Visul meu European-

Tinerii si viitorul lor în Europa

Mi-am îndreptat atenţia asupra acestei teme în primul rând pentru că fac parte din
categoria celor tineri, şi în al doilea rând pentru că am fost interesată de felul în care sunt
catalogaţi tinerii din spaţiul european românesc şi de felul în care Uniunea Europeană sprijină
diverse programe destinate tinerilor, programe care ajută la dezvoltarea mediului educativ şi la
transformarea tuturor studenților în studenți europeni.

Tinerii şi-au spus părerea în mod limpede: ei doresc să fie ascultaţi şi consideraţi ca
interlocutori deplini în ceea ce privește fenomenul de integrare europeană, vor să contribuie la
construirea Europei şi să influenţeze dezbaterea asupra viitorului ei. A venit timpul
ca tineretul să fie considerat o forţă pozitivă, cu alte cuvinte trebuie să li se acorde acestora
mijloacele necesare de a-şi exprima ideile şi de a le confrunta cu ideile similare ale celorlalţi
participanţi la societatea civilă, deci cu alți cetățeni ai Uniunii Europene.

Consultările organizate în scopul pregătirii evoluţiei Uniunii Europene, reflecţiile

angajate asupra formelor „de guvernare”, trebuie în mod egal să-i includă pe cei ce vor prelua
mâine ştafeta. Proiectul european este într-o continuă transformare şi într-o permanantă
dezbatere: pentru a progresa are nevoie de ambiţie, de un veritabil entuziasm, dar şi de adeziunea
tineretului la valorile pe care le sprijină.

Tinerii europeni au un cuvânt important de spus întrucât ei sunt primii afectaţi de

evoluţiile economice, de dezechilibrele demografice, de globalizare sau de diversitatea culturală.
Tocmai lor li se cere să creeze alte forme de relaţii sociale, alte modalităţi de exprimare a
solidarităţii, de confruntare cu diferenţe şi de împlinire în acelaşi timp cu apariţia noilor
incertitudini. Uniunea Europeană este o entitate politică, socială şi economică , dezvoltată
în Europa, ce este compusă din 27 de ţări. Este considerată a fi o construcţie solidă situându-se
între federaţie şi confederaţie. Scopul Uniunii Europene este cel al asigurării păci, stabilităţii şi
prosperităţii cetăţenilor acestora, în cadrul unui proces continuu de integrare bazat pe scopuri
economice, politice și sociale comune.

Scopurile principale ale Uniunii au fost consacrate în Actul Unic European (1987),
Tratatul Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht 1992), Tratatul de la Amsterdam (1997),
Tratatul de la Nisa (2001) și Tratatul de la Lisabona (2007).

Principalele scopuri declarate ale UE sunt: promovarea progresului economic şi social;

confirmarea identităţii UE la nivel internaţional; introducerea cetăţeniei Uniunii; menţinerea şi
dezvoltarea Uniunii ca o regiune a libertăţii, securităţii şi justiţiei, în care se asigură circulaţia
liberă a persoanelor; menţinerea acquis-ului comunitar în întregime şi consolidarea acestuia.
Globalizarea şi demografia sunt cele două forţe principale care modelează dezvoltarea
societăţilor europene. Ambele oferă oportunităţi, dar pun şi probleme. Tendinţele demografice
indică o viaţă mai îndelungată şi mai sănătoasă şi pun în discuţie subiecte precum noile costuri
ale unei societăţi ce îmbătrâneşte, echitatea între generaţii, importanţa mai mare acordată
creşterii copiilor şi echilibrului muncă/viaţă personală în cultivarea vieţii de familie, relaţia dintre
generații și noua amenințare a sărăciei.

Globalizarea, alături de noile tehnologii, oferă un potenţial enorm de creştere. Însă

oamenii trebuie să poată, graţie studiilor şi formării profesionale, să profite de aceste oportunităţi
și să se adapteze la dispariția unor meserii industriale tradiționale.Aceste transformări sunt
veritabile provocări pentru Uniunea Europeană. O Europă deschisă, bazată pe libera circulaţie şi
liberul schimb a dus la crearea locurilor de muncă şi a prosperităţii de care depind, în cele din
urmă, bunăstarea şi o mai bună calitate a vieţii. Cu toate acestea, în ultimii ani a devenit evident
că mulţi dintre europeni se întreabă dacă impactul real al globalizării, liberalizarea şi urmărirea
unei mai mari competitivităţi aduc ceva nou la propria lor bunăstare. Pentru a înţelege mai bine
situaţia şi a examina dinamica schimbărilor sociale actuale, este necesară efectuarea unei analize
a realităţilor sociale cu scopul de a lansa o agendă privind aspectele legate de acces şi egalitatea
de şanse, o dimensiune socială strâns legată de analiza pieţei unice. ivim increzători spre viitor!
 Această încredere în forţele proprii se naşte din reuşita celui mai de succes model de
integrare din întreaga lume. Integrarea Europeană a adus pace, stabilitate și prosperitate pentru
milioane de cetăţeni. Pentru tineretul de astăzi, care reprezintă generaţia cea mai
europeană,cooperarea este un mod natural de rezolvare a problemelor.

Europa este mai mult decât un concept tehnocratic sau economic, ea trebuie dezvoltată ca
o comunitate politică bazată pe un sistem de valori bine definit şi care oferă viziunea unui
continent unit şi fără conflicte. Multe generaţii trecute au visat la o astfel de Europă iar noi,
astăzi, suntem aproape de a realiza acest vis. În acest proces, din ce în ce mai mulţi tineri se
străduiesc să elimine nemulţumirile şi contradicţiile din Uniune, prin simplificarea tratatelor.
Tineri activi pe plan local, regional, naţional dar și european, pot juca un rol deosebit în
stimularea unei adevărate dezbateri, promovând cetăţenia europeană activă şi identitatea
europeană. Mulţi dintre ei reuşesc sa facă acest lucru prin intermediul organizaţiilor de tineret
sau a organizaţiilor neguvernamentale, reuşind să reprezinte până şi grupurile cele mai
marginalizate sau cele excluse. Deşi tinerii reprezintă aproximativ o treime din populaţia
europeană cu drept de vot, ei nu sunt reprezentaţi corespunzator în mecanismul de adoptare a
deciziilor. Convenţia europeană a tinerilor ne permite sa ne prezentăm viziunea: dorim o Uniune
Europeană care oferă imaginea unui viitor în unitate și democraţie, care oferă un guvern accesibil
pentru toţi cetaţenii săi şi care dispune de instrumentele și legitimitatea necesară pentru a se
ridica la înălțimea aşteptărilor acestor cetăţeni. Reforma Uniunii trebuie să aibă în vedere
"echiparea" acesteia pentru a putea răspunde la provocările de azi, dar și la oportunităţile de
mâine.

O Europă unită în diversitatea ei poate fi realizabilă. Misiuni și viziuni asupra Uniunii

Europene Noi, tinerii din Europa, avem o oportunitate istorică de a ne face cunoscute opiniile cu
privire la viitorul acestui continent. Noi suntem prima generaţie care trăieşte într-o Europa
nedesparţită de Cortina de Fier. Dorim o Europă a toleranței și a incluziunii sociale. Dorim o
Europă construită pe valori fundamentale: pace, libertate, dialog, egalitate, solidaritate și
respectarea drepturilor omului; dorim o Europa care se bazeazș pe principiul egalităţii statelor
membre. În centrul acestei viziuni se află o Europa responsabilă pentru şi în faţa cetaţenilor săi.
 A venit timpul să creăm o adevărată cetăţenie europeană. Europa cetaţenilor luptă pentru
realizarea coeziunii sociale atât pe plan intern cât și pe plan extern. Este o Europa capabilă să
raspundă provocărilor şi să respecte identitatea naţională și regională și moştenirea culturală a
cetăţenilor săi. Cetăţeanul european nu trebuie privit separat, ci în contextul social, cultural și
ecologic influențat de indentitatea sa naţională. Identitatea comună europeană nu poate înlocui, ci
adauga sau extinde esenţa naţională. Trebuie să dezvoltăm o Europa care este mai democratică,
care are instituţii transparente și proces eficient de adoptare a deciziilor; o Europă mai aproape
de noi, cetăţenii.

În ceea ce privește imaginea României în Europa, aș putea spune ca în momentul actual

nu este foarte bine văzută, iar acest lucru se întâmplă din cauza populației care se face cunoscută
în lume prin hoți de buzunare, câini maidanezi, cărute la drumul mare și cratere în asfalt.

Avem o țară frumoasă, plină de resurse, cu munți, ape, mare, minerale, păduri,
agricultură, monumente, dar nu știm să valorificăm patrimonial național. Orice popor care își uită
trecutul, își pierde identitatea națională, lucru care se întâmplă la noi în ultimii 21 de ani. Am
încercat să importăm obiceiuri de peste ocean, dar le-am uitat pe ale noastre.

Ca România să fie bine privită în afara granițelor ei, e necesar ca populația ei să se

schimbe, să se educe singură, să muncească cu drag și cu vointă pentru a îmbunătăți lucrurile…
dar pentru o schimbare mare chiar este nevoie de o revoluție? Am putea să facem multe alte
lucruri pentru a nu ajunge acolo, în primul rând să mergem la vot. Societatea actuală apare
dominată de cei bogați și prosperi care au bani și influența, și votează. Însă cei săraci, lipsiți de
voce politică, sunt într-un număr mare, dar mulți dintre ei, din păcate nu votează. Există o
democrație, dar este o democrație a celor bogați. Printre cei săraci, ne numărăm și noi tinerii,
care preferăm să nu mergem la vot pe principiul “să se aleagă răul cel mai mic”. Mulți dintre noi,
alegem să trăim într-o oricare altă țară, pentru că acolo ni se oferă un loc de muncă mult mai bine
plătit decât în România.

Criza economică la nivel european are efecte negative asupra tinerilor din România.
Aceasta îi împiedică să își găsească un loc de muncă, mai ales ca în această perioadă, încă se fac
restructurări.
 Ce ar trebui să facă guvernul? Să vină cu măsuri extreme de dure,cu măsuri anti-criza.Mă
îndoiesc că doar un program de creare de locuri de muncă este suficient. Cred că este nevoie de o
definire, o reorientare a cheltuielilor bugetare și investiții inteligente. Este clar că trebuie reduse
cheltuielile care se răsfrâng în consum, iar acestea sunt cheltuielile pe măriri de salarii.

Aș vrea să subliniez un lucru deosebit de important pentru dezvoltarea economică din

România, și anume educația. Este un factor pentru dezvoltarea umană deoarece ne va permite să
ne autoguvernăm în mod inteligent și ne va da posibilitatea să atingem deplină satisfacție de a
trăi. Acesta va fi un prim pas în schimbarea imaginii României, pentru a fi mai bine văzuți în
afară.