Durata(sau valoarea) reprezint carateristica sunetului de a fi mai lung sau mai scurt n timp.

Aceasta se calculeaz din momentul impactului pn la dispariia ultimei vibraii sonore percepute. Durata notelor i a pauzelor Valorile notelor muzicale i ale pauzelor nu sunt definite absolut, ci relativ, fiind ns proporionale ntre ele. Prin definiie, ptrimea este considerat ca avnd lungimea de referin, notat cu R. Nota Durata Longa Se mai numete nota cvadruplu ntreag. Aceast valoare se folosea n scrierea muzical timpurie. Durata: 16 R Breve Se mai numete nota dublu ntreag. Durata: 8 R Pauza

Semibreve Se mai numete not ntreag. Durata: 4 R

Minim Se mai numete doime. Durata: 2 R

Crotchet Se mai numete ptrime. Durata: 1 R

Quaver Se mai numete optime. Durata: 1/2 R

Semiquaver Se mai numete aisprezecime. Numrul "steguleelor" notei corespunde cu cel al "cciulielor" pauzei. Durata: 1/4 R Demisemiquaver Se mai numete treizecidoime. Durata: 1/8 R

Hemidemisemiquaver Se mai numete aizeciptrime. Durata: 1/16 R Quasihemidemisemiquaver Foarte rar folosit, poate fi numit osutdouzecioptime. Durata: 1/32 R Note n balan sau grupate Se folosete pentru gruparea notelor cu durata de o aisprezecime sau mai mic. Not cu punct Adugnd puncte n dreapta notei, mrim valoarea acesteia cu jumtate din valoarea anterioar. Astfel, un punct i mrete valoarea cu jumtate, dou puncte cu trei sferturi, trei puncte cu apte optimi, .a.m.d. Punctele se pot folosi i n cazul pauzelor. Pauza de mai multe msuri Indic numrul de msuri de pauz, adesea folosit pentru economisirea spaiului ntr-o partitur, mai ales la muzic orchestral.

Note cu durate mai mici dect 1/32 R nu sunt nemaintlnite. n compoziiile lui Vivaldi i Beethoven apar uneori chiar durate de 1/64.