MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DE DREPT PUBLIC

APROBAT APROBAT

Prin decizia Consiliului Facultăţii de Drept de Catedra de Drept Public

(Pr. verb. nr___ din __________ ) (Pr. verb. Nr 5 din 4. 11. 06 )
Decan________dr., conf. univ. Gh. Neagu Seful catedrei _______________
„_____” _________ 2007 Dr. conf. univ. E. Botnari
„_____” _________ 2007

CURRICULUM
la disciplina
ETICA ŞI DEONTOLOGIA JURIDICĂ
FACULTATEA DE DREPT

AUTOR:
V. Capcelea, dr., conf.univ.
 2
Bălţi – 2007
I. PRELIMINARII

Disciplina „Etica şi deontologia juridică” este o ştiinţă normativă şi deseori este

numită şi filozofie practică fiind studiată nu numai pentru a afla ce este virtutea, dar mai ales
pentru a deveni virtuos. Cu alte cuvinte scopul eticii constă nu în a acumula un anumit bagaj
de cunoştinţe, ci în a orienta omul spre valori şi virtuţi supreme, spre fapte bune. Pentru ca
etică şă devină utilă umanităţii sunt necesare două premize: arta de a dirija pasiunile şi
dorinţa de a le îndrepta spre scopuri nobile. Seminţele eticii ca şi cele ale grîului încolţesc
dacă cad într-un sol fertil. Etica este o călăuza valorică ce poate să descrie locurile
semnificative, dar nu indică omului în ce loc anume să plece, totul depinde de fiecare
personalitate aparte.
Cursul este dedicat studierii aspectelor morale şi problemelor eticii juridice, deoarece
astăzi devine stringentă problema umanizării vieţii noastre sociale şi statale, materializării
valorii supreme declarate de Constituţia Republicii Moldova – omul, şi garantării drepturilor
şi libertăţilor lui fundamentale. Activitatea profesională a juristului se referă la interesele şi
bunurilor oamenilor, deseori este legată de amestecul în viaţa privată a cetăţenilor, de
limitarea drepturilor şi libertăţilor unor oameni, de adoptarea unor decizii ce pot influenţa în
mod cardinal destinul omului. Totodată, cursul poate contribui la însuşirea mai profundă a
conţinutului acestui obiect, ca ulterior cunoştinţele să se transforme în fapte şi acţiuni
îndreptate spre binele oamenilor.
Etica şi deontologia juridică este un curs de studiere a celor mai principale concepţii
etice şi morale ale îndrumătorilor omenirii şi a filozofilor moralei, a noţiunilor fundamentale
ale eticii şi experienţei morale, a eticii şi deontologiei juridice şi a problemelor specifice ei.
Studierea cursului are un rol important în formarea tînărului specialist din domeniul
jurisprudenţei, deoarece îl învaţă cum să se comporte în activitatea practică ulterioară a
juristului cu scopul de a forma şi cristaliza la noua generaţie de jurişti o ţinută morală
respectivă, de a-i orienta spre valori şi virtuţi supreme, spre fapte bune care să se afle în
conformitate cu cerinţele societăţii democratice contemporane.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

− să determine specificul şi esenţa, obiectul de studiu al eticii şi deontologiei juridice şi

coraportul ei cu jurisprudenţa;
− să cunoască cele mai importante concepţii etice şi morale ale îndrumătorilor omenirii
şi a filozofilor moralei;
− să determine influenţa contextului social-politic, asupra dezvoltării eticii în epoca
respectivă;
− să identifice premisele şi sursele doctrinelor etice studiate;
− să distingă arealul de probleme etice şi morale din cadrul concepţiilor studiate;
− să definească orientările şi şcolile etice din diverse epoci istorice;
− să explice esenţa utilitarismului şi a raţionalismului şi controversa dintre aceste
orientări etice;
− să definească noţiunile de bază ale eticii: idealul, binele şi răul, datoria şi conştiinţa,
libertatea, necesitatea şi responsabilitatea, virtutea şi viciul, fericirea;
− să cunoască esenţa argumentelor etice împotriva condamnării la moarte;
− să explice necesitatea adoptării Codului de etică a judecătorului în Republica
Moldova;
− să determine specificul efectuării acţiunilor de urmărire penală de către ofiţerul de
urmărire penală şi valenţele etice a lor;
− să definească cerinţele morale cu privire la activitatea puterii judecătoreşti.
 3

La nivel de aplicare

− să aprecieze importanţa şi rolul eticii şi deontologiei juridice în valorificarea

spirituală a realităţii juridice din Republica Moldova;
− să determine coraportul dintre contextul social-politic şi specificul eticii în diverse
epoci istorice;
− să evoce trăsăturile caracteristice ale eticii din epoca respectivă;
− să evidenţieze şi să explice temele principale de reflecţie etică în sistemele şi
concepţiile morale studiate;
− să evalueze sistemele etice, identificînd punctele de tangenţă şi specificul lor;
− să compare diferite paradigme etice;
− să argumenteze influenţa concepţiilor îndrumătorilor omenirii şi a filozofilor moralei
din antichitate asupra eticii din Epoca modernă şi contemporană;
− să aprecieze aportul îndrumătorilor omenirii şi a filozofilor moralei la formarea
valorilor morale general-umane;
− să demonstreze şi să aprecieze valabilitatea şi valoarea doctrinelor etice ale
utilitarismului, raţionalismului, iluminismului, eudemonismului pentru epoca lor şi
pentru posteritate;
− să argumenteze continuitatea în dezvoltarea eticii, influenţa ei asupra dezvoltării
omenirii;
− să formuleze sinteze proprii despre esenţa eticii şi deontologiei juridice, evidenţiind
meritele şi neajunsurile doctrinelor studiate, a coraportului lor cu ştiinţele
socioumane;
− să aprecieze trăsăturile caracteristice ale comportamentului moral verosimil în
activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept.

La nivel de integrare

− să stabilească locul şi rolul eticii în devenirea spirituală a umanităţii, în identificarea

valorilor morale general-umane;
− să prognozeze tendinţele ulterioare de dezvoltare ale eticii şi deontologiei juridice;
− să aprecieze importanţa cunoaşterii eticii şi deontologiei juridice şi a moştenirii lăsate
de indrumătorii omenirii şi filozofii moralei în formarea unei personalităţi
multilateral dezvoltate;
− să perceapă etica ca parte integrantă şi esenţială a culturii spirituale a personalităţii;
− să aplice cunoştinţele eticii în activitatea practică personală;
− să-şi formeze o viziune profundă de ansamblu asupra procesului devenirii eticii, a
virtuţilor şi valorilor umanităţii;
− să formuleze teorii, concepţii, concluzii, opţiuni proprii prin coordonare cu
reflecţiile, soluţiile şi perspectivele expuse în doctrinele etice şi morale;
− să-şi elaboreze o concepţie proprie despre „ceeea ce este bine” şi „ceea ce este rău”
în baza cunoştinţelor obţinute în cadrul promovării disciplinii etica şi deontologia
juridică;
− să stabilească continuitatea în desfăşurarea reflecţiei asupra problemelor majore ale
eticii şi deontologiei juridice şi să facă propuneri şi recomandări în vederea
determinării celor mai concludente soluţii şi interpretări (spre exemplu, în ceea ce
priveşte condamnarea la moarte, eutanasie etc.);
− să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul eticii şi deontologiei
juridice;
 4
− să prezinte sinteze in domeniul istoriei concepţiilor etice (studii, articole,
comunicări, discursuri etc.) în cadrul conferinţelor, simpozioanelor, meselor rotunde,
în mass-media etc.;
− să propună metode de eficientizare a procesului de studiere a eticii şi deontologiei
juridice şi rolului ei pentru jurisprudenţă;
− să-şi perfecţioneze capacităţile de opţiune în privinţa scopurilor activităţii, modului de
comportare, valorilor autentice, rostului şi sensului vieţii în baza studierii problemelor
fundamentale ale eticii şi deontologiei juridice;
− să-şi poată argumenta opiniile proprii şi întreţine o discuţie, manifestînd competenţă,
consecvenţă, formulare şi expunere logică.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Numărul de Evaluarea Responsabil

Codul modulului / Anul ore de modul /
disciplinei în planul de Semestrul disciplină
de învăţămînt studii C S L Nr. de Forma de
credite evaluare
U.01.O004 4 7 30 14 2 examen V. Capcelea

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

N Tema
Numărul de ore
1 Obiectul, funcţiile şi problematica eticii şi deontologiei juridice. 2
2 Concepţiile etice ale îndrumătorilor omenirii. 2
3 Învăţăturile etice ale filozofilor moralei. 2
4 Noţiunile fundamentale ale eticii. 2
5 Experienţa morală. 2
6 Problemele generale ale eticii juridice. 4
7 Problemele particulare ale eticii juridice şi caracterul moral al 8
activităţii de ocrotire a normelor de drept.
8 Etica judiciară, conţinutul şi însemnătatea ei. 8
Total 30
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminare

N Tema
Numărul de ore
1 Obiectul, funcţiile şi problematica eticii şi deontologiei juridice. 2
2 Concepţiile etice ale îndrumătorilor omenirii. Învăţăturile etice ale 2
filozofilor moralei.
4 Noţiunile fundamentale ale eticii. Experienţa morală 2
6 Problemele generale ale eticii juridice. 2
7 Problemele particulare ale eticii juridice şi caracterul moral al 2
activităţii de ocrotire a normelor de drept.
8 Etica judiciară, conţinutul şi însemnătatea ei. 4
 5
Total
V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTIRI
Obiectivele de referinţă
- să definească obiectul de studiu, funcţiile,
principiile şi metodele de cercetare ale eticii
şi deontologiei juridice;
- să identifice specificul eticii şi deontologiei
juridice în raport cu filozofia dreptului şi alte
ştiinţe juridice;
- să determine particularităţile funcţionării
moralei în societate.
- să identifice premisele şi condiţiile concrete
ale dezvoltării concepţiilor etice ale
îndrumătorilor omenirii;
- să compare concepţiile etice ale lui Confucius
şi Buddha şi să evidenţieze specificul lor;
- să explice ideile fundamentale ale
Decalogului lui Moise;
- să evidenţieze valorile fundamentale ale
concepţiei morale a lui Iisus Hristos;
- să efectuieze o comparaţie dintre Decalogul
lui Moise şi Predica de pe munte a lui Iisus
Hristos şi să aprecieze rolul lui Hristos în
devenirea morală a umanităţii;
- să explice specificul concepţiilor etice a lui
Mahomed.
- să explice esenţa orientării antropologice a
eticii şi filozofiei lui Socrate;
- să aprecieze valoarea concepţiilor etice a lui
Epicur;
- să definească concepţiile principale ale
filozofiei practice (eticii) lui Im. Kant;
- să explice conceptele morale de bază ale lui J.
S. Mill;
- să aprecieze concepţiile lui F. Nietzsche şi L.
Tolstoi;
- să determine specificul şi problematica eticii
lui D. Gusti şi A. Schweitzer.
- să evidenţieze formele fundamentale ale
14
Conţinuturi
Obiectul, funcţiile şi problematica eticii
juridice
- Obiectul eticii.
- Dimensiunea morală a personalităţii şi
societăţii.
- Particularităţile funcţionării moralei în
societate;
- Paradoxul evaluării morale şi a
comportamentului moral.
- Funcţiile eticii.
- Etica şi deontologia juridică – tip al eticii
profesionale.
Concepţiile etice ale îndrumătorilor
omenirii
- Concepţiile etice ale lui Confucius.
- Ideile morale ale lui Buddha.
- Concepţiile etice ale lui Moise.
- Concepţiile morale ale lui Iisus Hristos.
- Învăţătura etică a lui Mahomed.
Învăţăturile etice ale filozofilor moralei
- Conceptele: binele, plăcerea, fericirea,
datoria, utilul, nonviolenţa, pietatea în faţa
vieţii, imperativ categoric.
- Concepţiile morale ale lui Socrate.
- Concepţiile etice ale lui Epicur.
- Sistemul etic a lui Kant.
- Concepţiile morale ale lui J. S. Mill.
- Concepţiile etice ale lui F. Nietzsche.
- Concepţiile morale ale lui L. Tolstoi.
- Etica lui D. Gusti.
- Sistemul etic a lui A. Schweitzer.
Noţiunile fundamentale ale eticii.
 6
idealului;
- să determine raportul dintre bine şi rău şi
conţinutul lor;
- să evidenţieze trăsăturile caracteristice ale
datoriei şi interacţiunea ei cu conştiinţa.
- să identifice legătura dialectică dintre
libertate, necesitate şi responsabilitate;
- să definească fericirea şi să scoată la iveală
modalităţile de materializare a ei.
- Idealul şi tipurile lui.
- Bine şi rău, natura, conţinutul şi
interdependenţa lor.
- Datorie şi conştiinţă, corelaţia lor
dialectică.
- Libertate, necesitate şi responsabilitate.
- Virtute şi viciu.
- Fericirea, tratarea filozofică şi paradoxul
ei.

- să se definească conceptul de plăcere; Experienţa morală

- să se identifice trăsăturile caracteristice ale - Noţiunea „plăcerii” şi etica plăcerii.
utilului şi eticii lui; - Noţiunea „utilului” şi etica lui.

- să se determine conţinutul etic al echităţii în - Noţiunea „echităţii” şi valorile ei etice.

calitate de obiectiv primordial al justiţiei; - Noţiunea „milei”, esenţa şi legătura ei cu
- să se evidenţieze conţinutul milei şi alte categorii ale eticii.
modalităţile de materializare a ei în existenţa - Pragmatica milei şi căile de materializare a
socială; ei.
- să se elucideze modalităţile de - Noţiunea „perfecţiune” şi căile de obţinere
autoperfecţionare a personalităţii. a ei.

- să identifice premisele apariţiei şi cauzele Problemele generale ale eticii juridice

violenţei în societate; - Noţiunea „violenţei”. Violenţa şi statul.
- să definească raportul dintre violenţă şi stat; Nonviolenţa – categorie a eticii.
- Argumentele etice şi juridice în favoarea şi
- să determine argumentele etice şi juridice
împotriva condamnării la moarte.
împotriva condamnării la moarte;
- Problemele etice şi juridice referitoare la
- să argumenteze necesitatea reglementării „pro” şi „contra” eutanasiei.
stricte din punct de vedere juridic a
eutanasiei.

- să determine particularităţile deontologiei Problemele particulare ale eticii şi

colaboratorilor organelor de ocrotire a
normelor de drept;
- să identifice particularităţile profesiei
juristului şi valenţele ei morale;
- să definească conţinutul moral al activităţii de
ocrotire a normelor de drept;
- să elucideze locul şi rolul deciziei morale în
activitatea organelor de ocrotire a normelor
de drept.
- să se determine esenţa conţinutului moral a
legislaţiei procesual-penale a Republicii
Moldova;
- să se definească corelaţia dintre scop şi
mijloace în procesul penal;
deontologiei juridice şi caracterul moral al
activităţii de ocrotire a normelor de drept
- Particularităţile eticii profesionale ale
colaboratorului organelor de drept.
- Particularităţile profesiei juristului şi
însemnătatea ei morală.
- Cultura morală a juristului;
- Conţinutul moral al activităţii de ocrotire a
normelor de drept.
- Decizia morală în activitatea organelor de
ocrotire a normelor de drept.
Etica judiciară, conţinutul şi însemnătatea
ei
- Conţinutul moral al legislaţiei procesual-
penale.
- Corelaţia dintre scop şi mijloace în
 7
- să se identifice bazele etice ale obţinerii şi
utilizării probelor în procesul penal;
- să fie enumărate cerinţele etice fundamentale
care sînt înaintate faţă de activitatea ofiţerului
de urmărire penală;
- să se elucideze cerinţele morale principale
înaintate faţă de activitatea judecătorului;
- să se estimeze locul şi rolul etichetei judiciare
în cercetarea judecătorească.
urm[rirea penală.
- Bazele etice ale utilizării unor tipuri de
probe.
- Cerinţele etice generale referitoare la
activitatea ofiţerului de urmărire penală.
- Etica înfăptuirii acţiunilor de urmărire
penală.
- Cerinţele morale cu privire la activitatea
puterii judecătoreşti.
- Etica judiciară şi aspectul ei în procesul
penal.
- Codul etic al judecătorului, problemele şi
căile de realizare a lui în viaţă.
- Responsabilitatea etică şi juridică a
judecătorului.
- Eticheta procesului cercetării judecătoreşti.

VI. TEMATICA ORIENTATIVĂ A REFERATELOR

Etosul moral-politic a lui Confucius.
Esenţa şi valenţele Cărării nobile cu opt braţe a lui Buddha.
Semnificaţiile morale a Decalogului lui Moise.
Valoarea etică a Predicii de pe munte a lui Iisus Hristos.
Socrate despre esenţa logică şi epistemologică a valorii morale.
Concepţiile etice ale lui Aristotel exprimate în lucrarea Etica nicomahică.
Conceptul lui Im. Kant despre imperativul categoric
Învăţătura despre nonviolenţă a lui L. Tolstoi.
Specificul eticii lui A. Schweitzer.
Nonviolenţa, locul şi rolul ei în societatea contemporană.
Dimensiunile etice şi juridice ale eutanasiei.
Cultura morală a juristului.
Problemele elaborării Codului de etică a judecătorului în Republica Moldova.
Responsabilitatea etică a judecătorului.
Conţinutul etic al actului de acuzare a procurorului în cadrul cercetării judecătoreşti.
Normele etice în sistemul de relaţii între avocat şi client.
Locul şi rolul eticii în activitatea avocatului.
Etica pledoariei avocatului în cadrul cercetării judecătoreşti.

TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE AN ŞI DE LICENŢĂ

Pledoaria judiciară şi dimensiunile etice ale ei.

Etica procurorului în procesul cercetării judecătoreşti.
Etica judiciară în urmărirea penală.
Aspectele etice ale urmăririi penale.
Argumentele etice şi juridice cu privire la condamnarea la moarte.
Aspectele etice în activitatea ofiţerului de urmărire penală.
Particularităţile eticii profesionale şi a culturii morale a colaboratorilor organelor de drept.
Нравственные начала осуществления правосудия.
Культура процессуальной деятельности.
Этика уголовного преследования.
 8
VII. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control, testări.
Lucrări de control
I. Tema „Istoria concepţiilor etice şi morale fundamentale”
Sarcini:
- Identificaţi etapele dezvoltării şi aportul îndrumătorilor omenirii la elaborarea valorilor
morale general-umane.
- Apreciaţi rolul filozofilor moralei în concretizarea conţinutului valorilor morale general-
umane.
- Numiţi autorul şi comentaţi teza „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face”.
- Apreciaţi rolul lui Iisus Hristos în elaborarea unei noi morale bazată pe paradigma
iubirii.
- Definiţi importanţa principiului eliberării lui Buddha şi importanţa lui pentru om şi
omenire.
- Apreciaţi semnificaţia tezei lui Iisus Hristos: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine
însuţi”.
- Explicaţi semnificaţia eticii lui Socrate.
- Expuneţi conceptele principale ale sistemului etic a lui Kant.
- Comentaţi laitmotivul învăţăturii etice a lui A. Schweitzer „Evlavie în faţa vieţii”.
- Evidenţiaţi şi caracterizaţi principalele probleme abordate de eticianul roman D. Gusti.

II. Tema: „Etica judiciară”

Sarcini:
- Scoateţi la iveală conţinutul moral al legislaţiei procesual-penale a Republicii Moldova.
- Definiţi corelaţia dintre scop şi mijloace în urmărirea penală.
- Apreciaţi rolul şi însemnătatea unor fundamente etice ale obţinerii şi folosirii probelor în
urmărirea penală.
- Definiţi cerinţele morale cele mai importante care trebuie să fie înaintate ofiţerului de
urmărire penală în general şi în procesul înfăptuirii a acţiunilor de urmărire penală, în
special.
- Definiţi cerinţele morale care trebuie să fie înaintate activităţii judecătorilor în procesul
cercetării judecătoreşti.
- Exemplificaţi necesitatea respectării stricte a etichetei în procesul cercetării judecătoreşti.
2. Evaluarea sumativă finală.

Subiecte pentru examen:

Subiectul 1: Obiectul, funcţiile şi problematica eticii şi deontologiei juridice

- Definiţi obiectul de studiu al eticii şi deontologiei juridice şi problemele ei fundamentale.
- Identificaţi trăsăturile caracteristice ale dimensiunii morale ale personalităţii şi societăţii;
- Apreciaţi paradoxul evaluării morale şi a comportamentului moral.

Subiectul 2: Concepţiile etice ale îndrumătorilor omenirii

- Identificaţi valenţele concepţiilor etice a lui Confucius.
- Comparaţi ideile etice ale lui Moise cu cele a lui Iisus Hristos.
- Apreciaţi importanţa concepţiilor morale a lui Iisus Hristos pentru dezvoltarea ulterioară a
omenirii.

Subiectul 3: Învăţăturile etice ale filozofilor moralei

- Expuneţi esenţa concepţiilor morale ale lui Socrate şi Epicur.
 9
- Comparaţi concepţiile etice a lui F. Nietzsche şi L. Tolstoi.
- Apreciaţi rolul lui A. Schweitzer pentru destinele sec. XX şi XXI.

Subiectul 4: Noţiunile fundamentale ale eticii

- Explicaţi conţinutul binelui şi răului şi interdependenţa lor.
- Comparaţi conţinutul datoriei şi conştiinţei şi indicaţi corelaţia dintre ele.
- Identificaţi categoria „fericirii” şi elucidaţi în ce constă paradoxul ei.

Subiectul 5: Experienţa morală

- Explicaţi din ce cauză plăcerea, utilul, echitatea, mila şi perfecţiunea nu pot fi în calitate de
noţiuni fundamentale ale eticii.
- Expuneţi conţinutul noţiunii „milei” şi cum poate fi ea materializată în viaţa cotidiană.
- Apreciaţi locul şi rolul noţiunii de „perfecţiune” pentru contemporanietate

Subiectul 6: Problemele generale ale eticii juridice

- Expuneţi esenţa noţiunii „violenţă”, a interacţiunii dintre violenţă şi stat.
- Pronunţaţi-vă în privinţa argumentelor etice cu privire sau împotriva condamnării la moarte.
- Efectuaţi o analiză a problemelor etice şi juridice cu privire la acceptarea sau interzicerea
eutanasiei.

Subiectul 7: Problemele particulare ale eticii juridice şi caracterul moral al activităţii de

ocrotire a normelor de drept
- Explicaţi particularităţile deontologiei colaboratorului organelor de ocrotire a ordinii de
drept.
- Identificaţi asemănările şi deosebirile dintre cultura morală a personalităţii şi cultura morală
a juristului.
- Estimaţi conţinutul moral şi decizia morală în activitatea organelor de ocrotire a normelor
de drept.

Subiectul 8: Etica judiciară, conţinutul şi însemnătatea ei

- Evidenţiaţi şi caracterizaţi conţinutul moral al legislaţiei procesual-penale.
- Evidenţiaţi corelaţia dintre mijloace şi scop în urmărirea penală.
- Apreciaţi bazele etice ale utilizării unor tipuri de probe în urmărirea penală.
Subiectul 9: Etica judiciară şi cercetarea judecătorească
- Numiţi cerinţele etice cu privire la activitatea puterii judecătoreşti.
- Evidenţiaţi responsabilitatea etică şi juridică a judecătorului.
- Apreciaţi locul şi rolul etichetei în procesul cercetării judecătoreşti.