FISCALITATE Tema 1 Sistemul fiscal in Romania. 1.

1 Definirea conceptului de fiscalitate Conform dicionarului LA RROUSSE : Fiscalitatea reprezint totalitatea impozitelor i taxelor, a reglementrilor de natur fiscal, precum i aparatul fiscal ce vin s influeneze direct sau indirect activitatea unui agent economic devenit contribuabil. In cadrul general al finantelor publice ale unei tari, fiscalitatea se delimiteaz ca un ansamblu coerent de norme care reglementeaz impunerea contribuabililor si fundamenteaz juridic impozitele si taxele. Intr-o abordare financiara conceptul de fiscalitate este definit ca un "sistem de percepere a impozitelor" iar intr-o abordare juridica "sistem de legi referitoare la fisc, la perceperea impozitului". n domeniul fiscal sunt utilizate mai multe noiuni. Alturi de noiunea de fiscalitate este utilizat i cea de fisc, definit ca administraie, n sarcina cruia revin calculul, perceperea i urmrirea plii impozitelor i taxelor datorate statului de ctre contribuabili. Este, de asemenea, folosit termenul de fiscal (care privete fiscul, sau aparine acestuia). Impozitele i taxele reprezint fundamentul i motivaia pe care este construit fiscalitatea. Aria de cuprindere a ntregii activiti fiscale este dat de sistemul fiscal, definit ca totalitatea impozitelor i a altor venituri pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe n baza surselor legislative n urma crora ia natere creana fiscal a statului asupra contribuabililor.1 Sistemul fiscal constituit in Romnia dup revoluie a fost conceput si organizat pe trei componente independente: a. Impozite, taxe si contribuii ca venituri ale statului, precum i reglementrile aferente; b. Mecanismul fiscal; c. Aparatul fiscal. a) Impozitele, taxele, contribuiile si alte venituri , reprezint resurse financiare publice ce se constituie si se gestioneaz printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor instituii publice cu caracter autonom (Parlamentul, Preedinia Romniei, Guvernul, ministerele s.a.) n condiiile asigurrii echilibrului financiar. Bugetul de stat, prezentat sub forma unei balane economice prevede si autorizeaz veniturile (sau ncasrile) si cheltuielile anuale ale statului. Ca document de sinteza, bugetul de stat este un act autorizat de ctre Parlament si reflecta marile categorii de resurse si cheltuieli ale statului, constituind forma principala de manifestare a politicii sale financiare. b) Mecanismul fiscal cuprinde ansamblul procedeelor i metodelor prin care se realizeaz de impunerea privind veniturilor fiscale ale statului, precum i instrumentele impunerii. Impunerea este ansamblu de operaiuni prin care se stabilesc obligaiile pltitorilor de impozite ctre stat, const n identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice si juridice ce dein sau realizeaz un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul a impozitului si stabilirea cuantumului acestuia.
1

Mihai Ristea Fiscalitatea i contabilitatea ntreprinderii, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1995, p.10

Instrumentele impunerii sunt documentele fiscale n care sunt consemnate impozitele i taxele, adic declaraia de impunere, decontul, declaraia vamal, procesil verbal de verificare, declaraia de nregistare pentu pltitorul de impozite. Obligaiile cetenilor decurg din nssi Constituia tarii "Cetenii au obligaia sa contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure aezarea justa a sarcinilor fiscale". Impozitele, taxele si alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc doar prin lege. Aceasta presupune ca ntreaga activitate de impunere, de urmrire si de percepere a impozitelor si taxelor consta de fapt in aplicarea si respectarea ntocmai a unor prevederi legale. Orice abatere, voita sau nu, nseamn inculcare a legii si trebuie sancionata. c) Aparatul fiscal. Decurge din chiar legile care reglementeaz impozitele i taxele. Statul i ndeplinete sarcinile fiscale prin instituiile autoritii publice: Parlament i Guvern. Activitatea fiscal a statului cuprinde latura legislativ care se nfptuiete de ctre Parlament i cea executiv, realizat de Guvern, prin instituiile administraiei publice de specialitate, n structura crora se include i aparatul fiscal. Instituia administraiei publice de specialitate, prin care Guvernul i ndeplinete sarcinile sale executive n domeniul fiscal, este Ministerul Finanelor Publice (M.F.P). Activitatea este condus de ministru. Aparatul fiscal aflat n subordinea M.F.P cuprinde ansamblul organelor fiscale i de control ale statului nsrcinate prin lege s asigure realizarea impunerii, urmririi i perceperii impozitelor i taxelor precum i controlul respectrii legislaiei n acest domeniu de activitate. Aparatul fiscal este format din Administraiile Finanelor Publice, Direcia de inspecie fiscal din ANAF, mpreun cu direciile judeene de inspecie fiscal i direcia de inspecie fiscal din cadrul Direciei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Eficienta de ansamblu a economiei este dependenta de modul in care funcioneaz aparatul fiscal. 1.2 Trsturile si funciile sistemului fiscal Pentru ca sistemul fiscal sa rspund unor cerine, el trebuie sa se caracterizeze prin anumite trasturi si sa ndeplineasc anumite funcii. Dintre trsturile ce caracterizeaz sistemul fiscal amintim: a) Universalitatea impunerii; b) Unitatea impunerii; c) Echitatea impunerii. Potrivit universalitii, in sfera de cuprindere a impunerii trebuie s se regseasc toi pltitorii care obin sau realizeaz venituri din aceeai surs sau posed acelai gen de avere. De asemenea, acest principiu presupune impunerea ntregii baze de calcul ( materie impozabil). Unitatea impunerii presupune ca aezarea si perceperea impozitelor si taxelor sa se fac pentru toi pltitorii dup criterii unitare si tiinifice. De exemplu, taxa pe valoarea adugata se aplica in mod unitar tuturor celor ce intra sub incidenta ei (se aplica aceea modalitate de calcul, aceleai cote si se stabilete acela termen de plata). Potrivit echitaii fiecare pltitor contribuie prin plata impozitelor si taxelor, la realizarea resurselor bugetare n funcie de veniturile realizate. Astfel, impunerea trebuie sa fie mai mare pentru cei ce realizeaz venituri mai mari si mai mica pentru cei cu venituri mai modeste.

Acest lucru se realizeaz prin diferenierea cotelor de impunere, iar in acest scop cel mai convenabil este sistemul de cote progresive, ce se folosesc la impunerea veniturilor. Funciile sistemului fiscal sunt: a. Prin intermediul impozitelor si taxelor statul si asigura resursele bneti mobilizate la dispoziia bugetului general consolidat. Pentru aceasta trebuie construite o serie de canale prin care statul sa-si asigure alimentarea fondurilor sale centralizate care au legtura directa cu bugetul de stat. Prin urmare, prima funcie a sistemului fiscal este funcia de instrument de mobilizare a resurselor la dispoziia statului, prin canalele fiscale aflate in economie. b. Funcia stimulativa a sistemului fiscal Statul este interesat ca activitatea economica sa se dezvolte continuu si sa se desfoare cu eficienta, pentru c, acesta i procura veniturile pentru buget n marea lor majoritate de la agenii economici. Stimularea se realizeaz prin acordarea unor faciliti fiscale cum ar fi, de exemplu, scutiri, reduceri,ealonri sau amnri la plata obligaiilor fiscale. Ex scutiri la plata impozitului pe profit, faciliti prin utilizarea amortizrii acelerate c. Funcia sociala a sistemului fiscal Prin acest funcie sistemul fiscal urmrete pe de o parte, s se asigure protecia social a unor categorii de ceteni ce au venituri mici i au greuti materiale mari (prin facilitai de impunere), iar pe de alt parte stimularea agenilor economici sa foloseasc fora de munca cu randament sczut. Funcia sociala a sistemului fiscal roman este mai redusa fa de tarile dezvoltate. In Romnia, aceasta funcie acioneaz in direcia unor facilitai cum ar fi, spre exemplu, acordarea unor reduceri de impozit pe salarii ( pentru persoane cu handicap)sau, in anumite condiii, reduceri suplimentare, etc. d. Funcia de control a sistemului fiscal Este vorba de controlul exercitat de ctre Ministerul Finanelor Publice i unitile sale teritoriale, prin aparatul fiscal i organele de control financiar abilitate prin lege. 1.3. Principiile impunerii Impunerea reprezint un complex de masuri si operaiuni efectuate in baza legii, care au drept scop final stabilirea impozitului ce revine in sarcina unei persoane fizice sau juridice. Impunerea are att o latura de natura politica, cat si una de ordin tehnic (concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru determinarea mrimii obiectului impozabil si a cuantumului impozitului). a. Principii de echitate fiscala Ca noiune, echitatea nseamn dreptate sociala in materie de impozite. Pentru a putea fi vorba de echitate fiscala sunt necesare impunerea diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a subiectului impozitului si scutirea de plata impozitului persoanelor cu venituri mici, adica stabilirea unui minim neimpozabil. Respectarea echitatii fiscale presupune indeplinirea cumulativa a multor conditii si anume: - Stabilirea minimului neimpozabil, adica legiferarea scutirii de impozit a unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor strict necesare. Minimul neimpozabil poate fi stabilit ca atare n cazul impozitelor directe (mai ales la impozitele pe venit), neavand aplicabilitate in materie de impozite indirecte;

- Stabilirea sarcinii fiscale n functie de puterea de contributie a fiecarui platitor, adica cu luarea in considerare a marimii venitului, averii care face obiectul impunerii, precum si a situatiei personale a acestuia (singur, casatorit, numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc.); - La o anumita putere contributiva, sarcina fiscala a unei categorii sociale sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscala a altei categorii sociale, respectiv sarcina altei persoane din aceeasi categorie sociala. - Impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile sociale, respectiv toate persoanele care realizeaz venituri sau care poseda un anumit gen de avere, cu exceptia persoanelor ale caror venituri se situeaza sub un anumit nivel (minimul neimpozabil). Impunerea in cote procentuale poate fi ntalnit sub forma impunerii n: cote proportionale, in cote progresive si in cote regresive. Dintre sistemele de impunere utilizate in practica fiscala internationala, cel care permite in mai mare masura respectarea cerintelor echitatii fiscale este sistemul bazat pe utilizarea, cotelor progresive, compuse. b. Principii de politica financiara La introducerea unui impozit se cere ca acesta s ndeplineasc si unele cerine de ordin financiar. Astfel, acesta trebuie sa aiba un randament fiscal ridicat, sa fie stabil si elastic. Pentru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat, se cer a fi ndeplinite mai multe conditii: Impozitul sa aiba un caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele (fizice sau juridice) care obtin venituri din aceeasi sursa, poseda acelasi gen de avere sau si apropie (prin cumparare import etc.) aceeasi categorie de bunuri. Universalitatea impozitului presupune, in aceeasi masura, ca ntreaga materie impozabila apartinand unei persoane sa fie supusa la impunere; Sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere (pe cai licite sau ilicite) a unei parti din materia impozabila; Volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai redus posibil. Un impozit este considerat stabil, atunci cand randamentul sau ramane constant de-a lungul intregului ciclu economic. Cu alte cuvinte randamentul unui impozit nu trebuie neaparat sa sporeasca o data cu cresterea volumului productiei si a veniturilor in perioadele favorabile ale ciclului economic si nici sa scada in perioadele de criza si depresiune ale ciclului economic. Elasticitatea impozitului presupune ca acesta sa poata fi adaptat n permanen necesitatilor de venituri ale statului. Astfel, daca se nregistreaz o crestere a cheltuielilor bugetare este necesar ca impozitul s poata fi majorat in mod corespunzator si invers. Aprecieri realiste privind consecintele si implicatiile de ordin economico-sociale ale unui sistem fiscal pot fi facute daca sunt avute in vedere aspecte, cum sunt: obiectul impunerii (veniturile, averea cheltuielile si/sau si unele si altele); felul impunerii (in sume fixe, n cote procentuale, proportionale, progresive sau regresive); categoriile sociale sau socio-profesionale supuse impunerii existenta unor cazuri de dubla impunere economica sau juridica; dimensiunea si frecventa unor fenomene de evaziune fiscala ori de repercutare a impozitelor si taxelor si beneficiarii acestora. c. Principii de politica economica Cu ocazia introducerii unui impozit, statul urmareste de regula realizarea mai multor obiective. Este vorba mai intai de procurarea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice, apoi de

folosirea impozitului ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri si subramuri economice, de stimulare ori de reducere a productiei sau consumului unor marfuri, de extindere a exportului sau de restrangere a importului anumitor bunuri etc. Incurajarea dezvoltarii unei ramuri sau subramuri economice poate fi realizata si prin masuri de ordin fiscal, cum sunt: stabilirea unor taxe vamale ridicate la import; reducerea sau scutirea de la plata impozitelor indirecte pentru marfurilor autohtone; micsorarea impozitelor directe stabilite in sarcina ntreprinzatorilor care isi plaseaza capitalurile in ramura si subramura respectiva; facilitarea amortizarii accelerate a capitalului din acest domeniu, ceea ce conduce la reducerea profitului impozabil al societatilor din ramura sau subramura respectiva etc. Extinderea relatiilor comerciale cu strainatatea poate fi stimulata prin masuri fiscale constand n restituirea partiala sau integrala a impozitelor indirecte aferente marfurilor exportate; reducerea nivelului taxelor vamale percepute de ctre stat la importul anumitor marfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. Limitarea accesului marfurilor straine se poate realiza prin, practicarea unor taxe vamale cu caracter protectionist la importul anumitor marfuri. Restrangerea exportului unor categorii de produse, se poate realiza prin practicarea de taxe vamale la exportul acestora. Impozitele pot fi folosite, concomitent cu alte instrumente, pentru redresarea situatiei economice. Astfel, spre exemplu, pentru stimularea investitiilor particulare, n unele tari a fost adoptata masura reducerii impozitului aferent profitului investit in masini, utilaje si alte echipamente active. Este ntalnit si opinia privind scutirea de impozit a sumelor investite de persoanele cu venituri medii pentru a determina implicarea ntr-o msura sporita a clasei mijlocii n procesele investitionale, ceea ce ar contribui si la fluidizarea circulatiei capitalului n economie. In vederea combaterii inflatiei, se recurge frecvent si la masura majorarii impozitelor. d. Principii social-politice Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste si realizarea unor obiective de ordin social-politic. Astfel, partidul de guvemamant urmareste ca politica fiscala pe care o promoveaza sa fie in concordanta cu interesele categoriilor si grupurilor sociale pe care le reprezinta. Uneori, prin intermediul masurilor cu caracter fiscal, partidul de guvemamant incearca sa-si mentina influenta in randurile unor categorii sociale, in perioada din preajma alegerilor. Este cunoscuta, de asemenea, practica acordarii unor facilitati fiscale contribuabililor cu venituri reduse si celor care au un anumit numar de persoane in intretinere. Impozitele sunt folosite si pentru limitarea consumului unor produse care au consecinte daunatoare asupra sanatatii (tutun, bauturi alcoolice). Totodata, in unele tari se practica un impozit special in sarcina celibatarilor si a persoanelor casatorite fara copii, pentru a se influenta cresterea natalitatii. 1.4 Impozitele, taxele i contribuiile 1. Caracterizare general Ce sunt impozitele i taxele? Sunt principalele instrumente de intervenie a statului n economie, prin intermediul politici fiscale pentru constituirea de resurse financiare n vederea ndeplinirii funciilor statului, pentru impulsionarea dezvoltrii sectoarelor economiei i pentru descurajarea evaziunii fiscale.

Cu alte cuvinte, cel mai important rol al impozitelor i taxelor se manifest n plan financiar, ele constituind mijlocul principal de procurare a resurselor financiare publice necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice efectuate cu scopul acoperirii necesutilor colective. n Dicionarul explicativ al limbii romne, ediia 1998, exist urmtoarele definiii pentru impozit, tax i tarif. "Impozit: Plata obligatorie stabilit prin lege pe care cetenii, instituiile etc. o vars din veniturile lor la bugetul statului; dare", pe cnd "taxa" constituie o "Plat efectuat n favoarea bugetului de stat de ctre diferite persoane fizice sau juridice n cazul cnd acestea se bucur de anumite servicii sau drepturi. Sum de bani care se plteste unor instituii n schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi"(ex. timbru judiciar, taxa de timbru etc.). Tax pe valoarea adugat - Impozit indirect stabilit si perceput asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al productiei si al distributiei bunurilor economice, oricare ar fi provenienta lor, din productie indigena sau din import. "Tarif , tarife - tax oficial fixat pentru anumite prestaii de serviciu, pentru vnzarea anumitor articole, transporturi de mrfuri si de persoane etc. Sum de bani dat cuiva pentru o munc depus. [...]". Contributiile reprezint obligaii ale contribuabililor pentru protectia somerilor, asigurari de sanatate sau asigurari sociale; care trebuiesc platite de persoane fizice sau juridice care utilizeaza fora de munc pe perioada determinat sau nedeterminat. Elementul esenial care face distincia ntre un impozit si o tax l constituie lipsa sau existena unui s e r v i c i u , a unei contraprestaii, n schimbul obligaiei bugetare pltite -plata impozitului se face fr oferirea unui serviciu personal, direct, imediat si de o valoare egal sau apropiat cu nivelul sumei pltite; - plata taxei se face cu oferirea unui serviciu personal, direct, imediat si de o valoare egal sau apropiat cu nivelul sumei pltite Deosebiri intre impozite si taxe exista si in ce priveste modul de determinare a cuantumului acestora . Astfel, cuantumul impozitului se stabileste, n principal, in functie de venitul impozabil, in timp ca marimea taxei este influentata, in general de natura servicilui prestat . Termenele de plata sunt stabilite la date fixe pentru impozite si n momentul solicitarii sau dupa efectuarea prestatiei serviciilor la taxe . In ce priveste deosebirile din punct de vedere al echivalentului ; n unele cazuri aceasta are un caracter relativ deoarece sunt reglementate si taxe care se percep fara un echivalent direct si imediat, precum si taxe care numai in parte reprezint echivalentul serviciului prestat (de exemplu, taxele locale care se datoreaz anual de catre persoanele fizice care poseda mijloace de transport ). 2.Caracteristicile impozitelor: reprezint o contribuie bneasc, n sensul c persoanele fizice i juridice sunt datoare s participe, dup anumite criterii, la formarea fondurilor publice au un caracter obligatoriu, n sensul c, plata acestora ctre stat este o sarcin impus tuturor persoanelor fizice i/sau juridice care realizeaz venit dintr-o anumit surs sau posed un anumit gen de avere, pentru care, conform legii, datoreaz impozit. sunt datorate conform dispoziiilor legale, n sensul c nici un impozit al statului nu se poate stabili i percepe, dect n baza unei legi,

se ncaseaz cu titlu definitiv ( nerambursabil) i fr contraprestaie direct din partea statului, n sensul c impozitele sunt pli care se fac de ctre stat definitiv i, n schimbul acestora, pltitorii impozitelor nu pot solicita statului un contraserviciu; reprezint o modalitate de participare la constituirea fondurilor de resurse financiare publice. se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute, n sensul c persoanele fizice sau juridice datoreaz impozit numai n cazul cnd realizeaz veniturile sau averea, prevzute de lege ca fiind impozabile.

In concluzie impozitul reprezint plata bneasc; obligatorie; universal(general); nerambursabil si fr contraprestaie sau un echivalent direct si imediat ctre persoanele fizice si juridice care au obligaia de a efectua pli ctre bugetul de stat, n cuantumul si la termenele precis stabilite prin lege. Elementele impozitului. Elementele impozitului sunt acele componente care contribuie la stabilirea mrimii impozitului, a faptului care-l gnereaz, precum i a momentului datorrii sale. Prin urmare, elementele impozitului au o importan definitorie n stabilirea legitii perceperii lor i a cuantumului obligaiei fiscale din partea contribuabilului ( persoan fizic sau juridice). Elementele impozitelor sunt: 1. faptul generator, respectiv actul sau evenimentul care d natere creanei n legtur cu impozitul datorat bugetului de stat. Producerea faptului generator contribuie la ndeplinirea condiiilor pentru ca impozitul s devin exigibil fiscal. 2. pltitorul impozitului, respectiv persoana fizic sau juridic obligat prin lege la plata i calcularea acesteia; Ex. la impozitul pe salariu, platitorul impozitului este angajatorul 3. subiectul impozitului, respectiv persoana obligat direct ( personal) prin lege s suporte plata unui impozit, tax sau alt venit public, ca urmare a faptului c posed bunuri sau realizeaz venituri pentru care legea prevede obligaia plii unui impozit; 4. obiectul impunerii, respectiv materia supus impozitrii, Ex. n cazul impozitelor directe, obiectul impunerii este venitul sau averea. 5. sursa impozitului, care arat din ce anume se pltete impozitul: din venit sau din avere; 6. cota impozitului sau cota de impunere, care reprezint impozitul aferent unei uniti de impunere; 7. asieta ( mod de aezare a impozitului), care reprezint totalitatea msurilor care se iau de organele fiscale n legtur cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mrimii materiei impozabile i determinarea impozitului datorat statului. Asita const n determinarea i evaluarea materiei impozabile. Determinarea materiei impozabile se poate face fie avnd la baz principiul realitii, fie principiul personalizrii. Principiul realitii vizeaz luarea n considerare a situaiei de fapt, realitatea materiei impozabile. Principiul personalizrii vizeaz situaia personal a contribuabilului. 8. perceperea (ncasarea impozitelor) se poate realiza prin urmtoarele modaliti: ncasarea impozitului direct de la contribuabil, prin grija acestuia ( impozit portabil) sau prin solicitarea impozitului n urma prezentrii organului fiscal la contribuabil( impozit cherabil);

stopaj la surs ( impozitul se reine i se vars de ctre teri); aplicarea de timbre (impozite pentru aciuni n justiie, pentru acte, certificate i alte documente eliberate de anumite organe ale administraiei centrale de stat). 9. termenul de plat, care indic data pn la care impozitul trebuie achitat statului 3.Criterii de clasificare a impozitelor. 1 ) Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele sunt directe i indirecte A. Impozitele directe - sunt impozite pe venituri sau avere i trebuie suportate direct de ctre contribuabili, fapt pentru care aceste impozite se mai numesc i obiective sau pe produs, deoarece se aeaz asupra produsului obiectului impozabil; - sunt ncasate de la anumite termene stabilite dinainte; n cazul acestor impozite, subiectul i suportatorul sunt una i aceeai persoan n intenia legiuitorului, dei practic ele nu coincid. - sunt impozite nominale, cunoscndu-se de la nceput n sarcina cui sunt stabilite; - se calculeaz n raport cu capacitatea contribuabilului, adic n funcie de mrimea venitului sau averii, sursa de provenien, situaia social a contribuabilului, sarcinile familiale. - aceste impozite permit stabilirea unui minim neimpozabil, dar n acela timp sunt rigide i conduc indirect la evaziune fiscal. Din aceasta categorie fac parte: imp. pe veniturile din salarii, imp. pe profit, , imp. pe terenuri, imp. pe dividende, imp. pe cladiri n funcie de criteriile care stau la baza aezrii lor, impozitele directe pot fi: A1.Impozite reale. Acest tip de impozite se caracterizeaz prin faptul c se stabilesc asupra bunurilor materiale ale contribuabilului, fr a se ine seama de situaia personal a subiectului impozabil. n cazul acestor impozite, la impunere nu se ia n considerare venitul real al materiei impozabile, ci numai venitul brut sau cel mediu. Impozitele directe reale se regsesc sub form de: impozit funciar, impozit pe cldiri, impozit pe activiti industriale, impozit pe activiti comerciale i profesii libere, impozit pe avere. A 2.Impozite personale. Acest tip de impozite ine seama de contribuabil n ceea ce privete averea i veniturile acestuia, fapt pentru care se mai numesc i subiective. Impozitele directe personale se regsesc sub forma de: impozite pe veniturile sau profitul persoanelor fizice/juridice, impozit pe capitalul persoanelor fizice/juridice, impozite pe avere, impozit pe circulaia averii, impozit pe sporul de avere. B.Impozitele indirecte- reprezint acea form de prelevare indirect a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice la dispoziia statului, care vizez utilitatea venitului sau averii, sunt invizibile, sunt ascunse n preul produselor i n tariful serviciilor. Acest tip de impozite nu se stabilete n mod direct i nominativ (nu se poate cunoate nici de ctre ceteni/agenii economici i nici de ctre organele fiscale) asupra contribuabililor, ci se aeaz asupra vnzrii bunurilor sau prestrii de servicii. Fiind aezate pe produse, respectiv pe vnzri sau importuri, cotele utilizate pentru calculul acestor impozite nu sunt difereniate n funcie de venitul, averea sau situaia personal a celor care cumpr mrfuri sau apeleaz la servicii ce fac obiectul impozitelor indirecte. Impozitele indirecte sunt stabilite pe cheltuieli, pe consum, sunt impozite care se pltesc atunci cnd banii sunt cheltuii.

Aplicarea impozitelor indirecte ( adic impozitarea cheltuielilor, a consumului) a fost i este impus de necesitatea: a) reducerii consumului - de produse i servicii care dauneaz grav sntii fizice i mintale a consumatorilor, - de vicii i de lux ostentativ. b) sporirii veniturilor bugetare Din acest categorie fac parte. 1)taxele de consumaie: ( TVA, accize) - pe obiecte de lux, pe alte bunuri, impozit pe cifra de afaceri; 2)monopolurile fiscale: asupra produciei, asupra vnzrii, asupra produciei i vnzrii, de import; 3) taxele vamale: de export, de import; 4) alte taxe: de timbru, de nregistrare, pe circulaia averii , alte taxe. 2. Dup obiect: - impozit pe venit/profit; - impozit pe avere; - impozit pe cheltuieli. 3.Dup scopul urmrit: - impozite financiare, care sunt instituite de stat n scopul realizrii de venituri financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor publice. - impozite de ordine, care sunt introduse de stat n scopul limitrii unei activiti sau n vederea realizrii unor obiective nefiscale ( ex: accize ridicate pentru consumul de alcool i tutun). 4.Clasificarea impozitelor dup Legea bugetului de stat Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele i taxele se mpart n dou categorii: 1. Venituri curente 2. Venituri de capital Veniturile curente sunt clasificate n dou grupe: venituri fiscale, venituri nefiscale. Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele directe i indirecte. Veniturile nefiscale provin din vrsminte efectuate de BNR din profitul net, varsaminte efectuate de regiile autonome din profitul net, venituri de la instituii publice, taxe consulare Veniturile din capital provin din valorificarea unor bunuri ale societilor comerciale cu capital de stat ( instituii publice) sau a rezervei de stat. De asemenea, din aceast categorie fac parte si veniturile din privatizare. - a.Venituri din impozite directe( imp. pe salarii, imp pe profit, imp. pe terenuri, imp. de cladiri, imp. pe dividende) A. Venituri fiscale - b.Venituri din impozite indirecte ( accize, taxe vamale, TVA) - c. Contribuii I. Venituri curente B. Venituri nefiscale - varsaminte efectuate de BNR din profitul net - varsaminte efectuate de regiile autonome din profitul net

-venituri de la instituii publice - taxe consulare - venituri din prestri servicii II Venituri de capital - valorificarea unor bunuri ale societtilor comerciale de stat - valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat - venituri din privatizare

Trsturile specifice taxelor sunt : - reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate da ctre organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. -subiectul pltilor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit efectuarea unei activitti din partea unui organ sau instituie de stat. -reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane. -pltile sunt fcute direct i imediat. 1.5 Codul fiscal stabileste cadrul legal pentru urmtoarele impozite si taxe: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microintreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti; e) impozitul pe reprezentante; f) taxa pe valoarea adaugata; g) accizele; h) impozitele si taxele locale. Acestea constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale Preciznd contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri. Tema seminar nr.1 Definirea i clasificarea impozitelor si taxelor. Problema nr. 1 Bugetul de stat al unei tri, pentru anii N-1 si N, se prezint astfel mld euro Indicatori Valoare in Valoare in N-1 N Impozit pe salarii- total 10 19 Taxa pe valoare adugata 32 37 Accize 16 19

10

Taxe vamale 4 7 Alte impozite indirecte 1 3 Vrsminte din profitul net al regiilor 0,2 1,2 autonome Vrsaminte de la instituiile publice 0,2 2 Venituri din privatizare 2 4 Alte venituri din valorificarea unor bunuri 6 9 ale statului Alte impozite directe 1 2 Impozit pe profit 13 16 Determinati urmatorii indicatori: a) Cuantumul veniturilor curente, in n-1 si in n b) Cuantumul veniturilor din capital, in n-1 si in n Venituri curente in anul n-1: 10+32+16+4+1+0,2 +0,2+1 +13= 77,4 Venituri din capital in anul n-1 : 2+ 6 = 8 Problema nr. 2 Legea bugetului de stat pe anul 200N, stabilete urmtoarele venituri care urmeaz a se realiza dup cum urmeaz: mil lei Vrsminte din profitul net al regiilor autonome 483 Accize 17613 Venituri din privatizare 400 Alte impozite directe 2400 Taxa pe valoarea adugat 28100 Taxe vamale 9100 Impozit pe salarii 8200 Impozit pe venitul microntreprinderilor 1300 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului 3500 Alte impozite indirecte 1500 S se determine care este valoarea impozitelor directe, a impozitelor indirecte, a veniturilor nefiscale, si a veniturilor de capital. Problema nr. 3 Legea bugetului de stat pe anul 200N, stabilete la venituri suma de 86.896 mil lei, care urmeaz a se realiza dup cum urmeaz: mil lei Vrsminte din profitul net al regiilor autonome 483 Accize 17613 Venituri din prestri servicii 380 Venituri din privatizare 2900 Venituri de la instituii publice 1200 Alte impozite directe 2400 Taxa pe valoarea adugat 28100 Taxe vamale 9100 Impozit pe salarii 8200 Impozit pe profit 11300

11

Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului 3500 Alte impozite indirecte 1500 Impozit pe venitul microntreprinderilor 220 S se determine care este ponderea impozitelor directe, a impozitelor indirecte, a veniturilor nefiscale, a veniturilor de capital, n totalul veniturilor. 1. Ponderea impozitelor directe in total venituri = (2400+8200+11300+220/ 86896) x 100 2. Ponderea impozitelor indirecte in total venituri= (17613+28100+9100+1500/86896)x 100 3. Ponderea veniturilor nefiscale in total venituri = ( 483+380+120/ 86896)x 100 4. Ponderea veniturilor de capital in total venituri = (2900+3500/86896) 2 Aparatul fiscal Decurge din chiar legile care reglementeaz impozitele i taxele. Activitatea fiscal a statului cuprinde latura legislativ care se nfptuiete de ctre Parlament i latura executiv realizat de Guvern prin instituiile administraiei publice de specialitate, n structura crora se include i aparatul fiscal. Activitatea fiscal mbrac patru forme aflate n interdependen si anume: - pregtirea i iniierea reglementrilor legislative n domeniu; - executarea i ndrumarea metodologic a activitii fiscale; - urmrirea i controlul respectrii legislaiei i a ndeplinirii obligaiilor fiscale; - perceperea propriu-zis a impozitelor i taxelor, respectiv ncasarea i evidenierea lor n conturile bugetare. Aceste activiti sunt desfurate, la rndul lor, de ctre organe diferite. Cele patru genuri de activiti fiscale aflndu-se n conexiune, trebuie privite ca un tot unitar si, n consecin, i organele care le reprezint pot i trebuie s fie considerate ca fcnd parte dintr-un aparat comun, i anume cel fiscal. Instituia administraiei publice de specialitate prin care Guvernul i ndeplinete atribuiile sale executive n domeniul fiscal este Ministerul Finanelor Publice, care cuprinde organele centrale proprii i teritoriale ce ndeplinesc, n funcie de specific, toate sarcinile cu caracter fiscal enumerate mai sus. Aparatul fiscal este organizat n cadrul unor instituii ale administratiei publice i cuprinde ansamblul organelor fiscale i de control ale statului nsrcinate prin lege s asigure realizarea impunerii, urmririi i perceperii impozitelor i taxelor i a controlului respectrii legislaiei n acest domeniu de activitate. n subordinea Ministerului Finanelor Publice se organizeaz Agenia Naional de Administrare Fiscal ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat. Agenia Naional de Administrare Fiscal coordoneaz din punct de vedere metodologic structurile din cadrul Direciilor Generale ale Finanelor Publice Judeene i al Direciei Generale a Finanelor Fublice i control financiar de stat al Municipiului Bucureti, precum i Direcia General de Administrare a Marilor Contribuabili. n subordinea Directiilor Generale ale Finantelor Publice judeene functioneaza administratiile finantelor publice municipale, administratiile finantelor publice orasenesti si administratiile finantelor publice comunale; n subordinea Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, functioneaza administratiile finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

12

n cadrul Ageniei Naionale de Administrare Fiscal s-a organizat i funcioneaz Autoritatea Naional a Vmilor i Garda Financiar, instituii specializate ale administraiei publice centrale. Ministerul Finantelor Publice este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, n subordinea Guvernului, care aplica Strategia si Programul de guvernare n domeniul finantelor publice, fiind minister cu rol de sinteza, institutie publica cu personalitate juridica. Acesta contribuie la elaborarea si implementarea Strategiei si a Programului de guvernare n domeniul finantelor publice, n exercitarea administrarii generale a finantelor publice, asigurnd utilizarea prghiilor financiare si valutare n concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici. Ministerul Finantelor Publice ndeplineste urmatoarele functii: a) de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere n aplicare a Programului de guvernare n domeniul finantelor publice; b) de reglementare si sinteza, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice n domeniul sau de activitate; c) de elaborare si implementare a politicii bugetare si a politicii fiscale a Guvernului; d) de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale; e) de administrare a veniturilor statului; f) de contractare si administrare a datoriei publice; g) de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului; h) de exercitare a controlului financiar public intern; i) de asigurare a evidentei centralizate a bunurilor ce constituie domeniul public al statului; j) de elaborare si supraveghere a cadrului legal n domeniul contabilitatii; k) de reprezentare, prin care se asigura, n numele statului romn si al Guvernului Romniei, reprezentarea pe plan intern si extern n domeniul sau de activitate; l) de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicarii unitare si respectarii reglementarilor legale n domeniul sau de activitate, precum si al functionarii institutiilor care si desfasoara activitatea n subordinea sau sub autoritatea sa; m) de autoritate a administratiei publice centrale de specialitate, prin care se asigura elaborarea si implementarea politicii n domeniul sistemelor de management financiar si control la institutiile publice. Ministerul Finantelor Publice urmareste ndeplinirea masurilor necesare n vederea realizarii cerintelor de aderare la Uniunea Europeana n domeniul sau de activitate. Principiile care stau la baza activitatii Ministerului Finantelor Publice sunt: a) coerenta, stabilitatea si predictibilitatea finantelor publice pe termen mediu; b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene; c) ntarirea autoritatii institutiei; d) perfectionarea managementului fondurilor publice; e) transparenta activitatii n toate domeniile sale de activitate; f) colaborarea cu partenerii sociali; g) asigurarea unui mediu de afaceri concurential si predictibil. Ministerul Finantelor Publice are, n principal, urmatoarele atributii in vederea realizarii functiilor sale:

13

1. propunerea de strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung si solutii de reforma n domeniul finantelor publice; 2. elaborarea proiectului bugetului de stat, al legii bugetului de stat si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si a proiectului legii de rectificare a bugetului de stat; 3. stabilirea echilibrului bugetar n faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si a rectificarii acestuia; 4. stabilirea de metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, a bugetelor fondurilor speciale si a proiectelor bugetelor locale; 5. urmarirea executiei operative a bugetului general consolidat; stabilirea masurilor necesare pentru ncasarea veniturilor si limitarea cheltuielilor n vederea ncadrarii n deficitul bugetar aprobat; 6. elaborarea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat, al legii bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si proiectul legii de rectificare a acestuia; 7. analiza, fundamentarea, propunerea cadrului legislativ si stabilirea de masuri privind mprumuturile necesare n vederea acoperirii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice sau pentru actiuni si lucrari de interes public; administrarea datoriei publice, urmarirea rambursarii acesteia si achitarea dobnzilor aferente, n conditiile legii; 8. elaborarea si actualizarea metodologiei privind criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice; 9. coordonarea monitorizarii ntregului program de investitii publice; 10. administreaza contul general al Trezoreriei Statului, deschis la Banca Nationala a Romniei, scop n care ncheie conventii cu aceasta; 11. colaboreaza cu Banca Nationala a Romniei la elaborarea balantei de plati externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor din domeniul monetar si valutar si informeaza semestrial Guvernul asupra modului de realizare a acestora, cu propuneri de solutii n acoperirea deficitului sau utilizarii excedentului din contul curent al balantei de plati externe; 12. contractarea si garantarea mprumuturilor de stat de pe piata financiara interna si externa, n scopul si n limitele competentelor stabilite de lege; 13. elaborarea, pe baza modelului-cadru al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O.C.D.E.), a proiectului romnesc de conventie pentru evitarea dublei impuneri si urmarirea actualizarii acestuia n concordanta cu recomandarile adoptate de O.C.D.E.; 14. negocierea, pregatirea, parafarea, semnarea si ratificarea conventiilor pentru evitarea dublei impuneri negociate; 15. urmarirea realizarii unui management eficient si coerent al sistemului fiscal romnesc, avnd ca scop elaborarea si mentinerea unui sistem fiscal unitar, stabil si armonizat, n strnsa concordanta cu indicatorii macroeconomici din Strategia de modernizare a administratiei publice; 16. elaborarea proiectelor de acte normative n domeniul contabilitatii financiare si de gestiune si urmarirea perfectionarii acestuia n corelatie cu normele europene n domeniu; 17. deruleaza operatiuni de ncasari si plati, ca participant direct al Sistemului national de plati; 18. urmarirea respectarii angajamentelor asumate prin acordurile ncheiate cu organismele financiare internationale n domeniul datoriei publice; 19. elaborarea politicii vamale n concordanta cu cadrul legislativ existent, precum si actele normative n realizarea acesteia; 20. asigurarea administrarii monopolului de stat, n conditiile legii; 21. reprezintarea statului, ca subiect de drepturi si obligatii, n fata instantelor, precum si n orice alte situatii n care acesta participa nemijlocit, n nume propriu, n raporturi juridice, daca legea nu stabileste n acest scop un alt organ;

14

22. asigurarea relatiei cu Parlamentul, Consiliul Economic si Social, sindicatele, patronatele si alti exponenti ai societatii civile n problemele specifice activitatii sale; 23. asigurarea fundamentarii, coordonarii si realizarii activitatilor specifice procesului de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea Europeana, pe domeniile din competenta si responsabilitatea sa; n exercitarea atributiilor sale, Ministerul Finantelor Publice colaboreaza cu celelalte ministere si organe de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritatile publice locale, cu alte institutii publice si cu alte organisme. Garda Financiar exercit controlul operativ curent i inopinant pentru prevenirea, descoperirea i combaterea oricror acte i fapte care au ca efect evaziunea i frauda fiscal, cu excepia stabilirii diferenelor de impozite, taxe, contribuii, precum i a dobrzilor i penalitilor aferente acestora, a urmririi, ncasrii veniturilor bugetare i soluionrii contestaiilor. Organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Principalele obiective ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt: a) colectarea veniturilor bugetului de stat, reprezentnd impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat, conform competentelor, precum si a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj, bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, reprezentnd contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, datorate de platitori, persoane juridice si persoane fizice, care au calitatea de angajator sau asimilati ai acestora si alte persoane care au obligatii fata de bugetul de stat; b) aplicarea unitara a prevederilor legislatiei privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare n domeniul sau de activitate; c) exercitarea prerogativelor stabilite de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor; d) aplicarea n domeniul vamal a masurilor specifice rezultate din Programul de guvernare si din legislatia n domeniul vamal. n realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala de Administrare Fiscala are, n principal, urmatoarele atributii: 1. asigurarea aplicarii corecte, unitare si nediscriminatorie a legislatiei fiscale; 2. elaborarea si/sau avizarea proiectelor de acte normative care contin prevederi referitoare la administrarea veniturilor bugetare pentru care este competenta; 3. actioneaza prin mijloace specifice pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, n conditiile legii; 4. exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal care au ca efect evaziunea fiscala; 5. exercita urmarirea, supravegherea si controlul fiscal si vamal pe ntreg teritoriul national, al respectarii legislatiei n domeniul impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si al celorlalte venituri bugetare pentru a caror administrare este competenta potrivit legii; 6. elaboreaza proceduri de administrare a impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si a celorlalte venituri bugetare; 7. administreaza depunerea de catre platitori a declaratiilor de impunere la impozite, taxe,

15

contributii sociale si alte venituri bugetare potrivit legii, precum si evidenta platilor efectuate; 8. elaboreaza si aplica procedurile de impunere pentru persoanele juridice si persoanele fizice, conform dispozitiilor legale; 9. furnizeaza Ministerului Finantelor Publice informatii necesare fundamentarii estimarii veniturilor ce pot fi colectate de la contribuabili; 10. analizeaza periodic modul de realizare a veniturilor bugetare pentru care este competenta, stabilind masurile necesare pentru ncadrarea acestora n nivelurile stabilite potrivit legii; 11. furnizeaza structurilor specializate ale Ministerului Finantelor Publice informatiile necesare fundamentarii calculului contributiei Romniei la bugetul Comunitatii Europene; 12. urmareste realizarea unui management eficient si coerent al administrarii fiscale, avnd ca scop mentinerea unei administrari fiscale unitare, stabile si armonizate; 13. gestioneaza si coordoneaza schimbul de informatii intern si intracomunitar privind taxa pe valoarea adaugata si accize; 14. reprezinta statul n fata instantelor, ca subiect de drepturi si obligatii privind raporturile juridice fiscale si alte activitati ale agentiei, direct sau prin unitatile subordonate ale Ministerului Finantelor Publice, n baza mandatelor transmise; renuntarea la drepturile statului n litigiile care au legatura cu raporturile juridice fiscale poate fi formulata de organele fiscale numai cu acordul Guvernului; Conducerea si organizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Agentia Nationala de Administrare Fiscala este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru. Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala este ajutat n activitatea sa de 3 vicepresedinti cu rang de subsecretar de stat, numiti prin decizie a primului-ministru. Subiecte de verificare: 1. Prezentati cele 4 principii fiscale. 2. Care sunt elementele componente ale sistemului fiscal? 3. Definiti impozitul, taxele si contributiile. Dati cteva exemple. 4. Care este componenta veniturilor curente? 5. Care este componenta veniturilor de capital? 6. Definiti impozitele directe si indirecte. Exemple. 7. Care sunt elementele tehnice ale impozitelor? 8. Ce este mecanismul fiscal? 9. Care sunt formele impunerii? 10. Ce este aparatul fiscal? Tema 3 Impozitul pe profit

3.1.Contribuabili, sfera de cuprindere Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform Codului fiscal , urmatoarele persoane, denumite n continuare contribuabili:

16

a) persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate, b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil atribuibil sediului permanent. c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. n nelesul Codului fiscal, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale. Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni. 2. Scutiri Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: trezoreria statului; institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel; fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase, pentru venituri obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru susinea activitilor cu scop caritabil, pentru venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, pentru venituri obtinute din chirii, Scutirea se realizeaz dac este ndeplinit conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea, in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. pentru venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, -

17

asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune; Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii; Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii. Banca Nationala a Romaniei; Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: pentru veniturile din alte surse dect activitile economice: cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

3.Anul fiscal fiscal este anul calendaristic. Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. 4. Cotele de impozitare Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%. n cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, impozitul pe profit se determin astfel : 16% din profitul impozabil, dac impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mare decat 5% din veniturile menionate 5% din veniturile mentionate, n caz contrar ( adica 16% din profitul impozabil este mai mic de 5% din veniturile menionate)

18

5. Impozitul minim 2- s-a calculat i platit in perioada 01.-06.2009-30.09.2010 Contribuabilii a) persoanele juridice romne; b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; n cazul crora impozitul pe profit este mai mic dect suma impozitului minim pentru trana de venituri totale corespunztoare, sunt obligai la plata impozitului la nivelul acestei sume. Venituri totale anuale (*) Impozit minim anual (lei) ( lei) 0 - 52.000 2.200 52.001 - 215.000 4.300 215.001 - 430.000 6,500 430.001 - 4.300.000 8.600 4.300.001 - 21.500.000 11.000 21.500.001 - 129.000.000 22.000 Peste 129.000.001 43.000 *veniturile totale nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. Pentru ncadrarea n trana de venituri totale prezentat n tabelul precedent, se iau n calcul veniturile totale, obinute din orice surs, nregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad: a) veniturile din variaia stocurilor; b) veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale; c) veniturile din exploatare, reprezentnd cota-parte a subveniilor guvernamentale i a altor resurse pentru finanarea investiiilor; d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementrilor legale; e) veniturile rezultate din anularea datoriilor i a majorrilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementrilor legale; f) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare;

5. Calculul profitului impozabil nainte de a enuna modalitatea de calcul a profitului impzabil este necesar s facem distincie ntre profitului contabil i profitul fiscal (impozabil). Profitul contabil net se determin ca diferen ntre total venituri i total cheltuieli ( inclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit). 1.Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetar pe anul 2009 i reglementarea unor msuri financiar-fiscale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009,

19

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Profitul fiscal se determin dup relaia Profitul impozabil (fiscal) = total venituri- total cheltuieli venituri neimpozibile+ cheltuieli nedeductibile. Dac inem seama de toate influenele care acioneaz asupra determinrii profitului impozabil, formula de calcul a acestuia ar fi: Profitul impozabil= total venituri- total cheltuieli venituri neimpozibile+ cheltuieli nedeductibile- deduceri3- pierderea fiscal de recuperat din anii precedeni. a. Venituri neimpozabile Pentru determinarea impozitului pe pofit sunt considerate venituri neimpozabile urmtoarele venituri: dividendele primite de la o persoana juridica romana; diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare ale investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre UE Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile si: 1. dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, dividendele primite de persoana juridica romana prin intermediul sediului su permanent situat ntr-un stat membru, daca persoana juridica romana ntrunete cumulativ urmatoarele condiii: Plateste impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fr posibilitatea unei optiuni sau exceptari; Detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
n cadrul lor se includ amortizarea fiscal, cheltuielile cu donbzile i diferenele de curs valutar din perioadele precedente, rezerva legal deductibil, alte reduceri
3

20

La data inregistrarii venitului din dividende detine participatia minima prevazuta la pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. 2. dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate n state membre, daca persoana juridica straina ntrunete, cumulativ, urmatoarele condiii: Are una dintre formele de organizare prevazute de legislaia din statele membre n conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene; Plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia; Detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009; La data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania, persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. Filiala dintr-un stat membru - persoana juridica straina al carei capital social include si participatia minima de 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10% ncepnd cu 1 ianuarie 2009, deinut de o persoan juridic romn, respectiv de un sediu permanent din Romnia al unei persoane juridice strine dint-un stat membru. b.Analiza cheltuielilor n vederea determinrii profitului impozabil Cheltuielile realizate de o societate comercial din punct de vedere al impozitului pe profit se ncadreaz n trei mari categorii: cheltuieli deductibile cheltuieli cu deductibilitate limitat; cheltuieli nedeductibile. b1 Cheltuielile deductibile Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Sunt cheltuieli deductibile, fr ca enumararea s fie restrictiv, urmtoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

21

cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor; cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate; cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

b2 Cheltuieli cu deductibilitate limitata Pentru o anumit categorie de cheltuieli se ofer posibilitatea de deducere a lor, dar deductibilitatea este limitat la anumite cuantumuri stabilite procentual sau valoric. Din categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitata fac parte: cheltuielile de protocol . Acestea sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

Nivelul indemnizaiei de diurn zilnic pentru instituii publice este de de 13 lei /zi., deci o societate comercial i-ar putea deduce suma maxim de 32,5 lei = 13 lei x 2,5 cheltuielile sociale sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. n categoria cheltuielilor sociale se includ: ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru 22

tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, ( in anul 2009 valoarea acestuia este de 8,72 lei) potrivit legii; cheltuielile reprezentand tichelete de vacan ce se acord n conformitate cu dispoziiile O.U.G. 8/2009 i a normelor metodologice de aplicare. Tichetele de vacan se acord n limitele sumelor prevzute cu aceast destinaie n bugetul de venituri i cheltuieli aprobat al societii. Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariatilor sub forma de tichete de vacan este contravaloarea a 6 salarii de baz minime brute pe ar garantate n plat pentru un salariat, n decursul unui an fiscal. Angajatorii pot acorda tichete de vacan numai n cazul n care n anul fiscal anterior au obtinut profit. Angajatul care beneficiaz de tichete de vacan nu mai beneficiaz de prima de vacan n cursul anului fiscal. Pentru angajator, cheltuiala cu tichetele de vacan este deductibil n limita a 6 salarii minime brute pe ar, iar pentru salariat astfel de tichete sunt scutite de impozitul pe venit si de contribuiile sociale aferente. cheltuielile cu provizioane si rezerve Rezerva legala este deductibila n limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; Separat de rezerva legal sunt de asemenea deductibile : - rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, cu exceptia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii; Provizioanele sunt deductibile n urmtoarele limite: integral pentru provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; n limita a 30% din valoarea creantelor asupra clientilor n cazul provizioanelor constituite pentru creanele asupra clienilor nregistrate de ctre contribuabili ntre de 1 ian 2004 i 31 decembrie 2006 pentru a putea deduce provizioanele creanele trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

23

2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; Exemplu:Considerm urmatoarea situatie: S.C. Alfa S.R.L. factureaza unui client mrfuri n valoare de 140.000 lei. T.V.A. calculata este de 26.600 lei. Termenul de ncasare prevazut in contract este 12 februarie 2005. Se nregistreaz vnzarea mrfii 4111 Clienti = % 166.600 lei 707 Venituri din vanzarea marfurilor 140.000 lei 4427 T.V.A. colectat 26.660 lei La nceputul lunii noiembrie (8 noiembrie), cand se implinesc cele 270 de zile de la data prevazuta n contract pentru ncasarea creanei, se nregistreaza provizionul pentru clientii incerti, pe baza hotararii judecatoresti de deschidere a falimentului. 4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 166.600 lei 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante = 491 166.600 Provizioane pentru deprecierea creantelor clienti

Din punct de vedere fiscal, din suma de 166.600 lei sunt deductibile numai 41.650 lei, care reprezint 25% din valoarea provizionului constituit. Dac pn la finele anului nu se ncaseaz creana, n anul 2006 valoarea deductibil a provizionului nu se mareste cu inca 5% pna la 30%, ct recunoate legea fiscal pentru acest an. n momentul n care falimentul a fost declarat, se nregistreaza provizionul la venituri: 491 = 7814 166.600 Provizioane pentru deprecierea creantelor -clienti Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

Din venitul de 166.600 lei, suma de 124.950 este venit neimpozabil, in timp ce suma de 41.650 lei este venit impozabil, intruct cheltuiala a fost deductibil. n limita unui procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, pentru creanele care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; 2. nu sunt garantate de alta persoana; 3. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 4. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului 5. creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie. integral, pentru provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut

24

de Banca Nationala a Romaniei, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, n cazul cheltuielilor cu dobanda si diferentele de curs valutar, tratarea din punct de vedere al deductibilitii este diferit n funcie de creditori. Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar nu se limiteaza si astfel acestea se deduc integral pentru: - mprumuturi obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare ( BIRD, BERD, Corporaia Financiar Internaional, Banca Europeana de Investiii) si organizatii similare, n cazul imprumuturilor garantate de stat; - mprumuturi obtinute de la societi comerciale bancare romne i strine, sucursale ale bncilor strine, cooperative de credit (bnci); - mprumuturi obtinute societi de leasing, societi de credit ipotecar,(nebancare); - mprumuturi obtinute de la persoane juridice care acord credite potrivit legii - institutii autorizate de BNR; - mprumuturi obinute pe baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata n cazul dobnzilor aferente altor categorii de mprumuturi,(obinute de la entiti neautorizate- asociai) deductibilitatea se acord dup urmtorul algoritm: a. se face analiza deductibilitii n funcie de limita maxim a ratei dobnzii acceptat ca deductibil. Cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile astfel: pn la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;( in 2010 aceste limite au urmatoarele valori martie 7,25%; iunie 6,25%; septembrie 6,25%) pn la nivelul ratei dobanzii anuale prevzute n hotrre a Guvernului, pentru imprumuturile in valuta (care pentru exerciiul financiar 2010 este de 6 %) b. se face analiza n funcie de gradul de ndatorare, cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile numai dac gradul de ndatorare este mai mic sau egal cu trei. n cazul n care gradul de ndatorare este mai mare dect trei sau este negativ, cheltuielile cu dobnzile( sau parte din ele care au rmas dup ajustarea n funcie de nivelul ratei dobnzii) se reporteaz spre deducere pentru perioadele urmtoare, pn la deductibilitatea integral a acestora. Gradul de ndatorare se determin dup urmtoarea formul: Gradul de ndatorare = (cmpr0+cmpr1)/ (cpr0 + cpr1) Cpr capital mprumutat, ( credite i mprumuturi) cu termen de rambursare mai mare dect un an, Cpr- capital propriu In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda.

25

Cheltuielile din diferene de curs valutar, pentru care se aplic regurile de deductibilitate valabile pentru dobnzi sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare. Cheltuielile cu amortizarea, Trebuie precizat c din punct de vedere fiscal, sunt deductibile numai cheltuielile cu amortizarea fiscal. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: - este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; - are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului ( actualmente 1800 lei); are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte. Din punct de vedere al amortizrii fiscale sunt de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea; mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata; investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica; amenajarile de terenuri. Din punct de vedere fiscal, nu se amortizeaz: terenurile, inclusiv cele impadurite; tablourile si operele de arta; fondul comercial; lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii; bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

26

casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este dat de costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil; valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit. Metodele de amortizare care pot fi folosite sunt : metoda de amortizare liniara: amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix. metoda de amortizare degresiva :amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori: 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani; 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. metoda de amortizare accelerata: amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: n primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix, urmnd ca diferena neamortizat s se amortizeze liniar n numrul de ani rmai de amortizat. Metodele de amortizare pot fi folosite astfel: metoda de amortizae liniar: n cazul tuturor mijloacelor fixe, metoda de amortizare degresiva: pentru toate mijloacele fixe, mai puin constructiile, amenajrile de terenuri i imobilizrile necorporale de natura brevetelor, drepturilor de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, cheltuielilor de dezvoltare, metoda de amortizare accelerata doar pentru amortizarea echipamentelor tehnologice, respectiv a masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, Dac nu se prevede n codul fiscal durata de amortizare se gsete n catalogul duratelor de amortizare a mijloacelor fixe ( HG 2139/2004). Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata. La determinarea amortizrii fiscala trebuie inut cont si de urmtoarele reguli:

27

amortizarea fiscal se calculeaz incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune; pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz; pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz; pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani; Amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza: 1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta; 2. din 10 in 10 ani la saline; Mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004; Pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei; In cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate in contabilitate atat in lei, cat si in euro; aceste cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor inregistrate in contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.

28

cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 400 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant; cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro ntr-un an fiscal pentru fiecare participant; cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%; cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

b3. Cheltuieli nedeductibile Sunt considerate nedeductibile urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania; dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor; cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere; cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de 29

valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte; cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: 1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri; 2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale; cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridic, numita mecena, transfera, fr obligaie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare ctre o persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfurarea unor activiti n domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau tiinific cercetare fundamental i aplicat. Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susinerea unor activiti fr scop lucrativ ( n domeniul cultural, artistic, educativ, de nvmnt, tiinific - cercetare 30

fundamental i aplicat, umanitar, religios,) desfurate de ctre una dintre pri, denumita beneficiarul sponsorizarii; Tratamentul cheltuielilor cu combustibilul in spiritul O.U.G. 34/2009 si H.G.488/2009 n perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2010, cheltuiala cu combustibilul consumat de vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxim autorizat care s nu depeasc 3.500 kg i care sa nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul soferului este considerat nedeductibil la calculul impozitului pe profit. Face excepie combustibilul folosit de vehicule care sunt utilizate: 1. exclusiv pentru intervenie, reparaii, paz i protecie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfurare a activitii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri i de ageni de recutare a forei de munca; 2. transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru desfurarea activitii n cadrul scolilor de soferi. Nu se va deduce combustibilul destinat autovehiculelor utilizate de persoanele cu functii de conducere i administrare sub nicio forma. Atentie! Nu intr n sfera Ordonantei combustibilul consumat de autoutilitare, camioane, masini agricole, etc. Pentru a deduce cheltuiala cu combustibilul pentru vehiculele specificate la exceptii, trebuie sa demonstrm urmatoarele: - desfurarea activitii respective prin nscrierea n obiectul de activitate; - justificarea consumului de combustibil n baza foilor de parcurs din care s rezulte consumul i deplasarea n scopul menionat; - venituri nregistrate din activitile respective: s avem facturi emise cu astfel de prestari de servicii: de transport, curierat, nchiriere, din distribuie marfa, etc; - contracte din care s rezulte asigurarea mentenanei lucrrilor o anumit perioada de timp (n garanie i postgaranie); - decizii ale conducerii, referate de necesitate privind utilizarea vehiculelor pentru activitile exceptate; - personal ncadrat n functiile respective: ageni de vnzri, ageni de recrutare a forei de munca, etc. 7.Contracte de leasing In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing). 8. Pierderi fiscale Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute n urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea

31

nregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrarii acestora. 9.Asocieri fara personalitate juridica n cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile nregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare n asociere. 10. Aspecte fiscale internationale Veniturile unui sediu permanent: Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent. nainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent n Romnia, reprezentantul legal al persoanei juridice straine trebuie sa nregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romna au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. Credit fiscal: Daca o persoana juridica romna obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate att n Romnia ct si n statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit. Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain ntr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit (16%) la profitul impozabil obtinut n statul strain sau la venitul obtinut din statul strain. Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romna prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain. Pierderi fiscale externe: Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate. Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza n urmatorii 5 ani fiscali consecutivi. 11. Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale Contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit. Contribuabilii persoane juridice romane cu exceptia societatilor comerciale bancare declara si platesc trimestrial - pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice,

32

pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale platesc pentru ultimul trimestru, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmnd ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pna la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului. Contribuabilii care definitiveaz pn la data de 15 februarie nchiderea exerciiului financiar anterior, depun declaraia anual de impozit pe profit (101) i pltesc impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor. 12.Depunerea declaratiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pna la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare. n cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pna la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusiv. O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind n aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international. Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit. 13. Retinerea impozitului pe dividende O persoana juridica romna care plateste dividende catre o persoana juridica romna are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat. Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romna. Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care se plateste dividendul. n cazul n care dividendele distribuite nu au fost platite pna la sfrsitul anului n care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pna la data de 31 decembrie a anului respectiv. Aceasta cota de impozit pe dividende (10%) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii. Probleme rezolvate: Exemplul 1. O societate comerciala are dou activiti generatoare de venituri: un magazin si un bar de noapte. La sfritul trim.I anul 200N din contabilitate rezult urmtoarea situaie cu privire la venituri i cheltuieli veniturile totale impozabile 6000 lei din care : - venituri aferente magazinului 4000 lei - venituri aferente barului de noapte 2000 lei cheltuielile totale sunt in suma de 3000 lei, din care : cheltuieli aferente magazinului = 1500 lei cheltuieli aferente barului de noapte = 1200 lei cheltuieli generale de administrare ( comune ) = 300 lei Se cere calculul impozitului pe profit.

33

REZOLVARE : Pasul 1. Repartizarea cheltuielilor comune pe activiti n funcie de ponderea veniturilor pe activiti n total venituri: Cota de cheltuieli comune pe activiti = Total cheltuieli comune* Venituri ale activitii X/ Total venituri - pentru bar, valoarea cheltuielilor comune va fi de: 300(2000 :6000) = 100 lei - pentru magazin valoarea cheltuielilor comune va fi 300-100 = 200 lei Pasul 2 Se calculeaz profitul impozabil pentru magazin : Profit impozabil = Venituri totale Ch. totale + Ch. nedeductibile Venituri neimpozabilededuceri fiscale- pierderi fiscale P.I.= 4000- (1500+200 ) = 2300 lei Impozit pe profit= 2300 lei*16% = 368 lei Pasul 3 Se calculeaz profitul impozabil pentru activitatea barului de noapte : P.I = 2000-(1200+100) = 700 lei impozitul pe profit va fi de 700 lei*16%= 112 lei dar nu mai puin de 5% din total venituri , adic nu mai puin de 5%*2000 lei = 100 lei Impozitul pe profit din activitatea de la bar este de :112 lei Pasul 4 Se calculeaz impozitul total pentru trim.1 pe cele dou activiti = 368 lei+112 lei = 480 lei Exemplul 2. La 31 decembrie 200N, o societate comerciala prezint urmtoarea situaie a veniturilor i cheltuielilor : venituri totale = 300000 lei din care : - venituri neimpozabile =10000 lei cheltuieli totale = 400000 lei din care cheltuieli nedeductibile = 150000 lei S se determine impozitul pe profit datorat la data de 31 12 200N. REZOLVARE : Pasul 1. Se determin rezultatul ( pierdere) contabil :300000 lei- 400000 lei = - 100000 lei Pasul 2 Se determin profitul impozabil : P.I = P. Contabil+ CH. Nedeductibile Venituri neimpozabile P.I = - 100000 lei + 150000 lei- 10000lei =40000lei Pasul 3 Se determin impozit pe profit= 16%*40000 lei = 6400 lei Exemplul 3.In contabilitatea unei entitati economice se afla nregistrate urmtoarele cheltuieli si venituri in primele trimestre ale exerciiului financiar 200N :

34

 TRIM.1 : - venituri din servicii prestate = 10000 lei - cheltuieli totale 6000 lei, din care cheltuieli cu impozitul pe profit = 640 lei TRIM.2 venituri din prestri servicii = 6000 lei - cheltuieli totale = 7000 lei S se calculeze impozitul pe profit aferent trim. 2 REZOLVARE : Pasul 1. Se calculeaz profitul impozabil cumulat de la nceputul anului: P.I. = Venituri totale Cheltuieli totale.+ cheltuieli nedeductibile- venituri neimpozabile unde: cheltuieli nedeductibile sunt cheltuielile cu impozitul pe profit nregistrat n primul trimestru P.I. = (10000 lei + 6000 lei) (6000 lei+7000 lei) +640 lei P.I. = 16000 lei 13000 lei +640 lei = 3640 lei Pasul 2 Se calculeaz impozitul pe profit cumulat ( I.P.C) = 16%*3640 lei = 582 lei Pasul 3 Se calculeaz impozitul pe profit aferent trim.II :582 lei- 640 lei = -58 lei Rezult c societatea la sfritul trim II trebuie s torneze 58 lei reprezentnd impozit pe profit aferent trim II, prin urmtoarea nota contabil, astfel contul va avea sold final debitor. 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit - 58 lei

Exemplul 4. La 31 decembrie200N,o societate comercial prezint urmtoarea situaie a veniturilor si cheltuielilor: venituri totale =300000 lei, impozabile in totalitate cheltuieli totale = 175000 lei aferente veniturilor impozabile, din care : -cheltuieli cu impozitul pe profit ( nregistrate pana la trim III)=25.000 lei ; - cheltuieli de protocol = 20.000 lei.( societatea nu este pltitoare de TVA) Se cere sa se stabileasc valoarea cheltuielilor de protocol deductibile. REZOLVARE : Pasul 1 Stabilirea cheltuielilor de protocol deductibile Acestea sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit Cheltuieli de protocol deductibile =2% [300000- (175000- 20.000-25.000)] = 2% * 170000 lei = 3400 lei Cheltuielile de protocol nedeductibile vor fi in valoare de 20000 lei 3400 lei = 16600 lei

35

Atenie Dac societatea era pltitoare de TVA cheltuial nedeductibil era considerat si valoarea TVA-ului aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile Pasul 2 Se determin cheltuielile nedeductibile Cheltuielile nedeductibile sunt: cheltuielile cu impozitul pe profit i cheltuielile de protocol , adic 25.000 lei+ 16.600 lei = 41.600 lei Pasul 3 Stabilirea profitului impozabil: P.I. = Venituri totale Cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile- venituri neimpozabile P.I. = 300000 lei 175000 lei+ 41.600 lei= 166600 lei Pasul 4 Stabilirea impozitului pe profit I.P = profitul impozabil*16% 166600 lei*16% =26656 lei Exemplul 5. Cheltuieli cu provizioane si rezerve Sa se calculeze valoarea rezervelor legale ce pot fi constituite de o societate comerciala la sfritul anului N cunoscnd urmtoarele date : venituri totale = 15000 lei, din care - venituri din dividende = 1000 lei cheltuieli totale = 10000 lei capital social = 800 lei rezerva legala constituita in anii anteriori = 50 lei REZOLVARE : Pasul 1.Calculul rezervei legale Rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vrsat sau din patrimoniu. R.L. = 5% ( venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile+ cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile) Unde veniturile neimpozabile sunt veniturile din dividende R.L.= 5% ( 15000-10000-1000)5% * 4000 lei = 200 lei dar nu mai mult de 20% din capitalul social, adic 20%*800 lei = 160 lei Valoarea rezervei legale deductibile ce poate fi constituit la sfritul anului N va fi de 160 lei 50 lei( rezerva constituita anterior) = 110 lei CONCLUZIE : La sfritul anului 200N se poate constitui o rezerva legala de 110 lei. Exemplul 6. Cheltuieli cu dobnda si diferenele de curs valutar

36

In vederea stabilirii deductibilitii cheltuielilor cu dobnzile pentru creditele contractate de la entiti neautorizate la 31.03.200N, pe baza urmtoarelor date sa se stabileasc gradul de ndatorare a unei societi X : 01.01.200N Capital propriu la 5000 lei Capital mprumutat 4000 lei 30.03.200N Capital propriu la 6000 lei Capital mprumutat 8000 lei Cheltuieli cu dobnzile 500 lei

Rezolvare : n cazul n care gradul de ndatorare este mai mare dect trei sau este negativ, cheltuielile cu dobnzile( sau parte din ele care au rmas dup ajustarea n funcie de nivelul ratei dobnzii) se reporteaz spre deducere pentru perioadele urmtoare, pn la deductibilitatea integral a acestora. Gradul de ndatorare se determin dup urmtoarea formul: Gradul de ndatorare = (cmpr0+cmpr1)/ (cpr0 + cpr1) Cpr capital mprumutat, ( credite i mprumuturi) cu termen de rambursare mai mare dect un an, Cpr- capital propriu In cazul in care cheltuielile din diferenele de curs valutar ale contribuabilului depesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratata ca o cheltuiala cu dobnda. Cheltuielile din diferene de curs valutar, pentru care se aplic regulile de deductibilitate valabile pentru dobnzi sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare. G. de I. = 4000+8000 = 12000 = 1,09 5000+6000 11000 G.de I. < 3 cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile in totalitate. Exemplul 7. La nceputului anului 200N, o societate comercial a luat un mprumut de la un asociat in valoare de 10000 lei, cu o rata a dobnzii de 30% pe an. mprumutul fiind rambursat integral la scadenta , sa se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobnda pentru trimestrul 1, tiind ca gradul de ndatorare al societii pentru acest trimestru a fost de 2,93, iar dobnda de referina a BNR pentru mprumuturile in lei a fost in luna martie de 8,47%. REZOLVARE a. calculul dobnzii pentru trim. 1 dobanda = imprumut* rata dobanzii * 3 luni adic, 12 luni 10000*30% * 3 luni = 750 lei. 12 luni b. calculul cu dobnzile nedeductibile conform formulei : imprumut * ( rata dobanzii dobanda de referinta) * 3 luni 12 luni 10000( 30% - 8.47) *3 = 538.24 lei 12 luni

37

c. calculul cheltuielilor deductibile : 750 lei-538.24 = 211.76 lei ; avnd in vedere ca gradul de ndatorare este <3, acestea sunt deductibile. Exemplul 8. Sa se determine nivelul cheltuielilor deductibile din diferena de curs valutar aferente mprumuturilor pe termen lung la data de 31.03. 200N pe baza urmtoarelor date : Venituri din diferena de curs valutar = 300 lei Cheltuieli din diferena de curs valutar = 800 lei Gradul de ndatorare fiind de 3,25. Avnd in vedere ca gradul de ndatorare este > 3, atunci cheltuielile cu diferena de curs valutar vor fi tratate ca cheltuielile cu dobnzile, astfel ca pierderea neta din diferena de curs valutar in valoare de ( 800-300 )= 500 lei este integral nedeductibila. Exemplul 9 Cheltuieli nedeductibile O societate comercial cu activitate de producie prezint la sfritul trimestrului 1 din anul 200N urmtoarea situaie : Venituri din producia vnduta = 30000 lei Venituri din vnzare de mrfuri = 5000 lei Cheltuieli totale = 20000 lei, din care : - cheltuieli nedeductibile = 3000 lei, din acest total cheltuielile cu sponsorizarea reprezint 2000 lei Sa se calculeze impozitul pe profit. REZOLVARE : Pasul 1. Se calculeaz rezultatul fiscal ( profitul impozabil) P.I. = Venituri totale Cheltuieli totale + cheltuieli nedeductibile- venituri neimpozabile PI = 35000-20000+3000 = 18000 lei Pasul 2. Se calculeaz impozitul pe profit I.P.= 16% * 18000 lei = 2880 lei Contribuabilii care efectueaz sponsorizri si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: 1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri; 2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. In limitele respective se ncadreaz si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei si de documente specifice, finanrii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale; 1. 3 din cifra de afaceri , adic 3 *35000 reprezint 105 lei ,

38

2. dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, adic 2880*20% = 576 lei. Deci din totalul cheltuielilor cu sponsorizarea in valoare de 2.000 lei numai 105 lei vor diminua impozitul pe profit datorat. Impozitul pe profit datorat la sfritul trim I este de :2880 lei-105 lei = 2775 lei Exemplul 10 La 30 iunie 200N o societate prezint urmtoarele date : Venituri totale impozabile = 70000 lei Cheltuieli totale = 60000 lei, din care : - cheltuieli de protocol = 1200 lei - cheltuieli cu impozitul pe profit trim.1 = 1000 lei - cheltuieli cu majorri si penaliti= 2000 lei - cota impozit = 16% Societatea a dedus TVA 19% pentru cheltuielile de protocol nregistrate Sa se calculeze impozitul cumulat la 30 iunie si impozitul pe profit pe trimestrul al doilea. REZOLVARE Pasul 1. Se determin cheltuielile nedeductibile n acest caz acestea vor fi formate din : cheltuieli de protocol, TVA ul aferent acestora, cheltuieli cu majorri si penaliti, cheltuieli cu impozitul pe profit trim.1. Acestea sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit Cheltuieli de protocol deductibile = 2%( venituri totale impozabile-cheltuieli totale+cheltuieli de protocol +cheltuieli cu impozitul pe profit), adica2%(70000 60000+1200+1000) 2% *12200 = 244 lei Deci cheltuieli de protocol nedeductibile sunt in valoare de 1200 lei- 244 lei = 956 lei. De asemenea n categoria cheltuielilor nedeductibile vom include si valoarea TVA-ul aferent acestora adic 956*19% ( TVA)= 181,64 lei Cheltuieli nedeductibile = 956 lei+ 181,84 lei + 1000 lei + 2000 lei = 4.137,84 Pasul 2 Calcularea profitului impozabil Profit impozabil = venituri-cheltuieli+ cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabilededuceri fiscale- pierderi fiscale, adic p.i. = 70000 lei- 60000 lei+ 4.137,84 = 14137,64 lei Pasul 3. Calcularea impozitului pe profit cumulat pe primele dou trimestre I.P.= 16%*14137.64 = 2262.01 lei Pasul 4 . Calcularea impozitului pe profit aferent trim al II-lea 2262.01-1000 = 2162.01 lei

39

Exemplul 11 La 31.03.200N o societate comercial pltitoare de impozit pe profit (16%) a nregistrat urmtorii indicatori economico-financiari : Venituri totale = 14000 lei, din care dividende primite de la o persoana juridica romana in valoare de 2000 lei Cheltuieli totale = 10000 lei din care majorri si penalitatea de ntrziere = 1000 lei Sa se calculeze impozitul pe profit REZOLVARE Pasul 1. calculul profitului impozabil ( a bazei de impozitare) P.i. = venituri totale cheltuieli totale+ cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile , adic P.I. = 14000 lei 10000 lei + 1000 lei 2000 lei 3000 lei Pasul 2 calcularea impozitului pe profit I.P. = 16%*3000 lei=480 lei Exemplu 12 privind determinarea venitului n functie de care se stabileste impozitului minim anual. Presupunem o societate comercial care a realizat la 31.12.2008, conform balanei de verificare urmtoarele venituri: - venituri din vnzri de marfuri: 180.000 lei; - venituri din variaia stocurilor: 35.000 lei; - venituri din prestri servicii: 25.000 lei; - venituri din anulare provizioane pentru care nu a fost acordata deducere 15.000 lei; - venituri din despgubiri de la societi de asigurare: 3.000 lei; - venituri din dobnzi la depozite bancare: 2.000 lei. Total venituri: 260.000 lei. ntr-o prima faza, am fi tentai s ncadrm societatea n transa a III-a de venituri: 215.000 430.000 lei, creia i-ar reveni un impozit minim anual de 6.500 lei. innd ns cont de prevederile legale, pentru aflarea impozitului minim, din veniturile totale nregistrate conform balanei de verificare vom scdea: - venituri din variaia stocurilor: 35.000 lei; - venituri din anulare provizioane pentru care nu a fost acordata deducere 15.000 lei - venituri din despgubiri de la societi de asigurare: 3.000 lei Total venituri excluse: 53.000 lei Venituri baz de caclul pentru impozitul minim = 260.000 -53.000 = 207.000 lei Fa de cele de mai sus societatea se ncadreaz la transa a II-a de venituri, creia i corespunde un impozit minim anual de 4.300 lei. Exemplu 12 O societate comercial a determinat la 30.06.2009 un impozit pe profit in suma de 3.500 lei. Pentru determinarea impozitului minim de plata societatea ia n considerare veniturile totale nregistrate la 31.12.2008 in suma de 500.000 lei, rezultnd un impozit minim anual n suma de 8.600 lei.

40

1. Impozitul declarat i pltit in trimestrul 1 2009 a fost de 1.500 de lei; 2. Impozitul rezultat de plat pentru trimestrul 2 2009 = 3.500 1.500 = 2.000 lei; 3. Impozitul pe profit minim pentru trimestrul 2 = 8.600 : 12 luni x 2 luni = 1.433 lei. Comparnd cele doua sume rezultate la pct. 2 si 3 si impozitul datorat pentru trim. II = 2.000 lei (suma cea mai mare).

Tema 4 Impozitul pe venit I. Contribuabilii i veniturile pentru care se datoreaz impozit pe venit a) persoanele fizice rezidente pentru veniturilor obinute din orice sursa, att din Romnia, cat si din afara Romniei; b) persoanele fizice nerezidente care desfoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romnia, numai pentru venitului net atribuibil sediului permanent ; c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente4 in Romnia pentru venitului net din aceasta activitate dependenta; d) persoanele fizice nerezidente care obin alte venituri dect cele obinute dintr-o activitate independenta printr-un sediu permanent in Romnia i dect cele dintr-o activitate dependenta in Romnia II.Categorii de venituri Se calculeaz impozit pe venit pentru urmatoarele categorii de venituri a) venituri din activitati independente, b) venituri din salarii, c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, d) venituri din investitii, e) venituri din pensii, f) venituri din activitati agricole, g) venituri din premii si din jocuri de noroc, h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, i)venituri din alte surse, III.Venituri neimpozabile n nelesul impozitului pe venit, urmtoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele, indemnizaiile si alte forme de sprijin cu destinaie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale
4

activitate dependent - orice activitate desfurat de o persoan fizic ntr-o relaie de angajare;

41

si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeai natura primite de la alte persoane, cu excepia indemnizaiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizaiile pentru: risc maternal, maternitate, creterea copilului si ngrijirea copilului bolnav, potrivit legii; b) sumele ncasate din asigurri de orice fel reprezentnd despgubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu excepia ctigurilor primite de la societile de asigurri ca urmare a contractului de asigurare ncheiat intre pari, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despgubirile in bani sau in natura primite de ctre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despgubirile reprezentnd daunele morale; c ) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauza de utilitate publica, conform legii; d) sumele primite drept despgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitailor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; e) pensiile pentru invalizii de rzboi, orfanii, vduvele/vduvii de rzboi, sumele fixe pentru ngrijirea pensionarilor care au fost ncadrai in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele dect pensiile pltite din fonduri constituite prin contribuii obligatorii la un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finanate de la bugetul de stat; f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele dect ctigurile din transferul titlurilor de valoare, h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studenii si elevii unitarilor de nvatamant din sectorul de aprare naionala, ordine publica si sigurana naionala si persoanele civile, precum si cele ale gradailor si soldailor concentrai sau mobilizai; i) bursele primite de persoanele care urmeaz orice forma de colarizare sau perfecionare in cadru instituionalizat; j) sumele sau bunurile primite cu titlu de motenire ori donaie. Pentru proprietile imobiliare, in cazul motenirilor si donaiilor se aplica reglementrile prevzute la impozitarea veniturilor din transferul drepturilor de proprietate k) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obinute de elevi si studeni in cadrul competiiilor interne si internaionale, inclusiv elevi si studeni nerezideni in cadrul competiiilor desfurate in Romnia; l) alte venituri care nu sunt impozabile, aa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit IV.Principii generale de impunere I Impozitare pe parcursul anului II Impozitare la sfritul anului I Impozitare pe parcursul anului Pentru toate veniturile, n funcie de categoriile de venituri, de natura si sursa acestora, impozitul astfel pltit poate reprezenta:

42

a) Impozit final Modalitatea de plat a impozitului este reinerea la surs Reinerea la surs este realizat de pltitorul de venituri care pltete unei persoane fizice un venit impozabil, acesta are obligaia s calculeze, s rein i s vireze la bugetul de stat impozitul aferent. Este cazul impozitului pltit pentru veniturile ncasate constant pe parcursul anului: salariile, pensiile sau venituri ale cror valori sunt certe la momentul plaii in cursul anului: premiile, ctigurile din jocurile de noroc, din investiii, din transferul proprietilor imobiliare, veniturile din alte surse b) Pli anticipate n contul impozitului Modalitatea de plat a impozitului este reinerea la surs sau pli directe efectuate de contribuabili. Este cazul impozitului pltit pentru veniturile care nu au o valoare cert si constant pe parcursul anului fiscal, cum sunt veniturile din activiti independente, din cedarea folosinei bunurilor, din activiti agricole i din tranzacionarea aciunilor. II Impozitare la sfritul anului Cnd impozitul reinut pe parcursul anului este impozit final, nseamn c impozitul pltit pe parcursul anului este total i definitiv pentru ntregul an fiscal Cnd impozitul reinut pe parcursul anului reprezint pli anticipate n contul impozitului nsemna ca plile efectuate pe parcursul anului reprezint o plat n avans n contul impozitului, urmnd ca impozitul final s fie determinat de ctre organul fiscal, la finele anului, prin regularizare. Atenie numai impozitul care reprezint pli anticipate comporta regularizare la sfritul anului Categorii de venituri - din activiti independente - din salarii - din cedarea folosinei bunurilor - din investiii, cu excepia veniturilor din transferul titlurilor de valoare - din transferul titlurilor de valoare - din pensii - din activiti agricole - din premii i jocuri de noroc - din transferul proprietilor imobiliare Impozitul pltit pe parcursul anului fiscal reprezin Pli anticipate Impozit final Pli anticipate Impozit final Pli anticipate Impozit final Pli anticipate Impozit final Impozit final La sfritul anului se regularizeaz se regularizeaz se regularizeaz se regularizeaz

43

- din alte surse

Impozit final

V.Impozitarea veniturilor din activiti independente Categoria veniturilor din activiti independente include veniturile comerciale = veniturile din fapte de comer ale contribuabililor, din prestri de servicii, altele dect cele din profesii libere precum si din practicarea unei meserii. Principalele activiti care constituie fapte de comer sunt: - activiti de producie, - activiti de cumprare efectuate n vederea revnzrii, - organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive i alte asemenea, - activiti al cror scop este facilitarea ncheierii de tranzacii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi : contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare i alte asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost ncheiat contractul, - vnzare n regim de consignaie a bunurilor cumprate n scopul revnzrii sau produse pentru a fi comercializate, - activiti de activiti de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosit, i altele asemenea; - transport de bunuri si de persoane - alte activiti definite de Codul Comercial. veniturile din profesii libere = veniturile obinute din prestri de servicii cu caracter profesional, desfurate n mod individual sau n diverse forme de asociere, n domeniile: tiinific , literar, artistic, educativ i altele de ctre: medici, avocai, notari, auditori financiari, consultani fiscali, experi contabili, contabili autorizai, consultani de plasament in valori mobiliare, arhitect, traductori, sportivi, arbitrii, precum i alte profesii reglementate, desfurate in mod independent. veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, din valorificarea drepturilor industriale cum ar fi: brevete de invenie, mai puin realizrile tehnice, know- haw, desene si modele, mostre, mrci de fabrica si de comer, procedee, i alte asemenea, recunoscute i protejate prin nscrisuri ale instituiilor specializate, precum i a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Persoanele fizice care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor prin derularea unui numr mai mare de 5 contracte de nchiriere, ncepnd cu anul fiscal urmtor clasificp aceste venituri n categoria activitilor independente. Atenie. Pentru ca o activitate desfurat de o persoan fizic s fie ncadrat n categoria activitilor independente supuse impozitului pe venit trebuie ca exercitarea acesteia s presupun desfurarea n mod obinuit, pe cont propriu i s urmreasc un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existena unei activiti independente sunt: libera alegere a desfurrii activitii , a programului de lucru i a locului de desfurare a activitii; riscul pe care i-l asum ntreprinztorul; activitatea se desfoar pentru mai muli clieni, activitatea se poate desfura nu numai direct, ci i cu personal angajat de ntreprinztor

44

Obligaii cu privire la nregistrarea fiscal Persoanele fizice ce desfoar activiti economice i obin venituri din activiti independente completeaz i depun la organul fiscal, la nceperea activitii sau ulterior n momentul n care apar modificri fat de datele declarate anterior, formularul 020 Declaraia de nregistrare fiscal/ declaraia de meniuni pentru persoanele fizice romne. Declaraia se completeaz i se depune de ctre persoanele fizice ce obin venituri din: fapte de comer, prestri servicii, practicarea n mod independent a unei meserii, prestarea de servicii de comision, de mandat, de reprezentare i alte asemenea, exercitarea unei profesii libere, drepturi de proprietate intelectual. I Determinarea impozitului pe venituri din activiti independente pe parcursul anului fiscal Se realizeaz A. Prin reinere la surs conform tabelului urmtor Venituri pentru care se fac pli anticipate prin reinere la surs de ctre pltitorii de venituri a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala; b) venituri din vnzarea bunurilor n regim de consignatie; c) venituri din activitati desfurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activitati desfurate in baza contractelor/conventiilor civile ncheiate potrivit Codului civil, e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; Cota de Baza de impunere impunere Venit brut

10%

Pltitorii veniturilor de mai sus sunt obligai s rein la surs impozitul pe parcursul anului i s l verse bugetului statului pn la 25 ale lunii urmtoare celei n care s-a pltit venitul. Pltitorii veniturilor de mai sus sunt obligai s depun declaraia 205 Declaraia informativ privind impozitul reinut pe veniturile cu regim de reinere la surs pe beneficiari de venit, pn n ultima zi a lunii februarie a anului urmtor celui n care s-a fcut reinerea impozitului. Contribuabilii din aceast categorie vor primi de la pltitorii de venituri diferena dintre venitul brut i impozitul reinut la surs. B Prin pli directe efectuate de contribuabili pentru celelalte venituri Nivelul plilor anticipate ce trebuie pltite n cursul anului se stabilete de ctre organul fiscal pe raza cruia contribuabilul i are domiciliul, astfel: pe baza declaraiei de venit estimat pentru anul curent pe baza venitului net realizat n anul anterior ( declarat prin Declaraia 202 Declaraia special privind veniturile din activiti independente )

45

Impozitul ce va fi pltit n cursul anului se determin prin aplicarea cotei de 16 % la venitul net determinat ca mai sus i este comunicat contribuabililor prin decizie a organului fiscal. Declaraia estimativ privind veniturile din anul curent este Declaraia 221 Declaraia privind veniturile estimate din activiti independente. Contribuabilii obligai la depunerea declaraiilor estimative i termenele de depunere a acestora sunt prezentate n tabelul urmtor Contribuabili Contribuabilii care ncep activitatea n cursul anului fiscal Contribuabilii care n anul fiscal anterior au realizat pierderi Contribuabilii care cred c vor realiza venituri care difer cu cel puin 20% fat de anul anterior Contribuabilii care sunt impui pe baza normelor de venit, dar opteaz pentru impunerea n sistem real. Termen de depunere a declaraiei estimative 15 zile de la nceperea activitii 15 mai a anului fiscal curent ( odat cu declaraia special pentru veniturile din anul anterior) 15 mai a anului fiscal curent ( odat cu declaraia special pentru veniturile din anul anterior 31 ianuarie a anului fiscal pentru care s-a fcut opiunea ( odat cu declaraia de opiune)

Declaraia se depune pentru fiecare surs de venit separat. Termenul de plat : impozitul astfel determinat trebuie pltit n patru rate egale cu scadenele la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie. II Determinarea impozitului final pe veniturile din activiti independente La sfritul anului n care s-au realizat veniturile din activiti independente trebuie determinat impozitul final i trebuie fcut regularizarea cu plile anticipate efectuate n cursul anului. Impozitul final se determin pe baza venitului net realizat n cursul anului. Determinarea venitului net realizat pe parcursul anului se poate face prin una din urmtoarele metode : Metode de determinare a venitului net Pe baz de cheltuieli forfetare Pe baza normelor de venit Contribuabilii care aplic metoda Contribuabili care obin venituri din proprietate intelectual Contribuabili care desfoar activiti impuse prin norme de venit, conform Nomenclatorului5 stabilit de MFP. Este obligatoriu ca aceste persoane s-i desfoare activitatea fr salariati

Nomenclatorul a fost aprobat prin OMFP nr. 1847/2003

46

n sistem real

Contribuabilii care desfoar activiti impuse prin norme de venit, dar au personal salariat, Contribuabilii care desfoar att activiti impuse prin norme de venit, ct i activiti care nu sunt impuse prin norme de venit, Contribuabili care desfoar activiti de transport de bunuri i de persoane i alt activitate independent, Contribuabili care obin venituri din drepturi de proprietate intelectual i opteaz pentru impunerea n sistem real

A. Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, pentru impunerea final dup ncheierea anului fiscal, venitul net se determin astfel: Venitul net = venitul brut cheltuieli forfetare - contribuii sociale obligatorii pltite Cheltuieli forfetare - 25% din venitul brut n cazul lucrrilor de art monumental; - 20% din venitul brut n cazul celorlalte venituri Operele de art monumental sunt: lucrri de decorare, cum ar fi pictura mural a unor spaii i cldiri de mari dimensiuni, interior i exterior; lucrri de art aplicat n spaii publice, cum ar fi: ceramic, metal, lemn, piatr, marmur i altele asemenea; lucrri de sculptur de mari dimensiuni, design monumental, amenajri de spaii publice, lucrri de restaurare a acestora. Contribuiile sociale se datoreaz pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectual conform legislaiei n vigoare, n situaia n care contribuabilul nu obine i alte venituri pentru care se pltesc contribuii sociale. In cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneraiei reprezentnd dreptul de suita si al remuneraiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli . Contribuabili care obin venituri din drepturi de proprietate intelectual sunt obligai s depun o declaraie special privind veniturile obinute pn la data de 15 mai a anului urmtor celui de raportare, declaraia 202 Declaraia special privind veniturile din activiti independente Contribuabili care obin drepturi de proprietate intelectual pot opta pentru impunerea venitului n sistem real. n acest caz, ei trebuie s respecte toate regulile aferente acestei metode prin care se determin venitul net. Calculul impozitului final Pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectual, impozitul final se stabilete prin formula: Impozit final anual = 16%* Venit net anual 47

Exemplu. 1.Un contribuabil realizeaz venituri din drepturi de autor ca urmare a publicrii unor studii n reviste de specialitate. Venituri realizate: Pltitorul venitului (Revista) Economistul Tribuna Economic Total Suma brut 500 200 700 Data pltii dreptului de autor 10.03.2009 15.08.2000 Impozit retinut la surs (10%) 50 20 70 630 Suma Termenul scadent de incasata de plat la bugetul de contribuabil stat a impozitului 450 180 25.04.2009 25.09.2009

Venit brut realizat n anul 2009 : Calculul venitului net: -venit brut - cheltuieli forfetare (700lei x 20%) Total venit net Impozit final anual Impozit de restituit

700 lei 700 lei 140lei 560 lei 560 lei x 16% = 90 90 67 = 23 lei

2.Sa se calculeze venitul net si impozitul pe venit pentru o persoana fizica avnd in vedere urmtoarele date : Venitul brut obinut din lucrri de arta monumentala = 10000 lei Persoana fizica nu are calitatea de salariat drept pentru care trebuie sa plteasc contribuii la asigurrile de sntate n procent de 5,5% din venitul brut. REZOVARE Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala n cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectual, pentru impunerea final dup ncheierea anului fiscal, venitul net se determin astfel: Venitul net = venitul brut cheltuieli forfetare - contribuii sociale obligatorii pltite Cheltuieli forfetare - 25% din venitul brut n cazul lucrrilor de art monumental; - 20% din venitul brut n cazul altor venituri a. calculul contribuiei la asig. de sntate 10.000 lei*5.5%= 550 lei b. calculul venitului net 48

10.000 lei-( 10.000 lei*25%)-550 lei = 6.950 lei c. impozitul pe venit 16%*6.950 lei = 1112 lei B. Stabilirea venitului net anual din activitati independente, pe baza normelor de venit Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata n Nomenclatorul activitilor si care este desfasurat de ctre contribuabil, individual, far salariai, se determina pe baza normelor de venit. Ministerul Finanelor Publice elaboreaz normele care conin nomenclatorul activitilor pentru care venitul net se stabilete pe baza de norme de venit si precizeaz regulile care se utilizeaz pentru stabilirea acestor norme de venit. Direciile generale ale finanelor publice teritoriale au obligaia de a stabili si publica anual normele de venit nainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaz a se aplica normele respective. Organul fiscal competent va comunica contribuabilului, pn la data de 15 aprilie a anului fiscal, suma reprezentnd venitul net i plile anticipate n contul impozitului anual. Norma de venit, comunicat contribuabilului conform procedurii de mai sus, reprezint venit net i intr n componena venitului anual impozabil. In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici dect anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaz astfel nct sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfurata activitatea respectiva. Situaii n care perioada de desfurare a activitii este mai mic de un an sunt: o contribuabilul i ncepe activitatea n cursul anului fiscal, o contribuabilul i ntrerupe activitatea n cursul anului fiscal, o contribuabilul i ntrerupe activitatea n cursul anului fiscal, pe baza unor motive obiective ( accidente spitalizri) dovedite cu documente justificative. Reducerea normei de impozitare se face considernd norma ntreag aferent anului de 365 de zile i lund n considerare numrul de zile n care i-a desfurat contribuabilul activitatea. Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabilete pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati. In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate n care venitul net se calculeaz pe baz de norm de venit si o alta activitate care nu se ncadreaz n categoria acestora , atunci venitul net din activitatile independente desfurate de contribuabil se determina pe baza contabilitii in partida simpla. Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitile independente desfurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi. Contribuabili care obin venituri impuse pe baz de norme de venit pot opta pentru impunerea venitului n sistem real, printr-o cerere depus la organul fiscal pn la data de 31 ianuarie, mpreun cu o declaraie estimativ privind veniturile realizate. n acest caz trebuie s respecte regulile aferente acestei metode de determinare a venitului net. Daca un contribuabil, care a fost impus n sistem real i apoi a devenit contribuabil impus pe baz de norm de venit, are investitii in curs de amortizare, valoarea amortizrii nu diminuaz

49

norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal ( n cursul perioadei de desfurare a activitii sau in cazul ncetrii activitii)majoreaz norma de venit proportional cu valoarea amortizat n perioada impunerii in sistem real Ex. O persoan fizic a fost impozitat prin determinarea venitului net n sistem real i apoi a trecut la determinarea venitului net pe baza de norm de venit, fiindu-i stabilit o norm de venit de 15.000 lei/an. El a avut mijloace fixe amortizabile n valoare de 6.000 lei, amortizate pentru care a fost calculat amortizarea n proporie de 80% n momentul trecerii la determinarea venitului net pe baz de norm de venit. Aceste mijloace fixe au fost vandute cu 5.000 lei. n acest caz, valoarea venitului net va fi majorat cu 5.000 lei x 80%= 4.000 lei, deci va deveni 19.000 lei n cazul contribuabilului impus pe baz de norm de venit, care pe perioada anterioar a avut impunere n sistem real i a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora n patrimoniul personal ca urmare a ncetrii activitii vor majora norma de venit. Ex. O persoan fizic a fost impozitat prin determinarea venitului net n sistem real i apoi a trecut la determinarea venitului net pe baza de norm de venit, fiindu-i stabilit o norm de venit de 15.000 lei/an. El a avut mijloace fixe amortizabile n valoare de 6.000 lei, amortizate integral n momentul trecerii la determinarea venitului net pe baz de norm de venit. Aceste mijloace fixe au fost vandute cu 5.000 lei. n acest caz, valoarea venitului net va fi majorat cu 5.000 lei, deci va deveni 20.000 lei Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligaia sa organizeze si sa conduc contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva. Calculul i plata impozitului final Pentru veniturile impuse pe baza de norma de venit, impozitului final se calculeaz prin formula Impozit final anual = 16%* Venit net anual Ex. 1.Un contribuabil deine un copiator i are autorizaie de desfsurare a unei activiti independente ca persoana fizic autorizat incapand cu data de 01.03.2009. Deoarece i desfsoara activitatea pe cont propriu, singur, acesta a optat pentru impunerea pe baz de norme de venit i a depus la Administraia Financiar formularul 221 Declaraia privind veniturile estimate din activiti independente pentru anul 2009 si alte informii legate de amplasarea locului unde isi desfasoara activitatea, varsta, etc.Avand in vedere aceste informaii, Administraia Financiar i-a stabilit pentru anul 2009 o norm de venit de 15.000 lei. Deoarece contribuabilul i-a inceput activitatea la data de 01.03.2009., Adm.Fin i-a stabilit urmatorul impozit de plat: Norma de venit zilnic 15.000 lei/365 = 41,095 lei Norma de venit pe perioada efectiv lucrat 41,095 x 306zile = 12.575 lei Corespunztor acestui venit net, Adm Fin. A emis o decizie de impunere anual prin intermediul formularului Decizie de impunere pentru pli anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activiti independente pentru anul 2009 care prevedea un impozit de plat de 12.575 lei x 16% = 2012, cu urmtoarea repartizare pe trimestre: 2012/ 10 luni = 201,2 201,2 lei x 4 luni = 804,8 pe 15 iunie 201,2 lei x 3 luni = 603,6 pe 15 sept.

50

 201,2 lei x 3 luni = 603,6 pe 15 dec. Deoarece contribuabilul in luna septembrie si-a petrecut timpul n spital, acesta depune la Adm Fin. o cerere de reducere a normei proportional cu timpul nelucrat la care anexeaz certificatul de spitalizare si fisa de externare. Aceasta cerere este aprobat, in consecint la sfarsitul anului algoritmul de calcul al diferenei de plat/ sumei de rambursat este: Norma de venit final = 41,095 x 276 zile = 11.342 lei Impozit final anual 11.342 x 16%= 1815 lei Impozit de rambursat = 2012 1815 = 197 lei Ex.2.Un contribuabil desfoar o activitate impusa pe baza normelor de venit. In cursul anului ntrerupe activitatea datorita mbolnvirii ce necesita spitalizare pe o perioada de 30 zile. Contribuabilul face o cerere de reducere a normei de venit iar pe baza certificatului de spitalizare, organul fiscal o aproba. Daca norma de venit este de 30000 lei, care este venitul anual impozabil si impozitul datorat statului ? REZOLVARE a. VENITUL IMPOZABIL=(Norma de venit :Nr.zile din an) * Nr. zile lucrate, adic V.I. = 30000 * 335 27534.24 lei 365 b. impozitul pe venit 27534.24*16%=4405.47 lei C. Determinarea venitului net pentru veniturile care se impun n sistem real Pentru veniturile care se impun n sistem real, venitul net se determin astfel: Venitul net = Venit brut - cheltuieli deductibile Venitul brut cuprinde: a) sumele ncasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfurarea activitii; b) veniturile sub forma de dobnzi din creane comerciale sau din alte creane utilizate in legtura cu o activitate independenta; c) ctigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dup ncetarea definitiva a activitii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aprute in legtura cu o activitate independenta Nu sunt considerate venituri brute

51

a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura fcute la nceperea unei activitatea sau in cursul desfasurarii acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de mprumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despgubiri; d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizri, mecenat sau donaii Astfel, n venitul brut se includ toate veniturile n bani sau bunuri cum ar fi: venituri in vnzarea de produse i de mrfuri, venituri in prestarea de servicii i executarea de lucrri, venituri din vnzarea sau nchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii i orice alte venituri din exercitarea activitii, precum i veniturile din dobnzile primite de la bnci pentru disponibilitile bneti aferente afacerii, in alte activiti adiacente i alte asemenea. Cheltuielile efectuate pot fi clasificate n : Cheltuieli deductibile Cheltuieli cu deductibilitate limitat Cheltuieli nedeductibile A. Cheltuielile deductibile sunt n general cheltuielile aferente veniturilor realizate . Condiiile generale care trebuie ndeplinite de o cheltuial pentru a fi considerat deductibil sunt: sa fie efectuate in cadrul activitilor desfurate in scopul realizrii venitului, justificate prin documente; sa fie cuprinse in cheltuielile exerciiului financiar al anului in cursul cruia au fost pltite; sa respecte regulile privind amortizarea, prevzute in capitolul referitor la impozitul pe profit; cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru: 1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; 2. activele ce servesc ca garanie bancara pentru creditele utilizate in desfurarea activitii pentru care este autorizat contribuabilul; 3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional; 4. persoane care obin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiia impozitrii sumei reprezentnd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plaii de ctre suportator. Exemple de cheltuieli deductibile: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu serviciile prestate de teri cheltuieli de natur salarial etc. Cheltuieli cu deductibilitate limitat -cheltuielile de sponsorizare, mecenat, sunt deductibile in Limita a 5% [Venit brut- Cheltuieli deductibile, altele dect cheltuielile de sponsorizare, mecenat, burse private, cheltuielile de protocol i cheltuielile pltite asociaiilor profesionale]. Ex. O persoan fizic obine venituri brute n valoare de 20.000 lei, iar cheltuielile deductibile efectuate sunt de 9.000 lei. Separat de aceste chletuieli, ea a mai efectuat cheltuieli cu sponsorizarea in valoare de 600 lei. n acest situaie, limita maxim a cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile

52

este de 5%x (20.000- 9000) = 550 lei. Deci, cheltuielile cu sponsorizarea deductibile sunt de 550 lei, iar cele nedeductibile sunt de 50 lei. - cheltuielile de protocol sunt deductibile in Limita a 2% [ Venit brut- Cheltuieli deductibile altele dect cheltuielile de sponsorizare, mecenat, burse private cheltuielile de protocol i cheltuielile pltite asociaiilor profesionale] -suma cheltuielilor cu indemnizaia platita pe perioada delegrii si detarii in alta localitate, in tara si in strintate, in interesul serviciului, sunt deductibile in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice - cheltuielile sociale, sunt deductibile in limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual - pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevzute de actele normative in materie; cheltuielile reprezentnd tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; - contribuiile efectuate in numele angajailor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislaia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana; - prima de asigurare voluntara de sntate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru o persoana - cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociailor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitii independente; - cheltuielile reprezentnd contribuii sociale obligatorii pentru salariai si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii; - dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfurarea activitii, pe baza contractului ncheiat intre pari, in limita nivelului dobnzii de referina a Bncii Naionale a Romniei; -cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentnd chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operaional, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobnzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operaiunile de leasing si societile de leasing; - cotizaii pltite la asociaiile profesionale in limita a 2% [Venit brut- (Cheltuieli deductibile cheltuieli de sponsorizare, mecenat, burse private cheltuieli de protocol, cheltuieli pltite asociaiilor profesionale) ] - cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat Cheltuieli nedeductibile sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; cheltuielile corespunztoare veniturilor neimpozabile ale cror surse se afla pe teritoriul Romniei sau in strintate; impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strintate; cheltuielile cu primele de asigurare, altele dect cele care ndeplinesc condiiile pentru a fi deductibile donaii de orice fel cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neamputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polia de asigurare;

53

sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a nclcrii dispoziiilor legale in vigoare; impozitul pe venit suportat de pltitorul venitului in contul beneficiarilor de venit; alte sume prevzute prin legislaia in vigoare amenzile, confiscrile, dobnzile, penalitile de ntrziere si penalitile datorate autoritarilor romane si strine, potrivit prevederilor legale, altele dect cele pltite conform clauzelor din contractele comerciale; ratele aferente creditelor angajate; dobnzile aferente creditelor angajate pentru achiziionarea de imobilizri corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobnda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizrii corporale, potrivit prevederilor legale; cheltuielile de achiziionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar- pentru c sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea. Contribuabili care obin venituri impuse n sistem real sunt obligai s depun o declaraie special privind veniturile obinute pn la 15 mai a anului urmtor celui de raportare, declaraia 202 Declaraia special privind veniturile din activiti independente . Contribuabilii care obin venituri din activitati independente sunt obligai sa organizeze si sa conduc contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de ncasri si plai, Registrul-inventar si alte documente contabile prevzute de legislaia in materie. In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitii. Calculul i plata impozitului final Pentru veniturile impuse n sistem real, impozitul final se determina prin formula Impozit final anual = 16%* Venit net anual impozabil Venit net anual impozabil = Venit net anual- Pierderea fiscal reportat 1.O persoana fizica exercita o activitate comerciala n mod independent i a optat pentru nregistrarea veniturilor si cheltuielilor in partid simpl, deci pentru sistemul real de impozitare. La inceputul anului 2009 avand ca baza veniturile si cheltuielile din anul 2008 a declarat prin formularul 221 un venit net estimat de 2500 lei. Fat de acesta, Adm Fin. i-a comunicat prin intermediul formularului Decizie de impunere pentru pli anticipate cu titlul de impozit privind venitul din activiti independente pe anul 2009 ca are urmatoarea sum de plat anticipat in anul 2009. Impozit anticipat= 2500 lei x 16%= 400 lei Sume trimestriale anticipate = 400/4 = 100 lei, acest impozit va fi platit in 15.03.2009; 15.06.2009; 15.09.2009; 15.12.2009 Dup terminarea anului, potrivit datelor din contabilitate acest persoana a nregistrat urmtoarele venituri si cheltuieli : Venituri din vnzri de mrfuri = 5500 lei Venituri din dobnzi aferente depozitelor la termen constituite la bnci = 300 lei Venituri din despgubiri = 500 lei

54

 Venituri din sponsorizri = 200 lei Venituri din dobnzi la conturile curente = 170 lei Cheltuieli cu achiziia materiilor prime si materialelor = 1500 lei Cheltuieli cu servicii executate de teri = 800 lei Cheltuieli cu chiria= 400 lei Cheltuieli cu alte taxe si impozite = 200 lei Cheltuieli de protocol = 200 lei Cheltuieli generate de donaii = 250 lei Sa se determine diferenta de impozit pe venit de plata/ suma de recuperat de contribuabil cu identificarea prealabila a venitului brut, a cheltuielilor deductibile si a celor nedeductibile, tiind ca acest impozit se determin n sistem real folosind datele din contabilitate. REZOLVARE Venitul net = Venit brut - Cheltuieli deductibile a. determinarea venitului brut Venit brut = 5500 lei+300 lei+170 lei = 5970 lei b. determinarea cheltuielilor deductibile Cheltuieli deductibile = 1500lei+800 lei+400 lei+200 lei=2900lei c. determinarea cheltuielilor de protocol deductibile Cheltuieli de protocol deductibile = 2%( venituri totale cheltuieli deductibile) adic =2% * (5970 lei-2900 lei) 2% *3070 lei=61.4 lei d. determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile 200 lei-61,4 lei = 138.6 lei e.determinarea venitului net impozabil V.N.I = 5970 lei (2900 lei+61.4 lei) = 3008.60 lei f. determinarea impozitului pe venit I.V.=16%*3008.6= 481.37 lei g. determinarea diferentei de impozit de plat Diferenta = plati anticipate impozit anual final = 481 -400 = 81 lei 4. O persoana fizica desfasoara o activitate comerciala ncepnd cu 01 martie 2007. In termen de 30 zile are obligaia de a depune declaraia estimativa pe anul 2007 cu privire la venitul net ce urmeaz a-l realiza. Pe aceasta declaraie, venitul net estimat este de 5000 lei. Sa se determine valoarea plailor anticipate pentru anul 2007 i termenele de plat: REZOLVARE a. determinarea impozitului de plata pe an 5000 lei*16%= 800 lei b. determinarea impozitului de plata la 15 martie 800 :10*1=80 lei

55

c.determinarea impozitului de plata la 15 iunie 800 :10*3=240 lei d.determinarea impozitului de plata la 15 septembrie 800 :10*3= 240 lei e. determinarea impozitului de plata la 15 decembrie 800 :10*3=240 lei Urmnd sa depun pana la 15 mai anul urmator s depun o declaraie din care sa reias venitul realizat efectiv pentru regularizarea si stabilirea impozitului final. 5. In anul 2008 o persoana fizica este angajata la o societate comerciala pe baza de convenie civila avnd funcia de baza la o alta societate. Sa se stabileasc impozitul pe venit sub forma plilor anticipate si venitul ncasat de aceasta persoana fizica tiind ca i s-au cuvenit urmtoarele valori ale veniturilor : In luna mai = 750 lei In luna iulie = 1800 lei REZOLVARE Venituri din activitati desfurate in baza contractelor/conventiilor civile ncheiate potrivit Codului civil se impoziteaz pe parcursul anului cu o cot de impozit pe venit de 10%. a. calcularea impozitului pe venit pe luna mai 750 lei*10%=75 lei venit ncasat = 750 lei-75 lei = 675 lei b. calcularea impozitului pe luna iulie 1800 lei*10%= 180 lei venit incasat = 1800 lei-180 lei = 1620 lei c. impozit total=75 lei+180 lei=255 lei venit total ncasat =675 lei+1620 lei=2295 MENTIUNE : Daca aceasta persoana nu ar fi fost salariata intr-o alta societate, din venitul brut aferent fiecrei luni ar fi fost retinuta contribuia pentru asigurrile de sntate in procent de 5,5%.

VI. Venituri din salarii A.Definitie: sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani si/sau n natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate n baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. B.Sunt asimilate veniturilor din salarii: a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii; b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese n cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la 56

companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; d1 remuneraia obinut de directori n baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societilor comerciale; d2) remuneraia primit de preedintele asociaiei de proprietari sau de alte persoane, n baza contractului de mandat, potrivit legii privind nfiinarea, organizarea i funcionarea asociaiilor de proprietari; e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; f) sumele primite de reprezentantii n adunarea generala a actionarilor, n consiliul de administratie, n comitetul de directie si n comisia de cenzori; g) sumele primite de reprezentantii n organisme tripartite, potrivit legii; h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii nscrise n declaratia de asigurari sociale; i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice; j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. l) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, n conformitate cu legislatia n vigoare C. Urmatoarele sume nu sunt incluse n veniturile salariale si nu sunt impozabile, n ntelesul impozitului pe venit: a) ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi produse n gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentnd cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut n contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n masura n care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

57

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei n vigoare; e) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul ntre localitatea n care angajatii si au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile n care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; f) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice; g) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare n interesul serviciului; h) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la ncadrarea ntr-o unitate situata ntr-o alta localitate dect cea de domiciliu, n primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, n limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care si stabilesc domiciliul n localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, n care si au locul de munca; i) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; ncadrarea n activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice; j) veniturile din salarii realizate de ctre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;etc. Avantajele primite n bani si n natura si imputate salariatului n cauza nu se impoziteaza. D.Calculul i plata impozitului pe veniturile din salarii Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaz lunar. Impozitul = 16% Venitul lunar impozabil Impozitul astfel determinat este impozit final Veniturile din salarii pot fi obinute la unul sau mai multe locuri de munc, pe baz de contract individual de munc cu timp normal sau parial . n scopul determinrii impozitului trebuie tiut care este locul de munc unde contribuabilul are funcia de baz. Astfel, prin funcia de baz nelegem: - pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munc, ultimul loc de munc nscris n carnetul de munc sau n documentele specifice care, potrivit reglementrile legale, sunt asimilare acestora; - n cazul cumulului de funcii, locul declarat/ ales de persoanele fizice Funcia de baz poate fi declarat de angajat n condiiile legii i la locul de munc la care aceasta realizeaz venituri din salarii n baza unui contract individual de munc cu timp parial.

58

a.Determinarea venitului lunar impozabil pentru veniturile obinute la funcia de baz Venitul net = venitul brut din salarii- contribuiile lunare Venitul impozabil = venit net cotizaia sindical lunar- contribuiile lunare la schemele facultative de pensii ( 400 euro/ an)- deducerea personal

Contribuiile lunare obligatorii n vigoare sunt: contribuia la asigurri sociale : 10,5% * salariul individual brut contribuia la asigurri sociale de sntate: 5,5% din veniturile care se supun impozitului pe venit; contribuia de asigurri de omaj 0,5 % din salariul de baz

Deducerea personala Este difereniat pe trane de venit iar n cadrul fiecrei trane de venit este difereniat n funcie de numrul de persoane aflate n ntreinere, numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz astfel Nr.persoane n nu au pesr. ntreinere Venit brut lunar 250 lei 0-1000 lei 250[1-(VBL1001-3000 lei 1000)/2000] Peste 3000 lei 0 1 pers. 350 lei 350[1(VBL1000)/2000] 0 2 pers. 450 lei 450[1(VBL1000)/2000] 0 3 pers. 550 lei 550[1(VBL1000)/2000] 0 4 pers. sau mai multe 650 lei 650[1-(VBL1000)/2000] 0

Persoanele aflate n ntreinere pot fi: - soul/ soia, copii sau ali membrii de familie - rudele contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv. Persoanele de mai sus nu sunt considerate n ntreinere, dac: - veniturile lunare, din orice surs depesc 250 lei; - detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane; - obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata Suma reprezentnd deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate n ntretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal n care acestea au fost ntretinute. Perioada se rotunjeste la luni ntregi n favoarea contribuabilului. 59

Copiii minori, sunt considerati intretinuti, cu excepia celor cu vrsta ntre 16-18 ani angajai cu contract individual de munc. n cazul n care o persoan este n ntreinerea mai multor contribuabili, deducerea se acord unuia singur pe baza ntelegerii dintre ei. Deducerea personala nu se acorda personalului trimis n misiune permanenta n strainatate. b) Determinarea venitului impozabil pentru veniturile obinute n alte locuri de munc dect funcia de baz Venitul net = venit brut contribuiile obligatorii fiecrui loc de realizare a venitului Venitul net = Venitul impozabil

Exemplu: 1. Sa se calculeze impozitul pe salarii pentru o persoana cu un venit brut de 650 lei si doua persoane n ntreinere in luna noiembrie. La acest loc de munc angajatul are funcia de baza si impozitul este reinut de angajator. REZOLVARE Pasul 1. Calculul venitului net : Venitul net = venitul brut din salarii- contribuiile lunare Contribuii sociale : CAS=650 lei*10.5% = 68 lei CASS= 650 lei*5.5%=36 lei SOMAJ= 650 lei*0.5%= 3 lei VN=650 lei-(68 lei+36 lei+3 lei)650 lei-101 lei=543 lei Pasul 2. Calculul venitului impozabil Venitul impozabil = venit net cotizaia sindical lunar- contribuiile lunare la schemele facultative de pensii ( 400 euro/ an)- deducerea personal Deducerea personal = 450 lei pentru 2 pers n ntreinere Venitul impozabil = 543 lei-450 lei = 93 lei Pasul 3.Calculul impozitul pe venit Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaz lunar i este egal cu 16% din Venitul lunar impozabil

60

Impozitul pe veniturile din salarii = 16%*99 lei=15 lei 2. In luna x o persoana fizica angajata a unei instituii publice obine urmtoarele venituri la locul de munca considerat de baza : salariul de baza = 1900 lei spor de noapte = 200 lei Angajatorul ii ofer acestui salariat in aceasta luna 20 de tichete de masa cu valoarea nominala de 8,3 lei ; de asemenea acest angajat primete 250 lei pentru cheltuieli de deplasare in interes de serviciu. Sa se calculeze impozitul pe venitul obinut, tiind ca salariatul are in intretinere trei persoane. REZOLVARE a. calculul venitului brut V.B.= salariu de baza +alte sporuri i adaosuri ,adic 1900lei+200 lei=2100 lei b.calculul venitului impozabil Venitul net = venitul brut din salarii- contribuiile lunare Contribuii sociale :-CAS =2100 lei*10.5% = 221 lei - CASS =2100 lei*5.5%=115 lei - SOMAJ =1900 lei*0,5%=9 lei Venitul net = 2100 lei-(221 lei+115 lei+9 lei) 1755 lei c. calculul deducerii personale : 550 lei*(1 -2100-1000 )=550lei*(1-0.55) = 550lei*0.45%247.50 lei 2000) d. calculul venitului impozabil = venit net cotizaia sindical lunar- contribuiile lunare la schemele facultative de pensii ( 400 euro/ an)- deducerea personal, adic 1755 lei-247.50lei= 1507.50 lei e. calculul impozitului pe salarii 16%*1529.50 = 241 lei 3. Sa se calculeze impozitul pe salarii la locul de munc considerat de baz pentru luna ianuarie in cazul unui salariat care are un venit brut lunar de 700 lei si are in ntreinere 4 persoane. REZOLVARE a. calculul venitului impozabil Contribuii sociale :-CAS =700 lei*10.5% = 73 lei -CASS =700 lei*5.5%=38 lei - SOMAJ =700 lei*0,5%=3 lei V.N= 700 lei-(73 lei+38 lei+3 lei)700 lei-114 lei=586 lei 61

b. calculul venitului impozabil = venit net- deduceri ,adic ATENTIE !!!!!!! 586 lei-650 lei = -64 lei in acest caz, impozitul pe venit este 0. Salariul net = 585 lei j. Determinarea venitului impozabil pentru veniturile obtinute inalte locuri de munca decat functia de baza 4. Sa se calculeze impozitul pe salarii pentru un salariat x , tiind ca in luna noiembrie a obinut urmtoarele venituri si ca are in ntreinere 2 persoane : 1. la locul de munca unde are declarata funcia de baza are salariul de 650 lei spor de fidelitate = 150 lei cheltuieli de transport intre domiciliul su si locul de munca = 100 lei 2. la un alt loc de munca salariul de baza este de 900 lei spor de toxicitate = 100 lei la acest loc de munca salariatul plateste o cotizatie la sindicat de 50 lei REZOLVARE

a. calculul venitului brut la primul loc de munca V.B.= salariu de baza + alte sporuri i adaosuri ,adica 650 lei+150 lei=800lei b. calculul venitului impozabil net pentru primul loc de munca (functia de baza) Venitul net = venitul brut din salarii- contribuiile lunare
Contributii sociale :-CAS =800 lei *10.5% = 84 lei - CASS =800 lei*5.5%= 44 lei - SOMAJ =650 lei*0,5%=3 lei V.N= 800 lei-(84 lei+44 lei+3 lei)800 lei-131 lei=669 lei c. calculul venitului impozabil = venit net cotizaia sindical lunar- contribuiile lunare la schemele facultative de pensii ( 400 euro/ an)- deducerea personal, adica 677 lei-450 lei = 227 lei d. calculul impozitul pe venit 16%*227 lei=36 lei e. calculul venitului brut la cel de-al doilea loc de munca V.B.= SALARIU DE BAZA+SPORURI ,adica 900 lei+100 lei=1000ei f. calculul venitului impozabil net pentru cel de-al loc de munca V.N.= venitul brut din salarii- contribuiile lunare Contributii sociale :-CAS =1000 lei*10.5% = 105 lei - CASS =1000 lei*5.5%=55 lei - SOMAJ =900 lei*0,5%=4 lei V.N= 1000 lei-(105 lei+55 lei+4 lei)1000 lei-164 lei=836 lei

62

g. calculul impozitul pe venit 16%*836 lei=134 lei n acest caz, nu se acorda deduceri personale, iar venitul net este egal cu venitul impozabil ATENTIE !!!! Reinerile reprezentnd contributii sociale se rotunjeste n favoarea salariatului ( exemplu : daca suma de plata este 15,5 lei se va reine 15 lei, dac suma este 15,6 se va reine 16 ) Valoarea deducerilor personale calculate nu se rotunjete de exemplu:15.75, va rmne 15,75 Att impozitul pe veniturile din salarii, ct i contribuiile sociale obligatorii trebuie reinute de pltitorul de venituri i virate la buget pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se face plata venitului. Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentnd pna la 2% din impozitul stabilit, pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care functioneaza n conditiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare. Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume revine organului fiscal competent. Termen de plata a impozitului Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Fise fiscale Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind n fisele fiscale. Platitorul de venituri are obligatia sa completeze fisele fiscale pe ntreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe ntreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pna n ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. III. Venituri din cedarea folosintei bunurilor A. Definitie: Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, n bani si/sau n natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele dect veniturile din activitati independente. B. Pentru determinarea venitul brut, la sumelor reprezentnd chiria in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura se adaug dac este cazul valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. n conformitate cu legislaia n materie, proprietarul are obligaia de a efectua cheltuielile referitoare la ntreinerea i repararea locunei nchiriate, ca de exemplu: 63

ntreinerea n bune condiii a elementelor structurii de rezisten a cldirii, elementele de construcie exterioar a cldirii, cum ar fi : acoperi faad, curile grdinile, precum i spaiile comune din interiorul cldirii cum ar fi : casa scrii, casa ascensorului i alte asemenea; - ntreinerea n bune condiii a instalaiilor comune proprii cldirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de nclzire central i de preparare a apei calde, instalaii electrice i de gaze; - repararea i meninerea n stare de siguran n exploatare a cldirii pe toat durata nchirierii locuinei. Veniturile din cedarea folosinei bunurilor se stabilesc pe baza contractului ncheiat ntre pri, n form scris i nregistrat la organul fiscal competent n termen de 15 zile de la data ncheierii acestuia. Odat cu nregistarea contractului la organul fiscal competent, contribuabilii au obligaia depunerii unei declaraii de venit estimative, respectiv declaraia 221 Declaraia privind veniturile estimate din activiti independente Contribuabili pot opta pentru determinarea venitului net n sistem real, fiind obligai s in contabilitatea n partid simpl. C. Determinarea impozitului pe veniturile din cedarea folosinei 1.Determinarea impozitului pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul anului fiscal n cursul anului fiscal n care se realizeaz veniturile din cedarea folosinei bunurilor contribuabilii sunt obligai la efectuarea de pli anticipate n contul acestui impozit, cu excepia veniturilor din arendare. Nivelul plilor anticipate ce trebuie pltite direct n cursul anului se stabilete de ctre organul fiscal pe raza cruia contribuabilul i are domiciliul,. Baza de calcul a plilor anticipate este, dup caz venitul net anual estimat pe baza declaraiei privind venitul estimat pentru anul curent sau; venitul net realizat n anul anterior pe baza declaraiei speciale pentru anul fiscal precedent( declarat prin Declaraia 202 Declaraia special privind veniturile din activiti independente ). Venitul net estimat de contribuabil poate fi determinat : fie pe baza contractului ncheiat ntre pri ( n sistem forfetar) ; fie pe baza veniturilor estimate potrivit datelor din contabilitatea n partid simpl, dac s-a optat pentru determinarea venitului n sistem real. n cazul n care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint echivalentul n lei al unei sume n valut, determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza cursului de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ziua precedent celei n care se efectueaz impunerea.

64

Determinarea venitului net se poate face : a n sistem forfetar Venitul net anual = venit brut - 25% x venitul brut Venitul brut = totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura (reprezentnd chiria sau arenda prevzute n contract) + valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta b. n sistem real Venitul net anual = venit brut - cheltuielile deductibile aferente venitului realizat Cheltuielile deductibile sunt cele aferente activitii, n scopul realizrii venitului, justificate prin documente se respect regulile de determinare a cheltuielilor deductibile n sistem real de la veniturile din activitati independente. Impozitul sub forma plilor anticipate = Venit net x 16 % Plile anticipate se efectueaz n 4 trane trimestriale, scadenele fiind 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie. 2. Determinarea impozitului pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor la sfritul anului fiscal Dup ncheierea anului fiscal n care au fost realizate veniturile contribuabilul are obligaia calculrii impozitului final Impozit final = Venit net anual realizat X 16% Determinarea venitului net anual realizat se face dup mecanismul prezentat mai sus, folosind veniturile i cheltuielile efectiv realizate n cursul anului fiscal i nu cele estimate. Dup recalcularea venitului net anual, contribuabilul este obligat s depun o declaraie special privind venitul realizat din cedarea folosinei bunurilor, pn la data de 15 mai a anului urmtor realizrii venitului. Declaraia ce trebuie depus este declaraia 202 Declaraia special privind veniturile din activiti independente Regularizarea impozitului final cu plile anticipate efectuate n cursul anului se face de ctre organul fiscal care emite o decizie de impunere n acest sens.

65

n cazul nregistrrii de pierderi fiscale, acestea se pot reporta pe o perioad de maximum 5 ani consecutivi. Pierderea fiscal nregistrat ntr-un an poate fi compensat numai cu rezultatele pozitive obinute din aceeai surs pe o perioad de cel mult cinci ani consecutivi. Impozitarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se impoziteaza dupa globalizarea cu celelalte venituri ale persoanei fizice. Probleme rezolvate 1.O persoana fizica nchiriaz un bun imobil unei alte persoane fizice cu o chirie de 250lei/luna, pe perioada unui an. S se calculeze impozitul pe venit n sistem forfetar ce trebuie pltit pe parcursul anului i diferena de impozit la sfritul anului. tiind c chiriasul a efectuat cheltuieli ce trebuiau sa cad in seama proprietarului in suma de 400 lei. REZOLVARE a. calculul venitului impozabil brut V.B. = V. lunar*12 , adica V.B.= 250 lei*12= 3000 lei/an b. calculul venitului net V.N. =venit brut-cheltuieli forfetare, adica V.N= 3000 lei (25%*3000 lei)=2250 lei c. calculul impozitului pe venit 16%*2250 lei=360 lei Acest impozit este platit de proprietar in 4 rate egale (360lei :4= 90 lei/trimestru) la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie. La sfarsitul anului se constata ca chiriasul a efectuat cheltuieli ce trebuiau sa cad in seama proprietarului in suma de 400 lei. Se calculeaz diferenta de impozit ce trebuie platita de proprietar la sfarsitul anului pana la data de 15 mai a.u. REZOLVARE a.calculul venitului brut anual efectiv Venitul brut = totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura (reprezentnd chiria sau arenda prevzute n contract) + valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta V.B.E = 250 lei/luna*12+400 lei=3400 lei b. calculul venitului net V.N. =venit brut-cheltuieli forfetare, adica V.N= 3400 lei (25%*3400 lei)=2550 lei c. calculul impozitului pe venit final 66

16%*2550 lei=408 lei Diferenta dintre impozitul final si platile anticipate este de : 408 lei-360 lei=48 lei VII. Venituri din investitii A.Definitie: Veniturile din investitii cuprind: a) dividende; b) venituri impozabile din dobnzi; c) cstiguri din transferul titlurilor de valoare; d) venituri din operatiuni de vnzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare. e) venituri din lichidare/dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale. B. Calculul i plata impozitului pe veniturile din investiii Impozitul pe veniturile din investiii este impozit final, cu excepia impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare. El nu se regularizeaz la sfritul anului. b 1.Calculul, reinerea i plata impozitului pe dividende n cazul dividendelor, inclusiv a sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, retinerea impozitului se face odata cu plata acestora catre actionari sau asociati ( respectiv deintorii de titluri de participare la fondurile nchise de investitii) Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului pe dividende revine societii comerciale care ofer dividende, iar n cazul societilor nchise de investiii, obligaia revine societii de investiii ( dac nu are ncheiat un contract de administrare). Baza de impozitare : valoarea brut a dividendului Cota de impozitare 16% Termenul de plat :

67

pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Exemplu 1.O societate comerciala pe aciuni are 6 acionari iar aciunile lor sunt impartite astfel: acionarul 1 are 230 aciuni, acionarul 2 are 500 aciuni, acionarul 3 are 670 aciuni, acionarul 4 are 250 aciuni, acionarul 5 are 530 aciuni, acionarul 6 are 890 aciuni. TOTAL: 3070 aciuni A.G.A. a aprobat in 30 aprilie anul N distribuirea profitul net din anul N-1 sub forma de dividende in cuantum de 307.000 lei , adic 100lei/aciune. S se determine dividendul brut cuvenit acionarului 1 , impozitul pe dividende si dividendul net ; tiind ca dividendul net ctre acest acionar a fost achitat in data de 12 iulie sa se stabileasc termenul de plata al impozitului. REZOLVARE : Valoarea dividendelor act.1 =230 act.*100 lei/act.=23.000 lei Stabilirea impozitului 16% * 23.000 lei= 3680 lei Valoarea dividendului net: 23000 lei-3680 lei = 19.320 lei Termenul de plata pentru impozit este 25 august. b. 2. Calculul, reinerea i plata impozitului pe veniturile din dobnzi n categoria veniturilor impozabile din dobnzi se includ: - dobnzile obinute ca urmare a deinerii obligaiunilor; - dobnzile aferente depozitelor la termen, certificatelor de depozit, - dobnzile pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum i cele la depozitele clienilor, constituite n baza legislaiei privind economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate ncepnd cu 1 iulie 2010, - sumele primite sub form de dobnd pentru imprumuturile acordate; - suma total obinut sub form de dobnd n condiiile n care ratele de dobnd aferent depozitelor la vedere sau conturilor curente sunt mai mari dect nivelurile ratelor dobnzilor de referin de pe pieele interbancare la depozitele la o lun, comunicate de BNR n prima zi lucrtoare ale lunii pentru care se face calculul - alte venituri obinute din titluri de crean Nu se includ n categoria veniturilor din dobnzi impozabile urmtoarele: - venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat precum si obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entitati emitente de obligatiuni, care vizeaza constructia de locuinte.; Cota de impozitare:Veniturile sub forma de dobnzi se impun cu o cota de 16 % din suma acestora. Obligaia calculului i reinerii impoziului revine pltitorului de dobnd, astfel:

68

la momentul nregistrrii dobnzii n contul curent sau contul de depozit al titularului, n cazul dobnzilor capitalizate; - la momentul rscumprarii, n cazul unor instrumente de economisire; - la momentul plii dobnzii, n cazul contractelor civile Termenul de plat: lunar, pn la data de 25, inclusiv a lunii urmtoare reinerii impozitului. Exemplu 1 Sa se calculeze impozitul anual pe veniturile din dobnzi, pentru o persoan fizica ce constituie un depozit la termen in valoare de 8000 lei pe 01. iunie 200N, si cumpra obligaiuni municipale in valoare de 1000 lei in data de 01 noiembrie 200N. Ratele anuale ale dobnzilor sunt de 12% pentru depozit si de 14% pentru obligaiunile municipale. REZOLVARE : Calculul dobnzilor : - valoarea dobnzii aferente depozitului la termen 8000lei *12% * 7 luni = 560 lei 12 - valoarea dobnzilor aferente obligaiunilor municipale 1000 lei*14% * 2 luni = 23.3 lei 12 veniturile aferente dobnzilor din obligaiunile municipale nu sunt impozabile - impozitul pe venitul aferent dobnzilor, in anul respectiv 16% * 560 lei = 89,6 lei Termenul de plata este de 25 ianuarie 200N+1. C. Calculul, reinerea i plata impozitului pe transferul titlurilor de valoare Reprezint titluri de valoare orice valori mobiliare6, titluri de participare la un fond deschis de investiii sau alt instrument financiar calificat astfel de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, precum i prile sociale. Fond deschis de investiii = organism de plasament colectiv n valori mobiliare fr personalitate juridic, ale crei uniti de fond fac obiectul unei emisii i rscumprari continue. Baza de impozitare: se determin diferit n funcie de tipurile de titluri de valoare, n toate cazurile impozitndu-se numai diferena favorabil ( ctigul). Avem urmtoarele categorii de ctiguri supuse impozitrii. castigul din transferul valorilor mobiliare Baza de impozitare = preul de vnzare- preul de cumprare pe tipuri de titluri de valori - comisioanele datorate intermediarilor Pentru determinarea bazei de impozitare se ine cont de faptul c :

conform legii nr.297/2004 valorile mobiliare includ: - aciunile emise de societile comerciale i alte valori echivalente ale acestora, negociate de piaa de capital, - obligaiunile i alte titluri de crean inclusiv titlurile de stat cu scaden mai mare de 12 luni, negociate pe piata de capital, orice alte titluri negociabile n mod obinuit, care dau dreptul de a achiziiona respectivele valori mobiliare prin subscriere sau schimb, dand loc la o decontare in bani, cu exceptia instrumentelor de plata

69

n cazul tranzaciilor cu aciuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, n cadrul Programului de privatizare n mas, preul de cumprare la prima tranzacionare va fi asimilat cu valoarea nominal a acestora

n cazul tranzaciilor cu aciuni cumprate la pre prefereanial n cadrul sistemului stoc option plan; Baza de impozitare = preul de vnzare- preul de cumprare preferenial- comisioanele datorate intermediarilor castigul din transferul titlurilor de valoare la fondurile deschise de investiii Baza de impozitare = preul de rscumprare - preul de cumprare sau de subscriere Preul de rscumprare este preul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preul de cumprare/ subscriere este preul pltit de investitorul persoan fizic pentru achiziionarea titlului de participare. castigul din transferul dreptului de proprietate asupra prilor sociale Baza de impozitare = preul de vnzare- valoarea nominal/ preul de cumprare, ncepnd cu a doua tranzacie Valoarea nominal poate fi nlocuit cu preul de cumprare, care include i cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzaciei i alte cheltuieli similare justificate cu documente. Ctigul net anual se determin ca diferen ntre ctigurile i pierderile nregistrate n cursul anului respectiv, ca urmare a tranzacionrii titlurilor de valoare, altele dect prtile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise. Pentru tranzaciile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele dct prile sociale i valorile mobiliare, n cazul societilor nchise, fiecare intermediar sau pltitor de venit, dup caz, are urmtoarele obligaii: - calcularea ctigului anual/ pierderii anuale pentru tranzaciile efectuate n cursul anului pentru fiecare contribuabil; - transmiterea informaiilor privind ctigul anual/ pierderea anual, precum i impozitul calculat i reinut i plata anticipat, n form scris ctre aceasta, pn la data de 28 februarie a anului urmtor celui pentru care se face calculul. 1. Ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, adica din transferul titlurilor de valoare ce apartin fondurilor deschise de investitii i din transferul valorilor mobiliare n cazul societilor deschise7 se determin la sfritul fiecrui trimestru se impune cu o cot 16%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat.

Societati pe actiuni constituite prin subscripie public sau o societate emitent de valori mobiliare din care cel putin o categorie face sau a facut obiectul unei oferte publice regulat promovate si incheiate cu succes. La 31.12 aceste societati au un capital social de 100.000 lei si un numar de actionari mai mare de 500

70

Obligaia calculrii i virrii impozitului reprezentnd plat anticipat trimestrial n contul impozitului pe ctigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaraiei de impunere trimestrial depus pn la data 25 inclusiv a lunii urmtoare fiecrui trimestru, prin luarea n calcul a impozitului stabilit la sfritul trimestrului anterior.Termenul de declarare constituie i termen de plat a impozitului reprezentnd plat anticipat trimestrial, n contul impozitului pe ctigul net anual impozabil, ctre bugetul de stat. Impozitul de plat/de restituit se calculeaz ca diferen ntre impozitul pe ctigul net determinat la sfritul fiecrui trimestru i plata anticipat aferent trimestrului anterior; 2. n cazul castigului determinat din transferul valorilor mobiliare in cazul societatilor nchise8, i din transferul prilor sociale dobnditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat; Pierderile rezultate din tranzactiile cu parti sociale si valori mobiliare, in cazul societatilor inchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza si nu se reporteaza. Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat parti sociale si valori mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele din parti sociale si valori mobiliare. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza. Exemplu 1 O persoana fizica achiziioneaz in 15 iulie 2007, 1000 aciuni emise de CREDIT SA. la pre de 0,7 lei/aciune. Pe 20 noiembrie, persoana fizica decide vnzarea aciunilor la un pre de
Societi comerciale inchise sunt acele societi ale crpr documente constitutive prevad restrucii privind libera transferabilitate a actiunilor sale, interzic orice distribuie de valori mobiliare ctre public, deci nu pot face obiectul unei oferte publice de de vnzare a valorilor mobiliare pe piata de capital.
8

obligaia calculrii, reinerii i virrii revine

71

0,9 lei/aciune.Ce impozit trebuie sa i se rein acestei persoane fizice din aceasta tranzacie n luna noiembrie tiind ca a pltit societarii de intermediere un comision este de 10 lei ? REZOLVARE : Calculul impozitului pe venit pe la sfritul trimestrului impozitul pe venit . =16%(1000 lei*0,9)-(1000lei*0,7)-10 lei, adic 16%(900 lei-700 lei)-10 16%*190 lei= 30 lei Termenul de plat este de 25 ianuarie anul 2008 Exemplu 2 Sa se calculeze impozitul pe venitul din transferul parilor sociale in cazul unei persoane fizice tiind ca aceasta persoana fizica a cumprat in data de 15 februarie 200N 200 de pari sociale la valoarea nominala de 20 lei/bucata. In data de 15 noiembrie a.c. vinde aceste pari sociale la un pre de 30lei/bucata. Care va fi impozitul pe venit ce trebuie reinut si pltit pn n 25 decembrie pentru aceast tranzacie? REZOLVARE Calculul impozitului din transferul parilor sociale I.T.P.S.= 16%(200*30 lei)-(200*20 lei) 16%*2000 lei=320 lei.

d.Calculul, reinerea i plata impozitului n cazul ctigurilor obinute din vnzareacumprarea de valut la termen Veniturile obinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen reprezint diferenele de curs valutar favorabile rezulate din aceste operaiuni, n momentul ncheierii operaiunii i evidenierii n contul clientului. Ctigul net anual se determin ca diferen ntre ctigurile i pierderile nregistrate n cursul anului respectiv din astfel de operaiuni. Ctigul net anual se calculeaz pe baza declaraiei privind venitul realizat. Fiecare intermediar sau pltitor de venit din categoria celor menionate are urmtoarele obligaii: calcularea ctigului anual/ pierderii anuale pentru tranzaciile efectuate n cursul anului pentru fiecare contribuabil;

72

transmiterea informaiilor privind ctigul anual/ pierderea anual, precum i impozitul calculat i reinut i plata anticipat, n form scris ctre aceasta, pn la data de 28 februarie a anului urmtor celui pentru care se face calculul.

Ctigul din operaiuni de vnzare- cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i orice alte operaii de acest gen altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil. Pierderile rezultate din operatiuni de vanzare/cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza. D.Calculul, reinerea i plata impozitului pe veniturile realizate din lichidarea/dizolvarea fr lichidare a unei persoane juridice. Venitul impozabil realizat din lichidarea sau dizolvarea fr lichidare a unei persoane juridice reprezint excedentul distribuiilor n bani sau n natur peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

73

Venitul impozabil obtinut din lichidarea unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori. Impozitul astfel retinut reprezinta impozit final pe venit (nu se globalizeaza) Pierderile nregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, precum si din operatiuni de vnzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni similare nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza, reprezentnd pierderi definitive ale contribuabilului. Exemplu Sa se calculeze impozitul pe venit in cazul unui asociat care la nfiinarea unei societati comerciale a participat cu un aport de 5000 lei, iar la lichidarea acestei societati a primit suma de 5500 lei. REZOLVARE : impozitul pe venit = 16%(5500 lei-5000 lei) 16%*500 lei=80 lei VIII . Venituri din pensii Definitie: Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile nfiintate din contributiile sociale obligatorii, facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale, si cele finantate de la bugetul de stat. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii Venitul impozabil lunar = venitul contributiilor obligatorii Contribuiile obligatorii se refer la contribuia pentru asigurri sociale de sntate n cuantum de 5,5 % se datoreaz pentru partea din venitul brut ce depete 1000 lei Impozit = 16% *Venitul impozabil lunar Retinerea impozitului din venitul din pensii Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol. Termen de plat: impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pna ladata de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. brut din pensii 1000lei (sum neimpozabil) -

74

Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii. n cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin mpartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia. Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, n vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia. Veniturile din pensiile de urmas se individualizeaza n functie de numarul acestora, iar impozitarea se face n raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas. Exemplu:Sa se calculeze impozitul pe venitul din pensii in cazul unei persoane fizice x in luna ianuarie 200N tiind ca venitul brut este de 1500 lei. REZOLVARE : Calculul venitului impozabil Venitul impozabil lunar.= 1500 lei-1000 lei-(5,5%*500 lei) 500 lei-27,5 lei = 472,5 lei Calculul impozitului pe venit I.V.= 16%*472,5 lei = 76 lei. Impozitul va fi virat de ctre casa de pensii la bugetul de stat pana la 25 februarie. VI . Venituri din activitati agricole Definitie: Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati: a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, n sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau n sistem irigat; b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor; c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea, d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2009 Stabilirea venitului net anual din activitati agricole se poate realiza prin dou modaliti pe baza de norme de venit, stabilite de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.

75

n sistem real, pe baza datelor din contabilitatea n partid simpl, daca opteaz pentru acest mod de determinarea a venitului.

n cazul n care venitul net anual impozabil este determinat pe baz de norme de venit: acesta se determin proporional perioadei din an n care se desfoar activitatea, aceasta se diminueaz cu valoarea pierderii cauzate de calamiti naturale.

Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata. Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pna la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul n curs. n cazul unei activitati pe care contribuabilul ncepe sa o desfasoare dupa data de 15 mai , declaratia de venit se depune n termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul ncepe sa desfasoare activitatea. n cazul n care venitul net modalitatea de calcul este Venit net anual impozabi l= venituri totale- cheltuieli totale deductibile Cota de impozit care se aplic asupra venitului net anual impozabil este 16%. Plata impozitului pe venit sub forma plilori anticipate se face in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti de pe urma produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, impozitul fiind final. n cazul determinrii venitului impozabil n sistem real regularizarea plilor anticipate cu impozitul definitiv de plat se face pn la 15 mai a anului urmtor celui pentru care s-a determinat impozitul. Exemplu Sa se determine venitul net anual si impozitul pe venit in cazul unei persoane fizice care a obinut venituri din activitati agricole in valoare de 5000 lei pe o perioada de 2 luni, tiind ca venitul net anual se calculeaz pe baza de norma de venit iar norma de venit in acest caz este de 24000 lei/an. REZOLVARE : Calculul venitului net normat ( pe baza de norma de venit) anual impozabil este determinat determinat n sistem real,

76

V.N.N.=24000 *2 = 4000 lei 12 Calculul impozitului pe venitul agricol 16%*4000 lei = 640 lei S-ar fi inut cont de venituri efectiv obinute numai daca venitul net anual s-ar fi determinat in sistem real. IX. Venituri din premii si din jocuri de noroc Definitie: Veniturile din premii cuprind veniturile din premiile ctigate urmare participrii la concursuri, altele dect cele pentru care se acord scutirea de impozit. Veniturile din jocuri de noroc cuprind cstigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot. Nu se includ in categoria veniturilor din jocuri de noroc din punct de vedere al impozitrii veniturile realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu cstiguri. Venitul net = Venit brut 600 lei ( sum neimpozabil) Suma neimpozabil se acord pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de acelai organizator sau platitor intr-o singura zi. Cota de impozitare ce se aplic asupra bazei impozabile n vederea determinrii impozitului este: 16% n cazul veniturilor nete din premii 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 10.000 lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 10.000 lei inclusiv,n cazul veniturilor din jocuri de noroc

Venitul net se calculeaza la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care a fost retinut. Impozitul calculat si retinut n momentul platii este impozit final Exemplu O persoana fizica ctiga in data de 20 februarie anul N la un pariu sportiv suma de 1000 lei. Sa se determine venitul net din jocuri de noroc si impozitul pe venit. REZOLVARE : Venitul net = Venit brut 600 lei ( sum neimpozabil)

77

Venitul net=1000 lei-600 lei= 400 lei Impozitul pe venit=20%*400 lei = 80 lei Impozitul va fi pltit de organizator pana la data de 25 martie anul N.

VIII. Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal Acest venit se obine cu ocazia transferului dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice ntre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii. Impozitul se calculeaza prin aplicarea urmtoarelor cote de impozitare asupra valorii venitului obinut din tranzacie ( valoare declarat de pri n actul prin care se transfer dreptul de proprietate sau desmembrmintele sale, dar nu mai puin dect valoarea orientativ stabilit prin expertiza de camera notarilor publici, cu exceptia tranzactiilor incheiate intre rude ori afini pana la gradul al II-lea inclusiv, precum si intre soti, caz in care impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate). a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobndite ntr-un termen de pna la 3 ani inclusiv: - pna la valoarea de 200.000 lei inclusiv 3% - peste 200.000 lei 6.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv b) pentru imobilele dobndite la o data mai mare de 3 ani - pna la valoarea de 200.000 lei inclusiv 2% - peste 200.000 lei 4000lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv Nu se datoreaza impozit in urmatoarele cazuri: a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale; b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti. Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozit, daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de

78

la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. Impozitul prevazut se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul prevazut se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent. Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile comunica organului fiscal competent hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Pentru alte proceduri decat cea notariala sau judecatoreasca contribuabilul are obligatia de a declara venitul obtinut in maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, in vederea calcularii impozitului. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti si a altor documente in celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului prevazut in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului. Notarii publici care autentifica actele ntre vii translative ale dreptului de proprietate au obligatia de a calcula, de a ncasa si de a vira impozitul la bugetul de stat pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care a fost autentificat actul. Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinznd urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie: a) partile contractante; b) valoarea nscrisa n documentul de transfer; c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal; d) taxele notariale aferente transferului.

79

Exemplu Sa se calculeze impozitul pe venitul din transferul dreptului de proprietate in cazul unei persoane fizice x ce a vndut o cldire la o valoare de 250000 lei pe care o avea in proprietate de 4 ani. REZOLVARE : Calculul impozitului pe venitul din transferuri I.V.T= 4000 lei+(1%*50000 lei)4000 lei+500 lei= 4500 lei X. Venituri din alte surse Definitie: Veniturile din alte surse sunt (insa nu sunt limitate doar la acestea): a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, n cadrul unei activitati pentru o persoana fizica n legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii; b) cstiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre parti cu ocazia tragerilor de amortizare; c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau n baza unor legi speciale; d) venituri primite de persoanele fizice reprezentnd onorarii din activitatea de arbitraj comercial. Calculul impozitului si termenul de plata Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final. Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care a fost retinut. Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele dect veniturile care sunt neimpozabile conform prevederilor Codului Fiscal. Exemplu Sa se calculeze impozitul pe venitul anual si impozitul pe venit datorat in cazul unei persoane fizice care a obinut venituri din nchiriere de 250 lei /luna, tiind ca chiriaul a efectuat imbunatatiri in valoare de 450 lei ce cdeau in sarcina proprietarului. Pentru aceste venituri ,

80

proprietarul a pltit anticipat pe parcursul anului suma de 40 lei drept impozit. Durata nchirierii este de 6 luni. Sa se calculeze impozitul pe venit si impozitul final datorat. REZOLVARE : Calculul venitului brut V.B.=250 lei*6 luni+450 lei = 1950 lei Calculul venitului net anual V.N.A= 1950 lei-(1950 lei*25%)1950 lei-292.5 lei= 1657.5 lei Calculul impozitului pe venit i.v.= 16%*1657.5 lei = 265 lei Calculul impozitului datorat la sfritul anului i.v.datorat = 265 lei-40 lei = 225 lei

Tema 6.Taxa pe valoarea adugata

1. Ce este TVA?
Taxa pe valoarea adugata este Impozit indirect pe consum: trebuie colectat de ctre statul unde are loc consumul final; Colectat prin intermediul persoanelor inregistrate in scop de TVA care lucreaz astfel n calitate de perceptor fiscal pentru stat; Nu este un cost pentru pltitorul de TVA, ci influenteaz numai fluxul de numerar (cashflowul); Este un cost pentru nepltitorul de TVA.

Ea se colecteaz de ctre persoana nregistrat n scopuri de TVA odat cu furnizarea de bunuri i servicii clienilor. Astfel, fiecare persoan nregistrat n scopuri de TVA trebuie s colecteze TVA cnd vinde bunuri i servicii i are dreptul s deduc TVA-ul pltit furnizorilor si atunci cnd cumpr bunuri sau servicii. Efectul acestui mecanism este c la fiecare stadiu al procesului de producie i comercializare taxa se aplic asupra valorii adugate, ceea ce i-a dat numele de TVA Valoarea adugat pentru un produs este diferena dintre preul de vnzare al bunurilor sau serviciilor produse sau comercializate de ntreprindere i costul de achiziie al bunurilor sau serviciilor utilizate pentru realizarea lor ( valoarea consumurilor intermediare de materii prime, materiale, energie, servicii etc. n cazul produciei). Valoarea adugat = Marja comercial + Producia exerciiului Consumurile provenite de la teri Consumatorul final, care nu este o persoan nregistrat n scopuri de TVA va suporta ntreaga povar a TVA prin preul pe care l pltete. 1.Concepte noi instroduse de Directiva aVI-a cu privire la TVA Pltitor de TVA/ Persoan nregistrat n scopuri de TVA

81

nainte de aderarea Romniei la Uniunea European pentru persoanele care aveau obligaia de a colecta TVA atunci cnd livrau bunuri sau prestau servicii se folosea denumirea de pltitor de TVA. Denumirea pltitorilor de TVA de la 01 ian 2007 este cea de persoan nregistrat n scopuri de TVA. nregistrarea n scopuri de TVA presupune acordarea de ctre autoritile fiscale a unui cod de nregistrare n scopuri de TVA. Comunitatea reprezint teritoriul statelor membre, reprezentnd teritoriul trii pe care se aplic Tratatul de Instituire a Comunitii Europene aa cum este definit de fiecare stat n parte. Este vorba de ntregul teritoriu al statelor membre, cu excepia teritoriilor care au statut special. Livrarea intracomunitar de bunuri va nlocui noiunea de export din Romania ctre un stat membru al Uniunii Europene. Exemplu: SC Arca SA cu sediul n Bucureti, Romania ncheie un contract cu societatea Viitorul, cu sediul n Toulouse, Frana pentru livrarea de televizoare. La data de 15 aprilie 2007 SC Arca livreaz ctre SC Viitorul 10 televizoare ce sunt transportate din Bucureti, Romania n Toulouse, Frana. Aceast operaiune este o livrare intracomunitar pentru SC Arca SA i o achiziie intracomunitar pentru societatea Viitorul, ntruct are loc ntre dou societi membre diferite. Achiziia intracomunitar de bunuri va nlocui noiunea de import dintr -un stat membru al Uniunii Europene. Exemplu Sc Jambo cu sediul n Londra, Marea Britanie, ncheie un contract cu SC Beta S.R.L, cu sediul n Piteti, Romania pentru livrarea de veioze. Operaiune triunghiular se desfurat n cadrul pieei comune presupune efectuarea a dou livrri succesive ntre trei persoane nregistrate n trei state membre diferite Exemplu AFLA, nregistrat n scopuri de TVA, n Germania ncheie un contract cu BETA, nregistrat n scopuri de TVA din Frana pentru livrarea de televizioare. La data de 15 aprilie 2007 BETA livreaz lui ALFA 10 televizoare, astfel c emite factura pe i-o transmite lui ALFA n Germania, ns transport televizoarele n Romania, la cererea lui ALFA. ALFA, nregistrat n scopuri de TVA n Germania ncheie un contract cu GAMA, nregistrat n scopuri de TVA n Romania pentru livrarea de televizoare. La data de 20 aprilie 2007, cnd televizoarele livrate de BETA lui ALFA ajung n Romania, ALFA i le livreaz lui GAMA, i emite factura, televizoarele fiind transportate de la locul unde au fost lsate la BETA n Romania la locul unde solicit GAMA, n Romania. Aceast operaiune este operaiune triunghiular. Vnzarea la distan reprezint un caz particular al livrrii comunitare. Vnzarea la distant presupune ca bunurile s fie transportate de ctre furnizor sau alt persoan n locul lui. Exemplu: SC Corespondena SRL efectueaz vnzri de produse cosmetice pe baz de comand potal. n data de 23 mai anul N primete o comand de la Marco, cu domiciliul n Paris, Frana pentru livrarea a 3 parfumuri. S.C. Corespondena SRL transport parfumurile n Frana unde vor fi achiziionate de Marco. Aceast operaiune reprezint o vnzare la distan din Romania ctre Comunitate. Exemplu: SC Mailul Co. din Marea Britanie, efectueaz vnzri de produse papetrie pe baz de comad potal. n data de 25 mai 2007 primete o comand de la Ionescu Mihai din Bucureti, Romania pentru livrarea a 5 bibliorafturi. Mailul Co transport bibliorafturile n Romania unde vor fi achiziionate de Ionescu Mihai. Aceast operaiune reprezint o vnzare la distan din Comunitate ctre Romania

82

Transferul de bunuri se refer la transportarea unor bunuri dintr-un stat al comunitii ctre ul alt stat al comunitii de ctre o persoan impozabil, n scopul activitii economice proprii. Exemplu: SC Alfa SRL transport o parte din mobilierul sediului su din Romania la sediul su din Frana. Aceast operaiune este un transfer ce se asimileaz unei livrri intracomunitare din Romania n Frana si, respectiv unei achiziii intracomunitare n Frana din Romania. Non-trasnfer de bunuri Se consider non-trasfer atunci cnd bunurile sunt transportate de ctre persoana impozabil, sau de altcineva n locul ei, dintr-un stat membru al UE n alt stat membru al UE, iar bunurile vor fi utilizate n anumite scopuri precizate expres de legislaie. Exemplu: S.C. Gravi SA transport n Frana 3 aspiratoare , produse de aceasta ce urmeaz a fi prezentate ca i exponate n cadrul unei expoziii de tehnologie. Dup ncheierea expoziiei exponatele vor fi readuse n Romnia. Aceast operaiune este non-transfer i nu intr n sfera de aplicare a TVA. Exemplu Compania Le Constructor din Frana transport n Romania o macara ce va fi utilizat la construcia unei case, ulterior macaraua urmnd a fi readus n Frana, la ncheierea lucrrilor. Aceast operaiune este un non-transfer i nu intr n sfera de aplicare a TVA: Importul: reprezint intrarea n Comunitate de bunuri dintr-un stat ter. Exportul reprezint livrrile de bunuri n afara Comunitii. Achizitie reprezinta bunurile si serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare si importuri de bunuri. Active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu; Baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile. Bunuri reprezinta bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile; Produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul si bauturile alcoolice si tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite de legislatia in vigoare, cu exceptia gazului distribuit prin sistemul de distributie a gazelor naturale si a energiei electrice; Codul de inregistrare in scopuri de TVA reprezinta codul atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru; Persoana impozabila reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica;

83

Taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum si taxa aferenta operatiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, Taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana impozabila pentru achizitiile efectuate; 2.Sfera de aplicare a taxei pe valoare adugat Conform reglementrilor fiscale n vigoare sunt considerate operaiuni impozabile cuprinse n sfera de aplicare a TVA operaiunile care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii9: 1. Reprezint o livrri de bunuri sau prestri de servicii, n sfera taxei, efectuate cu plat; 2.Locul de livrare al bunurilor i prestarea a serviciile se consider a fi Romania; 3.Livrarea de bunuri sau prestarea de servicii este realizat de o persoan impozabil; 4.Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor rezult din una dintre urmtoarele activiti economice: activitile productorilor, comercianilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitile extractive, agricole, i activitile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economic exploatarea bunurilor corporale sau necorporale n scopul obinerii de venituri cu caracter de continuitate. Alte operaiuni care sunt impozabile n Romania a) importul de bunuri efectuat in Romnia de orice persoana, daca locul importului este in Romnia, b) achiziiile intracomunitare, cu respectarea anumitor condiii ( vezi subcapitolul operaiuni impozabile sau neimpozabile) Atenie n cazul n care una dintre cele patru condiii de mai sus nu este respectat, operaiunea nu intr n sfera de aplicare a TVA n Romania. 3.Contribuabilii TVA ( persoane impozabile ) Este considerata persoana impozabila 1.orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, urmtoarele tipuri de activitati economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activiti: producie, comert, prestri servicii, activitii extractive, activitii agricole, activiti ale profesiilor libere sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obinerii de venituri cu caracter de continuitate 2.instituiile publice sunt persoane impozabile pentru urmtoarele activiti: a) telecomunicaii; b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeai natura; c) transport de bunuri si de persoane; d) servicii prestate in porturi si aeroporturi; e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vnzare; f) activitatea trgurilor si expoziiilor comerciale
9

Art.126, Cap II, titlul VI din Codul Fiscal

84

g) h) i) j) k)

depozitarea; activitile organismelor de publicitate comerciala; activitile ageniilor de calatori; activitile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemntoare; operaiunile posturilor publice de radio si televiziune.

orice persoana care efectueaz ocazional o livrare intracomunitara de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare,

In sensul reglementrilor legale n vigoare nu se considera persoan impozabil: persoanele care NU acioneaz de o maniera independenta angajaii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaz un raport angajator/angajat in ceea ce privete condiiile de munca, remunerarea sau alte obligaii ale angajatorului,- persoanele fizice instituiile publice pentru activitile care sunt desfurate in calitate de autoriti publice, chiar daca pentru desfurarea acestor activiti se percep cotizaii, onorarii, redevene, taxe sau alte plai, asocierile in participaiune ce nu dau natere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consorium sau alte forme de asociere n scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participaiune; ntreprinderile mici, care dei se ncadreaz n categoria persoanelor neimpozabile beneficiaz de un regim special de scutire; persoanele impozabile ce efectueaz operaiuni scutite ce nu dau dreptul de deducere. 4. Regimul special pentru ntreprinderi mici Persoanele impozabile cu sediul sau domiciliul n Romnia pot fi nepltitoare de TVA dac: Cifra de afaceri anual < 35.000 euro Cifra de afaceri = valoarea livrrilor de bunuri i prestrilor de servicii efectuate ntr-un an calendaristic, cu excepia: livrrilor de active fixe corporale sau necorprale; livrrilor intracomunitare de mijloace de transport noi. Cursul de schimb este cel comunicat de BNR la data aderrii adic 3,3817 lei/euro , rotunjit la urmtoarea mie. La nfiintarea unei firme administratorul poate opta 1. pentru aplicarea regimului normal de impozitare, devenind pltitoare de TVA. Aceasta nu mai poate opta ulterior pentru aplicarea regimului special de scutire 2. pentru aplicarea regimului special de scutire devenind nepltitoare de TVA, atunci cnd Cifra de afaceri estimat < 35.000 euro x Nr. luni rmase din an/12 pentru anul curent Luna de nfiinare este considerat lun ntreag 85

Persoana care aplic regimul special de scutire va trece la regimul normal de impozitare dac atinge sau depeste plafonul de 35.000 euro anual. Aceasta trebuie s solicite nregistrarea n scopuri de TVA n termen de 10 zile ( prima zi a lunii calendaristice urmtoare celei n care plafonul a fost atins sau depit) devenind pltitoare de TVA. Ulterior nu mai poate reveni la regimul special de scutire. Persoanele impozabile care aplic regimul de scutire pentru ntreprinderi mici, fiind nepltitoare de TVA, au urmtorele obligaii: sa nu colecteze TVA; sa nu deduc TVA; s menioneze pe orice factur o referire la art. 152 Cod Fiscal n baza cruia s-a aplicat scutirea; inerea evidenei livrrilor de bunuri i prestrilor de servicii care ar fi taxabile dac nu ar fi realizate de o mic ntreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vnzri, precum i evidena bunurilor i serviciilor achiziionate, cu ajutorului jurnalului pentru cumprri. 5. Operaiunile impozabile i neimpozabile Operaiunile realizate n Romania pot fi clasificate, din punctul de vedere al aplicrii TVA, astfel a) operaiuni impozabile b) operaiuni neimpozabile. 5.1 Caracteristicile unei operaii impozabile sunt locul realizrii lor este considerat a fi Romania; reprezint: livrri de bunuri sau prestri de servicii efectuate cu plat de persoane Operaiunile impozabile fiind: livrarea de bunuri, prestarea de servicii, importul de bunuri, achiziiile intracomunitare Se includ n operaiuni impozabile si urmtoarele operaiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romnia,: achiziii intracomunitare de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana; achiziii intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care acioneaz ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila alte achiziii intracomunitare de bunuri, efectuate de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila. Operaiunile impozabile pot fi: a1 taxabile: - aplic TVA la livrri/ prestri/ achiziii intracomunitare/import rezultnd TVA colectat - deduc TVA la achiziiile efectuate pentru realizarea operaiunilor de mai sus rezult TVA deductibil - pltesc la stat diferenta TVA colectat- TVA deductibil a2 scutite cu drept de deducere - nu aplic TVA la livrri/ prestri/ achiziii intracomunitare/import - deduc TVA la achiziiile efectuate pentru realizarea operaiunilor de mai sus rezult TVA deductibil - recuperez TVA deductibil 86

a3. scutite fr drept de deducere - nu aplic TVA la livrri/ prestri/ achiziii intracomunitare/import - nu deduc TVA la achiziiile efectuate pentru realizarea operaiunilor de mai sus rezult TVA deductibil - nu pltesc i nu recuperez TVA Nu sunt considerate operaiuni impozabile in Romnia 1. achiziiile intracomunitare de bunuri care ndeplinesc urmtoarele condiii: sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaz numai livrri de bunuri sau prestri de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;adic cei trei nepltitori unde includ: ntreprinderi mici, ntreprinderi ce fac numai operaiuni scutite fr drept de deducere ( Ex bnci, asigurri) , persoane juridice neimpozabile ( Ex. Instituii publice, ONG) valoarea totala a acestor achiziii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al crui echivalent in lei este stabilit prin norme.

2.achiziii intracomunitare care: sunt efectuate de alte persoane dect cei trei nepltitori sau de cei trei nepltitori care nu se ncadreaz n plafonul de 10.000 euro sunt: - fie livrri efectuate de o ntreprindere considerat mic n statul membru; - fie livrri la distan pentru care locul impozitrii este n Comunitate, nu n Romania; - fie livrri de bunuri ce fac obiectul unei instalri- montaj pentru care locul livrrii este n Comunitate, nu n Romania 3. achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania este scutita pentru c reprezint: livrri n legtur cu navele destinate navigaiei maritime; livrri n legtur cu navele utilizate n companiile aeriene pentru transportul internaional; livrri n legtur cu misiunile diplomatice i oficiile consulare; livrri n favoarea reprezentaiilor organizaiilor internaionale i interguvernamentale; livrri efectuate n Romania, destinate uzului oficial al forelor armate ale statelor stine membre NATO; livrrile de bunuri transportate sau expediate ctre alt stat memvru NATO, destinate uzului oficial al forelor armate ale unui stat, altul dect Romania; 4. achiziiile efectuate de cumprtorul- revnztor n cadrul operaiunilor triunghiulare, curespectarea condiiilor: cumprtorul revnztor nu este nregistrat n scopuri de TVA n Romania i cumpr bunurile n scopul revnzrii lor pe teritoriul Romaniei;

87

transportul bunurilor se face direct n Romania in statul de origine al bunurilor, care este diferit de statul de nregistrare n scopuri de TVA al furnizorului; beneficiarul livrrii ulterioare este nregistrat n scopuri de TVA n Romania beneficiarul livrrii ulterioare este obligat la plata TVA

5. achiziii intracomunitare de bunuri second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti, conform regimului special de scutire 6. achiziii intracomunitare de bunuri care urmeaz unei livrri de bunuri aflate n regim vamal suspensiv sau sub o procedur de tranzit intern, dac pe teritoriul Romaniei se ncheie aceste regimuri sau aceast procedur pentru respectivele bunuri

5.2 Operaiuni scutite CU drept de deducere

Operaiunile scutite cu drept de deducere se grupeaz in: I Scutiri pentru exporturi i alte operaiuni similare, livrari intracomunitare, transportul internaional i intracomunitar; II Scutiri legate de traficul internaional de bunuri; III Scutiri pentru intermedieri Sunt scutite de taxa serviciile prestate de intermediarii care actioneaza in numele si in contul altei persoane, in cazul in care aceste servicii sunt prestate in legatura cu operatiunile scutite cu drept de deducere cu excepia : a) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din i n insulele care formeaz regimurile autonome Azore i Madeira, precum i serviciile aceesorii acestuia; b) livrrilor intraccomunitare scutite cu drept de deducere. n cazul livrarilor intracomunitare pentru care este necesar verificarea codului de nregistrare comunicat de beneficiar, aceat verificare se face prin consultarea bazei de date VIES.

5.3. Operaiuni scutite de tax fr drept de deducere,

Sunt considerate operaiuni scutite far drept de deducere urmtoarele a) spitalizarea, ngrijirile medicale si operaiunile strns legate de acestea, desfurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sntate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ngrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, staii de salvare si alte uniti autorizate sa desfoare astfel de activitati;

88

b) prestrile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de ctre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari; c) prestrile de ngrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie; d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de ctre entitati autorizate in acest sens; e) livrrile de organe, snge si lapte, de proveniena umana; f) activitatea de nvatamant prevzuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, formarea profesionala a adulilor, precum si prestrile de servicii si livrrile de bunuri strns legate de aceste activitatea, efectuate de instituiile publice sau de alte entitatea autorizate; g) livrrile de bunuri sau prestrile de servicii realizate de cminele si cantinele organizate pe langa instituiile publice si entitile autorizate prevzute pentru a desfura activiti de nvtmnt, in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitile scutite h) meditaiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului colar, preuniversitar si universitar; i) prestrile de servicii si/sau livrrile de bunuri strns legate de asistenta si/sau protecia sociala, efectuate de instituiile publice sau de alte entitatea recunoscute ca avnd caracter social, inclusiv cele livrate de cminele de btrni; j) prestrile de servicii si/sau livrrile de bunuri strns legate de protecia copiilor si a tinerilor, efectuate de instituiile publice sau de alte entiti recunoscute ca avnd caracter social; k) prestrile de servicii si/sau livrrile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor; n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

89

o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala; p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora; q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale; r) furnizarea de personal de catre institutiile religioase sau filozofice in scopul activitatilor prevazute la lit. a), f), i) si j). (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara: (acordare de credite, operaiuni legate de garanii, tranzacii privind conturile de depozit sau conturile curente) b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni; c) pariuri, loterii si alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati; d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare; e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: 1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; 3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile; 4. inchirierea seifurilor; f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:

90

1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare; 2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant; 3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii; 4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) si b).

5.5. Livrrile de bunuri

Conform reglementrilor legale10 este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri predarea efectiva a bunurilor ctre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite; trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri. Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi

10

art 128 cap IV titlul VI din Coul Fiscal

91

d) e)

f) g)

utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei; bunurile constatate lipsa din gestiune, orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului ca urmare a unei diviziuni sau fuziuni, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial, in cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final, Livrarea intracomunitara de bunuri. Nu constituie livrare de bunuri: bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal; bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, perisabilitatile, n limitele prevazute prin lege; bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; acordarea n mod gratuit de bunuri ca mostre n cadrul campaniilor promotionale, pentru ncercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vnzare, alte bunuri acordate n scopul stimularii vnzarilor; acordarea de bunuri de mica valoare, n mod gratuit, n cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare.

Locul livrrii de bunuri este: dac bunurile se transport : locul unde ncepe transportul ; dac bunurile nu se transport : locul unde sunt puse la dispoziia cumprtorului n cazul bunurilor care se transport dac are loc livrarea de bunuri ntre dou persoane nregistrate n scopuri de TVA n Comunitate ( indiferent de stat) i bunurile livrate de la o alt persoan se afl la momentul nceperii transportului n afara Comunitii, se consider locul livrrii bunurilor ca fiind statul unde bunurile intr pentru prima dat n Comunitate ( statul membru de import al bunurilor) Excepii sunt urmtoarele : bunurile care se instaleaz: locul este acolo unde se face instalarea sau montajul de ctre furnizor; bunurilor care se livreaz la bordul vapoarelor, avioanelor, trenurilor: la locul de plecare a transportului de pasageri pentru partea de transport n interiorul Comunitii; gazele i electricitate: locul unde comerciantul este stabilit sau are sediul fix sau are reedina obisnuit sau unde este cumprtorul.

5.6 . Prestrile de servicii

Prestare de servicii reprezint orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri.

92

Pentru a intra n sfera TVA prestarea de servicii trebuie s fie efectuat cu plat Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt: a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing; b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie; d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii; e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele: a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial; b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane. Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata: a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme; b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor; c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Locul prestrii de servicii11:

Locul prestrii de servicii se stabilete n funcie de : persoana care primete serviciile, care poate fi : - persoan impozabil (caz n care locul prestrii de servicii este la beneficiar, cu excepiile prevzute de lege); - persoan neimpozabil (caz n care locul prestrii de servicii este la prestator, cu excepiile prevzute de lege) natura serviciilor.

11

art.133 capitolul V, titlul VI din Codul Fiscal

93

 pentru serviciile de leasing de mijloace de transport, - cnd prestatorul (finanatorul) este o persoan impozabil care are un sediu fix n Comunitate i persoana care primete serviciile (beneficiarul) este o persoan impozabil din Romnia, se modific locul prestrii la sediul beneficiarului. - n situaia n care serviciile de leasing de mijloace de transport sunt efectuate de un prestator (finanator) care are un sediu fix n Comunitate i persoana care primete serviciile (beneficiarul) este o persoan neimpozabil din Romnia locul prestrii rmne i dup data de 01.01.2010 locul unde prestatorul i are stabilit sediul activitii sale economice. pentru serviciile constnd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale efectuate ctre o persoan impozabil se modific locul prestrii, fiind ntotdeauna la sediul beneficiarului, fr s mai fie valabile condiiile referitoare la transportul bunurilor n alt stat membru i a comunicrii ctre prestator de ctre beneficiar a codului de nregistrare n scopuri de TVA din statul su. n situaia n care serviciile constnd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale sunt efectuate ctre o persoan neimpozabil locul prestrii rmne i dup data de 01.01.2010 locul n care se presteaz efectiv serviciile . pentru serviciile constnd n transport intracomunitar de bunuri efectuate ctre o persoan impozabil se modific locul prestrii, fiind ntotdeauna la sediul beneficiarului, indiferent unde este stabilit prestatorul. n situaia n care serviciile constnd n transport intracomunitar de bunuri sunt efectuate ctre o persoan neimpozabil locul prestrii rmne i dup data de 01.01.2010 locul de plecare a transportului intracomunitar de bunuri indiferent unde este stabilit prestatorul. C. Schimbul de bunuri sau servicii 12 In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata. D Importul de bunuri Importul de bunuri reprezint introducerea de bunuri n Comunitate dintr-un stat ter Locul importului de bunuri Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru n care se afl bunurile cnd intr pe teritoriul comunitar. Dac la intrarea n Comunitate, bunurile sunt plasate n regim vamal suspensiv, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru n care bunurile inceteaza sa mai fie plasate in astfel de regimuri sau situatii.

12

atr.130, Codul Fiscal

94

Aplicarea TVA pentru import Dac persoana care realizeaz importul este nregistrat n scopuri de TVA, atunci va aplica cotele TVA conform cotelor din Romania si va trece suma TVA n decontul lunii respective, att la TVA colectat ct si la TVA deductibil Dac persoana care realizeaz importul nu este nregistrat n scopuri de TVA, ea va aplica TVA conform cotelor din Romnia i il va vira ctre stat.

5.7 Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Dup ce s-a stabilit dac operaiunea intr n sfera T.V.A pentru a determina cnd trebuie ea pltit trebuie stabilite: Faptul gererator: data realizrii operaiunilor impozabile; Exigibilitatea taxei: data de la care autoritile fiscale pot solicita plata taxei; Exigibilitatea plii taxei: data la care persoana este obligat s efectueze plata taxei. Dupa aceast data se calculeaz majorrile de ntrziere Determinarea faptului generator Faptul gererator: data realizrii operaiunilor impozabile; Excepii n acest caz sunt: pentru livrarile de bunuri n baza unui contract de consignatie sau n cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri n vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor. pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt ndeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vnzator la cumparator. pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar. Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine ndreptatita, n baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amnata.

95

Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului. Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de ntrziere pentru neplata taxei. Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii intervine la data la care are loc faptul generator. Prin derogare, exigibilitatea taxei intervine: - la data emiterii unei facturi, nainte de data la care intervine faptul generator; - la data la care se ncaseaza avansul, pentru platile n avans efectuate nainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile ncasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri ncasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata nainte de data livrarii sau prestarii acestora; - la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vnzare, de jocuri sau alte masini similare. Pentru achizitii intracomunitare de bunuri faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, n statul membru n care se face achizitia. Exigibilitatea taxei intervine n cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei n care a intervenit faptul generator. Prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute n legislatia altui stat membru, daca aceasta este emisa nainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei n care a intervenit faptul generator. Pentru livrari intracomunitare de bunuri scutite de taxa, exigibilitatea taxei intervine n cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei n care a intervenit faptul generator. Pentru importul de bunuri faptul generator si exigibilitatea intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea taxelor vamale.

5.8 Baza de impozitare

Baza de impozitare, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, efectuate n interiorul rii este constituit din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.

96

Pentru transferurile asimilate achizitiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare = preul de cumprare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, n absena unor astfel de preuri de cumprare, preul de cost, stabilit la data livrrii. Pentru a corecta determinarea bazei impozabile trebuie cunoscute: elementele care se includ n baza impozabil; elemente care nu se includ n baza impozabil; situaiile n care baza impozabil se ajusteaz ( se reduce) Se includ n baz impozitele si taxele cheltuielile accesorii Nu se includ n baz Reduceri de pre Taxe vamale, accize, alte, cu excepia T.V.A. comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret, acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei; Daune-interese Stabilite prin hotarre judecatoreasca definitiva si irevocabila Dobnzile Percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu ntrziere; Ambalajelor Care circula ntre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare; Sumele achitate de Care apoi se deconteaz clientului furnizor n contul clientului Sumele ncasate n contul altei persoane Situaii n care se ajusteaz anularea unei operaiuni dup ce a fost emis factura, ns nainte de livrare, refuzuri calitative i cantitative, reduceri de pre acordate dup livrare sau prestare, contrapartida nu se poate incasa datorit falimentului beneficiarului, returnarea ambalajelor care circul prin facturare.

5.9 Cotele de taxa

Cota standard de 24% se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.

Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: - serviciile constnd n permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, trguri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe; - livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau n principal publicitatii; - livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; - livrarea de produse ortopedice; - livrarea de medicamente de uz uman si veterinar; 97

- cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Cota aplicabila este cea n vigoare la data la care intervine faptul generator. Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romniei pentru livrarea aceluiasi bun. Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este n vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

5.10 Deducerea TVA

Dreptul de deducere a taxei achitate la achiziii apartine numai persoanelor nregistrate n scopuri de TVA, si apare numai pentru operaiunile taxabile i operaiunile scutite cu drept de deducere. Pentru exercitarea dreptului de deducere trebuie ndeplinite condiiile: se deine factur; factura este emisa de o persoana nregistrata in scopuri de TVA, suma este trecuta i ca TVA colectat n cazul n care persoana este beneficiarul serviciilor, obligat la plata TVA, suma este trecuta i ca TVA colectata n cazul achiziiilor intracomunitare, se deine declaraia vamal de import, n cazul importurilor. n cazul persoanelor impozabile cu regim mixt i a persoanelor parial impozabile intervine n deducerea TVA pro-rata. Persoana impozabila cu regim mixt se caracterizeaz prin faptul c realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere. Persoana partial impozabila realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila. Pentru a deduce taxa pe valoare adaugata: achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se deduce integral. achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intro coloana distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila aferenta acestora nu se deduce. achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau

98

drept de deducere se evidentiaza intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. Pro-rata prevazuta se determina ca raport ntre: a) suma totala, fara taxa, constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator incluznd si subventiile legate direct de pret, si b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor constand din livrari de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, incluznd si subventiile legate direct de pret, si a operaiunilor constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele: valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila in activitatea sa economica; valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana impozabila si prevazute la art. 128 alin. (4) si la art. 129 alin. (4), din Codul fiscal precum si a transferului prevazut la art. 128 alin. (10) din Codul fiscal; valoarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) si b) din Codul Fiscal (prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara, operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediaza astfel de operatiuni) precum si a operatiunilor imobiliare, altele decat cele folosite n activitatea sa economica in masura in care acestea sunt accesorii activitatii principale Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operatiunile pentru care exigibilitatea taxei ia nastere in timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiva se determina procentual si se rotunjeste pana la cifra unitatilor imediat urmatoare. La de punerea decontului de taxa se anexeaza un document care prezinta metoda de calcul al pro-rata definitiva. Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva, determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi realizate in anul calendaristic curent, in cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operatiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicata in anul respectiv, precum si modul de determinare a acesteia. In cazul unei persoane impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este pro-rata estimata pe baza operatiunilor preconizate a fi realizate in timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicata cel mai tarziu pana la data la care persoana impozabila trebuie sa depuna primul sau decont de taxa. Taxa de dedus intr-un an calendaristic se determina provizoriu prin inmultirea valorii taxei deductibile pentru fiecare perioada fiscala din acel an calendaristic cu pro-rata determinata pentru anul respectiv. Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza definitiv prin inmultirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, cu pro-rata definitiva,determinata pentru anul respectiv. Diferena ntre taxa de dedus definitiva i cea provizorie se nscrie in decontul de TVA afarent lunii decembrie ( sau a ultimei luni de desfasurare a activitatii agentului economic, daca acesta isi inceteaza activitatea ) la rubrica regularizari ( cu semnul pus sau minus n funcie de rezultat)

99

5.11 Obligaii ale contribuabililor

a. Facturarea Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa. Factura fiscal cu regim special , cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele informaii: - numarul de ordine, n baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura n mod unic; - data emiterii facturii; - denumirea/numele, adresa si codul de nregistrare ale persoanei impozabile care emite factura; - denumirea/numele, adresa si codul de nregistrare ale reprezentantului fiscal, n cazul n care furnizorul/prestatorul nu este stabilit n Romnia si si-a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei; - denumirea/numele, adresa si codul de nregistrare ale cumparatorului de bunuri sau servicii, dupa caz; - numele si adresa cumparatorului, precum si codul de nregistrare n scopuri de TVA, n cazul n care cumparatorul este nregistrat, precum si adresa exacta a locului n care au fost transferate bunurile, n cazul livrarilor intracomunitare de bunuri; - denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, n cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; - data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data ncasarii unui avans, cu exceptia cazului n care factura este emisa nainte de data livrarii/prestarii sau ncasarii avansului; - baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; - indicarea, n functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate n lei. Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii. 100

Nu sunt obligate s emit factur, cu excepia cazului n care beneficiarul solicit, persoanele care desfoar urmtoarele activiti: a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor; b) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului; c) livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice, care contin cel putin informatiile prevazute n cazul facurii. e) se pot pastra facturile intr-un anumit loc. Persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, scutit fr drept de deducere NU are obligaia ntocmirii unei facturi, dar operaiunile vor fi consemnate n documente potrivit legislaiei contabile. Emiterea facturii nu este interzis fiind opiunea persoanei impozabile de a factura operaiunile respective. n situaia n care factura este emis aceasta trebuie s conin informaiile prezentate anterior n cazul facturii.

b. Corectarea documentelor Corectarea informatiilor inscrise in facturi sau in alte documente care tin loc de factura se efectueaza astfel: a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document; b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie se emite un nou document continand informatiile si valorile corecte si concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data documentului corectat. Furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, cu exceptia situatiei bunurilor livrate sau a serviciilor prestate ce nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului

101

2. Evidena operaiunilor. Au obligaia s in evidene corecte i complete: persoanele impozabile stabilite in Romania pentru toate operatiunilor efectuate in desfasurarea activitatii lor economice. persoanele obligate la plata taxei pentru orice operatiune sau care se identifica drept persoane inregistrate in scopuri de TVA, conform prezentului titlu, in scopul desfasurarii oricarei operatiuni, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile pentru toate achiziiile intracomunitare Evidena T.V.A se ine prin intermediul: jurnalului pentru vnzri jurnalului pentru cumprri; registrului non- transferurilor de bunuri; registrul bunurilor primite din alt stat membru.

5.12 Perioada fiscala este luna calendaristica.

Prin derogare, perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care n cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al carui echivalent n lei se calculeaza conform normelor. Persoana impozabila care are obligatia depunerii deconturilor trimestrial trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pna la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare n care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata.

5.13 Declararea i plata TVA

3.1 Decontul de taxa Persoanele nregistrate trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care se ncheie perioada fiscala respectiva. Decontul de taxa ntocmit de persoanele nregistrate cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere n perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei pentru care

102

se exercita dreptul de deducere, suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere n perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost nscrisa n decontul perioadei fiscale n care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute n modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Datele nscrise incorect ntr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare si se nscriu la rndurile de regularizari. 3.2 Declaratia recapitulativa Se depune pentru livrri i achiziii intracomunitare, trimestrial, dar numai pentru perioadele n care astfel de tranzacii au loc pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, 3.3 Declaratia informativa semestriala Declaratia se completeaza si se depune semestrial de catre: - persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania pentru operatiuni impozabile ( livrari de bunuri sau servicii) in Romania si taxabile cu cota de 19% sau 9%. Declaratia se depune pentru orice operatiune taxabila pentru care, este emisa o factura, inclusiv pentru avansuri. Declaratia trebuie sa contina toate facturile care au fost emise in semestrul de raportare; - persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care realizeaza in Romania, de la persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, achizitii de bunuri sau servicii taxabile cu cota de 19% sau 9%. Declaratia trebuie sa contina toate facturile care au fost primite in semestrul de raportare. Declaratia nu se depune pentru facturile emise prin autofacturare sau in cazul operatiunilor pentru care se aplica taxarea inversa. 3.4. Plata taxei la buget Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pna la data la care are obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prezentate anterior 3.5 Taxare invers - Masuri de simplificare Furnizorii si beneficiarii de: - deseuri si materii prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, - bunuri si/sau servicii livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa, cu exceptia bunurilor livrate n cadrul comertului cu amanuntul; - material lemnos

103

au obligatia sa aplice masuri de simplificare. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca att furnizorul, ct si beneficiarul sa fie nregistrati n scopuri de TVA. Pe facturile emise pentru livrarile de bunuri de natura celor enumerate anterior furnizorii sunt obligati sa nscrie mentiunea "taxare inversa", fara sa nscrie taxa aferenta. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii nscriu taxa aferenta, pe care o evidentiaza att ca taxa colectata, ct si ca taxa deductibila n decontul de taxa. Pentru operatiunile supuse masurilor de simplificare nu se face plata taxei ntre furnizor si beneficiar. n situatia n care furnizorul/prestatorul nu a mentionat "taxare inversa" n facturile emise pentru bunurile/serviciile care se ncadreaza la aceste prevederi, beneficiarul este obligat sa aplice taxare inversa, sa nu faca plata taxei catre furnizor/prestator, sa nscrie din proprie initiativa mentiunea "taxare inversa" n factura si sa ndeplineasca obligatiile prevazute. Exemplu 1. Un agent economic realizeaz n luna iulie 2007 urmtoarele operaiuni: - livrri de bunuri n Romania 1400 lei, - livrri de bunuri expediate n afara Comunitii Europene 2500 lei, - prestri servicii legate de formarea profesional a adulilor 2700 lei, - livrri de manuale colare 850 lei, - achiziii de materiale necesare desfurrii activiii economice 1300 lei. TVA de recuperat ( TVA r)de la buget din perioada precedent 85 lei. S se determine TVAc ( TVA colectat), TVAd ( TVA deductibil), TVAdd ( TVA de dedus), TVA de plat sau TVA de recuperat la sfritul lunii iulie. TVA colectat se determin prin aplicarea cotei de TVA la operaiunile de livrri de bunuri/ i sau servicii: - pentru livrrile de bunuri n Romania 1400 lei x 24% =336 lei - pentru livrrile de bunuri expediate n afara Comunitii Europene 2500 lei x 0%= 0 ( acestea sunt operaiuni scutite cu drept de deducere) - pentru livrri de manuale colare 850 lei x 9% = 76,5 ( se aplic cota redus de TVA) - pentru prestrile servicii legate de formarea profesional a adulilor 0 lei ( acestea sunt operaiuni scutite fr drept de deducere) Total TVA colectat 412,5 TVA deductibil se determin prin aplicarea cotei de TVA la operaiunile de achiziii de bunuri sau servicii desfurate de agentul economic. TVAd = 1300 lei x 24% = 312 lei Avnd n vedere c agentul economic a avut o activitate mixt cu livrri scutite cu drept de deducere i livrri scutite fr drept de deducere i c achiziiile sunt aferente tututor operaiunilor este necesar s se calculeze pro rata TVA.

104

suma totala constand din livrari de bunuri sau prestari de servicii care

pro rata =

permit exercitarea dreptului de deducere suma totala constand din livrari de bunuri sau prestari de servicii P=

x100

1400 2500 850 x100 = 64% 1400 2500 850 2700

TVAdd = TVAd x p = 312 lei x 64% = 199,68 lei

TVA la sfrsitul perioadei fiscale = TVAc TVAdd-TVA r = 342,5 lei 199,68 lei -85 lei = + 57,82 rotunjit 58 lei TVA de plat
Exemplu 2. Un agent economic realizeaz n luna iulie 2007 urmtoarele operaiuni - livrri de bunuri n Romania 12.800 lei, - prestri servicii de cazare n cadru hotelier 15.600 lei, - prestri servicii de transport internaional de persoane 25.700 lei, - prestri servicii scutite fr drept de deducere 6200 lei - achiziii de materiale necesare desfurrii activitii 11.300 lei Agentul economic are TVA de recuperat din perioada precedent n valoare de 110 lei.

S se determine TVAc ( TVA colectat), TVAd ( TVA deductibil), TVAdd ( TVA de dedus), TVA de plat sau TVA de recuperat la sfritul lunii iulie. TVAc = 3.836 lei - pentru livrrile de bunuri n Romania 12.800 lei x 24% = 3072 lei - pentru prestri servicii de cazare n cadru hotelier 15.600 lei x 9% =1404 lei ( se aplic cota redus) - prestri servicii de transport internaional de persoane 25.700 lei x 0 ( sunt scutite cu drept de deducere) - prestri servicii scutite fr drept de deducere 0 lei TVA d = 11.300 lei x 24 %= 2712 lei 12.800 15.600 25.700 P= x100 = 90% 12.800 15.600 25.700 6200 TVA dd = px TVA d = 2712 lei *90% = 2441 lei
TVA la sfritul lunii = 4476 -2441-110 = +1625 TVA de plat Exemplu 3.Un agent economic realizeaz n luna X anul 2007 urmtoarele operaiuni: - livrri de bunuri n Romania 22.700 lei - livrri de carte 14.800 lei - livrri de ambalaje nereturnabile aferente livrarilor de carte 1500 lei, - livrri de ambalaje returnabile aferente livrrilor de carte 800 lei, - prestri servicii scutite cu drept de deducere 5700 lei, - prestri de servicii scutite fr drept de deducere 3200 lei,

105

- achizitii de materiale necesare desfurrii activitii 35.200 lei TVA de recuperat din luna precedent nu are S se determine TVAc ( TVA colectat), TVAd ( TVA deductibil), TVAdd ( TVA de dedus), TVA de plat sau TVA de recuperat la sfritul lunii X. TVA c= 5.930 lei - pentru livrrile de bunuri n Romania 22.700 lei x 24%= 5448 lei - pentru livrrile de carte 14.800 lei x 9% = 1.332 lei ( se aplic cota redus) - pentru livrrile de ambalaje nereturnabile aferente livrarilor de carte 1500 lei x 24% =360 lei - pentru livrrile de ambalaje returnabile aferente livrrilor de carte 0 lei ( nu intr in baza de impozitare a TVA-ului) - pentru prestri servicii scutite cu drept de deducere 5700 lei x 0% = 0 lei - pentru prestri de servicii scutite fr drept de deducere 0 lei, TVAd = 35.200 x 24% = 8.448 lei 22.700 14.800 1500 5700 P= x 100 = 93% 22.700 14.800 1500 5700 3200 TVAdd = 8.448 x 93% = 7.856,64 rotunjit 7.857 lei TVA la sfrsitul lunii = 5930 7857 = -1927, TVA de recuperat .
Exemplu 4 Un agent economic livreaz marfuri n valoare de 20.000 lei, TVA 24% conform contractului pe aceeai factur se acord o reducere comercial (rabat) de 10%. Care este baza de impozitare a TVA si valoarea TVA-ului inscris pe factur. Baza de impozitare = 20.000 lei 10%*20.000 lei = 18.000 lei TVA = 18.000 lei * 24% = 4.320 lei Exemplu 5 Un agent economic import mrfuri n valoare de 5000 euro, cheltuielile pe parcurs extern au fost in valoare de 200 euro ( transport si asigurri). Taxele vamale aferente acestui import au fost de 10%, iar comisionul vamal a fost de 0,5%. S se determine baza de impozitare a TVA i valoarea taxei, tiind c 1 euro= 4,5 lei - pre de cumprare marfuri 5000 euro * 4,5 lei/euro = 22.500 lei - cheltuieli pe parcurs extern 200 euro * 4,5 lei/euro = 900 lei + Valoarea in vama a marfurilor 23.400 lei Taxe vamale 10%* 23400 lei = 2340 lei Comisioane vamale 0,5% *23400 lei = 117 lei Baza de impozitare TVA 23400 lei+2340 lei+117 lei = 25.857 lei TVA 24% 25.857 lei *24 % = 6206,68 lei

Tema 7 Impozite si taxe locale

106

Obiectivele cursului: Cunoaterea categoriilor de impozite si taxe locale si a modului de determinare a cuantumului impozitului datorat. 1. Definiii Expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: a) rangul unei localitati - rangul atribuit unei localitati conform legii; - rangul O - capitala Romniei, municipiu de importan european; - rangul I- municipii de importan naional, cu influen potenial la nivel european; - rangul II- municipii de importan interjudeean, judeean sau cu rol de echilibru n reeaua de localiti, - rangul III orae, - rangul IV- sate reedin de comune; - rangul al V- sate componente ale comunelor i sate aparinnd municipiilor i comunelor b) zone din cadrul localitii - zone stabilite de consiliul local, n funcie de poziia terenului fata de centrul localitii, de reelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecrei unitati administrativ-teritoriale, conform documentaiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.
2. Impozite si taxe locale a) impozitul pe cldiri; b) impozitul pe teren; c) taxa asupra mijloacelor de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hoteliera; h) taxe speciale; i) alte taxe locale. 2.1 Impozitul i taxa pe cldiri Cldirea este orice construcie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosina sa, si care are una sau mai multe ncperi ce pot servi la adpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaii, echipamente si altele asemenea. Elementele structurale de baza ale acesteia sunt pereii si acoperiul, indiferent de materialele din care sunt construite. ncperea reprezint spaiul din interiorul unei cldiri. Pltitorii de impozit pe cldiri sunt proprietarii acestora: persoanele fizice, att pentru locuine, ct si pentru cldirile folosite n calitate de persoane fizice ce desfoar o activitate independent n scopul obinerii de venituri; persoanele juridice. Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, se stabileste taxa pe cladiri, ce se calculeaz in conditii similare impozitului pe cladiri. Taxa pe cldiri se datoreaz astfel: pentru cldirile concesionate - taxa pe cldiri o datoreaz concesionarii; pentru cldirile nchiriate - taxa pe cldiri o datoreaz locatarii;

107

pentru cldirile date n administrare ori in folosinta - taxa pe cldiri o datoreaz titularii dreptului de administrare sau de folosinta,

In cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea din cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva.
Scutiri

Cldirile pentru care nu se datoreaz impozit, prin efectul legii, sunt, dup cum urmeaz: 1. cldirile proprietate a statului, a unitarilor administrativ-teritoriale sau a oricror instituii publice, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activiti economice; 2. cldirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activitati economice; 3. cldirile care, prin destinaie, constituie lcauri de cult, aparinnd cultelor religioase recunoscute oficial in Romnia si componentelor locale ale acestora, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activiti economice; 4. cldirile care constituie patrimoniul unitarilor si instituiilor de invatamant de stat, confesional sau particular, autorizate sa funcioneze provizoriu ori acreditate, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activiti economice; 5. cladirile unitatilor sanitare publice, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activitati economice; 6. cldirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice si nuclearo-electrice, staiilor si posturilor de transformare, precum si staiilor de conexiuni; 7. cldirile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome ,Administraiei Patrimoniului Protocolului de Stat, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activiti economice; 8. 8. cldirile funerare din cimitire si crematorii; 9. cldirile din parcurile industriale, tiinifice si tehnologice, potrivit legii; 11. cldirile care constituie patrimoniul Academiei Romane, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activitatea economice; 14. cldirile care sunt afectate activitilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de mbunatatiri funciare si de intervenii la aprarea mpotriva inundaiilor, precum si cldirile din porturi si cele afectate canalelor navigabile si staiilor de pompare aferente canalelor, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru activitati economice; 15. cldirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje si tuneluri si care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcii, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru alte activitati economice; 16. construciile speciale situate in subteran, indiferent de folosina acestora si turnurile de extracie; 17. cldirile care sunt utilizate ca sere, solare, rasadnite, ciupercrii, silozuri pentru furaje, silozuri si/sau patule pentru depozitarea si conservarea cerealelor, cu excepia ncperilor care sunt folosite pentru alte activitati economice;

108

18. cldirile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de motenitori legali sau testamentari; 19. cldirile utilizate pentru activitati social umanitare, de ctre asociaii, fundaii si culte, potrivit hotrrii consiliului local.
Calculul impozitului pentru persoane fizice - impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabila a cldirii. - cota de impozitare este de 0,1% pentru cldirile situate n mediul urban si in mediul rural.

Ic = 0.1% ( Vi-Vi*Ran) Vi = ( Scd*vi)* (R-rd)

Unde, Ic = impozit pe cldiri, Vi = valoare impozabil, Scd = suprafa construit desfurat, vi = valoarea impozabil unitar13, R= coeficient de corecie n funcie de rangul cldirii i zona unde este amplasat cldirea14 , rd- reducerea de 0,10 n cazul n care apartamentul este amplasat ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, Ran- reducerea aplicat la valoarea impozabil, n funcie de anul terminrii cldirii valoarea impozabila a unei cldiri se determina prin nmulirea suprafeei construite desfurate a cldirii, exprimata n metri ptrai, cu valoarea corespunztoare din tabelul urmtor: Tabel nr. 1 Valoare impozabil unitara pentru cldiri NIVELURILE INDEXATE PENTRU ANUL 2007 Valoarea impozabil -lei/mpTipul cldirii

Cu instalaii de apa, canalizare, electrice i nclzire (condiii cumulative)

Fr instalaii de ap, canalizare, electricitate sau nclzire

A. Cldire cu cadre din beton armat sau cu perei exteriori din crmida arsa sau din orice alte materiale rezultate n urma unui tratament termic si/sau chimic

669

397

13 14

Cf tabel nr. 1 Cf tabel nr.2

109

B. Cldire cu pereii exteriori din lemn, din piatra naturala, din crmida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic C. Cldire-anexa cu cadre din beton armat sau cu perei exteriori din crmida arsa sau din orice alte materiale rezultate n urma unui tratament termic si/sau chimic D. Cldire-anexa cu pereii exteriori din lemn, din piatra naturala, din crmida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic E. n cazul contribuabilului care deine la aceeai adres ncperi amplasate la subsol, la demisol i/sau la mansard, utilizate ca locuin, n oricare dintre tipurile de cldiri prevzute la lit. A-D E. n cazul contribuabilului care deine la aceeai adres ncperi amplasate la subsol, la demisol i/sau la mansard, utilizate n alte scopuri dect cel de locuin, n oricare dintre tipurile de cldiri prevzute la lit. A-D

182

114

114

102

68

45

75% din suma care s-ar aplica cldirii

75% din suma care sar aplica cldirii

50% din suma care s-ar aplica cldirii

50% din suma care sar aplica cldirii

Suprafaa construita desfurata a unei cldiri se determina prin nsumarea suprafeelor seciunilor tuturor nivelurilor cldirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptnd suprafeele podurilor care nu sunt utilizate ca locuina si suprafeele scrilor si teraselor neacoperite. Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin nmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza n functie de amplasarea cladirii, prin nmultirea sumei determinate conform alin. anterior cu coeficientul de corectie corespunzator, prevazut n urmatorul tabel nr. 2 Tabel nr. 2 Coeficientul de corectie in funcie de rang si zon

110

In cazul unui apartament amplasat ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente,coeficientul de corectie se reduce cu 0,10. Valoarea impozabil se reduce n funcie de anul finalizrii cldirii, astfel: n cazul unei cladiri are are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin, valoarea impozabil se reduce cu 20%, n cazul unei cladiri are are o vechime cuprins ntre 30 de ani si 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin, valoarea impozabil se reduce cu 10%. In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel in care au fost terminate aceste ultime lucrari. In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia, se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri

Daca o persoana fizica are n proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt nchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza: a) cu 15% pentru prima cladire n afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire n afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire n afara celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele n afara celei de la adresa de domiciliu. Nu se aplic aceste procente de majorare persoanelor fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala. n cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri n afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina n functie de ordinea n care proprietatile au fost dobndite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. Persoanele fizice au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale n raza carora si au domiciliul, precum si la cele n raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale este cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarre a Guvernului. 111

Exemplu Domana C deine un apartament n suprafa util de 70 mp, situat la un bloc de 8 etaje, construit in 1974. Cldirea are pereii din beton armat i este dotat cu toate instalaiile. Este situat n zona A din Bucureti ( rang 0). Scd = 70 mp *1,2 = 84mp, vi = 669 lei/mp conform tabelului 1, R= 2,60 apartamentul fiind n zona A, rangul o (tabel 2), Rd = 0,10 apartamentul este situat ntr-un bloc cu mai mult de trei niveluri, Ran = 10% blocul avnd o vechime cuprins intre 30-50 de ani Vi= (84 mp*669 lei/mp)* (2,60- 0,10) = 140.490 lei Ic = 0,1% (140.490 140.490*10%) = 126,44 lei rotunjind la 126 lei In cazul n care se pltete anticipat toat suma in data de 31 martie, aceast persoan beneficiaz de o bonificaie de pna la 10%, adic 13 lei Calculul impozitului datorat de persoanele juridice n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cotele de impozitare se stabilesc prin hotrre de consiliului local i pot fi cuprinse ntre: ntre 0,25% si 1,50% inclusiv n cazul cldirilor intrate n patrimoniu i care de la intrarea n patrimoniu au fost reevaluate n ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, precum i n cazul cladirilor care au fost amortizate integral; ntre 5% si 10% n cazul cldirilor care nu a fost reevaluate n ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta. In cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului persoana juridica. Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%. Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii. In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar; b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii, asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale in vigoare; c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe cladiri este datorat de locator.
Dobndirea, nstrainarea si modificarea cladirilor

112

In cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o persoana in cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita. In cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, in cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa. Pentru a se determina impozitul datorat pentru fraciuni de un an se aplic urmtoarea metodologie se determin impozitul lunar prin imprtirea impozitului anual la 12; se determin impozitul datorat prin inmulirea numrului de luni din an pentru care se datoreaz impozit cu impozitul anual. In cazul extinderii, imbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri existente, impozitul pe cladire se recalculeaza incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost finalizata modificarea. Instrainarea unei cladiri, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra cladirii respective nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este amplasata cladirea sau al celei unde isi are domiciliul fiscal contribuabilul in cauza, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza cladiri cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept. Atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice, pentru cladirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare, data dobandirii cladirii se considera dupa cum urmeaza: pentru cladirile executate integral inainte de expirarea termenului prevazut in autorizatia de construire, data intocmirii procesului-verbal de receptie, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data terminarii efective a lucrarilor; pentru cladirile executate integral la termenul prevazut in autorizatia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea intocmirii procesului-verbal de receptie in termenul prevazut de lege; pentru cladirile ale caror lucrari de constructii nu au fost finalizate la termenul prevazut in autorizatia de construire si pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii autorizatiei, in conditiile legii, la data expirarii acestui termen si numai pentru suprafata construita desfasurata care are elementele structurale de baza ale unei cladiri, in speta pereti si acoperis. Procesul-verbal de receptie se intocmeste la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de construire, consemnandu-se stadiul lucrarilor, precum si suprafata construita desfasurata in raport de care se stabileste impozitul pe cladiri. Plata impozitului /taxa pe cladiri Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.

113

Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulat
Scutiri i reduceri de la plata impozitului pe cldiri

a) b) c) d)

Impozitul pe cladiri, nu se aplica pentru urmtoarele persoane fizice: veteranii de razboi; vaduvele de razboi si vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit; cu handicap grav sau accentuat si incadrate in gradul I de invaliditate; urmaii eroilor-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989,

De asemenea, nu datoreaz impozit pe cldiri persoanele fizice dac: a) cladirea este o locuinta noua realizata n conditiile Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; sau b) cladirea este realizata pe baza de credite, n conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investitiilor pentru realizarea unor lucrari publice si constructii de locuinte, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/1995, cu modificarile si completarile ulterioare. Scutirea de impozit prevazuta se aplica pentru o cladire timp de 10 ani de la data dobndirii acesteia. n cazul nstrainarii cladirii, scutirea de impozit nu se aplica noului proprietar al cladirii. Impozitul pe cladiri si impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele cladiri si terenul aferent detinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic. Impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru cladirile nou construite detinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achizitiei cladirii. Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru o cladire folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit. Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru persoanele ale caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim brut pe tara ori constau in exclusivitate din indemnizatie de somaj sau ajutor social. In cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri, precum si a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism si autorizatiei de construire sau o reducere a acestora. Scutirea sau reducerea se aplica persoanei respective cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care persoana depune documentele justificative in vederea scutirii sau reducerii.
Obligaii declarative

114

Att persoanele fizice, ct i persoanele juridice, inclusiv instituiile publice, pentru cldirile pe care le dein n proprietate, au obligaia s depun declaraii fiscale, la compartimentele de specialitate ale autoritilor administatiei publice locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor minicipiului Bucureti, n raza crora se afl cldirile, chiar dac, potrivit legii, pentru acestea nu datoreaz impozit pe cldiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit. Declaraiile fiscale se depun o singur dat pe durata existenei cldirii, pn intervine orice modificare Orice persoana care dobandeste, construieste sau instraineaza o cladire are obligatia de a depune o declaratie fiscala la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza de competenta se afla cladirea, in termen de 30 de zile de la data dobandirii, instrainarii sau construirii. Orice persoana care extinde, imbunatateste, demoleaza, distruge sau modifica in alt mod o cladire existenta are obligatia sa depuna o declaratie in acest sens la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificari. In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de catre locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective.
Impozitul i taxa pe teren Determinarea impozitului/ texei pe teren

Orice persoana fizic sau juridic care are in proprietate teren situat in Romania datoreaz pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel.
Impozitul pe teren, precum si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului in care este amplasat terenul. In cazul municipiului Bucuresti, impozitul si taxa pe teren se datoreaza catre bugetul local al sectorului in care este amplasat terenul.

Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren. In cazul terenului care este detinut in comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaz impozit pentru partea din teren aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv. In cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar (utilizator). In cazul in care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe teren este datorat de locator (finanator).

115

Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:

terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire; orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica; orice teren al unui cimitir, crematoriu; orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata; orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul autoritatilor locale; orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice; orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptand suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice; orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat dureaza ameliorarea acestuia; terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului; terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele si statiile de pompare aferente acestora, precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinta a terenului, emis de oficiul judetean de cadastru si publicitate imobiliara; terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta; terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii; terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in lipsa de mostenitori legali sau testamentari;

Calculul impozitului Impozit = suprafaa impozabil * impozit unitar ( ajustat n funcie de rangul localitii i zona localitii) X ( 100% + majorarea hotrt de consiliul local) Suprafaa impozabil reprezint suprafaa terenului, din care se scad eventualele suprafee de teren considerate neimpozabile, conform celor prezentate anterior.

116

n cazul terenurilor pe care sunt amplasate cldiri, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaa nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii se scade suprafaa construit la sol a cldirilor respective. n cazul terenurilor pe care sunt amplasate alte construcii, care nu intr n categoria cldirilor, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafaa nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii nu se scade suprafaa ocupat de costruciile respective
Impozitul unitar este stabilit difereniat n funcie de categoria de folosint a terenului, precum i dac terenul este situat in intravilanul sau extravilanul localitii.

a) Determinarea impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan cu destinaia teren pentru construcii se face dup urmtoarea procedur
Impozit = suprafaa impozabil ( exprimat n ha) * impozit unitar X ( 100% + majorarea hotrt de consiliul local)

Nivelul de referint al impozitului unitar valabil pentru anul 2008 este prezentat n tabelul nr. 3
Tabel nr. 3 Impozitul unitar cazul terenurilor situate n intravilan cu destinaia teren pentru construcii (lei/ha) Zona n cadrul Rangul localitii localitii 0 1 2 3 4 5 A 7.404 6.148 5.401 4.681 636 509 B 6.148 4.681 3.768 3.180 509 382 C 4.684 3.180 2.385 1.511 382 254 D 3.180 1.511 1.261 880 249 127 Consiliile locale pot aproba majorri ale impozitului de pn la 20% Exemplu O persoan fizic deine n proprietate un teren n suprafat de 500 mp ntr-o localitate de rangul I. Zona n care este ncadrat terenul este B. n registrul agricol terenul este prevzut ca teren de construcii. Pe acest teren se afl o cas cu o suprafa la sol de 100mp. n ceea ce privete impozitul pe teren, consiliul local a hotrt o majorare a acestuia cu 10% fat de nivelul de referin. suprafaa impozabil = suprafata terenului suprafaa construit- trebuie transformat n ha impozitul pe teren este = (500-100)/10.000 x 4648 x (100%+10%) = 204,51 prin rotunjire 205 lei

b) Determinarea impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce sunt trecute n registrul agricol la alt destinaie dect teren cu construcii se face dup urmtoarea procedur.

117

Impozit = suprafaa impozabil ( exprimat n ha) * impozit unitar * coef. de corecie a valorii impozabile X ( 100% + majorarea hotrt de consiliul local)

Nivelul de referint al impozitului unitar n cazul terenurilor situate n intravilan ce sunt trecute n registrul agricol la alt destinaie dect teren cu construcii, pentru anul 2008 se prezinta n tabelul nr. 4:
Tabel nr.4 Impozitul unitar n cazul terenurilor situate n intravilan ce sunt trecute n registrul agricol la alt destinaie dect teren cu construci

n cazul terenurilor situate n intravilan ce sunt trecute n registrul agricol la alt destinaie dect teren cu construcii, valoarea unitar a impozitului se inmuleste cu coeficientul de corecie a valorii impozabile unitare dat de rangul localitii redat mai jos. Valorile acestor coeficieni sunt prezentai n tabelul nr.5

Tabel nr. 5 Coeficieni de corecie dati de rangul localitii pt. terenurile situate n intravilan ce sunt trecute n registrul agricol la alt destinaie dect teren cu construcii,

118

Consiliile locale pot aproba majorri ale impozitului de pn la 20%

n cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se calculeaza conform procederii prezentate, numai daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: au prevazut in statut, ca obiect de activitate, agricultura; au fost inregistrate in evidenta contabila venituri si cheltuieli din activitatea desfurat.
Exemplu: O persoan fizic deine n proprietate o suprafa de teren de 1.500 mp n intravilanul unei localiti de rangul 2. Zona n care se afl terenul este C. Terenul are urmtoarea ncadrare n registrul agricol:300 mp teren cu construcii, pe care se afl o cas cu o suprafat la sol de 100mp, 200 mp teren arabil i 500 mp livad pe rod. Consiliul local a hotrt o majorare a niveului impozitului unitar prevzut prin H.G. cu un procent de 10%. Determinarea impozitului pe teren: - pentru terenul cu construcii, suprafaa acestuia va fi diminuat cu suprafata construit It = (300mp- 100mp)/10.000 *2385 lei/ha* (100%+10%) =52,47 adic 52 lei - pentru terenul arabil i livada pe rod It = (200 mp/10.000 )ha*13 lei/ha* 4*(100%+10%)+ (500/10.000) ha* 25 lei/ha* 4 * *(100%+10%) = 7,68 adic 8 lei Total impozit 52 lei + 8lei = 60 lei C) determinarea impozitului pe terenurile situate n extravilan se face dup urmtoarea procedur Impozit = suprafaa impozabil ( exprimat n ha) * impozit unitar * coef. de corecie a valorii impozabile X ( 100% + majorarea hotrt de consiliul local)

Nivelul de referint al impozitului unitar n cazul terenurilor situate n extravilan pentru anul 2008 este prezentat n tabelul nr. 6 ( impozitul este exprimat n lei/ha)
Tabelul nr.6 Impozitul unitar n cazul terenurilor situate n extravilan pentru anul 2008

119

Coeficienii de corecie ce se ia n calcul la determinarea impozitului este cel din tabelul nr.7
Tabelul nr.7 Coeficienii de corecie n cazul terenurilor situate n extravilan

Consiliile locale pot aproba majorri ale impozitului de pn la 20% Exemplu: O persoan fizic deine n extravilanul unei localiti de rang 3 zona A un teren arabil ce are o suprafa de 3,2 ha . Consiliul local a hotrt o majorare a acestuia cu 10% fa de nivelul de referin de nivelul de referin stabilit prin H.G. It = 3,2 ha * 36 lei/ha* 2,3 *(100%+10%) = 291,45 lei rotunjit 291 lei

120

Dobandiri si transferuri de teren, precum si alte modificari aduse terenului

n cazul unui teren dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe teren se datoreaza de la data de intai a lunii urmatoare celei in care terenul a fost dobandit. Pentru orice operatiune juridica efectuata de o persoana in cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana inceteaza a mai datora impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. In aceste situaii impozitul pe teren se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica acelei persoane. Daca incadrarea terenului in functie de pozitie si categorie de folosinta se modifica in cursul unui an sau in cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a intervenit modificarea. Daca in cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul pe teren se modifica pentru intregul teren situat in intravilan corespunzator noii incadrari a localitatii, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a intervenit aceasta modificare.

Plata impozitului

Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativteritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.
Scutiri i reduceri de la plata impozitului pe teren

e) f) g) h)

De la plata impozitului pe teren sunt scutite urmtoarele persoane fizice: veteranii de razboi; vaduvele de razboi si vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit. cu handicap grav sau accentuat si incadrate in gradul I sau II de invaliditate. urmaii eroilor-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989,

121

Scutirea se impozit se acord unei persoane ncepnd cu data de nti a lunii urmtoare celei n care depune documentele doveditoare pentru a beneficia de scutire. Impozitul pe teren se reduce cu 50% pentru terenurile aferente cldirilor deinute de persoanele juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic. Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren pentru terenurile aferente cldirilor folosite ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit. Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent cladirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datoreaza acest impozit. Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale caror venituri lunare sunt mai mici decat salariul minim brut pe tara ori constau in exclusivitate din indemnizatie de somaj sau ajutor social. In cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren. Scutirea sau reducerea se aplica persoanei respective cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care persoana depune documentele justificative in vederea scutirii sau reducerii.
Obligaii declarative

Att persoanele fizice, ct i persoanele juridice, inclusiv instituiile publice, pentru terenurile pe care le dein n proprietate, au obligaia s depun declaraii fiscale, la compartimentele de specialitate ale autoritilor administatiei publice locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureti, n raza crora se afl cldirile, chiar dac, potrivit legii, pentru acestea nu datoreaz impozit pe cldiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit. Declaraiile fiscale se depun o singur dat pe durata existenei cldirii, pn intervine orice modificare Orice persoana care dobandeste teren are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data achizitiei. Instrainarea unui teren, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra terenului respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau al celei unde isi are domiciliul fiscal contribuabilul in cauza, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza terenuri cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept. Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea folosintei acestuia la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile, inclusiv, care urmeaza dupa data modificarii folosintei. Ori de cte ori intervin modificri n registrul agricol, referitoare la terenuri, de natur s conduc la modificarea oricror impozite i taxe locale, funcionarii publici cu atribuii privind completarea, inerea la zi i centralizarea datelor n registrele agricole au obligaia de a comunica aceste modificri

122

funcionarilor publici din compartimentele de specialitate ale autoritilor administraiei publice locale, n termen de 3 zile de la data modificrii.
Taxa ( impozitul) asupra mijloacelor de transport Impozitul pe mijloacele de transport este suma pe care trebuie s o plteasc, autoritilor administraiei publice locale, orice persoan, fizic sau juridic, care are n proprietate un mijloc de transport care trebuie nmatriculat n Romnia. Sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport :

mijloacele de transport cu tractiune mecanica; autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone; combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone; remorcile, semiremorcile si rulotele; mijloacele de transport pe apa, Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplica pentru:

autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora; navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei; mijloacele de transport ale institutiilor publice; mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public; vehiculele istorice definite conform prevederilor legale in vigoare.

Pltitorii de impozit pe mijloace de transport sunt toate persoanele fizice sau juridice, proprietare a unui mijloc de transport care dorete nmatricularea acestuia

In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de locatar. In cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator. n cazul n care proprietarii, persoane fizice sau juridice strine, solicit nmatricularea temporar a mijloacelor de transport n Romania, acetia au obligaia s achite integral impozitul datorat, pentru ntreaga perioad pentru care solicit inmatricularea, la data lurii n eviden de ctre compartimentele de specialitate ale autoritii administraiei publice locale. Impozitul pe mijloacele de transport cu tranciune mecanic i cu o capacitate de pn la 12 tone se determin n funcie de capacitatea cilindric

123

local15)

Taxa = nr. uniti de 200 cmc x taxa unitar x ( 100% + majorarea stabilit de consiliul

Numrul unitilor de 200cmc se stabilete prin rotunjire, n plus, la ntreg al raportului ntre capacitatea cilindric i 200.
Exemplu: Calculul impozitului pe mijloacele de transport aferent anului 2008, n cazul unui autoturism despre care se cunosc urmtoarele date: autoturism care are capacitatea cilindric de 1.450 cmc; taxa unitar pentru anul 2008 pentru autoturisme cu o capacitate cilindric pn la 1600 cmc, inclusiv este de 7 lei/unitate de 200 cmc; consiliul local a hotrt majorarea impozitului pe mijloace de transport cu 10% pentru anul 2008; Calculul taxei asupra mijloacelor de transport: Numr de uniti de 200cmc = 1450/200 = 8 uniti Impozitul = 8 uniti x 7 lei x 1,1 = 62 lei Tabel nr. 8 Nivelul impozitului pentru fiecare grup de 200cmc sau fraciune, n funcie de tipul autovehiculului, pentru anul 2008

Tipuri de autovehicule Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu capacitate cilindric de pn la 1600cmc Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 1600cmc i 2000cmc inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 2001cmc i 2600cmc inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindric ntre 2601cmc i 3000cmc inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindric peste 3001cmc inclusiv Autobuze, autocare, microbuze Alte autovehicule cu masa total maxim autorizat de pn la 12 tone inclusiv, precum i autoturismele de teren din producia intern Tractoare nmatriculate

Sume n lei pentru fiecare grupa de 200cmc sau fraciune din acesta 7 15 30 60 120 20 25 15

Dobandiri si transferuri ale mijloacelor de transport

15

Maxim 20%

124

In cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe mijloacele de transport se datoreaza de persoana de la data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost dobandit. In cazul unui mijloc de transport care este instrainat de o persoana in cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autoritatii de administratie publica locala, impozitul pe mijloacele de transport inceteaza sa se mai datoreze de acea persoana incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost instrainat sau radiat din evidenta fiscala. In cazurile prezentate anterior impozitul pe mijloacele de transport se recalculeaza pentru a reflecta perioada din an in care impozitul se aplica acelei persoane. Orice persoana care dobandeste/instraineaza un mijloc de transport sau isi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie fiscala cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale pe a carei raza teritoriala isi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, in termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenita. Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza mijloace de transport cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.

Plata taxei

Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv. In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel: a) in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual; b) in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.

125

Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora. De la plata impozitului pe mijloace de transport sunt scutite urmtoarele persoane fizice: veteranii de razboi; urmaii eroilor-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, persoanele fizice persecutate din motive politice de dictatura instaurat dup 6 martie 1945, precum i cele deportate n straintate. 8.ACCIZELE SI ALTE TAXE SPECIALE Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: bere; vinuri; bauturi fermentate, altele dect bere si vinuri; produse intermediare; alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice; energie electrica. Produsele mentionate mai sus sunt supuse accizelor n momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor n acest teritoriu. Acciza este exigibila n momentul eliberarii pentru consum sau cnd se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum reprezinta: orice iesire, inclusiv ocazionala, a produselor accizabile din regimul suspensiv; orice productie, inclusiv ocazionala, de produse accizabile n afara regimului suspensiv; orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu exceptia energiei electrice, gazului natural, carbunelui si cocsului -, daca produsele accizabile nu sunt plasate n regim suspensiv; utilizarea de produse accizabile n interiorul antrepozitului fiscal altfel dect ca materie prima; orice detinere n afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse n sistemul de accizare, n conformitate cu prezentul titlu; receptia, de catre un operator nregistrat sau nenregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Eliberare pentru consum se considera si detinerea n scopuri comerciale de catre un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate n consum n alt stat membru sau au fost importate n alt stat membru si pentru care acciza nu a fost platita n Romnia. Sunt exceptate de la plata accizelor: 1. caldura rezultata si produsele cu codurile NC 4401 si 4402; 2. urmatoarele utilizari de produse energetice si energie electrica: 126

produsele energetice utilizate n alte scopuri dect n calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru ncalzire; utilizarea duala a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci cnd este folosit att n calitate de combustibil pentru ncalzire, ct si n alte scopuri dect pentru motor sau pentru ncalzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimica si n procesele electrolitic si metalurgic se considera a fi utilizare duala; energia electrica utilizata n principal n scopul reducerii chimice si n procesele electrolitice si metalurgice; energia electrica, atunci cnd reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs, potrivit prevederilor din norme; procesele mineralogice, potrivit prevederilor din norme. Nu se considera productie de produse energetice: operatiunile pe durata carora sunt obtinute accidental mici cantitati de produse energetice, potrivit prevederilor din norme; operatiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibila refolosirea sa n cadrul ntreprinderii sale, cu conditia ca acciza deja platita pentru un asemenea produs sa nu fie mai mica dect acciza care poate fi cuvenita, daca produsul energetic refolosit va fi pasibil de impunere; operatia constnd din amestecul - n afara unui loc de productie sau a unui antrepozit fiscal al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu conditia ca: 1. accizele asupra componentelor sa fi fost platite anterior; si 2. suma platita sa nu fie mai mica dect suma accizei care ar putea sa fie aplicata asupra amestecului. Accizele se calculeaza n cota si rata de schimb n vigoare, la momentul n care acciza devine exigibila. Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plata a accizelor este pna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei n care acciza devine exigibila. Orice platitor de accize are obligatia de a depune lunar la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.
Teste de verificare

1. Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produsele provenite din productia interna sau din import. Unul din produsele de mai jos nu este accizabil. Care este acesta? a. bere b. vinuri c. paine d. bauturi fermentate, altele dect bere si vinuri; e. alcool etilic 2. Care dintre urmatoarele produse sunt exceptate de la plata accizelor? a. alcool etilic; b. tutun prelucrat; c. produsele energetice utilizate n alte scopuri dect n calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru ncalzire; 127

d. vinuri; e. bauturi fermentate, altele dect bere si vinuri;

Tipuri de propleme propuse pentru examen.

1. La 31 decembrie 200N, o societate comerciala prezint urmtoarea situaie a veniturilor i cheltuielilor: venituri totale = 300.000 lei din care venituri neimpozabile = 9.000 lei,cheltuieli totale = 400.000 lei din care cheltuieli nedeductibile = 110.000 lei S se determine impozitul pe profit la data de 31 12 200N Profit impozabil = venituri totale-cheltuieli totale+ cheltuieli nedeductibile venituri neimpozabile- deduceri fiscale- pierderi fiscale, adic adica Pi = 300.000 400.000+ 110.000 -9000 lei = 1000 lei impozit pe profit = 1000* 16%=160 lei 2. O societate comerciala are dou activiti generatoare de venituri: un magazin si un bar de noapte. La sfritul trim.I anul 200N din contabilitate rezult urmtoarea situaie cu privire la venituri i cheltuieli veniturile totale impozabile 7000 lei din care : - venituri aferente magazinului 4000 lei - venituri aferente barului de noapte 3000 lei cheltuielile totale sunt in suma de 4000 lei, din care : cheltuieli aferente magazinului = 2000 lei cheltuieli aferente barului de noapte = 1200 lei cheltuieli generale de administrare ( comune ) = 800 lei Care este valoarea impozitului pe profit pentru cele doua activitati la sfarsitul trim I, anul 200N.
Rezolvare A. Se repartizeaz cheltuielile generale de administratie - cheltuieli generale de administratie aferente magazinului 800* (4000/7000)= 457 lei, - cheltuieli generale de administratie aferente barului de noapte 800-457= 343 lei B.Se determina impozitul pe profit a. pentru magazin Pi =4000 2000- 457 = 1543 lei Ip = 16% * 1543= 247 lei b. pentru barul de noapte Pi = 3.000 1200 343 =1457 lei Ip= 1457 *16% =233 lei dar nu mai putin de 5% din veniturile aferente barului de noapte, adica 5%* 3000 lei = 150 lei Impozitul calculat aplicand cota de impozit este mai mare decat 5% din venituri, deci pentru barul de noapte se datoreaz impozit in valoare de 233 lei. C. Total impozit pe profit pentru cele doua activitati la sfarsitul trim I, anul 200N. = 233lei+ 247 lei =480 lei.

128

3. La 31 decembrie200N,o societate comercial prezint urmtoarea situaie a veniturilor si cheltuielilor: venituri totale =250.000 lei (impozabile in totalitate), cheltuieli totale = 175.000 lei (aferente veniturilor impozabile), din care : -cheltuieli cu impozitul pe profit =25.000 lei ; - cheltuieli de protocol = 10.000 lei Se cere sa se stabileasc valoarea cheltuielilor de protocol deductibile.
Rezolvare Cheltuieli de protocol deductibile = 2% ( 250.000- 175.000+ 25000+10.000)= 2200 lei

4. O societate comercial cu activitate de producie prezint la sfritul trimestrului 1 din anul 200N urmtoarea situaie:venituri din producia vnduta = 30.000 lei;venituri din vnzare de mrfuri = 5000 lei;cheltuieli totale = 22.000 lei, din care : - cheltuieli nedeductibile = 3000 lei, din acest total cheltuielile cu sponsorizarea reprezint 1000 lei Sa se calculeze impozitul pe profit de plata la sfarsitul trim I.
Rezolvare IP = 16% ( 35.000-22.000+3000)= 2560 lei Cheltuieli de sponsorizare deductibile vor diminua impozitul pe profit datorat. Acestea sunt deductibile in limita celor doua conditii a. 3 la mie din cifra de afaceri= 105 lei b. dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat adica 20% din 2560 lei= 512 lei Deci IP de plata = 2560 lei 105 lei = 2455 lei

5.O persoana fizica obtine venituri in anul 2007 din lucrri de sculptur de mari dimensiuni, design monumental, amenajri de spaii publice in valoare de 14.000 lei. Aceasta persoana are calitatea de angajat la o societate comerciala. Care este valoarea impozitului pe venitul anual din drepturile de proprietate intelectuala. IV= 16%(14.000-25%*14.000)=1680 lei
7. O persoana fizica obtine venituri in anul 2007 din lucrri de decorare, cum ar fi pictura mural a unor spaii i cldiri de mari dimensiuni, interior i exterior in valoare de 14.000 lei. Aceasta persoana NU are calitate de angajat in alta societate comerciala ( cota de contributii la asigurari sociale de sanatate este de 5,5%). Care este valoarea impozitului pe venitul anual din drepturile de proprietate intelectuala. IV = 16% (14.000-14.000 x 25%-14.000*5.5%)=1557 lei 8. O persoana fizica obtine venituri din activitati desfurate in baza contractelor/conventiilor civile ncheiate potrivit Codului civil in luna februarie in valoare de 500 lei, avnd funcia de baza la o alta societate. Sa se calculeze impozitul pe venit si venitul incasat in luna februarie.

129

IV = 10% x (500)= 50 lei Venit incasat 500-50= 450 lei

9.Sa se calculeze impozitul pe salarii pentru o persoana cu un venit brut de 1800 lei si o persoana in ntreinere in luna noiembrie.Cotizatia la sindicat pentru aceasta luna este de 40 lei. La acest loc de munc angajatul are funcia de baza si impozitul este reinut de angajator. IV= 16% x ( venit brut- retineri obligatorii( CAS 10.5%+CASS 5.5%+ Fd.somaj 0.5%)deducerea personala- cotizatia la sindicat) IV = 16%x (1800-189-99-9-210-40)= 200 lei 10. O persoana fizica nchiriaz un bun imobil unei alte persoane fizice cu o chirie de 150lei/luna, pe perioada unui an. S se calculeze impozitul pe venit n sistem forfetar ce trebuie pltit pe parcursul anului i diferena de impozit la sfritul anului. tiind c chiriasul a efectuat cheltuieli ce trebuiau sa cad in seama proprietarului in suma de 200 lei IV = 16% (150lei*12 luni- 25%* 1800)= 216 lei La sfarsitul anului IV= 16%(1800+200- 25%*2000)= 240 lei Diferenta este de 24 lei 11. n luna iulie 200N o persoan juridic pltitoare de TVA realizeaz urmtoarele operaiuni: - livreaz bunuri pe piaa intern in valoare de 22.000 lei, TVA 24%, - presteaz servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere n valoare 18.000 lei, - cumpr materii prime n valoare de 40.000 lei, TVA 24% In luna iunie societatea a avut TVA de recuperat de 10.000 lei S se stabileac, daca societatea are la sfarsitul lunii TVA de plat sau de recuperat si valoarea acesteia.

Pasul 1 Se determin TVA colectat prin aplicarea cotei de TVA la operaiunile de livrri de bunuri/ i sau servicii: pentru livreaz bunuri pe piaa intern in valoare de 22.000 lei, TVAc = 22.000 lei x 24% = 5280 lei presteaz servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere n valoare 18.000 lei, TVAc = 0 Total TVA colectata 5280 lei + 0 = 5280 lei Pasul 2 Se determin TVA deductibila prin aplicarea cotei de TVA la operaiunile de achiziii de bunuri sau servicii desfurate de agentul economic. TVAd = 40.000 lei x 24% = 9600 lei Se observ c TVAd> TVAc rezult TVA de recuperat in valoare de 9600 lei- 5280 lei = 4320 lei

130