Tehnoredactare: Bogdan Balan ISBN 975-99341-0-2 STEFAN BONCU PSIHOLOGIE SI SOCIETATE Editura EROTA 199914-11, £000 | Ade 62.413_| DEZVOLTAREA PROGRAMULUI DE DOCTORAT $I DE STUDI APROFUNDATE IN DOMENIUL PSIHOLOGIEI SOCIALE LA UNIVERSITATEA “AL.1.CUZA” IASI Cuvént inainte Volumul de fati inmanuncheaza cateva studii de sintez& in domeniul psihologici sociale. Avem convingerea ci intr-o stint atat de dinamic& cum este psihologia sociali, sintezele de manual trebuie sé reflecte un raport adecvat intre teorie si cercetare. De aceea, am lisat friméntirile riizbata in textele noastre. Teoria este cea care aptele de observatie, déndu-le un sens. itm cum s-au inchegat anumite teorii i de date, Pe de alt parte, am pus in functia curisticti a teoriilor, maniera in care ele au uitorii sii testeze diverse ipoteze. a social’ nu este deloc ce expun, lele. Pentru a o pittrunde, trebuie si trecem aumi teoriile si si deslusim resorturile cerce Pornind de Ja aceasta premisa, am in numeronse rfnduri, detalii metodologice. Am ¢ experimente, néizuind si descriem maniera in sistem logic ce unific Noi am incereat s& indeobste, man de proza stiinti em de valoarea argumentuly Suntem constienti ci, oprindu-ne insistent asupra design-urilor experimentale, am incurajat tendinta criticat’ de Kenneth Ring in 1967 — acest psiholog a acuzat traditia de cereetare ce a ficut din experimente niste jocuri angajind inteligenta si curiozitatea, lipsite de finalitate practic’. Dar poate ci, cel6 + Psinologie si sociotate putin in faza de prim contact, cu toate precautiile de rigoare, trebuie stimulata aceasta perceptie a ludicului in psihologia social’, in general, am enuntat la inceput postulatele unei teorii, am trecut in revisti demersurile empirice care 0 sprijind si am indicat, acolo unde a fost eaul, datele care ar putea-o infirma. Desigur, suntem gata si recunoastem ci reproducerea. mai mult sau mai putin fide a unor rationamente experimentale a ficut ca textul si capete, pe alocuri, un aspect arid. Ne-am striduit si redtim controverscle ce animé unele domenii. Luminand partile slabe ale unei teorii sau ale unui demers empiric obtinem, adesea, explicatii mai exacte. Controversele relevi dinamismul cAmpului respectiv de cereetare, felul in care au fost receptate o teorie sau un experiment. Ele ni-i dezvaluie pe cercetatorii din dosul articolelor sofisticate ca pe niste oameni expusi greselilor si avdnd pasiuni, angajati cu toate fortele in constructia teoretici, intretinand schimburi intense cu cei ce au aceleasi preocupari, reactiondnd prompt la rezultatele si interpretarile lor. ‘itlul acestui volum nu trebuie socotit nicidecum o expresie a orgoliului autorului. “Psihologie si societate” a fost singurul titlu care ne-a puirut acoperitor pentru eterogenitatea temelor abordate. in acelasi timp, el di seama, credem, de capacitatea psihologici sociale contemporane de a adecva modelele abstracte ale socialului studiate in laborator la complexitatea societatii. Planul volumului respect intrucdtva ideea pluralitatii nivelurilor explicatiei in psihologia sociala si a ierarhiei acestora. Auto-dezvaluirea a fost aleasi drept capitol de deschidere intruedt. nu este numai un proces interindividual, dar este si unul care tine de eu, de nivelul intrapersonal. Facilitarea socialise refer’ la un_ nivel minimal al interactiunilor — simpla prezenta a celuilalt Cuvant inainte « 7 Lenea social, gandirea de grup si dilemele sociale au fost tratate drept procese de grup. Din pozitia deindividualizarii in cuprinsul volumului se poate intelege ei 0 socotim o teorie a multimilor, Se cuvine precizat, insti abordirile contemporane fac din deindividualizare un proces mai curnd intrapersonal. In sfarsit, consideratiile despre _istoria psihologiei sociale trebuie privite ca 0 ancxii — acest: capitol este radical diferit in raport cu precedentele, ce expun chestiuni sistematiee cu privire la un cimp specific de cercetare. Ne facem o datorie de onoare din a ne exprima recunostinta fat de profesorul Adrian Neculau. Domnia sa a sprijinit cu generozitate acest project, curmand tentativele noastre de amanare. De asemenca, multumim membrilor Laboratorului de Psihologia Campului Social de la Universitatea “ALI. Cuza” din Iasi, care au stiut, in ciuda dificultatilor din cercetarea contemporand romaneasc’, si ereeze un climat favorabil schimburilor stiintifice.