Teste Igiena

Igiena alimentaţiei
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic

Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [ ] Fragilitatea unghiilor;
e) [ ] Căderea părului.
2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare

culinar
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.
3. Produs alimentar, sursă de retinol

Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Morcov;
b) [x] Caşcaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceapă verde.
4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism

Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
5. Amanitina se conţine în
a) [ ] Erburi sălbatice;
b) [ ] Neghină;
c) [x] Ciuperci otrăvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminţele fructelor.
6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de

a) [ ] Salată din legume;
b) [ ] Produse din carne conservată;
c) [ ] Cofetărie cu cremă;
d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e) [x] Produse lactate.
1
7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
8. Aciditatea laptelui se exprimă în

a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;
b) [ ] Grade de aciditate;
c) [x] Grade Tёrner;
d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
e) [ ] Grade C.
9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este

a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.
10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include

a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Brânză de vaci;
c) [x] Alimente - surse cu pectină;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ouă.
11. Laptele este pasteurizat prin

a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;
b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi
sporulate;
e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.
12. Aciditatea laptelui proaspăt este

a) [ ] 15oT;
b) [x] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.
2
13. Carnea de vită conţine proteine
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
Sursa – [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
Sursa – [2] pag. 43
b) [x] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19. Laptele influenţează aciditatea gastrică
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
a) [ ] Sporeşte;
b) [ ] Nu influenţează;
c) [x] Reduce;
d) [ ] Ameliorează.
3
20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grăsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.
21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru

a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.
22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
c) [x] Intoxicaţiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.
23. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a

a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [x] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.
24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic

a) [ ] Apar de obicei subit;
b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [ ] Sunt patologii necontagioase;
d) [x] Sunt patologii contagioase;
e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .
25. Vitamina D nu este implicată în

a) [ ] Reglează metabolismul calciului;
b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;
c) [ ] Reglează metabolismul fosforului;
d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;
e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.
4
26. O cantitate mai mare de energie necesită digestia
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
e) [ ] O alimentaţie raţională.
27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează

pentru populaţia adultă
a) [ ] Două grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.
28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se

referă la grupul
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.
29. Pentru avitaminoza A este caracteristic

a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [x] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [x] Fragilitatea unghiilor;
e) [x] Căderea părului.
30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt

a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoză;
e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.
31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare

a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Sărurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.
5
32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP"
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.
33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP

a) [x] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demenţă;
e) [x] Cefalee.
34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"

a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.
35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt

a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".
36. Amanitină nu se conţine în

a) [x] Ierburi sălbatice;
b) [x] Neghină;
c) [ ] Ciuperci otrăvitoare;
d) [x] Cartof crescut;
e) [x] Seminţele fructelor.
37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile

a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.
6
38. Importanţa biologică a colesterolului
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.
39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS

a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Cantitatea de proteine;
c) [x] Cantitatea de vitamine;
d) [x] Cantitatea de glucide;
e) [x] Cantitatea de săruri minerale.
40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

a) [x] Pâine;
b) [ ] Lapte;
c) [x] Legume;
d) [ ] Peşte;
e) [ ] Carne.
41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după

a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [ ] Proprietăţile organoleptice;
c) [x] Conţinutul de vitamine;
d) [ ] Inofensivitate;
e) [x] Conţinutul de săruri minerale.
42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de

a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [x] Proprietăţile organoleptice;
c) [ ] Conţinutul de vitamine;
d) [x] Inofensivitate;
e) [ ] Conţinutul de săruri minerale.
43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de

a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
e) [ ] Conţinutul de lipide.
7
44. O alimentaţie echilibrată presupune
Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii

a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [ ] Regimul alimentaţiei.
46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii

a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [x] Regimul alimentaţiei.
47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă

a) [x] Lapte degresat;
b) [x] Brânză de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectină;
d) [x] Produse acidolactice;
e) [x] Ouă .
48. Vitamine hidrosolubile sunt

a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [x] A;
e) [x] D.
8
50. Rolul biologic al vitaminei B1
a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.
51. Consecinţele carenţei vit. "D"

a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie musculară;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt

Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceapă verde;
e) [x] Ardei dulci.
53. Rolul biologic al vitaminei "A"

a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.
54. Rolul biologic al vitaminei "C"

a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de

a) [x] Asimilarea bună;
b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
d) [x] Conţinutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprietăţi organoleptice.
9
56. Numiţi proteinele laptelui
a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.
57. Nu sunt proteine ale laptelui

a) [ ] Cazeină;
b) [ ] Lactoalbumină;
c) [x] Vitelină;
d) [ ] Lactoglobulină;
e) [x] Lecitină.
58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora

a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Porozitate;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.
59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor

a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] De conţinutul calciului.
60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de

a) [x] Asimilare bună;
b) [x] Valoare energetică mare;
c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.
61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de

a) [x] Conţinutul sporit de glucide;
b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
c) [x] Asimilarea bună;
d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;
e) [x] Conţinutul de vitamina C .
10
62. Fibre alimentare conţin produsele:
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.
63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele

a) [ ] Crupele de popuşoi;
b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de griş;
d) [ ] Crupele de ovăs;
e) [ ] Crupele de hrişcă.
64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie

a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.
65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară

a) [x] Debut acut;
b) [ ] Manifestare epidemică;
c) [ ] Contagiozitate;
d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;
e) [ ] Manifestare tardivă.
66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt

a) [x] Stafilococice;
b) [ ] Streptococice;
c) [x] Botulismul;
d) [ ] Salmoneloza;
e) [ ] Fuzario-toxicoza.
67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt

a) [ ] Stafilococice;
b) [x] Streptococice;
c) [ ] Botulismul;
d) [x] Salmoneloza;
e) [x] Fuzarioza.
11
68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice
Sursa – [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezistă fierberea;
b) [ ] Distrusă de to +80o C;
c) [x] Rezistă îngheţarea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.
69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile

a) [ ] Rezistă fierberea;
b) [x] Distrusă de to +80o C;
c) [ ] Rezistă îngheţarea;
d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e) [x] Mediul acid este favorabil.
70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de

a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Peşte roşu;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
71. Rolul biologic al vitaminei "D3"

a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;
b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) [x] Vitamină antirahitică;
e) [ ] Este un antioxidant.
72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt

a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită.
73. Rolul biologic al vitaminei "B2"

a) [ ] Reglează hematopoeza;
b) [x] Reglează respiraţia tisulară;
c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
12
74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Determinarea acidităţii;
c) [x] Determinarea porozităţii;
d) [x] Determinarea umidităţii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.
75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

a) [x] Asimilabilitate bună;
b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
c) [x] Conţinutul de calciu;
d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Conţinutul de fosfor.
76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale

a) [ ] Calciu;
b) [ ] Potasiu;
c) [x] Fier;
d) [x] Fosfor;
e) [x] Magneziu.
77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia

a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Bacteriologici;
c) [ ] Chimici;
d) [x] Aciditate;
e) [x] Porozitate.
78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a

a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezităţii.
79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
13
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;
d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influenţează.
81. Micotoxicozele sunt cauzate de

a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de

a) [x] B. perfrighens;
b) [ ] Claviceps purpurea;
c) [ ] Rhizopus;
d) [ ] Aspergillus flavus;
e) [x] Cl. botulinum.
83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de

a) [x] Stafilococul enterotoxigen;
b) [ ] Cl. perfringens;
c) [ ] E. Coli;
d) [x] Salmonele;
e) [x] Cl. Botulinum.
85. Caracteristic pentru botulism este

a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e) [ ] To corpului crescută.
14
86. Pentru botulism nu e caracteristic
a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;
e) [x] To corpului crescută.
87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice

o
a) [ ] T C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [x] To C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.
88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic

o
a) [x] T C corpului creşte brusc;
b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [ ] To C corpului normală;
d) [ ] Diaree extenuantă;
e) [x] Constipaţi.
89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene

a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de
întrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare

a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent

a) [ ] Vara;
b) [ ] Toamna;
c) [x] Iarna;
d) [x] Primăvara;
e) [ ] Permanent.
15
92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.
93. Pâinea nu este sursă de

a) [x] Lipide;
b) [ ] Proteine;
c) [ ] Glucide;
d) [x] Vitamine liposolubile;
e) [ ] Vitamine hidrosolubile.
94. Vitamine liposolubile sunt

a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamină;
c) [ ] Piridoxină;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.
95. Produse furnizoare de vitamina C

a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varză;
d) [ ] Ceapă;
e) [ ] Citrice.
96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Vârstă;
c) [x] Condiţiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mâncare.
97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici

a) [ ] Influenţează metabolismul glucidic;
b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
16
98. Produsele furnizoare de glucide
a) [x] Fructele şi legumele;
b) [ ] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi derivatele lui;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.
100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Pâine albă;
e) [x] Pâine neagră.
101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt

a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
102. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs
a) [x] Vitamine hidrosolubile;

b) [ ] Lipide;
c) [x] Microelemente;
d) [x] Săruri minerale;
e) [x] Glucide.
103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de

a) [ ] E.Coli;
b) [x] Cl.Botulinum;
c) [x] Salonină;
d) [x] Amigdalină;
e) [ ] Cl.perfringhens.
17
104. Indicii integrităţii laptelui sunt
a) [x] Densitatea;
b) [ ] Conţinutul de proteine;
c) [x] Conţinutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.
105. Produsele furnizoare de caroteni sunt

a) [ ] Carne;
b) [x] Ardei graşi;
c) [ ] Frişcă;
d) [x] Măcieş;
e) [x] Spanac.
106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic

a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Tulburări ale somnului;
c) [ ] Dureri în oase;
d) [x] Hipertenzie arterială;
e) [x] Dereglări psihice.
107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în

a) [x] Energogene;
b) [x] Preponderent plastice;
c) [ ] Apă;
d) [x] Substanţe catalitice;
e) [ ] Substanţe toxice.
108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt

a) [ ] Sărurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.
109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt

a) [x] Sărurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele.
18
110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele.
111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt

a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile minerale.
112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt

a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Sărurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii esenţiali.
113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează

a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează

a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
115. Subnutriţia reprezintă:

Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
.
19
116. Hiperalimentaţia reprezintă:
Sursa - curs
a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:

Sursa - curs
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
microorganisme.
118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:

Sursa - curs
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
microorganisme.
119. Consecinţele subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [ ] obezitatea;
b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] încetinirea metabolismului;
e) [x] scăderea în greutate.
120. Consecinţele subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de
mediu.
121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] obezitatea;
20
b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] încetinirea metabolismului;
e) [ ] scăderea în greutate.
122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de
mediu.
123. Tipurile subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [x] subnutriţia secundară;
b) [ ] forma absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriţia primară;
e) [ ] forma relativă.
124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

Sursa - curs
a) [x] caria dentară;
b) [ ] fluoroză;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
126. Formele hiperalmentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.
127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:

Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
21
e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.
128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:

Sursa - curs
a) [x] de etiologie necunoscută;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.
129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:

Sursa - curs
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:

Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c) [x] toxine ale stafilococul;
d) [x] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.
131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:

Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilului botulinic;
c) [x] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.
132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:

Sursa - curs
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c) [ ] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [x] germeni condiţionat patogeni.
133. Formele botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] bacterian;
b) [x] infantil;
c) [ ] infecţios;
d) [x] de plagă;
e) [x] alimentar.
22
134. Simptome specifice ale botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.
135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:

Sursa - curs
a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu.
136. Purtători facultativi de stafilococ sunt:

Sursa - curs
a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită;
b) [x] animalele cu mastită;
c) [ ] rozătoarele;
d) [ ] ţânţarii;
e) [ ] insectele.
137. Numiţi formele micotoxicozelor:

Sursa - curs
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.
138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:

Sursa - curs
a) [ ] insectele;
b) [x] omul;
c) [x] animalele;
d) [ ] rozătoarele;
e) [ ] animalele cu sânge rece.
139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:

Sursa - curs
a) [ ] fecală;
b) [x] alimentară;
c) [ ] transmisibilă;
d) [ ] transplacentară;
e) [ ] intestinală.
23
140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:
Sursa - curs
a) [ ] transplacentar;
b) [ ] intestinal;
c) [x] fecalo - oral;
d) [ ] prin picături;
e) [ ] de contact.
141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:

Sursa - curs
a) [x] cu cartofi încolţiţi;
b) [ ] cu ciuperci microscopice;
c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;
d) [x] cu organele unor specii de peşte;
e) [x] cu pesticide.
142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:

Sursa - curs
a) [x] cu carne de prepeliţă;
b) [x] cu harbuz;
c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;
d) [ ] cu cartofi încolţiţi;
e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:

Sursa - curs
a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);
b) [ ] persoanele cu vârstă medie;
c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d) [x] femeile însărcinate;
e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:

Sursa - curs
a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;
b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi
insuficient preparate termic;
c) [ ] fumatul;
d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.
145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:

Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor
în conservele pregătite;
e) [x] sterilizarea corectă.
24
146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile
alimentare;
c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
147. Profilaxia micotoxicozelor:

Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor
alimentare;
b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în
conserve;
c) [ ] sterilizarea corectă;
d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;
e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:

Sursa - curs
a) [x] respectarea CMA;
b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
IGIENA AERULUI
149. Definiţia corectă a climei este

a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează
spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă
de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.
150. Definiţia corectă a vremii este

a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
25
d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
151. Definiţia corectă a microclimatului este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un
spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului
solar
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului
solar
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
154. Insolaţia e cauzată de acţiunea

a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.
155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare

a) [x] Ultraviolete – C;
b) [ ] Ultraviolete – A;
c) [ ] Ultraviolete – B;
d) [ ] Infraroşii scurte;
e) [ ] Infraroşii lungi.
156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
26
d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.
157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.
158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.
159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru

a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;
b) [ ] A facilita mersul analizei;
c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;
e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.
160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.
162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;
b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;
c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;
27
d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în
momentul determinării;
e) [ ] Punctul de rouă.
163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

a) [ ] Anemometrul cu palete;
b) [x] Catatermometrul;
c) [ ] Anemometrul cu cupe;
d) [ ] Actinometrul;
e) [ ] Psihrometrul.
164. Cu temperatura efectivă se apreciază

a) [ ] Temperatura aerului din încăperi;
b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;
c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;
d) [ ] Puterea de răcire a aerului;
e) [ ] Temperatura corpului.
165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
a) [ ] Ultraviolete A;
b) [x] Ultraviolete B;
c) [ ] Ultraviolete C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.
166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic

a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .
167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

a) [ ] 20-40%;
b) [x] 40-60%;
c) [ ] 60-80%;
d) [ ] 80-90%;
e) [ ] 90-100%.
168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
28
d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.
169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul
din factorii enumeraţi mai jos
a) [ ] T 0 aerului;
b) [ ] Umiditatea aerului;
c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
e) [ ] Roza vânturilor .
170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând

a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;
b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;
c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului
171. În aerul atmosferic se conţine CO2

a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.
172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.
173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat;
c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos;
d) [x] Presiunea atmosferică;
e) [ ] Umiditatea aerului.
174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
29
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.
175. Transportul auto poluează aerul cu

a) [x] Monoxid de carbon;
b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;
c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;
d) [x] Plumb;
e) [ ] Hidrogen sulfurat.
176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .
177. Umiditatea relativă a aerului este

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

Sursa –curs
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.
179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu

excepţia
a) [ ] Creşterea to C cutanate;
b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;
c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului;
e) [ ] Creşterea to C corpului.
180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice;
c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
30
d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;
e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.
181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului

în încăperi
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.
182. Ce reprezintă procesele de termoreglare

a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de
termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.
183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă

acţiune
a) [ ] Tonizantă generală;
b) [ ] Acţiune optimă;
c) [ ] Generatoare de vitamina D;
d) [x] Bactericida;
e) [ ] Termică.
184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.
185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.
186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

31
a) [ ] Scade;
b) [x] Creşte;
c) [ ] Nu se modifică;
d) [ ] Oscilează în diapazon mare;
e) [ ] Oscilează în diapazon mic.
187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.
188. Aerul poluat conţine

a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone

Sursa – curs
a) [ ] Una;
b) [ ] Două;
c) [ ] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [x] Cinci.
190. Caracteristicile generale ale climei sunt

a) [x] Stabilitate în timp;
b) [ ] Instabilitate în timp;
c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;
e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.
191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice

a) [x] Zonele polare;
b) [x] Zona tropicală;
c) [x] Zonele temperate;
d) [ ] Zonele de climat nespecific;
e) [ ] Zonele de climat excitant.
192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în

a) [x] Climat excitant;
32
b) [x] Climat indiferent ;
c) [x] Climat intermediar;
d) [ ] Climat marin;
e) [ ] Climat de stepă.
193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei.
195. Vremea se caracterizează prin

a) [x] Instabilitate mare în timp;
b) [ ] Stabilitate în timp;
c) [x] Modificări în decursul zilei;
d) [ ] Modificări în decursul anului;
e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.
196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la
condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
197. În faza iniţială de aclimatizare se produc

a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;
d) [x] Se modifică metabolismul bazal;
e) [x] Scade capacitatea de muncă.
198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a

factorilor de microclimat asupra organismului sunt
33
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.
199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;
b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;
c) [ ] Temperaturii aerului;
d) [ ] Umidităţii relative a aerului;
e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .
200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] Presiunea atmosferică;
e) [x] Radiaţiile calorice.
202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt

a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
34
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.
205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.
206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
e) [x] Coroziunea metalelor.
207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.
208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

Sursa, curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

Sursa –curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt

a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
35
b) [ ] Plantarea zonelor verzi;
c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;
e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.
211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate
prin metodele
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .
212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

a) [ ] De vacuum;
b) [x] De sedimentare;
c) [x] De filtrare;
d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;
e) [ ] De substituţie.
213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile

Sursa –curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [x] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.
214. Termoliza prin evaporare se caracterizează

a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [ ] Creşte în aerul viciat;
d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
e) [ ] Creşte în aerul umed.
215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [x] Depinde de gradientul termic;
d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;
e) [ ] Creşte în aerul viciat.
216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin

Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs
36
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;
b) [x] Scade rezistenţa organismului;
c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;
d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;
e) [ ] Creşte temperatura corpului.
217. Temperatura efectivă este

a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de
răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.
218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
219. Sindromul de decompresiune se produce prin
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
c) [x] Formarea emboliilor gazoase;
d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.
220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.
221. În vicierea aerului nu intervin factorii

a) [ ] Aerul expirat;
b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;
c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;
d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;
e) [x] Concentraţia N2.
37
222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
Sursa –curs
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Termosferă.
223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea

a) [ ] Vitezei mişcării aerului;
b) [x] Umidităţii aerului;
c) [x] to aerului;
d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer;
e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului.
224. Microclimatul cald este caracterizat prin

a) [x] Radiaţie pozitivă;
b) [x] Temperatura aerului crescută;
c) [x] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului sporită;
e) [ ] Radiaţie negativă.
225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice

a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
e) [ ] Tahicardie.
226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului

uman
a) [x] Determinarea temperaturii efective;
b) [ ] Determinarea temperaturii aerului;
c) [x] Determinarea temperaturii cutanate;
d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului;
e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.
227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

Sursa – curs
a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
38
228. Termoreglarea organismului uman este de natură
Sursa – curs
a) [ ] Biologică;
b) [x] Chimică;
c) [ ] Mecanică;
d) [x] Fizică;
e) [ ] Socială.
229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt

a) [ ] Asfixiante;
b) [ ] Cancerigene;
c) [x] Iritante;
d) [x] Fibrozante;
e) [ ] Mutagene.
230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele

a) [x]De sedimentare;
b) [x] Gravimetrică;
c) [ ] Biologică;
d) [ ] Mecanică;
e) [ ] De vacuum.
231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin

a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;
c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.
232. Homosfera include straturile atmosferei

Sursa –curs
a) [x] Mezosfera;
b) [x] Stratosfera;
c) [x] Troposfera;
d) [ ] Termosfera;
e) [ ] Exosfera.
233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului

uman prin
Sursa –curs
a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;
39
c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea
atmosferei;
d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatului
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.
235. Metodele de determinare a temperaturii efective

a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;
b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi
linia de confort;
c) [x] Tabele speciale;
d) [ ] Metode fiziologice obiective;
e) [ ] Metode chimice.
236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt

a) [ ] 0,03%;
b) [x] 0,05%;
c) [ ] 0,07%;
d) [ ] 0,1%;
e) [ ] 0,2%.
237. Patogenia bolii de cheson

a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;
c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;
d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;
e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.
238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
b) [x] Asigurară ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.
239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

a) [x] Hipoxie;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie;
40
d) [ ] Poliurie;
e) [x] Eritrocitoză.
240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului

a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;
b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare;
c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului;
d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului;
e) [x] Lipsa curenţilor de aer.
241. Cauzele apariţiei bolii de cheson

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.
242. Factorii ce nu determină microclimatul

a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Iluminarea;
c) [ ] Mişcarea aerului;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Presiunea atmosferică.
243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic

Sursa –curs
a) [ ] Măsuri administrative;
b) [x] Măsuri tehnologice;
c) [x] Măsuri legislative;
d) [ ] Măsuri organizatorice;
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.
244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului

a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.
245. De ce depinde intensitatea termolizei

Sursa –curs
a) [x] De temperatura aerului;
b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) [x] De umiditatea aerului;
d) [x] De viteza curenţilor de aer;
41
e) [ ] De regimul alimentar.
246. Prin mediul aerian se pot transmite

a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Rujeola.
247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;
e) [x] Acţiune cancerigenă.
248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A

a) [ ] Bactericidă;
b) [x] Formarea substanţelor histaminice;
c) [x] Stimularea proceselor metabolice;
d) [x] Stimularea proceselor de regenerare;
e) [ ] Sinteza vitaminei D.
249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune

a) [x] Sinteză de vitamină D;
b) [x] “De bronzare”;
c) [x] Stimulatoare generală;
d) [ ] Bactericidă;
e) [x] Termică.
250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă

a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.
251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează

a) [ ] Lămpi BUV;
b) [x] Lămpi de eritem;
c) [x] Lămpi de cuarţ;
d) [ ] Lămpi luminiscente;
42
e) [ ] Becuri incandescente.
252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza

a) [x] Malformaţii;
b) [x] Cancer tegumentar;
c) [ ] Rahitism;
d) [x] Eritem;
e) [x] Edem al conjunctivei.
253. Şocul termic e cauzat de:

a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) [x] Acumularea de căldură în organism;
d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
e) [x] Devierea componenţei sanguine.
254. Şocul termic se manifestă prin

a) [x] Creşterea temperaturii corpului;
b) [x] Hipotonie;
c) [x] Convulsii;
d) [x] Pierderea cunoştinţei;
e) [ ] Hipertonie.
255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede

a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;
b) [x] Baie răcoritoare;
c) [x] Băuturi reci;
d) [ ] Exerciţii fizice;
e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.
256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar

a) [x] Răcirea tegumentelor;
b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;
c) [x] Adinamia;
d) [x] Somnolenţa;
e) [ ] Excitaţia.
257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată

a) [x] Umiditatea relativă a aerului;
b) [x] Deficitul de saturaţie;
c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;
43
258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută

a) [x] În timpul zborului cu avionul;
b) [x] La aflarea în munţi;
c) [ ] La aflarea sub apă;
d) [ ] La aflarea în mine;
e) [ ] În locuinţă.
259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin

a) [x] La aflarea la altitudini;
b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
c) [x] Prin călirea organismului;
d) [x] Prin aflarea în barocamere;
e) [x] Prin administrarea de vitamine.
260. Aerul se ionizează sub influenţa

a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;
b) [x] Radiaţiilor cosmice;
c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
e) [x] Radiaţiilor Roentge.
261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte

a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.
262. Din grupul aeroionilor grei fac parte

a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.
263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în

a) [ ] Oraşele mari industriale;
b) [x] Localităţile rurale;
c) [x] Pe malul mării;
d) [x] Lângă cascade;
44
e) [x] Lângă râuri curgătoare.
264. Aeroionii negativi au acţiune

a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.
Igiena apei
265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu

mai mare de
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.
267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.
269. Oxidabilitatea apei este

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
45
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un
litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de
apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.
271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza

Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
273. Metodele de declorinare a apei

a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [ ] Tratare cu O3.
274. Duritatea generală a apei este condiţionată de
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .
275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă

a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
46
e) [ ] 2000 mg/l.
276. Guşa endemică e cauzată de

Sursa – curs
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.
277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice

a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele

caracteristici:
Sursa –curs
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.
279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte

b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.
280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.
281. Cauzele dezvoltării guşei endemice

а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
47
c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.
282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza

Sursa – curs
a) [ ] Saturnism hidric;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după

a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.
284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

Sursa –curs
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.
285. Cauza fluorozei

a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.
286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.
287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
48
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.
288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.
289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform

recomandărilor OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.
290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.
291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)

a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.
292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea

clorului nu mai mică de
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

49
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .
294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.
295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

Sursa –curs
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.
297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.
298. Caracteristica apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.
299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

50
a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.
301. Profilaxia bolilor hidrice include

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.
303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.
304. Saturnismul hidric se manifestă prin

Sursa –curs
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .
305. Apa potabilă trebuie

51
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.
306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru

sănătate:
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).
307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .
311. Prin intermediul apei nu se transmit

52
Sursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.
312. Metode de limpezire a apei

a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.
313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .
314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.
315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.
316. Importanţa igienică a durităţii apei

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
317. Indicatori de poluare organică a apei sunt

53
a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.
318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt

a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .
319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.
321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

Sursa –curs
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .
54
323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase
Sursa –curs
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.
324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
325. Metode de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.
327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.
328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.
55
329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt
Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt

a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.
331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.
332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
333. Boli parazitare transmise prin apă

Sursa –curs
a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.
334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.
56
335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu
apă
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.
336. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B .
337. În ce cazuri se aplică coagularea apei

a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.
339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
57
e) [ ] Fluoroză.
341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.
342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de

a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.
343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.
344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de

a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.
345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de

a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.
346. Activitatea clorurii de var se reduce

a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
58
347. Clorura de var se păstrează
a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.
348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt

a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.
351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu

clorinarea sunt
a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.
352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
59
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice
deoarece
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.
356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
injectabile sunt
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
357. Pirogenia apei e condiţionată de

a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .
358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii

spitaliceşti se pot folosi
a) [x] Permanganatul de potasiu;
60
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.
359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei

chimice a apei se folosesc metodele
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.
360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.
IGIENA SOLULUI
362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de
a) [ ] Ionizarea aerului;
b) [ ] Presiunea atmosferică;
c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Depunerile atmosferice;
e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.
363. Principalul indicator al poluării solului este

a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare;
b) [ ] Chistul amebian;
c) [x] Numărul Hlebnicov;
d) [ ] Colifagii;
e) [ ] Indicele de hidrogen.
364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai
61
a) [x] Antraxului;
b) [x] Tetanusului;
c) [ ] Tifosului exantematic;
d) [ ] Actinomicozei;
e) [x] Botulismului.
365. Din punct de vedere igienic e mai bun solul

a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă;
b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer;
c) [ ] Cu porozitate mică;
d) [x] Cu porozitate mare;
e) [x] Cu granule mari .
366. Autopurificarea solului presupune
a) [x] Formarea humusului ;
b) [ ] Modificarea structurii mecanice;
c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice;
d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe;
e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului.
367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:
Sursa –curs
a) [x] Porozitate;
b) [x] Permeabilitate pentru aer;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Capilaritate;
e) [ ] Densitate.
368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de:

Sursa –curs
a) [x] Mărimea porilor;
b) [ ] Volumul total al porilor;
c) [ ] Structura solului;
d) [ ] Compoziţia chimică a solului;
e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.
369. Etapele procesului de autopurificare a solului:

Sursa –curs
a) [x] Mineralizarea;
b) [x] Nitrificarea;
c) [ ] Oxigenarea;
d) [ ] Degradarea;
e) [ ] Încălzirea.
370. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea:

Sursa –curs
a) [ ] I.H. < 0,70;
b) [ ] 0,7 – 0,85;
c) [ ] 0,85 – 0,95;
62
d) [ ] I.H. > 0,95;
e) [x] 1,5 > I.H.
371. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile:

Sursa –curs
a) [x] I.H. < 0,70;
b) [x] 0,7 – 0,85;
c) [x] 0,85 – 0,95;
d) [x] I.H. > 0,95;
e) [ ] 1,5 > I.H.
372. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului:

Sursa –curs
a) [ ] Mineralizarea;
b) [ ] Nitrificarea;
c) [x] Oxigenarea;
d) [x] Degradarea;
e) [x] Încălzirea.
373. Indicatori ai poluării solului sânt:

Sursa –curs
a) [x] Radiologic;
b) [x] Algologic;
c) [x] Sanitaro-entomologic;
d) [ ] Geologic;
e) [ ] Mecanic.
374. Calitatea solului nu este determinată de:

Sursa –curs
a) [ ] Porozitate;
b) [ ] Permeabilitate pentru aer;
c) [ ] Permeabilitate pentru apă;
d) [ ] Capilaritate;
e) [x] Densitate.
375. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri:

Sursa –curs
a) [х] Nisipoase;
b) [х] Argiloase;
c) [х] De turbă;
d) [х] Calcaroase;
e) [ ] Preţioase.
376. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor:

Sursa –curs
a) [х] Endemice;
b) [х] Infecţiilor anaerobe;
c) [х] Geohelmintozelor;
63
d) [ ] Infecţiilor adenovirale;
e) [х] Infecţiilor intestinale.
Întrebări generale
377. Sanitarie este

a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
378. Orice investigaţie igienică începe cu metoda
a) [ ] Toxicologică şi biologică;
b) [ ] Sanitar-statistică;
c) [x] De observaţie sanitară;
d) [ ] Fizică;
e) [ ] Epidemiologică.
379. Nu sunt obiective ale igienei individuale

a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [ ] Alimentaţia raţională;
c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.
380. Profilaxia este

a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
381. Scopul profilaxie secundare este

a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
382. Scopul profilaxiei terţiare este

Sursa – [3] pag. 1 curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
64
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
383. Normativ igienic este

a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
384. Organismul uman este influenţat de factorii sociali
a) [ ] compuşii apei;
b) [x] nivelul de cultură;
c) [x] regimul de muncă ;
d) [x] condiţiile de trai;
e) [ ] temperatura aerului .
385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"

a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"

a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
387. Obiective ale igienei individuale sunt

a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.
388. Tipurile de profilaxie sunt

a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
65
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.
389. Scopul profilaxiei primare este

a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
390. Obiectivele supuse normării igienice sunt

a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;
b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot,
vibraţii, etc;
c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc;
d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;
e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv.
391. Tipurile de normative igienice
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.
Igiena muncii
392. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.
393. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă

Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs
a) [ ] Joasă;
b) [x] Înaltă;
c) [ ] Medie;
d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.
394. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului
66
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.
395. Condiţiile de muncă se împart

a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
Sursa – curs
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă
(răspuns complet)
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.
398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)

a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;
b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;
c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.
399. Controlul medical periodic se efectuează

a) [ ] La 6 luni;
b) [ ] La un an;
c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) [ ] La 3 ani;
e) [ ] După gravitatea bolilor.
400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt

a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
67
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a
lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.
402. Intoxicaţia cu CO e cauzată de

a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;
e) [ ] Presiunea atmosferică.
403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin

a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină;
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.
404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate

a) [ ] Formări de aeroemboli;
b) [ ] Decompresiuni rapide;
c) [x] Intoxicaţiei cu azot;
d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;
e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .
405. Toate toxicele industriale manifestă acţiune

a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.
406. Eliminarea plumbului din organism se face prin

a) [x] Tub dijestiv;
b) [x] Rinichi;
68
c) [ ] Plămâni;
d) [ ] Tegumente;
e) [x] Mucoase.
407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul

de producere este
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.
408. Plumbul se cumulează în organism prin

a) [ ] Cumulare funcţională;
b) [x] Cumulare materială;
c) [ ] Nu se cumulează;
d) [ ] Combinat;
e) [ ] Complex .
409. Noxele profesionale se clasifică în

a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.
410. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin

a) [ ] Tegumente;
b) [ ] Mucoase;
c) [ ] Tub digestiv;
d) [x] Plămâni;
e) [ ] Peritoneum.
411. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.
412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

a) [x] Forarea umedă;
69
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
413. Gradul de pericol al prafului e determinat de

a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.
414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.
415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.
416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză

a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.
417. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.
418. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
70
b) [x] Ventilaţia locală;
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.
419. Acţiunea prafului asupra organismului

a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.
420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;
b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;
c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
d) [x] Caracterul muncii;
e) [ ] Vârsta muncitorului.
421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

a) [x] de componenţa chimică;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă;
c) [x] de dispersie;
d) [x] de structura şi forma particulelor;
e) [ ] de starea sursei de praf.
422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.
423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea

Sursa – [1] pag.179-180, curs
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.
424. Definiţia zgomotului este

a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
71
b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt

a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.
426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra

organismului
a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.
427. Măsurile de combatere ale zgomotului

a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
428. Boala de vibraţie se manifestă prin

a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
429. Felurile de cumulare a toxicelor în organism

a) [x] Materială;
b) [x] Funcţională;
c) [ ] Uniformă;
d) [ ] Selectivă;
e) [ ] Combinată.
430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în

timpul lucrului sunt
72
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii

a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
432. Ce scop are controlul medical periodic

a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele
profesionale;
d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
433. Pentru oboseală nu este caracteristic

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în

efort
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă

a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
73
436. Praful de producere poate cauza
a) [x] Dermatite, conjunctivite;
b) [x] Rinite, faringite;
c) [x] Astm bronşic;
d) [ ] Psoriaz;
e) [x] Pneumoconioze.
437. In tabloul oboselii cronice pot exista

a) [x] Astenie;
b) [x] Tulburări de somn;
c) [x] Tulburări psihoafective;
d) [x] Tulburări neurovegetative;
e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.
438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor

a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3
aer;
b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;
c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.
439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e) [x] Factorii mediului ambiant.
440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice

Sursa - curs
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.
441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
74
442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor
infraroşii în mediul de producere
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
443. Barotraumatismul urechii

a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;
b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;
c) [x] Se manifestă prin otalgii;
d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;
e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.
444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt

a) [ ] Pielea marmorată;
b) [x] Aeroembolia cerebrală;
c) [x] Aeroembolia pulmonară;
d) [x] Aeroembolia coronariană;
e) [ ] Aeroembolia articulară.
445. Boala cronică de cheson se manifestă prin

a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată;
c) [ ] Colici abdominale;
d) [ ] Hipotensiune arterială;
e) [x] Artropatii.
446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu

următoarele precauţii
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;
e) [ ] Să se facă rapid.
447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice

a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;
b) [ ] Tulburări cardiace;
c) [ ] Turburări pulmonare;
d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";
e) [x] Hipoxie.
75
448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în
a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.
449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice

sunt
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [x] Creşte volumul sistolic;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.
450. La munci fizice grele în organism

a) [x] Sporeşte termogeneza;
b) [ ] Scade termogeneza;
c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) [x] Se accelerează metabolismul.
451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
452. Oboseala se manifestă prin

a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
453. Surmenajul se caracterizează prin

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
76
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
454. Plumbul se depozitează în

a) [x] Oase;
b) [ ] Creier;
c) [x] Dinţi;
d) [x] Păr;
e) [x] Unghii.
455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt

o
a) [ ] t aerului;
b) [x] Volatilitatea;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Proprietăţile chimice.
456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin

a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale

a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează

a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
b) [x] Gradul de toxicitate;
c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.
459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate

a) [x] Ficatul;
b) [x] Rinichii;
c) [x] Creierul;
d) [ ] Oasele;
77
e) [ ] Muşchii striaţi.
460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de

a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.
461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt

a
) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.
462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului

a) [x] Efecte narcotice;
b) [x] Efecte alergizante;
c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;
d) [x] Efecte hepatotrope;
e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.
463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective

principale
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.
464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
78
Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii
465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este

b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Luxmetrul;
d) [ ] Catatermometrul;
e) [ ] Batometrul .
466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului

terapeut trebuie să fie nu mai mic de
o
a) [ ] 5 ;
b) [ ] 15o;
c) [ ] 20 o;
d) [ ] 25o;
e) [x] 27 o.
467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este

a) [ ] 0,5 –0,6%;
b) [ ] 0,7% -0,8%;
c) [ ] 0,9 –1,0%;
d) [ ] 1,0 –1,9%;
e) [x] Nu mai mic de 2%.
468. Valoarea CIN recomandată pentru saloane

a) [ ] 0,5%;
b) [ ] 1%;
c) [ ] 1,5%;
d) [ ] 2% şi mai mult;
e) [x] Nu se normează.
469. Unitate de măsură a intensităţii luminii este

a) [ ] Watt;
b) [ ] Lumen;
c) [x] Lux;
d) [ ] Watt/m2;
e) [ ] Amper.
470. Coeficientul de luminozitate este

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de
iluminat din afară în acelaşi plan orizontal;
79
c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.
471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial

a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;
b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;
c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;
d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;
e) [ ] Folosind lămpi incandescente.
472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în
afara clădirii pe aceiaşi orizontală;
c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt
a) [ ] CIN;
b) [ ] Coeficient de luminozitate;
c) [x] Suprafaţa geamurilor;
d) [ ] Unghiul de incidenţă;
e) [ ] Unghiul de deschidere .
474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru

a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea

a) [ ] Locuinţelor;
b) [ ] Farmaciilor;
c) [ ] Magazinelor;
d) [ ] Spitalelor;
e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.
476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

a) [x] Climatul de lumină;
b) [x] Orientarea încăperii;
c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;
80
d) [x] Culorile anturajului încăperii;
e) [ ] Uniformitatea luminii.
477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere.
478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt

a) [ ] Efect stroboscopic;
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
479. Dezavantajele iluminatului luminiscent

a) [x] Lumină instabilă în timp;
b) [x] Efect stroboscopic;
c) [ ] Randament mic;
d) [x] Efect de întuneric;
e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.
480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt

a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de pătrundere.
481. Este raţional iluminatul care

a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;
b) [x] Nu produce efect stroboscopic;
c) [x] Nu produce efecte de orbire;
d) [x] Este uniform;
e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.
482. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt

a) [ ] Coeficientul de luminozitate;
b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;
c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;
81
d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;
e) [x] Uniformitatea iluminării.
483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor

a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.
484. Tipurile corpurilor de iluminat

a) [x] Cu lumină difuză;
b) [x] Cu lumină reflectată;
c) [x] Cu lumină proiectată;
d) [ ] Cu lumină combinată;
e) [ ] Cu lumina mixtă.
485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se

calculează după
a) [ ] Dioxid de carbon;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;
c) [ ] Oxigen;
d) [x] Cantitatea de pulberi;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului.
486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt

a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt

a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De refulare;
d) [ ] Aeraţie;
e) [x] De aspiraţie – refulare .
488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie

a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
82
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele.
489. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt

a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă
suprafeţele de încălzire;
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare
.
490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi

a) [x] Cu apă;
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer;
d) [x] Cu aburi;
e) [ ] Cu gaze .
491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor

a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .
492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt

a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.
493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:

Sursa -curs
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.
494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:

Sursa -curs
a) [x] locală;
83
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.
495. Ventilaţia artificială poate fi:

Sursa - curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată.
496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:

Sursa - curs
a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.
497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.
498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:

Sursa -curs
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:

Sursa -curs
a) [ ] geam;
84
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.
501. Factorii ce determină ventilaţia naturală:

Sursa- curs
a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
c) [x] presiunea vântului;
d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.
502. Avantajele ventilaţiei naturale:

Sursa -curs
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
503. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa-curs
a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
504. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa -curs
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi
mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.
505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:

Sursa- curs
a) [x] instalaţie de captare a aerului;
b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.
506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:

Sursa -curs
85
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;
b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [x] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [x] mina de extragere a aerului.
507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:

Sursa -curs
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:

Sursa -curs
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:

Sursa- curs
86
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.
513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:

Sursa- curs
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
514. Condiţionarea aerului:

Sursa -curs
a) [ ] este naturală şi artificială;
b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză
de mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.
515. Balanţa de aer poate fi:

Sursa- curs
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.
516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:

Sursa -curs
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.
517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:

Sursa- curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.
518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:

Sursa curs
87
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [ ] temperatura aerului;
d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [x] bioxidul de carbon.
519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului,

cazangerii este:
Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;
520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:

Sursa -curs
a) [x] umiditatea aerului;
521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:

Sursa- curs
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.
522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :

Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
523. Volumul necesar de ventilaţie:

Sursa- curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
88
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
524. Multiplul necesar de aer :

Sursa -curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
Igiena spitalelor
525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului

a) [x] 10-15%;
b) [ ] 20-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 40-50%;
e) [ ] 50-55%.
526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de
obstetrică, ginecologie, chirurgie
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .
527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care

se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.
528. Blocul de operaţie e raţional de amplasat

a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;
b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;
c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;
d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;
e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .
89
529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa
a) [ ] În blocul central;
b) [x] În bloc separat;
c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;
d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;
e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .
530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc

a) [ ] Nu mai mică de 45%;
b) [x] Nu mai mică de 60%;
c) [ ] 20-30%;
d) [ ] 10-15%;
e) [ ] 5-10% .
531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt

a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală;
b) [ ] Deversarea în bazine de apă;
c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare;
d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;
e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate.
532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil

terapeutic)
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, pentru spitale mari;
d) [ ] Da, pentru spitale mici;
e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.
533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru

externarea bolnavilor
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;
e) [ ] Da, în anumite secţii.
534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de

a) [ ] 37m3;
b) [ ] 7m3;
c) [ ] 90m3;
d) [x] 80 m3
;
3
e) [ ] 100m .
90
535. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
a) [x] Numărul de paturi;
b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;
c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;
d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;
e) [ ] Profilul spitalului.
536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este

a) [ ] 4m2;
b) [ ] 5 m2
;
c) [ ] 6 m2 ;
d) [x] 7 m2
;
e) [ ] 8 m2
.
537. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie
a) [ ] ± 2;
b) [ ] ±2,5
c) [ ] +5–6
d) [x] +10–8
e) [ ] ±6.
538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator
a) [ ] Estică
b) [ ] Vestică
c) [ ] Sud-estică
d) [x] Nordică
e) [ ] Sud-vestică .
539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor

de îngrijire medicală
a) [x] Cu un coridor construit unilateral;
b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;
c) [ ] Cu două coridoare;
d) [ ] Compactă;
e) [ ] De colţ .
540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli

contagioase cu saloane
a) [ ] Da;
91
b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;
c) [x] Nu;
d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din

unităţile de pediatrie şi alte unităţi
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.
542. Boxa completă diferă de semiboxă

a) [ ] Nu diferă;
b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;
c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;
d) [ ] Are grup sanitar;
e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .
543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu

a) [x] Raze ultraviolete reflectate;
b) [ ] Raze ultraviolete directe;
c) [ ] Metoda de explozie;
d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;
e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.
544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt
a) [ ] Lampa eritem uveolă;
b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .
545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este

Sursa –curs
a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s.
546. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura

a) [x] 15oC;
92
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC.
547. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [x] 24oC;
e) [ ] 25oC .
Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere,
548.
saloanele de terapie intensivă este
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [x] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC .
549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile,
cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile
a) [ ] Patologia gravidităţii;
b) [ ] Fiziologie postnatală;
c) [x] Observare;
d) [ ] În toate unităţile;
e) [ ] În blocul de naştere .
550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este
a) [ ] Secţia medicală;
b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;
c) [ ] Salonul;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;
e) [ ] Sala de proceduri .
551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";
d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.
552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului
93
a) [ ] Spitale mari de profil larg;
b) [x] Spitale de tuberculoză;
c) [x] Spitale de psihiatrie;
d) [ ] Maternităţi;
e) [ ] Policlinici stomatologice.
553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
a) [x] Obstetrica;
b) [ ] Ginecologie;
c) [ ] Chirurgie;
d) [x] Pediatrie;
e) [ ] Terapie .
554. Încăperile semiboxei sunt
a) [ ] Antreu;
b) [x] Ecluză;
c) [x] Salon-boxă;
d) [x] Grup sanitar;
e) [ ] Coridor.
555. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi
a) [ ] Artificială de refulare;
b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;
c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;
d) [x] Naturală;
e) [ ] Poate fi diferită .
556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică .
557. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea

secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a
lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie
a) [x] Centralizată;
b) [ ] Decentralizată;
c) [x] Bloc-centralizată;
94
d) [ ] Liberă;
e) [ ] Mixtă .
558. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi
examinarea bolnavilor
a) [x] Pediatrie;
b) [x] Obstetrică;
c) [ ] Chirurgie;
d) [ ] Terapie;
e) [x] Contagioase.
559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală

sunt
a) [x] Saloanele;
b) [x] Sălile de proceduri;
c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Coridoarele .
560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de
boli contagioase
a) [x] În boxa de internare – examinare;
b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;
e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale
sunt
a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.
562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre

a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;
c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;
d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;
e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.
95
563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc
a) [x] Zonarea funcţională a terenului;
b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;
c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;
d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.
564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;
c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;
d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;
e) [ ] Educaţia sanitară .
565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor

Sursa –curs
a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .
566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor

Sursa –curs
a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.
567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina

după
a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .
568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină

după
a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
96
b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic.
569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt

a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.
570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti

a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.
571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor

intraspitaliceşti
a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane .
572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor

intraspitaliceşti
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică.
573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt

a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;
b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;
c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;
d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;
e) [ ] Profilul spitalului.
97
574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de
a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
b) [x] Patologie;
c) [x] Destinaţia încăperii;
d) [ ] Căile de termoliză;
e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.
575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt

a) [x] Prezenţa filtrului;
b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;
d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile

Sursa –curs
a) [x] Fiziologie postnatală;
b) [x] Patologie a gravidităţii;
c) [x] De observare;
d) [x] Blocul de naştere;
e) [ ] Fiziologie prenatală.
577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane

Sursa –curs
a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative;
b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;
c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;
d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil;
e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.
578. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt

a) [x] Decentralizate;
b) [x] Centralizate;
c) [x] Mixte;
d) [x] Bloc-centralizate;
e) [ ] Centre de diagnostic.
579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale

a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
98
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;
e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.
580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;
b) [x] De arhitectură şi planificare;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] Sanitar-tehnice;
e) [x] Sanitar-antiepidemice.
581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat

b) [ ] Radiaţiile calorice;
c) [x] Umiditatea relativă a aerului;
d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
e) [x] Viteza de mişcare a aerului.
582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt

a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;
b) [x] Cantitatea de CO2;
c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;
e) [x] Numărul de aeroioni uşori .
583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să

Sursa – [1] pa.g234, curs
a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;
c) [ ] Să fie numai centralizată;
d) [ ] Să fie numai decentralizată;
e) [x] Să corespundă specificului spitalului.
584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

a) [ ] De arhitectură şi planificare;
b) [ ] Sanitar-tehnice;
c) [x] De imunizare activă;
d) [x] De imunizare pasivă;
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.
585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Sanitar antiepidemice;
99
b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare;
c) [ ] Sanitar-tehnice;
d) [x] De imunizare activă;
e) [x] De imunizare pasivă.
586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

a) [ ] De imunizare după plan;
b) [ ] De imunizare urgentă;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] De arhitectură şi planificare;
e) [x] Sanitar-tehnice .
INFECŢIILE NOZOCOMIALE
587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:
Sursa – curs
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau
microbiologic recunoscute;
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:
Sursa – curs
a) [x] Scăderii reactivităţii;
b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Creşterea contingentul de risc;
b) [x] Alergizarea populaţiei;
c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
e) [ ] Profilaxia specifică.
590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:
100
Sursa – curs
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – curs
a) [x] În ambulator;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.
593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:

Sursa – curs
a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;
b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;
d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;
e) [ ] Maladii somatice.
594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:

Sursa – curs
a) [x] Monoinfecţie;
b) [x] Poliinnfecţie;
c) [x] Superinfecţie;
d) [ ] Autoinfecţie;
e) [ ] Exoinfecţie.
595. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :

Sursa – curs
a) [x] Aeroportată;
b) [x] Manuportată;
c) [x] Prin implantare;
d) [ ] Colaterală;
e) [ ] Unilaterală.
596. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt:
Sursa – curs
a) [x] Instabilitate;
b) [x] Invazivitate;
c) [x] Acţiune toxică;
d) [x] Acţiune alergică;
e) [ ] Acţiune mutagenă.
101
597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în
următoarele direcţii:
Sursa – curs
a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;
b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;
c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;
d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;
e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.
598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:

Sursa – curs
a) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [x] Organizarea lucrului;
c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
d) [ ] Regimul de muncă al personalului;
e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.
599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:

Sursa – curs
a) [x] Periculoase;
b) [x] Nepericuloase;
c) [ ] Lichide;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Comune.
600. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:

Sursa – curs
a) [x] Colectarea şi trierea;
b) [x] Ambalarea;
c) [x] Depozitarea temporară;
d) [x] Transportarea şi neutralizarea;
e) [ ] Reciclarea.
601. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se

efectuează:
Sursa – curs
a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;
b) [x] Prin instalaţii locale;
c) [ ] Manual;
d) [ ] Selectiv;
e) [ ] Nu se îndepărtează.
602. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin:

Sursa – curs
a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;
102
b) [ ] Instalaţii locale;
c) [x] Dezinfecţia locală;
d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
e) [ ] Nu se îndepărtează.
603. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este:

Sursa – curs
a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;
b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;
c) [x] Măresc perioada de tratament;
d) [x] Măresc mortalitatea;
e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.
ICA
604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu
diferenţa de înălţime
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.
605. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt

Sursa –curs
a) [ ] Talia;
b) [ ] Greutatea;
c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice .
Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu

606.
excepţia uneia
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [ ] Scară de regresie;
c) [ ] Complexă;
103
d) [x] Greutatea corpului;
e) [ ] Scara de centile.
607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice .
608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV

2
a) [x] Nu mai puţin de 1,5m ;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
e) [ ] 3 – 4 m2
.
609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare
a) [ ] De separare individuală;
b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;
e) [ ] De separare după sex.
610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară
a) [ ] Trei;
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte.
611. Orientarea optimă a sălilor de clasă

a) [ ] Nord, nord-est;
b) [ ] Nord;
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est;
e) [ ] Nord-vest.
612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi

preşcolare mese şi scaune de
104
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.
613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin

metoda
Sursa –curs
a) [ ] Scara de centile;
b) [ ] Deviere de la sigmă;
c) [ ] Scara de regresie;
d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .
614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar

a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;
b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
e) [ ] Să corespundă clasei elevului .
615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi

a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;
b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
d) [x] Regim de lucru incorect;
e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor
Sursa –curs
a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;
b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
e) [ ] Consultaţie profesională .
617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va

ţine cont de criteriile
a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
105
618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.
619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt

Sursa –curs
a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor;
b) [x] Circumferinţa cutiei toracice;
c) [x] Greutatea corpului;
d) [x] Înălţimea;
e) [x] Forma picioarelor.
620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt

Sursa –curs
a) [ ] Înălţimea;
b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
c) [x] Gradul de maturizare sexuală;
d) [x] Starea aparatului locomotor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa –curs
a) [x] Deviere de la sigmă;
b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
d) [ ] Retrospectivă;
e) [x] Scara de centile.
622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .
623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;
e) [ ] Nu suferă de boli acute.
106
624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de
a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.
625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar

a) [ ] Corespund clasei elevului;
b) [ ] Corespund vârstei elevului;
c) [x] Corespund înălţimii elevului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;
e) [x] Au distanţa scaunului negativă .
626. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi

adolescenţilor nu sunt
Sursa –curs
a) [ ] Înălţimea;
b) [ ] Greutatea corporală;
c) [x] Rezistenţa la efort;
d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
627. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după

metoda
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [x] Scară de regresii;
c) [ ] Scară de centile;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .
628. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară

Sursa –curs
a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie;
c) [x] Miopie;
d) [x] Scolioză;
e) [ ] Daltonism .
629. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi

Sursa –curs
a) [x] Iluminare artificială generală raţională;
107
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;
c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;
e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .
630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.
631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii

a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea;
c) [x] Dezvoltarea fizică;
d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.
632. Efortul static al elevului sporeşte când
a) [x] Distanţa scaunului este nulă;
b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.
633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt
a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi
morfofuncţionale;
d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice
a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce
determină procesul de creştere;
b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei
corpului;
c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului;
d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului;
e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.
108
635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi
indicii
a) [x] Somatoscopici;
b) [x] Somatometrici;
c) [x] Fiziometrici;
d) [ ] Complexi;
e) [ ] Selectivi.
636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii
a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
Sursa –curs
a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
a) [x] Vârsta biologică;
b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt

a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi,
alimentaţia etc.);
b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi
sistemelor;
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor.
640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt
a) [x] Protector;
b) [x] Istovitor (extenuant);
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform;
109
e) [ ] Excitant .
641. Regimul protector în activitatea copilului presupune

a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;
b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;
d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii.
642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune

a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.
643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune

a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate;
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [x] Fortificare sănătăţii.
644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor

a) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
b) [x] Creşterea morbidităţii;
c) [ ] Sporirea capacităţii fizice;
d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice;
e) [x] Creşterea greutăţii corporale.
645. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor

a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi;
b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă;
c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă;
d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale;
e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale .
646. Grupurile de educaţie fizică a elevilor

a) [ ] De antrenament;
b) [x] Pregătitor;
c) [x] De bază;
110
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special.
647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii

a) [ ] Sănătoşi;
b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate;
c) [x] Din grupul trei de sănătate;
d) [ ] Din grupul patru de sănătate;
e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă .
648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii

a) [x] Sănătoşi;
b) [x] Din grupul unu de sănătate;
c) [x] Din grupul doi de sănătate;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.
649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii

a) [ ] Din grupul doi de sănătate;
b) [ ] Din grupul trei de sănătate;
c) [x] Din grupul patru de sănătate;
d) [x] Din grupul cinci de sănătate;
e) [ ] Sănătoşi.
650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include

Sursa –curs
a) [x] Evidenţa bolilor cronice;
b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică;
d) [x] Studierea morbidităţii curente;
e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.
651. Dezvoltarea fizică nu se studiază după

Sursa –curs
a) [ ] Indici somatometrici;
b) [ ] Indici somatoscopici;
c) [ ] Indici fiziometrici;
d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu;
e) [x] Anamneza morbidităţii.
652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include

a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;
111
b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.
653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor

a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .
654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi

adolescenţilor:
Sursa -curs
a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.
655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni:

Sursa- curs
a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
c) [ ] alimentari;
d) [ ] ai mediului de trai;
e) [x] genetici.
656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:

Sursa- curs
a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
c) [x] activitatea copilului;
d) [x] clima şi mediul geografic;
e) [x] alimentaţia.
657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a

copiilor:
Sursa- curs
a) [x] profesia părinţilor;
b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] calitatea îngrijirii copilului.
112
658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de:
Sursa -curs
a) [ ] gradul de accelerare;
b) [x] vârsta copilului;
c) [ ] vârsta mamei;
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.
659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor

sunt:
Sursa -curs
a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.
Igiena militară
660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se
efectuează
a) [ ] Din fântâni arteziene;
b) [ ] Din bazine de suprafaţă;
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei;
e) [ ] Din fântâni tubulare.
661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin

a) [x] Hiperclorinare;
b) [ ] Coagulare;
c) [ ] Desalinizare;
d) [ ] Filtrat;
e) [ ] Ozonare.
113
662. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24
ore
a) [ ] 500ml – 1 l;
b) [ ] 1.0 – 1,5 l;
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,0 1;
e) [ ] 5-7 l.
663. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [ ] 0,3- 0,5mg.1;
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;
b) [ ] Zgomot;
c) [ ] Vibraţii;
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte.
665. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie

a) [x] Fierbere;
b) [ ] Ozonare;
c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu;
d) [x] Tratare cu pantocid;
e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen.
666. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt

a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.
667. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt

a) [x] Toxicologici;
b) [x] Bacteriologici;
c) [x] Organoleptici;
d) [ ] Fizici;
114
e) [ ] Conţinutul clorurilor.
668. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Decolorarea;
d) [x] Dezactivarea;
e) [x] Detoxicarea.
669. Metode de declorinare ale apei

a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.
670. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă

a) [x] Apele subterane profunde;
b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;
c) [ ] Apele lacurilor;
d) [ ] Apele atmosferice;
e) [ ] Apele râurilor.
671. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru

a) [ ] Desalinizarea apei;
b) [ ] Clorinarea apei;
c) [x] Decolorarea apei;
d) [x] Dezinfecţia apei;
e) [x] Dezactivarea apei .
672. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru

a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.
673. Staţia de desalinizare e destinată pentru

a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;
115
c) [x] Dezinfecţie;
d) [ ] Clorinare;
e) [ ] Detoxicare .
674. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt

a) [x] Poziţie forţată de muncă;
b) [x] Regim termic nefavorabil;
c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;
d) [ ] Radiaţii ultraviolete;
e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.
675. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra

tanchiştilor
a) [x] Stază sanguină;
b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";
c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
e) [ ] Hipertermie locală .
676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile

asupra tanchiştilor sunt
a) [x] Exerciţii fizice la popasuri;
b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;
c) [x] Ventilaţia tancurilor;
d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.
677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor

a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;
b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;
c) [x] Apare hipoacuzia ;
d) [x] Scade pragul auzului;
e) [ ] Micşorează presiunea arterială.
678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului
a) [x] Reviziile tehnice ale tancului;
b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;
c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;
d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;
e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.
116
679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează
a) [x] Zgomot;
b) [ ] Radiaţii ultraviolete;
c) [ ] Radiaţii ionizante;
d) [x] Suprasolicitări psihice;
e) [ ] "Foame senzorială".
Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

680.
a) [ ] Radiaţii ione slabe;
b) [x] Zgomotizant;
c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă;
d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;
e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente .
681. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de

a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.
682. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se

manifestă prin
a) [x] Sporirea temperaturii corpului;
b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;
c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;
d) [ ] Hipertenzie vasculară;
e) [ ] Tahicardie.
683. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă

prin
a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;
b) [x] Bradicardie;
c) [ ] Tahicardie;
d) [x] Hipotonie vasculară;
e) [ ] Hipertenzie vasculară .
684. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt

a) [x] Protecţia cu timpul;
117
b) [x] Protecţia cu distanţa;
c) [x] Protecţia cu ecrane;
d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;
e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii.
685. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana

a) [x] Ferestrele;
b) [x] Pereţii;
c) [x] Combinezoanele;
d) [x] Ochelarii de protecţie;
e) [ ] Antena.
686. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se

confecţionează din
a) [ ] Carton;
b) [x] Plăci metalice;
c) [ ] Hârtie;
d) [x] Plase metalice;
e) [ ] Sticlă.
Igiena radiaţiilor ionizante
687. Indicaţi tipurile de secţii radiologice

a) [x] Secţii rontghenodiagnostic;
b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";
c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";
d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";
e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".
688. Radiaţiile ionizante formează în aer

a) [x] Ozon (O3);
b) [ ] Oxigen (O2);
c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;
e) [ ] Azot .
689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie

ca component principal se utilizează
a) [x] Metale grele;
118
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .
690. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt

a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .
691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă
a organismului
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama .
692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele

închise de radiaţiile ionizante
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.
693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de
iradiere de 1 mSv/an
Sursa –curs
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .
694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt

a) [x] Cancer tiroidian;
119
b) [x] Anemie aplastică;
c) [ ] Cataracte;
d) [ ] Fibroză pulmonară;
e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .
695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a

elementelor
a) [x] α – radiaţii;
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete.
696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă

a) [ ] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [x] j – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [x] Radiaţii X
697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă

a) [x] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii X .
698. Caracterul fizic al radiaţiilor X
a) [ ] Flux de electroni;
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.
699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha

a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.
700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer
120
Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri .
701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer

Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [x] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.
702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive

a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.
703. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante

a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.
704. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman

a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte .
705. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie

a) [x] Roentgen;
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg.
121
706. Componenţii fondului radioactiv natural
a) [x] Radiaţia cosmică;
b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .
707. Efecte nestocastice somatice precoce

a) [ ] Boala actinică acută;
b) [x] Arsuri cutanate;
c) [ ] Leucemii;
d) [ ] Tumori;
e) [x] Epilaţie.
708. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra

radiaţiilor ionizante
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Mase plastice;
d) [x] Beton;
e) [ ] Sticlă.
709. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP

internaţionale
Sursa –curs
a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.
710. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic

a) [ ] Microni;
b) [x] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.
122
IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
711. Particularităţile muncii agricole:
Sursa – curs
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.
712. Ramurile muncii în gospodăria sătească:

Sursa – curs
a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.
713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:

Sursa – curs
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.
714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:

Sursa – curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:
Sursa – curs
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:

Sursa – curs
123
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.
717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:

Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.
718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:

Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Pulberile;
d) [x] Mirosul specific;
e) [ ] Folosirea pesticidelor.
719. Bolile profesionale în zootehnie sânt:

Sursa – curs
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice;
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza;
e) [ ] Hepatita virală A.
720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:

Sursa – curs
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.
SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE

721. Se deosebesc reziduuri:
Sursa – curs
a) [x] Solide;
b) [x] Lichide;
c) [ ] Gazoase;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Semisolide.
124
722. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:
Sursa – curs
a) [x] Colectare;
b) [x] Transportare;
c) [x] Neutralizare;
d) [x] Utilizare;
e) [ ] Repartizare.
723. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt:

Sursa – curs
a) [x] Canalizarea;
b) [x] Transportarea;
c) [ ] Evaporarea;
d) [ ] Sedimentarea;
e) [ ] Lichidarea.
724. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt:

Sursa – curs
a) [x] Compostarea;
b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea);
c) [x] Epurarea în locuri special amenajate;
d) [ ] Spălarea;
e) [ ] Dezinfectarea.
725. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi:

Sursa – curs
a) [x] Unitar;
b) [x] Dublu;
c) [ ] Triplu;
d) [ ] Segmentar;
e) [ ] General.
726. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee:

Sursa – curs
a) [x] Fizice;
b) [x] Chimice;
c) [x] Biologice;
d) [ ] Entomologice;
e) [ ] Radiologice.
727. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt:
Sursa – curs
a) [x] Grătarele;
b) [x] Decantoare orizontale;
c) [x] Decantoare verticale;
d) [x] Bazinele de sedimentare;
e) [ ] Filtrele biologice.
125
728. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi:
Sursa – curs
a) [x] Naturale;
b) [x] Artificiale;
c) [ ] Mecanice;
d) [ ] Chimice;
e) [ ] Evaporare.
729. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc:

Sursa – curs
a) [x] Câmpurile de irigare;
b) [x] Câmpurile de asanare;
c) [x] Lacurile biologice;
d) [ ] Decantoarele;
e) [ ] Grătarele.
730. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc

instalaţiile:
Sursa – curs
a) [x] Filtrele biologice;
b) [x] Aerofiltrele;
c) [x] Aerotencurile;
d) [ ] Grătarele;
e) [ ] Decantoarele.
731. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este:

Sursa – curs
a) [x] Dezinfecţia;
b) [ ] Dedurizarea;
c) [ ] Limpezirea;
d) [ ] Deodorarea;
e) [ ] Sedimentarea.
732. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi:

Sursa – curs
a) [ ] Naturale;
b) [ ] Artificiale;
c) [x] Mecanice;
d) [x] Chimice;
e) [x] Evaporare.
733. Din reziduuri solide fac parte:

Sursa – curs
a) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);
b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;
126
c) [x] Deşeurile industriale;
d) [x] Deşeurile de la abatoare;
e) [ ] Apele meteorice.
734. Din reziduuri lichide fac parte:

Sursa – curs
a) [x] Excrementele;
b) [x] Resturile lichide de la bucătării;
c) [x] Apele industriale;
d) [x] Apele meteorice;
e) [ ] Resturile industriale.
735. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:

Sursa – curs
a) [ ] Colectarea;
b) [ ] Transportarea;
c) [ ] Neutralizarea;
d) [ ] Utilizarea;
e) [x] Repartizarea.
736. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite:

Sursa – curs
a) [х] Câmpurile de arare;
b) [х] Câmpurile de asanare;
c) [х] Câmpurile de irigare;
d) [х] Câmpurile de filtrare;
e) [ ] Gropi de gunoi.
737. Deşeurile solide sânt înlăturate prin:

Sursa – curs
a) [х] Ardere;
b) [х] Metoda biotermică;
c) [х] Compostare;
d) [х] Pe poligoane;
e) [ ] La staţiile de aerare.
127

Teste Igiena

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Teste Igiena

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Igiena alimentaţiei

1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic

2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare

3. Produs alimentar, sursă de retinol

4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism

6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de

8. Aciditatea laptelui se exprimă în

9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este

10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include

11. Laptele este pasteurizat prin

12. Aciditatea laptelui proaspăt este

21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru

22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

23. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a

24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic

25. Vitamina D nu este implicată în

27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează

28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se

29. Pentru avitaminoza A este caracteristic

30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt

31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare

33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP

34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"

35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt

36. Amanitină nu se conţine în

37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile

39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS

40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după

42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de

43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de

45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii

46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii

47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă

48. Vitamine hidrosolubile sunt

51. Consecinţele carenţei vit. "D"

52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt

53. Rolul biologic al vitaminei "A"

54. Rolul biologic al vitaminei "C"

55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de

57. Nu sunt proteine ale laptelui

58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora

59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor

60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de

61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de

63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele

64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie

65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară

66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt

67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt

69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile

70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de

71. Rolul biologic al vitaminei "D3"

72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt

73. Rolul biologic al vitaminei "B2"

75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale

77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia

78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a

79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este

81. Micotoxicozele sunt cauzate de

82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de

83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de