Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Introducere
Gramatica
Sunetele
Un alt punct important este modul în care cititi un text scris. In
limba turca exista pentru fiecare litera un sunet aparte. Un
caracter întotdeauna reprezintă acelaşi sunet, indiferent de
poziţia sa în cuvânt sau caracterele de lângă acesta. Prin urmare,
este simpla citirea unui cuvânt pe care îl vedeti pentru prima
dată, o dată ce sunteti familiarizaţi cu caracterele din alfabetul
limbii turce.
Vocabular
Alfabetul
Litera Pronunţia
A, a Aşa cum sună a în cuvântul „arici“.
B, b Aşa cum sună b în cuvântul „balon“.
C, c Aşa cum sună g (-i, -e, -iu) în cuvintele „gem“, „girofar“,
„giuvaier“.
Ç, ç Aşa cum sună ci, ce în cuvintele „circ“, „cercei“.
D, d Aşa cum sună d în cuvântul „dovleac“.
E, e Aşa cum sună e în cuvântul „elevat“.
F, f Aşa cum sună f în cuvântul „fanfară“.
G, g Aşa cum sună g în cuvântul „gard“.
Ğ, ğ Acesta este un sunet foarte moale, care nu se pronunţă.
Rolul lui este acela de a prelungi sunetul vocalei de dinaintea sa.
H, h Aşa cum sună h în cuvântul „hârtie“.
I, ı Aşa cum sună î în cuvântul „întâmplător“.
İ, i Aşa cum sună i în cuvântul „ianuarie“.
J, j Aşa cum sună j în cuvântul „joc“.
K, k Aşa cum sună c în cuvântul „cojoc“. Urmat de una din
vocalele e sau i, grupul de litere se citeşte ca şi în cuvintele
„chenar“ sau „chiriaş“.
L, l Aşa cum sună l în cuvântul „lalea“.
M, m Aşa cum sună m în cuvântul „mamă“.
N, n Aşa cum sună n în cuvântul „ninsoare“.
O, o Aşa cum sună o în cuvântul „omenire“.
Ö, ö Aşa cum sună „László Tőkés“.
Numeralul
14 on dört
44 kırk dört
2.5 --> iki buçuk 274.5 --> iki yüz yetmiş dört buçuk 0.5 --> sıfır
virgül beş
104.25 --> yüz dört virgül yirmi beş 14.8 --> on dört virgül sekiz
7.52 --> yedi virgül elli iki
1.705 --> bir virgül yedi yüz beş 48,012 --> kırk sekiz virgül sıfır
on iki 305,008 --> üç yüz beş virgül sıfır sıfır sekiz
Primul --> birinci Al doilea --> ikinci (nu ikiinci, una dintre vocale
cade atunci când se alătură două de acelaşi fel)
Al treilea --> üçüncü Al patrulea --> dördüncü
Al cincelea --> beşinci Al şaselea --> altıncı (din nou, nu scriem
altııncı pentru că unul dintre cele două ı cade.)
Al şaptelea --> yedinci Al zecelea --> onuncu
Al 25-lea --> yirmi beşinci Al 50-lea --> ellinci (aceeaşi cădere de
vocale)
Pronumele 1
Pronumele Personal
Acesta/aceasta bu
Aceea/acela (intre acesta si acela) şu
Acela/aceea o
Acestea/acestia bunlar
Aceia/acelea (intre acestea si acelea) şunlar
Aceia/acelea onlar
kitap --> carte
Bu bir kitap. --> Aceasta este o carte.
Şu bir kitap. --> Aceea este o carte.
O bir kitap. --> Aceea este o carte.
Bunlar kitaplar. --> Acestea sunt carti.
Şunlar kitaplar. --> Acelea sunt carti.
Onlar kitaplar. --> Acelea sunt carti.
Pronumele posesiv
fiecare her
lucru şey
nici hiç
oricare herhangibir
Un, una bir
nişte bazı
tot bütün
Pronume
tot herşey
ceva birşey (singular)
birşeyler (plural)
nimic hiçbir şey
Oricare lucru herhangibir şey
toti herkes
cineva birisi (singular)
birileri (plural)
nimeni hiç kimse
oricine herhangi birisi
Toate aceste (bunların) hepsi
Toate acele (onların) hepsi
Noi toti hepimiz
Voi toti hepiniz
Niciunul,niciuna din acestea -- (bunların) hiçbiri
Niciunul, niciuna din acelea -- (onların) hiçbiri
Niciunul dintre noi hiçbirimiz
Niciunul dintre voi hiçbiriniz
Unele dintre acestea (bunların) bazıları
Unele dintre acelea (onların) bazıları
Unii, unele dintre noi bazılarımız
Unii, unele dintre voi bazılarınız
Câteva exemple:
Timpul
2. Data
Lunile anului
Ianuarie Ocak
Februarie Şubat
Martie Mart
Aprilie Nisan
Mai Mayıs
Iunie Haziran
Iulie Temmuz
August Ağustos
Septembrie Eylül
Octombrie Ekim
Noiembrie Kasım
Decembrie Aralık
2.2. Data
Vocabular:
bugün --> azi
tarih --> dată (de asemenea are şi sens de istorie în alte
contexte)
bugünün tarihi --> data de azi
ne --> ce
Răspunsul nu necesită prea multă explicaţie. Numărul zilei din
lună, urmat de numele lunii, după care de an.
3. Anotimpurile
Limba română Limba turcă
primăvară bahar sau ilkbahar
vară yaz
toamnă sonbahar sau güz
iarnă kış
Dragoste