/

Extinsii imperiu

de la cdteva imens, Roma

sate la un anticii a

dominat zona mediteraneanii. in ciuda datinilor sale aspre ~i a riizboaielor crude, civilizatia romanii a stabilit un record impresionant de inalte realiziiri,/1"
manii credeau ca sunt urma~ii lui Aeneas, un traian care reu~ise sa scape upa distrugerea ara~ului sau natal de catre greci. Ei cansiderau de asemenea, ca Rama fusese fandata de Ramulus, unul dintre gemenii zeului razbaiului, Marte. fn realitate, Rarna timpurie era a regiune destul de restransa, campusa din sate canstruite pe varfurile dealurilar, care s-au unit ~i au prasperat datarita pazitiei lor favarabile pe rutele camerciale din interiarul Italiei. Cu taate acestea, Rama a fast pentru mult timp eclipsata de un alt papar din centrul Italiei ~i anume etruscii, din randul carara s-au ridicat cativa regi. O noua republica in 510 (l.e.n.), romanii l-au expulzat pe ultimul lor rege, Tarquinius Superbus, ~i au Infiintat o republica. A fost necesara o perioada de 200 ani de conflicte Intre clasele sociale, ~i anume Intre patricieni (aristocrati) ~i plebei ~ (oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anu- .x mita stabilitate constitutionala. Sub noua republica, un corp constitutionO Forumul Roman, locul de intrunire a al, Senatul, a creat majoritatea legilor ~i deciziSenatului. Aceasta inlan1uire de temple, cladiri ale guvernului ~i magazine, adapostea ilor; conducerea propriu-zisa fiind asigurata Piatra de Hotar de Aur, considerandu-se ca de doi consuli. Noi consuli erau ale~i In fiecare an de catre Adunarea Poporului, Insa toate strazile imperiului duceau spre aceasta. ~

rnernbrii acesteia erau de rnulte ori convin$i s;l aleag;l candidati aristocrati, interesele poporului rarnanand astfel s;l fie reprezentate de cei doi tribuni. in practic;l, cornprornisurile rnentineau un anurnit sirnt al cet;lteniei cornune ~i al spiritului public, una dintre cele rnai rnari forte ale Rornei. Ceta,enia romana Multurnit;l acesteia, rornanii au putut s;l forrneze ~i rnai tarziu s;l dornine o confederatie In carnpia Latiurn ~i s;l-i Inving;l pan;l la urma pe etrusci, samniti ~i gali. Unul dintre secretele succesului lor era neobi~nuita generozitate fat;l: de aliatii lor, precum ~i fat;l de popoarele pe care le cucereau, c;lrora le acordau, rnai devrerne sau rnai tarziu cet;ltenia rornan;l. Aceasta Insernna cre~terea nurn;lrului rornanilor o dat;l cu cuceririle pe care le f;lceau. De asernenea, aliatii tindeau s;l le , rarnan;l loiali dup;l e~ecuri, a~a Incat rornanii , pierdeau desb;lt;lliile, Ins;lln general ca~tigau razboaiele. Pan;lln 272 I.Hr.,.Rorna controla Peninsula Italica, cooperand cu locuitorii Cartaginei In vederea subjug;lrii ora~elor grece~ti din sud ~i a alung;lrii din Sicilia a regelui grec pyrrhus din Epir. Insula a devenit apoi r;lsplata In r;lzboiul de 23 de ani (264-241 I.Hr.) dintre Rorna ~i 21

Ramulus

~i

Remus au fast, patrivit legendei, fiii gemeni ai zeului Marte ~i au fast crescu~i de a lupaaica. Se credea ca Ramulus fandase ara~ul Rama, in scapul indeplinirii unei misiuni, atribuite strama~ului sau Aeneas.

~ ~ ~ ~

ROMA

ATOTCUCERITOARE

o annat:l ce includea chiar ~i elefanti africani de rnzboi, atacind apoi ltalia. De~i inferioarn numeric, annata sa a provocat infcingeri romanilor la Trebbia (218 i.Hr), Lacul Trasimene (217 i.Hr.) ~i la Cannae(216 i.Hr.). insa portile Romei ~i ale majorit:ltii aliatilor acesteia i-au rnmas inchise lui Hannibal, ~i de~i acesta a gasit sprijin in sudul ltaliei, rnrnanandin peninsula timp de 16 ani, victoria fmala nu a fost a sa. intre limp, romanii i-au invins pe aliatii lui Hannibal, au cucerit Spania~i au invadat Mrica de Nord. Rechematdin ltalia, Hannibal a fost infcint in bat:llia de la Zama (202 i.Hr.) ~i / Cartaginaa capitulat. Romanii deveneau din ce in ce mai puternici. Pentru a se asigura ca nu vor mai fi provocati, in 146 i.Hr. au distrus Cartagina, care era aproape lipsita de aparare, preluind astfel conducerea Greciei. in secolul al 2-lea i.Hr., Macedonia,. Grecia, Pergamul din Asia Mica (Turcia modema), precum ~i coasta mediteraneana a Frantei au intrat sub controlul roman; o parte a Egiptului a rnmas nominal independent:l, insa indeplinea rolul de stat vasal (aliat dependent). Marea Mediterana devenea astfel un "lac roman". Nemul~umirea cre~te Expansiunea de asemeneaproportii a afeCtat modul de viata roman. Fiind un popor care aprecia severitatea ~i simplitatea, romanii nu trniau intotdeauna in lux ~i bogatii. Sistemul lor politic, creat pentru un ora~-stat,era adaptat cu dificultate la nevoile unui mare imperiu. Clasa mijlocie a cavalerilor, din ce in ce mai prospera, detesta faptul ca monopolul puterii era detinut de aristocrati. Razboaiele romane au adus un numar mare de sclavi in Italia; rnana de lucru mai ieftina a sclavilor i-a indepartat pe tarani de pe p~minturi, indreptandu-i spre ora~e,unde nemultumirile lor deveneau periculoase. in acela~i timp, italienii liberi, c~rora nu li se acordase inc~ cet~tenia roman~, i~i manifestau nemultumirile, in timp ce num~rul mare de sclavi putea declan~aoricind o revolt:l. Toti ace~tifactori au f~cut din primul secol i.Hr. o perioad~ de lupte politice complexe ~i cu o cre~terea violentei, care puteau duce la , destrnmarea statului roman. Agitatia care a urmat a dus la dezvoltarea unor partide rivale in stat, Optiffiatii aristocrati ~i Popularii, din cindurile plebeilor. Conflictele dintre ace~tia au contribuit la subminarea republicii. in generatia unruItoare Roma a fost tirit:l~
Cartagina, o mare putere comerciala: nordafricana:, care era acum principala rivala: a Romei in suprematia pentru bazinul occidental al Ma:rii Mediterane. Legiunile romane -o armata: compusa: inca: din ceta:teni -s-au descurcat bine in fata mercenarilor din Cartagina, insa: rilzboiul nu s-a incheiat pana: cand romanii nu ~i-au creat o Rota: formidabila:. La sf~itul rilzboiului, Cartagina a cedat Sicilia ~i, curand, Roma a ocupat Sardinia ~i Corsica. Hannibal Aceasta a fost doar prima ronda: a unui conflict care a epuizat Roma. Ingenio~ii cartaginezi au construit un nou imperiu in Spania, ga:sind in Hannibal un comandant de geniu, al ca:rui tata: l-a fa:cut sa:jure ca:va rilmane ostil Romei. Cand rilzboiul a izbucnit din nou, Hannibal a intreprins o traversare hazardata: a Alpilor, insotit de
22

O Cucerirea romana a dus la cladirea celui niai mare imperiu din lume, cu Marea Mediterana transformata in "Iacul roman;/ O Infanterist in armura, in echipament de lupta. in perioada construirii imperiului armata romana era compusa din 30 de legiuni, fiecare alcatuita din 6000 de barba~i puternici, supu~i unui program riguros de instruc~ie. O Hannibal (247-183 i.Hr.), generalul cartaginez, care le-a provocat romanilor cea mai grea infrangere la Cannae, in 216 i.Hr .

O Acest mozaic roman din Pompei prezinta actori ce se pregatesc sa joace intr-o piesa. Arta romana a fost influen1ata in mare parte de lucrarile grece~ti. insa romanii erau inovatori talenta1i in scrierea satirelor, istoriei ~i poeziilor.

O Sclavii ~i ctiminalii erau antrena'i ca gladiatori, care se luptau intre ei in cadrul spectacolelor publice desfa~urate in Colosseum. Gladiatorului invins i se cru'a via,a sau era ucis, in func,ie de dorin,a publicului.

Roma ' "Orasul . ~ Etern'. ~i principalele ~ sale construc~ii din O timpul impara~ilor .

~ E

ROMA

""'
Porta Salaria '~ ,rta Nomentana "\

C;"ullu; .

Ne,o

).1

"1.$ c -0 % $". ~ ~ ?? $ ~ '~ $~ n" '."

Ba;'e 'u;

enta, Incat membrii acestuia puteau arania afacerile republicii dupa bunul lor plac. Printre responsabilitatile distribuite de acesta, s-a numarat ~i conducerea provinciei romane Galia (In Franta), preluata de Cezar. Aflanduse la o varsta medie, Cezar ~i-a demonstrat geniul rnilitar, cucerind toata Galia (58-51 I.Hr.) ~i Intreprinzand doua expeditii celebre In Indepartata insula a Britaniei. intre timp, balanta In interiorul triumviratulul a fost rasturnata In momentul In care Crassusa fost Infrant ~i ucis In est, de parti. Pqrnpei s-a aliat cu Senatul, crezand ca este el Insu~i amenintat. Cezar a intrat In ltalia In anul 49 I.Hr., Insotit de vechea sa armata. Razboiul civil, care a urmat, s-a raspandit In toate regiunile din iurul Mediteranei. in anul 45 I.Hr., Cezar a ie~it victorios devenind dictator al Romei, fiind apoi-asasinatIn 44 I.Hi: Aceasta a dus la izbucnirea altor razboaie. Partidul senatorilor, In frunte cu Brutus ~i Cassius,a fost Infrant de al doilea Triumvirat, compus din Octavian, nepotul ~i fiul adoptiv allui Cezar, Marc Antoniu ~i Lepidus. Lepidus a fost eliminat, iar Octavian ~i Antoniu au ridicat armele unul Impotriva altuia. Antoniu ~i regina Cleopatra a Egiptului au fost Infranti la Actium (31 I.Hr.), lasandu-l pe Octavian stapan asupra lumii rornane. imparatul Augustus Octavian, cunoscut rnai bine dupa titlul ce i sa acordat, Augustus, a fost primul lmparat roman, domnind pana In anul 14 d.Hr. Republica nu a fost niciodata abolita: Augustus a condus printr-o serie de institutii legale care l-au aiutat sa obtina controlul asupra statului ~i armatei, a~alncat republica a decazut Incet, In timp ce Senatul~i alte institu1;iitradi1;ionale fost pastrate. au Augustus a avut o domnie eficienta, armatele sale largind frontierele imperiului pana la Dunare. Urma~ii sai -Tiberius, Caligula, Claudius, Nero -au avut domnii scandaloase ~i, lipsindu-le restric1;iile lui Augustus, de multe ori aveau un comportament tiranic. insa, In timpul domniilor lor imperiul a prosperat, ca rezultat al pacii

"-v~ ..
Teatrullu; Pompei

""

Ba;le

lu;

Arcullu; -C~stantm

--

~..
~. '.. Porta Latina

Po... Appia

intr-un rnzboi civil intre partizanii lui Marius ~i ai lui Sulla. Marius, un b~rbat de conditie umil~, ~i-a ca~tigat reputatia in urma unor campanii victorioase in Africa de Nord ~i impotriva unor putemici invadatori barbari. Razboiul civil Marius era membru al partidului popular, iar rivalul s~u Sulla, al optimatilor. Situatia s-a complicat datorit:l unei rebeliuni a aliatilor italieni ai Romei, Mzboiul civil (91-88 i.Hr.), care a incetat doar in momentul in care fiec~ruia dintre ace~tiai s-a acordat cet:ltenia; ~i datorit:l unui rnzboi ce se petrecea in acela~i timp in Est. in final, dup~ moartea lui Marius, Sulla s-a proclamat dictator in anul 82 i.Hr, lansand o serie de epur~ri sangeroa.se, reorganizand statuI ~i int~rind rolul Senatului. M~surile luate de Sulla s-au prnbu~it dup;J; moartea sa. Conduc~torii care au urmat, formidabilul general Pompei ~i multi-milionarul Crassus,au inregistrat mari succese-Pompei

O Zidul lui Hadrian din nordul Angliei este cea mai cunoscuta fortifica,ie defensiva construita de imparatul Hadrian (117-138d.Hr.). Avand lungimea de 120 km. acest zid a fost construit pentru a-i ,ine la distan,a pe sco,ieni ~i pe pic,i. prin cuceririle sale din est ~i Crassus prin In;lb~irea unei revolte mari a sclavilor (73-71 I.Hr.), condus~ de fostul gladiator Spartacus. Senatul Ins~ avea suspiciuni In privinta ambi1;iilor lui Pompei ~i Crassus, propunandule o alianr,a:, 1n 60 I.Hr., cu un politician iscusit, Iulius Cezar. Aceast~ alianr,a: a fost cunoscuta sub numele de Primul Triumvirat. Triumviratul de1;inea atata putere ~i influ-

Romane (Pax Romana), promulg~rii legilor romane, drumurilor romane ~i geniului roman in constructii ~i inginerie.Acordarea cet:lteniei persoanelor din provinciile Romei a contribuit la stabilizarea societ~tii romane. O trns~turn mai putin de admirat era reprezentat~ de a~a numita politic~ a "painii ~i circului"- locuitorii inactivi ai ora~elor erau adesea distrati cu spectacole,jocuri, inclusiv lupte de gladiatori.
23

ROMA

ATOTCUCERITOARE

Unna~ii lui Augustus au respectat sfatu] acestuia de a nu Intreprinde expansiuni alc imperiului. O exceptie a fost cucerire:J Britaniei, Incepu~ In 43 d.Hr., In timpul domniei lui Claudius. jn cele din unna a fost ocu. pa~ o suprafatii corespunzatoare Angliei ~] Tarii Galilor ~i, In ciuda primelor revolte, britanii din clasele superioare au Inceput s~ poarte togi, sa-~i construiasca vile ~i sa adoptc ~i alte aspecte ale modului de viata roman. Nero (54-68 d.Hr.) a fost ultimul dintrc Imparatii unna~i ai lui Cezar ~i Augustus, de~ "Cezar" continua sa fie folosit ca titlu ("Tar" ~ "Kaiser" deriva din acest cuvant). Sangerosu] "an al celor patru Imparati" a demonstrat dezavantajul detinerii puterii de o singura persoana de vreme ce existau rnai multi adversari pentru titlu. Cu toate acestea, ca~tigatorul, Vespasiar era un om dur ~i ho~rat, care a restabilit ordinea ~i ~i-a ca~tigat popularitatea printr-un program de lucrari publice, incluzlnd Colosseumuj Sfarsitul dinastiei Dinastia Flaviani (Vespasian, Titus, Domitian) a luat sfar~it In 96 d.Hr., odata cu asasinarea tiranicului Domitian, realizarile din aceasta perioada fiind lnsa impresionante. Totu~i, "epoca Antoninilor" (96-192 d.Hr.) a fast descrisa ca fiind a Epoca de Aur, sprijinita de "cei cinci lmparati buni" (Nerva, Traian, Hadrian, Antonius Pius ~i Marcus Aurelius). Caracteristica perioadei antoniene era alegerea succesorului dupa competen!;;l, ~i nu dupa gradul de rudenie. in timpul acestei dinastii Imperiul Roman a atins culmile cele mai lnalte. Situatia s-a schirnbat clnd Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.) l-a numit succesor pe propriul sau fiu, Commodus (180-192 d.Hr.). Acesta sa dovedit a fi un tiran, a carui asasinare a pus capat dinastiei Antoninilor. Razboaiele civile care au urmat au fast preludiul dezastruosului secol al 3-lea.

Hart3

reprezen-

tiind Britania na ~i triburile

O Fiecare

romaceltice
legiune

avea standardul sau, o sageata decorata cu simbolul legiunii. Aceasta era ridicata sau coborata in timpul luptelor. pentru indrumarea trupelor.

-~O Lespedea de

DATEIMPORTANTE

piatra, de pe Zidul Antonian, construit in anul 140 d.Hr. Se intindea de la estuarul tluviului Clyde, la cel al tluviului Forth.

Data

735 traditionala:

i.Hr. fondarea

Rome;

Primul

264-241 i.Hr. Razboi Punic (Cartaginez) 202 i.Hr. romana de la Zama

Victoria

146 i.Hr. Roman;; ocupa Grecia 91-88 Razboiul 82-79 Dictotura i.Hr. Social i.Hr. 'ui sulla

73-71 i.Hr. Rascoala sclavilor condusa de spartacus 58-51 i.Hr. Cezar cucere~te Galia 49-45 i.Hr. civile: Cezar iese victorios

Razboaie

44 i.Hr. Asasinarea 'ui 'ulius 31 Augustus i.Hr.

Cezar

stapilne~te asupra lumi romane 43 cucerirea

intregii

incepe

Britaniei

96-192 Epoca Antoninilor 122-128 Zidului

Construirea

'ui Hadrian

lia

~II

$1 MITURI

ANTI