Sei sulla pagina 1di 7

Muschii masticatori

Incadreaza muschiul temporal, maseter si pterigoidian

MUSCHIUL TEMPORAL este cel mai puternic ridicator al mandibulei. Are forma unui
evantai si se gaseste in fosa temporala. Se insera pe intreaga suprafata osoasa a fosei temporale si pe fascia temporala. Fasciculele musculare converg si se insera pe procesul coronoidian al mandibulei. Dupa directia fibrelor dar si dupa inervatie fibrele muschiului temporal formeaza trei fascicule cu actiuni diferite:

1. Fasciculul anterior format din fibre aproape verticale, inervat de nervul temporal anterior este ridicator al mandibulei. 2. Fasciculul mijlociu are fibrele putin oblice inspre posterosuperior. E inervat de nervul temporal, prin contractie trage mandibula in sus si inapoi 3. Fasciculul posterior este aproape orizontal, Este inervat de nervul temporal posterior, prin contractie trage mandibula inapoi.

MUSCHIUL MASETER
Are forma de patrulater, gros, situat pe fata laterala a ramurii mandibulei. Dupa orientare fasciculelor se disting 2 portiuni : superficiala si profunda. 1. Portiunea superficiala se insera in cele doua treimi anterioare ale arcadei zigomatice, pe marginea inferioara a arcadei. Fibrele musculare sunt orientate in jos si inapoi se insera pe unghiul mandibulei. 2. Portiunea profunda se insera pe marginea inferioarasi pefata profunda a arcadei zigomatice in cele doua treimi posterioare ale acesteia. Aceste fascicule snt verticale si se insera pe fata laterala a mandibulei Fasciculul jugal este un fascicul muscular descris diferit. Acest fascicul muscular e interpus intre muschiul temporal si muschiul maseter. Una dintre extremitati se insera pe arcada zigomatica, cealalta

extremitate pe procesul coronoidal al mandibulei la fel cu temporalul. Fasciculul articular este format din fibre foarte scurte, cele mai posterioare intense de la arcada zigomatica si capsula articulara. Muschiul maseter este inervat de nervul maseterin. Actiunea muschiului: ridicator al mandibulei si usor propulsor

MUSCHIUL PTERIGOIDIAN MEDIAN


Este puternic, de forma patrulatera asemanator cu muschiul maseter dar situat pe fata mediana a ramurii mandibulei. Se insera in aria fosei pterigoide. Fibrele musculare sunt orientate postero-inferior si lateral. Se insera pe fata mediala a gonionului. Inervatia este asigurata de nervul mandibular. Prin contractie acesta ridica mandibula. In contractie: bilaterala e precursor al mandibulei, unilaterala trage mandibula spre medial. La nivelul gonionului se continua cu o aponevroza ce ajunge pe muschiul maseter.

MUSCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL


Este scurt, gros, situat lateral si deasupra muschiului pterigoidian median. Dupa insertia fibrelor muschiul este divizat in doua fascicule 1. Fasciculul superior se insera pe fata infratemporala a aripei mari a sfenoidului. Cealalta extremitate se insera pe capsula si pe discul articulatiei temporo-mandibulare. 2. Fasciculul inferior se insera pe fata laterala a procesului pterigoidian. Cealalta extremitate se insera in foseta pterigoida a procesului condilian al mandibulei. Fasciculul superior este usor descendent in timp ce fasciculul inferior este ascendent. Ambele fascicule sunt orientate dinspre medial spre lateral si dinspre anterios spre posterior. Muschiul este inervat de o ramura a nervului mandibular, iar actiunea muschiului e cea de propulsie si coborare in contractie bilaterala, iar in contractie unilaterala trage mandibula inspre medial de partea de contractie.
Written by Cristian Tuesday, 09 March 2010 22:51

Muschii pielosi sau muschiimimicii Au cateva caracteristici comune cu exceptia muschiului buccinator sunt lipsiti de fascie. Una din

insertii este cutanata. Volumul si forta de contractie sunt reduse. Atat din punct de vedere filogenetic cat si ontogenetic provin dintr-o masa unitara si sunt mai mult sau mai putin bine individualizati. Au originea in mezodermul arcului hioidian si sunt inervati de nervul facial. Situatia acestor muschi e in jurul orificiilor fetei : orbital, bucal, auricular si nazal. Prin deschiderea si inchiderea orificiilor intervin in prinderea alimentelor cu rol ajutator in masticatie si respiratie. Au rol in receptarea, dozarea sau respingerea unor excitanti optici, cefalici, gustativi, auditivi.

Printr-o mare variabilitate morfologica prin ,ultiple combinatii functionale si printr-un mare grad de nuantare al contractiilor intervin in exprimarea starilor psihice. Infatisarea statica de repaus a fetei reprezinta fizionomia. Exteriorizarea starilor psiho-emotionale prin actiunea muschilor pielosi reprezinta mimica. MECANISM DE ACTIUNE prin contractie, muschiul pielos propie insertia cutanata de insertia osoasa si formeaza o proeminenta cutanata liniara perpendiculara pe directia fibrelor sale. Cand insertia este punctiforma se formeaza o gropita. Dupa incetarea contractiei datorita elasticitatii sale pielea revine la pozitia initiala. Pe langa producerea unor cute temporare prin contractia muschiilormimicii se produce si deformarea unor santuri existente precum si mobilizarea buzelor, pleoapelor, nasului si mai putin a urechilor. Datorita pierderii elasticitatii pielii precum si datorita scurtarii fibrelor musculare cutele initial temporale se vor definitiva si vor duce la schimbarea fizionomiei individului. Mimica este o functie complexa. Activitatea intelectuala e exprimata in regiunea frontala si la nivelul ochilor. Starile afective se manifesta in special in jurul cavitatii bucale. In general se considera ca in starea de calm fantele sunt orizontale. In stare de veselie comisurile buzelor si unghiul lateral al ochiului sunt trase in sus, iar in tristete acestea sunt trase in jos. Din punct de vedere topografic muschii mimicii au fost sistematizati astfel: 1. Muschiul boltii craniene 2. Muschiul pleoapelor 3. Muschiul nasului 4. Muschiul din jurul orificiului bucal 5. Muschii urechii externe

1.MUSCHII BOLTII CRANIENE sunt occipito-frontalul si temporo-parietalul.

Muschiul occipito-frontal este un muschi digastric. Prezinta doua portiuni musculare:


muschiul frontal si muschiul occipital. Muschiul frontal are forma patrulatera, este subtire, se insera pe linia nucala suprema si se termina cu aponevroza epicraniana. Muschiul frontal este mai voluminos, e situat in partea anterioara a boltii craniene. Ia nastere pe aponevroza epicraniana la limita insertiei parului. Fibrele sale se termina in pielea din regiunea sprancenelor si intersprancenoasa. Prin urmare are o insertie osoasa posterioara si una cutanata situata anterior. Aponevroza epicraniana patrunde median sub forma unui triunghi intre fasciculele muschiului frontal si il imparte in 2: stanga si dreapta. Posterior aponevroza epicraniana se intinde pana la muschiul occipital iar in partile laterale pana la arcada zigomatica. Insertia sa posterioara fixa permite tragerea in sus a pielii din regiunea frontala facand cute transversale. Portiunea frontala a muschiului ridica spranceana si pleoapa superioara. Muschiul temporo-parietal e un muschi rudimentar care are fibre cu un traiect descendent de pe aponevroza epicraniana pe pavilionul urechii 2.MUSCHII PLEOAPELOR sunt in numar de 4: I. Muschiul orbicular al ochiului este situat pe circumferinta orbitei si in grosimea pleoapelor. Fasciculele sale nu sunt paralele ele se impletesc, au o dispozitie semicirculara. Majoritatea fibrelor se insera pe ligamentele palpebrale. Ligamentele pe care se insera sunt: Ligamentul palpebral medial e o banda fibroasa cu o extremitate mediala care se desparte in 2 fascicole inserate pe crestele lacrimale anterioara si posterioara. Intre cele doua fascicule este cuprins sacul lacrimal. Extremitatea laterala a ligamentului palpebral medial se bifurca intr-o ramura superioara si o ramura inferioara. Fiecare ramura patrunde in tarsul corespunzator. Tarsurile palpebrale sunt doua lamele fibroase, groase si rezistente care ocupa marginea libera a fiecarei pleoape. Ligamentul palpebral lateral se intinde de la extremitatea laterala a tarsilor pana la periostul de pe circumferinta orbitei. Muschiul orbicular al ochiului are trei portiuni: palpebrala, orbitala si lacrimala. Portiunea palpebrala intra in structura pleoapelor e alcatuita dintr-un strat subtire de fibre dispuse sub forma a 2 semiinele ce se prind pe ligamentele palpebrale. Partiunea orbitala a muschiului inconjoara regiunea palpebral si e formata din fascicule musculare groase cu insertie ligamentara dar si cu insertie osoasa pe circumferinta orbitei care este depasita de muschi. Portiunea lacrimala se insera pe creasta lacrimala posterioara, fibrele orientate inspre lateral si se

impart in doua fascicole care se prind in pleoape. Actiunea muschiului orbicular Are o actiune mimica si oroulu de a apara globul ocular de asemenea prin clipit distribuie si dreneaza lacrimile. In timpul somnului portiunea palpebrala apropie pleoapele.

II. Muschiul corugator al sprancenei e un muschi mic, puternic, fascicol care depinde
de muschiul orbicular al ochiului. Se insera pe portiunea mediala a sprancenei, pe pielea din treimea mediala. Cealalta insertie este pe portiunea nazala a osului frontal. Fasciculele musculare strabat muschiul orbicular al ochiului si muschiul frontal. Prin contractie trag spranceana inspre medial si in jos si se dormeaza cute intersrancenoase verticale intervine in gandire, durere, mirare III. Muschiul depresor al sprancenei (coborator) este un fascicol al muschiului orbicular si are o forma triunghiulara cu baza orientata in sus la capul sprancenei unde se insera pe piele, varful orientat in jos si se insera pe procesul ascent al maxilei in apropierea radacinii nasului. Prin contractie coboara capul sprancenei si este sinergist al muschiului corugator

IV. Muschiul procerus sau piramidal al nasului este mic, se insera pe piramida
nazala si pe pielea din regiunea intersprancenoasa . Prin contractie produce cute transversale si toate la radacina nasului. 3. MUSCHII NASULUI sunt muschi mici, subtiri, descrisi diferit In nomenclatura anatomica este descris muschiul nazal cu 2 portiuni si muschiul depresor al septului nazal care e un fascicul din orbicularul buzelor. Acest fascicul e de mici dimensiuni si lipsit de insemnatate. Muschiul nazal are doua portiuni. Portiunea transversala are forma triunghiulara si este dispusa transversal pe partea cartilaginoasa a nasului. Se insera pe fata anterioara a maxilei sub incizura nazala. Fibrele se orienteaza spre dosul nasului unde se unesc cu cele de partea opusa printr-o aponevroza. Prin contractie apasa pe aripa nasului si comprima orificiul nazal. A doua portiune a muschiului este portiunea alara. Insertia este comuna cu fascicolul precedent dar e formata din fibre mai scurte care ajung pana la aripa nasului. 4. MUSCHII DIN REGIUNEA ORIFICIULUI BUCAL. Acesti muschi formeaza doua sisteme. Unul central si unul periferic. Sistemul central e format din fascicule musculare circulare dispuse in jurul orificiului bucal care alcatuiesc muschiul orbicular al buzelor. Sistemul periferic este format din fascicule musculare, radiale, mai mult sau mai putin individualizate. Deoarece acesti muschi intra in componenta aparatului dento maxilar au fost numiti muschi orofaciali. Muschii din regiunea orificiului bucal sunt: a)

Muschiul orbicular al buzelor este dispus in jurul orificiului bucal si constituie

suportul buzelor. In componenta sa intra atat fibre proprii cat si fibre de la muschii invecinati. Dupa topografia fasciculelor I se descriu doua portiuni. Portiunea marginala este alcatuita din fascicule provenind de lamuschii invecinati. La nivelul comisurii labiale fasciculele musculare venite din directii diferite se intersecteaza si formeaza un nod muscular numit MODIOLUS. Portiunea labiala ocupa marginea libera a buzelor si reprezinta portiunea principala a muschiului. Cele doua portiuni nu sunt in acelasi plan. Pe sectiune sagitala ele descriu un L inversat. Portiunea orizontala e scurta si este formata din portiunea labiala, iar portiunea verticala lunga este formata din portiunea marginala. In unghiul dintre cele doua portiuni se gaseste artera labiala. Pe langa aceste doua portiuni musculare sau descris si fibre cu orientarea anteroposterioara. Numarul acestora este variabil. Densitatea lor e mai mare in apropiere de marginea libera a buzelor. Aceste fibre alcatuiesc muschiul compresor al buzelor. Actiunea muschiului orbicular este aceea de a inchide orificiul bucal dar prin contractia sa participa la numeroase acte fiziologice: supt, masticatie, vorbire b) Muschiul buccinator este un muschi lat, puternic situat profund. Singurul muschi pielos prevazut cu fascie. Insertia fixa se realizeaza de-a lungul unei linii in forma de potcoava cu deschiderea anterioara. Ea se gaseste pe procesele alveolare ale maxilei si mandibulei, iar posterior pe rafeul pterigomandibular. Acest rafeu e un cordon fibros ce se intinde intre cartilajul procesului pterigoidian si extremitatea posterioara a liniei milohioidiene. Fasciculele muschiului buccinator converg spre comisura buzei de unde patrund in muschiul orbicular si unele fibre se insera pe piele altele pe mucoasa. Fata profunda a muschiului nu este acoperita de mucoasa. Fata superficiala in partea posterioara vine in raport cu ramura mandibulei anterior de acasta se invecineaza cu muschiul maseter apoi e acoperit de muschiiziomatici rizorius, ridicator al unghiului labial. Muschiul e in raport cu ramuri ale muschiului facial cu vasele faciale si e perforat de ductul parotidian. Intre muschiul buccinator si maseter se gaseste o masa groasa invelita intr-o foita conjunctiva subtire numita corpul adipos al obrazului. Corpul adipos prin plasticitatea sa are rolul de a umple spatiul variabil dintre formatiunile invecinate in timpul masticatiei, suptului. Actiune: cand cavitatea este plina, prin contractie muschiul buccinator comprima continutul. Impreuna cu limbamentine alimentele pe arcadele dentare. Mucoasa bucala adera de muschiul buccinator iar contractia lui impiedica plicaturarea mucoasei. Trage comisura inapoi atunci cand cavitatea este goala. De asemenea are o functie mimica. c) Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului este situat in santul nazogenian. Muschiul se insera pe fata laterala a procesului forntal al maxilei. Fasciculele sale se termina pe pielea de pe aripa nasului si de pe buza superioara. Crin contractie ridica aripa nasului si buza superioara. d) Muschiul zigomatic mic este situat lateral de muschiul ridicator al buzei superioare, se insera pe osul zigomatic. Fibrele au un traiect oblic descendent si se termina pe pielea buzei superioare. Prin contractie ridica buza superioara. e) Muschiul ridicator al unghiului labial sau muschiul canin este situat profund si lateral de zigomaticul mic. Se insera in fosa canina si pe comisura labiala. Prin contractie trage comisura inspre superior si medial. f) Muschiul zigomatic mare este un muschi lung si subtire situat superficial in regiunea centrala a obrazului. Se insera pe fata laterala a osului zigomatic si pe comisura labiala. Prin

contractie trage comisura inspre superolateral. g) Muschiul rizorius este situat superficial, un muschi mic de multe ori absent, are forma triunghiulara cu varful la comisura labiala si baza inspre obraz uneori pana pe fascia muschiului maseter. La unii indivizi are o insertie cutanata in regiunea obrazului si prin contractie determina foseta rasului. h) Muschiul coborator al unghiului bucal are forma triunghiulara, situat superficial. Se insera pe linia oblica externa, iar cealalta se face prin varf pe pielea comisurii bucale. Este un muschi coborator i) Muschiul coborator al buzei inferioare are forma patrulatera. Este situat medial si profund fata de muschiul coborator al unghiului bucal. Se insera in zona mediala a liniei oblice externe si pe buza inferioara. Prin contractie trage buza in jos si o rasfrange inainte. j) Muschiul mental este mic, puternic situat profund in muschiul coborator al buzei inferioare. Se insera pe fata anterioara a mandibulei in dreptul incisivilor. Fibrele au un traiect descendent si se insera pe pielea mentonului. Intre cei doi muschi mentali se poate forma fosa barbiei. 5.MUSCHII URECHII EXTERNE la om sunt rudimentari sau absenti. A fost sistematizat in doua: muschii intrinseci care se insera numai pe pavilionul urechii si muschii extrinseci care se insera cu o extremitate pe pavilion si cu cealalta in zonele invecinate pavilionului. Acestia se numesc muschi auriculari anterior, superior si posterior. In aceasta categorie se incadreaza si muschiul temporoparietal.