Te INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU DETERMINAREA TASARII CONSTRUCTIILOR Jndicatiy : DE LOCUINTE, SOCIAL-CULTURALE | C. 61: i SI INDUSTRIALE PRIN METODE ae 8 : | . 61 TOPOGRAFICE i, GENERALITATI SI DOMENIUL DE APLICARE 1.i. Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de determinare a tasarilor efective ale constructiilor de locuinte, ‘social-culturale si industriale prin metode topografice, in con- formitate cu prevederile din STAS 2745—69 ,,Terenul de fun- dare. Urméarirea tasdrii constructiilor prin metode topografice“, , putind fi utilizaté si la constructiile de tip similar din alte domenii (centrale electrice, rezervoare, castele de apa, construc- tii agrozootehnice, lucrari de arta etc). . 1.2. Valoarea tas&rii efective masurata la o anumit&é data este difer i > a tarea_méarcilor si reperelor) si cota m&surata la acea data. “TS. Pentru a furniza date complete de determinare a ta- sarilor unei constructii, in timpul executiei si exploatarii sale, este necesar,ca plantarea marcilor si reperelor si citirea initiala (de reparaj) s& se efectueze imediat dup& executarea funda. tiilor. e eee 1.4. Determinarea tasrilor unei constructii are ca Scop : a) Stabilirea _depiasdrilor reale_datorita terenului de fun- dare, mienfionate in STAS 3300—71 ,,Terenul de fundare. Cal- Elaborate de: probate de: INSTITUTUL DE .CERCETARI “S.C. cu IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA ordinul nr. 183 din 29.X11.1974 CONSTRUCTIILOR — iINCERCculul deformatiilor probabile“ (tasarea absoluta, tasarea medie, - tasarea relativa, inclinarea fundatiei si incovoierea relativa la fundatii continue). ; +b) Verificarea _concordantei dintre deformatiile reale a terenullsde fundare §i cele rezultate din calcul, in vederea stabilirif fn timp Util 4 masurilor necesare; in cazul constatarii unor neconcordante care ar putea provoca avarierea sau distru- gerea constructiei. c) Stabilirea influentei constructiilor noi asupra construc- tiilor vechi din vecinatate. d) Qbtinerea de date cu caracter stiintific pentru : — stabilirea capacitatii portante reale a diferitelor pa- minturi ; — stabilirea limitelor periculoase ale tas&rilor construc- fiillor, avind diferite tipuri de structuri si fundatii, sau in functie de conditiile lor specifice de exploatare : — imbunatatirea prescriptiilor tehnice referitoare la fun- darea constructiilor si la metodologia de determinare a tasarilor. 1.5. Constructiile la care, trebuie determinate tasarile se stabilesc de proiéctant (pentru constructitle noi) Sau de cdire un organ de specialitate (pentru_constructiile existente); in con- formitate prevederile din STAS 2745—69. Ca: trebuie masurate tasarile sint urmAtoarele a@)-La- con: prin calcu sarii medi indicata in tabelul IT din STAS 330 a Constructiile noi pentru care valorile anteevaluate prin calcul a diferentelor de tasare, incovoierilor relative sau inclindrilor sint apropiate de valorile. maxime ad cate in tabeltil 10 din STAS 3300—71. c) La _constructiile noi ale caror fundatii se executa pe cu_caracteristici fizico-mecanice imbundtatite arti— ‘in compactare, piloti de pamint, procedee chimice etc.), sau pe paminturi de uniplutura _realizaté prin hidromecanizare sau alte metode. ~~ d) La Constructii noi inalte (H > 20 m) a c&ror raport H saa > FE 5 = > 3 (in care H este inaltimea constructiei si B este dimen- ‘siunea minima a constructiei in plan orizontal). 186 eee) La constructiile noi ce se executaé pe paminturi cu pro- etati speciale eTisibilé Ta umezire, paminturi con- ile, paminturi orga: ide, Terenuri nestabile etc). “In aceste cazurl, se va tine seama de prevederile din prescriptiile ehnice referitoare la fundarea constructiilor pe astfel de paminturi (normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe p&minturi sensibile la umezire, indicativ C. 7—73; Instructiuni tehnice pentru pro- jectarea $i executarea constructiilor pe paminturi contractile, indicativ P. 70—73). 4) La_constructiile noi importante, fundate pe piloti_ flo- Chesoane si alte procedee Speciale de _fundare, sau_ale pe mediu ——~) La construciiile existente la care au _aparut fisuri vizi- _bile in“€lementele-portante si care se presupune ci se datoreaza pamintu’ 3 ie La constructiile existe ita terenului de constatate vizual. i) La constructiile existente ling& cere apar incdrc&ri mari ce se mentin timp indeluny rat (terasamente, halde, constructii inalte etc.), sau_surse trepidatii_cu_caracter permanent. —T6> Obligativitatea urméririi: comport&rii _constructiilor cade in sarcina benéficiarului, care poate s4 realizeze actiunea prin forte. proprii sau printr-un organ de specialitate cu cali- ficare tehnicd corespunzatoare. 1.7. Pentru valorificarea datelor cu caracter Stiintific, bene- ficiarul va trimite la INCERC informari periodice (anuale) si va semnala imediat cazurile mai importante. 2. MARCI SI REPERE PENTRU. MASURAREA TASARILOR 2.1. Pentru determinarea tasdrilor prin masur&tori topo- ar se folosesc : marci (fixate pe constructia ce se taseaza) ; 5) repere (amplasate in afara zonei de influent& a con- structiéi). : 187Reperele pot fi : — repere de suprafata, — repere de adincime. . 2.2. Marcile si reperele de suprafat& se executd conform figurilor 1 si 2. Se pot utiliza si alte tipuri de piese metalice, care’ sa asigure o precizie corespunzatoare si sd se conserve in bune conditii. , 2.3. Bornele de beton in care se inglobeazi reperele de suprafata au sectiunea p&trata, cu latura de 20.40 cm; capa- tul de jos al bornei va fi asezat la o adincime de minimum 1,50 m la suprafata terenului. Reperele de suprafataé se inglo- beaza in pozitie verticala (fig. 3, a). 2.4. Ca repere de suprafaté pot fi intrebuintate si repere inglobate in constructii vechi, masive, care prezinté siguranta deplina cA nu se taseazi si nu se demoleaz& pe timpul efec- turii ma&suratorilor, acestea se vor incaStra in acelasi mod ca si marcile. 2.5. In_cazul paminturilor_sensibile la umezire sau _con- tractile, ce nu depasesc 2 m, borna de beton va fi plantata la o __adincime de minimum 2m, iar in.jurul bornei se va face o “movild, cu raza dé I'm, pentru scurgerea apelor. 2.6. In_cazul p&minturilor moi sau_a existentei unor stra- turi moi in adincime, sau cind adincimea straturilor de pamint sensibil la umezire depaseste 2 m, este necesar s& se Tols- séasca_re ‘de adincime care se executa conform -figurilor 4°S1 5, precum si alte tipuri recomandate de literatura de spe- cialitate care s{ asigure o precizie corespunzatoare si care sé poata fi conservate in timp. . Pentru montarea reperului de adincime, se executé o gaura de foraj de minimum 2”. pina se ajunge la stratul compresibil. In gaura de foraj se introduc tijele port-repe- rului, formate cin elemente de ote] rotund @ 20 mm de 1] m lungime asamblate prin filet. La partea inferioaré a primului segment se asambleazé prin filet, in prealabil pivotul.reperului (fig. 4) Pentru a fi protejate impotriva coroziunii, tijele port-re- per vor fi acoperite — inainte de introducere — cu doua straturi de bitum intre care s-a intercalat un strat de hirtie. 188Conféctiona? din: OL 3h sou Fig. 1 OL 36 Brunct 189Copee cu bulon sferi¢ (ol morc soureperului Confectionat clin: OL 34 sou OL \38 Ble gers Fig. 2 190/eostrareo reperelor si mérejfor Jechune 20-400. gy 4 LLL tuk LTE, ch Acton ch : 150. e Borne pentru. Merca incostrofs In reper construcne. Fig. 3° 191Reper ve adincime Poritie ae bofere. 290 atin lemn D sreor B eee Cop oe botere i SE /tp sh dt 4%" Rove neogrs 1 ty, £51000 LAE 192 st dr 1%"= Baterea pivotului in fundul g&urii de foraj se face prin fjptermediul unui numér corespunzator de tevi de 11/2 foli F ssamblate prin mufe, care se introduc peste tijele port-reper. prima teavé are la capatul inferior o mufa care se sprijina - pe pivotul reperului, iar ultima teava, care ajunge la suprafata terenului, are un cap de batere si un dop din lemn. Dupa baterea pivotului, astfel ca virful sé fie infipt pina je refuz in stratul incompresibil, tevile se recupereaza, iar spajiul rémas intre tija port-reper $j gaura de foraj se umple cu nisip graduntos (fig. 5). In capul tijei port-reper se infiltreazi un reper metalic, prevazut in acest scop cu un filet corespunzator. Pentru protejarea reperelor de adincime contra miscarii sau deter! ii lor este absolut necesar ca ele sa fie introduse intr-un tub metalic, cu diameirul de 5” si lungimea de circa 90 mm (fig. 5). 2.7. Amplasarea reperelor se va face tinind seama de: — conditiile geotehnice si_hidrogeologice (uniformitatea stratificatiéi si compresibilitatii paminturilor, nivelul si varia-~ tia apei subterane etc.) ; — zonele de influenta ale constructiilor si_a retelelor sub- terane de apa, de canalizare, de termoficare, de gazé naturale, de electricitate ; — necesitatea_asigurarii conditiilor optime pentru efec- tuarea citirilor ; : — elementele de organizaré a santierului ; — sistematizarea terenului din jurul constructiei urmarite. In privinta conditiilor geotehnice si hidrogeologice, bor- nele in care se inglobeazi reperele trebuie ingropate pina la terenul natural, compact, neinmuiat, cu respectarea preve- derilor de la punctele 2.3 si 2.5; daca acest lucru nu este posibil se vor utiliza repere de adincime, conform prevederilor de la punctul 2.6. Se va cduta ca locurile in care se amplaseazi reperele sa fie astfel alese, incit s& se poatd gasi puncte de statii pentru masuratorile topografice, cit mai egal departate de mércile care se citesc din statia respectiva. La repartizarea reperelor se va tine seama de lucrarile de orgenizare a santierului, astfel ca reperele sd nu fie mis- cate sau deteriorate in timpul executiei constructiei si pentru 193Reper de odincime Pozitie detinitve Ansombluy Qopae cu incuéfoaré Qpoeu! reperuter Tih metalic de proteche Pomint natural eed portreperule! Pivotol reperotei Fig. 5 194Sq se asigura conditiile necesare efectuarii masuratorilor de tagare. . De asemenea, amplasarea reperelor se va face in afara gonelor care vor suieri transformari ulterioare (pe care se vor executa noi constructii sau cdi de circulatie, denivelari im- portante etc.). 2.8. Numarul de repere, ce se amplaseaza in afara zonei de influentaé a constructiei ce se taseaza, va fi de minimum 3, dispuse astiel ca sé acopere cit mai uniform zona inconjura- toare a constructiei. 2.9. Zona de influenté este suprafata din jurul perime- ului constructiei in care se resimte efectul tasarii construc- In cazuri importante (constructii cu indltimi peste 40 m etc), zona de influenté se va calcula pe baza teoriei distributiei eforturilor intr-un masiv de pamint. 2.10. Distanta maxima la care se amplaseazd reperele nu trebuie sa depaseasc’ 5 50...60 m faté de constructie. 2.11. Pentru protéjarea Teperelor expuse la deteriorare, se vor executa garduri (tarcuri) protectoare, vopsite in culori de contrast (alb-negru, alb-rosu, eic.). 2.12. M&rcile se monteazé pe perimetrul exterior, incas- trate in elementele de rezistenté ale constructiei astfel: la colturile constructiei, in imediata vecindtate a rosturilor de tasare si In alte puncte caracteristice ale constructiei (fig. 6). La amplasarea m&rcilor se va tine seama de dimensiunile fundatiei, inc&rc&rile diferitelor parti ale’ fundatiei, inclusiv solicitarile dinamice, precum si de unele dintre conditiile pre- vazute la punctul 2.7. De asemenea, se va tine seama ca locul de amplasare a mércilor s& dea posibilitatea asezarii mirei in pozitie verticala (asezarea mirei sé nu fie impiedicaté de cornise, solbancuri, balcoane etc.). : Se recomandaé ca montaree marcilor in elementele de re- zistenta din interiorul constructiei sa se facd numai in cazul cind nu se pot monta pe perimetrul exterior. 2.13. Incastrarea m&rcilor in elementele de rezistenta se va face in general prin executarea unor gauri, in care corpul méarcii se cimenteazd cu mortar, in pozitie orizontala (fig. 3. b). 195Orumuirr oe nivelment 1962.14. Montarea marcilor se va face imediat ce constructia a depasit nivelul terenului cu 0,5—1 m; cu aceasta ocazie se va tine seama si de viitoarea Cot a nivélului trotuarelor sau platformei din jurul constructiei, pentru a se evita eventuala pcoperire a marcilor de catre acestea. 2.15. Cind elementul de constructie de beton armat in care urmeaza sd se inglobeze marca este subtire si nu permite executarea unei gduri de montaj, corpul marcii se va suda de armatura elementului, cu sudura prin puncte, cu conditia de a nu prejudicia rezistenta acestuia. 2.16. La constructiile metalice, marca va fi fixata prin puncte de sudura. 2.17. Marcile vor fi astfel inglobate in elementele de constructie incit grosimea finisajelor ce se executd ulterior sa nu acopere capacul corpului marcii. 2.18. Proiectantul constructiei este obligat sé~prevada re- repele si marcile in proiectele de executie, la toate construc- fille ce se incadreazi in prevederile de la pct. 1.5. din prezen- tele instructiuni tehnice si s4 includa in deviz lucrarile-nece- sare pentru executarea lor. de constructor, la timpul si in locul fixat in project, consem- nind efectuarea operatiei intr-un act, impreuna cu proiectantul si beneficiarul. Efectuarea masuratorilor de tasare se face prin grija beneficiarului de o unitate de specialitate. 2.19. La constructiile date in exploatare, la care apare ne- cesitatea urmrii- tasarilor.(pet. 1.5, g,-h,.si i), amplasarea re- perelor si m&rcilgr precum si masurarea tasdrilor se va face prin grija organului tehnic al titularului investitiei. 3. APARATURA NECESARA PENTRU MASURAREA TASARILOR 3.1. Masuratorile pentru determinarea tasdrilor se executa cu ajutorul instrumentelor de nivelment de precizie (de exem- plu Ni 004; NA 1; Koni 007 etc.) si al mirelor de precizie cu band& de invar, prevazute cu nivele sferice pentru. asigu- rarea verticalitatii. 1973.2. In cazuri deosebite, unde din anumite considerafii tehnice a fost necesara amplasarea. marcilor in interiorul con- structiei sau in locuri cu vizibilitate redusa si nu este posibila folosirea aparatelor topografice, urmarirea tasarilor se poate face cu ajutorul unei aparaturi cu rigle, bazaté pe principiul vaselor comunicante,-a carei descriere si desene se dau in anexa 1 fig. 7...10. Cotarea acestor puncte se face plecind din. puncte exterioare, cotate topografic. 3.3. Atunci cind se considera necesar, unitatile de speciali- tate pot folosi si alte mijloace de m&surare a tasdrilor de precizie mai mare, in afara celor prevazute la punctele 3.1. gi 3.2. _4, EFECTUAREA MASURATORILOR PENTRU DETERMINAREA TASARILOR ~ 41. Pentru efectuarea m&suratorilor in vederea determi- narii tasdrilor, se desurubeaz&-capacele marcilor si reperelor, care au la partea interioar& bulonul cu cap sferic; se intore . apoi capacele cu capul sferic in afara si se ingsurubeazé din nou ping la refuz. Dup& terminarea operatiilor de masuratoare, capacele se insurubeaza in pozitia initiala. 4.2. Stabilirea nivelelor reperelor si marcilor se face prin nivelment geometric de precizie, cu instrumentele de nivel- ment si mirele aratate la punctul 3.1. La executarea citirilor se va folosi o umbrela pentru protejarea instrumentului impotriva razelor solare. 4.3, Prima masuratoare se incepe dupa 2. e de la incas- trarea_m&rcilor in fundatia terminata si apoi ele se repeta pe mesure cresterii incdrcarii si in perioada exploatarii, dupa ine! catiile “de la punctele 5.8. si 5.9. elmentul initial pentru cotarea reperelor fixe trebuie ~ cu atentie, in conditii atmosferice favorabile, in sens invers, sau cu doua orizonturi. Acest nivelment este deosebit de important, c&ci erorile co- telor reperelor, de care ulterior se vor lega toate observatiile efeciuate asupra marcilor, denatureazd in mod sistematic va- loarea tas&rilor inregistrate. 198Cotele reperelor si méarcilor vor fi calculate fata de o coté arbitrara, dat unuia din repere. In cazul grupurilor de constructii este recomandabil s& se coteze toti reperii fata de cota arbitraré dat& uneia din repere. Se recomanda ca, ori de cite ori este posibil, s& se facé legatura cu un reper de nivel- ment al retelei de stat. Verificarea stabilitatii reperelor se va face conform exem- plului dat in anexa 2. In acest caz, se pot constata eventualele erori produse la efectuarea nivelmentului initial. Nivelmentul se executé conform indicatiilor din plansa 6, prin drumuiri de nivelment stabilite prin proiect, dupa acelasi traseu, ceea ce micsoreazd in mare mAsur& influenta erorilor sistematice in determinarea marimii tas&rilor. Distarita de la instrument la repere nu trebuie Sa depa- seasca de regula 25—30 m. 4.5, Neinchiderile drumurilor de nivelment nu vor dep&si valoarea calculata cu formula fe = £0,5-Vn, ‘ in care f, este toleranta in mm, iar n este numérul statiilor. Neinchiderea se compenseaz& prin repartizarea in parti egale pentru toate statiile. 4.6. Tasarea efectiva (s) a fiecdrei marci se calculeazd .ca diferenta dintre cota initiala (Hy) si cotele urm&toarelor cicluri de observatii (7,), cu formula: s=H,—AH;, 4.7, Cind masuratorile se fac prin sistemul de rigle bazat pe principiul vaselor comunicante, se vor respecta indicatiile date in anexa 1. 4.8. Masuratorile pentru stabilirea cotelor reperelor si marcilor se vor efectua in timpul executiei constructiei dup& un program elaborat de proiectant, in functie de importanta consiructiei si a tas&rilor probabile calculate in proiect. Se recomanda ca intervalele intre citiri s& corespunda unui spor de incarcare a terenului de fundatie de aproximativ 1/4 din rea totali prevazuta prin proiect. . Dupa darea in exploatare a constructiei, masurdtorile stabilirea cotelor reperelor si marcilor se vor face la 199intervale de 3 luni in Primal an, Ja interval. al doilea. an sf ‘a completa stingere a tasdrilor. In cazul in care tasarile se produc intr-un ritm ac- centuat, masuratorile se vor face la intervale de timp mai mici, care se vor stabili de proiectant si organul tehnic care urma- reste tasarea, cu consultarea unitatii care a elaborat studiul geotehnic. 4.10. Cind se determina tasarea constructiilor existente la care se produc tasdéri importante, precum si in cazul con- structiilo¥ Ta Care incarcaréa Utila este mare in report cu sar- cine permanenté si este variabild in timp, perioadele de efec- tuare a m&sur&torilor se vor stabili de la caz la caz de catre projectant in colaborare_cu organul tehnic insarcinat cu ur- marirea tasarilor si cu beneficiarul investitiei. 4.11. Cind in perioada de urméarire Arilor se. produce un cutremur de pamint dé adul 6 (inclusiv) in sus, se va face o masura ‘oare a cotelor reperelor si méarcilor in ‘timpul 7 z ur, epecu nae aes apoi.o noug ca o lund de zile. 4.12. Ori de cite ori sint indicatii ci anumite actiuni in- fluenteazi miscdrile constructiei, cum ar fi de exemplu : varia- tia nivelului apelor subterane, provocaté de cauze naturale sau artificiale, executarea de terasamente inalte, baterea pilotilor sau vibratii in apropierea constructiei, producerea de explo- zii etc., precum si in cazul inmuierii terenului de fundatie la constructii fundate pe paminturi sensibile la umezire sau al aparitiei de fisuri care se incadreazi in prevederile punctului 1.5. litera i, se va face 0 noud masuratoare a reperelor si mar- cilor in cel mai scurt timp posibil dupa sesizarea fenomenului. 4.13. Atunci cind o marca a_fost miscaté, distrusd_sau astupatd, se va monta o marca noug pe acelasi el ment de rezistenta, Stabittmdu-se noua cota. Marcile noi care inlocuiesc pe cele distruse—vor—purta speCificatia de marcd inlocuita. Dupa refacerea unor rei lovite sau distruse, se reco- manda: ca, dupa efectuarea masuraiorii de stabilire a noilor cote, sA se facé o a doua m&suratoare la scurt interval (circa 2 sAptamini). 4.14, La executarea fiecérui ciclu de observatii pentru de- terminarea tasarilor, se vor stabili, impreuna cu delegatul bene- ficiarului investitiei, incdrcdrile ce se transmit la teren, in 200°vederea calcularii presiunii efective pe talpa fundatiei, pentru a fi recuie in figa_ asurdtoare, Sraficul si. fisa sintetica, in coniormitate cu prevederile de la punctul 5.2. - In cazul unor constructii de importanta deosebita, masu- rareé presiunii efective pe talpa fundatiei se va face cu apa- ratura speciala. 4.15. Atunci cind tasarile m&surate depasesc prevederile din project, organul tehnic care efectueazi mAsurdtorile va ingtiinta de indat& pe proiectant. 5. INSCRIEREA DATELOR DE TASARE 5.1. Fiecare constructie la care se urmareste tasarea va avea un dosar intocmit special in acest scop, ce va face parte din cartea constructiei: Dosarul va cuprinde: o copie a stu- diilor geotehnice ale terenului de fundatie, planurile funda- tiilor si planurile din care sd rezulte structura de rezistenta, in fazi de proiect de executie, calculele pentru stabilirea pre- siunii pe teren si a ‘tasdrii si rezultatele masurdtorilor de tesare. De intocmirea si tinerea la zi a dosarului se va ingriji organul tehnic al titularului investitiei. ; 5.2. Rezultatele m&surdtorilor de tasare si datele privind presiunea efectivé se inscriu in fisa de méasuratoare, graficul tasdrilor si fisa sinteticd, care cht date in plas ote in anexele, @ si 5 sint date. instructiunile de completare si exemple numerice de felul cum trebuie intoemite. 201INCERC Bucuresti. FISA OE ee mal cee Lo constructio (obrectel) - cin codrel locoliterii ~ Piensa. Figo ar Dots cind $0 Sure 4 Inedreores pe telpo Cioiher & & 5. Yo Wf emt [Cora (mm) gy BER ; 3 TS a Ry REE ES | ScAile repere/or ed. 2! '|Be HVS eek RSdes ae Seok SE | RSARE oNes we mercilor S| Tees = SAAT lB SPSS) aeeee & S |S Sheed OSes SUSS PRS E12 SS. | eeUSAsSsssed - KAS ies RESSS FS SS 3 é 7 202was "$0 = B02/p ran 24850) ‘ws Pp peynrey wn Oh 4 yu? fyop su 2* QUAL :uE>p) —, 7 Tp T way eee ) eip2épou | 2 wojoo/dxa 1 jog oy pouneias of rdsu : ‘jruo_ od ere ee SOWMAVIVL IMIAVID yu 2spus De (un) EPL | (erie 203 ©FISA SINTETICA Geen SECTIUNE TRANSVERSALA PLAN BLOC O/AGRAMA TASARILOR STRATIFICATIE® OIAGRAPIA, COMPRESIUNE TASARE LEGENDA MARTILOR DESTASURAREA TASARILOR IN TIMP AN T Tr oe Inceredré Fesore (om sou on)—+| | p(eloemt) UCGri: 4 UNG +05... 1M IONJEM® x 1... J0mm tomposore = 4..... 100mm. 204ANEXA 1 DETERMINAREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR CU APARATURA CU RIGLE Descrierea aparaturii 1. Aparstura cu rigle pentru determinarea tasdrilor constructiilor se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. Ease compune din doua piese identice, legate intre ele cu un tub de material plastic trans- rent, umplut cu/apa (fig. 7). 2. Fiecare piesd este formataé dintr-un suport, o rigld gradaté in etri, pe care culiseazd un cursor si un tub de sticla cu diame- de 10 mm (fig. 8). 3. Rigla este solidarizata de suportul sdu prin trei’ suruburf cu cep hexagonal. Tubul de sticla se fixeaza de rigl& cu ajutorul a doud suporturi, care se string cu suruburi cu fluture. 4 In cazul utilizérii aparaturii cu rigle, reperele si marcile au ferme indicata in (fig. 9). : . .,9: Suportul cu rigld se monteazi pe: reper sau marca prin inter- mediul unui bolt (fig. 10). In corpul suportului sint prevazute doud géuri cilindrice (una orizontala,. jar cealalt& verticala) care se pdsuiesc perfect pe bolt. 6. Cele doua gauri sint prevdzute asiiel pentru ca suportul si rigla sé se poatdé monta pe) bolt, indiferent dacd boltul este in pozitie orizontalé (cazul mércii) sau verticala (cazul reperului). Fixarea sp- portului pe bolt se face cu ajutorul a doud suruburi cu cap inecat. 7. Pe corpul suportului este montata o nivelé- cu buld de aer, pentru ca rigla sA poata fi asezata perfect verticala. 8. Gradatiile ambelor rigle trebuie sa corespunda perfect si in special distanja dintre axul gaurii orizontale $i inceputul gradatiei s& fie exact aceeasi la cele dowd rigle (150 mm), neadmitfindu-se o eroare mai mare de 0,02 mm. 7 9. Pe rigla gradata culiseazd, intre cele doua suporturi de prindere a _tubului de sticla, un cursor cu vernier de precizie 1/50 mm, pre- vazut cu un dispozitiv de vizare (doua fire reticulare orizontale). Modul de lucru 10. Se desurubeazd cu o cheie speciala capacul reperului sau mar- cii $i se ingurubeezd pind la refuz cite un bolt in reper si respectiv in marca. 11, Se monteaz& cele doua rigle cu suport in pozitie verticald pe bolfurile respective. Nivelul apei in cele doud tuburi va fi intr-un plan vertical orizontal, in ipoteza cé la ambele repere conditiile at- mosierice sint aceleasi. 12. .Se manevreazd cursorul si se vizeaza, cu ajutorul dispoziti- vului de vizare, nivelul apei din tuburile de sticla, citindu-se pe gra- 205Aperature cu rigle Pentru urmgrirea 7OSOrioy conssructilor Fig. 7 datiile de pe riglé distanta pe verticala intre reper sou mared $i planul orizontal la care s-a stabilit nivelul apei. 13, Prin diferenja dintre cele dowd citiri de pe cele doua rigle se obtine diferenta de nivel dintre reper si marca. Masuri pentru obfinerea preciziei necesare 14. Precizia acestui aparat, presupunind cA la cele doud puncte de lucru condifiile atmosferice sint aceleasi, este de 0,05 mm. 15. La utilizarea aparaturii cu rigle pentru determinarea tasdri- lor este necesar a se lua o serie de mA&suri si a se respecta anumite 206 xseguli pentru @ se obtine precizia pentru care este construité apara- qura, $i anume : @) Atunci cind reperul este asezat vertical, amplasarea riglei pe q poljul reperului trebuie sé se facd in aceeasi pozitie in toata succe- + gjunea de ciliri. Pozitia riglei se va marca pe reper. b) Citirile reperului si mércii trebuie sA se facd dup completa jinigtire a lichidului in tuburile riglei. Pentru aceasta se considerd pune Citirile care, efectuate la intervale de minimum 30s pe aceleasi repere sau marci, dau aceleasi valori, sau diferente sub 1/10 dintr-un snilimetru. Aporet pentru inregistrorea #osdrilor bozote pe principio! voselor comuniconfe. n a es] Zurkn Peace eee ies Ve) 7B vicki ft \ipporl gi priaer® Poh & ; ee 7 Zi ike. é. x 42 2 Zener! pls EE z : L - Fig. 8 c) in timpul efectuarii citirilor, circulatia lichidului trebuie sa fie iiberé. De aceea, furtunul care leaga riglele trebuie sA nu prezinte ochiuri sau gituiri. d) Cind intre doua repere se afld un obstaco] inalt, nu este admis a amplaesa parti ale furtunului deasupra nivelului liber al lichidului din tuburi. Obstacolul trebuie ocolit sau inlaturat. e) Cind se produc miscdri ale furtunului din cauza vintului, se ve cduta si se imobilizeze partile In miscare. 207Bot" pentru gporotura cu rigle. Marco cu copoc pentry (tie-4 opereture cu rigle A 1) a WS 46 PEW mopeyi : 9 Fig. 10 #) Lichidul folosit in aparatura cu rigle este in general apa po- tabila. Pe timp friguros se va mtrebuinja o solutie de apa cu sare in proportie de 59%. g) Cind apa folositaé contine gaze dizolvaie, ea se va fierbe sau se va lasa mai multe ore intr-un recipient, inainte de a fi intre- buintata. h) Umplerea cu lichide a aparaturii se va face dintr-un recipient prin sifonare $i nu direct de la reteaua de alimentare cu apa, urma- rindu-se ca s4 nu rémina in tub bule de aer. 3) In timpul transportului riglelor de la un punct la altul, se vor inchide robinetele de acces al apei. 208ANEXA 2 EXEMPLU DE CALCUL PENTRU VERIFICAREA STABILITATIL REPERELOR Pentru verificarea stabilitatii reperelor se dé mai jos un exemplu de calcul la reperii Ry, Rs, Ry si R, de la extinderea silozulu; Smir- dioase din judetul Teleorman. Datele privind inchiderile pe poligoane si diferentele de alti- tudine au fost extrase din carnetele de teren si trecute in tabelele 1512. Tabelul 1 CALCULUL PRECIZIEI NIVELMENTULUI DIN NEINCHIDERILE PE POLIGOANE 3 fee [s.. S BLYoS. fo oS S gy : s ws = geseedes vv] & 8 Observohi 8 18S YES HBrin] of BX LF © [8B FSO 1s « Be 8 oF g a 2 gf ¢ Ss se |oee|= [aes |B mm Poe re 265 OD py = 700 Then 2958S mm [fp til 2 fo 20 tlie 1972. Note: reste pumdru! de Poligoone (r=2) 209:Pozitia reperelor, distantele intre ele si poligoanele formate sint ardtate in schita din coloana 7 a tabelei 2. Tabelul 2 CALCULUL STABILITATII REPERELOR . - = = 8s Bs le $3 bas > les [8 § 8 & . > Sy cel Ss Schifo reperelor & ese | 88] 3,8 R Peeys ak} SS} Se & x 88 $3: 2B gk Sh x Re Pope els | 3 £ eda = 192 [Ss R.9 Toh | 2 s & 7 ke Rr o ae 2 . aap & Re | a080 7 | — | 90 Nese 2 I> 3 \a159|-05 | 102 | — | 4 \T R. | g342|~ 42 | 92 | — 46 Ry amie ac Masuratorile au fost efectuate cu nivela Zeiss Ni 004 si mira «cu banda de invar. Criteriul de werificare a stabilitatii reperelor Eroarea celor doud nivelmente, dupa datele din tabelul 1 este! w= ab + Be = |7, 09? + 0,65° = 128 mm/km Eroare maxima, corespunzdtoare erorii date de formula de mai sus, este: K = 24 = + 2,56 mm/km. 210Pentru un tronson de lungime D:, in km, masurat de la repe- rul R, luat ca origine, pina la fiecare reper (Ry, Rz, R,), se obtine ma- ximul erorii de nivelment (TA:), cu relatia: Thi = K {Di (in mm), calculate in coloana 4 a tabelului 2. Daca diferentele de altitudine A = H,—H, din coloana 3 a ta- belului 2 (in care H, este altitudinea reperului in nivelmentul 1, res- pectiv H», in nivelmentul 2), sint mai mari decit valorile tolerantei TA din ccloana 4, atunci diferentele A—TA reprezinta tasdri sau ridicari ale reperelor respective. Din tabela 2 rezultA cA, pentru toti reperii, diferenta de alti- tudine A, intre cele doud etape de nivelment, este mai micd decit to- Jeranta mérimii A (TA). Deci reperii au o stabilitate buna si corespund scopului pentru care au fost construifi.ANEXA 3 INSTRUCTIUNI privind completarea fisei ,,misurdtoarea tasZrilor“ (v. plansa 1) 1. Figa se completeaz4 dupa fiecare masuratoare pentru: determi- marea tasdrilor, pe baza datelor din carnetele de observatii pe teren. 2. In coltul’ din stinga sus se completeazi denumirea institutiei ce efectueazd mAsurdatorile, iar in coltul din dreapta sus’ se trece nu- mérul fisei in ordinea efectuarii masuratorilor. 3. Sub titlul fisei se completeaza : — destinatia si categoria constructiei, eventual denumirea, precum ‘$i localitatea unde este amplasata ; — data cind s-a facut citirea ; — presiunea efectiva pe teren. La primele fise, care se intocmesc in timpul executdrii construc- tiei, presiunea efectiva pe teren se calculeazd tinindu-se seama de in- -carcarile reale ce actioneaz fundefiile cladirii la data citirii; dupa ‘darea in exploatare a constructiei, presiunea efectivé pe teren se cal- culeazd tinindu-se seama de incrcdrile reale provenite din greutatea ‘permanenta (stabilite pe parcurs) si de inc&rcarile temporare de lunga durata existente la data citirii. 4 In coloana 1 se trec intii simbolurile si numerele reperelor (Ry, Ry...Rn) $i apoi simbolurile $i numerele méarcilor (M,,Mz.....Mn) In coloana 2 se trec cotele stabilite la prima méasurdatoare (in fisa intocmita la prima méasuratoare coloanele 3—8 raémin necompletate). 6. Coloana 3 nu se completeazi la a doua mA&suratoare ; aceasta coloand se completeazd incepind cu a treia masuratoare si in ea se trec cotele de la mdsuratoarea precedenté (de exemplu la fisa nr. 7 in coloana 3 se trec cotele din coloana 4 din fisa 6). 7. In coloana 4 se trec cotele rezultate de la masuratoarea {acuta la data respectiva. 8. Tasarile din coloana 5 rezulté din sc&derea cotelor din coloana 4 din cotele din coloana 2. 9. In coloana 6 se trece numérul de zile scurse de la méasurié toarea initielA pind la data cind s-a facut masuratoarea respectiva. 10. Tasdrile din coloana 7 rezulté din scdderea cotelor din co- joana 4 din cotele din coloana 3. 11, In coloana 8 se trece numarul de zile scurse de la méasura- toarea precedent datei intocmirii fisei respective. 12. Coloana 9 este rezervatd intocmirii unei schite a constructiei -cu amplasamentul mércilor $i reperelor. 212Nota 1: La fisa nr. 1 (prima mdasuratoare) se va executa o schita suplimentaré cu reperajul bornelor, cu reperele de suprafata si de Gincime, notindu-se distantele fata de obiective stabile, colturi de cla. diri ete. Se va nota si data montarii reperelor. Nota 2: La fiecare fisA intocmita se va specifica stadiul execu- tiei_constructiei (la cele noi) sau starea constructiei, eventuale degra- dari (la cele vechi). Se da in continuare un exemplu de felul cum s-au completat fi- sele ,,mdsuratoarea tasarilor“, pentru constructia a caror rezultate: ob- finute sint date in modelul de. fis4 sintetica din anexa 5. 213INCERC Bucuresti FISA_DE MASURARE A TASARLOR Le constructio (objechy!) Silozul Umirdioose (extindere wiloz} ain codrul locolitétiy Smirdioase yuo. Feleormon. Dole cind so Beut mésurétoores 1. v1 72. necreorea pe tofpa tindotie bk dota mésursrii.....932 ceN/em? Cora (mm) | rs. Bee a 2elae le. otek wee ha Pas Res & ' 83 Pa NBs of meéreiter SSEfSS PBS [SM eepessles z 3 ate lel tel fntocmit de:. Semndtere:. eadWERD Bucuresh Flenge + fiso or 2 7ISA DE MASURAREA TASARILOR ge constructio (object YS ornare ) etn coorel loceliteti Or Der cine’ c res; wacdreoreo pe repo 3 Love) SS fe 3B ‘ ey eile LOS Reed ectie reperete se PO pte LOE) Sas & [p ken. 5 ae Se fs g 1383 fle § S Hes wt mércilor iL BS joy [ee ae: ye esi & (Rese Seid 7 : z ¥ 7 Te z) Re aoe 12.009 ae ee | Tiwe : = + Fa | Uses yj $38 ga | 085 | — | moze M i % Ws = 22500 3 je} —f- e os ss | 2 Toe ToT gM 5 _ 22.503 3 22 —-|- NW 7 ae be 3 ~t- f = L266 2 —f- — | esl S5 — [we [ 7 fe fl |__| Line gorey See I Nors: Celvle complet execulole, farc plansey syperior wi ocoperis. Semnditure :. 215WNCERC Bucuresti FISA DE MASURAREA TASARILOR Lo construct (obrectl). diozul, Uf din codrul eolifetii Smnirdivoue. ... Plonso Fiso nt 3 roboowe (exhincere silo yuo’ Teleormen. Dole cird ¢ fest Beutd moeursrobres ~ 200-72... . Jncorcoreo pe tele furdotier be data mésurcrii 0.84... obN/em? " Coto (mm) Bg fe SS f] Sf ® © g Pe eee gs ; ey oS Eas |S [PSP el ees sito reperelor Seve [Hoc | SE [SSTS Seesees _ Sa k&s yess] os & Ls &y SESS es méreilor g Ba § < SJ 8 VAS s [eSe [VS [RoHS goyssy f 2 3 + Ss Ga z o g 21| 12000 | 72.000 | s2.000 Rel 407 | 1406 | 17.406 ° ke %2| z2s2e | sae | 1536 eu] woes| wove | oe y+| 12504 | 12.507} 12.500} 4% | 36 | % | a ee f4e| 12.553 | 12.551 | 12550| 3 oe | | # ‘e Ws : 2 073|_12.506| 12.503 |_ 12.503 3 SE Me My Ms 2 M4| 12.650) 12.655 | 12.655 J 36 a Me . t 75\ s2.690| 12.006| 12.606 |- 2 a | o | a]! % 745| 12596| r.s06| s2.506| 2 ao] ol 4% 7) esos | reese | resas| 2 | ae | or | di/oz { vechy iE Tinie gore a ° Nots; Terminaé execu fio silozviel gf insfo+ Jotie. i Semdtura:. 2 ae a= —L 216LERC Bucuresh FISA DE MASURAPEA TASAPILO . Lo construche obrectu/.Jilozul Smircioose (exinoere wiloz) on cogryl locobtéti, SMirdtioose Plonse ¢ Yise ners jue! leormon Dots cind so fecyt mosurdtoorec.. 12-8213 facorcoreo pe rolpo finoetes fo goto mésuréril 493 dok/em? ( ’ & BR aRg vg] 28 2 ister [oestSes eA reperelor sa 2a8 Sev | SSPE Es PER cae ao FSS OS] SSE Se Sselss gf méreilor SHS oS | oe PS Ss gpg q ees x8 AS fe eee 8 2 5 ae : ml on & Lat RS Pew i ot 168 He 16 Ms | 166) cA 168) Ms. 188 146 180. 777) 106 Noto: Silozul incércot to cepocitorec” eco moximd (42000)‘ ANEXA 4 INSTRUCTIUNI privind completarea ,,graficului tasarilor“ (v. planga, 2) 1. Graficul tasdrilor se completeazi de regula pentru fiecare marca in parte. Se admite completarea cu tasdrile marcilor de pe o Jatura sau tronson al constructiei, pentru maximum 4 marci, in cazul cind in- cArcSrile fundatiilor aferente marcilor sint identice si reprezentarea grafics a desfasurarii in timp @ tasdrilor marcilor respective nu da loc la confuzii. In acest caz, reprezentarea graficd a taSarilor fiecar marci se va face cu simboluri diferite. 2. Graficul tasarilor se completeazi pentru un an calendaristic. Dupa numérul méarcii se trece numérul filei, in ordinea cronologica a anilor cind s-au efectuat masuratorile de tasare. 3. Sc&rile la care se reprezinta tasdrile sau ridicdrile si inc&rea- rile se vor lua in functie de valorile meaxime calculate si se vor nota pe grafic in stinga jos. Se recomanda a se utiliza numai scari normate (de exemplu: 1 mm = daN/em’, pind la 10 mm = 1 daN/em? pentru incareaéri, respectiv 1 mm = 20 mm, pina la 1 mm = 0,2 mm peniru tasdri sau ridicari). : 4, Pe grafic se vor mentiona detele inceperii, terminérii si dari in exploatare a constructiei. ‘Se dA in continuare un exemplu de felul cum s-ev completat _,graficele tasdrilor“, pentru constructia_a céror rezultate objinute din masuratori sint date in modelul de fisa sintetica din anexe 5. 218WWs* 2102/PId NOP gIOPos “uLa J 2p yoynsaxyz “wwe gur/yopp ture ours s 1029 T T T ot 1 Hl vo tH — i 1 op fH ul H 36 ES : ial jon Sy 1 i y i PN. I ! we . 1 i t oe ' o 1 -| H own) 1 MEY ‘ |. 057230 JINAI WH | sV¥ey| star peme8ss| zevAN ie 8 8 2461 yenbho} 2) a/opoojve U1 o9 2 buoy 2L64 BYAI 08 OY youkuiy eL6h PYIOUW F BY Yom aYy 16}, /0U0 ad! AW OV CBU UWI) POVAVIVA WMo/dVaS 219"ep 7Eyn29X7 a tecennererennmerrernectnerernty sw» avooian nop a0fof UD } (unas puy + :1up2P wes OF © 309/00 f THROIO)| HABNFON TMOLD BLL, asreny| 31701 | 3INAL ww UIA |revesezs| svn? 226) ¢enbRos 07 aroyoodie Uy Jog 2261 2ynt 08 of fouretsey 246) aysous} by yn'souy @ osvor “E164, NUD ae! 2 WY es yovow AOUAVSVL MIVA 0"WU * BID IIBLE NOP auoroyrlue } “Sap founraxz wwor™ ,wrfyopp {wre puns 102 ——1 ie ou 1 | 1 T i 7 oy 1 { i 1 L i >0 i + : jor 22 I i So T t 1 jen ! 1 ! 2 Sat =i} Os T 1 = t : i ~. 7 t o ! i i Oo (aw) i 1 o2/ory a947270|grew OW IBM 2La36) aa | wt | suey | straw |weveveas) navnwv) y i . 3 : aces pabooy g asopooydee wr jog 266! ayanca gf youmuiay 26! oysows Cf yndaouy "BLEt pave ad! 4 9U OLY Yuu ouKW YOWAYVOVL MIMVAD 221fe eee ee eae fopn2axz ww} *" e102I010 NEP esofo] >} sug «4wo/Nop, tubes puny» 17029 26s jenboo § 0 2soyo2/0%ee Ut O97 246) aynt oa of foun teL 316) 2ysoiup of yndoouy 2 obvoyg £161 /nUD od Z uu ay ye osu POUAVSVL MIMVAD T o ' | r 1 08 . Hl x 1 > abot 1 a 1 ~-fb ft { 36 1 ; SSS arg 1 i ~+-~~-~__| 1 oc ' 1 ! 1 ~ 1 i ———|o2 i i |_| : 1 o i —— r CO) 12510 : | - es vaanar| senna rwevoLo waennaz| senor] 37 | awn) ty | 31a0v| z2eH |RovnwB2s| Havnve: 7 | T — ao ' 1 a> 1 1 | 88 a a 001 & & Ri 8 sa |e ee es Sees Seen eS con 999Wwe + “Buo2IpLN nop 300] UE? | 20 f/x ww os ua/Mopt fw22* oun; 4s “11027 T r 7 ot \ - t —foo yy 1 xo : ! ai 1 i ees I i — = or 0, H ' y che —- |——|or > Heyer 1 oor] CT — ye \ 1 1 nae a a7 ! a 7 |__| 2 ees eee - a) Z a HH |b qe a af MOWRY oBsca270| stew nay] sxeK2l20 beBN Fa) LENOAY iat | wwe | aravav | aan \novnepz.| svn Sgr ie aaa caesl % ola —| 20 “|e 3 Ss | 8 eres i > — a pop — gags 1 tit 3 it] H 4 ys ‘002 i § 2261 psndno} ey a10ojoo/do wf eo 246! aynrog of ourusaL 246 ayes of ynda>u/ 2 ativoyy “8L6/ jNUD ad FW OY LOS WU Yodow YOWAVIVL TAIMTWAD ~N 223swusp* a102IpLs NOP asOPEY 3} suau s+ ,wr]yop} Suirg* Uns :up2P fy EE rrr ze = tS 3s 7 Po ° + | i 1 1 = t oT Tats) | i spl [owsrsc| rewwmar| seewosso|neerie7h ssnony| 2701) zinnr |. rH | areeW| BLE )zavnesz| ewan) T “| T T i 1 a BS 3 St sl 8 2e6) [9nbIog oy as0foopxa Ut JOT od mF yf £64 /2UO 2L61 8?! 02 pola, Zu Of F461 Yu HIIOUS eb) 2ifs0w} Of 407 POWAY IVL INIAV AD 2 ruc} 224ANEXA 5 INSTRUCTIUNI privind completarea ,,fisei sintetice“ (v. plansa 3) 1. Fisa sinteticd trebuie s& contina urm&toarele desene $i grafice : a) Schema sectiunii transversale a constructiei, din .care sa re- zulie toate cotele $i dimensiunile principale ale elemenielor de rezis- tenja ale suprastructurii si fundatie: b) Schema planului constructiei, din care s& rezulte toate dimen- ile principale ale fundatiilor, precum si amplasarea .marcilor prin urarea tasarilor. ¢) Bloc-diagrama tasarilor, la terminarea méasur@torilor, adicd re- prezentarea in spatiu, prin proiectie ortogonala, a valorilor tas&rilor finale ale mrcilor. d) Diagrama stratificatiei medii a terenului de fundatie, data prin semne conventionale standardizate si nivelul apei subterane. . e) Diagrama ce compresiune-tasare, pentru fiecare strat de pa- mint compresibil, numerotat corespunzétor cu diagrama stratificatiei terenului. 2) Graficul de desfasurarea tasarilor in timp, completat pentru’ fiecare marcé, inclusiv valorile incdrcarilor pe fundatie la datele cind s-au efectuat m&suratorile de tasare. Daci numdrul marcilor este prea mare (peste 8—10 marci), se vor face grafice separate, pe laturi sau tronsoane ale constructiei respective. In functie de necesitafi, in fisa sinteticd mai pot fi date si alte. desene sau grafice, ca de exemplu: schema sectiunif longitudinale a constructiei, diverse scheme de sectiuni transversale, detalii semmnifi- cative ale fundatiilor, diagrame de penetrare obtinute din incercarea terenului de fundatie cu penetrometre statice sau dinamice etc. Daca stratificatia terenului este uniforma pe amplasamentul con- structiei, se vor da mai multe diagrame ale stratificatiei' terenului sau bloc-diagrama stratificatiei. In acest caz pe schema planului construc- fiel se vor amplasa si sondajelor respective, corespunzatoare. cu dia- gramele sau bloc-diagrama stratificatiei. 2. In fisa sintetica trebuie trecute, de asemenea, urmatoarele date : @) In partea de sus: — numele institutiei care a efectuat mAsuratorile de tasare ; — localitatea, eventuel judetul si denumirea constructiei ; — numérul fisei sintetice (numarw de ordine in cadrul unitatii intocmitoare). b) Legende simbolurilor cu care au “fost trasate curbele de des- Surare a tasérilor in timp, pentru fiecare marca in parte. 3. Se recomanda ca fisa sintetica sd fie mtocmita pe un format standardizat. In cazurile curente cind forma fn plan a constructiei este simpl& (Greptunghiularg) si numérul mércilor nu este mai mare de &—10 bucati, fisa sinteticd se poate intocmi pe un format A4. Dacd 225este necesar s& se intocmeascé mai multe grafice de desfasurarea ta- sarilor in timp (pe laturi sau tronsoane ale constructiei), se va alege un format mai mare (de exemplu A.3). 4, Pozitia diverselor desene si grafice va fi, pe cit posibil, cea din plansa 3. In orice caz, este necesar ca schemele de sectiuni si plan ale constructiei sd fie asezate in partea de sus a foji, sub ele fiind desenate diagrama stratificatiei, diagrama compresiune-tasare $i bloc-diagrama tasdrilor; iar in partea de jos a foii urmind sa se de- seneze graficul sau graficele desfasurarii tasarilor in timp. 5. Pentru o mai buna intelegere a fisei sintetice, precum $i pentru a se arata $i alte date ce nu pot fi redate prin scheme, diagrame si grafice, se recomanda ca la fiecare fis sinteticd sé se intocmeascd, in anexd, o piesa scrisi (pe o pagina format A.4), care s& contina: a) Descrierea caracteristicilor principale ale constructiei (struc- tura de rezistenjé a suprastructurii si fundatiei, materiale utilizate, sistem de constructie etc.), destinatia ei sau procesul tehnologic (la constructiile industriale sau cu caracter special) $i incdrcarile efec- tive pe fundatii (din greutate proprie si sarcina utila, dacd transmit vibratii etc.). 7 ) Descrierea stratificatiei terenului si precizarea nivelului apelor subterane, cu o succinté caracterizare a diverselor strate de pamint, pe baza incercarilor de laborator geotehnic $i a incercdrilor pe teren, inelusiv recomandérile studiului geotehnic cu privire la presiunile ad- misibile pe teren $i masurile constructive necesare. ) Rezultatele obfinute din calculul tasdrilor efectuat la proieo; tare, in diverse ipoteze de incarcare si cu diverse formule de caleul » si compararea acestor valori cu valorile tasarilor mdasurate. d) Observatii facute pe parcursul executiei $i exploatarii con- structiei, semnalindu-se eventualele degradari observate, cauzele lor, miasurile de remediere luate si eficienta lor. 226MODEL DE FISA_SINTETICA INCERC Buc. PLAN £860 3 DVAGRAVIA COMPRESIUNE TASARE 0 Gf 22 08 19 20 sdenfent UPUROIONSA ~ JUD. TELEORMAN ~ EXTUNOERE SILOZ [ wer | SECTIUNE TRAMSVERSALA 7972 3 1S Tei Teli Fie ATA 17 Tae | 227MODEL DE FISA SINTETICA INCERC SMIRDIOASA — JUD. TELEORMAN EXTINDERE SILOZ a0 a) Descrierea caracteristicilor principale ale constructiei. Constructia extinderii silozului, amplasaté la distanja de 4 m de vechiul siloz, consté dintr-un grup de 6 celule de beton armat, fundate pe radier general casetat. Fiecare celulaé are forma de ci- lindru circular drept, cu diametrul interior de 7,30 m, indltimea de 21,45 m $i grosimea peretelui de 15 cm. Dimensiunile in plan ale ra- dierului casetat sint de 23,60 m x 16,40 m, indljimea (distanta_totala dintre cele doud plansee) de 3,80 m, iar grosimea placii de 50 cm. Adincimea de fundare este — 2,05 m de la suprafata terenului. Capacitatea total a celor 6 celule este de circa 4200 t cereale, presiunea efectiva pe teren find de 1,92 daN/em’, din care 0,83 daN/cm? din greutatea permanenta de 1,09 daN/cm? din sarcina utila. Constructia s-a executat monolit, peretii celulelor fiind turnati in cofraje de inventar. ‘ b) Descrierea stratificatiei terenului si.precizarea nivelului apelor subterane. ae 0,00— 0,60 m Umplutura de p&mint si moloz 0,60— 1,20 m Pamint argilos solificat, cafeniu-inchis 1.20— 6,90 m = Nisip fin, cafeniu, pind la 3,50 m argilos, macro- poric, plastic-virtos, cu compresibilitate mare . (Ej_» = 40 daN/em?), spre baz cu pietris 6,90—11,90 m = Argila cenusie-verzuiegplastic-virtoasa, cu com- presibilitate redusd (Ey; = 180 daN/cm?) 11,90—13,00 m = Nisip fin, cenusiu-verzui, de indesare mijiocie. 13,00—15,10 m = Argild cenusie-verzuie, plastic-virtoasd-tare, cu compresibilitate redusa (E;_2 = 150 daN/cm); stratul continua. : Apa subterana la adincimea de 5,30 m. Presiunea admisibilé, la 2,00 m adincime, este 2,00 daN/cm?. ¢) Rezultatele obtinute din celculul tasdrilo: Prin metoda.STAS 3300—71 si metoda lui K. E. Egorov a tat aceeasi valoare a tas. totale de 9,8 em, ceea ce reprezinta 142% fata de tasarea maxima méasurata, aproape 200%) fata de cea minima $i circa 160%/ fata de tasarea medie reala. d) Observatii facute pe parcursul executiei $i exploatérii constructiei Nu s-au observat fisuri sau alte degradari in elementele de re zistenté. Exploatarea constructiei nu a avut nimic de suferit din cauz@ tasarii sale. 228