Sei sulla pagina 1di 11

Encefalul, popular numit creier, este organul sistemului

nervos central, situat in cutia craniana, format din doua


emisfere cerebrale simetrice, din cerebel si din trunchiul
cerebral. Cele doua emisfere, stanga si dreapta,
indeplinesc functii diferite, de aceea adesea sunt
comparate cu un matematician si un artist.

emisfera cerebrala stanga este „matematicianul” din noi,


deoarece se bazeaza pe latura rationala si logica, in timp
ce emisfera cerebrala dreapta este „artistul” din noi, care
se axeaza pe emotii, imaginatie sau intuitie.

Creierul contine un numar impresionant de neuroni, peste 100


miliarde. Peste 10 miliarde de celule transmit si primesc
mesaje din diferite parti ale organismului. Chiar daca
reprezinta doar 2% din greutatea totala a corpului,
creierul consuma 20% din energia produsa.
Inima, situata in spatele sanului stang, este un muschi de
dimensiunea unui pumn de adult, care cantareste in jur 300
gr. Aceasta functioneaza ca o pompa care face sa circule
aproximativ 4-5 l de sange in tot organismul. Contractia
cardiaca permite expulzarea sangelui prin artere pana la
organe; relaxarea musculara permite umplerea inimii cu
sange prin intermediul venelor.

Masurarea pulsului (la nivelul mainii si a gatului) permite


observarea functiei cardiace. Frecventa cardiaca normala
se incadreaza intre 70 si 75 de batai pe minut.
Plamanii, organe voluminoase cu o consistenta spongioasa,
joaca un rol vital deoarece au o functie importanta aceea
de a introduce oxigenul in organism. Oxigenul are efect de
comburant in corpul uman, adica permite arderea
carburantului, respectiv substantele nutritive din
alimentatie. Plamanul drept este format din trei lobi, in
timp ce plamanul stang are numai doi, insa dispune de un loc
pentru inima.

In timp ce inspiri, aerul penetreaza traheea, circula de-a


lungul cailor respiratorii (bronhii) pana ajunge in sacii
alveolari situati in interiorul plamanilor. Oxigenul care
provine din aerul pe care il inspiri trece din aceste alveole
in circulatia sangvina. Implicit, dioxidul de carbon este
eliminat din sange, in momentul in care expiri.

Unul dintre cele mai mari organe din corp - ficatul –


cantareste aproximativ 1,5 kg. Situat sub diafragma (sept
musculo-tendinos care separa cavitatea toracica de
cavitatea abdominala), ficatul detina mai multe functii
vitale pentru organism. In fiecare minut, nu mai putin de un
litru si jumatate de sange traverseaza ficatul.

Ficatul poseda numeroase functii esentiale pentru


organism: functia de eliminare a toxinelor (este considerat
statia de epurare a organismului), functia de sinteza
(fabrica proteinele), functia de stocare (minerale si
vitamine), functia imunitara (are rol important in
imunitatea celulara si tumorala) etc.

Denumit si organul pereche, rinichii se situeaza de-o parte si


de alta a coloanei vertebrale, sub torace, in spatele
abdomenului, in apropierea organelor abdominale (stomac,
pancreas, ficat). La fel ca si ficatul, rinichii au rolul de a
curata organismul de toxine, insa au si proprietatea de a
fabrica hormoni.

Rinichii primesc sange prin intermediul arterelor renale, il


trec printr-o serie de tuburi denumite tuburi renale unde
este curatat de substante inutile si daunatoare, produse de
organism sau preluate din exterior, dupa care sangele se
intoarce la circulatia generala prin venele renale. Prin
intermediul acestui proces, elementele nutritive sunt
transmise in organism prin intermediul circulatiei sangvine,
iar cele toxice sunt eliminate prin urina.
Stomacul este un fel de sac in forma de cimpoi (sau litera J),
care serveste la pastrarea hranei. Acesta este portiunea
cea mai dilatata a tubului digestiv si are o dimensiune
variabila, in functie de varsta, sex si mai ales de greutatea
corpului, implicit de cantitatea de hrana ingerata.

Stomacul este situat in stanga, in partea superioara a


cavitatii abdominale, chiar sub diafragma si ficat si are
rolul de predigerare a alimentelor. In stomac sunt
secretati acizi si enzime care descompun hrana in particule
cat mai mici. Stomacul poate primi in jur de 1 l de hrana.
Pancreasul joaca un rol important in digestie si in special in
metabolizarea zaharului, prin secretia unui hormon foarte
important: insulina. Este un organ destul de fragil si se
gaseste intre stomac, ficat si splina. Masoara in jur de 15-20
cm in lungime si 3 cm in inaltime si are o greutate de maximum
100 g. Pancreasul poseda o functie exocrina deoarece
fabrica sucul pancreatic si-l varsa in tubul digestiv. Sucul
pancreatic participa la digerarea glucidelor si a lipidelor,
gratie enzimelor specifice.

Acest suc intervine de asemenea in neutralizarea aciditatii


provenind de la secretiile gastrice. Insa, pancreasul are si
o functie endocrina: secreta hormonii in sange, printre care
si insulina. Acest lucru permite reglarea nivelului de zahar
din sange si stocarea in organism a anumitor nutrienti
proveniti din digestie. De asemenea, pancreasul fabrica si
hormonul glucagon, care are efectul invers insulinei.
Splina este un organ intern, similar unui burete de 300 g, plin
cu sange. Situat in partea stanga, superioara a cavitatii
abdominale, care produce limfocite si anticorpi, cu rol
esential pentru sistemul imunitar.

In momentul dezvoltarii fetusului, splina participa la


fabricarea globulelor rosii si a plachetelor sangvine.
Apoi, in perioada adulta, rolul sau devine mai degraba
similar unei statii de epurare sangvina. Splina contine de
fapt celule care filtreaza sangele si pastreaza globulele
rosii „vechi” si plachetele sangvine „deteriorate”. de aici, i s-
a dat splinei si denumirea de „cimitirul globulelor rosii”.
Intestinul subtire a primit aceasta denumire datorita
diametrului sau de maximum 3 cm, mult mai mic fata de cel al
colonului. Acesta reprezinta segmentul aparatului digestiv
dintre stomac si intestinul gros si poate avea o lungime de
aproximativ 5-6 m.

Intestinul subtire este organul responsabil de procesul de


digestie a alimentelor, predigerate de stomac. Acesta are
trei functii esentiale: motilitate (transporta continutul
sau catre intestinul gros), capacitate secretorie si
capacitate de absorbtie (moleculele simple rezultate in
urma digestiei sunt absorbite in circulatia sangvina).
Intestinul gros, denumit in termeni medicali colon, este
responsabil de finalizarea digestiei si absorbtia
produselor alimentare (nutrienti) utilizabile in sistemul
limfatic si circulatia sangvina. Intestinul gros este un fel
de tub cu un diametru de pana la 8 cm, care masoara in jur
de 100 -150 cm lungime, prezent in partea inferioara a
abdomenului, sub stomac.

Colonul nu reprezinta doar un mat destinat evacuarii


deseurilor provenite in urma digestiei. Acesta serveste la
eliminarea unui numar mare de saruri minerale, cat si a
apei. Acesta gazduieste de asemenea o flora microbiana de
o importanta deosebita, ale carui doua roluri principale
sunt distrugerea bacteriilor patogene si fabricarea
anumitor vitamine.

Potrebbero piacerti anche