Capitolul I

ROLUL IMM-URILOR ÎN ECONOMIA MODERNĂ

1.1 Întreprinderea este componenta cea mai importantă a economiei

şi societăţii

Întreprinderea sau firma – prin care întelegem o organizaţie alcătuită din

una sau mai multe persoane, care desfăşoară activităţi, utilizând de regulă
mijloace economice, în vederea obţinerii de profit – este cea mai răspândită
formă organizatorică. Importanţa sa deosebită decurge din urmatoarele
realităţi:
- generează cea mai mare parte a produselor şi serviciilor fără de care
populaţia unei ţări nu ar supravieţui în prezent;
- este principala creatoare de substanţă economică, de valoare adaugată
în orice ţară, fără de care societatea contemporană nu poate exista;
- oferă locuri de muncă pentru cea mai mare parte a populaţiei;
- performanţele sale conditionează starea şi performanţele economiei
fiecarei ţări şi standardul de viaţă al populaţiei din cadrul său.
Fireşte, întreprinderea nu poate şi nu trebuie să fie concepută ca o formă
organizatorică izolată, ca un sistem închis sau semiînchis. Întreprinderea se
abordează într-o viziune deschisă, fiind un sistem integrat cu numeroase alte
suprasisteme, sectoriale sau teritoriale, locale, naţionale sau internaţionale. În
concepţia noastră, deşi întreprinderea este considerată ca reprezentând celula
economică de bază a societăţii, ea este abordată într-o viziune contextuală,
holistică, implicând management şi stabilizare la nivel macroeconomic, desigur
pe baza principiilor economiei de piaţă.

1.2 Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99% dintre

întreprinderi

Statisticile din aproape toate ţările relevă că IMM-urile predomină absolut în

economie, reprezentând peste 99% din totalul firmelor şi având ponderi
substanţiale în obţinerea PIB-ului şi furnizarea de locuri de muncă, aşa cum
rezultă din tabelul urmator.
22 Carta Albă a IMM-urilor din România

Tabelul nr. 1.1 Ponderea IMM-urilor în economie

Nr. crt. Ţara % IMM-urilor în % IMM-urilor % IMM-urilor în

total în PIB asigurarea
întreprinderi locurilor de
muncă în
economie
0 1 2 3 4
1 Austria 99.60 50.86 65.50
2 Belgia 99.80 64.49 68.90
3 Danemarca 99.70 58.75 68.74
4 Finlanda 99.75 44.33 59.15
5 Franţa 99.79 45.76 66.86
6 Germania 99.63 60.17 59.85
7 Grecia 99.95 82.87 86.68
8 Irlanda 99.59 33.02 69.59
9 Italia 99.94 71.38 80.34
10 Luxemburg 99.62 74.20 72.32
11 Olanda 99.56 56.06 62.47
12 Portugalia 99.87 66.80 78.87
13 Spania 99.89 55.30 79.45
14 Suedia 99.67 51.51 61.37
15 Marea Britanie 99.80 38.40 55.30
16 UE - 15 99.81 51.69 66.32

1.3 Întreprinderile mici şi mijlocii îndeplinesc multiple funcţii

economice, tehnice şi sociale.

Argumentele prin care se relevă numeroasele roluri ale IMM-urilor

contribuţia lor esenţială la dezvoltarea economică şi socială, sunt
urmatoarele:
- generează cea mai mare parte a PIB din fiecare ţară, de regulă, între
55% - 95%;
- oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate;
- generează într-o mare proporţie inovaţiile tehnice aplicabile în
economie;
- in cvasitotalitatea statelor lumii, inclusiv în Uniunea Europeana, IMM-
urile sunt singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă;
- prezintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile economiei de piaţă, situaţie
atestată de evoluţia numarului lor, a volumului cifrei de afaceri şi a
mărimii forţei de muncă ocupate, sensibil superioare întreprinderilor
mari;
- realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decât firmele mari,
factorii principali care determină această diferenţă fiind cheltuielile
Rolul IMM-urilor în economia modernă 23
constant convenţionale mai mici, volumul şi intensitatea superioare a
muncii în condiţiile permanenţei prezente a întreprinzătorului în firmă şi,
de regulă, motivarea mai intensă a personalului;
- dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările
pieţei, favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific
întreprinzătorului şi de implicarea sa nemijlocită în activităţile curente;
- reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului
(impozite, TVA, etc.)
- ofera posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei părţi
apreciabile a populaţiei, în special a segmentului sau cel mai activ şi
inovator, care “trage” economia dupa el;
- asigură componenţa principală a unui fundal economic propice
economiei de piaţă, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate şi
dinamism;
- reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale
economiei, în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie
performante;
- tendinţele actuale de natură tehnică, economică şi socială favorizează
crearea cu precădere de IMM-uri. Ne referim la miniaturizarea
echipamentelor, robotizare, informatizare, dezvoltarea comunicaţiilor şi
transporturilor, creşterea gradului de pregătire a populaţiei, reducerea
rapidă a diferenţelor de condiţii de viaţă dintre zone şi localităţi,
descentralizarea administrativă, care nu numai că fac posibile, dar şi
generează performanţe economice superioare, în primul rând prin firme
mici şi mijlocii.
Punctarea importanţei deosebite a IMM-urilor în condiţiile economiei
contemporane nu înseamna nici pe departe subestimarea rolului firmelor mari.
Economia fiecărei ţări, pentru a fi performantă, necesită şi o puternică
componentă de întreprinderi mari, mai ales în domeniile industrial şi
transporturi. Realităţile economice demonstrează existenţa unor puternice relaţii
de complementaritate cu firmele mari, pe de o parte, şi IMM-uri, pe de altă
parte. O economie este cu atât mai “sănătoasă” şi mai performantă, cu cât
prezintă o structură echilibrată nu numai sectorial, ci şi dimensional, obţinându-
se efecte de sinergie superioare.

1.4 Întreprinzătorii constituie unul dintre principalii piloni ai

economiei de piaţă

Impactul determinant al întreprinzătorilor asupra stării şi evoluţiei oricărei

economii rezultă din urmatoarele realităţi:
- le aparţine initiaţiva creării de IMM-uri, cea mai dinamică şi numeroasă
componentă a sistemului economic;
- sunt cei care, de regulă, transformă o parte din IMM-uri în firme mari şi
puternice, denumite sugestiv de către specialiştii nord-americani
“gazele” ale economiei;
24 Carta Albă a IMM-urilor din România
- exercită, direct şi indirect, un rol major în remodelarea mediului
economic, imprimandu-i un caracter intreprenorial din ce în ce mai
important, în condiţiile accelerării vitezei schimbărilor economice;
- constituie componenta principală a clasei de mijloc, ce asigură
stabilitatea economică şi socială a oricarei ţări;
- au, în România şi celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, o
contribuţie determinantă la crearea economiei de piaţă prin infiinţarea de
IMM-uri şi privatizarea firmelor de stat.
Ceilalţi piloni sau actori principali ai economiei de piaţă sunt managerii
profesionişti, bancherii, investitorii de risc, brokerii şi consultanţii. Împreună cu
întreprinzătorii ei alcătuiesc vectorul uman de forţă care face ca într-o ţară
să existe o economie performantă. De aceea, întreprinzătorii trebuie
trataţi că o resursă naţională de valoare inestimabilă, ce trebuie încurajată
şi a cărei capacitate să fie folosită la un nivel cât mai ridicat în vederea
amplificării performanţelor economiei naţionale.

1.5 IMM-urile prezintă “slăbiciuni” congenitale apreciabile, a căror

cunoaştere şi contracarare este esenţială pentru economie şi
populaţie

Fără a fi exhaustivi, relevăm în continuare care sunt aceste “slăbiciuni”

specifice IMM-urilor:
- masa mică a resurselor încorporabile şi a rezervelor reduse de care
dispun;
- dependenţa, de regulă decisivă, a existenţei firmei de o singură
persoană, întreprinzătorul;
- insuficienta luare în considerare a intereselor şi caracteristicilor sale
specifice de către factorii de putere din mediu;
- nivelul tehnic frecvent mai scăzut, comparativ cu firmele mari;
- stabilitate şi perenitate mai “volatile”, datorită precedentelor trăsături
specifice.
Foarte bine au fost surprinse aceste “tare” înnascute ale IMM-urilor, sub
forma sintetică, prin contrapunere cu firmele mari, de către Howard Stevenson,
directorul Centrului de Activităţi Intreprenoriale de la Harvard, prin următoarea
formulare: “Un avantaj al întreprinderilor mari – fac greşeli mari, dar
supravieţuiesc; IMM-urile, când fac greşeli mari, cel mai adesea dau faliment”.

1.6 Complementaritate intensă între întreprinderile mari şi IMM-uri

Orice economie de piaţă autentică este formată atât din întreprinderi mici
şi mijlocii, cât şi din întreprinderi mari. Analizele efectuate au relevat existenţa
unor intense relaţii de complementaritate între IMM-uri în întreprinderile
mari. Explicaţiile acestei stări de fapt sunt multiple şi le prezentăm grupat în
două categorii.
Rolul IMM-urilor în economia modernă 25
Întreprinderile mici şi mijlocii sunt esenţiale pentru întreprinderile
mari întrucât:
- IMM-urile reprezintă clienţii cei mai numeroşi, care cumpară majoritatea
produselor şi serviciilor întreprinderilor mari;
- IMM-urile furnizează întreprinderilor mari, majoritatea pieselor,
subansamblelor, ansamblelor, şi o parte apreciabilă din materiile prime,
materialele, energia şi utilităţile de care au nevoie;
- o parte din forţa de muncă utilizată în întreprinderile mari a lucrat înainte
în IMM-uri
- IMM-urile “absorb” majoritatea şomeriilor “produşi” de întreprinderile
mari;
- IMM-urile generează cea mai mare parte din întreprinderile mari.
IMM-urile, în ansamblul lor constituie “urzeala economică” în care se
integrează întreprinderile mari, fiind adesea un liant economic. IMM-urile, prin
flexibilitatea lor, conferă adaptabilitate ridicată ansamblului economiei unei ţări.
Întreprinderile mari sunt esenţiale pentru IMM-uri deoarece:
- furnizează o parte importantă din materiile prime, materialele,
combustibilii, energia, componentele de care IMM-urile au nevoie;
- reprezintă clienţi importanţi pentru produsele şi serviciile IMM-urilor;
- constituie o scoală unde se formează şi perfectionează o parte
apreciabilă dintre întreprinzătorii, managerii şi specialiştii din IMM-uri;
- furnizează informaţii, know-how, tehnologie şi cunoştinţe de vârf IMM-
urilor;
- reprezintă modele manageriale şi tehnice pentru numeroase IMM-uri;
- participă, uneori, la formarea specialiştilor din IMM-uri, atunci când au
nevoie de produsele acestora1.
Întreprinderile mari, atunci când sunt competitive, se manifestă ca
adevarate “locomotive economice”, care “trag” după ele constelaţii numeroase
de IMM-uri. Întreprinderile mari performante constituie vectori de dinamism în
sectoarele lor de activitate.
Complementaritatea acestor relaţii este operationalizată printr-o
varietate de modalităţi:
- contracte de vânzare – cumpărare;
- contracte de subcontractare;
- alianţe strategice sub formă de francize, acorduri de cooperare pe
termen lung, etc.;
- incubatoare de afaceri;
- parcuri tehnologice.
Concluzionând, funcţionalitatea şi performanţele oricărei economii
sunt condiţionate de existenţa firmelor de toate dimensiunile şi de
conlucrarea lor permanentă, intensă şi pe multiple planuri.

1
Aceasta abordare este folosita relativ frecvent, în special în tarile din Asia de Sud – Est:
Indonezia, Malaezia, Tailanda, etc.
26 Carta Albă a IMM-urilor din România

ASPECTE SEMNIFICATIVE

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99% dintre

întreprinderi;

IMM-urile generează cea mai mare parte din PIB în fiecare
ţară;

IMM-urile oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei;

IMM-urile sunt singurele care au generat în ultimii ani locuri de
muncă în quasitotalitatea ţărilor lumii;

IMM-urile reprezintă una din principalele surse de venituri la
bugetul statului;

IMM-urile oferă posibilitatea împlinirii economice şi sociale
unei părţi importante a populaţiei;

IMM-urile „prezintă” slăbiciuni congenitale a căror
cunoaştere şi contracarare este esenţială pentru economie şi
populaţie;

Întreprinzătorii constituie unii dintre principalii piloni ai
economiei de piaţă;

Întreprinzătorii
creează IMM-urile, cea mai dinamică şi
numeroasă componentă a sistemului economic;

IMM-urile sunt esenţiale pentru existenţa şi funcţionarea
firmelor mari;

Întreprinderile mari sunt esenţiale pentru existenţa şi
funcţionalitatea IMM-urilor;