Tipul activităţii: activitate cross – curriculară

Domeniile, conţinuturile învăţării şi obiectivele de referinţă vizate:

Ştiinţe ale naturii – Curcubeul

• 1.3. să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau dintre sistemele
studiate;

• 2.3. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.

Limba şi literatura română – Textul narativ; Formulare de întrebări şi răspunsuri; Compunerea liberă.

• 2.2. să rostească mesaje, utilizând pronunţia şi intonaţia adecvată;

• 2.4. să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare;

• 4.3. să redacteze texte de mică întindere, adaptându-le scopului comunicării;

• 4.4. să utilizeze corect, în textele redactate, elemente de construcţie a comunicării studiate.

Educaţie civică – Relaţii de prietenie

• 1.3. să-şi exprime oral sau în scris, în cuvinte proprii, un punct de vedere personal cu privire la comportamentul civic în diferite
situaţii.

Istorie – Călători şi călătorii

• 4.1. să aprecieze rolul oamenilor în desfăşurarea evenimentelor;

• 4.2. să formuleze puncte de vedere cu privire la evenimente/fapte/personalităţi.

Matematică – Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii aritmetice

• 2.6. să rezolve, să compună probleme şi să utilizeze semnificaţia operaţiilor aritmetice în rezolvarea unor situaţii problemă;

• 4.3. să manifeste disponibilitate pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi în rezolvarea de probleme.

Educaţie muzicală – Instrumentele muzicale de percuţie

• 2.6. să interpreteze cântece vocal-instrumental.

Limbi moderne – Vocabular;

Educaţie plastică – Tehnici de lucru specifice artelor plastice – tehnica Ebru

• 1.2. să utilizeze tehnici specifice materialelor selectate – tehnici ale culorilor de apă.

Strategia didactică: metode şi procedee: metoda pălăriilor gânditoare, explozia stelară, metoda Philips 6-6, brainstorming, compunere şi

rezolvare de probleme

mijloace de învăţământ: pălării colorate, şabloane în formă de stea, suporturi în formă de acadele pentru compunerea

şi rezolvarea problemelor

forme de organizare a colectivului: activitate individuală şi pe grupe.

Derularea activităţii:

Secvenţa 1 (2 min)

Copiii sunt în curtea şcolii şi se joacă facând baloane de săpun. Ei vor fi îndrumaţi să observe ce culoare au baloanele de săpun în lumina
razelor de soare. Vor vedea culorile curcubeului.

„Ce culoare au baloanele de săpun dacă le privim în lumina razelor solare?”

„Curcubeul, acest fenomen optic extraordinar, a atras atenţia oamenilor în mai multe moduri. Vom merge în clasă şi vom asculta
prezentările proiectelor realizate de voi, luând cunoştinţă în felul acesta cu punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă.”

Secvenţa 2 (Ştiinţe şi religie– învăţarea prin proiect – 5 min)

Copiii se află în sala de clasă. Spun rugăciunea, ca la începutul fiecărei zile de şcoală. Se aşează în semicerc pe scaune. Pe rând, vor
prezenta proiectele cu titlul „Curcubeul”.

Religie. Curcubeul este cadoul dăruit de Dumnezeu oamenilor după potop.

„Prin intermediul proiectelor voastre, am discutat despre curcubeu din perspectiva oamenilor de ştiinţă. Frumuseţea acestui fenomen nu
i-a lăsat nepăsători însă nici pe unii artişti. Pentru aceştia însă, curcubeul, după cum vom vedea, nu mai reprezintă scopul în sine al
activităţii lor, ci punctul de plecare sau pretextul pentru creaţiile lor. Este sursa lor de inspiraţie.”
„Un astfel de exemplu este o poveste scrisă de un autor rus, pe care voi aţi citit-o. Cum se numeşte?”
„Vom încerca să desluşim şi noi tainele acestui text cu ajutorul pălăriilor gânditoare. „

Secvenţa 3 (Limba şi literatura română, educaţie civică – metoda pălăriilor gânditoare aplicată pe textul „Floarea curcubeului”, de Valentin
Kataev” – 15 min)

Metoda „PĂLĂRIILE GÂNDITOARE”

 PĂLĂRIA ALBĂ (informează - povestitorul gândeşte ca o foaie albă care este neutră şi poartă informaţii

• Povesteşte pe scurt conţinutul poveştii, fără a face vreo judecată de valoare.

„Vom ruga un putător al pălăriei albe să ne redea, pe scurt, conţinutul poveştii.”
„Era odată o fetiţă pe nume Jenea.
Pe Jenea o trimisese mama ei într-o zi să cumpere covrigi. Fetiţa a cumpărat 7 covrigi: doi cu chimen, pentru tatăl ei, doi cu mac – pentru
mama, doi cu susan – pentru ea şi unul mititel, trandafiriu pentru Pavlik, căţelul ei.
Jenea avea obiceiul să fie cam gură cască şi pe drum, în timp ce era preocupată să admire clădirile şi să numere ciorile de pe cer, nu a
văzut că un câine i-a mâncat toţi covrigii. Fetiţa a început să plângă de supărare şi s-a rătăcit. În cale i-a apărut o bătrână care i-a dăruit
floarea curcubeului zicându-i că ori de câte ori va avea o dorinţă, va putea să rupă o petală a florii şi să rostească nişte versuri magice, iar
dorinţa i se va împlini.
Prima dorinţă a fetei a fost să ajungă din nou în curtea casei cu toţi covrigii pe sfoară. A rupt petala galbenă, a rostit versurile învăţate de
la bătrână şi dorinţa i-a fost îndeplinită.
Văzând ca floarea este într-adevăr una specială, a vrut să o aşeze în vaza cea bună a mamei, dar, din neatenţie, a spart-o.
A rupt petala roşie, a spus vorbele magice şi vaza a fost ca nouă.
Mama o trimise în curte unde câţiva băieţi se jucau de-a exploratorii. Aveau nişte scânduri pe post de gheţari şi se credeau la Polul Nord.
Băieţii nu au primit-o în jocul lor aşa că Jenea rupse petala indigo a florii curcubeului şi îşi dori să ajungă la Polul Nord.
După ce a îndurat un frig îngrozitor şi s-a întâlnit cu 7 urşi polari, unul mai înfricoşător decât altul, Jenea şi-a dorit din nou să ajungă
acasă. Petala cea verde i-a îndeplinit şi cea de-a patra dorinţă.
În curtea vecină văzu nişte fetiţe ce se jucau cu fel şi fel de jucării. Şi-a dorit să aibă toate jucăriile de pe lume. A rupt petala
portocalie, a rostit versurile învăţate de la bătrânică şi jucăriile au început să vină spre ea.
Mulţimea copleşitoare de jucării a determinat-o pe Jenea să rupă petala violet dorindu-şi ca toate jucăriile să se întoarcă în magazinele
de au venit.
Fetei îi mai rămase o singură petală. Era dezamăgită de alegerile făcute până atunci şi şi-a propus să se gândească mai bine înainte de a
formula ultima dorinţă. S-a găndit pe rând să facă rost de 2kg de batoane de ciocolată marca „Ursuleţ”, sau 2kg de praline. Mai bine 1/2kg
de batoane de ciocolată, 1/2kg de praline, 100gr de alune, 100gr de halva şi un covrigel pentru Pavlik. S-a mai gîndit apoi la o tricicletă, nişte
sandale, bilete la circ sau la cinematograf...nimic nu o mulţumea...
În timp ce se gîndea care să fie ultima ei dorinţă pentru Floarea curcubeului, Jenea l-a întâlnit pe Vitea. Ar fi vrut să se joace cu el, dar a
aflat că acesta nu poate alerga din cauză că e şchiop. A hotărât ca ultima ei dorinţă să fie însănătoşirea băiatului. Apoi s-au jucat împreună.”
 PĂLĂRIA ALBASTRĂ (clarifică – moderatorul controlează procesul gândirii pentru ca aceasta să devină mai productivă şi
organizează acţiunea; supervizează, sistematizează concluziile, comentează dirijează şi conduce către pasul următor.)

a) Formulează întrebări pentru a vedea dacă au ascultat cu atenţie povestea.

b) Intervine pe parcurs pentru a concluziona

PĂLĂRIA ROŞIE (spune ce simţi – psihologul - exprimă-ţi emoţiile, temerile, intuiţiile, sentimentele; nu te justifica; aprinde
simţămintele.

♦ Ce v-a impresionat cel mai mult citind povestea?

♦ Ce sentiment v-a cuprins când aţi citit finalul poveştii?

PĂLĂRIA NEAGRĂ (aspecte negative – criticul judecă critic; gândeşte logic, negativ; atenţionează asupra a ceea ce nu poate fi
făcut, e nonprofitabil, riscant sau periculos
 Cu ce fapte din text nu eşti de acord?
 Sunt justificate dorinţele fetei?

PĂLĂRIA VERDE (idei noi – gânditorul - crează noi optiuni, variante, resurse, structuri, metode, idei; gândeşte-te la
vegetaţia proaspătă, la abundenţă; dă frâu liber imaginaţiei.)
 Imaginează-ţi că erai în locul Jeniei. Tu cum ai fi procedat?
 Ce s-ar fi putut întâmpla dacă ...?

PĂLĂRIA GALBENĂ (aspecte pozitive – creatorul gândeşte optimist, logic şi pozitiv; explorează beneficiile şi posibilităţile;
imaginează-ţi lumina şi strălucirea soarelui.

 a)Ce ai învăţat citind această poveste?

 b)Care este învăţătura care se desprinde din text?
 c)Ce alt sfârşit ar putea avea povestea?
Secvenţa 4 (Istorie – Geografie – aplicarea metodelor Phillips 6-6 şi Explozia stelară pe tema „Mari călători şi descoperirile lor”)

Învăţătoarea preia rolul pălăriei albastre şi intervine pentru clarificarea termenului „explorator”.
„Exploratorul este o persoană care cercetează ţinuturi noi sau mai puţin cunoscute.”
„În lecţiile de istorie am învăţat despre mari exploratori ai lumii şi descoperirile lor. Să ni-i amintim. Cei care vor vorbi vor purta pălăria albă.
Marco Polo (1271) – explorează China şi India. A scris „Cartea minunilor lumii”, care a fost de mare folos altor călători.
Cristorfor Columb – în 1492 descoperă o insulă din America Latină, crezând că a ajuns în India. De numele lui este legată descoperirea
Americii. Şi el a realizat un jurnal de călătorie.
Fernando Magellan – 1519, primul navigator care face înconjurul lumii. Există o strâmtoare care îi poartă numele.”
Pălăria roşie ce părere are despre aceşti exploratori?
„Îi apreciez foarte tare. Au fost foarte curajoşi şi inteligenţi!”
Pălăria neagră ce crede?
„Mulţi dintre aceşti oameni şi-au pierdut viaţa şi nici măcar nu au fost foarte apreciaţi la vremea lor. Trebuia să se organizeze mai bine
înainte de a face aşa ceva. Descoperirile lor au dus la transformarea multor oameni în sclavi şi la exploatarea în exces a unor teritorii.”
O să rugăm un coleg ce poartă pălăria albastră să formuleze nişte concluzii cu privire la importanţa călătoriilor marilor exploratori.
„Au fost descoperite teritorii şi drumuri comerciale noi, s-au îmbogăţit cunoştinţele geografice, s-au dezvoltat hărţile.

 Metoda Phillips 6-6

Se împarte clasa în grupe de şase elevi, care urmează să discute pe tema „Dacă ai fi un explorator, ce tărâm necunoscut ai dori să
descoperi? De ce?” Învăţătoarea expune subiectul, explică scopul şi modul de desfăşurare a activităţii: patru minute pentru organizare,
şase minute pentru discuţii în cadrul grupului, două minute pentru prezentarea raportului fiecărui grup.
 Explozia stelară

o Propunerea problemei
Imaginaţi-vă că ar trebui să faceţi o călătorie în Ţara curcubeului. Ce întrebări credeţi că ar trebui să vă puneţi înainte pentru a avea o
excursie reuşită.

Elevii vor fi împărţiţi în 4 echipe a câte 5-6 elevi, având ca sarcină să descopere cât mai multe întrebări ce se pot pune pornind de la
această temă. Copiii vor fi motivaţi de ideea că formularea întrebărilor este primul pas către găsirea soluţiilor.
 o Lucru în grup
Fiecare grup va primit un carton în formă de stea. Fiecare membru al grupului va propune cel puţin o întrebare ce va fi notată pe
fiecare braţ al stelei. Grupurile vor avea libertatea de a adăuga stelei şi alte braţe dacă vor formula mai multe întrebări.

o Comunicarea rezultatelor activităţii grupurilor

Câte un reprezentant din fiecare echipă va citi întrebările propuse. De ce?

o Evidenţierea celor mai interesante întrebări

Cele mai interesante întrebări vor fi completate pe o planşă comună.

Exemple de întrebări formulate:

Cu ce?
 De ce pornim în călătorie?
 Cine va mai merge cu noi?
 Cu ce resurse vom organiza? Când?
 Unde vom ajunge? La drum
spre
 Când se va încheia călătoria?
 Cât va dura? ŢARA
 Cine se va ocupa de cazare? CURCUB
EU LUI
 Ce vom vizita?
o Elaborarea de răspunsuri la unele întrebări

Cine?
Cum?
Secvenţa 5 (Matematică – compunere de probleme cu unităţi de măsură) (6 min)

Un elev va povesti fragmentul din textul „Floarea curcubeului”, de V. Kataev în care fetiţa se gîndeşte ce dorinţă să îşi pună pentru ultima
petală a florii. Li se va cere să recunoască unitatea de măsură utilizată în text. Vor avea de compus o problemă care să se rezolve prin cel
puţin trei operaţii şi în care să folosească trei dintre culorile curcubeului şi unitatea de măsură recunoscută.

Se citesc şi se rezolvă problemele compuse. Se apreciază problemele în funcţie de gradul lor de dificultate.

Secvenţa 6(Educaţie muzicală – interpretarea cântecului „Curcubeul”, de Felicia Donceanu cu acompaniament utilizându-se instrumente de
percuţie.) (5 min)

Secvenţa 7 (5 min) Limbile străine

Tabla va fi împărţită în trei suprafeţe egale. Pe fiecare parte va fi scris cuvântul „Curcubeu” în cele 3 limbi străine studiate la şcoala.
Elevii vor avea de realizat un acrostih.

Secvenţa 8 (Educaţie plastică –Tehnica Ebru 10 min)