TULBURRI ALE INSTINCTULUI ALIMENTAR

Definiie i istoric Tulburrile alimentare sunt caracterizate prin perturbarea marcat a comportamentului alimentar. Cuprind dou tulburri majore i anume: anorexia nervosa i bulimia nervosa. Termenul "anorexie" nseamn "pierderea total sau parial a poftei de mncare", o denumire care poate preta la confuzii deoarece, n primul rnd, nu apetitul ci comportamentul alimentar este dereglat. Completarea "nervosa" indic cauze psihice n acest tip de perturbare. Dei primele informaii despre anorexie dateaz nc din 1684, ca boal, Anorexia nervosa (AN) a fost descris de Charles Lasegue n 1873 la n cartea sa L'anorexie Hysterique i denumit astfel de ctre un alt medic francez, Henri Huchard, n 1883. Noiunea de bulimie provine din cuvntul grecesc bulimos care se traduce aproximativ prin foame de lup. Texte referitoare la aceast afeciune dateaz chiar din perioada antic, ns doar ncepnd cu iniierea termenului Bulimia nervosa (BN) de ctre Gerald Russel n 1979, aceasta este recunoscut ca boal.

Anorexia nervosa
Criterii de diagnostic 1. 2. 3. 4. Greutate corporal mai sczut cu 15% fa de greutatea normal; Teama intens de a crete n greutate dei persoana poate fi subponderal; Distorsiuni ale imaginii corporale; Absena a cel putin trei cicluri menstruale consecutive.

Distorsiunea imaginii corporale se refer la tulburarea modului n care este perceput dimensiunea corporal, adica persoana pretinde ca este gras, chiar dac este foarte slab sau neag gravitatea greutii sczute pe care o are.
Sunt dou tipuri de anorexie recunoscute: tipul restrictiv: diet foarte strict dar fr comportamente de tip binge evacuare forat (vrsturi autoinduse sau folosirea de medicamente care s produc diurez crescut, laxative sau clisme) i tipul cu evacuare forat n care manevrele de evacuare forat enumerate mai sus sunt folosite. Date epidemiologice Prevalena pe durata vieii la femei este de 0,5-3,7%. Debutul bolii are loc de obicei ntre 10 i 30 de ani, asocindu-se adesea cu un eveniment de via stresant. Anorexia apare la o vrst fraged, adesea la scurt timp dupa prima menstruaie. Vrsta cea mai periclitat, la care o persoana se poate mbolnavi, este odat la 14 ani i apoi la 18 ani. n trecut se credea ca doar tinerele fete aflate la vrsta adolescenei pot deveni anorectice, dar chiar i n prezent ele reprezint cazurile majoritare din totalul celor afectai. ns tot mai des se ntlnesc cazuri grave de anorexie la ambele sexe i la toate vrstele, chiar i la copii care prin publicitate, filme, prieteni sau alte influene ajung la impresia greit c aspectul fizic este cel mai important. Realitatea este c boala este mult mai frecvent la femei (raport 10:1 pn la 20:1). S-a observat apariia mai frecvent la femeile cu ocupaii care necesit o siluet supl (manechine, balerine). De asemenea, boala este mai frecvent

n rile dezvoltate. Etiologie Persoanele predispuse sunt femeile tinere sensibile, autocritice sau cu aspecte compulsive ale personalitii, care provin din familii cu istorie de tulburri depresive sau din familii cu un stil de via "ngrdit" de prini (copii lipsii de libertate). Practicarea sportului, baletului, modelingului, luptelor sau altor asemenea activiti care promoveaz aspectul suplu al persoanei, poate duce, de asemenea, la dorina de scdere excesiv n greutate. Dorina de scderea n greutate pornit din teama excesiv i neintemeiat de a fi supraponderal este un simptom care difereniaz cert anorexia nervoas de alte tulburri psihiatrice sau medicale care pot conduce la scderea n greutate. Bolnavii cu oricare dintre cele dou tipuri de anorexie nervoasa i organizeaz viaa social, comportamentul i, n ultima faz, identitatea n jurul dorinei de a slbi n continuare i de a nu crete n greutate. Rezumnd, n cazul aparitiei anorexiei, acioneaz mai muli factori mpreun care se influeneaz reciproc. Factori biologici: Predispoziia genetic poate constitui un factor, ratele de concordan fiind mai mari la gemenii monozigoi (50%) dect la cei dizigoi (10%). Din punct de vedere neurobiologic exist dovezi n sprijinul reducerii turn-overului noradrenalinei. Activitatea opioizilor endogeni este mai sczut, consecin a inaniiei.

Factori psihologici: Apariia bolii pare s fie o reacie fa de exigenele de independen, funcionare social i sexual din adolescen. Faptul ca, anorexia apare n majoritatea cazurilor n faza grea de dezvoltare i maturizare a corpului adic la pubertate, a condus la concluzia ca aceast boal apare n momentul n care o fat/femeie
simte ca nu reuete s fac fa problemelor i solicitarilor tipice acelei vrste. n timpul pubertii fata trebuie s-i dobndeasc o identitate corespunzatoare transformrilor ntr-o tnr femeie. Dac ea simte ca aceast sarcin o depete, apare un adnc sentiment de nesiguran. Pentru unele paciente, ncercarea de a-i controla greutatea corporal pare a le reda sigurana. Greutatea devine astfel un factor important al respectului fa de sine.

Factori sociali: n occident idealul frumuseii s-a dezvoltat de la inceputul anilor '60 tot mai mult n direcia unui corp zvelt. Accentul pe care l pune societatea pe siluet i pe exerciiile fizice constituie un factor de presiune pentru tinerele fete.
Factori psihodinamici: n centrul complexului psihodinamic se afl legtura tinerei fete cu mama sa de care este incapabil s se separe psihologic dublat de dorina ambivalent de a se separa de ea. Pacientele i ntorc agresiunea distructiv asupra lor ca pedeaps pentru trdarea de a-i dorit separarea de mam i pe de alt parte folosesc refuzul hranei ca ncercare de a obine o ngrijire tandr, atenie i control asupra mamei. O alt interpretare psihodinamic a anorexiei este aceea n care pacientele transfer lupta lor asupra impulsurilor sexuale n plan oral, refuznd s mnnce. Semnific, de asemenea, frica de sarcin, fuga de feminitate prin faptul c dezvoltarea formelor feminine este mpiedicat prin meninerea unui corp suplu, fr burt. Respingerea hranei nu constituie doar o lupt mpotriva maturizrii sexuale dar i o ncercare de rezisten mpotriva maturizrii ca adult.

Tablou clinic Anorexicii se consider prea grai, oricare ar fi greutatea lor real. Uneori ei nici nu observ cand au deja o greutate sub cea normal. Pentru a slbi, anorexicii refuz consumarea alimentelor sau consum doar alimente cu coninut foarte scazut n calorii, cazuri n care aceast boal poate deveni fatal. Anorexicii gasesc plcere n starea creat de nfometare i de faptul ca i au corpul "sub control", iar slbirea o vad ca o rsplat a "activitii" lor. i controleaz greutatea prin cntariri repetate, luarea msurilor, fac sport chiar i n situaiile n care sunt bolnave, rnite sau obosite; la femei apare o neregularitate a ciclului sau poate chiar sa nu mai intervin timp ndelungat, iar la brbai apare impotena. Unghiile, pielea i prul sunt clar afectate iar tensiunea i temperatura corpului sunt scazute. La nceput, persoanelor care nu cunosc situaia, le este greu s perceap aceste probleme. Din punct de vedere medical, o persoan cu un IMC mai mic de 17,5 poate fi considerat anorexic. Consecine medicale i psihice Din cauza scderii n greutate i a alimentaiei srace pot aprea grave tulburri somatice. Printre manifestri se includ: Scderea n greutate din cauza nfometrii sau exerciiilor fizice n exces Amenoreea (lipsa menstruaiei) Scderea libidoului Dureri abdominale Malnutriia (o form sever de scadere n greutate) Tulburri electrolitice (hipokalemie scderea potasiului din snge) Pierderea smalului dinilor din cauza vrsturilor repetate auto induse Esofagit Anemie Subierea firelor de pr lanugo (asemnator cu puful de pe capul sugarilor) Scderea estrogenului i testosteronului Osteopenie (pierdere de esut osos) Adesea se ntlnesc i simptome ale unei depresii sau/i puternic irascibilitate. Compulsii i uneori halucinaii Anxietate

Abuz de alcool i alte substane Suicidul n cazul bolnavilor depresivi Moartea din cauza malnutriiei severe

Evoluie i prognostic

Din totalul pacientelor, 40% recupereaz, 30% se amelioreaz, restul de 30% devenind cazuri cronice. Rata de mortalitate a anorexiei nervoase este de aproximativ 18% n primul rnd din cauza complicaiilor medicale i suicidului. Tratamentul anorexiei nervoase Cei mai muli dintre pacieni trebuie tratai intraspitalicesc, ntr-o unitate pediatric sau psihiatric pentru mai multe sptmni sau luni. Iniial, sunt stabilizai din punct de vedere medical dup care este nceput reabilitarea nutriional. Tratamentul este ndreptat i spre identificarea i tratarea tulburrilor coexistente, care includ tulburrile de dispoziie, anxietatea, tulburrile de personalitate i abuzul de alcool sau alte substane. Dup ce greutatea pacienilor este readus la o limit normal, antrenarea intensiv ntr-un model de via sntos consolideaz eficiena tratamentului.Tratamentul pacienilor cu vrsta sub 18 ani are succes doar dac este inclus ntreaga familie. Perioada de convalescen dureaz de obicei 2-3 ani i include tratamentul individual, al grupului sau al familiei. Tulburrile psihiatrice coexistente, n special tulburrile de dispoziie, de personalitate i abuzul de substante, necesit cel mai mult timp i sunt cele mai dificil de tratat. Mortalitatea poate fi redus prin stabilizarea medical prompt a scderii n greutate i a hipokaliemiei (hipopotasemiei) i prin recunoaterea i tratamentul tulburrilor depresive aprute concomitent (n 30-50% din cazuri). Tratamentul psihosocial i terapia de grup au rol educaional i suportiv. Psihoterapia psihodinamic individual s-a demonstrat a fi n general ineficient. Cea mai valoroas s-a demonstrat a fi terapia cognitiv-comportamental care ncearc s schimbe atitudinile i obiceiurile alimentare ct i imaginea propriului corpl. Terapia familial este util pentru problemele relaionale i poate ajuta la reducerea simptomelor. Medicaia se folosete adeseori n asociaie cu psihoterapia, cuprinznd antidepresive ( amitriptilina, mianserin) i uneori neuroleptice atipice.

Bulimia nervosa
Bulimia const ntr-o manifestare de pierdere a controlului asupra comportamentului alimentar n timpul ingestiei de alimente i de provocarea vomei sau alte comportamente de compensare a aportului de fiecare dat dup ngurgitarea alimentelor. Criterii de diagnostic A. Episoade recurente de alimentare n prin ambele din urmtoarele: binge (ndopare) . Un episod de binge se caracterizeaz

(1) consumarea, ntr-o perioad definit de timp (de ex., ntr-o perioad a 2 ore) a unei cantitati de alimente care este clar mai mare dect ceea ce ar mnca majoritatea oamenilor ntr-o perioad de timp asemntoare i n circumstane similare. (2) senzaia de lips de control asupra mncatului n cursul episodului (de ex., senzaia c nu se poate opri din mncat sau c nu poate controla ce sau ct mnnc). B. Comportament compensator recurent inadecvat, pentru a preintampina creterea n greutate, cum ar fi vrsturile auto-induse; abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, clisme; ncetarea alimentrii (in ,,post"); sau exerciiu fizic excesiv. C. Alimentarea n binge i comportamentul compensator inadecvat se manifest, ambele, n medie de cel puin 2 ori pe sptmn, timp de 3 luni. D. Evaluarea de sine este excesiv influenat de forma (aspectul) i greutatea corpului. E. Tulburarea nu apare doar n cursul episoadelor de anorexie nervoas. Exist dou tipuri descrise: Tip evacuator (purging): n cursul episodului curcnt de bulimie persoana s-a angajat cu regularitate n auto-inducerea de vrsturi sau n abuzul de laxative, diuretice sau clisme. Tip neevacuator : n cursul episodului curent de bulimie, persoana a folosit alte comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi postul (nealimentarea) sau exerciiul fizic excesiv, dar nu s-a angajat regulat n auto-inducerea de vrsturi sau n abuzul de laxative, diuretice sau clisme. Date epidemiologice Prevalena pe ntreaga durat de via la femei este de 1-4%. Vrsta de debut este de obicei pe la 16-18 ani. Ca i anorexia, bulimia este mult mai frecvent la femei (raportul 10:1). Cteva episoade de alimentaie excesiv necontrolat sunt obinuite n adolescen, trsturi bulimice ntlnindu-se i la 5-25% din populaia adult. Etiologie Factori biologici: Studiile metabolice indic activitate i turnover sczut pentru noradrenalin i serotonin. Nivelurile plasmatice ale endorfinelor sunt crescute la unele paciente cu bulimie care practic vrsturile, fapt care poate s le ntreasc acest comportament. Exist o frecven crescut a istoricului familial de depresie i obezitate. Factori familiali: Pacientele tind s fie perfecioniste i orientate ctre realizare. De obicei pacientele provin din familii din clasele mijlocii sau ridicate cu legturi slabe n interiorul nucleului familial ai cror membrii acioneaz impulsiv. Stresul este predominant, exist multiple rspunderi i p resiune crescut ctre realizarea social. Factori psihologici Ca i pacientele cu anorexie, bulimicele au dificulti cu respectarea exigenelor parentale n adolescen dar sunt mai extroverte, mnioase i impulsive. Pot s le fie team de prsirea familiei (la terminarea colarizrii). Discrepana dintre prerea despre sine i imaginea social poate provoca stro de tensiune i de vid interior. Factori psihodinamici Aspectul psihodinamic este determinat de instabilitatea emoional, impulsivitatea dublat de frica de a-i pierde controlul, toleran sczut la frustrare i tendine ctre adicii diferite. Deoarece exprimarea conflictelor intrapsihice este imposibil, apare mecanismul de aprare tip deplasare, mncarea i mncatul cptnd o valoare simbolic. Fanteziile sexuale sau agresive inacceptabile sunt exgurgitate simbolic. Foamea este interpretat ca o ameninare prin pierderea controlului asupra trupului, echivalent cu incapacitatea de a-i stpni viaa. Perioadele de ndopare au rol de reducere a stresului n sensul unui act autoconsolator dar uurarea nu dureaz fiind nlocuit de sentimentul de vin, de pierdere a controlului. Voma este provocat n scopul

meninerii greutii corporale pe care pacientul o consider un indicator al refacerii autocontrolului. n cazul bulimiei lupta pentru separarea de figura matern este jucat n planul ambivalenei fa de alimente. Tablou clinic Alimentele consumate n perioadele de ndopare sunt n general bogate n grsimi i carbohidrai putnd depi 5000 kcal/episod. Consumul excesiv de alimente i consumarea lor se face adeseori n secret. episoadelor de nfulecare i apoi de inducere a vomei poate aprea de la 1-2 pe sptmn, pn la 20 pe zi. La fel de variabil este i durata episodului de binge. De regul aceste situatii se petrec ntr-o total intimitate a persoanei afectate i percepute sunt de ctre partenerul de via sau de ctre familie dect trziu. Un profund sentiment de ruine i nvinovaire care apare dupa un astfel de exces este principalul motiv pentru care se ascunde chiar i de cea mai buna prieten. Pentru a putea mananca dupa poft, se ntmpl ca persoanele bulimice s fac datorii sau chiar s fure din lips de bani. Autoinducerea vomei poate aprea i dup mese n care nu a consumat o cantitate mare de hran. Complicaii medicale i psihice Problemele emoionale asociate sunt frecvente. Plecnd de la sentimentele de vinovie, bulimicul poate dezvolta n peste 70% din cazuri depresie clinic. Sunt frecvente i tulburrile de panic (n peste 20% din cazuri). Simptomele obsesiv-compulsive sunt ntlnite n peste 30% din cazuri. n afara bulimiei, pot exista n relaie de comorbiditate psihiatric i alte tulburri n controlul impulsurilor, inclusiv abuzul de substane (30-40%). Sunt obinuite disfunciile sexuale. Dintre complicaiile medicale amintim: Dezechilibre electrolitice Dezechilibre ale echilibrului acido-bazic Creterea uremiei Esofagit Decalcificarea dinilor Hipertrofia parotidelor cu creterea amilazei

Evoluie i prognostic Evoluia este de obicei cronic dar mai bun dect n anorexie dac nu se complic cu dezechilibre hidro-electrolitice severe. Recuperarea sub tratament este de 60%, rata recderilor poate atinge ns ntr-o perioad de 5 ani un procent de 50%. Tratamentul bulimiei nervosa Dup stabilirea diagnosticului muli pacieni cu bulimie nervoasa pot fi tratai n continuare ambulatoriu (extraspitalicesc) odat ce, gradat, scade frecvena i severitatea episoadelor de abuz alimentar i de purgaie. ns, unora dintre pacieni trebuie s le fie ntrerupte brusc aceste comportamente n timpul spitalizarii, n special n cazurile severe acompaniate de planuri de suicid sau n cazurile cu complicaii medicale. Dup ce episoadele de abuz alimentar i de purgaie au fost ntrerupte i toate complicaiile medicale tratate, inta tratamentului este inhibarea pe termen lung a acestor comportamente cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale. La fel ca i n tratamentul anorexiei nervoase, medicul trebuie s recunoasc tulburrile psihiatrice coexistente. n aproximativ 50% dintre cazurile de bulimie, medicamentele antidepresive sunt eficiente. Exerciiile fizice

moderate ajut att n ameliorarea stresului ct i creterea strii de sntate. Att psihoterapia cognitiv ct i cea interpersonal au efecte mult mai semnificative i de mai lung durat dect terapia antidepresiv singur. Aceast afeciune are o evoluie favorabil dac este tratat cu rigurozitate. Exist i forme atipice ale tulburrilor de comportament alimentar binge eating disorder n care persoana afectat are numeroase episoade de ndopare fr ns s apeleze la msurile compensatorii de meninere a greutii care apar la bulimici. Persoanele cu acest tip de tulburare de comportament alimentar sunt de obicei supraponderale sau obeze, mnnc mult i repede, fr a avea senzaia de saietate. Aceste episoade, ca i n bulimie, au loc de obicei n intimitate i sunt nsoite de sentimente de vin i ruine dup terminarea ospului.

Criteriile de diagnostic DSM-IV pentru bulimia nervoasa sunt: A. Perioade recurente de mancat compulsiv. Un astfel de episod prezinta urmatoarele caracteristici: 1. mancat frecvent ( aproximativ la doua ore ), consumarea unei cantitati de hrana mult mai mare decat ar putea ingera alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare; 2. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). B. Comportament recurent inadecvat si compensator menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata, utilizare excesiva de laxative, diuretice sau alte medicamente pentru slabit; abtinerea de la alimentare, exercitii fizice in exces. C. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta, in medie, cel putin de doua ori pe saptamana, pe o perioada de minimum trei luni. D. Autoevaluarea este influentata de forma si greutatea corporala. E. Tulburarea nu apare in mod exclusiv intre episoadele de anorexie nervoasa. Persoanele care sufera de bulimie au tendinta de a-si autoaprecia valoarea preponderent in termenii siluetei si ai greutatii corporale, nu ai performantelor lor. Deasemenea, o mare parte dintre aceste persoane au tendinta de autoevaluare negativa si manifesta si tulburari depresive ce dureaza de o lunga perioada de timp. Studiile efectuate de Fairburn au demonstrat utilitatea psihoterapiei cognitiv-comportamentale in tratamentul tulburarilor conduitei alimentare, obtinandu-se rezultate pozitive atat in tratarea bulimiei nervoase, cat si a anorexiei nervoase. (I.Holdevici- Psihoterapia cazurilor dificile) Psihoterapia are ca scop atat normalizarea greutatii si a deprinderilor alimentare, cat si modificarea temerilor si preocuparilor legate de aspectul fizic si greutatea corporala. In timpul terapiei, pacientii cu bulimie vor primi informatii cu caracter stiintific care sa acopere urmatoarele aspecte: - greutatea corporala si reglarea acesteia

- efectele fiziologice ale mancatului compulsiv, ale reactiei de voma autoinduse, ale utilizarii laxativelor si diureticelor - ineficienta reactiilor de voma, a utilizarii laxativelor si diureticelor ca mijloc de control al greutatii - efectele regimului de slabire Psihoterapia cognitiv-comportamentala in cazurile de anorexie nervoasa vizeaza in special intarirea motivatiei pentru schimbare a pacientilor si aplicarea unor metode de contracarare a efectelor infometarii. Deasemenea, pacientii vor primi informatii in legatura cu efectele infometarii: capacitatea de concentrare a atentiei scazuta, preocupare exagerata in legatura cu alimentarea, tulburari de somn, sensibilitate crescuta la frig, probleme gastrice.

La nivel profund, atat anorexia cat si bulimia reprezinta o carenta afectiva majora, manifestata in planul realitatii prin acest comportament de refuz alimentar. Persoanele anorexice, pot fi "recunoscute" dupa silueta excesiv de filiforma (slaba), silueta care transmite imaginea unei persoane obosite, slabite cu alura "fantomatica". Acesta nu este insa un criteriu obligatoriu, deoarece, structural anatomic pot arata ca avand o greutate normala, desi interior starea ca atare poate fi in plina desfasurare. Faciesul (fizionomia, expresia fetei) este trista si "pierduta" parca intr-o alta dimensiune, dificultati de adaptare si acomodare la realitatea de zi cu zi cu greutate de concentrare in a depune un efort sustinut pe o anumita bucata de timp si sarcina data. Totodata, comportamentul alimentar anorexic, poate fi recunoscut dupa tendinta persoanei de a manca foarte putin, uneori dand senzatia ca se hraneste doar "cu aer si apa". Tonusul este scazut, miscarile lente iar preocuparea principala este legata obsesiv de greutatea corporala. Anorexia dezvolta si este in legatura cu simptomatologia dismorfofobica, respectiv cu deformarea imaginii corporale interne (persoana se vede pe sine, la nivel corporal distorsionat. In anorexie, reprezentarea pe care persoana o are despre sine este cum ca a depasit greutatea normala, ca este grasa). Persoanele bulimice, pot fi recunoscute dupa tendinta de a cumpara si consuma alimente excesiv. Structural anatomic acestea sunt mai dificil de recunoscut dat fiind faptul ca, greutatea corporala se mentine in limite aproape de normal. Cearcanele pronuntate, expresia fetei care exprima oboseala, precum si smaltul dintilor tocit de regurgitarea si voma repetata, pot fi cateva semne care sa atraga atentia si sa ridice semne de intrebare celor din jurul unei persoene care se confrunta cu bulimia. Ce provoaca aparitia acestor tulburari? Tulburarile emotionale (anorexia si bulimia) au ca si cauze interne o suferinta afectiva instalata de-a lungul timpului, care s-a manifestat simptomatic ascuns, prin mai multe stari (anxietate, panica, deprimare si depresie), stabilindu-se manifest in aceste atitudini legate de alimentare. Este dificil de spus ce anume contribuie la aparitia si instalarea acestora, pentru ca difera de la persoana la persoana in functie de istoria de viata si experientele personale parcurse. Ca tablou general insa, putem mentiona carentele afective venite din abandon, separare timpurie de unul dintre parinti, o slaba comunicare emotionala in perioadele de dezvoltare (prescolare, scolare mici), decesul unuia dintre parinti in copilarie sau adolescenta. Foamea de iubire si afectiune, lipsa unei relatii de ingrijire si sprijn afectiv din relatie cu mama sau persoanele substitut de mama (bunica, bona, matusa etc) este redata prin infometarea organica. Refuzul permanent pe care persoanele anorexice sau bulimice il pun in scena propriei existente este printre altele, refuzul afectiv pe care ele insale l-au simtit si trait in perioadele de dezvoltare timpurii. In ceea ce priveste predispozitia pentru dezvoltarea acestor tulburari, se observa o tendinta mai frecventa a femeilor si tinerelor fete, decat pentru barbati. Cine este mai predispus la aceste tulburari? Persoanele mai predispuse sa sufere de aceste tulburari sunt cele care se confrunta cu o stare depresiva pe care o mascheaza inconstient, in aceasta forma reactiva (anorexica sau bulimica). Starea de "depresie ascunsa" (neconstientizata) poate sa conduca mai frecvent si sa predispuna la

dezvoltarea acestei simptomatologii manifestate prin refuz alimentar fie prin infometare fie prin exces si refuz ulterior prin voma. Ce pot face pentru a ajuta? Pentru a ajuta o persoana anorexica sau bulica trebuie sa comunicam cu aceasta, sa o atentionam asupra a ceea ce observam in comportamentul ei, sa vorbim deschis si cu rabdare, sa o indrumam sub forma de propunere si nicidecum de impunere spre a intreprinde actiuni care sa o ajute sa depaseasca problematica cu care se confrunta. Suportul emotional, sprijinul afectiv este foarte important in asemenea situatii. Psihologul poate ajuta? Pacientul poate fi ajutat in masura in care acesta vrea sa gaseasca o cale de intelegere si rezolvare a starii prin care trece. De altfel, doar prin consiliere psihoterapeutica si psihoterapie, poate sa ajunga la solutii interioare (mentale si emotionale) viabile care sa il ajute sa treaca prin suferinta pe care o traieste. Desigur ca, in masura in care starea este avansata si au aparut deja deterioari la nivel organic si fiziologic, colaborarea dintre psihoterapeut si medic este necesara, inevitabila si binevenita. Uneori atat in manifestarea anorexica cat si bulimica, deteriorarile la nivel structural fiziologic pot fi atat de masive, incat putem spune ca pana la repunerea in echilibrul afectiv si psihic, este necesar sa se puna accent pe insasi viata persoanelor in cauza, din punct de vedere medical. Ce poate face o persoana care intampina astfel de probleme? Persoana anorexica sau bulimica trebuie sa urmeze un demers terapeutic prin care sa poata intelege de unde vine, ce semnificatii are manifestarea acestora si prin care sa poata gasi solutii benefice pentru propria-i viata.