Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
2007
3
CUPRINS
Universitatea Spiru Haret n anul de nv mnt 2007-2008 ... 7
Admiterea n ciclul de studii universitare de licen n anul
de nv mnt 2007-2008 la Universitatea Spiru Haret ....
16
Lista Iacult ilor si specializ rilor la care organizeaz admiterea
la studii universitare de licen pentru anul universitar 2007-2008
19
Eacilit i ........................ 21
nmatricularea ..................... 21
nscrierea ...................... 22
Evaluarea ...................... 22
Prezentarea Iacult ii ................. 25
Structura anului universitar 2007-2008 ......... 29
Planul de nv mnt Anul I .............. 33
Programele analitice ale disciplinelor Anul I ....... 34
Planul de nv mnt Anul II ............. 57
Programele analitice ale disciplinelor Anul II ........ 58
Planul de nv mnt Anul III ............... 83
Programele analitice ale disciplinelor Anul III ....... 84
Programe complementare si inIorma ii generale ...... 121
Preg tirea practic a studen ilor ............... 123
Preg tirea pentru cariera didactic .............. 125
Ob inerea certiIicatului de competen lingvistic , necesar pentru
nscrierea la examenul de licen ...............
127
4
Perioada/perioadele n care se opteaz pentru (pachete de)
discipline op ionale sau Iacultative .............
127
TransIerul de credite n interiorul Universit ii Spiru Haret .... 128
Accesul la Biblioteca virtual a Universit ii si la Internet ... 128
Biblioteca Eacult ii de Educa ie Eizic si Sport ........ 129
Programe de studii de masterat la specializ rile din cadrul Iacult ii 129
Centre si colective de cercetare la nivelul Iacult ii ..... 132
Cercuri stiin iIice studen esti ............... 133
Centrele teritoriale ID .................. 134
Extrase din Regulamentul privina activitatea profesional
a stuaen ilor .....................
138
5
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
n anul de nv mnt 2007-2008
7
UNIVERSITATEA 63,58+$5(7
n anul de nv mnt 2007 - 2008
La 19 ianuarie 1991, din ini iativa
proI.univ.dr. Aurelian Gh. Bondrea, a luat
Iiin EUNDA IA ROMNIA DE MINE,
potrivit prevederilor Legii pentru per-
soanele iuriaice nr. 21/1924.
n conIormitate cu prevederile art. 7
din Statutul Funaa iei, aprobat de adunarea
general constitutiv , scopul si obiectivele
preconizate se realizeaz prin institu iile
sale de proIil, care organizeaz si des-
I soar , n condi iile legii, activit i de
nv mnt, stiin si cultur .
Urmnd modelul Eunda iei si al
Universit ii Harvard, proI. univ. dr.
Aurelian Gh. Bondrea, ales ca presedinte
al Eunda iei Romania ae Maine de c tre
adunarea general constitutiv , a Iondat,
ProI.univ.dr.
Aurelian Gh. Bondrea
Presedintele si Rectorul
Universit ii Spiru Haret
organizat si condus Universitatea, c reia i-a dat numele marelui om de
stiin , reIormator, ctitor al nv mntului modern n Romnia
Spiru Haret, devenit spiritul tutelar al institu iei de nv mnt
superior particular nou create.
Prin Sentin a civil nr. 109 ain 12 februarie 1991,
Judec toria Sectorului 1, Bucuresti, a admis cererea de nscriere a
Eunda iei Romania ae Maine n Registrul asocia iilor si Iunda iilor,
prin aceasta devenind persoan iuridic de drept privat.
n cadrul Universit ii Spiru Haret din structura
Eunda iei Romania ae Maine au Iost nIiin ate Iacult i si spe-
cializ ri, care au parcurs toate etapele de autorizare si acreditare
8
prev zute de legisla ia na ional , astIel c , la 14 Iebruarie 2000,
Universitatea Spiru Haret a Iost acreditat de Consiliul Na ional de
Evaluare Academic si Acreditare, singurul organism abilitat pentru
evaluarea si acreditarea institu iilor de nv mnt superior, pentru
asigurarea calit ii procesului de nv mnt, aIlat sub control
parlamentar.
Legea nr. 443 ain 5 iulie 2002 consIin este Iaptul c
Universitatea Spiru Haret este ,institu ie ae inv mant superior.
persoan iuriaic ae arept privat si ae utilitate public . parte a
sistemului na ional ae inv mant .
n conIormitate cu prevederile Statutului
Eunda iei Romania ae Maine si ale Cartei Universit ii Spiru Haret,
presedintele Eunda iei Romania ae Maine are calitatea de presedinte al
Senatului universitar.
Potrivit prevederilor art. 116
1
(1) din Legea nr. 480/2006 pentru
moaificarea si completarea Legii inv mantului nr. 84/1995,
republicat , Universitatea Spiru Haret este deIinit ca ,institu ie ae
inv mant superior liber . aeschis . autonom atat ain punct ae
veaere acaaemic. cat si economico-financiar. avana arept funaament
proprietatea privat . garantat ae Constitu ie.
Aceeasi lege prevede, la art. 116
2
(1), c ,Structurile si func iile
ae conaucere ale universit ilor particulare. atribu iile. moaul ae
constituire. aurata manaatelor si limitele ae varst ale caarelor
aiaactice sunt stabilite ae Carta universit ii. Deciziile aefinitive. in
acest sens. revin Universit ii.
Legea nr. 480/2006 pentru moaificarea si completarea Legii
inv mantului nr. 84/1995. republicat , stipuleaz , la art. 116
2
(2),
Iaptul c ,Universit ile particulare pot infiin a func ia ae preseainte
al universit ii. oraonator ae creaite. cu atribu ii stabilite ae Carta
universit ii.
n temeiul acestor prevederi, prin Hot rrea Senatului
Universit ii Spiru Haret, adoptat n unanimitate, presedintele
Eunda iei Romania ae Maine presedinte al Senatului universitar,
precum si rector ales al Universit ii, a devenit, de drept, presedintele
Universit ii Spiru Haret, ordonator de credite.
9
Universitatea Spiru Haret cultiv valorile stiin ei si culturii
na ionale si universale. asumndu-si misiunea:
x de a Iorma specialisti cu studii superioare pentru necesit ile
economiei, nv mntului, stiin ei, culturii, artelor, n domeniile
dreptului, stiin elor administrative, sociologiei, psihologiei, stiin elor
educa iei, IilosoIiei, stiin elor comunic rii, marketingului, contabilit ii,
managementului, Iinan elor, administr rii aIacerilor, geograIiei, istoriei,
matematicii, inIormaticii, medicinei, limbilor si literaturilor str ine,
limbii si literaturii romne, rela iilor interna ionale si studiilor europene,
arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii Iizice si sportului, kinetoterapiei:
x de a asigura aproIundarea preg tirii n domeniul studiilor de
licen sau ntr-un domeniu apropiat, precum si ob inerea de competen e
complementare n alte domenii, prin programe de studii de masterat:
x de a organiza si desI sura ciclul de studii universitare de
doctorat, a c rui Iinalitate este dezvoltarea cunoasterii prin cercetare
stiin iIic original :
x de a dezvolta cercetarea stiin iIic , n permanent colaborare
cu institu ii similare din ar si de peste hotare:
x de a asigura preg tirea tinerilor proveni i din alte ri:
x de a spriiini promovarea principiilor democratice, respectarea
drepturilor si libert ilor Iundamentale ale omului n cadrul statului de
drept.
Universitatea Spiru Haret:
x oIer tinerilor sansa unei preg tiri superioare, n condi ii care
s permit valoriIicarea capacit ilor si nclina iilor acestora:
x pune accent pe acele domenii de studii de licen si specializ ri,
programe de masterat si domenii pentru studii universitare de doctorat,
pentru care tinerii maniIest interes deosebit si care r spund nece-
sit ilor actuale si viitoare ale Romniei:
x realizeaz un nv mnt superior dinamic, n m sur s
integreze operativ, n curricula universitar si n programele de nv -
mnt, cuceririle noi, semniIicative pe plan mondial, ale cunoasterii si
culturii:
x valoriIic tradi iile naintate ale nv mntului romnesc si
contribu iile romnesti la dezvoltarea stiin ei si culturii:
x promoveaz interdisciplinaritatea n desI surarea procesului de
nv mnt si cercet rii stiin iIice:
10
x asigur un nv mnt Iormativ, capabil s oIere viitorilor
absolven i deprinderea de a-si perIec iona preg tirea de specialitate si
pe cea de cultur general .
n prezent, Universitatea Spiru Haret are, n structura sa, 30 de
Iacult i si 49 de specializ ri, toate acreditate sau autorizate s
Iunc ioneze, n conIormitate cu prevederile legale. (vezi pag. 19-20)
n baza prevederilor art. 60(1) din Legea inv mantului
nr. 84/1995, republicat , cu modiIic rile si complet rile ulterioare, n
structura Universit ii Spiru Haret Iunc ioneaz Iormele de nv -
mnt de zi, la distan si cu Irecven redus .
n toate iude ele rii si n municipiul Bucuresti, Universitatea
Spiru Haret a nIiin at o re ea na ional de 44 centre teritoriale pentru
nv mnt la distan . AstIel de centre Iunc ioneaz , de asemenea, n
S.U.A., Canada, Spania, Eran a, Italia, Austria, Israel, Republica
Moldova. Aceast Iorm modern de desI surare a procesului nv rii
beneIiciaz de o inIrastructur de excep ie, constnd n 5.500 calcu-
latoare, din care peste 4.000 de ultim genera ie, care au conexiune
continu la Internet, precum si de programul de evaluare computerizat
a cunostin elor, Iolosind sistemul e-learning Blackboard.
n baza prevederilor legale n vigoare si avnd n vedere
orient rile strategice ale Universit ii, prin hot rri ale Senatului au
luat Iiin si Iunc ioneaz urm toarele departamente: Departamentul
pentru nv mnt la Distan , Departamentul pentru nv mnt cu
Erecven Redus , Departamentul pentru Preg tirea Personalului
Didactic, Departamentul de Limbi Str ine, Departamentul pentru
Coordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T.,
precum si Centrul de Consiliere si Orientare n Carier .
Activitatea managerial
n Universitatea Spiru Haret. activitatea managerial are la baz
principiile autonomiei universitare si ale libert ii academice, ale
democra iei si umanismului, respectul deplin Ia de drepturile
Iundamentale ale omului, promovnd consecvent idealurile si valorile
circumscrise Procesului Bologna.
n conIormitate cu prevederile cuprinse n Strategia dezvolt rii
Universit ii Spiru Haret n perioada 20042008, managementul
universitar a Iost si este, n continuare, orientat n direc ia implement rii
11
sistemului de asigurare a calit ii n toate domeniile vie ii universitare,
urm rindu-se, cu predilec ie, evaluarea rezultatelor n raport cu
standardele stabilite, centrarea hot rt a demersului universitar pe
student, implicarea mai ampl a studen ilor n evaluarea calit ii
programelor de studii, ca si a activit ii desI surate de personalul
didactic, aprecierea activit ii didactice prin prisma Iinalit ilor asumate
de un program de studii sau de o disciplin , dezvoltarea cercet rii
stiin iIice pe baz de contract, regndirea managementului resurselor
umane n raport cu noua structur a studiilor universitare, cu noile
obiective si exigen e aIlate n Ia a scolii superioare, precum si n Iunc ie
de tehnologia inIormatic si de solida baz material de care dispune
Universitatea Spiru Haret. S-au instituit si Iunc ioneaz comisiile de
calitate, a luat Iiin Comisia de etic , s-au stabilit mecanisme de pro-
movare, asigurare si evaluare a calit ii, s-au elaborat norme, proceduri
si, dup caz, regulamente privind calitatea n diverse domenii.
Activitatea managerial a situat n prim plan aplicarea
prevederilor legale. precum si transpunerea, n spa iul universitar, a
reglement rilor, normelor si valorilor promovate n cadrul Procesului
Bologna. Men ion m c Universitatea Spiru Haret a aderat la
idealurile si principiile nscrise n Magna Charta Universitatum, adoptat
la Bologna, n anul 1988. Presedintele si Rectorul Universit ii,
proI. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a semnat, n septembrie 2005, la
Bologna, Magna Charta Universitatum, angaindu-se, n numele
Universit ii Spiru Haret, s respecte si s promoveze valorile si
drepturile universitare Iundamentale, cuprinse n acest document
programatic.
Personalul didactic
Printr-o politic sus inut de recrutare, Iormare, promovare a
cadrelor, Universitatea Spiru Haret si-a asigurat un Iond valoros de
cadre didactice, n m sur s acopere, la nivel teoretico-stiin iIic si
aplicativ ridicat, ansamblul activit ilor didactice si stiin iIice.
n prezent, Universitatea dispune de num rul necesar de cadre
didactice proprii, ncadrate cu carnet de munc (norm de baz ),
capabile s asigure o calitate superioar a instruirii si educa iei
studen ilor si s desI soare, la nivelul standardelor actuale, activitatea
de cercetare stiin iIic .
n Universitatea Spiru Haret peste 80 din personalul didactic
de ine titlul de doctor, iar un num r important de cadre didactice sunt
doctoranzi, mul i dintre ei n Iaza de deIinitivare a tezei de doctorat.
12
Cadrele tinere, n maioritatea lor, de in titlul de master si au
absolvit modulul de preg tire a personalului didactic.
Con inutul procesului de nv mnt
Senatul universitar, consiliile Iacult ilor si conducerile catedrelor
se preocup constant si sistematic de asigurarea unei calit i superioare
a activit ii didactice, de ridicarea nivelului teoretico-stiin iIic al
cursurilor si seminariilor, de cresterea eIicien ei Iormative, teoretice si
practice, a procesului de nv mnt, de perIec ionarea metodelor de
predare si instruire a studen ilor, acordndu-se o deosebit aten ie
centr rii pe student a activit ilor, pe dialogul proIesorstudent si pe
Iormarea de competen e si abilit i n m sur s asigure integrarea
eIicient a absolven ilor n activitatea proIesional , stiin iIic si social .
n conIormitate cu hot rrile adoptate de Senat si cu prevederile
programului Comisiei pentru calitate de la nivelul Universit ii, n
ultimii ani accentul a c zut pe:
x asigurarea unor planuri de nv mnt de calitate la studiile de
licen si de masterat:
x perIec ionarea programelor analitice ale disciplinelor prin
racordarea lor la direc iile de vrI ale cunoasterii si culturii con-
temporane, prin eliminarea cunostin elor dep site si a unor excese
istoricizante si descriptive, prin situarea n prim plan a aspectului
Iormativ, respectiv Iormarea de competen e teoretico-stiin iIice si
abilit i practice:
x ampliIicarea substan ei si ponderii componentei de preg tire
practic a studen ilor:
x diversiIicarea Iormelor si metodelor de predare si de instruire a
studen ilor, cu apel la Iolosirea larg a miiloacelor moderne audiovi-
zuale si inIormatice.
Un loc deosebit n preocup rile Universit ii l ocup diversi-
Iicarea si dezvoltarea resurselor de nv are si ridicarea sistematic a
calit ii teoretico-stiin iIice si didactico-pedagogice a acestor resurse.
Cercetarea stiin ific
Activitatea de cercetare stiin iIic se desI soar n cele 79 de
colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte si teme. n
13
Universitate Iunc ioneaz 11 Centre de cercetare si 40 de laboratoare
de cercetare. Activitatea acestor unit i este integrat cu cele 3 insti-
tute de cercetare de proIil din cadrul Eunda iei Romania ae Maine si al
Universit ii Spiru Haret: Institutul de Sociologie si Opinie Public ,
Institutul de Studii pentru Dezvoltarea Economico-Social a Romniei
si Institutul de Rela ii Interna ionale si Studii Europene.
Cercetarea are, prin natura temelor abordate, caracter Iunda-
mental, experimental si aplicativ.
Cadrele didactice si de cercetare din Universitatea Spiru Haret
au desI surat si desI soar activitate de cercetare pe baz de contract
cu numeroase institu ii din ar si str in tate, particip la Programul
Leonardo da Vinci, Programul Socrates si Programul CERES.
Rezultatele cercet rii sunt valoriIicate n iurnale cotate ISI, n
reviste cotate CNCSIS (179), n cele 14 periodice stiin iIice ale
Universit ii, n sesiuni stiin iIice ale Universit ii si Iacult ilor, n
lucr ri publicate n Editura Eunda iei Romania ae Maine, acreditat
CNCSIS (171).
Eacult ile se preocup de antrenarea celor mai buni studen i n
activitatea celor 42 de cercuri stiin iIice studen esti, care Iunc ioneaz
n Universitate.
Baza material
Universitatea Spiru Haret a dezvoltat si consolidat, an de an,
baza material proprie, astIel nct, n prezent, dispune de 36 imobile,
cu o supraIa de peste 110.000 m
2
, pentru desI surarea, n condi ii
deosebite, a procesului de nv mnt, a activit ii de cercetare
stiin iIic , cultural-educative si sportive n Bucuresti, Constan a,
Craiova, Clui-Napoca, Brasov, Rmnicu-Vlcea, Cmpulung-Muscel,
Blai, Ploiesti, Sibiu.
Investi ii substan iale au Iost I cute pentru achizi ionarea de
calculatoare de ultim genera ie, de echipamente perIormante pentru
editare de carte, de aparatur pentru echiparea si buna Iunc ionare a
posturilor proprii de televiziune si radio Romania ae Maine. Posturi
na ionale universitare si culturale, singurele cu acest proIil n
audiovizualul din ara noastr , Televiziunea si Radio Romania ae
Maine transmit emisiuni specializate pentru nv mnt, precum si
emisiuni cu caracter stiin iIic, cultural, educativ si sportiv, inIormativ
universitar, de larg interes public.
14
n anul universitar 20002001 a Iost dat n Iunc iune un modern
complex multiIunc ional studen esc Clubul Eunda iei Romania ae
Maine si al Universit ii Spiru Haret, situat n B-dul Metalurgiei nr. 87.
n acelasi scop, au Iost realizate amenai ri importante la Brasov si
Cmpulung-Muscel. C minele Universit ii, situate n Bucuresti, Aleea
Moldovi a nr. 510 si B-dul Energeticienilor nr. 911, totalizeaz peste
1.200 locuri.
Universitatea oIer studen ilor condi ii deosebite pentru
practicarea activit ilor sportive n cadrul Complexului sportiv, situat
n Soseaua Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de
10.000 locuri, terenuri de Iotbal, tenis, volei, handbal, baschet.
n vederea dezvolt rii n condi ii optime a bazei materiale
proprii, a Iost elaborat proiectul Complexului Universitar si Cultural
Romania ae Maine, care va Ii amplasat n Calea V c resti si B-dul
Tineretului, n cadrul c ruia vor Ii construite, n urm torii ani, un nou
ediIiciu al Universit ii, un Spital clinic universitar, un Centru de
conIerin e, un hotelc min pentru studen i, un hotel de 4 stele pentru
visiting professors.
*
* *
Perioada ultimilor ani a Iost marcat de ampliIicarea rela iilor de
cooperare, n plan intern si interna ional, ntre Eunda ia Romania ae
Maine si Universitatea Spiru Haret si Iunda ii, asocia ii, universit i,
alte institu ii. Eunda ia si Universitatea au participat la maniIest ri
importante, interne si externe, au stabilit rela ii de colaborare n
diverse domenii.
Membr , nc din anul 1991, a Alian ei Universitare pentru
Democra ie, care grupeaz peste 150 de universit i din Statele Unite
ale Americii si din ri ale Europei Centrale si de Est, institu ia noastr a
Iost prezent la reuniunile desI surate anual, avnd o participare activ .
Universitatea Spiru Haret este membr a Agen iei Universitare a
ErancoIoniei (AUE), a Asocia iei Universitare Europene (EUA) si a
Agen iei de Acreditare din Romnia (RENAR).
Eunda ia Romania ae Maine si Universitatea Spiru Haret au Iost
vizitate de ambasadori, de personalit i ale vie ii academice, stiin iIice si
culturale, au ncheiat parteneriate sau au stabilit raporturi de cooperare
cu institu ii similare din S.U.A., Japonia, R.P. Chinez , Marea Britanie,
15
Eran a, Germania, Eedera ia Rus , Spania, Grecia, Israel, Danemarca,
Olanda, Elve ia, Italia, Liban etc. Au Iost decernate Diplome ae
Excelen unui num r mare de personalit i ale vie ii academice,
stiin iIice si culturale din ar si de peste hotare.
Universitatea a participat la maniIest ri stiin iIice de anvergur
na ional , a Iost prezent la evenimente educa ionale de nivel mondial
Trgul Mondial al Educa iei, Lisabona, 2003: Trgul de Educa ie din
Orientul Miilociu, Beirut, 2004: Expozi ia Interna ional de Educa ie,
Beiiing, 2005: ConIerin a Interna ional .Online Educa, Berlin, 2005
dar si la reuniunile europene consacrate evolu iilor din domeniul
nv mntului superior si al cercet rii stiin iIice.
Cu prileiul celebr rii a 25 de ani de PontiIicat, Universitatea
Spiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Sanctit ii Sale
Papa Ioan Paul al II-lea, presedintele Eunda iei Romania ae Maine si
rectorul Universit ii Spiru Haret Iiind invitat, de Suveranul PontiI, la
Castel GandolIo.
n luna iunie 2007, cu ocazia anivers rii a 50 de ani de la
semnarea Tratatului de la Roma, la reuniunea universitar european
din Capitala Italiei, la care 120 de rectori si peste 2.500 de proIesori
universitari din 44 de ri au dezb tut rolul nv mntului superior,
din perspectiva Procesului Bologna, Universitatea Spiru Haret a Iost
inclus n rndul celor mai puternice universit i din Europa. Cu
acelasi prilei, presedintele si rectorul Universit ii Spiru Haret,
proI. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, a Iost primit de presedintele Italiei,
Giorgio Napolitano si de Suveranul PontiI, Papa Benedict al XVI-lea.
Toate aceste aspecte eviden iaz deschiderea ampl spre ar si
spre lume a Eunda iei Romania ae Maine si a Universit ii Spiru Haret.
Prin ntreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret Iace dovada de
necontestat a prestigiului cstigat, a menirii sale de promovare a
valorilor nv mntului, stiin ei, culturii na ionale n spa iul universal.
Se poate spune c Universitatea noastr , al c rei spirit tutelar
este marele sociolog si matematician de recunoastere interna ional
Spiru Haret, creator al nv mntului romnesc modern, se aIirm ,
prin realiz rile sale, prin calitatea activit ii didactice si de cercetare,
prin condi iile de studiu pe care le oIer studen ilor, drept una dintre
prestigioasele universit i din sistemul na ional de nv mnt.
16
ADMITEREA
n ciclul de studii universitare de licen
n anul de nv mnt 2007-2008 la Universitatea 6SLUX+DUHW
Pentru toate Iormele de nv mnt de zi, la distan si cu
Irecven redus ale ciclului universitar de licen , admiterea se
organizeaz astIel:
n perioada mai-septembrie a.c., pentru candida ii posesori de
diplom de bacalaureat din promo iile anterioare anului 2007:
n perioada iulie-septembrie a.c., pentru candida ii absolven i
de liceu ai promo iei 2007, care au promovat examenul de bacalaureat,
pe baza adeverin ei eliberate de liceu, n care se men ioneaz media
general de la bacalaureat si mediile ob inute n anii de studiu, pn la
dobndirea diplomei de bacalaureat.
nscrierea si admiterea se desI soar la sediile centrale ale
Universit ii Spiru Haret din Bucuresti, str. Ion Ghica nr. 13, Sectorul 3
si str. Nicolae Iorga mr. 34-36, Sectorul 1, la sediile Iacult ilor din
Bucuresti, Constan a, Brasov, Craiova, Rmnicu-Vlcea, Cmpulung-
Muscel, Blai si la Centrele pentru nv mnt la distan ale
Universit ii Spiru Haret din ar si din str in tate.
Pot candida la admiterea n nv mntul superior, n ciclul de
studii universitare de licen , absolven ii de liceu cu diplom de
bacalaureat sau diplom echivalent cu aceasta.
Pot candida la admiterea n ciclul de studii universitare de
licen cet enii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor
apar innd Spa iului Economic European si ai ConIedera iei Elve iene,
n aceleasi condi ii prev zute de lege pentru cet enii romni, inclusiv
n ceea ce priveste taxele de scolarizare.
Candida ii care au ob inut n perioada studiilor liceale distinc ii
la olimpiadele scolare interna ionale (premiile I, II, III) n cel pu in
unul din ultimii doi ani de studiu, dar ntr-o perioad de maximum trei
ani de la absolvirea liceului, sunt admisi I r plata taxei de admitere si
de scolarizare la Iacult ile corespunz toare disciplinelor la care au
Iost distinsi.
Admiterea n ciclul I, Studii de Licen se organizeaz pe do-
meniul de licen Educa ie Iizic si sport si este comun pentru cele dou
specializ ri organizate de Iacultate, candida ii urmnd s sus in teste de
aptitudini n conIormitate cu Metodologia proprie de organizare si desI -
surare a admiterii aprobate de Senatul Universit ii, urm toarele probe:
17
a. Proba practic ae evaluare a inaicilor morfo-func ionali ai
organismului si ae control meaical, prin evaluarea I cut de Comisia de
admitere n urma prezent rii de c tre candidat a unui CertiIicat medical,
eliberat de medicul de Iamilie sau o alt unitate medical , prin care se
certiIic starea de s n tate a candidatului cu precizarea compatibilit ii
practic rii exerci iilor Iizice si sportului:
b. Interviu pe baza Fisei-chestionar si a Fisei sportive.
n aprecierea candidatului prezent la concursul de admitere se va
ine seama si de notele ob inute n liceu la: educa ie Iizic si sport si
biologie anatomie.
nscrierile pentru admitere se Iac la secretariatul Eacult ii si la
sediul central al Universit ii.
n anul I se pot nscrie la admitere absolven ii de liceu cu diploma
de bacalaureat, precum si absolven ii altor scoli echivalente din ar si
str in tate, ap i din punct de vedere medical.
Desf surarea si rezultatul admiterii
Admiterea n anul I al ciclului de studii universitare de licen se
Iace, n principal, pe baza diplomei de bacalaureat, a Iisei-chestionar si a
unui interviu. n Iisa-chestionar, candidatul consemneaz date personale,
inIorma ii reIeritoare la interese si perIorman e scolare, motiva ia care
st la baza deciziei de a opta pentru o anumit specializare etc.
Pentru domeniile/specializ rile: arhitectur , teatru, muzic ,
cultur Iizic si sport, limbi si literaturi, rela ii interna ionale si studii
europene, candida ii sus in teste de aptitudini, teste de cunostin e, teste
de limb , probe practice etc.
Eisa-chestionar se semneaz de cadrul didactic membru al
comisiei de admitere care a realizat interviul cu candidatul.
Rezultatele admiterii se comunic dup sus inerea interviului
si, dup caz, a testelor de aptitudini, de limb , a probelor practice etc.
Documentele necesare nscrierii la admitere:
diploma de bacalaureat (diplom echivalent cu aceasta) sau
adeverin eliberat de liceu, pentru candida ii care au promovat
examenul de bacalaureat n anul 2007, n original:
certiIicatul de nastere, n copie (xerox):
certiIicatul de c s torie (dac este cazul), n copie (xerox):
adeverin medical tip, din care s rezulte c este apt pentru
Iacultatea la care candideaz :
18
copie dup buletinul (cartea) de identitate, care s cuprind
codul numeric personal:
3 IotograIii tip buletin de identitate:
adeverin de la Iacultatea la care se aIl diploma de bacalaureat,
n original (pentru cei care urmeaz a doua Iacultate).
Un aosar plic.
Taxa de nscriere la admitere este de 60 lei
Candida ii Iii de rani, cadre didactice si personal auxiliar din
nv mntul preuniversitar, pensionari, aIla i n ntre inerea p rin ilor,
sunt scuti i de plata taxei de nscriere pentru admitere.
Aceast Iacilitate se acord pe baza prezent rii urm toarelor
documente:
adeverin eliberat de prim ria comunei unde domiciliaz
p rin ii candida ilor Iii de rani, care s ateste c unica surs de venit
a acestora este agricultura:
adeverin eliberat de scoala unde Iunc ioneaz p rintele
(p rin ii), pentru candida ii Iii de cadre didactice si personal auxiliar:
cupon de pensie din ultima lun calendaristic , pentru
candida ii Iii de pensionari.
Taxele de scolarizare pot fi achitate integral sau n 3 rate
Forma de organizare
Specializarea
ZI ID; FR
Drept: Administra ie public : Contabilitate si
inIormatic de gestiune: Einan e si B nci: Marketing:
AIaceri interna ionale: Administrarea aIacerilor:
Management: Sociologie: Psihologie: Pedagogie:
EilosoIie: Jurnalism: GeograIie: Istorie: Pedagogie
muzical : Limba si literatura romn O limb si
literatur str in : Rela ii interna ionale si studii
europene: Matematic : InIormatic .
1.200 lei 900 lei
Limba si literatura str in A Limba si literatura
str in B: Educa ie Iizic si sportiv .
1.500 lei 900 lei
Artele spectacolului de teatru: Kinetoterapie si
motricitate special : Arhitectur .
1.500 lei -
Medicin veterinar . 2.200 lei -
19
LISTA FACULT ILOR
SI SPECIALIZ RILOR LA CARE SE ORGANIZEAZ
ADMITEREA LA STUDII UNIVERSITARE DE LICEN
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2007-2008
Facultatea Specializarea
Limbi si Literaturi Str ine,
Bucuresti
Limba si literatura str in A (englez ,
Irancez ) - Limba si literatura str in B
(Irancez , englez , german , spaniol ,
italian , rus , latin , arab , iaponez ,
chinez )
Drept Drept si Administra ie
Public , Bucuresti Administra ie public
Educa ie Iizic si sportiv Educa ie Eizic si Sport,
Bucuresti Kinetoterapie si motricitate special
Marketing Marketing si AIaceri
Economice Interna ionale,
Bucuresti
AIaceri interna ionale
Contabilitate si inIormatic de gestiune Management Einanciar-
Contabil, Bucuresti Management
Einan e si B nci, Bucuresti Einan e si B nci
Medicin Veterinar ,
Bucuresti
Medicin veterinar
EilosoIie si Studii
Culturale, Bucuresti
EilosoIie
Jurnalism, Comunicare si
Rela ii Publice, Bucuresti
Jurnalism
Sociologie si Stiin e
Politice, Bucuresti
Sociologie
Psihologie si Stiin e ale
Educa iei, Bucuresti
Psihologie
Management
Management, Brasov
Contabilitate si inIormatic de gestiune
Muzic , Bucuresti Pedagogie muzical
GeograIie si GeograIia
Turismului, Bucuresti
GeograIie
Contabilitate si inIormatic de gestiune
Einan e si B nci
Management Einanciar-
Contabil, Constan a
Management
20
Facultatea Specializarea
Teatru, Bucuresti Artele spectacolului (Actorie)
Limba si Literatura
Romn , Bucuresti
Limba si literatura romn O limb
si literatur str in (englez , Irancez )
Istorie, Muzeologie si
Arhivistic , Bucuresti
Istorie
Rela ii Interna ionale si
Studii Europene, Bucuresti
Rela ii interna ionale si studii europene
Administra ie public Stiin e Juridice si
Administrative, Brasov Drept
Contabilitate si inIormatic de gestiune
Einan e si B nci
Management Einanciar-
Contabil, Craiova
AIaceri interna ionale
Drept Drept si Administra ie
Public , Craiova Administra ie Public
Contabilitate si inIormatic de gestiune
Einan e si B nci
Contabilitate si Einan e,
Cmpulung Muscel
Administrarea aIacerilor
Matematic Matematic si InIormatic ,
Bucuresti InIormatic
Arhitectur , Bucuresti Arhitectur
Drept Drept si Administra ie
Public , Constan a Administra ie public
Psihologie Psihologie si Pedagogie,
Brasov Pedagogie
Drept si Administra ie
Public , Rmnicu Vlcea
Drept
Contabilitate si inIormatic de gestiune Contabilitate si Einan e,
Rmnicu Vlcea Einan e si B nci
Einan e si B nci
Administrarea aIacerilor Einan e si B nci, Blai
InIormatic
21
FACILIT I
Taxe de scolarizare moderate, nemodiIicate n ultimii ani,
achitate n 3 rate:
Scutire de taxa de nscriere la admitere pentru candida ii Iii de
rani, cadre didactice din nv mntul preuniversitar, pensionari:
Cursuri tip rite, realizate de editura si complexul tipograIic
proprii, puse la dispozi ia studen iilor cu reducere de 30:
Cursuri, consulta ii, lec ii de sintez , dezbaterii, teste de evaluare
prezentate prin intermediul posturilor proprii de televiziune (TvRM) si
radio (Radio Romnia de Mine) si al publica iei Opinia na ional :
Acces la cursuri n Iormat electronic si la teste de autoevaluare,
prin intermediul platIormei e-Learning BlackBoard:
Acces gratuit n biblioteca virtual a Universit ii si la biblio-
tecile Iacult ilor:
Evaluare computerizat a cunostin elor utiliznd sisteme moderne
de e-Learning Washington, S.U.A.:
Burse de merit, n valoare total de 300.000 lei:
Cazare n c minele proprii din Bucuresti:
Mas , subven ionat cu 30, la cantinele proprii din Bucuresti
si Brasov:
Acces gratuit n cluburile studen esti proprii si n Complexul
sportiv din Bucuresti, care cuprinde un stadion de 10.000 de locuri,
terenuri de Iotbal, tenis, volei, handbal, baschet etc.:
Cursuri de limbi str ine de larg circula ie interna ional ,
organizate de Centrul de Limbi Str ine, Iinalizate cu CertiIicate de
competen lingvistic si de excelen .
Studen ii angaia i n sistemul sanitar (cabinete, policlinici si
spitale cu sec ii de kinetoterapie si masai) beneIiciaz de unele
facilit ii, avnd asigurate toate condi iile pentru a-si continua
activitatea n institu iile medicale de specialitate, prin acordarea de
Irecven redus (pn la 50).
Decanul Iacult ii va aproba aceste Iacilit ii pe baza cererii
scrise a studentului(ei), nso it de o adeverin eliberat de unitatea
sanitar la care este angaiat.
NMATRICULAREA
Studen ii admisi n anul I de studiu sunt nmatricula i prin
Decizia Rectorului Universit ii. pe baza aprob rii cererii de nscriere
si a semn rii Contractului de studii ntre student si Universitate.
22
Studen ii transIera i de la alte universit i sunt nmatricula i prin
Decizia Rectorului Universit ii Spiru Haret. n baza aprob rii cererii de
transIer si a semn rii Contractului de studii ntre student si Universitate.
NSCRIEREA
nscrierea studentului(ei) n anul I se face la cererea acestuia
(acesteia), n maximum 10 zile de la data la care a fost declarat( )
admis( ), dac are dosarul complet, a achitat integral sau prima rat a
taxei de scolarizare, a completat si semnat fisa de nscriere si
contractul de studii. Eiecare student( ) este nscris( ) n registrul
matricol, sub num r unic, valabil pentru ntreaga perioad de scola-
rizare, n Iacultatea respectiv .
nscrierea studentului(ei) n anul al II-lea si urm torii se Iace pe
baza rezultatelor scolare din anul universitar precedent. Pentru a Ii
nscris, studentul(a) este obligat( ) s completeze si s semneze contractul
de studii si Iisa de nscriere, n care se consemneaz si num rul chitan ei
cu care a achitat taxa anual de scolarizare stabilit sau prima rat a
acesteia. Contractul de studii si fisa de nscriere, completate la
fiecare nceput de an universitar, constituie dovada c studentul(a)
a luat la cunostin de 5HJXODPHQWXOSULYLQGDFWLYLWDWHDSURIHVLRQDO
DVWXGHQ LORU si c s-a angaiat s -l respecte. Data pn la care se poate
Iace nscrierea este 1 octombrie al Iiec rui an.
Absolven ii cu diplom ai nv mntului superior de scurt du-
rat (colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua,
cu aprobarea Rectorului Universit ii, la recomandarea decanilor,
studiile n cadrul ciclului universitar de licen (ZI, ER, ID), la
proIilul/domeniul studiat ini ial sau apropiat, cu sus inerea examenelor
de diIeren .
EVALUAREA
Evaluarea cunostin elor se realizeaz electronic prin programul
Exam.JiewPro si platIorma e-Learning Blackboara. Preg tirea are la
baz cursul titularului de curs si bibliograIia minimal obligatorie
indicat n programa analitic .
La disciplinele cu caracter practic, modalit ile de evaluare sunt
stabilite n Iunc ie de speciIicul Iacult ii.
23
FACULTATEA DE EDUCA IE FIZIC
SI SPORT
Specializarea
EDUCA IE FIZIC SI SPORT
25
ProI.univ.dr. Septimiu Todea
Decanul Eacult ii de Educa ie
Eizic si Sport, Bucuresti
PREZENTAREA FACULT II
FACULTATEA DE EDUCA IE
FIZIC SI SPORT este una dintre
Iacult ile componente ale pres-
tigioasei Universit i Spiru Haret,
Iiind autorizat s Iunc ioneze nce-
pnd cu anul universitar 2002-2003.
Actul normativ prin care Iacultatea a
Iost acreditat este Hot rrea Guver-
nului Romniei nr. 443/2002 privind
structurile si specializ rile universitare
acreditate sau autorizate s Iunc ione-
ze provizoriu din institu iile de nv -
mnt superior, hot rre publicat
n Monitorul OIicial partea I
nr. 675/2002 din 9 iulie 2002. Ulterior,
prin Hot rrea Guvernului Romniei
nr. 916/11 august 2005 a Iost aprobat structura institu iilor de nv mnt
superior acreditate si autorizate s Iunc ioneze provizoriu si specializ rile
acestora, n noua Iorm de organizare a nv mntului universitar
(3 2 3, licen , masterat, doctorat) n concordan cu prevederile Legii
288/2004, n care Eacultatea de Educa ie Eizic si Sport a Universit ii
Spiru Haret Iunc ioneaz conIorm anexei 2 la Hot rre, cu specializ rile:
Eauca ie fizic si sport si Kinetoterapie si motricitate special .
ncepnd cu anul universitar 2005-2006, urmare a prevederilor
Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu
modiIic rile si complet rile ulterioare si a Hot rrii Guvernului nr.
916/ 11 august 2005, Eacultatea de Educa ie Eizic si Sport din cadrul
Universit ii Spiru Haret organizeaz n domeniul Educa ie fizic si
sport studii universitare la urm toarele cicluri de nv mnt superior:
x Ciclul I studii universitare de licen , 3 ani/6 semestre (180
credite), curs de ZI, ID:
26
x Ciclul II Studii universitare de masterat, 2 ani/4 semestre
(120 credite), curs de ZI si ID.
Studiile universitare de licen se organizeaz la urm toarele
specializ ri:
x specializarea (GXFD LH IL]LF L VSRUW este acreditat si
preg teste specialisti cu nalt caliIicare: proIesor de educa ie Iizic
pentru nv mnt: antrenor sportiv specializat ntr-o ramur sportiv :
metodist n domeniul educa iei Iizice si sportului cu cunostin e de
operare pe calculator: organizator al activit ilor si manager al
structurilor sportive, publice sau private, oIicial sportiv pentru
organizarea si administrarea activit ii sportive: organizator, monitor-
manager al activit ii sportive de agrement, recreative si turistico-
sportive, pentru activit ile .Sportul pentru to i Sport loisir:
x specializarea .LQHWRWHUDSLH L PRWULFLWDWH VSHFLDO este
acreditat . Prin aceast specializare sunt Iorma i: kinetoterapeu i cu o
preg tire Iundamental si de specialitate: kinetoterapeu i pentru
unit ile scolare de nv mnt special, pentru institu iile medicale,
baze sportive, baze de tratament si reeducare din policlinici si spitale,
n sta iuni balneoclimaterice, ca si n institu ii de ocrotire si asisten
social , cabinete si servicii private de kinetoterapie, cabinete de
recuperare din cluburile sportive de perIorman : kinetoterapeut al
loturilor de sportivi de perIorman .
Structura anului universitar 2007-2008 la Eacultatea de
Educa ie Eizic si Sport pentru ambele specializ ri prezint unele
particularit i. AstIel, pentru a asigura cele mai bune condi ii de
desI surare a orelor practice, a practic rii sporturilor desI surate n aer
liber, la propunerea Consiliului Iacult ii si cu aprobarea Rectorului
Universit ii, programul studen ilor se desI soar si n acest an
universitar ncepnd cu data de 15 septembrie pe module.
Anul universitar la Eacultatea de Educa ie Eizic si Sport este
Iormat din dou semestre (4 module), durata unui semestru Iiind de 14
s pt mni, cu excep ia ultimului semestru al anului terminal, care are
durata de 12 s pt mni, avnd n vedere preg tirea pentru examenul
de licen .
Planurile ae inv mant sunt alc tuite conform sistemului ae
FUHGLWHWUDQVIHUDELOH. Creditele sunt o valoare numeric acordat unei
discipline de studiu, valoare care desemneaz volumul de munc al
27
studentului (ei), participarea la ore de curs, seminar, laborator,
studiu individual, preg tirea pentru examen, activitate si stagii de
practic etc., suIicient si necesar pentru a asigura asimilarea
disciplinei respective.
Studentul(a) ob ine num rul de credite prev zut la o disciplin
prin promovarea acesteia (nota minim de promovare Iiind 5).
Calitatea preg tirii studentului este eviden iat prin notele ob inute.
Num rul de credite obligatorii pentru un an de studii, ob inute la
disciplinele obligatorii si op ionale, este de 60, la toate Iormele de
studii universitare de licen .
Planul de nv mnt al Iacult ii este Iundamentat pe tradi ia si
experien a nv mntului de proIil din ara noastr si al unor institu ii
de specialitate de prestigiu din Europa si asigur , prin desI surarea
unui proces de nv mnt modern, transmiterea c tre studen i, ntr-o
manier interdisciplinar , a celor mai noi cunostin e teoretice si
practico-metodice, ce contribuie la realizarea unei preg tiri
proIesionale superioare. AstIel, planul de nv mnt al Iacult ii la
specializarea Educa ie Iizic si sport urm reste o preg tire
funaamental prin studierea unor discipline de specialitate, n
domeniu si discipline complementare, grupate la rndul lor n
discipline obligatorii, op ionale si Iacultative. Disciplinele biologice,
medicale, sportive cuprind: Anatomie, Biomecanic , Biochimia si
Fiziologia efortului fizic, Igien si prim aiutor in eauca ie fizic si
sport, Kinetologie, Tehnici si miiloace ae refacere in activitatea
sportiv , Masai aplicat in eauca ie fizic si sport. discipline
psihopedagogice si stiin iIice: Teoria eauca iei fizice si sportului,
Istoria culturii fizice si a olimpismului, Metoaologia cercet rii
stiin ifice in eauca ie fizic si sport, Informatic aplicat in sport,
Teoria activit ilor sportive, Teoria antrenamentului si competi iei
sportive, Managementul eauca iei fizice si sportului, Psihologia
eauca iei fizice si sportului, M surarea si evaluarea in activit ile
fizice si sportive, Informatic aplicat etc.
Disciplinele Iundamentale teoretice ca si cele de specialitate:
Gimnastic ae baz . Atletism. Fotbal (b ie i) Gimnastic ritmic
(Iete), Jolei. Baschet. Hanabal. Inot. Tenis ae camp s.a. sunt
obligatorii pentru to i studen ii. Al turi de acestea, Planul de
nv mnt cuprinde si aiscipline op ionale la alegere (discipline
28
prev zute n Plan si care, dup exprimarea op iunii studen ilor, devin
obligatorii): aiscipline facultative (a c ror studiere este benevol , n
Iunc ie de preIerin ele si interesele studen ilor si contra cost dac sunt
minimum 20 de solicit ri din partea studen ilor).
nc din primul an de Iunc ionare Eacultatea de Educa ie Eizic
si Sport si-a propus s realizeze o preg tire proIesional , stiin iIic si
practic de perIorman a studen ilor s i, astIel nct acestia s Iac
Ia cerin elor tot mai ridicate ale pie ei muncii.
EXAMENUL DE LICEN Iinalizeaz studiile la Eacultatea
de Educa ie Eizic si Sport si se desI soar la specializarea Eauca ie
fizic si sport n perioada iunie-iulie si ianuarie si const n: sus inerea
unui examen pentru evaluarea cunostin elor Iundamentale si de
specialitate.
Admiterea la examenul de licen este condi ionat de ob inerea
certificatului ae competen lingvistic .
Absolven ii care promoveaz Examenul de licen cu media
general minim 6, primesc titlul de licen iat n domeniul respectiv
men ionat pe Diploma de licen , conIorm HG Romniei nr. 88/2005.
Odat cu diploma de licen , absolven ii vor primi si Suplimentul ae
Diplom .
29
31
Specializarea
EDUCA IE FIZIC SI SPORT
ANUL I
Planul de nv mnt
Programe analitice
32
n aten ia studen ilor anului I
Studen ii anului I, anul universitar 2007-2008,
au, n continuare, toate inIorma iile esen iale utile
(Planurile de nv mnt, Programele analitice si
inIorma ii generale) pentru tot ciclul studiilor
universitare de licen (anii I III, respectiv anii
universitari 2007-2010).
Deci, el va constitui, pentru dumneavoastr ,
ndrumar de studiu si pentru anii II si III.
33
34
PROGRAME ANALITICE
ANUL I
ANATOMIE
ANATOMY
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 28 curs; 28 lucr ri
practice; 94 munc independent ; 6 credite; examen.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Generalit i privind anatomia.
x Planuri si axe. Osteologie general .
x Artrologie general . Miologie general .
x Anatomia sistemului nervos.
x Anatomia sistemului endocrin.
x Anatomia aparatului cardio-vascular.
x Anatomia aparatului respirator.
x Anatomia aparatului digestiv.
x Anatomia aparatului excretor.
x Anatomia aparatului reproduc tor
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Diamo Olga, Anatomie, Editura Eunda iei Romania ae Maine,
Bucuresti, 2007.
2. Calb M., Anatomie func ional si biomecanic . partea I,
Editura Eunda iei Romania ae Maine, 2000
3. Calb M., Gavrilescu D, Anatomie func ional si biomecanic .
partea a II-a. Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2000
4. Gavrilescu D., Nenciu G., Anatomie func ional Miologie,
Editura ANEES, Bucuresti, 1999
5. Nenciu G., Sistemul neuro-muscular si efortul fizic, Editura
ANEES, Bucuresti, 1999
35
BIOMECANIC
BIOMECHANICHS
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 28 curs; 14 lucr ri
practice; 108 munc independent ; 6 credite; examen.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Interac iunea dintre structura osoas , articula ii si muschi si
misc rile corpului n ntregime sau ale segmentelor sale.
x Executarea corect a misc rilor n diIerite planuri, cu
amplitudini, viteze, energii si Ior e adecvate scopului si n diIerite
discipline sportive:
x nsusirea si execu ia corect a exerci iilor Iizice, n preg tire
si concurs sportiv:
x Evitarea eventualelor traumatisme ce pot ap rea n eIortul
Iizic, n practicarea sportului.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Nenciu G., Biomecanica in eauca ie fizic si sport, Editura
Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2006
2. Calb M., Gavrilescu D., Anatomie func ional si biomecanic .
Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2000
3. Sidenco E., Evaluarea articular si muscular a membrului
inferior. Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2003.
36
IGIEN SI PRIM A1UTOR
N EDUCA IE FIZIC SI SPORT
HYGIENE AND FIRST AID
IN PHYSICAL TRAINING AND SPORT
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 14 lucr ri
practice; 72 munc independent ; 4 credite; examen.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Normele igienice individuale, ale echipamentului, ale bazelor
sportive si ale activit ii de educa ie Iizic si sport scolar.
x Principiile si metodele de baz ale c lirii organismului.
x No iunile generale privind tipurile de accidente Irecvent
ntlnite n activitatea de educa ie Iizic si sport.
x Componentele alimenta iei corecte, necesar sus inerii
metabolismului bazal si a eIortului Iizic.
x M surile de prim aiutor (speciIice si generale) luate n Iiecare
tip de accident din activitatea de educa ie Iizic si sport.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Muresan, D., Prim aiutor meaical, Editura Eunda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2007
2. Viial , G., E., Igien si evaluare biologic , Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2006
3. Cre u, A., A.B.C.-ul primului aiutor meaical, Editura
Didactic si Pedagogic , Bucuresti, 1998
37
TEORIA EDUCA IEI FIZICE SI SPORTULUI
THE THEORY OF SPORTS AND PHYSICAL EDUCATION
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 28 curs; 28 seminar;
94 munc independent ; 6 credite; examen.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x No iunile de baz ale Teoriei educa iei Iizice si sportului:
miscarea omului: actul motric: exerci iul Iizic: ac iunea si
activitatea motric .
x Eunc iile educa iei Iizice si sportului: Iunc ia dezvolt rii
armonioase, a perIec ion rii Iizice: Iunc ia de perIec ionare a
capacit ii motrice: Iunc ia igienic : Iunc ia educativ : Iunc ia
recreativ : Iunc ia de emula ie.
x Categoriile si sistemul miiloacelor educa iei Iizice si sportive:
educa ia Iizic : sistemele de educa ie Iizic : sportul, antrenamentul si
competi ia, concursul sportiv.
x Eormele de baz ale practic rii exerci iilor Iizice: gimnastica:
iocul: dansul: sportul.
x Educa ia Iizic si sportiv n diIerite perioade ale vie ii:
perioada prescolar : perioada scolar : perioada de maturitate: perioada
vrstei naintate.
x Educa ia Iizic si sportul Ieminin.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Todea S.E., Teoria eauca iei fizice si sportive, Editura
Eunda iei Romania ae Maine. Bucuresti, 2004
2. Todea S.E., Teoria sportului, Editura Eunda iei Romania ae
Maine. Bucuresti, 2006
3. Todea S.E., Exerci iul fizic in eauca ie fizic . sport si
kinetoterapie, Editura Eunda iei Romania ae Maine. Bucuresti, 2004
4. Legea eauca iei fizice, Monitorul OIicial din 28.04.2000,
Bucuresti, 2000
38
INFORMATIC APLICAT
N EDUCA IE FIZIC SI SPORT
INFORMATICS APPLIED IN PHYSICAL EDUCATION
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 28 lucr ri practice;
72 munc independent ; 4 credite; verificare.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Deschiderea unui Iisier nou sau deia existent. Salvarea unui
Iisier. Tip rirea unui Iisier.
x Alegerea dimensiunii si Iormei caracterului de liter , deIinirea
paragraIelor. Utilizarea unor simboluri speciale.
x Introducerea notelor de subsol sau de sIrsit, numerotarea pagi-
nilor si personalizarea acestora: IdentiIicarea si nlocuirea unor caractere
sau cuvinte (Eind, Replace), copierea, decuparea si lipirea paragraIelor.
Corectarea unui text: DeIinirea si construirea de tabele n Word.
x Utilizarea programului MicrosoIt Anti-Virus, MSAV.
x Imprimarea unui Iisier text sub DOS: Windows Explorer,
Accessories (Note Pad, Calculator, Paint, Word Pad), Settings
(Control Panel, Printers, Eolder Options), Internet Explorerer, Eind,
Help, Shut Down etc.
x Arhive si programe de arhivare.
x Elemente de design WordArt, Iiguri geometrice, imagini,
desene, scheme: Introducerea datelor: Opera ii n Excel. Eunc ii n
Excel: Universul internet.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Popa M., Gheorghe, M., Informatic aplicat in eauca ie
fizic sportiv si kinetoterapie. Editura Eunda iei Romania ae Maine,
Bucuresti, 2007
2. Crumlish Christian, Wora pentru Winaows 95 usor si rapia,
Editura Teora, Bucuresti, 1996
39
GIMNASTICA DE BAZ 1
ESSENTIAL GIMNASTICS 1
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Gimnastica n sistemul de educa ie Iizic si sportiv din
Romnia: Istoricul apari iei si dezvolt rii gimnasticii pe plan mondial
si na ional: Gimnastica disciplin Iundamental a ariei curriculare a
educa iei Iizice si sportului: obiective, caracteristici, miiloace, ramuri.
x Terminologia gimnasticii: importan , cerin e, no iuni de baz ,
pozi iile Iundamentale si derivatele lor, pozi iile si misc rile segmentelor
corpului. Gimnastica de baz : obiective, caracteristici, miiloace.
x Exerci ii de organizare si ordine : ac iuni pe si de pe loc,
ac iuni din deplasare, alc tuiri si schimb ri de Iorma ii, indica ii
metodice privind utilizarea lor n lec ia de educa ie Iizic . Exerci ii de
dezvoltare Iizic general : obiective, caracteristici, eIecte, bazele
generale ale misc rilor, sistematizare (exerci ii libere, cu partener,
obiecte portative, la/cu/pe/peste aparate de gimnastic de baz ).
Exerci ii aplicative: speciIice gimnasticii (trre, c rare, escaladare,
ridicare si transport de obiecte si persoane): nespeciIice (mers,
alergare, s ritur , aruncare prindere).
x Parcursuri aplicative.
x Rolul si locul gimnasticii de baz n lec ia de educa ie Iizic .
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Niculescu G., Gimnastica ae baz . Editura Printech, Bucuresti,
2001
2. Culda D. si colab., Manual ae gimnastic . Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2000
3. Tudusciuc I., Gimnastica ae baz . Editura Eunda iei Romania
ae Maine Bucuresti, 2002
40
ATLETISM 1
ATHLETICS 1
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Evolu ia atletismului n lume si n Romnia. Atletismul n
epoca modern si contemporan .
x Concepte speciIice, caracteristici, con inutul si organizarea
atletismului.
x Ini ierea n atletism: scoala alerg rii, scoala s riturii, scoala
arunc rii.
x Alerg rile de vitez , de semiIond Iond-mare Iond, cros,
garduri si staIet : tehnica si regulamentul probelor de concurs.
x S riturile n n l ime cu p sire, n lungime cu 1 si 2 pasi n
zbor: tehnica si regulamentul probei de concurs.
x Arunc rile: bazele tehnice, tehnica arunc rii mingii de oin ,
tehnica si regulamentul probei de aruncarea greut ii.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Petrescu, T., Gheorghe, D., Sab u, E., Atletism. Curs ae baz .
Editura Eunda iei Romania ae Maine Bucuresti, 2006
2. Plocon E., Atletism. Metoaica prea rii exerci iilor. Editura
Eunda iei Romania ae Maine Bucuresti, 2000
3. Tatu T., Plocon E., Atletism. Editura Eunda iei Romania ae
Maine, Bucuresti, 2003
4. Regulamentul concursurilor ae atletism, ERA, Bucuresti, 2002
5. Tatu T. si colab., Atletism: note ae curs. Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 1996
41
BASCHET 1
BASKETBALL 1
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Domeniul iocului de baschet. Con inutul domeniului. Apari ia
si evolu ia iocului de baschet pe plan interna ional si n Romnia.
x Obiectul si problemele teoriei, practicii si metodicii iocului de
baschet.
x Caracteristici si tendin e ce se maniIest n iocul de baschet actual.
x Tehnica iocului de baschet: sistematizarea con inutului tehnicii
iocului de baschet. Analiza principalelor elemente si procedee tehnice:
pozi ia Iundamental , deplas rile, schimb rile de direc ie, pirueta,
s riturile, lucrul de bra e si iocul de picioare, prinderea si inerea mingii,
pasa cu dou mini de la piept de pe loc, din deplasare, cu p mntul,
pasa cu o mn din dreptul um rului, oprirea, pivotarea, driblingul,
aruncarea la cos de pe loc cu o mn de sus, aruncarea la cos din
dribling, aruncarea la cos din alergare si aruncarea la cos din s ritur .
x Metodica nv rii procedeelor tehnice Iundamentale.
x No iuni de regulament.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Popescu, E., Baschet. Joc sportiv aaaptat, Editura Eunda iei
Romania ae Maine, 2007.
2. Popescu, E., Baschet. Curs ae baz , Editura Eunda iei
Romania ae Maine, 2006.
3. Popescu, E., Baschetul in scoal , Editura Eunda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2003.
4. Regulamentul iocului de baschet, ERB
5. Negulescu, C., Baschet Bazele generale ale teoriei si practicii
iocului. Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2001.
6. Negulescu, C., Baschet Bazele generale ale teoriei si
practicii iocului. Curs ae baz . Partea I, Editura Eunda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2001.
7. Vasilescu, L., Baschet Antrenament. exerci ii. iocuri, Editura
Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 1999
42
FOTBAL (B) 1
FOOTBALL (B) 1
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Obiectul teoriei si metodicii iocului de Iotbal.
x Istoricul si evolu ia iocului si al regulamentului de Iotbal.
x Caracteristicile, aria practic rii si valen ele Iormative ale iocului.
x Tehnica iocului de Iotbal deIini ie, caracterizare, sistematizare.
x Metodica nv rii elementelor si procedeelor tehnice Iundamen-
tale din iocul de Iotbal.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Ciolc S., Tehnica si tactica iocului ae fotbal. Curs ae baz ,
Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2006
2. Petrescu T., Dehelean O., Fotbal. Curs ae baz . Editura
Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2000
43
GIMNASTIC RITMIC (F) 1
RHYTHMIC GYMNASTICS (G)1
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Cunostin e teoretice si metodologice pentru Iormarea bazelor
generale ale misc rii artistico-ritmice.
x Miiloace pentru nsusirea esteticii corecte a corpului si a
tehnicii corporale.
x Miiloace pentru tehnica elementelor corporale (balans ri,
dezechilibr ri, valuri, pozi ii de echilibru, ntoarceri si piruete, s rituri
artistice).
x Miiloace pentru tehnica de mnuire a obiectelor portative
(coarda, cercul, mingea, m ciucile, esarIele, steagurile).
x Eormarea capacit ii de a executa cursiv .legat 2-5 elemente
corporale si 2-4 elemente de mnuire a obiectelor portative pe Iond
muzical (leg ri de 32 si 64 de timpi muzicali), teme ritmice, dansuri,
ansambluri.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Jeleascov C., Gimnastica ritmic ae baz , Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2000
2. Macovei S., Bu u O., Gimnastica ritmic in scoal , Editura
ManDelly, Bucuresti, 2000
3. Macovei S., Gimnastica ritmic sportiv , Editura ANEES,
Bucuresti, 1996
44
HANDBAL 1
HANDBALL 1
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Scurt istoric si caracteristicile iocului de handbal.
x Elementele de baz ale tehnicii iocului.
x Calit i si deprinderi motrice nsusite si dezvoltate prin
structurile tehnico-tactice ale handbalului.
x Procedeele tehnice si tactice de baz .
x Algoritmul metodic aIerent nsusirii tuturor elementelor si
procedeelor n concordan cu Regulamentul ae ioc.
x Sistemele de ac ionare Iolosite n activitatea de predare-
nv are-evaluare a iocului dup cerin ele si normele (principiile)
psihopedagogice ale Iiec rei vrste.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Postolache, N., Hanabal in scoal , Editura Uranius, Bucuresti,
2006
2. Kunst-Gherm nescu I., Hnat V., Hanabal I, Edi ia II-a,
Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2006
3. Enciclopeaia Eauca iei Fizice si Sportului ain Romania: vol I,
Editura Aramis, Bucuresti, 2002 (Capitolul Eedera ia Romn de
Handbal)
4. Regulamentul iocului ae hanabal. Editura Eunda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2000
45
VOLEI 1
JOLLEYBALL 1
Disciplin obligatorie; sem 1; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Scurt istoric: apari ia si dezvoltarea iocului de volei.
x No iuni de baz ale regulamentului iocului de volei.
x Tehnica iocului de volei: deIini ie: generalit i: sistematizare.
x Tehnica iocului de volei n atac: serviciul (de ios din Ia , de
sus din Ia , din s ritur ).
x Elemente si procedee tehnice: pozi iile Iundamentale: pasa cu
dou mini de sus nainte si peste cap: serviciul de ios din Ia si din
lateral: lovitura de atac procedeu drept: blocaiul individual: preluarea
cu dou mini se sus din lovitur de atac, serviciu si blocai: rularea pe
spate (plonionul pe spate).
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Coiocaru A., Ioni M., Jolei caiet ae lucr ri practice,
Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2005
2. Dr gan A., Jolei no iuni ae baz , Editura Eunda iei Romania
ae Maine, Bucuresti, 2000
3. Dr gan A., Coiocaru A., Regulamentul iocului ae volei cu
comentarii, Editura Yes, Bucuresti, 2003
46
NOT
SWIMMING
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 28 lucr ri
practice; 58 munc independent ; 4 credite; colocviu.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Istoricul notului. Ramurile nata iei. Probele notului sportiv.
x Eor ele care ac ioneaz asupra corpului not torului n ap .
x Respira ia, plutirea si alunecarea.
x Tehnica procedeelor clasice si moderne de not: craul, spate,
bras si delIin.
x Evolu ia tehnicii, pozi ia corpului n ap n Iunc ie de viteza
de not, de misc rile picioarelor, bra elor si respira iei.
x Coordonarea misc rilor de bra e si picioare cu respira ia.
x Greseli Irecvente n execu ia tehnic a acestor procedee, la
miscarea de picioare, bra e, respira ie.
x Tehnica starturilor la procedeele craul, spate, bras si delIin.
x Tehnica ntoarcerilor simple si avansate la procedeele de not
sportiv, cu greselile Irecvente.
x Lec ia de not.
x Prevederi ale regulamentului de not.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Muresan E., Curs ae inot. edi ia a II-a, Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2002
2. Cirl L., Grecu A., Ramurile nata iei, Editura BREN,
Bucuresti 2003
3. Maglischo E.W., S inot m mai repeae vol.I, Bucuresti, MTS,
1993
47
1OCURI DE MISCARE
MOUJEMENT GAMES
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 28 lucr ri
practice; 47 munc independent ; 3 credite; verificare.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Considera ii generale. Metodica alegerii, organiz rii, desI sur rii
si conducerii iocurilor de miscare.
x Jocuri de miscare pentru dezvoltarea calit ilor motrice de
baz .
x Jocuri de miscare pentru Iormarea si consolidarea deprinderilor
motrice de baz , utilitar aplicative si speciIice unor probe sau ramuri
sportive.
x Jocuri de miscare pentru orientarea n spa iu, dezvoltarea
capacit ii de organizare, captarea aten iei si disciplinarea colectivului
de participan i.
x Jocuri de miscare organizate si desI surate n/pe ap sau pe
nisip.
x Jocuri de miscare speciIice sezonului de iarn , organizate si
desI surate pe z pad /ghea .
x Jocuri de miscare si distractive organizate si desI surate n
spa ii improvizate, n sala de clas sau n alte nc peri.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Todea El. Septimiu, Jocuri ae miscare, Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2002
2. Todea El. Septimiu, Metoaica eauca iei fizice si sportive,
Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2006
48
TENIS
TENNIS
Disciplin obligatorie; sem 2; ore semestru: 14 curs; 14 lucr ri
practice; 47 munc independent ; 3 credite; examen.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Istoricul iocului de tenis.
x Prizele rachetei.
x Eormele de deplasare n teren.
x Criteriile de clasiIicare a loviturilor
x Biomecanica loviturilor de baz .
x Con inutul tactic al loviturilor.
x Tactica iocului de simplu.
x Tactica iocului de dublu:
x Etapele si metodele de nv are si perIec ionare a tehnicii si
tacticii iocului.
x Raportul ntre antrenamente si competi ii la copii.
x Regulamentul de ioc.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Teusdea Cl., Tenis No iuni ae baz . curs, Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2004
2. L z rescu Al., Teusdea Cl., Tenis Tehnic . Tactic . Metoaic ,
Editura Eunda ia Romania ae Maine, Bucuresti, 1999
3. Brcu J., Preg tirea fizic . tehnico tactic si mental in
tenis, Editura Eunda ia Romania ae Maine, Bucuresti, 2005
4. Brown Jim, Tenis Trepte spre succes, Editura Teora,
Bucuresti, 1997
5. Moise D., Moise Gh., Tenis pentru incep tori, Editura
Garamond, Bucuresti, 1995
49
CULTURISM - FITNESS
BODYBUILDING FITNESS
Disciplin facultativ ; sem 1; ore semestru: 14 lucr ri practice;
36 munc independent ; 2 credite; verificare.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Principalele metode si miiloace de dezvoltare Iizic segmentar .
x Elemente de topograIie muscular , propor ii, simetrii, tipuri
constitu ionale.
x Importan a principiilor nutritive si elemente de dietetic
speciIice culturismului si Iitness-ului.
x Exerci ii pentru dezvoltarea musculaturii spatelui, umerilor,
toracelui, abdomenului, pectoralilor, membrelor superioare si membrelor
inIerioare.
x Exerci ii pentru mbun t irea capacit ii aerobe.
x Exerci ii pentru ameliorarea mobilit ii articulare si suple ei
musculare.
x Culturismului si Iitness-ul ca discipline competi ionale.
x Regulamentul competi iilor de culturism si Iitness.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. E.R.C.E. Linia metoaic a F.R.C.F., Editura C.C.P.S., Bucuresti,
1986
2. IIrim M., Antropologie motric , Editura Stiin iIic si
Enciclopedic , Bucuresti 1986.
3. Nicu A., Antrenamentul sportiv moaern, Editura Editis,
Bucuresti, 1993
4. Szkely L., Culturism. Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981
50
SCHI
SKI
Disciplin facultativ ; sem 1; ore semestru: 30 lucr ri practice;
45 munc independent ; 3 credite; verificare.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
x Eormarea capacit ii de practicare a schiului alpin.
x Dobndirea capacit i metodice care s permit studen ilor
predarea deprinderilor speciIice ale schiului alpin la nivelul ncep torilor.
x nv area procedeelor tehnice de baz (de nc rcaredesc rcare si de
cantare-decantare a schiurilor).
x nv area ac iunilor de pivotare a schiurilor (pivotarea cu
balans):
x nv area ac iunilor complexe de schimbare a direc iei de
deplasare n alunecare (amortizarea, plugul), ium tate plug, deschidere).
x nsusirea miiloacelor pentru nv area Irn rii si ocolirii prin
Irnare n plug si ium tate plug.
x Dobndirea capacit ii de a coordona misc rile, de a doza eIortul
si de a-l armoniza cu Ior ele externe, de a controla viteza, adaptnd-o
mpreiur rilor date, n timpul deplas rii pe teren variat.
x nsusirea miiloacelor pentru nv area cristianelor spre vale cu
deschidere, desprindere, p sire, rota ie.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Eor u Al., C tun C., Regulamentul concursurilor ae schi si
biatlon. Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2002
2. Teodorescu V., Metoaica prea rii schiului. Curs ae baz .
Editura Eunda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 1998
51
PSIHOLOGIA EDUCA IEI
PSYCHOLOGY OF EDUCATION
Disciplin obligatorie n cadrul trunchiului comun al curri-
culumului pentru formarea ini ial a cadrelor didactice; sem. 1;
ore s pt mnal - nv mnt de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore
semestru 56; 5 credite; examen.
I. CON INUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
1. Specificul stuaiului psihologiei eauca iei. Statutul episte-
mologic al psihologiei educa iei. ClasiIicarea Ienomenelor psihice.
Priorit i ale studiului psihologiei educa iei. Evolu ia si dezvoltarea
psihologiei educa iei. Psihologia educa iei n sistemul stiin elor
psihologice si pedagogice probleme introductive.
2. Dezvoltarea psihic si eauca ia. Problematica dezvolt rii n
psihologie. Educabilitatea si Iactorii dezvolt rii psihice: ereditatea,
mediul, educa ia. Periodizarea dezvolt rii psihice. Educa ia si
dezvoltarea cognitiv : caracteristici pe perioade de vrst , modele
explicative si consecin e n plan educativ. Educa ia si dezvoltarea
emo ional-aIectiv : dinamica vie ii aIective, con inutul si teoriile
asupra aIectivit ii, consecin ele n plan educativ. Educa ia si dezvoltarea
socio-moral : puncte de vedere asupra dezvolt rii ra ionamentului
moral, Iactorii dezvolt rii morale, teorii asupra dezvolt rii psihomorale,
corolare educative.
3. Formarea si aezvoltarea personalit ii. Delimit ri conceptuale.
Structura personalit ii: temperamentul, caracterul si aptitudinile. Posi-
bilit i de inIluen are educativ . Creativitatea si cultivarea ei n scoal .
4. Elemente ae psihologia inv rii. Delimit ri conceptuale, tipuri,
Iorme si niveluri ale nv rii. Caracteristicile nv rii. Condi iile
nv rii. Rolul motiva iei n nv are. Teoriile nv rii si practica
instruirii, aplica ii la problemele educa iei scolare. Modelul nv rii
depline. SpeciIicul nv rii la adul i. Stilurile de nv are si metodele de
nv are eIicient si rapid .
5. Succesul si insuccesul scolar si social. Delimit ri conceptuale.
Problematica diIeren elor individuale. Eactorii care modeleaz succesul
52
scolar. Modalit ile de evaluare si prevenire a insuccesului scolar.
Devian a comportamental solu ii educative.
6. Dimensiuni psihologice ale activit ii profesorului. Compe-
ten a proIesional si personalitatea proIesorului. Rolurile proIesorului.
Stilul proIesorului si relevan a educativ .
7. Orientarea carierei si metoae ae cunoastere psihologic a
elevilor. Necesitatea orient rii carierei elevilor. Metode de cunoastere
psihologic a elevilor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
1. Cosmovici Andrei, Iacob Lumini a, Psihologie scolar ,
Ed. Polirom, Iasi, 1999
2. S l v stru Dorina, Psihologia eauca iei, Ed. Polirom, Iasi,
2004
3. Radu N.(coord), Psihologia eauca iei, Editura Eunda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 2005
4. Sion G., Psihologia aezvolt rii, Ed. Eunda iei Romania ae
Maine. Bucuresti, 2003
53
PEDAGOGIE I
INTRODUCERE N PEDAGOGIE
EUNDAMENTALS OE PEDAGOGY
TEORIA SI METODOLOGIA CURRICULUMULUI
THE THEORY AND METHODOLOGY
OE THE CURRICULUM
Disciplin obligatorie n cadrul trunchiului comun al curri-
culumului pentru formarea ini ial a cadrelor didactice; anul I,
sem. 2; ore s pt mnal - nv mnt de zi: 2 curs, 2 seminar; total
ore semestru 56; 5 credite; examen.
119
EXTRASE DIN REGULAMENTUL
PRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONAL A STUDEN ILOR
Art. 18. Ia nceputul Iiec rui an universitar, conducerile
Iacult ilor aduc la cunostin a studen ilor disciplinele prev zute n
planul de nv mnt n anul respectiv de studiu, formele de
evaluare a cunostin elor (examen, colocviu, verificare pe parcurs
etc.), structura anului universitar, precum si criteriile de promovare
pe baza sistemului de credite transferabile.
Art. 19. Anul universitar este Iormat din dou semestre, durata
unui semestru Iiind de 14 s pt mni, cu excep ia ultimului semestru al
anului terminal, care, avnd n vedere examenul de licen , poate avea
o durat mai scurt , stabilit de consiliile Iacult ilor (dar nu mai pu in
de 11 s pt mni).
Art. 20. n Universitatea Spiru Haret se organizeaz 3 sesiuni de
examene: sesiunea din iarn , sesiunea din var si sesiunea din
toamn . Volumul si nivelul cunostin elor cerute la examene si
colocvii se stabilesc n concordan cu programa analitic a disciplinei
respective.
Art. 22. Examenele si celelalte Iorme de evaluare a cunostin elor,
prev zute n planul de nv mnt al unui an de studiu, se sus in, I r
tax , n sesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conIorm
structurii anului universitar.
Art. 23. Studen ii au dreptul s se prezinte la examen/colocviu
numai dac si-au ndeplinit toate obliga iile proIesionale (lucr ri
practice, proiecte, reIerate etc.) stabilite prin programa analitic a
disciplinei respective si si-au achitat toate obliga iile Iinanciare (taxa
de scolarizare, taxa de examen-restan , cazarea la c min etc.).
Art. 32. nscrierea studentului(ei) n anul urm tor de studiu
se face, la cerere, cu condi ia ob inerii de c tre acesta(aceasta), n
anul universitar precedent, a cel pu in 50 din totalul punctelor
de credit prev zute n planul de nv mnt al anului de studiu
(disciplinele obligatorii si op ionale).
120
Art. 34. Studentului(ei) care repet anul i se echivaleaz , la
cerere, examenele/colocviile promovate n anul universitar anterior.
Art. 35. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de
studiu anteriori se pot sus ine, la cererea scris a studentului si cu
aprobarea conducerii facult ii, n sesiunile stabilite prin
structura anului universitar sau n presesiuni special organizate
pe parcursul anilor universitari urm tori, cu plata taxei stabilite de
Senatul Universit ii.
Art. 37. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul Iacult ii,
studentul(a) poate sus ine, n sesiunile prev zute prin structura
anului universitar, examen de m rire a notei la una sau mai multe
discipline pe care le-a promovat anterior, n anul respectiv de
studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universit ii. Examenul
de m rire de not se acord la disciplinele din anul de studiu n
care studentul este nscris. n situa ia n care studentul(a) dovedeste
o preg tire superioar , proIesorul examinator consem-neaz , n
catalogul disciplinei, nota m rit ob inut si men ioneaz : m rire
de not . Ia acordarea bursei de merit se ia n considera ie prima
not de promovare ob inut , si nu cea m rit .
Art. 38. Ia Universitatea Spiru Haret, planurile de nv mnt
sunt alc tuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele
sunt o valoare numeric alocat unei discipline de studiu, valoare care
desemneaz , volumul de munc al studentului(ei) -, participarea la ore
de curs, seminar, laborator, proiecte, studiu individual, preg tire pentru
examen, activitate practic /stagii clinice etc., suIicient si necesar
pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.
Art. 40. Num rul de credite obligatoriu pentru un an de
studiu, ob inute la disciplinele obligatorii si op ionale, este de 60, la
toate Iormele de studii universitare de licen .
Art. 41. Sunt declara i absolven i ai facult ii si se pot nscrie la
examenul de licen numai studen ii care au promovat toate examenele
din to i anii de studiu, ob innd cele 180 de credite necesare. (...)
Art. 45. TransIerul la Universitatea 6SLUX +DUHW al studen ilor
de la specializ ri autorizate sau acreditate, din cadrul altor institu ii de
nv mnt superior, se Iace pn la data de 25 septembrie a anului
calendaristic, n condi iile ndeplinirii criteriilor prev zute n prezentul
Regulament pentru studen ii proprii (art. 32), cu recunoasterea
121
perioadelor de studiu eIectuate si cu obliga ia sus inerii
examenelor/colocviilor restante sau de diIeren . Transferul se
aprob de Presedintele Universit ii.
Art. 46. n cadrul Universit ii Spiru Haret, studen ii se pot
transIera de la o Iacultate la alta, cu proIiluri identice sau apropiate,
de la o Iorm de nv mnt la alta (zi, Irecven redus , nv mnt la
distan ) n cadrul aceleiasi Iacult i, cu sus inerea examenelor de
diIeren . Cererile de transIer se depun, cu cel pu in o s pt mn
naintea deschiderii anului universitar, la secretariatele Iacult ilor
care urmeaz s primeasc studentul(a), se avizeaz de c tre decanul
facult ii de la care pleac studentul(a) si se aprob de c tre
decanul facult ii care l(o) primeste.
Art. 49. Activitatea proIesional a studentului(ei) de la nv -
mntul de zi, de la nv mntul cu Irecven redus sau nv mntul
la distan poate Ii ntrerupt n cazuri motivate, la cererea acestuia,
I r a se considera repeten ie, cu aprobarea decanului Iacult ii. Situa ia
scolar a acestor studen i se ncheie cu men iunea: ntrerupere de
studii. Renscrierea n anul respectiv se face n baza cererii de
ntrerupere, cu plata taxei de scolarizare si nu necesit o alt aprobare.