Cand nu recunosti iubirea unui copil

Intr-o seara, venisem de la munca si eram foarte obosita iar cei doi copii erau
ocupati sa faca impreuna o lucrare pentru scoala, pentru lucru manual, asa
mi-au zis. Fiica mea de 11 ani era in mijlocul proiectului ei si il asista pe
fratele ei in timp ce facea o paturica. Am plecat de langa ei, m-am dus sa
rezolv niste treburi si cand m-am intors peste vreo 2 ore, am gasit o mare
mizerie in bucatarie, in sufragerie si ambii copii stateau in fata televizorului.

Dupa o zi lunga si extenuanta, am fost zgarcita in a petrece timp cu ei, in a

vedea ce mai fac, ce mai zic, in a le darui pupaturi si afectiune. Dintr-o data
am vazut materialul din care fiica mea si-a facut lucrarea. Ea luase ghemele
de lana colorata pe care le cumparasem ca sa fac din ele o paturica impletita
cu andrelele pentru un bebelus iar acum nu mai ramasese nici un ghem
intreg; erau numai bucati mici de resturi din fiecare ghem, suficient cat sa nu
le mai pot folosi deloc. Nu am mai stat sa primesc nicio explicatie, am
explodat la copii spunandu-le cat de furioasa sunt pentru ca au facut asa
ceva!

Fiica mea m-a ascultat cuminte si umila, nu a incercat sa se apere deloc dar
puteam vedea durerea adanca pe chipul ei. S-a retras in liniste in camera ei
si a stat acolo ceva vreme singura pana cand a iesit ca sa ne spuna noapte
buna si sa isi ceara inca o data iertare pentru greseala pe care o facuse.

Cateva ore mai tarziu, cand ma pregateam sa ma duc la culcare, pe patul

meu statea o plansa mare alba pe care erau lipite si impletite fire din
ghemele mele taiate de copii, iar din acele fire de lana era scris „O IUBESC PE
MAMI”. Si alaturi era un bilet pe care scria „Iarta-ma” pentru faptul ca imi
luase ghemele de lana fara sa ceara voie.

Pana in ziua de azi, inca am lacrimi in ochi cand imi amintesc cum am
reactionat si inca simt durerea actiunilor mele de parinte disperat si
insuficient de atent la sensibilitatea faptelor copiilor mei. Eu am fost apoi
aceea care m-am dus in camera fetitei mele si mi-am cerut iertare pentru
reactia mea, pentru ca nu am avut rabdare sa aflu pentru ce au folosit
ghemele de lana si pentru ca am reactionat fix din pricina asteptarilor mele.

Si acum am la noptiera, dupa atatia ani, lucrarea fetitei mele, ca sa nu uit

nicio clipa ca nimic pe lumea asta nu e mai important si mai frumos decat sa
primesti iubirea unui copil.