Uniunea Europeană reprezintă o entitate politică, socială şi economică compusă din 27 ţări.

Statele Membre
au decis împreună, pe parcursul unui proces de extindere ce a durat 50 de ani, să construiască o zonă de
stabilitate, democraţie şi dezvoltare durabilă, menţinând diversitatea culturală, toleranţa şi libertăţile
individuale. Uniunea Europeană îşi propune să împărtăşească realizările şi valorile sale cu ţările şi popoarele
Proiect finanţat de de dincolo de graniţele ei.
UNIUNEA EUROPEANA
 CUPRIS

Cap. Denumire Capitol Pagina

I Ce este o decizie? 1

II Stiluri decizionale 5

III Etapele luării unei decizii 14

IV Deciziile privind comportamentele de risc: consumul de 18

alcool şi de droguri
V Deciziile privind cariera 22

Bibliografie 36
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

I. CE ESTE O DECIZIE?

Decizia înseamnă alegerea unei modalităţi de rezolvare a unei probleme, a unei

situaţii. Întotdeauna decizia înseamnă o alegere (decizia de a merge la o anumită şcoală, de a
avea anumiţi prieteni, de a te îmbrăca într-un anumit fel, etc.). Viaţa este plină de alegeri.
Multe dintre ele sunt minore, dar sunt de asemenea momente când suntem în faţa unor decizii
dificile. Dar deşi luarea de decizii bune este extrem de importantă când suntem în momente
semnificative, este la fel de important pentru noi să luăm decizii bune tot timpul.

Procesul decizional se referă strict la alegerea unui mod operaţional de rezolvare a

unei situaţii sau probleme, din mai multe alternative existente. În sens larg, acest proces
include şi stabilirea soluţiilor posibile de rezolvare a unor situaţii sau probleme, pe baza unor
informaţii culese în prealabil şi care trebuie să aibă un grad cât mai mare de certitudine, astfel
încât decizia finală să fie cât mai eficientă.
În concluzie, luarea deciziilor reprezintă abilitatea de a rezolva o problemă prin
alegerea unei acțiuni din mai multe alternative posibile.

Important!
Reţineţi că aveţi întotdeauna mai multe variante de ales în rezolvarea unei problemei,
în adoptarea unei decizii. Analizaţi-le cu atenţie pe fiecare, informaţi-vă din surse cât mai
valoroase şi implicaţi-vă în decizie. Consultaţi-vă, dar nu lăsaţi alte persoane să decidă în
locul vostru.

Adolescenţa – perioada marilor decizii

1 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

La ieşirea din copilărie şi începutul adolescenţei, ca şi în tot decursul acestei perioade,

se produce dezvoltarea impetuoasă a unei personalităţi cu trăsături în plină formare.
Adolescenţa este o perioadă importantă a dezvoltării umane, perioadă de numeroase şi
profunde schimbări biologice, fizice, psihice, morale, etc, perioadă a dezvoltării, în care
dispar treptat trăsăturile copilăriei, cedând locul unor particularităţi complexe şi foarte bogate,
unor manifestări psihice individuale specifice.
Adolescenţa cuprinde două faze :
-una timpurie între 10-11/13-14 ani, perioadă a transformărilor profunde fizice şi
fiziologice, a unor conturări complicate a intereselor, atitudinilor şi concepţiei morale a
copilului; această perioadă se numeşte preadolescenţa sau pubertate.
-a doua perioadă 13-14/17-18 ani este cea a adolescenţei propriu-zise ce se
caracterizează printr-o echilibrare puternică, intimă a concepţiei despre lume şi viaţă, prin
clarificarea şi intensificarea elaborării idealurilor omului, printr-o mare dezvoltare a laturii
cognitive, afective şi voliţionale a personalităţii.
La această vârstă se dezvoltă conştiinţa de sine, preadolescentul fiind animat de
dorinţa de a-şi cunoaşte propriile sale posibilităţi, pentru a-şi da seama în ce măsură poate fi
util celor din jur. Copilul se orientează mai mult către lumea externă, în aspectele ei multiple,
dar îşi îndreaptă atenţia şi către propria-i viaţă psihică, în cunoaşterea căreia tinde să se
adâncească tot mai profund.
O caracteristică a adolescenţei este şi proiectarea idealului în viitor; un aspect al
acestei preocupări este interesul pentru profesia pe care o va îmbrăţişa, determinându-l la
reflecţie asupra vieţii sale interioare; adolescentul se analizează spre a-şi cunoaşte calităţile,
spre a se convinge de valoarea lor în raport cu profesia la care se va decide.
Capacitatea de a se preocupa de propria persoană, de a medita, şi de a-şi analiza
trăsăturile psihice, nu înseamnă fuga de societate. Caracteristica principală a adolescentului
este un puternic impuls către acţiune, dorinţa de a participa la toate manifestările vieţii
sociale. Acum dispar dorinţele vagi şi apar ţelurile bine conturate, visarea îşi ia forme
conştiente.
În general, în procesul de luare a deciziei, preadolescentul este prompt, dar la
adolescent, timpul este mai îndelungat, deoarece el reflectă mai temeinic asupra mijloacelor
realizării acţiunii precum şi a consecinţelor ce decurg din aceasta.
În execuţia hotărârii preadolescentul nu trece totdeauna imediat la execuţia ei, ci
adesea amână îndeplinirea celor propuse. Adolescentul dă dovadă de mai multă perseverenţă,
scopurile acţiunilor sale având o motivaţie mai puternică. Pe această perseverenţă se dezvoltă
calităţile voinţei: iniţiativa, perseverenţa, principialitatea scopului, etc.

2 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Deosebit de importante pentru deciziile preadolescentului şi adolescentului sunt

valorile şi interesele acestora. Sfera intereselor se lărgeşte ca urmare a creşterii orizontului
cultural şi a îmbogăţirii experienţei de viaţă. Interesele preadolescentului nu gravitează doar în
jurul activităţii şcolare, ci se extind şi la alte domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei.
Interesele devin mai stabile, fiind legate de domenii mai cunoscute, sau spre care se
manifestă aptitudini evidente. Interesele devin mai conştiente, ele fiind urmărite cu tenacitate
în vederea unui scop anumit; capătă caracter selectiv şi de eficienţă iar sub aspectul
conţinutului este de remarcat marea diversitate: cognitive, pentru tehnică, pentru lectură,
politico-sociale, pentru sport, pentru muncă etc.
Aceste interese sunt, mai ales la vârsta adolescenţei, legate de idealul profesional,
generând motivele care-i determină pe adolescenţi, să se orienteze şi să-şi aleagă o anumită
profesiune: aptitudinile pentru profesia respectivă, şansele de reuşită în învăţământul superior,
posibilităţi de câştig, condiţii de muncă avantajoase, posibilităţi de afirmare, etc.
Toată această succintă prezentare a acestei etape din viaţa omului ne confirmă faptul
că, adolescenţa este perioada când se pun baza marilor decizii care vor influenţa întreaga
existenţă a individului:
- decizii asupra tipului de şcolarizare (liceu sau facultate) care vor influenţa viitoarea
carieră;
- decizii privind alegerea prietenilor, a anturajului;
- decizii asupra relaţiilor intime pe care le vor avea;
- decizii privind dezvoltarea personală (decizia de a citi mai mult, de a se înscrie la un
club, de a face un anumit sport, etc);
- decizii referitoare la evitarea sau eliminarea unor comportamente de risc, dăunătoare
(fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, etc).
Exerciţii:
Brainstorming- decizie. Acest exerciţiu se recomandă a fi aplicat la începutul sesiunii
de formare referitoare la definirea deciziilor.
Fiecare participant este rugat să menţioneze primul cuvânt care îi vine în minte în
legătură cu termenul de decizie. Formatorul notează pe flipchart aceste cuvinte. Se analizează
în ce măsură fiecare cuvânt este implicat în definirea conceptului de decizie.
Linia vieţii
Aceasta este un procedeu care va ajuta formabilii să analizeze lucrurile pe care le-au
făcut în trecut, deciziile mai mult sau mai puţin importante pe care le-au luat şi totodată să se
orientezi asupra viitorului.

3 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

„ Desenează o reprezentare a experienţelor tale care să includă evenimente importante

despre care tu crezi că te-au format şi ceea ce planuieşti sau speri să ţi se întample în viitor.
Desenul tău poate fi creativ sau poate fi o simplă linie cu date marcate pe ea.
- evenimente importante din viaţa ta
- educaţia primită, slujbe,
- persoane semnificative în viaţa ta (familie, prieteni, mentori, supervizori, profesori
etc)
Pe acest desen vei marca cu:
* pentru evenimente care au avut loc ca urmare a unor decizii luate de tine;
+ pentru evenimente rezultate din decizii luate de alţii;
0 pentru evenimente care nu au fost rezultatul unor decizii
- Care crezi că au fost deciziile bune pe care le-ai luat? De ce?
- Dar deciziile mai puţin inspirate?
- Care au fost factorii care te-au influenţat în luarea acelor decizii?”.

4 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

II. STILURI DECIZIOALE

Persoane diferite iau decizii în moduri diferite. De exemplu: Alina trebuie să se

hotărască ce rochie să îşi facă pentru banchet. Le cere ajutorul colegelor, şi le lasă pe acestea
să aleagă pentru ea, pentru că ea consideră că nu ştie cu ce i-ar sta mai bine.
Marian trebuie să-şi cumpere o maşină. Fiind pus în faţa a două variante, face
alegerea rapid, fără să cântărească alternativele, după cum se gândeşte în momentul respectiv
etc.
De-a lungul vieţii fiecare dintre noi ne formăm un anumit stil de a lua decizii, numit
stil decizional. Acest stil depinde de modul în care am fost educaţi, de personalitatea nostră,
de factorii care ne-au influenţat în mod repetat în adoptarea unor decizii.

Important!

Indiferent de stilul decizional pe care îl avem sau pe care suntem pe cale să ni-l
formăm este bine de ştiut că acesta poate fi îmbunătăţit. Totuşi, în mod ideal, un proces de
decizie echilibrat include elemente din majoritatea stilurilor decizionale şi trebuie întotdeauna
adaptat situaţiei specifice care impune luarea unei decizii. Ca reper, prima dată se caută
informaţia (din sursă internă, externă) se verifică validitatea acesteia, se formulează planurile,
după verificare se caută opiniile şi sfaturile celorlaţi.
Stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei. Astfel, un
stil intuitiv poate fi eficient în cazul unor decizii cum sunt: alegerea activităţii pentru
petrecerea timpului liber sau a unei cărţi ce urmează a fi parcursă, iar pentru deciziile care au
implicaţii pe termen lung, ca de exemplu: alegerea şcolii, a profesiei, stilul raţional s-a dovedit
a fi mai eficient.

5 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Caracteristici ale stilurilor decizionale :

STILUL DECIZIOAL CARACTERISTICI

Stilul raţional Persoanele care au acest stil adoptă decizii utilizând o abordare
logică şi organizată;
Realizează planuri amănunţite pentru punerea deciziei luate în
practică.
„Am luat decizia după ce am cântărit bine toate alternativele”.
Stilul dependent În luarea deciziei, se bazează mai mult pe sfaturile, sprijinul şi
îndrumarea celor din jur decât pe propria părere. Consideră că
ajutorul celor apropiaţi (prieteni, părinţi, etc.) este indispensabil
atunci când cântăresc şi aleg alternative. “Ceilalţi ştiu cel mai bine
ce este potrivit pentru mine.”
Stilul evitativ Amână pe cât posibil luarea unei decizii, evită să ia decizii. „Acum
nu e momentul potrivit să iau această decizie”.
Stilul intuitiv Pune accent pe impresii, intuiţii, sentimente în luarea unei decizii
(„Aşa am simţit”); Nu caută dovezi logice pentru a-şi argumenta
decizia. Cel ce adoptă acest stil ţine seama de anumite "semnale"
interne pentru a lua o decizie. Acest stil este util în situaţii de
urgenţă, cu presiune de timp mare.
Stilul spontan Iau decizii sub impulsul momentului, rapid, fără să se gândească
prea mult. “Am luat decizia rapid şi fără să mă gândesc prea
mult.”

Iată, în continuare, un chestionar de identificare a stilurilor decizionale.

CHESTIOAR DE IDETIFICARE A STILURILOR DECIZIOALE

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.
2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă
4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii în mod logic şi sistematic.
8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

6 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

9. De obicei, iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii
19. Dacă am sprijinul altora, mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.

Grila de cotare:

STIL DECIZIOAL ITEMII CORESPUZĂTORI

Stilul raţional 4, 7, 13, 20
Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18

Să aflăm mai multe despre factorii implicaţi în stilurile decizionale!

Pentru a reuşi să cunoaştem mai bine stilul decizional pe care în avem sau suntem pe
cale să ni-l formăm, este bine să avem mai multe informaţii despre principalele caracteristici
ale stilurilor menţionate anterior, mai precis despre impulsivitate/spontaneitate, dependenţă şi
atitudine evitantă.
În DEX, definiţia cuvântului impulsiv este:
“Impulsiv, -ă, impulsivi, -e, adj. Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls;
violent, nestăpânit, nestăvilit.” Este bine să fim impulsivi atunci când trebuie să luăm o
decizie? Răspunsul la această întrebare nu este singular şi precis. Da, uneori este bine să ne
lăsăm sub influenţa primului impuls dar nu în orice situaţie. Impulsivitatea, adesea corelată
spontaneităţii în adoptarea deciziilor, poate fi benefică dar numai în situaţii care implică
minimum de risc şi consecinţe minore pentru existenţa noastră. Da, atunci când ne cumpărăm
un obiect vestimentar, o decoraţiune pentru casă, un cadou, puţină impulsivitate ne poate

7 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

stimula creativitatea. În deciziile majore însă (alegerea tipului de şcolarizare, a unei viitoare
cariere, a unui prieten intim, etc.) impulsivitatea poate fi mai mult decât dăunătoare şi este de
recomandat să o ţinem în frâu.
Pentru a afla dacă avem tendinţe impulsive care ne pot influenţa direct stilul
decizional, putem parcurge următorul chestionar.

Cât de impulsiv eşti?

Răspundeţi cu Da sau Nu la următoarele întrebări:

1. Te plictiseşte repede rutina?
2. Crezi că, în general, planificarea înseamnă obligatoriu excluderea oricărei plăceri din
viaţă?
3. Îţi organizezi mintea foarte repede?
4. Se întâmplă vreodată să acţionezi mai întâi şi apoi să regreţi?
5. Cumperi haine sub imboldul momentului?
6. Cumperi mîncare sub imboldul momentului?
7. Cumperi vreodată lucruri pe care realmente nu ţi le doreţti sau îţi dai seama după ce
le-ai cumpărat că de fapt nu îţi sunt necesare?
8. Cumperi haine pe care nu le îmbraci niciodată?
9. Cumperi vreodată cărţi pe care nu le citeşti niciodată?
10. Accepţi vreodată invitaţii pe care mai târziu le regreţi?
11. Intri în încurcături din cauza faptului că mai întâi acţionezi şi după aceea gândeşti?
12. De obicei, pregătirile pentru vacanţă le faci în ultimul moment?
13. De regulă, gândeşti mult asupra lucrurilor înainte de a lua decizii majore?
14. Ai tendinţa de a aprecia şi califica oamenii după prima întâlnire?
15. Ai organizat vreodată petreceri spontane?

8 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Cotarea şi interpretarea răspunsurilor

Întrebare Răspuns Punctaj Răspuns Punctaj
1. Da 1 Nu 0
2. Da 1 Nu 0
3. Da 1 Nu 0
4. Da 1 Nu 0
5. Da 1 Nu 0
6. Da 1 Nu 0
7. Da 1 Nu 0
8. Da 1 Nu 0
9. Da 1 Nu 0
10. Da 1 Nu 0
11. Da 1 Nu 0
12. Da 1 Nu 0
13. Da 0 Nu 1
14. Da 1 Nu 0
15. Da 1 Nu 0

Dacă scorul obţinut este de 10 puncte sau mai mult:

Aproape sigur sunteţi tipul de persoană care sare acolo unde „îngerilor le este teamă să
mergă”. Aveţi tendinţa de a face mai întâi anumite lucruri şi de a gândi asupra lor mai târziu.
Aceasta înseamnă că adesea intraţi în încurcătură. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că viaţa
este rar plicticoasă pentru dumneavoastră. Scorul obţinut indică o accentuată tendinţă
impulsivă.

Dacă scorul obţinut este între 4 şi 9 puncte:

Aveţi ocazional impulsuri irezistibile însă în majoritatea timpului la menţineţi sub control.
Dacă scorul obţinut este de 3 puncte sau mai puţin:
Sunteţi departe prea raţional şi logic pentru a vă supune impulsurilor imediate. S-ar putea să
aveti impresia că faceţi anumite lucruri sub impulsul momentului, dar inteligenţa
dumneavoastră nu vă lasă să cedaţi unor asemenea tentaţii.
În ceea ce priveşte stilurile dependent şi evitant, în general, se recomandă evitarea
acestora deoarece au eficienţă minimă şi presupun o nesemnificativă implicare personală.
Aceste stiluri sunt strict legate de trăsăturile de personalitate, iar în literatura de specialitate
sunt bine delimitate şi prezentate personalitatea dependentă şi cea evitantă.
9 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Ce înseamnă personalitatea dependentă?

O persoană dependentă se caracterizează prin:
• Nevoia de a fi ajutată şi susţinută de ceilalţi:
- este reticentă când este vorba să ia singură decizii;
- de cele mai multe ori îi lasă pe ceilalţi să ia în numele ei decizii importante;
- preferă să îi urmeze pe ceilalţi decât să vină cu unele iniţiative;
- nu îi place să fie singură ori să facă singură unele lucruri.
• Teama de a nu strica relaţiile cu ceilalţi:
- pentru a fi pe placul celorlalţi spune mereu “da”;
- este extrem de afectată şi îngrijorată atunci când este criticată şi dezaprobată;
- acceptă munci puţin gratificate, pentru a se face plăcută celorlalţi;
- rupturile relaţiilor o tulbură teribil.
În general, un individ cu personalitate dependentă trece sistematic prin trei faze în
relaţiile sale cu persoane sau grupuri:
- o primă fază de agăţare, în care face eforturi să fie acceptat;
- o fază de dependenţă în care s-a asigurat de sprijinul celorlaţi şi de faptul că ceilalţi vor
decide în locul lui. Este un soi de fază de echilibru, în care simbioza dintre el şi ceilalţi îl
satisface pe deplin.
- o fază de vulnerabilitate, în care îşi conştientizează extrema dependenţă faţă de ceilalţi şi în
care începe să se teamă de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă relaţia s-ar răci ori ar înceta.

Ce gândeşte, de obicei, o persoană dependentă?

- „Sunt neputincios şi nu tocmai competent.”
- „Ceilalţi sunt puternici.”

Care sunt, în general, regulile proprii pe care şi le stabilesc persoanele dependente?

- „Dacă apare vreo situaţie problematică trebuie să caut de îndată ajutor!”
- „Nu trebuie să mă împotrivesc celorlalţi!”

10 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Ce se poate face?
Dacă aţi parcurs testul de la finalul acestui capitol şi a rezultat că aveţi evidente tendinţe
dependente iată câteva elemente pe care să le consideraţi în vederea optimizării personale şi
inclusiv a stilului decizional:
- Încercaţi cît mai des să aveţi iniţiativă în cât mai diverse domenii. Chiar dacă nu toate
se finalizează cu o reuşită, felicitaţi-vă pentru curaj şi gândiţi-vă că uneori sunt mult
mai importante iniţiativele decât reuşitele. Banalizaţi eşecurile pornind de la ideea că
ele fac parte din viaţa noastră şi ne ajută în demersurile ulterioare. Oamenii învaţă
foarte mult din greşeli, nu?
- Nu uitaţi că toţi oamenii au îndoielile şi slăbiciunile lor, nu numai dumneavoastră.
Gândiţi-vă că există persoane care au încredere şi vă solicită sfatul şi ajutorul.
- Încercaţi să vă multiplicaţi activităţile şi totodată ocaziile de a cunoaşte cât mai multe
persoane.
- Reţineţi că sunt foarte multe lucruri pe care prietenii sau colegii le fac fără
dumneavoastră dar asta nu înseamnă că vă resping.

Ce înseamnă personalitatea evitantă?

O persoană cu accentuate tendinţe evitante trăieşte cu teama de a nu părea ridicolă,
stângace, de a fi respinsă. Nu-i consideră pe ceilalţi ca fiind ostili ci crede că nu are suficiente
atuuri pentru a fi agreată. Una din convingerile ei ar putea fi aceea că este inferioară celorlalţi.
O personalitate evitantă se caracterizează prin:
• Hipersensibilitate:
- criticile şi ironiile o înspăimântă, îi este teamă de ridicol;
- evită să intre în relaţii cu ceilalţi, câtă vreme nu e sigură de bunăvoinţa necondiţionată a
acestora;
- se simte foarte bine în compania vechilor prieteni şi foarte greu îşi face prieteni noi de-a
lungul vieţii;
- evită situaţiile în care i se pare că ar putea fi jignită sau s-ar simţi stingheră: noi cunoştinţe, o
sarcină/misiune care ar putea să o pună într-o poziţie importantă, o relaţie intimă;

11 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

• Autodepreciere:
- are o stimă de sine redusă (nu are o părere bună despre propria persoană) şi de cele mai
multe ori îşi subestimează capacităţile şi reuşitele;
- din teama de eşec, optează deseori pentru un rol mărunt sau pentru sarcini cu mult sub
capacităţile sale.

Ce gândeşte, de obicei, o persoană evitantă?

- „Sunt o persoană fără valoare, un nimeni”
- „Dacă ceilalţi îşi vor da seama cum sunt cu adevărat, mă vor respinge”

Care sunt, în general, regulile proprii pe care şi le stabilesc persoanele evitante?

- „Ceilalţi nu trebuie să afle niciodată cum sunt eu cu adevărat”
- „Trebuie să mă ţin de-o parte, altfel nu voi fi la înălţime”
-

Ce se poate face?

Dacă aţi parcurs testul de la finalul acestui capitol şi a rezultat că aveţi accentuate tendinţe
evitante iată câteva elemente pe care să le consideraţi în vederea optimizării personale şi
inclusiv a stilului decizional:
- Propuneţi-vă obiective de dificultate progresivă. Nu încercaţi să obţineţi totul dintr-o
dată ci aplicaţi tehnica paşilor mărunţi.
- Nu uitaţi că ceilalţi sunt interesaţi de părerea dumneavoastră. Cu siguranţă că şi astăzi
a existat cineva care v-a solicitat opinia în legătură cu un anumit aspect. Analizaţi şi
veţi vedea că este adevărat.
- Deşi pare greu de crezut, ceilalţi acceptă să fie contrazişi, important este să aveţi
curajul să faceţi acest lucru.
- Dacă cineva vă critică nu înseamnă că tot ceea ce aţi făcut este greşit. Gândiţi-vă că o
critică îndreptăţită, de cele mai multe ori, vă ajută mai mult decât o laudă nejustificată,
o linguşeală.

12 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Exerciţii:
1. Aveţi trăsături de personalitate dependentă? Să aflăm!
Răspundeţi sincer, fără să cereţi părerea altcuiva, la întrebările de mai jos, cu Adevărat sau
Fals. Dacă aveţi cel puţin 5 răspunsuri Adevărat înseamnă că aveţi trăsături de personalitate
dependentă.
1. Înainte de a lua o decizie importantă, cer şi părerea altora.
2. Îmi este greu să sfârşesc o discuţie ori să îmi iau rămas bun de la cineva.
3. Adesea mă încearcă îndoieli în privinţa valorii propriei persoane.
4. Când mă aflu într-un grup, rareori se întâmplă să propun activităţi, subiecte de
conversaţie sau să vin eu cu idei noi, ci mai curând am tendinţa de a mă lăsa “dus de
val”.
5. Am nevoie de câteva persoane care să îmi fie foarte apropiate şi pe care să mă pot
bizui.
6. Sunt în stare să mă sacrific pentru ceilalţi.
7. De multe ori nu îmi exprim părerea de teama unui conflict cu interlocutorii mei.
8. Nu prea uit pe nimeni şi nici nu îmi place să mă despart de nimeni.
9. Sunt foarte sensibil la critici şi dezacorduri.
10. Mi se spune adesea că merit mult mai mult decât ceea ce am.
2. Aveţi trăsături de personalitate evitantă? Să aflăm!
Răspundeţi sincer, fără să cereţi părerea altcuiva la întrebările de mai jos, cu Adevărat sau
Fals. Dacă aveţi cel puţin 5 răspunsuri Adevărat înseamnă că aveţi trăsături de personalitate
evitantă.
1. Mi s-a întâmplat să refuz unele invitaţii de teamă să nu mă simt stingher(ă).
2. Prietenii mei sunt cei vare m-au ales pe mine, nu eu pe ei.
3. În permanenţă îmi este teamă că spun lucruri neinteresante.
4. Mi s-a întâmplat să mă simt(ă) ridicole în faţa cuiva, aşa că am preferat să nu mai văd
niciodată acea persoană.
5. În compania celorlalţi sunt mai puţin destins(ă) decât majoritatea oamenilor.
6. Am ratat multe ocazii în viaţa personală sau în cea profesională, din cauza timidităţii.
7. Mă simt mult mai bine numai în familie sau ăn compania unor mai vechi prieteni.
8. Mi-e teamă să nu le par o persoană neinteresantă celorlalţi sau să îi dezamăgesc.
9. Îmi este foarte greu să încep o conversaţie cu o persoană căreia abia am fost
prezentat(ă).
10. De foarte multe ori mi s-a întâmplat să doresc să amân (sau chiar să anulez, inventând
diverse scuze) o întâlnire cu alte persoane.

13 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

III. ETAPELE LUĂRII UEI DECIZII

În permanenţă, oamenii trebuie să adopte decizii. Unele decizii sunt mai importante
decât altele, ceea ce înseamnă că deciziile pe care le adoptăm implică anumite consecinţe,
presupun anumite costuri, pentru că nu există decizii care să nu ne coste nimic. De fiecare
dată când optam pentru ceva, renunţăm la altceva. De aceea, putem considera ca cea mai bună
alternativă la care am renunţat reprezintă, de fapt, costul deciziei pe care am luat-o.
Pentru a reuşi să analizăm o situaţie şi să luăm o bună decizie este bine să ţinem cont
de următoarele etape:

1. Care este problema?

- Ce decizie încercăm să luăm?
2. Care sunt alternativele (posibilităţile de rezolvare)?
- Ce te gândeşti să faci?
3. Care sunt criteriile?
- Ce speri să realizezi luând decizia respectivă?
4. Ierarhizeaza criteriile .
- Care este criteriul cel mai important? Dar cel mai puţin important? Ierarhizează criteriile în
ordinea importanţei, notând cu 1 criteriul cel mai important, cu 2 pe următorul ş.a.m.d.
5. Evaluează alternativele.
- Ierarhizează alternativele conform cu criteriile stabilite. Alternativele pot fi notate şi cu plus
(+) sau minus (-), conform gradului de adecvare la criterii.
6. Ia decizia.

Etapele de mai sus pot fi integrate în următoarea matrice:

Criteriile x y z
Ierarhia criteriilor 2(cifrele au valoare 1 3
orientativă)
Alternativa 1
Alternativa 2
Alternativa 3

14 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Modelul etapelor enumerate anterior nu este singurul model orientativ de stabilire a

paşilor fundamentali de adoptare a unei decizii. Multe lucrări de specialitate menţionează
următoarele etape ale procesului sistematizat de luare a deciziilor:
1. identificarea problemei. Problema trebuie definită precis, fără asocierea ei cu anumite
soluţii.
2. generarea de soluţii alternative. În această fază a procesului decizional este
fundamentală creativitatea.
3. selectarea alternativei optime. După identificarea soluţiilor alternative acestea trebuie
să fie evaluate şi comparate în funcţie de implicaţii (costuri, posibilităţi de realizare,
etc) şi consecinţe. Alegerea este dificilă atunci când decizia este complexă şi implică
mari grade de nesiguranţă sau risc.
4. implementarea (aplicarea ) soluţiei alese. Odată ce a fost aleasă o soluţie trebuie luate
măsuri specifice de implementare a acesteia, deoarece chiar şi cea mai bună soluţie cu
putinţă este inutilă dacă nu este transpusă în practică în mod eficient.
5. monitorizarea şi evaluarea. Acestă etapă este utilă în special pentru a doptarea pe
viitor a deciziilor.

Exerciţii
1. Cazul „Alexandra merge la facultate” cu indici orientativi de rezolvare
Care este problema?
(Răspuns: Alegerea unei facultăţi unde să-şi continue studiile.)
Alexandra este elevă în clasa a XII-a de liceu. Dupa absolvirea liceului vrea să meargă
la facultate. Se gândeşte să studieze literatura engleză, dar nu a luat încă o hotarâre definitivă.
Ea este sora cea mai mare şi, totodată, prima din familie care ar urma o facultate. Miza este
mare atât pentru ea, cât şi pentru familia ei. Banii nu sunt o problemă pentru primul an de
facultate, poate nici pentru al doilea. Are ceva bani economisiţi din pensia de urmaş pe care o
primeşte de 6 ani, de când i-a murit tatăl. Problema cea mare este ca nu ştie la ce facultate ar
fi mai bine să se înscrie.
Care sunt alternativele?
(Răspuns: SH, UB, TM.)
Alexandra şi mama ei au ales trei universităţi, pe care le-au vizitat.

Universitatea Spiru Haret (SH)

SH este o universitate particulară, aflată la mică distanţă de locuinţa Alexandrei. Are o
reputaţie nu foarte bună. La aceasta universitate se gândesc să meargă şi câteva dintre

15 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

prietenele Alexandrei, dar nu şi prietenele ei cele mai bune, care au optat pentru o altă
universitate. Taxa şcolara nu este mare. Alexandra ar putea locui acasă, astfel încât
cheltuielile de întreţinere ar fi mici.

Universitatea Bucuresti (UB)

UB este o universitate mare. Este unanim considerată cea mai bună universitate din ţară şi
este renumită pentru facultăţile sale de drept şi geografie. Fiind o universitate finanţată de stat,
taxele şcolare sunt mici. Totuşi, închirierea unei camere şi masa reprezintă cheltuieli
suplimentare, la fel ca şi cele de transport de acasa la facultate şi invers. Cele mai bune
prietene ale Alexandrei, Dana şi Maria, intenţionează să mearga la UB.

Universitatea Titu Maiorescu din Piteşti (TM)

TM este o universitate mica pentru studii umaniste, cu o buna reputaţie. Facultatea de
literatură engleză este cunoscută ca una dintre cele mai bune. La Universitatea Titu Maiorescu
taxele şcolare sunt mari. Nici o prietena de-a Alexandrei nu se gândeşte să mearga la TM.

Care sunt criteriile Alexandrei?

Alexandra s-a gândit foarte mult. Ea a stabilit patru criterii pe care le consideră cele
mai importante. În primul rând, taxele şcolare sunt un criteriu foarte important, pentru că ea
dispune de o suma limitată de bani. În al doilea rând, Alexandra ar prefera să nu stea acasă,
pentru a avea mai multa independenţă. În al treilea rând, Alexandrei îi place compania
prietenelor ei şi ar vrea să fie împreuna cu ele la facultate. În cele din urmă, Alexandra vrea să
fie sigură ca va avea profesori foarte bine pregătiţi şi cărora, în plus, le pasă de studenţii lor.
(Răspuns: Taxe şcolare mici, independenţă în raport cu părinţii, prietenii apropiaţi, calitatea
educaţiei.)

Folosiţi matricea pentru adoptarea unei decizii şi decideţi, pe baza criteriilor

Alexandrei, ce ar trebui să facă aceasta.
De exemplu, facultatea care corespunde în cea mai mare măsură cerinţei referitoare la
taxele şcolare ar putea notata cu 1; următoarea cu 2; iar ultima cu 3. În cazul în care exista
egalitate, diferenţierea se va face cu ajutorul punctajului total. Se procedează la fel pentru
toate criteriile şi toate facultăţile.Dupa completarea matricei, se stabileşte scorul final obţinut
de fiecare facultate. Este cea mai buna alternativă cu punctajul cel mai mic.

16 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Criteriile Taxe mici Independenţă Prieteni Calitatea

educaţiei
Ierarhia 2 3 4 1
criteriilor
SH 1 1 2 3
UB 2 1,5 1 2
TM 3 1,5 3 1

2. Cazul “să se angajeze sau nu Vasile cu jumătate de normă?”

Care este problema?
Vasile este elev la Liceul „M. Eminescu”. Anul acesta el are mare nevoie de bani. Se
gândeste să-şi găseasca un serviciu, cu jumătate de normă, la fel ca mulţi dintre prietenii săi.
Slujba l-ar ajuta să câştige banii necesari pentru cheltuielile proprii. S-a săturat să depindă de
mica alocaţie pe care i-o acorda tatăl său şi de banii împrumutaţi de la prieteni. (Tatăl şi
prietenii lui Vasile s-au cam saturat şi ei.) Situaţia este însă complicată, pentru că Vasile nu
învaţă prea bine. El îşi face griji că s-ar putea să nu promoveze clasa, mai ales daca va munci
mai mult de 20 ore pe saptamână. Riscă inclusiv să nu termine liceul. Fără diploma de
bacalaureat nu ar putea să-şi continue studiile şi nici să-şi găsească un serviciu decent.

Care sunt alternativele?

Vasile are trei posibilităţi.
1) să se angajeze la METRO. Ar lucra 15-20 de ore pe săptămână şi ar fi plătit cu $ 3.50 pe
oră.
2) Ar putea lucra la un atelier auto. Patronul îi cere să lucreze 25 de ore pe săptămână, pentru
$ 3.50 pe oră.
3) Ar putea alege ca totul să ramâna ca pâna acum.

Ce criterii are Vasile?

Vasile este interesat să aiba mai mulţi bani, să fie mai puţin dependent de familie şi de
prieteni. Dar nu vrea să abandoneze şcoala.
Completaţi o matrice -model pentru a-l ajuta pe Vasile să ia o decizie.

17 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

IV. DECIZIILE PRIVID COMPORTAMETELE DE RISC: COSUMUL DE

ALCOOL ŞI DE DROGURI

Unele dintre cele mai importante decizii pe care tinerii, şi nu numai, trebuie să le
adopte sunt cele referitoare la gestionarea comportamentelor de risc: consumul de alcool,
fumatul, consumul de droguri, implicarea fără discernământ şi pregătire psihică, fizică şi
emoţională în relaţii intime, etc.
Unul dintre cele cele mai frecvente comportamente de risc pe care le adoptă tinerii se
referă la consumul de alcool şi de droguri (inclusiv fumatul).

Iată câteva realităţi despre alcool:

• Oamenii încep să consume alcool de la o vârstă mult mai fragedă decât în anii
anteriori.
• Tinerii consumă alcool în cantităţi mult mai mari decât ceilalţi.
• Din nefericire, mulţi tineri care sunt răniţi sau ucişi în accidente de maşină au un nivel
foarte ridicat de alcool în sânge.
• Dat fiind faptul că tinerii au în corp o cantitate mult mai mare de apă şi o cantitate mai
redusă de grăsime şi masă musculară comparativ cu adulţii, ei tind să fie mult mai
mult afectaţi de alcool şi devin mult mai rapid dependenţi de acesta decât adulţii.
• În foarte multe ţări, tinerii care consumă alcool sunt mult mai puternic tentaţi să
fumeze dar şi să consume droguri ilegale.
• Alcoolul creează grave probleme de sănătate, afectând întreg organismul dar mai ales
funcţionarea ficatului.
• Este demonstrat că alcoolul distruge neuroni (celulele creierului).
• Alcoolul afectează puternic discernământul, judecata unei persoane. Mulţi tineri, sub
influenţa alcoolului se implică în comportamente riscante (ca de exemplu acte de
violenţă, raporturi sexuale) pe care în mod obişnuit nu ar dori să le facă.
Despre fumat: sunt binecunoscute efectele devastatoare pe care fumatul le are asupra
sănătăţii. Conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cca 30% din tinerii cu
vârste între 15 şi 18 ani sunt fumători. În plus, începand cu 1995, numărul tinerilor care
fumează a crescut. În România, se constată aceeaşi accentuare a deprinderii de a fuma în
rândul tinerilor şi chiar a minorilor.

18 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Să ne reamintim faptul că nu mai este pentru nimeni o noutate că fumatul asociază rate
înalte de boală şi deces la actuali şi foşti fumători. Mai mult decât atât, fumatul este principala
cauză de deces ce poate fi prevenită. Şi cu toate acestea, numărul fumătorilor este într-o
îngrijorătoare creştere, în special în rândul tinerilor. Multe afecţiuni importante sunt
determinate de fumat, incluzând afecţiuni cardiovasculare, respiratorii, reproductive, precum
şi cancere afectând diverse organe şi zone ale corpului. în plus faţă de bine cunoscutele
consecinţe privind cancerul pulmonar şi bolile respiratorii, există o legătură cauzală între
fumat şi diverse morbidităţi, cum ar fi osteoporoza, cataracta, cancerul vezical şi reducerea
fertilităţii. Alte studii au pus în evidenţă legătura dintre fumat şi demenţa vasculară sau
arteriopatia periferică. Aceste patologii pot afecta fumători tineri şi de vîrstă medie şi, în
general, pe măsură ce vârsta fumătorului creşte, creşte şi frecvenţa bolilor determinate de
fumat.
Persoanele care fumează au un risc crescut de boli musculoscheletale, gastrointestinale
şi cutaneo-mucoase, precum şi alte afecţiuni, cum sînt diabetul zaharat şi afecţiunile
tiroidiene.
Este evident faptul că fumatul şi consumul de alcool sunt activităţi periculoase prin ele
însele. Urmările pot însă fi mult mai grave atunci când, sub influenţa alcoolului sau drogurilor
tinerii, şi nu numai, iau decizii necugetate de tipul: implicarea în acte de violenţă, întreţinerea
de raporturi sexuale neprotejate care pot duce la o sarcină nedorită sau la boli cu transmitere
sexuală, SIDA, etc.
În şcoala, comunitatea în care trăiţi, sunt mulţi tineri care consumă alcool şi droguri?
Care credeţi că sunt motivele pentru care aceştia adoptă astfel de comportamente de risc?
Iată o listă cu posibile răspunsuri:
• Plictiseala
• Presiunea grupului, a anturajului
• Singurătatea
• Sărăcia sau sentimentul disperării
• Părinţii care sunt consumatori

19 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

• Eşecuri repetate în activitatea şcolară şi cea personală

• Dorinţa de „senzaţii tari” („E distractiv!”)
• Încercarea de a uita anumite probleme
• Dorinţa de a părea „adulţi”, etc
Continuaţi această listă cu motivele pe care le-aţi identificat la tinerii din comunitatea voastră.

Exerciţii:
1. Pornind de la un exerciţiu de brainstorming analizaţi consecinţele posibile ale
consumului de alcool şi de droguri. Luaţi în considerare următoarele elemente:
- Decizii eronate
- Afectarea gravă a stării de sănătate
- Eşec şcolar
- Necazuri cu poliţia
- Probleme în familie
- Furat
- Raporturi sexuale neprotejate şi întâmplătoare (sarcină nedorită, boli cu transmitere
sexuală)

2. Joc de rol – „Povestea lui Marcel”

Marcel, un adolescent în vârstă de 15 ani, a fost arestat pentru că a pătruns ilegal într-o
locuinţă şi a furat un televizor. Anterior furtului, el a consumat alcool şi a fumat cu o gaşcă
de amici. La un moment dat, au hotărât că au nevoie de mai mulţi bani pentru alcool şi
droguri. Au planificat să spargă o locuinţă şi să fure un televizor pentru a face rost de bani.
Poliţia i-a urmărit dar l-a prins numai pe Marcel.
Unul dintre personajele acestui joc de rol va fi un celebru reporter de televiziune (Cătălin
Radu Tănase, de exemplu). Acesta îl va intervieva pe Marcel, puştiul de 15 ani, care a fost
arestat pentru spargere de locuinţă şi furt. Reporterul va avea un microfon şi va fi însoţit de un
cameraman pentru a filma interviul. Marcel va răspunde întrebărilor acestuia.
Actorii trebuie să îşi folosească imaginaţia, creativitatea şi informaţiile pe care le au
despre consumul de alcool şi droguri pentru a răspunde unor întrebări de tipul:

20 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

„Marcel, eşti foarte tînăr şi mai mult ca sigur că vei ajunge în închisoare. Ce te-a determinat
să spargi acea locuinţă?”
„Ai luat această decizie de unul singur? Te-a influenţat cineva?”
„Regreţi decizia luată atunci?”
„De ce ai început să consumi alcool şi să fumezi?”
„Cum te fac te simţi alcoolul şi tutunul?”
„De unde ai cumpărat alcool şi tutun? Se ştie că vânzarea acestora către persoane minore este
interzisă.”
„De unde ai avut bani pentru alcool şi tutun?”.
Şi întrebările de genul acesta vor continua.

21 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

V. DECIZIILE PRIVID CARIERA

Deciziile privind viitoarea carieră a adolescentului, a tinerilor în general, sunt

definitorii pentru existenţa să ulterioară şi de aceea educaţia pentru carieră trebuie să fie
prezentă pe tot parcursul traseului educaţional al elevilor (ciclul primar; ciclu gimnazial; liceu
/şcoala profesională; universitate şi educaţia pe tot parcursul vieţii). Pe de-o parte, fiecare
materie inclusă în curricula şcolară trebuie să introducă concepte legate de carieră şi să
prezinte aplicaţiile temelor abordate în context profesional. Pe de alta parte, este nevoie de
asistarea elevilor în luarea deciziilor legate de carieră. În gimnaziu se impune susţinere
elevilor în alegerea tipului de şcolarizare ulterioară care să îi avantajeze maxim. Liceul este
locul privilegiat în care asistarea carierei prin diverse mijloace se poate realiza cu rezultate
optime, având în vedere interesul crescut al elevilor pentru acest subiect şi nevoia de adecvare
a expectanţelor lor la contextul ocupaţional existent. Mai mult, liceul este momentul în care
elevii deţin maturitatea psihologică necesară unui demers de autoconştientizare.

Cum decide majoritatea elevilor români în probleme legate de carieră?

În majoritatea cazurilor, elevii amână luarea unei decizii până în ultima clipă (clasle
XI-XII). Astfel, constrânşi de rezultatele lor şcolare de până atunci şi de iminenţa examenelor,
ei se îndreaptă spre domeniile cele mai “accesibile” (concurenţă slabă, admitere uşoară), chiar
dacă acestea nu se potrivesc cu abilităţile şi interesele lor. De multe ori, există un conformism
social în rândul liceenilor care îi determinî să aleagă acele profesii valorizate la un moment
dat de societate, fără a realiza un discernamânt personal.
Dincolo de dificultăţile datorate unei lipse în educaţie, există şi o problemă obiectivă
care condiţionează alegerea carierei şi anume contextul socio-economic al unei societăţi în
tranziţie. Într-un astfel de context elevii nu gândesc pe termen lung şi fac alegeri care să le
aduca beneficii economice imediate, ceea ce se justifică în situaţia dată. Experienţa ne arată
că, pe termen lung, în majoritatea cazurilor aceste alegeri duc la insatisfacţii şi frustrări
profesionale datorate inadecvării pe care o percepe individul legat de profesia aleasă. Având
în vedere că nu putem schimba condiţiile socio-economice după cum am dori fiecare dintre
noi, soluţia ar fi focalizarea pe schimbarea mentalităţii: tinerii trebuie să cunoască situaţia în
termeni de costuri şi beneficii având suficiente informaţii ca să aleagă în cunoştinţă de cauză
cât şi strategii de management al conflictului, de adaptare la condiţiile date fără a renunţa la
idealurile lor.
Autoconştientizarea este foarte importantă pentru alegerea tipului de şcolarizare şi
ulterior a viitoarei cariere. Autoconştientizarea este procesul care presupune cunoaşterea

22 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

propriilor caracteristici de personalitate, abilităţi şi limite, deprinderi, interese, valori,

convingeri, în vederea luării unei decizii de carieră.
Personalitatea, definită ca un patern relativ stabil de comportament, gândire,
afectivitate şi relaţionare cu mediul ocupă un rol central în teoriile despre dezvoltarea
carierei. Cu siguranţă ea influenţează orientarea indivizilor spre o anumita profesie, dar dupa
cum demonstrează cercetările mai recente, nu este o variabilă care să constrângă individul
într-o anumita direcţie. S-a constatat ca indivizi cu caracteristici de personalitate similare pot
avea satisfacţii în ocupaţii diferite şi că cei cu caracteristici diferite pot profesa cu succes
aceeaşi meserie (Brown & Brooks, 1991).
În ciuda rolului central pe care personalitatea îl are în teoriile despre dezvoltarea
carierei, există puţine instrumente de măsurare a relevanţei constructelor de persoanlitate
pentru o meserie. Unul dintre cele mai cunoscute este Chestionarul de Autoevaluare propus de
Holland care identifica 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ, artistic, social,
intreprinzator, convenţional.
Evaluarea personalităţii se face în următoarele scopuri:
- Creşterea autoconştientizării
- Identificarea rolurilor profesionale, funcţiilor şi mediilor de muncă preferate
- Determinarea surselor de insatisfacţie profesională.

Interesele ar putea fi definite ca şi predilecţii spre aprofundarea anumitor domenii. Ele

provoacă şi menţin atenţia individului asupra obiectului spre care sunt orientate. Simplu spus,
ele se referă la ceea ce îţi place sau nu-ţi place. Includerea evaluării intereselor în programul
de educaţie pentru carieră are următoarele scopuri (Brown & Brooks,1991):
- dezvoltarea autoconştientizării
- identificarea alternativelor ocupaţionale
- diferenţierea între preferinţele ocupaţionale şi hobby-uri
- identificarea surselor de insatisfacţie ocupaţională/educaţională
- stimularea explorării educaţionale
Distincţia dintre interese şi valori nu este întotdeauna evidentă. Unii autori consideră că
interesele, valorile şi nevoile nu sunt dimensiuni separate (Oispow 1983, apud Brooks &
Brown, 1991). Totuşi Kratz (1983, apud Brooks & Brown, 1991) insistă asupra diferenţierii
între aceste concepte.
Astfel, valorile se referă la ce doresc oamenii, ce aşteptări au de la viitor pe când
interesele se referă la modalităţile practice prin care se poate răspunde la aceste aşteptări.

23 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Valorile sunt convingeri bazale ale indivizilor care influenţează motivaţia şi implinirea
personală. Ele determină de asemenea standardele de performanţă individuală.
Evaluarea valorilor se face în următoarele scopuri:
- Dezvoltarea autoconştientizării
- Determinarea surselor de insatisfacţie profesională
- Determinarea surselor de conflict între roluri (eg. Conflictul munca-familie)
- Identificarea surselor care determină demotivarea individului.
Mituri în alegerea carierei

Exista situaţii în care tinerii nu iau deciziile optime legate de carieră deoarece sunt
ghidaţi de anumite idei şi convingeri iraţionale. Pentru a conştientiza şi a înlătura astfel de
bariere ce îi împiedică în parcurgerea unui proces eficient de luare a deciziei, vom prezenta
mai jos câteva din aceste convingeri (mituri) şi varianta raţionala de abordare a lor.

Exemple de mituri despre carieră:

1. Există o singură profesie/ ocupaţie care mi se potriveşte.

FALS : Orice individ are diverse abilităţi, interese, valori. Nici una nu va exploata întregul
potenţial, dar bineînţeles că vor exista unele mai potrivite decât altele. Important este să fii
convins că ai decis în cunoştinţă de cauză şi că interesele, abilităţile şi valorile tale se
încadrează în cerinţele ocupaţiei alese.
2. Părinţii, un test sau un expert ştiu mai bine decât mine ce ar trebui să fac.

24 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

FALS: Într-adevar, părinţii, testele, consilierii te pot ajuta să te cunoşti mai bine şi te pot
îndruma, dar nu uita că decizia îţi aparţine. Pentru aceasta trebuie să dai dovadă de încredere
în capacitatea ta de a lua decizii legate de viitorul tău.

3. Toată lumea trebuie să aiba succes în carieră chiar dacă aceasta înseamnă să facă
lucruri care nu îi interesează.

FALS: Este foarte important ca profesia sau ocupaţia pe care o ai să îţi placă, să o faci cu
plăcere. În caz contrar să ştii că eşti aproape de eşec în carieră. Trebuie să analizezi ce
înseamnă succes pentru tine: bani, putere, statut, faimă. Uneori poţi atinge toate aceste repere
şi totuşi să nu fii mulţumit de cariera ta.

4. Profesia mea trebuie să fie ideală, să îmi satisfacă toate dorinţele şi nevoile.

FALS: Fii realist! Orice profesie are aspecte pozitive şi aspecte negative. Este important să
îţi alegi profesia care îţi satisface cele mai multe nevoi, interese şi contribuie la dezvoltarea
aptitudinilor tale.
5. Oamenii fie au succes în carieră, fie eşuează total.

25 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

FALS: Învaţă să îţi evaluezi cariera în termeni relativi şi nu în termeni de “ totul sau nimic”.
De cele mai multe ori, eşecurile sunt cele din care învăţăm cel mai mult, cele care reprezintă
sămânţa viitoarelor succese.
6. imeni altcineva nu este indecis.
FALS: Majoritatea tinerilor sunt indecişi raportat la ce fel de muncă vor presta. Nu e nimic
rău în a fi indecis, atâta timp cât te preocupi să strângi informaţiile da care ai nevoie pentru a
alege la timpul potrivit.

Iată, în continuare aveţi prezentat un chestionar care să vă ajute să vă orientaţi cât mai
aproape de un domeniu de activitate care să vă avantajeze. Pe elevii de gimnaziu îi poate ajuta
să se orienteze către o viitoare formă de şcolarizare potrivită iar pentru liceeni poate fi un
instrument util care să faciliteze apropierea către facultatea sau slujba potrivită.

CHESTIOAR DE ITERESE (TIP HOLLAD)

În chestionarul care urmează sunt date mai multe activităţi. Va trebui să treci în dreptul
fiecăreia dintre acestea, în căsuţa cu romb negru din dreptul ei, o cifră care semnifică dacă
activitatea respectivă îţi place, îţi displace sau îţi este indiferentă, astfel:
♦ 2 puncte dacă îţi place acea activitate
♦ 1 punct dacă ea îţi este indiferentă
♦ 0 puncte dacă acea ocupaţie îţi displace.
In final se va face suma pe fiecare din cele 6 coloane de pe fişa de răspuns. Important este
cel mai mare scor obţinut şi următorul în ordinea mărimii. Coloanele corespund fiecare câte
unui tip de personalitate, pus apoi în legătură cu diferite domenii profesionale posibile, după
cum apare în tabelul ce urmează chestionarului :

26 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

r. Activitatea 1 2 3 4 5 6
1. Să repari ceasuri şi bijuterii ♦
2. Să fii numărător de bani (casier la o bancă) ♦
3. Să intrevievezi persoane în legătură cu problemele ♦
comunitare
4. Să faci experienţe ştiinţifice ♦
5. Să conduci un departament administrativ ♦
6. Să cânţi pe o scenă ♦
7. Să repari motoare de automobile ♦
8. Să înregistrezi datele financiare ale unei companii ♦
9. Să ajuţi persoanele handicapate fizic să se ♦
pregătească pentru o meserie
10. Să foloseşti microscopul pentru a studia celulele şi ♦
bacteriile
11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare ♦
12. Să fii artist ♦
13. Să faci mobilier ♦
14. Să lucrezi cu maşini de calculat şi de copiat într-un ♦
birou
15. Să fii lucrător social ♦
16. Să citeşti cărţi şi reviste ştiinţifice ♦
17. Să fii un manager de vânzări ♦
18. Să scrii istorii scurte ♦
19. Să lucrezi pe o macara ♦
20. Să faci rezervări pentru zboruri pe avioane, pentru ♦
hoteluri într-un birou de voiaj
21. Să fii profesor sau învăţător ♦
22. Să faci muncă de cercetare într-un laborator fizic ♦
23. Să intervievezi muncitori care au nemulţumiri la ♦
locul de muncă
24. Să faci desene animate ♦
25. Să fii dulgher ♦
26. Să fii expert contabil care stabileşte taxele returnate ♦
altora
27. Să studiezi sociologia, adică modul cum trăiesc ♦
oamenii împreună
28. Să faci studii ştiinţifice despre soare, lună, planete, ♦
stele
29. Să faci bani prin comerţ sau prin bursa de valori ♦
30. Să predai cursuri de muzică în şcoli ♦
31. Să asamblezi componentele unui echipament stereo ♦
32. Să examinezi bugetul unei companii ♦
33. Să dai sfaturi oamenilor săraci privind legislaţia ♦
34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă ♦
35. Să conduci un mare restaurant ♦
36. Să scrii un roman ♦
37. Să fii electrician ♦
38. Să ţii evidenţa mărfurilor, rechizitelor ♦
39. Să ai grijă de oamenii bolnavi ♦
40. Să utilizezi matematică pentru a rezolva probleme ♦

27 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

tehnice şi ştiinţifice
41. Să te ocupi de politică administrativă ♦
42. Să organizezi / regizezi piese de teatru ♦
43. Să conduci un tractor cu remorcă ♦
44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri ♦
45. Să ajuţi persoanele care au ieşit din închisoare să-şi ♦
găsească un loc de muncă
46. Să fii medic chirurg ♦
47. Să fii vicepreşedinte la o bancă ♦
48. Să fii muzician de jazz ♦
49. Să refaci, repari, să refinisezi mobilă ♦
50. Să studiezi o companie şi să elaborezi un sistem ♦
contabil pentru nevoile sale financiare
51. Să înveţi şi să califici adulţi pentru o meserie ♦
52. Să fii biolog maritim ♦
53. Să fii jurisconsultul unei companii ♦
54. Să citeşti articole despre muzică şi artă ♦
55. Să utilizezi şi să repari echipamente de radio ♦
56. Să supraveghezi personalul administrativ al unui ♦
birou
57. Să ajuţi oamenii la alegerea unei cariere ♦
58. Să examinezi efectul aerului poluat asupra mediului ♦
59. Să ocupi o poziţie de lider ♦
60. Să faci designul reclamelor pentru reviste sau ♦
televiziune
61. Să instalezi sau să repari telefoane ♦
62. Să urmezi un curs de matematică pentru afaceri ♦
63. Să garantezi sau să supraveghezi persoane care au ♦
încălcat legea
64. Să inventezi un nou tip de echipament tehnic ♦
65. Să fii agent imobiliar ♦
66. Să asculţi mari muzicieni ♦
67. Să lucrezi în construcţii ♦
68. Să controlezi declaraţiile băncilor pentru a descoperi ♦
greşeli
69. Să ajuţi la creşterea fondului de caritate ♦
70. Să faci cercetări ştiinţifice asupra utilizării energiei ♦
solare pentru încălzirea caselor
71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să voteze o ♦
lege
72. Să scrii o piesă de teatru ♦
73. Să monteti dispozitive electrice ♦
74. Să foloseşti calculatorul pentru a păstra datele ♦
contabile
75. Să planifici activitatea altora ♦
76. Să lucrezi la realizarea unei inimi artificiale ♦
77. Să promovezi dezvoltarea unei pieţe de aprovizionare ♦
a populaţiei
78. Să compui sau să faci aranjamente muzicale ♦
79. Să construieşti etajere pentru cărţi ♦
80. Să urmezi un curs de contabilitate ♦

28 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

81. Să dai primul ajutor ♦

82. Să fii asistent medical de laborator ♦
83. Să faci o afacere, să faci comerţ ♦
84. Să dirijezi o orchestră simfonică ♦
85. Să construieşti case ca antrepenor de clădiri ♦
86. Să utilizezi tastatura unui calculator pentru a ♦
introduce informaţii
87. Să lucrezi în calitate de consilier familial ♦
88. Să urmezi un curs de bilogie la şcoală sau la ♦
universitate
89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele dintre ♦
sindicate şi patroni
90. Să scrii reportaje pentru reviste ♦
91. Să confecţionezi animale din lemn ♦
92. Să fii funcţionarul care păstrează datele cu privire la ♦
câştigurile lucrătorilor
93. Să ajuţi copiii cu tulburări mentale ♦
94. Să cauţi un remediu contra cancerului ♦
95. Să fii judecător ♦
96. Să pictezi animale sau peisaje ♦
97. Să lucrezi ca paznic ♦
98. Să operezi într-un registru de încasări ♦
99. Să înveţi şi să ajuţi oameni din ţările în curs de ♦
dezvoltare
100. Să conduci studii ştiinţifice privind controlul bolilor ♦
plantelor
101. Să recrutezi şi să angajezi oameni pentru o companie ♦
mare
102. Să scrii scenarii de televiziune ♦
103. Să conduci un autobuz ♦
104. Să fii recepţioner al unui hotel ♦
105. Să studiezi psihologia ♦
106. Să fii medic care ajută la prevenirea bolilor ♦
107. Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde produsele ♦
companiei
108. Să faci scenografia pentru piese de teatru ♦
109. Să repari lucrurile din juru casei ♦
110. Să fii funcţionar administrativ ♦
111. Să coordonezi şi să conduci programul sportiv pe un ♦
teren de sport
112. Să faci studii ştiinţifice despre natură ♦
113. Să organizezi şi să coordonezi afaceri ♦
114. Să aranjezi muzica de fond pentru un film ♦
115. Să repari mecanisme ♦
116. Să operezi cu cifre pe un computer ♦
117. Să conduci discuţiile de grup pentru copiii delicvenţi ♦
118. Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici în laboratoarele lor ♦
experimentale
119. Să fii manager de producţie ♦
120. Să faci recenzia unei cărţi ca un critic literar ♦
Total puncte

29 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Coloa- Tip de Caracteristici Posibile profesii

na personalitate
1 Realist
2 Investigativ
3 Artistic
4 Social
5 Întreprinzător
6 Convenţional
Tipul practic, îi plac activităţile în Mecanic, arheolog,
aer liber, are dificultăţi în inginer mecanic,
comunicarea sentimentelor, tâmplar, constructor,
respinge ideile radicale, îi place să tehnician dentar,
construiască şi să repare, îi place să electrician, fermier,
muncească folosind mâinile pompier, bijutier,
optician, poliţist,
instalator etc.
Îi plac activităţile intelectuale, Antropolog, biolog,
rezolvări de probleme, nu îi plac chimist, fizician,
regulile, are înclinaţii spre ştiinţă, informatician, inginer
nu e interesat de munca în de sistem, economist,
colaborare, este original şi creativ, geograf, geolog,
este independent, raţional, curios, consultant management,
pasionat de probleme teoretice farmacist, psiholog etc.
Sensibil, preferă să lucreze singur, Designer în publicitate,
nu îi plac mediile structurate, de modă, de interioare,
neconvenţional, are nevoie de actor, arhitect, profesor
exprimare şi comunicare de teatru, dans, jurnalist,
individuală, original fotograf, grafician,
editor etc.
Abilităţi de a stabili relaţii Antrenor, profesor,
interpersonale, de a se implica în psiholog, asistent
activităţi de ajutorare a altora, este medical, medic, poliţist,
preocupat de starea celorlalţi, coafor, asistent social,
responsabil, comunică bine cu logoped etc.
oamenii, este sociabil, îi place să i
se dea atenţie, este popular, îi place
să fie lider
Îi place să domine, are dorinţă de Manager, publicitate,
putere şi statut social, se pricepe să vânzător de automobile,
vorbească, are energie, este agent de asigurări,
entuziast, încrezător în sine, jurnalist, avocat,
convingător. procuror, agent de
turism, relaţii cu
publicul etc
Este stabil, are respect faţă de lege, Asistent administrativ,
autorităţi, îi displac muncile fizice, contabil, casier,
preferă activităţile bine definite, operator calculator,
structurate, are autocontrol analist financiar,
puternic, nu caută roluri de lider, secretară, bibliotecar,
vrea să ştie ce se aşteaptă de la el. operator telefonie etc.

30 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Exerciţii:
1. Care sunt scopurile mele?
Acesta este un exerciţiu care vă va ajuta să analizaţi proiectele, deciziile de viitor din
diferite domenii ale vieţii, inclusiv cele legate de carieră.
Pentru a reuşi să realizaţi scopurile de viitor pe care le aveţi este bine să stabiliţi un
plan de acţiune şi să puneţi în aplicare acest plan. Evident, asta înseamnă luarea unor bune
decizii.
Scopurile fiecăruia dintre noi sunt de 2 tipuri:
- pe termen scurt (un proiect ce poate fi realizat într-o perioadă de până la 6 luni: să iau
note de peste 7 la tezele de peste 2 luni, să îmi ordonez materialele de şcoală în birou,
să îmi ajut părinţii cu muncile de primăvară, etc)
- pe termen lung (un proiect ce poate fi realizat într-o perioadă de un an sau mai mult: să
fac facultatea de medicină şi să devin medic, să mă casătoresc şi să am trei copii).
Se împarte foaia de lucru şi se explică fiecare secţiune în parte. La final se analizează
câteva fişe completate.
Care sunt scopurile mele?

Foaie de lucru
Scop pe termen scurt Scop pe termen lung

Beneficii ca urmare a realizării scopului Beneficii ca urmare a realizării scopului

Ce ar putea să mă împiedice în realizarea Ce ar putea să mă împiedice în realizarea

scopului? scopului?

Ce trebuie să învăţ sau să fac? Ce trebuie să învăţ sau să fac?

Cine mă va încuraja? Cine mă va încuraja?

Plan de acţiune- paşii ce trebuie urmaţi Plan de acţiune- paşii ce trebuie urmaţi

Data realizării scopului Data realizării scopului

31 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

2. Stilul de viaţă dorit

Marcheaza importanţa pe care o are pentru tine fiecare aspect şi încearcă să identifici dacă
stilul de viaţă pe care ţi-l doreşti este compatibil cu cariera vizată.
Trăsături sau stil de viaţă Foarte Importanţă Puţin
important medie important
A trăi într-o zona rurală
A avea timp pentru familie
A călători mult
A avea multe proprietăţi
A avea mulţi bani
A avea mult timp pentru hobby-uri
Activitatea politică
Activitatea civică
Timp pentru sine
Acces la educaţie permanentă
Siguranţa
A locui aproape de locul de muncă
Program flexibil

3. Exerciţiu de autocunoaştere

Obiective :

identificarea scalei de valori personale

discutarea rolului pe care-l au valorile după care ne conducem viaţa

identificarea unor caracteristici personale

cântărirea aspectelor pozitive şi a celor negative

Activitatea 1 : Lista valorilor mele

Materiale necesare: fişele elevilor
Se distribuie fişele (ANEXA 1). Fiecare elev va ordona afirmaţiile prezentate în
funcţie de importanţa pe care le-o acordă. După completarea fişelor de către toţi elevii se
poate realiza o discuţie pe grupuri în care elevii vor împărtăşi colegilor de grup răspunsurile
date. Este bine să se analizeze diferenţele şi asemănările care apar şi impactul pe care acestea
le-ar putea avea asupra alegerii tipului de şcolarizare sau a unei profesii şi asupra modului de
viaţă în general.
32 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Discuţia se poate extinde la diferenţele de perspectivă asupra vieţii pe care le aduce a

te conduce după valoarea „a-mi dedica timpul creşterii personale sau spirituale” comparativ
cu „a trăi într-o casă cu multe facilităţi” sau „ a avea mult timp liber să fac ce vreau”

Activitatea 2 : Punctele tari şi slăbiciunile mele

Materiale necesare: fişele elevilor

Într-o primă fază se distribuie fişe cu „Punctele male tari şi slabe” (ANEXA 2), care
vor fi completate de fiecare elev. După completarea fişelor de către toţi elevii se poate realiza
o discuţie pe grupuri în care elevii vor împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. Se poate
începe o discuţie despre cât le-a fost de uşor sau dificil să realizeze acest exerciţiu şi de ce,
dacă este sau nu important să ne cunoaştem pe noi înşine şi să putem discuta sau împărtăşi
altora atât punctele tari cât şi punctele noastre slabe. Se va încerca deplasarea discuţiei pe
posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
Acest exerciţiu pune accent pe punerea în balanţă a calităţilor şi defectelor noastre; se
recomandă ca discuţia să fie dirijată pe valoarea asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni,
precum şi pe importanţa autocunoaşterii.

33 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

AEXA 1

LISTA VALORILOR MELE

Mai jos este o listă cu lucrurile pe care tinerii le consideră importante. Aşează-le în
ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) pe care le-o acorzi
tu, personal. Care este cea mai importantă pentru tine? Încearcă să evaluezi ceea ce este cu
adevărat important pentru tine, nu ceea ce spun alţii că este important.
_____ A avea unul sau mai mulţi prieteni buni
_____A avea bani să merg la film, să mănânc în oraş şi să-mi cumpăr mici lucruri care îmi
plac
_____ A avea note mari
_____ A avea un prieten / o prietenă
_____ A avea mult timp liber să fac ceea ce vreau
_____ A avea o relaţie bună cu părinţii
_____ A trăi într-o casă mare cu multe facilităţi (piscină, TV color, mobilă frumoasă, camere
mari, camera mea, etc.)
_____ A-mi dedica timpul creşterii personale sau spirituale
_____ A deveni un bun atlet
_____A învăţa multe lucruri noi
_____A fi de ajutor prietenilor sau familiei
_____A fi cinstit în viaţă, cu familia, prietenii şi munca pe care o fac.

34 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

AEXA 2

PUCTELE MELE TARI ŞI SLABE

1. Mă simt mândru/ă când______________________ spune că eu _________________

2. Mă simt marginalizat şi singur când ________________________________________

3. Mă simt fericit când _____________________________________________________

4. Mă enervez când _______________________________________________________

5. Cred că mă pricep bine la________________________________________________

6. Sunt dezamăgit când_____________________________________________________

7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată _____________________________________

8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este _________________________________

9. Punctele mele tari Punctele mele slabe

____________________ _____________________
____________________ _____________________
____________________ _____________________

35 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Bibliografie

1. Brown, D. & Brooks, L. (1991). Career Conseling Technique, Allyn and Bacon (a division
fo Simon & Schuster, Inc.)
2. Honore, M. H., (1990) TOWARD TOMORROW: CAREER EDUCATION FOR THE
SECONDARY SCHOOL. Guidance & Counselling, 6 (1)
3. Ordinul nr. 3064/18,01,200 privind orientarea şcolară şi profesională în învăţământul din
România, se poate găsi la www.edu.ro/bul003.htm
4. Panta, D. (1999). Career Guidance in the Greek Secondary Schools. Educational &
Vocational Ghidance, 63.
5. www.stopfumatul.ro
6. Adrian Neculau, „Cunoaşte-te pe tine însuţi”, ed Polirom, Iaşi, 2003
7. Francoise Leleord, Christophe Andre, „Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile”,
ed.Trei, Bubureşti, 1996
8. Emil Verza, „Psihologia vârstelor”, ed.Hyperion, Bucureşti, 1993

36 LUAREA DECIZIILOR
Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Program de dezvoltare a abilităților de viață

ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian

Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul:

Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând
minorităților și grupurilor dezavantajate

Material editat de Asociația Formare, Dezvoltare, Asistenţă - FORDA Buzău

Iunie 2010
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a
Uniunii Europene
Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE
contactați: cfcu.phare@mfinante.ro

37 LUAREA DECIZIILOR