Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
CORPULUI UMAN
1
d. toate răspunsurile sunt corecte; 20. La gambă se folosesc termenii:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. fibular, în loc de lateral;
b. tibial, în loc de medial;
13. Membrele se caracterizează prin: c. profund;
a. cele superioare se leagă de trunchi prin centura d. toate răspunsurile sunt corecte;
pelviană; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. membrul superior prezintă trei segmente: braţ,
antebraţ şi degete; 21. La mână se folosesc termenii:
c. cele inferioare se leagă de trunchi prin centura a. volar, pentru formaţiunile palmei;
scapulară; b. palmar, pentru formaţiunile palmei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. axilar;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
14. Planul sagital împarte corpul în două părţi:
a. dreaptă şi stângă; 22. La picior se folosesc termenii:
b. superioară şi inferioară; a. plantar, pentru formaţiunile din talpa gambei;
c. cranială şi caudală; b. dorsal, pentru formaţiunile superioare ale labei
d. toate răspunsurile sunt corecte; piciorului;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. volar, pentru formaţiunile superioare ale labei
piciorului;
15. Planul medio-sagital are următoarele d. toate răspunsurile sunt corecte;
caracteristici: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. trece prin mijlocul corpului;
b. este un plan median;
c. împarte corpul în două jumătăţi simetrice; COMPLEMENT MULTIPLU.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
1. Se foloseste termenul de "viscer" pentru:
16. Planul frontal: 1. stomac;
a. este perpendicular pe frunte; 2. ficat;
b. împarte corpul într-o parte anterioară şi una 3. intestin;
posterioară; 4. vezica urinara.
c. împarte corpul în două părţi simetrice;
d. este un plan orizontal; 2. Sistemul locomotor:
e. nici un răspuns nu este corect. 1. este format din oase;
2. este format din articulaţii;
17. Planul transversal: 3. este format din muşchi;
a. este un plan frontal; 4. are funcţie de susţinere.
b. este planul simetriei bilaterale;
c. este un plan orizontal; 3. Exemple de sisteme:
d. împarte corpul în două jumătăţi simetrice; 1. digestiv;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 2. nervos;
3. cardiovascular;
18. La nivelul membrelor se folosesc termenii: 4. renal.
a. proximal, mai apropiat de centură;
b. distal, mai depărtat de centură; 4. Exemple de sisteme:
c. superficial; 1. muscular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. excretor;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. digestiv;
4. limfatic.
19. La antebraţ se folosesc termenii:
a. radial, în loc de medial; 5. Segmentele corpului uman sunt:
b. ulnar, în loc de lateral; 1. capul;
c. fibular, în loc de lateral; 2. gâtul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. membrele;
e. nici un răspuns nu este corect. 4. abdomenul.
2
6. Capul este alcătuit din: 16. Planul transversal împarte corpul într-o parte:
1. cutia craniană; 1. superioară;
2. neurocraniu; 2. cranială;
3. viscerocraniu; 3. inferioară;
4. faţă. 4. caudală.
3
4. Forma celulelor: 12. Membrana celulară se caracterizează prin:
a. este legată de funcţia lor; a. nu are permeabilitate selectivă;
b. depinde de forma nucleului; b. nu este polarizată electric în repaus;
c. iniţial toate celulele au o formă rotundă; c. asigură schimburile dintre celulă şi mediul extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
4
19. Aparatul Golgi are următoarele caracteristici, e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
cu o EXCEPŢIE:
a. este mai dezvoltat în celulele secretoare; 27. Incluziunile citoplasmatice:
b. este situat în apropierea nucleului; a. au caracter temporar;
c. este un sistem membranar format din proteine b. pot fi granule de melanină;
specifice; c. sunt reprezentate prin vitamine;
d. are funcţii legate de procesele de secreţie; d. sunt reprezentate prin glicogen;
e. are rol în transportul secreţiilor. e. toate răspunsurile sunt corecte.
6
49. Încărcarea negativă a suprafeţei interne a 57. Inversarea sarcinilor electrice:
membranei se datoreşte ionilor de: a. durează un timp extrem de scurt;
a. Na; b. permeabilitatea membranei pentru Na scade
b. K; treptat;
c. proteici; c. se face la distanţă de locul acţiunii stimulului;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
8
9. Hialoplasma: 17. Lizozomii se caracterizează prin următoarele:
1. constituie mediul extern al celulei; 1. sunt organite sferice;
2. este un sistem coloidal; 2. sunt organite ovoidale;
3. faza dispersată o constituie apa şi sărurile 3. contin enzime hidrolitice
minerale; 4. au rol în fagocitoză.
4. faza dispersată este apa.
18. Lizozomii se caracterizează prin următoarele:
10. Mitocondriile se caracterizează prin: 1. au rol în digestia intracelulară;
1. sunt organite celulare; 2. sunt mai numeroşi în hematii;
2. au forma de sistem canalicular; 3. sunt mai numeroşi în trombocite;
3. conţin enzime oxido-reducătoare; 4. sunt mai numeroşi în leucocite.
4. au un perete cu structura trilaminata;
19. Centrozomul se caracterizează prin:
11. Mitocondriile prezintă următoarele 1. se mai numeşte centrul celular;
caracteristici: 2. este situat în apropierea nucleului;
1. prezintă cili; 3. formează fusul de diviziune;
2. conţin sisteme enzimatice cu rol în respiraţia 4. lipseste în neuron;
celulară;
3. realizează fosforilarea oxidativă (degradarea 20. Organitele specifice sunt reprezentate prin:
ADN); 1. miofibrile;
4. produc energie 2. ortofibrile;
3. neurofibrile;
12. Mitocondriile: 4. protofibrile.
1. au material genetic propriu;
2. au ADN mitocondrial; 21. Incluziunile citoplasmatice:
3. materialul genetic conţine informaţia genetică; 1. au caracter temporar;
4. informaţia genetică este necesară sintezei 2. pot fi granule de melanină;
enzimelor respiratorii. 3. sunt reprezentate prin vitamine;
4. sunt reprezentate prin glicogen;
13. Reticulul endoplasmatic se caracterizează
prin: 22. Membrana celulară se caracterizează prin
1. este un sistem canalicular care leagă plasmalema următoarele:
de altă celulă; 1. se mai numeşte membrană plasmatică;
2. este o reţea de tubuli şi vezicule; 2. se mai numeşte plasmalemă;
3. are rol important în metabolismul proteic; 3. înconjoară celula;
4. poate fi neted. 4. separă structurile interne ale celulei de mediul
înconjurător.
14. Reticulul endoplasmatic rugos se
caracterizează prin: 23. Membrana celulară are o structură:
1. ; în neuroni formează corpii tigroizi; 1. trilaminată;
2. pe suprafaţa externă are ribozomi; 2. simetrică;
3. în neuroni formează corpusculii Nissl; 3. asimetrică;
4. se mai numeşte granulele lui Palade. 4. neprecizată.
15. Ribozomii au următoarele caracteristici: 24. Ultrastructura membranei celulare constă în:
1. sunt organite bogate în ARN; 1. dublu strat fosfolipidic;
2. pot fi ataşaţi reticulului endoplasmic; 2. proteine globulare;
3. pot fi liberi în citoplasmă; 3. colesterol;
4. au rol în sinteza proteinilor. 4. polilipide.
16. Aparatul Golgi are următoarele caracteristici: 25. Membrana celulară se caracterizează prin:
1. este mai dezvoltat în celulele secretoare; 1. are permeabilitate selectivă;
2. este situat în apropierea nucleului; b. nu este polarizată electric în repaus;
3. are funcţii legate de procesele de secreţie; 3. asigură schimburile dintre celulă şi mediul extern;
4. are rol în transportul secreţiilor. 4. nu conţine proteine.
9
26. Nucleul are următoarele caracteristici:
1. nu este component celular fundamental; 36. Dintre mecanismele care realizează
2. conţine materialul genetic; transportul membranar fac parte:
3. are o membrana celulară; 1. difuziunea;
4. are o membrană dublă; 2. filtrarea;
3. inducţia;
27. Membrana nucleului: 4. pinocitoza.
1. derivă din centrozom
2. are pori; 37. Transportul membranar se poate realiza prin:
3. separă nucleul de exteriorul celulei; 1. pinocitoză;
4. prin ea se desfăşoară schimburile cu citoplasma; 2. transport asigurat de mitocondrii;
3. transport asigurat de aparatul Golgi;
28. Numărul nucleilor: 4. vezicule de fagicitoză.
1. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
2. adipocitele sunt binucleate; 38. Transportul transmembranar, în funcţie de
3. fibra musculară striată este polinucleată; consumul energetic, poate fi:
4. hematia este polinucleată; 1. pasiv, care nu necesită energie;
2. semiactiv;
29. Structural, nucleul prezintă: 3. hiperactiv
1. membrană; 4. activ, care necesită cheltuială energetică (ATP);
2. citoplasmă celulară;
3. unul sau mai mulţi nucleoli; 39. Transportul activ:
4. centrozom. 1. asigură deplasarea moleculelor împotriva
gradientelor de concentraţie;
30. Citoplasma nucleară se caracterizează prin: 2. asigură deplasarea ionilor împotriva gradientelor
1. este dispusă în jurul centrozomului; de concentraţie;
2. are un aspect omogen; 3. se face cu consum energetic;
3. prezinta o retea de filamente groase; 4. energia necesată provine din ADN.
4. se mai numeşte carioplasmă.
40. Potenţialul de membrană:
31. Cromatina este constituită din: 1. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
1. ADN; cationi difuzibili (Na+);
2. ARN; 2. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
3. proteine; anioni difuzibili (Cl-);
4. ribozomi. 3. anioni nedifuzibili (organici);
4. de o parte şi de alta a membranei se găsesc
32. Celula asigură desfăşurarea unor procese de cationi difuzibili (K+).
importanţă vitală:
1. schimbul de substanţe cu mediul; 41. Anionii organici:
2. transportul de substanţe; 1. sunt macromolecule protidice;
3. excitabilitatea; 2. sunt macromolecule glucidice;
4. formarea senzaţiilor. 3. sunt macromolecule lipidice;
4. se află în citoplasmă;
33. Însuşirile membranei celulare sunt:
1. permeabilitatea selectivă; 42. În potenţialul de repaus:
2. excitabilitatea; 1. anionii de Cl- predomină la exterior;
3. polarizarea electrică; 2. Fe este la exterior;
4. reînnoirea periodică. 3. Mg se află la interior;
4. anionii de Cl-sunt respinşi de cei proteici;
34. Permeabilitatea selectivă:
1. asigură homeostazia celulară; 43. În potenţialul de repaus:
2. limitează trecerea unor substanţe; 1. Na este la exerior;
3. favorizează trecerea unor substanţe; 2. K este la interior;
4. se face numai fără consum energetic; 3. repartiţia ionilor se face prin pompele ionice;
4. Cl- predomină la interior.
35. Transportul transmembranar se poate realiza:
1. prin procese fizice de difuziune;
2. numai fără consum de energie;
3. cu consum de energie furnizată de ATP;
4. cu energia furnizată de lizozomi.
10
44. Termenul de potenţial de repaus defineşte: 53. Inversarea sarcinilor electrice:
1. dispunerea sarcinilor electrice pozitive la exterior; 1. durează un timp extrem de scurt;
2. un potenţial de membrană atunci când la nivelul 2. nu este necesară intrarea în funcţiune a pompei
acesteia se produc impulsuri electrice; ionice;
3. dispunerea sarcinilor electrice negative la interior; 3. permeabilitatea membranei pentru Na scade rapid;
4. un potential de membrană atunci când la nivelul 4. se face la distanţă de locul acţiunii stimulului.
acesteia este instalată perioada refractară.
54. Repolarizarea se caracterizează prin:
45. Pompele ionice: 1. revenirea la stara de polarizare din repaus;
1. funcţionează activ; 2. K+ este transportat la interior;
2. expulzează permanent şi rapin Na; 3. Na+ este transportat la exterior;
3. introduc lent K; 4. pompa ionică intră în funcţiune.
4. asigură repartiţia predominent la exterior a Na+.
55. Depolarizarea se produce atunci când
46. Potenţialul de membrană se datorează: stimulul:
1. semipermeabilităţii membranei; 1. are valoare prag;
2. pompelor ionice; 2. este subliminal;
3. transportului activ al ionilor; 3. are valoare sub prag;
4. perioadei refractare. 4. depăşeşte valoarea prag;
12
13. Epiteliile se caracterizează prin: 21. Epiteliile cubice simple intră în constituţia
a. au o vascularizaţie redusă; mucoaselor:
b. nutriţia lor se face de către vase capilare proprii; a. bronhiolelor;
c. nutriţia lor se face din ţesutul conjunctiv care le b. faringiene;
însoţesc; c. duodenale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
14. Epiteliul se caracterizează prin: 22. Epiteliile cilindrice simple intră în constituţia
a. în el pătrund vase de sânge; mucoasei:
b. se hrăneşte prin intermediul membranei bazale; a. tubului digestiv de la esofag la rect;
c. are întotdeauna un singur rând de celule; b. ureterului;
d. este situat numai la exteriorul organismului; c. trompelor uterine;
e. toate răspunsurile sunt corecte' d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
15. Din punct de vedere funţional epiteliile pot fi:
a. de acoperire; 23. Epiteliile cilindrice simple se caracterizează
b. glandulare; prin:
c. senzoriale; a. au celule cu cili;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. au celule cu microvili;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. c. au rol de epiteliu absorbant;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
16. Epiteliile de acoperire: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. acoperă organismul la interior;
b. căptuşesc la interior organele parenchimatoase; 24. Epiteliile cilindrice simple se caracterizează
c. nu sunt însoţite de ţesut conjunctiv; prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. unele prezintă un platou striat;
e. nici un răspuns nu este corect. b. formează la exteriorul mucoasei digestive o
bordură în perie;
17. Epiteliile de acoperire, după numărul c. în mucoasa trompelor uterine au rol absorbant;
straturilor, pot fi: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. simple; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. unistratificate;
c. stratificate; 25. După forma celulelor, epiteliile stratificate pot
d. pseudostratificate; fi:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. pavimentoase;
b. cubice;
18. Epiteliile unistratificate pot fi: c. pseudostratificate;
a. pavimentoase; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. cu celule poligonale; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. cu celule cubice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 26. Epiteliul pavimentos stratificat este localizat
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. în mucoasa:
a. bucală;
19. Epiteliile pavimentoase simple formează b. esofagiană;
peretele intern al: c. epiderm;
a. vaselor sanguine; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. arterelor; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. venelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 27. Epiteliul cilindric stratificat este localizat în:
e. nici un răspuns nu este corect. a. stomac;
b. canalele mari de excreţie ale glandelor salivare;
20. Epiteliile pavimentoase simple tapetează: c. canalele veziculelor seminale;
a. pleura; d. intestin;
b. pericardul; e. rect.
c. peritoneul;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
13
28. Canalele excretoare ale glandelor endocrine e. la suprafaţa tegumentului.
au un epiteliu:
a. pavimentos stratificat; 36. Produşii de secreţie ai glandelor exocrine pot
b. cubic simplu; fi eliminaţi în diferite zone, ale organismului cu o
c. cilindric simplu; EXCEPTIE:
d. pavimentos simplu; a. direct în sânge;
e. nici un raspuns nu este corect. b. la exterior;
c. la suprafaţa corpului;
29. Epiteliul pseudostratificat se caracterizează d. în cavitatea gastrică;
prin: e. în cavitatea bucală.
a. are celulele aşezate pe mai multe straturi;
b. prezintă nucleii la aceeaşi înălţime; 37. Celulele epiteliilor glandulare:
c. are celulele aşezate pe membrana bazală; a. sunt toate de aceeaşi formă;
d. nu prezinta niciodată cili; b. în citoplasma lor prezintă mitocondrii;
e. celulele sunt turtite. c. în citoplasma lor nu prezintă aparat Golgi;
d. în citoplasma lor prezintă neurofibrile;
30. Traheea prezintă un epiteliu de tip: e. sunt corecte răspunsurile b şi d.
a. cilindric simplu;
b. cubic; 38. Glandele exocrine:
c. pseudostratificat; a. se deosebesc între ele prin morfologia lor;
d. pavimentos simplu; b. nu toate au canal excretor;
e. pavimentos stratificat. c. se deosebesc între ele prin hormonul secretat;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
31. Bronhiile principale au un epiteliu de tip: e sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
a. cilindric stratificat;
b. cilindric simplu; 39. Glandele endocrine se caracterizează prin:
c. pseudostratificat; a. toate au un canal excretor scurt;
d. pavimentos; b. nu sunt vascularizate;
e. cubic. c. prdusul de secreţie este descărcat în sânge;
d. toate sunt formate din cordoane celulare;
32. Epiteliile cubice stratificate se găsesc în: e. sunt corecte numai răspunsurile c şi d.
a. bronhii;
b. canalele mici de excreţie ale glandelor salivare; 40. Epiteliile senzoriale recepţionează:
c. vălul palatin; a. senzaţii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. stimuli din mediul intern;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. stimuli din mediul extern;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
33. Epiteliile de tranziţie: e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. sunt epiteliile la care numărul straturilor variază în
funcţie de gradul de distensie a organului; 41. Epiteliile senzoriale sunt constituite din:
b. intră în constituţia mucoasei ureterelor; a. celule epiteliale;
c. intră în constituţia mucoasei vezicii urinare; b. celule epiteliale senzoriale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. neuroni senzitivi;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
34. Epiteliile glandulare:
a. sunt formate din celule diferenţiate; 42. Epiteliile senzoriale intră în structura
b. sunt formate din celule care au proprietatea de a segmentelor periferice ale analizatorilor
elibera produşi de secreţie; a. olfactiv;
c. au celule dispuse în diferite moduri; b. vizual;
d. celulele sunt în asociaţie cu ţesut conjunctiv; c. gustativ;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
35. Produşii de secreţie ai glandelor pot fi
eliminaţi în diferite zone, ale organismului cu o
EXCEPŢIE:
a. în afara organismului;
b. în lumenul unor organe;
c. direct în sânge;
d. în celule;
14
43. Ţesutul conjunctiv se caracterizează prin: 51. Rolurile ţesutului conjunctiv lax sunt:
a. are acelaşi aspect în toate varietăţile; a. formarea elementelor figurate ale sângelui;
b. nu toate ţesuturile conjunctive au fibre; b. trofic;
c. nu este vascularizat; c. izolare termică;
d. este variat ca rol funcţional; d. producere de anticorpi;
e. nici un răspuns nu este corect. e. toate răspunsurile sunt corecte.
44. Ţesutul conjunctiv are următoarele 52. Ţesutul conjunctiv lax este localizat în:
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: a. organe;
a. este format din celule conjunctive; b. hipoderm;
b. este format din fibre conjunctive; c. muşchi;
c. este format din substanţă fundamentală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. nu este variat ca morfologie; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. este variat ca rol funcţional.
53. Ţesutul reticulat:
45. Fibrele conjunctive: a. este format din celule cu multe prelungiri;
a. sunt de cinci feluri; b. conţine predominant fibre colagene;
b. fibrele colagene sunt omogene; c. nu are substanţă fundamentală;
c. fibrele elastice conţin colagen; d. nu formează o reţea;
d. sunt asemănătoare celor musculare; e. nu este vascularizat.
e. au o membrană bazală.
54. Tesutul reticulat se întâlneşte în:
46. Fibrele de reticulină: a. măduva osoasă;
a. formează o reţea; b. splină;
b. conţin elastină; c. ganglionii limfatici;
c. sunt dispuse paralel între ele; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. nici un răspuns nu este corect.
55. Ţesutul adipos are următoarele roluri:
47. Substanţa fundamentală: a. trofic;
a. ocupă spaţiul dintre fibre; b. fagocitar;
b. ocupă spaţiul dintre celule; c. mecanic;
c. intervine în metabolismul glucozei; d. termogenetic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
56. Ţesutul adipos se întâlneşte în jurul
48. Ţesuturile conjunctive se clasifică în : următoarelor organe
a. moi; a. ficat;
b. musculare; b. inimă;
c. nervoase; c. rinichi;
d. epiteliale; d. pancreas;
e. glandulare. e. stomac.
49. Ţesuturile conjunctive moi au următoarele 57. Ţesutul adipos se găseşte în:
varietăţi: a. hipoderm;
a. cartilaginos; b. mezenter;
b. epitelial; c. splină;
c. reticulat; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. glandular; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. nici un răspuns nu este corect.
58. În ţesutul adipos predomină celulele:
50. Ţesutul conjunctiv lax are următoarele a. care depozitează grăsimi;
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: b. adipoase;
a. este forma cea mai raspândită; c. adipocitele;
b. are rol de apărare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. are rol de susţinere; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. nu prezintă fibre;
e. însoţeşte alte ţesuturi.
15
59. Ţesutul fibros este format din: 7. Cartilajul este învelit la suprafaţă de:
a. fibre de colagen; a. ţesut conjunctiv;
b. fibre musculare; b. ţesut care îl vascularizează;
c. substanţă fundamentală semidură; c. pericondru;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
60. Ţesutul fibros are următoarele roluri:
a. mecanic; 68.Celulele cartilaginoase sunt:
b. fagocitoză; a. condrocite, celule tinere;
c. trofic; b. condroblaste;
d. termogenetic; c. condroplaste;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. stelate;
e. sunt corecte numai răspunsurile a, b şi d.
61. Ţesutul fibros se întâlneşte în:
a. fascii; 69. Nutriţia cartilajului se realizează:
b. tendoane; a. prin difuziune;
c. aponevroze; b. cartilajul nu este nutrit;
d. capsulele unor organe; c. de către ATP;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
e. nici un răspuns nu este corect.
62. Ţesutul elastic are următoarele caracteristici:
a. are numeroase fibre colagene; 70. Ţesutul cartilaginos formează cartilajele care
b. predomină fibrele elastice; asigură:
c. nu este vascularizat; a. rezistenţă mecanică;
d. se întâlneste în tunica interna a arterelor mari; b. elasticitate;
e. sunt corecte numai răspunsurile a, b, d. c. contractilitate;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
63. Ţesutul cartilaginos: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. are substanţă fundamentală cu fibre elastice;
b. are functie trofică; 71. După cantitatea şi varietatea fibrelor,
c. este puternic vascularizat; cartilajele pot fi:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. hialine;
e. nici un răspuns nu este corect. b. elastice;
c. fibroase;
64. Substanţa fundamentală a ţesului cartilaginos d. toate răspunsurile sunt corecte;
este încarcată cu: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
a. fosfat tricalcic;
b. condrină; 72. Ţesutul cartilaginos hialin este întâlnit în
c. săruri de calciu şi fosfor; următoarele structuri, cu o EXCEPTIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. scheletul embrionului;
e. nici un răspuns nu este corect. b. cartilajele costale;
c. pavilionul urechii;
65. Funcţiile ţesutului cartilaginos sunt: d.cartilajele traheale;
a. termogenetică; e. cartilajele bronhiilor.
b. formarea elementelor figurate ale sângelui;
c. mecanică; 73. Cartilajul elastic este întâlnit în;
d. izolare termică; a. epiglotă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. b. meniscurile articulare;
c. cartilajele costale;
66. Ţesutul cartilaginos are următoarele d. cartilajele de creştere diafizo-epifizare;
proprietăţi: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. nu este vascularizat;
b. nutriţia lui se realizează din ţesutul conjunctiv care 74. Cartilajul fibros este întâlnit în următoarele
îl înconjoară; structuri:
c. bun izolator electric; a. discurile intervertebrale;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. cartilajele simfizare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. meniscurile articulare;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
16
75. Ţesutul osos prezintă următoarele 82. Osteoplastele se caracterizează prin:
caracteristici, cu o EXCEPŢIE: a. în fiecare osteoplast se pot găsi 2-3 osteocite;
a. este adaptat pentru funcţia de suport; b. prezintă canalicule osoase care nu se unesc cu
b. este adaptat pentru funcţia de protecţie; cele învecinate;
c. are substanţă fundamentală impregnată cu săruri c. în canalicule pătrund prelungirile osteoclatelor;
minerale de calciu şi sodiu; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. este ţesutul cel mai dur; e. nici un răspuns nu este corect.
e. este ţesutul cel mai rezistent.
83. Osteoclastele prezintă urmatăoarele
76. Ţesutul osos se prezintă sub următoarele caracteristici:
forme: a. sunt celule gigantice;
a. haversian; b. sunt celule uninucleate;
b. compact; c. sunt situate în osteoplaste;
c. spongios; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d; trabecular; e. nicu un răspuns nu este corect.
e.toate răspunsurile sunt corecte.
84. Ţesutul osos compact se caracterizează prin
77. În structura celor două tipuri de ţesut osos se următoarele, cu o EXCEPŢIE:
găsesc: a. se mai numeşte ţesut osos haversian;
a. aceleaşi elemente; b. formează diafiza oaselor scurte;
b. elementele sunt în aceleasi proporţii; c. formează stratul de la suprafaţa epifizelor;
c. elementele sunt în aceleaşi aranjamente; d. formează stratul de la suprafaţa oaselor scurte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. formează lamele superficiale ale oaselor late.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
85. Canalele Havers se caracterizează prin:
78. Ţesuturile osoase sunt alcătuite din: a. sunt dispuse în anumite porţiuni ale osului;
a. celule osoase; b. nu conţin tesut conjunctiv şi vase de sânge;
b. substanţă fundamentală; c. sunt paralele între ele;
c. membrană bazală; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
86. În jurul canalului Havers substanţa osoasă se
79. Celulele osoase sunt reprezentate de: dispune astfel:
a. osteoplaste; a. sub forma de lamele osoase perpendiculare;
b. osteocite; b. în jurul unui canal Havers sunt 5-30 lamele
c. osteoclaste; osoase;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. între lamele se găsesc osteoplaste cu osteoblaste;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
80. Osteoblastele se caracterizează prin
următoarele: 87. Osteonul este format din:
a. secretă substanţa fundamentală; a. un canal Harvey;
b. sunt celule osoase tinere; b. lamelele osoase din jurul canalului;
c. sunt multinucleate; c. osteoplastele şi osteoblastele învecinate;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
17
89. Între sistemele haversiene se găsesc:
a. osteoplaste cu osteocite; 97. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la nivelul
b. canale Havers cu osteoclaste; următoarelor viscere:
c. condrocite; a. limbă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. faringe;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. porţiunea inferioară a esofagului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
90. Ţesutul osos spongios se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. se mai numeşte ţesut osos trabecular;
b. are aspect gelatinos; 98. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la nivelul
c. are un număr redus de canale Havers; următoarelor sfinctere:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. anal extern;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. uretral extern;
c. anal intern;
91. Ţesutul osos spongios se găseşte în: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. epifizele oaselor lungi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. interiorul oaselor scurte;
c. interiorul oaselor late; 99. Fibra musculară striată se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. este alungită;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. are o formă triunghiulară;
c. are extremitatile ciliate;
92. Ţesutul osos spongios este format din: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. lamele osoase; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. trabecule;
c. areole; 100. Fibra musculară striată are următoarele
d. toate răspunsurile sunt corecte; caracteristici:
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. a. este multinucleată;
b. are nucleii situaţi periferic;
93. Areolele ţesutului osos spongios se c. nucleii sunt situaţi central;
caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. comunică cu ospeoplastele; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. conţin măduva hematogenă;
c. fac parte din sisteme haversiene; 101. Sarcoplasma prezintă:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. organite comune;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. mitocondrii;
c. reticul endoplasmatic;
94. Ţesutul muscular se caracterizează prin d. toate răspunsurile sunt corecte;
următoarele, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este adaptat funcţiei de contracţie;
b. celula musculară se numeşte fibră musculară; 102. Sarcoplasma conţine:
c. membrana celulară se numeşte sarcolemă; a. un sistem tubular specific;
d. citoplasma celulară se numeşte sarcoplasmă; b. sistemul tubular derivă din RE;
e. citoplasma conţne organite specifice: c. se mai numeşte membrana internă;
miofilamentele; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
95. După particularităţile miofibrilelor, ţesutul
muscular se împarte în: 103. Sarcoplasma conţine:
a. neted; a. organite specifice;
b. striat; b. incluziuni citoplasmatice;
c. cardiac; c. miofibrile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
138. Neuronii bipolari se găsesc în următoarele 146. Neuronii motori se caracterizează prin:
structuri: a. sunt în legatură cu receptorii;
a. ganglionul spinal Corti; b. pot fi somatomotori;
b. ganglionul cohlear Scarpa; c. pot fi visceromotori;
c. retină; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. ganglionul spinal; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
e. mucoasa gustativă.
147. Neuronii motori:
139. Neuronii multipolari se caracterizează prin: a. sunt multipolari:
a. au numeroase prelungiri dendritice; b. au dimensiuni mici;
b. pot fi stelaţi, piramidali, piriformi; c. au axon scurt;
c. pot avea mai mulţi axoni; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
148. Neuronii motori pot fi întâlniţi în:
140. Neuronii multipolari se găsesc în a. scoarţa cerebrală;
următoarele structuri: b. substanţa cenuşie medulară;
a. scoarţa cerebrală; c. coarnele posterioare ale măduvei spinării;
b. scoarţa cerebeloasă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. coarnele anterioare ale măduvei; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 149. Neuronii motori determină contracţia:
a. musculaturii scheletice;
141. Forma neuronilor poate fi: b. musculaturii netede;
a. stelată, în retină; c. muşchiului neted visceral;
b. sferică, în retină; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. piramidală, în scoarţa cerebrală; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte; 150. Neuronii motori pot fi:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. somatomotori;
21
b. visceromotori; 158. Dendritele se caracterizează prin:
c. de asociaţie; a. la origine sunt mai subţiri;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. conţin neurofibrile;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. conduc impulsul nervos spre efectori;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
151. Neuronii de asociaţie: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. au dimensiuni mari;
b. se mai numesc intercalari; 159. Axonul prezintă următoarele proprietăţi, cu o
c. determină contracţia musculaturii netede; EXCEPŢIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. este o prelungire unică;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. este o prelungire groasă;
c. este o prelungire lungă;
152. Neuronul este format din: d. nu conţine mitocondrii;
a. membrană; e. are axoplasmă.
b. dendrite;
c. axoni; 160. Axonul se caracterizează prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. membrana sa se numeşte axolemă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. emite colaterale;
c. se ramifică în porţiunea terminală;
153. Corpul neuronului este format din: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. neurilemă (citoplasma neuronului); e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. neuroplasmă (membrana neuronului);
c. nucleu; 161. Ramificaţia terminală a axonului se
d. toate răspunsurile sunt corecte; caracterizează prin:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. este reprezentată prin butonii terminali;
b. butonii conţin mediatori fizici;
154. Neurilema prezintă următoarele c. butonii conţin neurofibrile, mitocondrii şi ADN;
caracteristici: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. este groasă (1 mm); e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. are o structură lipoproteică;
c. delimitează nucleul; 162. Despre neuroni se pot afirma:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. dendritele constituie fibrele nervoase;
e. nici un răspuns nu este corect. b. axonii constituie fibrele nervoase;
c. corpul celular constituie substanţa cenuşie;
155. Neuroplasma conţine următoarele organite d. toate răspunsurile sunt corecte;
comune, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. centrozom;
b. mitocondrii; 163 Influxul nervos circulă:
c. ribozomi; a. centripet în dendrite;
d. reticul endoplasmatic; b. centrifug în axon;
e. lisosomi. c. în ambele sensuri prin dendrire;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
156. Organitele specifice neuronului sunt: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. corpii Nimes;
b. corpii tigroizi; 164. Fibrele nervoase pot fi:
c. neurofibrilele; a. mielinice, cu conducere saltatorie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. mielinice, cu conducere rapidă;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. c. amielice, cu conducere din aproape în aproape;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
157. Nucleul neuronului se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este unic în neuronii senzitivi somatici;
b. este dublu în neuronii motori somatici; 165. Structural, axonul prezintă următoarele teci:
c. este multiplu în neuronii de asociaţie; a. de mielină;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. Schwann;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. Harvey;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
22
166. Teaca de mielină se caracterizează prin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. lipseşte la axonii cu diametrul mai mare de 2
microni; 174. Componenta presinaptică:
b. este prezentă la fibrele preganglionare; a. este reprezentată de butonul terminal al dendritei;
c. este prezentă la fibrele postganglionare; b. conţine mitocondrii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. conţine vezicule cu mediator fizic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
167. Rolurile tecii de mielină sunt:
a. izolator electric; 175. Veziculele cu mediator conţin :
b. accelerează conducerea impulsului nervos; a. noracetilcolină;
c. acoperă teaca Schwann; b. noradrenalină;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. ADH;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
168. Teaca Schwann se caracterizează prin
următoarele, cu o EXCEPŢIE: 176. Fanta sinaptică:
a. se dispune în jurul tecii de mielină: a. este un spaţiu de 1-2mm;
b. este formată de celule Schwann; b. conţine vezicule cu mediator;
c. este o teacă continuă; c. este dispusă între membrana presinaptică şi cea
d. fiecărui segment internodal de mielină dintre două postsinaptică;
strangulaţii Ranvier îi corespunde o singură celulă d. toate răspunsurile sunt corecte;
Schwann; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. secretă teaca de mielină.
177. Componenta postsinaptică poate fi
169. Teaca Schwann: membrana:
a. este formată din celule gliale; a. unei dendrite;
b. între celulele Schwann se află stangulaţiile Rainer; b. unui corp neuronal;
c. are rol energetic; c. unei fibre musculare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
26
50. Ţesutul conjunctiv lax este localizat:
1 în. organe; 60. Ţesutul elastic are următoarele caracteristici:
2 în. hipoderm; 1. are numeroase fibre colagene;
3 în. muşchi; 2. predomină fibrele elastice;
4. sub epitelii. 3. nu este vascularizat;
4. se întâlneste în tunica mediea arterelor mari.
51. Ţesutul reticulat:
1. este format din celule cu multe prelungiri; 61. Ţesutul cartilaginos:
2. conţine predominant fibre colagene; 1. are substanţă fundamentală cu fibre elastice;
3. are substanţă fundamentală; 2. asigură rezistenţă mecanică;
4. nu formează o reţea; 3. nu este vascularizat;
4. este puternic vascularizat.
52. Ţesutul reticulat se întâlneşte în:
1. măduva osoasă; 62. Substanţa fundamentală a ţesului cartilaginos
2. splină; este încarcată cu:
3. ganglionii limfatici; 1. fosfat tricalcic;
4. miocard 2. condrină;
3. săruri de calciu şi fosfor;
53. Ţesutul adipos are următoarele roluri: 4. săruri de sodiu.
1. trofic;
2. depozit de grăsimi; 63. Funcţiile ţesutului cartilaginos sunt:
3. mecanic; 1. asigură rezistenţă;
4. termogenetic; 2. formarea elementelor figurate ale sângelui;
3. mecanică;
54. Ţesutul adipos se întâlneşte în jurul 4. izolare termică;
următoarelor organe
1. ficat; 64. Ţesutul cartilaginos are următoarele
2. inimă; proprietăţi:
3. stomac; 1. nu este vascularizat;
4. globi oculari. 2. bun izolator electric;
3. nu conduce impulsuri;
55. Ţesutul adipos se găseşte în: 4. nutriţia lui se realizează din ţesutul co njunctiv care
1. hipoderm; îl înconjoară.
2. splină;
3. mezenter; 65. Cartilajul este învelit la suprafaţă de:
4. ovar. 1. ţesut conjunctiv;
2. ţesut care îl vascularizează;
56. În ţesutul adipos predomină celulele: 3. pericondru;
1. care depozitează glucoză; 4. ţesut dur.
2. adipoase;
3. reticulare; 66.Celulele cartilaginoase sunt:
4. adipocitele 1. stelate;
2. condroblaste, celule tinere;
57. Ţesutul fibros este format din: 3. multinucleate;
1. fibre de colagen; 4. condrocite, celule adulte;
2. fibre musculare;
3. celule gliale; 67. Nutriţia cartilajului se realizează:
4. substanţă fundamentală. 1. prin difuziune;
2. cartilajul nu este nutrit;
58. Ţesutul fibros are următoarele roluri: 3. de către pericondru;
1. mecanic; 4. vase proprii.
2. fagocitoză;
3. protector; 68. Ţesutul cartilaginos formează cartilajele care
4. trofic. asigură:
1. rezistenţă mecanică;
59. Ţesutul fibros se întâlneşte în: 2. troficitate;
1. fascii; 3. elasticitate;
2. tendoane; 4. contractilitate.
3. aponevroze;
4. capsulele unor organe;
27
69. După cantitatea şi varietatea fibrelor, 78. Osteoblastele se caracterizează prin
cartilajele pot fi: următoarele:
1. hialine; 1. secretă substanţa fundamentală;
2. elastice; 2. sunt multinucleate;
3. fibroase; 3. sunt celule osoase tinere;
4. moi. 4. sunt adăpostite în cavităţi.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
79. Osteocitele se caracterizează prin:
70. Ţesutul cartilaginos hialin este întâlnit în 1. sunt stadiul final al maturizării osteoblastelor;
următoarele structuri: 2. sunt localizate în proeminenţe osoase numite
1. scheletul embrionului; osteoplaste;
2. cartilajele costale; 3. sunt celule osoase diferenţiate care nu se mai
3.cartilajele traheale; divid;
4. cartilajele bronhiilor. 4. au rol fagocitar.
71. Cartilajul elastic este întâlnit în; 80. Osteoplastele se caracterizează prin:
1. epiglotă; 1. în fiecare osteoplast se găseşte un osteocit;
2. meniscurile articulare; 2. prezintă canalicule osoase care nu se unesc cu
3. cartilajele costale; cele învecinate;
4. epiglotă. 3. în canalicule patrund prelungirile osteoclatelor;
4. sunt cavităţi ale substanţei fundamentale.
72. Cartilajul fibros este întâlnit în următoarele
structuri: 81. Osteoclastele prezintă urmatăoarele
1. discurile intervertebrale; caracteristici:
2. cartilajele simfizare; 1. sunt celule gigantice;
3. meniscurile articulare; 2. sunt situate în osteoplaste;
4. trahee. 3. sunt celule multinucleate;
4. se găsesc numai în perioada embrionară.
73. Ţesutul osos prezintă urmatoarele
caracteristici: 82. Ţesutul osos compact se caracterizează prin
1. este adaptat pentru funcţia de suport; următoarele:
2. este adaptat pentru funcţia de protecţie; 1. se mai numeşte ţesut osos haversian;
3. este ţesutul cel mai dur; 2. formează stratul de la suprafaţa epifizelor;
4. este ţesutul cel mai rezistent. 3. formează stratul de la suprafaţa oaselor scurte;
4. formează lamele superficiale ale oaselor late.
74. Ţesutul osos se prezintă sub următoarele
forme: 83. Canalele Havers se caracterizează prin:
1. haversian; 1. sunt dispuse în anumite porţiuni ale osului;
2. compact; 2. în jurul lor se dispun lamele osoase;
3. spongios; 3. nu conţin vase de sânge;
4; trabecular. 4. conţin tesut conjunctiv.
75. În structura celor două tipuri de ţesut osos se 84. În jurul canalului Havers substanţa osoasă se
găsesc: dispune astfel:
1. aceleaşi elemente; 1. sub forma de lamele osoase concentrice;
2. elementele sunt în proporţii diferite; 2. între lamele se găsesc osteoplaste cu osteoblaste;
3. elementele sunt în aranjamente diferite; 3. în jurul unui canal Havers sunt 5-30 lamele
4. neuroni în proporţii diferite. osoase;
4. sub formă de plăci osoase.
76. Ţesuturile osoase sunt alcătuite din:
a. celule osoase; 85. Osteonul este format din:
b. substanţă fundamentală; 1. un canal Havers;
3. fibre 2. 10-20 fibre reticulare;
4. membrană bazală. 3. lamelele osoase din jurul canalului;
4. 10-20 fibre de colagen.
77. Celulele osoase sunt reprezentate de:
1. osteoblaste;
2. osteocite;
3. osteoclaste;
4. osteoplaste.
28
86. Osteonul se caracterizează prin: 95. Ţesutul muscular striat se întâlneSte la nivelul
1. se mai numeşte sistem haversian; următoarelor organe:
2. este unitatea morfologică a osului; 1. limbă;
3. este unitatea funcţională a osului; 2. faringe;
4. într-un os se găsesc 10-18 osteoane. 3. porţiunea superioară a esofagului;.
4. cavitatea bucală.
87. Între sistemele haversiene se găsesc:
1. osteoplaste; 96. Ţesutul muscular striat se întâlneşte la nivelul
2. canale Havers cu osteoclaste; următoarelor sfinctere:
3. condrocite; 1. anal extern;
4. osteocite. 2. rectal extern;
3. uretral extern;
88. Ţesutul osos spongios se caracterizează prin: 4. anal intern.
1. se mai numeşte ţesut osos trabecular;
2. are aspect gelatinos; 97. Fibra musculară striată se caracterizează prin:
3. are un număr redus de canale Havers; 1. este alungită;
4. intră în constituţia epifizei femurale. 2. este involuntară;
3. are dimensiuni mai mici decât cea netedă;
89. Ţesutul osos spongios se găseşte în: 4. este inervată de sistemul nervos somatic.
1. epifizele oaselor lungi;
2. interiorul oaselor scurte; 98. Fibra musculară striată are următoarele
3. interiorul oaselor late; caracteristici:
4. în diafiza oaselor lungi. 1. este multinucleată;
2. nucleii sunt situaţi central;
90. Ţesutul osos spongios este format din: 3. are nucleii situaţi periferic;
1. lamele osoase; 4. are la exterior sarcoplasma.
2. trabecule;
3. areole; 99. Sarcoplasma prezintă:
4. canale Harvey. 1. organite comune;
2. mitocondrii;
91. Areolele ţesutului osos spongios se 3. reticul endoplasmatic;
caracterizează prin: 4. centrozom.
1. comunică cu ospeoplastele;
2. conţin măduva hematogenă; 100. Sarcoplasma conţine:
3. fac parte din sisteme haversiene; 1. se mai numeşte membrana internă;
4. sunt neregulate. 2. un sistem tubular specific;
3. vezicule cu mediator;
92. Ţesutul muscular se caracterizează prin 4. sistemul tubular derivă din sarcolemă;
următoarele:
1 este adaptat funcţiei de contracţie; 101. Sarcoplasma conţine:
2. celula musculară se numeşte fibră musculară; 1. organite specifice;
3. membrana celulară se numeşte sarcolemă; 2. incluziuni citoplasmatice;
4. citoplasma celulară se numeşte sarcoplasmă; 3. miofibrile;
4. gliofibrile.
93. După particularităţile miofibrilelor, ţesutul
muscular se împarte în: 102. Reticulul sarcoplasmatic prezintă
1. neted; următoarele caracteristici:
2. striat; 1. este foarte dezvoltat;
3. miocard; b. are rol important în contracţie;
4. neted de tip cardiac 3. realizează cuplarea excitaţiei cucontracţia;
4. are lisosomi.
94. Ţesutul muscular striat se caracterizează prin
următoarele: 103. Miofibrilele prezintă următoarele
1. este format din miofibrile; caracteristici:
2. nu formează sfinctere; 1. sunt situate în sarcoplasmă;
3. se contractă voluntar; 2. au aspect eterogen la microscopul optic;
4. nu are inervaţie somatică. 3. sunt elemente contractile;
4. străbat sarcolema la exteriorul acesteia.
29
104. Miofibrilele: 113. Fibra musculară cardiacă prezintă:
1. au o asezare ordonată; 1. discuri intercalare;
2. sunt dispuse într-un aranjament pentagonal; 2. joncţiuni intercelulare specializate;
3. prezintă o alternanţă de discuri clare şi întunecate; 3. joncţiunile sunt vizibile la microscopul electronic;
4. pentagoanele au în centru un miofilament de 4. neurofibrile
actină;
114. Ţesutul muscular neted se caracterizează
105. Discurile clare şi întunecate: prin:
1. sunt situate la acelaşi nivel în toate miofibrilele; 1. intră în constituăia tunicii musculare a viscerelor;
2. discurile clare sunt mult mai numeroase decât 2. intră în constituţia tunicii musculare a vaselor;
întunecate; 3. intră în constituţia muşchilor firelor de păr;
3. discurile se mai numesc benzi; 4. are inervaţie somatică.
4. sunt dispuse în grupuri de câte patru.
115. Ţesutul muscular neted visceral este
106. Discurile fibrei musculare: constituit din fibre musculare:
1. sunt mai mari în fibra musculară netedă; 1. omogene;
2. dau aspectul striat fibrei musculare striate; 2. dispuse ordonat;
3. dau aspectul striat fibrei musculare netede; 3. cu mai mulţi nuclei;
4. sunt străbătute de membrane. 4. cu contracţie involuntară.
107. Discurile fibrei musculare: 116. Contracţia ţesutul muscular neted visceral
1. cele clare sunt străbătute de membrana Z; este:
2. cele întunecate sunt străbătute de zona H; 1. involuntară;
3. segmentul cuprins între două membrane Z 2. lentă;
constituie un sarcomer; 3. prelungită:
4. sunt fuziforme. 4. foarte puternică.
30
121. Ţesutul muscular neted multiunitar: 130. Neuronul se caracterizează prin următoarele:
1. este format din fibre musculare separate: 1. prezintă prelungiri;
2. se găseşte în iris; 2. dendrita este unică în toţi neuronii;
3. are contracţii fine şi limitate; 3. axonii pot fi multipli;
4. celulele sale sale au un singur nucleu. 4. are mitocondrii.
122. Dimensiunea fibrelor muscuare este: 131. În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii
1. mare la muşchiul cardiac; pot fi:
2. mică la muşchiul neted visceral; 1. ipolari;
3. mică la muşchiul neted multiunitar; 2. olari;
4. mare la muşchiul striat. 3. peudounipolari;
4. ipolari;
123. Viteza de contracţie a fibrelor musculare
este: 132. Neuronii unipolari se caracterizează prin:
1. rapidă la muşchiul striat; 1. sunt rprezenţ în retină
2. lentă la muşchiul neted visceral; 2. au o singură prelungire;
3. lentăă la muşchiul neted multiunitar; 3. sunt reprezentati de celulele cu bastonaş din
4. medie la muşchiul cardiac. coroidă;
4. au axon.
124. Fibra musculara netedă se caracterizează
prin următoarele: 133. Neuronii pseudounipolari se caracterizează
1. are aspect fusiform; prin:
2. este formata din sarcolema; 1. au o prelungire care se divide în L;
3. are sarcoplasma cu organite comune; 2. se gasesc în ganglionii spinali;
4. are sarcoplasma cu organite specifice; 3. nul se distribuie la periferie;
4. dendrita ajunge la receptor.
125. Ţesutul muscular este alcătuit din:
1. celule musculare; 134 Neuronii bipolari se găsesc în următoarele
2. neuroni; structuri:
3. fibre musculare; 1. mucoasa olfactivă;
4. celule gliale. 2. ganglionul cohlear Scarpa;
3. retină;
126. Ţesutul muscular se caracterizează prin: 4. ganglionul vestibular Corti.
1. răspunde la excitaţii prin contracţii;
2. este bogat inervat; 135. Neuronii multipolari se caracterizează prin:
3. este bogat vascularizat; 1. au numeroase prelungiri dendritice;
4. are numai contracţie voluntară. 2. pot avea doi axoni;
3. pot avea miofibrile;
127. Ţesutul nervos este constituit din: 4. fi stelati, piramidali, piriformi;
1. celule specializate;
2. neuroni; 136. Neuronii multipolari se găsesc în
3. celule gliale; următoarele structuri:
4. celule adipoase. 1. scoarţa cerebrală;
2. scoarţa cerebeloasă;
128. Neuronul: 3. coarnele anterioare ale măduvei;
1. reprezintă unitatea morfologică a SN; 4. meninge.
1. reprezintă unitatea funcţională a SN;
3. are o formă variabilă; 137. Forma neuronilor poate fi:
4. are prelungiri. 1. stelată, în scoarţa cerebrală;
2. sferică, în zonele motorii ale scoarţei cerebrale;
129. Neuronul este constituit din: 3. piramidală, în scoarţa cerebrală;
1. membrană; 4. piriformi, în scoarţa cerebeloasă.
2. sarcoplasmă;
2. nucleu; 138. După funcţie neuronii pot fi:
4. sarcolemă. 1. senzitivi;
2. motori;
3. de asociaţie;
4. mixti.
31
139. Neuronii senzitivi se caracterizează prin 4. dendrite.
următoarele:
1. recepţionează stimuli din mediul intern; 149. Corpul neuronului este format din:
2. recepţionează stimuli din mediul exterior 1. neurilemă;
organismului; 2. neuroplasmă;
3. pot fi somatosenzitivi; 3. nucleu;
4. pot fi viscerosenzitivi. 4. axoni.
159 Influxul nervos circulă: 168. Celula nervoasă are următoarele proprietăţi:
1. centripet în dendrite; 1. excitabilitatea;
2. în ambele sensuri prin dendrire; 2. elasticitatea;
3. centrifug în axon; 3. conductibilitatea;
4. în ambele sensuri prin axon. 4. contractilitatea.
166. Teaca Henle se caracterizează prin 175. Prin intermediul sinapselor neuroneuronale
următoarele: se realizează o reţea de:
1. are rol în permeabilitate; 1. recepţie a informaţiilor;
2. are rol în rezistenţă; 2. recepţie a senzaţiilor;
3. separă membrana plasmatică a celulei Schwann 3. stocare a informaţiilor;
de ţesutul conjunctiv din jur; 4. conducere a informaţiilor.
4. este izolator electric.
33
176. Etapele transmiterii sinaptice sunt
următoarele:
1. sinteza mediatorului chimic;
2. stocarea mediatotului chimic;
3. acţiunea mediatorului asupra membranei
postsinaptice;
4. apariţia potenţialului postsinaptic excitator.
34