ANTURAJUL ADOLESCENTILOR

Varsta adolescentei presupune si alegerea unor prieteni de “distractie”. De cele mai multe
ori, influentele din anturaj creeaza cele mai multe consecinte nedorite de parinte, chiar si de
adolescent. In acest caz, parintii trebuie sa aiba un cuvant de spus. Ei trebuie sa stabileasca niste
reguli in ceea ce priveste anturajul si obiceiurile sale.
De cealalta parte intervine adolescentul care considera ca a ajuns la o varsta in care poate
decide singur cu cine iese si cu cine nu. Regulile parintilor le pot intari si mai tare convingerile,
incercand de multe ori sa “evadeze” din limitele impuse si sa se descatuseze de cei care formeaza
anturajul.
Unii psihologi considera, in ciuda temerilor parintilor de proaste influente, ca un anturaj
nepotrivit nu inseamna neaparat si in totalitate o problema garantata. Trebuie lasat, oarecum,
libertatea tanarului de a alege dar in mod informat. Comunicarea intre parinte si tanar trebuie sa
isi pastreze un ton degajat, firesc. Chiar daca tinerii mai au anumite “scapari” de judecata, tine
minte ca nu vor abandona tot ceea ce tu i-ai invatat. Asadar, educatia de pana atunci va avea un
cuvant real de spus.
Ingrijorator e atunci cand copilul devine “oaia neagra” a anturajului. Atunci pot aparea
semne reale de intrebare, iar consultul unui psiholog poate fi unti in anumite cazuri sau
incercarea de debarasare de anturaj intr-un mod care sa nu fie ostentativ si care sa nu il priveze
pe tanar de propria libertate. In aceasta situatie trebuie analizat daca rebeliunea lui/ei nu e o
manifestare temporara sau o forma de opunere fata de ceva anume. Trebuie cautata solutia la
radacina problemei.
Un studiu despre tipurile de prietenii dintre tinerii zilelor noastre a aratat ca acestia au o
gama variata de cunostinte si prieteni din diferite medii, niveluri sociale, cultural etc. la acest
aspect ii ajuta si noile tehnologii precum internetul, jocurile pe computer etc.
Un aspect esential cand vine vorba de anturajul adolescentului este comunicarea acestuia
cu parintele. Ea trebuie sa fie libera, parintii sa intrebe despre prieteni, despre cum isi petrec
timupl liber, dar toate acestea trebuie facute cu discretie, intr-un mod neinvaziv. Diplomatia este
cuvantul de ordine in acest context. Acest lucru este explicat de catre cercetatorii de la Centru de
Studiu si Cercetare despre Copii din New York prin faptul ca anturajul tinerilor este perceput de
acestia ca pe o familie. Astfel, daca jignesti prietenul lui, il jignesti pe el. Solidaritatea este foarte
bine conturata la acest nivel.
Este foarte bine ştiut faptul ca relaţia părinte-copil poate fi considerată cea mai
importanta dintre relaţiile care se pot forma, în general, între oameni. Pe lânga faptul că este o
legătură definitivă şi indestructibilă,ea ar trebui sa fie şi cea mai strânsă şi puternică legatură
posibilă între oameni
Dar pentru ca această relaţie să fie reuşită, este nevoie de mult efort şi răbdare depuse de
copii, dar şi de părinţii lor. Este foarte important ca fiecare dintre ei să conştientizeze şi, de
asemenea, să înţeleagă poziţia în care se află şi, care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite, şi
limitele, ce nu trebuie depasite. Ca adolescent este foarte important să te menţii pe o linie
dreaptă, adică să ai grijă să menţii controlul comportamentului sub imperiul atâtor tentaţii sau să
ştii sa spui NU influenţelor negative ale anturajului, să nu faci greşeli ce depăşesc anumite limite
şi care ţi –ar putea provoca mari probleme. Aici intervine părintele, care trebuie sa fie suportul
constant al adolescentului şi care va veghea menţinerea, modelarea comportamentului copilului
său. Nu este vorba de un control continuu, sufocant şi stresant, ci mai degrabă de o supraveghere
din umbră, de o anumită grijă, multă răbdare şi muncă de convingere asupra a ceea ar fi bine sa

1
facă sau cum să se comporte un copil. Adolescentul are nevoie de încredere în el însuşi, de
încrederea părintilor în resursele sale şi mai ales, de afecţiunea şi dragostea lor.
Este vorba despre o educaţie puternică şi bine înrădăcinată, ce trebuie oferită unui copil
începând de la mica copilărie, pubertate şi continuată în adolescenţă, vârsta frământărilor, a
entuziasmului, a cristalizării relaţiilor de prietenie şi iubire. Nu este deloc uşor să fii părintele
unui adolescent deoarece adolescenţa este, prin definiţie, perioada de viaţă în care învăţăm să
devenim autonomi.
Adolescentul începe să se detaşeze treptat de mediul familial spre grupul de prieteni, însa
în acelaşi timp, el caută acel mediu familial, acele repere, care-i vor permite să devină adult,
modelându-şi conduita în functie de modelele parentale; este copil şi adult în acelaşi timp…şi
trăieşte aceasta contradicţie, nu e deloc uşor…Adolescentul învaţă zilnic în anumite feluri de la
diferite persoane. El învaţă adesea, fiind atent la ceea ce fac părinţii şi, mai puţin din ceea ce
spun aceştia şi tocmai de aceea, este important ca şi părinţii adolescentului să facă ceea ce ei
predică.
Realaţionarea părinte - adolescent are loc doar prin stabilirea comunicării dintre aceştia şi
prin interacţiunile specifice fiecărei familii.Comunicarea dintre părinţi şi adolescent este o
condiţie foarte importantă a relaţionarii şi a formării personalităţii. O bună comunicare nu
înseamnă ca adolescentul să-l asculte pe părinte fără a scoate un cuvant, sau să se conformeze de
fiecare dată doar ţinând cont de ierarhia rolurilor, ci a experimenta exprimarea liberă pentru a se
face înteles,a se descarca atunci când este trist, a învăţa din greşeli, a împărtăşi emoţii…
Părintele care stie să-i lase copilului o marjă de libertate, dar careîi inculcă şi anumite
norme şi valori şi-i fixează anumite repere în ceea ce priveşte comportamentul, îşi va atrage
respectul copilului său adolescent. Adolescentul caută într-un fel anume, aprobarea părintelui său
pentru conduita sa, el nu are aşteptări de la părinţii săi de genul că ar putea să facă chiar tot ce-i
trece prin cap şi aceştia să-l aprobe
Una din problemele cu care se confronta un adolescent care intra intr-un anumit anturaj
sunt viciile cum ar fi: fumatul, drogurile, alcoolul.
Cele mai noi date statistice disponibile în România cu privire la viciile adolescenţilor se
referă la fumat şi datează din octombrie 2009, când a fost realizat studiul „Impactul
pictogramelor de pe pachetele de ţigări asupra adolescenţilor din România".
Respectivul studiu a indicat faptul că 6% din adolescenţii cu vârste între 14 şi 18 ani au încercat
cel puţin o dată să fumeze, iar 24% din ei fumau la momentul realizării studiului. De asemenea,
studiul a relevat faptul că principalul motiv pentru care adolescenţii români se apucă de fumat
este acela că îşi doresc să pară „mai importanţi".
Dacă e un copil timid, emotiv şi care interacţioneză greu cu ceilalţi, poate fi atras cu
uşurinţă de obiceiurile nocive pentru sănătatea lui. Motivul? Nevoia de a fi acceptat într-un grup
şi de a socializa cu cei de vârsta lui. În cazul în care copilul tău nu ştie să-şi folosească abilităţile
de comunicare şi nici nu are o preocupare comună cu alţi adolescenţi, viciul poate fi calea cea
mai simplă de a se integra într-un grup.
De ce? Fiindcă adolescenţii fumează, beau alcool şi consumă droguri în grup, iar selecţia
celor care pot să li se alăture constă tocmai în adoptarea viciului care îi uneşte, fără să conteze
calităţile persoanelor respective. În plus, prin faptul că reprezintă încălcarea unor reguli, viciile
răspund nevoii adolescenţilor de a se manifesta conflictual şi de a-şi testa limitele.
Anturajul poate fi considerat si gasca de cartier. Principalele cauze pentru care
adolescentii accepta sa intre in gasca de cartier pot fi:

2
1. Lipsa banilor, dar si lipsa unei vieti normale de familie
2. Divortul parintilor sau lipsa de atentie si de interes din partea lor ii determina de multe ori pe
dolescenti sa se refugieze in bratele unui anturaj dubios.

3. Se poate intampla ca adolescentii sa intre intr-o astfel de gasca pentru ca nu au de ales, pentru
ca au frati, surori, veri, care fac deja parte din gastile de cartier, sau copii, care locuind in zone
rau famate in care daca nu faci acest pas risti sa ai mari probleme cu protectia personala.
4. Unii o fac din teribilism, din dorinta de a uita de probleme, sau din dorinta de a ajunge lideri si
a demostra ca pot mai mult decat cred altii.
De cele mai multe ori, politia nu mai poate face fata numarului tot mai mare de jafuri,
atacuri armate, talhariilor si omorurilor petrecute pe strazi, cei naivi, slabi si inconstienti ar putea
alege drept model de viata o gasca de cartier, calificand actele infractorilor drept adevarate fapte
de vitejie. 
In general, in cazul copiilor care ajung in gastile de cartier, parintii sunt ori extrem de permisivi ,
ori indiferenti, lasa rolul de educator scolii... 
Consumul de droguri este o problema pe care cei mai multi parinti nu vor sa o intampine.
Drogul are de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea,
dorinta de a incerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele
intelectuale si chiar dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat
fenomenul, au demonstrat ca exista o adevarata "foame" de a descoperi si cunoaste realitatea
inconjuratoare in toate ipostazele incitante si sensurile ei profunde.
Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in principalele
grupuri in care se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul si scoala. Este ceea ce
determina formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii
psihologici, de mediu si cei fiziologici.
In profilul psihologic al tanarului consumator domina trasaturile nevrotice, dependenta
afectiva, intoleranta la frustrare, angoasele de separatie, izolarea si dependenta afectiva,
iritabilitatea, timiditatea si hipersensibilitatea. Are loc o opozitie a eului impotriva lumii, pe care
o considera un element agresiv, nedrept si opresiv. Solutia pe care adolescentul in cauza o
gaseste pentru a rezolva aceste conflicte este retragerea intr-o lume construita, determinata si
intretinuta de drog. Aceasta lume il face fericit, ii satisface instinctele primare, ii estompeaza
pentru un timp conflictualitatea.
In urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii de droguri, prezenta unei stari
emotionale necontrolate si demonstrative, in sensul alienarii fata de cei din jur si al unui slab
control al impulsivitatii. Autocunoasterea si autodefinirea, rezolvarea propriilor probleme este
limitata, pe langa acestea, si de imaturitatea cognitiva a adolescentului.
Dar daca descoperi ca in anturajul copilului tau exista consumatori de droguri sau copilul
tau este in aceasta situatie atunci cea mai buna  solutie ar fi sa iei lucrurile in serios.  Exista
parinti care descopera ca prietenii copiilor lor consuma droguri si din motive de ingrijorare
pentru sanatatea lor recurg la modalitati nenumarate pentru a ii desparte de grup. Sunt putini cei
care incearca sa comunice cu ceilalti parinti si sa gaseasca o metoda comuna de rezolvare a
problemelor.
Cel mai greu este sa pastrezi concomitent o relatie de prietenie cu respectivul copil si o
atitudine impunatoare. Iata cateva sfaturi pentru a rezolva problema consumului de droguri in
cazul in care copilul tau isi petrece timpul intr-un anturaj care obisnuieste sa faca asta
Este foarte greu sa pastrezi o prietenie daca nu te implici in ceea ce fac prietenii tai. Chiar

3
si actiunile riscante sau gresite pot sa dovedeasca apartenenta la grupul respectiv. Copilul este cel
mai greu de controlat atunci cand nu este acasa. Sunt nenumarate cazurile in care copiii au
inceput sa se drogheze in urma convingerilor grupului de prieteni si nu din proprie curiozitate. O
prima incercare a fost punctul de pornire spre o dependenta greu de controlat. Adolescentii au
ajuns sa fure lucruri de acasa pentru a le vinde si a face rost de bani, au ajuns la inchisoare sau  in
spitale.  
Parintii pot sa sugereze copiilor ce prieteni sa isi aleaga dar acestia din urma sunt cei care
iau decizia finala. Trebuie de asemenea sa ii sprijini prietenii dar sa nu le tolerezi
comportamentul. Nu trebuie sa accepti consumul de alcool, tigari sau droguri la tine in casa.
Ajuta-ti cat poti de mult copilul, are nevoie de suport fizic si moral.
Este intr-o situatie oricum dificila asa ca o atitudine severa va inrautati lucrurile.
Sunt situatii in care adolescentii sunt perfect constienti de faptul ca prietenii lor fac un lucru rau
si incearca  sa ii ajute. Daca nu reusesc  acestia  renunta la orice contact cu ei. Parintii ii pot
incuraja sa isi ajute prietenii sa ceara ajutorul unor specialisti sau sa renunte la acest obicei care
le afecteaza grav sanatatea
Cel mai important este sa construiesti o relatie bazata pe sinceritate. Afla care este
parerea copilului tau cu privire la comportamentul prietenilor lui. Este imposibil ca acesta sa nu
fie afectat. Sunt vulnerabili la aceasta varsta si sunt usor de influentat. In plus, ei nu recunosc
greselile pe care le fac si se ascund de teama sa nu fie pedepsiti. Cel mai bine e sa te asiguri ca
fiul/ fiica este constienta de ceea ce simti si crezi. Adolescentii isi asculta parintii chiar daca
pretind ca nu fac asta. Ei au nevoie de sprijin si de sfaturi care sa le consolideze increderea in
sine si sa-i motiveze.
Atunci cand sunt scapati de sub control copiii sunt in stare sa puna la cale planuri
complexe prin care sa se ascunda si sa faca lucruri interzise. Acestia trebuie sa stie ca viata lor
este in pericol si sa constientizeze gravitatea situatiei.  .