Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Almanah
Academia Ca]avencu
2006
R`zboaiele romånilor
s\nt tratate cu pace
Doru BU{CU
Ardeleni [i mitici
Mircea TOMA
|mi iau inima-n din]i [i risc o m`rturisire grozav`: nu sunt micro- despre inutilitatea oric`rei alte specii de
bist. Ba, cred c` ar trebui s` fiu mai necru]`tor cu soarta imaginii humanoizi: omul (clujeanul) este superior,
mele \n ochii vo[tri: nu m` intereseaz` fotbalul. Poate c` asta nu are nevoie de nimeni ca s`-l critice, pen-
explic` de ce timp de foarte mul]i ani am fost ferit de tenta]ia de a tru c` se poate critica foarte bine de unul
reduce rela]iile dintre oameni la rela]ii de partid`, \n care tu joci singur.
contra celuilalt. Ba a[ putea agrava aceast` confesiune sinuciga[`: {i iat`-m`-s, clujean, \n capital`. Mai bine
adolescen]a mi-a fost sc`ldat` \n edulcorata reverie c` to]i oamenii m` expediau direct \n jungla iadului. Am
de pe p`månt sunt ardeleni. Mai precis, clujeni. V` imagina]i \n ce \ntålnit primul b`iat. Mi-a vorbit vreo
hal eram cånd am fost para[utat la Bucure[ti? Ca ardelean? Un miel jum`tate de or`, prietenos. Dup` dou` zile
legat de toate picioarele, atårnat \n cårligul miticilor, asta am fost. am \n]eles c` toate propozi]iile fuseser` la
{i asta \n ciuda studiilor de antro-
pologie cultural` cu care m` \mb`-
tasem \n facultate. OK, sunt de acord
c` `sta nu-i un argument, pentru c`
nimeni nu confund` via]a cu bibliote-
ca. Dar am avut ocazia ca, pe lång`
inutilizabilele teorii [tiin]ifice, s`
ascult, ici-colo, impresiile unor clu-
jeni mai experimenta]i – oameni care
reveniser` vii de Dincolo – despre
mitici. Nici un efect. Am re]inut cu
titlu pur anecdotic mici povestioare
suprarealiste despre ni[te dih`nii
care nu puteau fi reale. S` v` explic.
Omul (ardeleanul) este o fiin]` dem-
n` [i ra]ional`. El r`måne biped chiar
dac` nu se mai ]ine pe picioare de cåt
a b`ut; r`måne \n picioare oricåt i-ai
plimba feromoni de fluturoaic` \n
c`lduri pe sub n`ri; [i r`måne \n
picioare \n fa]a unei sponsoriz`ri de
talie considerabil`, chiar dac` r`måne
\n picioarele goale. Iar pentru a se
\mp`ca cu toate aceste frustr`ri, el \[i
p`streaz` un special sim] al umoru-
lui: autoironia. V` invit s` nu trece]i
cu u[urin]` de mitici peste acest
detaliu. Asta, pentru c` el vorbe[te
6-7
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
mi[to. Paradigma rela]iei era s` fii mai [mecher. O competi]ie \n rugat s` r`mån cå]iva pa[i \n urma lui, s`-l
care viteza de reac]ie era esen]ial`, deci m` elimina din start. {i las pe el s` vorbeasc` cu fetele. Pe la a 5-a
cam a[a am r`mas, eliminat, pån` ast`zi. |n schimb, am fost mai abordare am auzit [i eu ce le povestea: „Nu
activ \n rela]iile cu studentele la discotec`: am luat b`taie, \n Club v` sup`ra]i, domni[oar`, c` \ndr`znesc. Dar
A, de la o fat`. e o problem` uman`. |l vede]i pe b`ie]a[ul
Femeia de Bucure[ti. Povestea din Club A. (Nu v` pot l`sa din spatele meu? Nuuu, nu v` \ntoarce]i
a[a, nedumeri]i, reg`]eni de c`cat ce sunte]i.) Eram cu un prieten imediat, v` rog! Este, vede]i bine, un b`iat
(corect, din Cluj), ascultam muzici, roteam ochi, ne uitam la simplu, o rud`. |ndep`rtat`. E ardelean!
bucure[teni, deci ne sim]eam ca la gr`dina zoologic`. |n fa]a mea, Dac` v` pute]i imagina, nu a avut niciodat`
la mas`, se a[eaz` o tån`r` cu o personalitate bine definit`, care, curaj s` fac` dragoste, desigur, cu o fat`.
din cauza celor doi clujeni holba]i [i mu]i din preajm`, a tr`it, pro- Are o problem` de contact. |n Ardeal, se
babil, o senza]ie de gol de aer. A \ncearcat s`-l umple cu cuvinte: pare c` femeile sunt extrem de dure. Are
mi-a tråntit vreo dou` \ntreb`ri idioate, de bucure[teanc` istea]`. nevoie de pu]in` c`ldur`, de pu]in` \n]e-
Am \n]eles c` fiin]a vrea s` comunice [i i-am propus standardul de legere. Crede]i c` l-am putea ajuta?“. Iar eu,
Cluj: exerci]iul autoironiei. Dup` ce [i-a epuizat a 3-a tentativ` de a cu mecla mea, f`r` s` fac vreun efort [i –
intra \n vorb`, am ridicat ochii spre ea [i am \ntrebat-o sec: „Auzi, mai ales – f`r` s` [tiu, devenisem o momea-
de fapt, dumneata drept cine m` iei?“. Am privit-o \n pupil`, indig- l` perfect`. Amicul meu, care era matemati-
nat ca orice fecioar` h`r]uit` sexual. Surpriz`: a intrat \n joc! Pentru cian (\[i d`dea doctoratul la Foia[, dac-o
cåteva minute am interpretat, inversånd rolurile, sceneta fetei agre- mai [ti cineva de acest Nadia Com`neci al
sate de mitocan. Eu – fata, [i ea – mitocanul. S-a ridicat, apoi, [i a matematicii), a calculat [i o statistic` a suc-
plecat råzånd ca o ardeleanc`. Ce eroare! Dup` nici o jum`tate de cesului acestui algoritm: 3 fete din 5 au
or`, cånd am \ntålnit-o din nou, pe treptele de la ie[ire, am \ntre- r`spuns pozitiv. Evident, singurul benefi-
bat-o – semn c` eu, mironosi]a, abandonasem lupta – cåt \mi ofer` ciar a fost, de fiecare dat`, el \nsu[i. Era din
s` accept, totu[i, compania ei. Mi-a tråntit o geant`-n mecl` de nu Titan. Eu eram prost. Atunci am \nceput s`
m-am v`zut. Nu observasem c`, \ntre timp, lång` partenera mea de \n]eleg de ce, de[i eram ciuca mi[tourilor,
joac` ardeleneasc` ap`ruse un bucure[tean. Unul fa]` de care ea r`m`sesem foarte popular pentru bucure[-
nu-[i mai permitea s` fac` glume de-alea greu de explicat. De unde teni. Au fost mul]i cei care mi-au rezolvat
am dedus c` reg`]encele pot fi recuperate, dar sunt salvate repede problemele de comunicare. Ceea ce, \n-
de bucure[teni. tr-un fel, mi-a asigurat supravie]uirea.
B`rbatul de Bucure[ti. Exemplu de salvare a bucure[te- Epilog. Dup` cum se poate constata din
nilor de ardeleni. M` deplasez cu un indigen (de Titan) pe exemplele de mai sus, diferen]a dintre
Magheru, pe la ora 12. Este o or` la care, dac` nu e[ti la [coal` sau reg`]eni [i ardeleni – sau, mai specific, din-
la serviciu, e[ti pe strad` cu o treab` foarte important`: s` o freci! tre mitici [i clujeni – este net \n favoarea
Ei bine, Bucure[tiul la ora 12 – ziua! – era aglomerat. (|n Cluj, la noastr`, a ardelenilor: cånd bucure[tenii se
aceea[i or`, nu vezi decåt cå]iva trec`tori care se strecoar` pe sub vor fi epuizat sexual, noi vom fi preg`ti]i s`
zidurile medievale, privind jena]i \n asfaltul lor latin.) Pe Magheru r`spundem b`rb`te[te bucure[tencelor vio-
erau foarte multe fete. Multe erau plictisite de frecat [i \[i c`utau lente.
un tovar`[ c`ruia s`-i comunice cele 3 adev`ruri eterne [i univer-
sale: c` sunt dr`gu]e \n trei feluri. |n ce m` prive[te, era evident c`
nu eram omul potrivit: mi se citea pe figur` c` singura ofert` de
care eram \n stare era o partid` de lectur` la BCU (Biblioteca
Central` Universitar`) sau o analiz` pasional` a unei celebre par-
tide de bridge. (Noi, clujenii, suntem mai emancipa]i.) Amicul din
Titan a optat pentru cåteva abord`ri \n regim single. Adic` m-a
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
8-9
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Ardelenescu
Florin IARU
Patria mea este Bucure[tiul. Iar Parisul e doar Bucure[tiul cel pierzaniei. Arhitectura aerisit` era de c`cat.
mare. Dar, spre deosebire de Ora[ul Luminilor, ora[ul meu e mai Fetele cu lumini]e vii \n priviri erau curve.
miraculos. Cel mai mare sat al Romåniei, \nconjurat de cele mai Intelectualii erau neserio[i. Locuitorii erau
ur\te blocuri din lume, invadat de cele mai barbare triburi [i cotro- ni[te \nlocuitori. Localurile erau balcanice.
pit de cei mai r`i c\ini reu[e[te, \nc`, s` schimbe destinul fiec`rui Iar trenul (din Gara de Nord) nu era ]ug!
locuitor, nativ sau de \mprumut, [i reu[e[te s`-[i perpetueze |nghi]eam \n sec. Defectele astfel revelate
semin]ia. nu m` \mpiedicau s`-l iubesc cu disperare.
|n urm` cu dou`zeci de ani, asistam neputincios la invazia arde- {i nu voiam s` v`d cresc\ndu-i din ruine
lenilor. ~[tia erau cei mai r`i, c` veneau cu nasul pe sus [i ocupau zidurile aspre ale stilului egoist ardelenesc.
g`rile, po[ta [i telecomunica]iile. |naintea lor, trecuse valul Dar nu \n]elegeam de ce se \nc`p`]\nau
moldovenesc. Numai c` `sta fusese unul umil, secerat, la intrare, s` soseasc` an de an, cu acelea[i vorbe \n
de celebra s\rm`, astfel \nc\t supravie]uitorii lor s-au ascuns la peri- v\rful buzelor: „Am venit s` v` radem,
ferie [i, dac` n-or fi murit, mai tr`iesc [i azi, sereni [i ferici]i. Iar reg`]eni nenoroci]i!“. P\n` c\nd am aflat
urma[ii lor \nc` se \ncurc` prin b`l`riile c\mpului cu care se secretul. Tot noi, bucure[tenii, eram de
m`rginesc. Nu, valul, [arja, invazia ardeleneasc` au fost dure, carni- vin`, pentru c`, \n ipocrizia [i perfidia
vore [i f`r` mil`. Primele vorbe pe care le
rosteau, invariabil – „Am venit s` v`
radem, reg`]eni nenoroci]i!“ –, p`reau
\nv`]ate. Erau un fel de parol` cu care se
recuno[teau [i se propulsau \n func]ii, \[i
acordau facilit`]i, case, pozi]ii sociale.
Ocupau Bucure[tiul sistematic, str\mb\nd
din nas [i ]in\ndu-se de el. Pentru c`
urmau repro[urile. Biet ora[ de c\mpie:
haotic, dezordonat, murdar, necivilizat,
\mpr`[tiat, neserios. Da, da, de trei ori da!
Ora[ul lui Mitic`! Puah! {i, amintindu-[i de
Clujul ordonat [i imperial, l`crimau amar-
nic. Urma ca ei, ardelenii, s` ne \nve]e s`
tr`im, s` ne civilizeze, s` readuc` morali-
tatea pe uli]a noastr`. Eu, unul, \nghi]eam
\n sec. Pentru mine, toate defectele at\t de
precis [i drastic enumerate fuseser` cali-
t`]i: bucuria, lenea, vorb`raia, aglomera]ia,
modernitatea t\rzie. Pl`cerea de a tr`i, pl`-
cerea de a petrece f`r` cu]itul \nfipt \n
mas`, ca avertisment, pl`cerea de a con-
templa [i a pierde timpul deveneau, \n
ochii ocupantului gomos, tot at\tea c`i ale
10-11
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
noastr`, fixasem abuziv capitala \ntre sm\rcurile lui Bucur. Dac` umplu de frunze, gr`dinile de var` – de
n-am fi fost noi, acum toate for]ele neamului ar fi fost reunite la roman]e [i l`utari. {i a[a mai departe. C\nd
Cluj (Napoca) sau, hai s` zicem, la Bra[ov! Ce nedreptate istoric`! prind c\te un june venetic, \ncep a[a: „Aici,
Ce ora[ de c`cat! S` fii nevoit s` ba]i at\ta drum pentru c` ni[te la noi…“ sau „Noi, bucure[tenii…“. Nici
dobitoci au hot`r\t, acum un secol, de unde s` r`sar` soarele! nu-[i dau seama c` leg`tura de s\nge care
Veneau pentru c` marele destin ce le fusese h`r`zit \n leag`n deci- i-a m\nat prin secoli, m\ndria celei de-a
sese ca ei s` se afirme, s` sufere [i s` triumfe \n Bucure[ti. Alt loc patra na]iuni a Imperiului s-au dus dracului.
pe lume nu era, din p`cate. Ei, cu acest „din p`cate“ pronun]at cam Bucure[tiul i-a \nvins, de fapt, i-a domesti-
prin al treilea an de [edere, se termina [i dormitul din c`mine, [i cit, a[a cum micul prin] a domesticit vulpea
masa de la cantin`. s`lbatic`.
Trecuser` anii. Ardelenii mei se \ncurcau (corpul cere) cu fete Ei, asta-i poezie. Ardelenii nu s\nt nici
din C\mpia B`r`ganului, \[i luau cas` la bloc, se a[ezau. Func]ia vulpi, nici vulpi]e. Dar, aleg\nd cu \nc`p`-
b`tea organul. De[i dispre]ul pentru traiul nostru [mecheresc le ]\nare destinul de bucure[tean, au p`]it
lumina orice discu]ie \n contradictoriu, deveneau, f`r` s` bage de aidoma tuturor str`inilor care au \nt\rziat
seam`, ap`r`torii stilului de via]` bucure[tean. C`l`toriile spre prin p`r]ile acestea. {i-au pierdut min]ile.
magica lume de acas` se r`reau, pe mese ap`reau musacalele, Iar noi, bucure[tenii get-beget, \i privim
tochiturile, micii, ciorbele de burt`… Accentul se \nmuia, aspri- cu ironie [i resemnare. Pentru c` obiectul
mea de regiment f`cea loc fandoselilor metafizice, iar dulcea lene pasiunii noastre nu se schimb`. Acela[i ora[
oriental` \i cotropea pas cu pas. de c\mpie, haotic, murdar, aglomerat, r`sfi-
Dup` dou`zeci de ani, s\nt ardeleni numai cu vorba. Dar, \n rest, rat, sufocant, de str\nsur`. Dar eu vorbesc?
s-au schimbat – la fel ca romånii de pretutindeni. Au devenit de-ai Ce dac` m-am n`scut aici? P`rin]ii mei se
casei. |n inima lor se recl`desc bisericile distruse, se surp` blocurile stabileau prin p`r]ile astea acum o jum`tate
muncitore[ti confort doi, trei [i patru (dac` poate exista a[a ceva), de veac.
casele boiere[ti se redecoreaz`, Lipscanii forfotesc, Cotrocenii se
12-13
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
coroana unei tise mature [i \ngera[ul din marmur` alb`, coco]at pe vor tres`lta frenetic \n lumina ireal` a
mormåntul micu]ului Flavius, fålfåie vesel din aripi, ca un aeroplan lumån`rilor, acum mai pu]ine cu una, care
care \nva]` s` zboare. Doamna Roza \[i aranjeaz` gulera[ul de mar- dispare \ntre degetele domnului Popescu,
durin` de la palton [i \[i trece degetele prin penele de stru] de la culeas` din zbor de pe mormåntul Maiei
p`l`rie, \nainte de a scoate lumån`rile din po[et` [i a le aprinde Popescu, din care \i pic` ceara pe noad`, iar
una dup` alta, de la chibritul \ntins de domnul Popescu, [i de a le pe carnea ei voluptatea sfåråie ca desfråna-
potrivi pe laturile unui p`trat, pe fiecare dintre cele dou` lespezi. ta, desenånd liniile dante[ti ale unei frunze
Cånd ultimele mogålde]e au p`r`sit cimitirul, domnul Popescu de scaiul popii.
\i d` poalele peste cap [i o \mpinge u[or spre \nger, iar ea \i apuc` – Cåt de cumin]i ]i-au fost aripile [i de
aripile cu n`dejde [i \[i propte[te påntecele \n cre[tetul lui buc`lat, data asta, Flavius, [i lumånarea va disp`rea
ca \ntr-un cuib obi[nuit cu asemenea maniere de pas`re nedus` la \ntre picioarele doamnei Roza, ap`sat` u[or
biseric`: cu måna domnului Popescu, apoi scoas` [i
– Ah, Cinci, nu m` cru]a [i fii fiar` cu mine! \mpins` de mai multe ori la rånd.
Timp de mai bine de cinci minute, cripta va fi zguduit` de [arjele – Fie-]i ]`råna u[oar`, mam`, c` doar [tii
domnului Popescu, atacånd pe la spate, iar bucile doamnei Roza bine cåt de mult` e nevast`-mea! – zice
domnul Popescu din Regat, \n timp
ce se apleac` pe vine [i iedera doam-
nei Roza, n`scut` Knobloch, \i linge
\nfrigurat` roua ultimelor cuvinte.
– Iart`-m`, soacr`, c`ci n-am [tiut
ce fac, geme doamna Roza.
– Fii serioas`, Roz`, c` nu ne-a
auzit, o asigur` domnul Popescu.
– {i dac` ne-a auzit, totu[i?
– Nu ne-a auzit, crede-m`, pe
cuvånt, c` [i cåt a tr`it, a fost o surd`
notorie.
– |mi garantezi tu c` nu ne-a auzit?
– Pe onoarea mea de inginer, \[i
asigur` nevasta domnul Popescu [i \i
s`rut`, ap`sat [i scurt, gulera[ul de
mardurin`.
Ce c`uta maramure[eanul Ivanciuc \n de[ert? C`milele [tiu r`spunsul.
be]ivi
vs.
neveste
16-17
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
sur\z`toare, c` n-a]i f`cut pipi \n farfuria c\inelui [i nu a]i pl\ns, \n Ce s` mai discut`m, adev`rul adev`rat,
genunchi, \n fa]a televizorului \nchis pentru c` v-a]i amintit c` a b`i, nenoroci]ilor, e c` v` dorim moartea.
luat b`taie Steaua acum dou` s`pt`m\ni. Aaa, bine\n]eles c` \n Pentru c` nici m`car prostia aia cu „in vino
atribu]iile noastre de neveste de be]ivi intr` [i aceea de a-i explica veritas“ nu e valabil`. Ce dracu’, dup` ce c`
vecinei de la etajul inferior de ce i-a]i sunat azi-noapte (iar!) la u[` ne face]i existen]a mizerabil`, ne mai lua]i [i
[i de ce, dup` ce femeia v-a rugat politicos s` mai urca]i un nivel, de proaste! Parc` noi nu ne-am prins c`,
i-a]i bor\t pe pre[ \n semn de protest. {i tot noi, fire[te, trebuie s` dac-ar fi valabil` chestia aia, ne-ar chema
le convingem pe mamele voastre care v-au f`cut [i v-au crescut [i-n buletine Angelina Jolie... Huoo! Jos
cum v-au crescut c` nu s\nte]i disponibili pentru o convorbire tele- be]ivii! Nevast` p\n` la moarte! Campi-oaaa-
fonic` deoarece a]i f`cut multe ore suplimentare \n ultima vreme, nelee, campi-oaaa-nelee!
deci s\nte]i realmente rup]i de oboseal`, deci dormi]i.
Nu s\nt nici so]ie, nici de b`ut nu beau, dar am ales s` fiu de sictirit [i cu musta]a pus`. St` u[or aplecat
partea doamnei Agopian, so]ia scriitorului {tefan Agopian. Acum, de umeri ca [i cum \n`l]imea l-ar incomoda
pentru cei care n-au auzit de el (pu]ini la num`r, ar zice d\nsul), s` treac` lejer pe sub tocul unei u[i. Pare tot
{tefan Agopian este un om m`run]el, care umbl` mai tot timpul timpul ]\fnos [i limba i se dezghea]` ca
r\urile prim`vara doar atunci c\nd aroma
unui vini[or ro[u sau m`car a unui Jidvei
alb \i adie prin cerul gurii. Altfel, domnul
Agopian e un om de toat` isprava [i dac` la
o prim` privire furi[` [i neatent` poate
p`rea ceva mai prost dispus, este pentru c`
\n ziua aia ceva i-a mers prost. Adic` un
m`run]i[, o nimica toat`. O m`tu[` care l-a
sunat s`-l \ntrebe c\nd e ziua lui, un ziarist
de la o revist` cultural` care i-a solicitat un
interviu, un vecin care a sunat la u[` s`-l
\ntrebe c\t e ceasul, toate aceste m`run]i-
[uri au darul de a-i strica dlui Agopian buna
dispozi]ie [i de a-l aduce \n situa]ia s` simt`
nevoia de a bea ceva ca s` se binedispun` la
loc. Principalele pl`ceri ale domnului
Agopian pe lumea asta s\nt cititul, scrisul,
b`utul [i vorbitul. Ordinea se poate schim-
ba, dar asta e mai pu]in important acum.
Esen]ial este c` la un moment dat, dup`
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
at\ta \nchidere \n sine, domnul Agopian simte nevoia s` ias` din momente, g\ndul meu se \ndreapt` c`tre
cas` pentru a sta de vorb` cu diverse persoane agreabile, printre doamna Agopian, cea la care domnul Ago-
care m` num`r [i eu, despre cele citite, scrise, g\ndite. |n astfel de pian se \ntoarce seara dup` ce Bachus i-a
ipostaze chipul domnului Agopian devine mult mai destins [i, dezlegat limba de orice inhibi]ii. Iar a-l avea
parc`, mai cald. De regul`, ziua asta de pomin` \n care dl Agopian \n preajm` pe acest om joi seara mi se pare
catadicse[te s`-[i scoat` trupul din vizuin` pentru a se pune la dis- un act de eroism. Nu-mi pot imagina chinul
pozi]ia lumii e joia. Invariabil, dup` [edin]a de redac]ie a la care poate fi supus` aceast` femeie a-
publica]iei unde lucreaz`, dl Agopian se a[eaz` pe scaunul s`u din tunci c\nd dl Agopian nu se mai poate
c\rciumioara „Red Lion“, al`turi de subsemnatul [i de colegul [i ab]ine de la a \ntreba tot ceea ce-i trece prin
amicul Viorel Mo]oc. {i-ncep palavrele. Se vorbe[te despre orice, cap \ntr-un ritm de arm` automat`. Tocmai
se trece de la una la alta aiurea [i f`r` nici un avertisment prealabil, de aceea am \ncercat s`-i aduc aici, \n acest
iar discu]ia se scurge lent \n ritmul sticlelor de Jidvei [i al celor de text minor, a[ zice, dar plin de o empatie
ap` mineral`. Uneori, atunci c\nd atmosfera atinge punctul maxim profund`, omagiul meu celei care suport`
de fierbere intelectual` [i, din diverse motive, opiniile difer`, dl consecin]ele unei combina]ii absolut halu-
Agopian devine din ce \n ce mai vorb`re], astfel \nc\t la un moment cinante: alcoolul [i gura lui Agopian. M` mir
dat ajunge \n situa]ia de a sporov`i \ncontinuu, f`r` g\ndul c` cei c` exista]i, doamn` Agopian.
doi amici ar mai putea fi interesa]i \n vreun fel de spusele lui.
Practic, acesta este [i farmecul domnului Agopian. Dar, \n acele
18-19
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
s\nt foarte credincio[i. |mi amintesc de p`]ania unui cunoscut de-al drept, aici e vorba de foste, dar tot un fel de
meu, manechin consacrat la Vinalcool SA. |n seara de |nviere, dup` neveste s\nt [i ele p\n` la urm`.
ce abia „venise de luase lumin`“, omul se chinuia s` protejeze focul |ns` peste toate efectele negative,
sacru, cl`tin\ndu-se cu o sticl` de vin \n cealalt` m\n`. La ceas de alcoolului \i r`m\ne totu[i un mare merit. El
mare praznic robul lui Dumnezeu Bogdan M. a gl`suit asemeni este un fel de psihanaliz` a s`racului. La
unui Hyperion: „|ntr-o m\n` ]in lumina – [i ridic` u[or lum\narea be]ie sco]i cumva afar` tot ce-i mai r`u \n
–, iar \n cealalt` |ntunericul“ – [i \nchin` c`tre enoria[i butelca. tine. Dai la boboci tot ce ai pe suflet sau \n
Trebuie s` recunoa[te]i c` asemenea hierofanii anuleaz` distan]ele stomac. In vino veritas. Or poate tocmai
\ntre lumea sacrului [i cea a profanului. A[a cum, c\teva ore mai asta le deranjeaz` pe femei, despre care
t\rziu, colegul meu \[i anulase toate leg`turile cu lumea real`. [tim bine ce vor: „Minte-m`, iubitule! Min-
S` revenim \ns` la conflicul fondator, cel \ntre fanii lui Johann te-m` frumos!“. Iar noi ne trezim diminea]a
Sebastian Bachus `sta [i consoartele ‘mnealor. Cred c` aceasta este implor\nd: „Minte-m`, ur\to!“.
o problem` fals` sau, mai bine zis, una contraf`cut`. {i nu doar Acum, asta nu trebuie luat` ca o invita]ie
fiindc` a \nceput s` m` cam doar` capul. P`i, [tim cu to]ii c`, pe la la a v` bea min]ile. Dar dac` tot vre]i s` o
8 diminea]a, atunci c\nd depresia post-alcool \ncepe s`-[i arate face]i, m`car \nainte m\nca]i-v` bine min-
r\njetul, bronfagii au obiceiul s`-[i sune fostele. Ce poate denota ]ile. Este recomandat mai ales pentru cei cu
mai mult` grij` dec\t s`-]i \ncepi ziua cu un astfel de telefon? E ulcer.
Se dedic` lui IT sus]ii c` vei muri?“ „Da!“ „|n seara asta?“ „|n
seara asta“ – spuse Sveon Hooplaankg se-
La \nceput, moartea nu exista. nin, [i \ncepu s` c\nte la un acordeon. {i
Oamenii munceau, f`ceau dragoste [i apoi disp`reau. De altfel, Sveon Hooplaankg c\nt`. La orele 11 ale
nimeni nu era sup`rat pentru asta. nop]ii, Sveon Hooplaankg \nc` mai c\nta la
Primul om care a murit fu Sveon Hooplaankg, lene[ul satului acordeon o melodie. Obosi]i de munca de
din Laponia. El avertizase: „Vede]i c` peste dou` s`pt`m\ni voi dup` zi, primii plecar` b`tr\nii. „S` ne po-
muri!“. Nimeni nu l-a luat \n serios, astfel c`, timp de dou` vesti]i [i nou` m\ine cum a murit Sveon!“ –
s`pt`m\ni, oamenii din Laponia continuar` s` munceasc`, s` fac` le spuser` \n]elep]ii satului, care \[i luar`
dragoste [i, \n final, s` dispar`. c\inii [i merser` la nevestele lor ur\te ca s`
|n preziua mor]ii, tinerii satului din Laponia se adunar` la casa fac` dragoste [i s` se culce, ca s` fie \n for-
lui Sveon Hooplaankg. „Sveon, [i zi-ne acuma, m\ine ai s` mori, a[a m` pentru a doua zi de munc`. La 11 [i
cum ai promis?“ – \l luar` \n batjocur` tinerii din sat. „Da, da, nu jum`tate, plecar` [i femeile. „Am mai v`zut
r\de]i, m\ine voi muri!“ – spuse Sveon Hooplaankg, dup` care noi din `[tia care mor! E plin` lumea de ei!“
\nchise poarta. Diminea]`, oamenii merser` ca \ntotdeauna la – ziser` cu n`duf fetele, care \[i ridicar`
muncile lor, care la v\n`toare, care la cusut de piei pentru regele pieile pe care se \ntinseser` sub poarta
vikingilor, care la f`cut dragoste. Mai mult, \ntre timp, al]i doi casei lui Sveon Hooplaankg [i o luar` \ncet
b`tr\ni disp`rur` f`r` s` \i par` r`u cuiva din sat. \nspre cas`. Pe la 12 f`r` un sfert, mai
Seara, \n fa]a casei lui Sveon se adun` toat` suflarea satului. „{i r`m`seser` vreo doi-trei care nu aveau
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
20-21
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Nimeni nu [tia de unde era acest ]igan, \ns` fur` to]i fermeca]i de nu [tiau sau nu se g\ndeau, \nc`lcar` sfatul
c\ntecul lui, care povestea despre moartea lui Sveon Hooplaankg. ]iganului [i venir` cu nevestele lor, machia-
Adev`rul e c` nim`nui nu-i trecuse prin cap s` fac` un c\ntec cu te cu ulei de ren [i parfumate la subra] cu
Sveon Hooplaankg, pentru c` Sveon Hooplaankg, pentru ei, \nc` parfum de sardele. La 12 noaptea, ]iganul
nu murise. Apoi, ]iganul scoase un burduf din care \ncepu s` \[i f`cu apari]ia, cu dou` care de licoare [i
\mpart` la to]i o licoare ciudat`. La \nceput, tuturor le p`ru acr`. \nc` doi ]ig`nu[i cu acordeoane. „V-am zis
Mai mult, c\]iva \[i v`rsar` ma]ele pe l\ng` Balul Laponilor, \ns` nici s` nu v` lua]i nevestele!“ – le spuse ]iganul,
m`car acestora nu li se p`ru suficient. Drept pentru care \i mai dup` care \ncepu s` le toarne mesenilor din
cerur`, dar ]iganul le zise: „Aminti]i-v` de Sveon Hooplaankg!“, dar licoarea acr` pe care o c`ra cu el \n dou`
nimeni, dintre cei lovi]i de ciud`]enia licorii ]iganului, nu mai [tia butoaie mari. Iar laponii \ncepur` s` bea: o
cine este Sveon Hooplaankg. {i nici nu se bucurar`, [i nici nu se vadr`, dou` vedre, un butoi, un car. Apoi,
\ntristar` – dar to]i mai vrur` din licoarea ]iganului. „Iote-te c` nu laponii \ncepur` s`-[i aduc` aminte: c` ne-
mai este!“ – zise ]iganul [mecher, dup` care le spuse: „Peste dou` vasta lui cutare dansase cu t\n`rul nu [tiu
zile este ziua de na[tere a pe[telui meu, un ton pe nume M. Am s` care, c` t\n`rul nu [tiu care \i pusese m\na
dau o petrecere \n cinstea lui! Dac` mai vre]i din licoarea aceasta sub bl`nuri femeii lui cutare, dup` care
minunat`, l`sa]i-v` nevestele acas` [i veni]i dup` 12 noaptea \n fa]a \ncepur` s` se ia la har]`. Cei mai v\njo[i
casei lui Sveon Hooplaankg!“, dup` care \[i \mpachet` sculele [i se dintre ei chiar \[i luar` vecinul la lupt`
f`cu nev`zut. Trecu o zi, trecu [i a doua. Ne\ncrez`tori, laponii se dreapt`. Laponii scoaser` cu]itele. C\]iva
adunar` \n fa]a casei lui Sveon [i-l a[teptar` pe ]igan, dar pentru c` dintre cei mai tineri fur` h`cui]i scurt pe
sub mese. Astfel \ncepur` s` dispar` primii
dintre laponii tineri. }iganul se uita la ei,
c\nta \n continuare [i le tot spunea, pe c\nd
cei mai b`tr\ni \i h`cuiau pe cei mai tineri:
„V-am spus s` v` l`sa]i nevestele acas`! {i
v-am spus, laponi t\mpi]i…“ – se t\nguia
]iganul. Dup` ce to]i tinerii din Laponia fur`
omor\]i, cei mai \n v\rst` \i spuser` ]iganului
s` le mai toarne din licoarea cea blestemat`,
dar at\t de bun`. Iar ]iganul continua s`
c\nte: „Sveoooon, Sveon Hooplaankg…“
Apoi mesenii care r`m`seser` \n via]` \[i
aduser` brusc aminte c` vor muri. Ca Sveon
Hooplaankg. Nu mai era nici o \ndoial`:
moartea exista, iar Sveon Hooplaankg fuse-
se primul dintre ei care murise cu adev`rat!
{i, deodat`, \i apuc` o melancolie ie[it` din
comun: \[i aduser` atunci aminte de Sveon,
de ta]ii lor, de fra]ii lor care disp`ruser`, de
nevestele lor care dansaser` cu to]i ceilal]i
[i se \mbujoraser`, iar ei nu observaser`
asta p\n` acum, de c\inii lor care muriser`
pentru ei \nghe]\nd ca s` \i acopere cu
c`ldura corpului lor \n zilele geroase de
var`, de pe[tii pe care \i m\ncaser` ca s`
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
supravie]uiasc` – milioane de pe[ti! –, de mamele lor care laponilor –, to]i \[i aduser` aminte c` vor
disp`ruser`, de prietenii care n-apucaser` s` le zic` „Mul]umesc!“, muri. Ca [i Sveon Hooplaankg. Dup` ce le
de soarele care nu ap`rea dec\t o dat` pe an… Dar ei nu [tiau s` mai c\nt` povestea vie]ii lor de trei ori,
spun` astea cu cuvintele lor. {i \l rugar` pe ]igan. Iar ]iganul le c\nt` ]iganul se \nfurie [i se preg`ti de plecare:
povestea [i triste]ea vie]ii lor, le umplu iar`[i paharele de licoarea ceru carul s`u [i vioara.
aceea ciudat`, [i c\nt`. O dat`. De dou` ori, de parc` \i [tia fiec`ruia Apoi ]iganul, f`r` ca nimeni s` vad` de
povestea [i mama. {i a treia oar`. Apoi \[i puse sculele \ntr-un unde veni cu]itul, fu omor\t. El le explicase
recipient. Dar laponii \l rugar` s` mai stea. M`car o melodie. A mia oamenilor c` moartea, pe care to]i o [tiu,
melodie. Dar ]iganul le zise c` trebuie s` plece, pentru c` e t\rziu. chiar exist`. }iganul fu al doilea mort din
{i pentru c`, oricum, Sveon Hooplaankg murise. Atunci, laponii \l Laponia. Dup` moartea ]iganului, Sveon
implorar` s` le mai c\nte despre moartea lene[ului satului: de ce Hooplaankg fu numit sf\nt – \ns` \n anul
murise, de ce tocmai Sveon Hooplaankg, de ce. }iganul le mai urm`tor nici un copil nu se n`scu \n zodia
c\nt` o dat`, apoi se \ntoarse cu spatele, semn c` avea s` plece de Scorpionului. |n luna aceea din anul prece-
data asta. dent, nimeni nu f`cuse dragoste, ci se g\n-
}iganul fu din nou rugat s` mai r`m\n`. Pentru c` nimeni nu diser` to]i doar la moarte. Apoi licoarea
[tia mai bine s` le spun` povestea lor. Pentru c` nimeni nu [tia s` ]iganului, care se numea „vin“, fu interzis`
pl\ng` cu adev`rat. Pentru c` nimeni nu [tia c` va muri. Pentru c` pentru vecie, pentru ca nimeni s` nu-[i mai
tocmai atunci, c\nd ]iganul le d`du din licoarea miraculoas` – care aduc` aminte de moarte. Sveon Hoop-
se numea „vin“, dup` cum \[i amintesc ast`zi str`-str`-str`-nepo]ii laankg tr`ie[te [i azi, \n Laponia.
22-23
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
cade cu tronc o muiere. A[a visa maic`-mea, numai c` tipul, excita mirosul de piele, talp`, me[in` [i pap
taic`-meu vreau s` zic, n-avea nici un chef de biseric` [i popii \l care \i \nv`luia pe cizmari.
enervau mai abitir dec\t chelnerii indolen]i. A[a a fost s` fie. S` nu Cum spuneam, n-am avut norocul s` m`
m` nasc \ntr-o c\rcium`. Cu toate c` nu e loc mai frumos pentru a nasc \ntr-o c\rcium`, dar am avut norocul s`
veni pe lumea asta dec\t o c\rcium`. Acolo po]i s` bei un ]ap cu cresc \ntr-o c\rcium`. Asta din cauz` c`
bere [i s` m`n\nci ]\ri (eu) [i s` ascul]i pove[ti \nfrico[`toare maic`-mea, \ntr-o binecuv\ntat` zi de
despre ce au f`cut b`rba]ii pe frontul romåno-sovietic [i cum au aprilie, a hot`r\t c` trei cizmari reprezint`
dezertat dup` aia, c\nd s-au \ntors lucrurile. Sau ce-au f`cut ru[ii prea mult pentru o singur` via]` de femeie
c\nd au intrat \n Bucure[ti. Tot felul de chestii, care de care mai [i, dup` ce a \nc`rcat toate lucrurile \ntr-o
interesante: despre Crucea de Piatr`, de exemplu. c`ru]`, a pornit, m\ndr` [i ne\nduplecat`,
Maic`-mea, cum spuneam, nu a reu[it s`-i pun` pirostriile pe spre o alt` via]`. Eu am privit c`ru]a care
cap, dar n-a disperat. Era t\n`r` \nc` [i, \n definitiv, mai fusese zdr`ng`nea pe pietrele cu care era pavat`
m`ritat` de dou` ori. Prima oar` o d`duse bunic`-mea dup` un ciz- Calea Mo[ilor, mi-am f`cut c\teva cruci cu
mar din Craiova, c\nd nu \mplinise \nc` [aptesprezece ani [i, din limba (eram totu[i pionier [i nu se cuvenea
c\nd \n c\nd, dup` mai bine de [aizeci de ani de la \nt\mplare, o mai s` amestec crucile cu cravata ro[ie care-mi
admir \nc` pe maic`-mea \n poza \n care, mireas` fiind, m` prive[te at\rna la g\t) [i imediat m-am g\ndit c` \n Rai
u[or nedumerit`, a[ezat` ]eap`n` al`turi de un b`rbat oarecare, ce nu exist` mame. {i pe urm` mi-am \nchi-
n-a apucat s`-mi fie tat`. Pentru simplul motiv c` viitoarea mea puit Raiul ca pe o c\rcium` nesf\r[it`, unde
mam` l-a l`sat balt` \n apele lui [i a fugit la Bucure[ti ca s` se anga- mirosul mititeilor se amestec` cu mirosul
jeze v\nz`toare la Magazinele La Fayette, pe Calea Victoriei. |n timp mujdeiului, cel al fleicilor \n s\nge cu miro-
ce f`cea pe v\nz`toarea s-a \ncurcat tot cu un cizmar, un Boris, [i a sul \mb`t`tor al ciorbei de burt`, al tusla-
f`cut un copil (b`iat) cu el. ~la n-a luat-o de nevast` nici la biseric`, malei [i al rinichilor fragezi, abia perpeli]i
nici la Prim`rie, copilul a murit [i a \nceput r`zboiul. Atunci l-a pe gr`tar. Madam Nusenbaum, o evreic`
cunoscut pe taic`-meu, al treilea cizmar din via]a ei. Pesemne o ]\]oas`, nevasta dentistului Nusenbaum [i
mama copilului Benedict, care tocmai se
\ntorcea de la cump`r`turi, a privit [i ea
c`ru]a [i a zis cu o urm` de invidie \n glas:
„Femeia asta are pe dracu’ \n ea!“, ceea ce
nu era departe de adev`r, deoarece mai-
c`-mea, \n afar` de faptul c` f`cea pe croi-
toreasa jumulindu-[i clientele, cea mai
mare parte a timpului [i-o petrecea f`c\nd
vr`ji. Vr`ji care aveau, \n mare, un singur
scop: s`-l fac` pe taic`-meu a[a cum visa ea
c` trebuie s` fie un b`rbat adev`rat: pros-
t`l`u c\t s` nu se vad` ceea ce vedea toat`
lumea, muncitor [i supus ca un rob, s`
\nghit` pe ner`suflate toate pove[tile pe
care le inventa ea [i s` ocoleasc` c\rciumile
cum ocole[te dracu’ bisericile. Dar nici
broa[tele r\ioase, nici argintul viu n-au
reu[it mare lucru cu bunul meu tat`, care a
r`mas toat` via]a acela[i client fidel al c\rciu-
milor de cartier, [i nu numai.
dumnezeu
vs.
diavol
26-27
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
28-29
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
a c`rui limb` seam`n` cu suspinele ursului alb, cu oftatul morselor ne\nfricat \ntre voinici, care L-ai biruit cu
[i cu murmurul renilor, a[ez`månt c`rtur`resc de cea mai mare o[tile Tale de arhangheli pe diavol [i L-ai
însemn`tate pentru staroveri \n veacul al optsprezecelea, autor al slobozit pentru o vreme \n lume pentru a-[i
celei mai cunoscute opere polemice din acele nemaipomenite vre- face lucrarea, teolog starover [i autor a
muri, R`spunsurile din Pomorie, din care n-am priceput o iot`, c` numeroase opere dedicate ap`r`rii dreptei
nu m-a ajutat gleava, c` sunt s`rac cu duhul, vai de p`catele mele, credin]e. Pe Innokentii Usov, care n-a mier-
repausat la anul una mie [apte sute [i parc` treizeci [i ceva. lit-o nici el, s`r`cu]ul, auzi-m`, Doamne, [i
Anatema era inadecvat` pentru a putea comunica – exact cum iart`-m` c`-mi poate trece prin cap o
\i era numele – [i mut` de uimire \n fa]a f`lo[iei b`rbatului – a[a asemenea prostie, c` are abia 49 de leat [i
cum \i ar`tau porecla [i faptele –, care o hipnotiza pur [i simplu. este episcop \n floare, apologet de toat`
– Pomene[te-l, Doamne, pe Simeon Denisov, fratele lui Andrei isprava [i curajos lupt`tor împotriva ateis-
Denisov [i urma[ul lui la st`re]ia m`n`stirii Vâg, pisar, gr`m`tic, mului, prezent aici de fa]`, prin reprezen-
dragoman [i autor al unor opere f`r` seam`n pentru literatura reli- tan]ii s`i cei mai plin de råvn`, caporalul
gioas` rus` din veacul al optsprezecelea, mort la anul una mie Vassilii Hodakievsky, da, da, tovar`[e capo-
[apte sute patruzeci [i unu, dac` nu m` \n[eal` ]inerea de minte. ral, degeaba te ui]i la mine cu privirea aia
La anul 1900 a pus Hodakievsky fråiele pe limba t`t`reasc`, tåmp` de melc ame]it, c` la dumneata m`
pentru a sc`pa de supliciul unei c`snicii care nu i-a adus absolut refer, c` [tim noi doi bine c` `sta este
nici o bucurie, [i nu le-a sl`bit pån` ce nu avea s-o struneasc` adev`rul gol-golu], care e bol[evic sadea, pe
temeinic, juråndu-[i s` nu se opreasc` din drumul s`u de soldat care rogu-Te s`-l \n]elegi c` e beat pra[tie [i
decåt la cap`t, oricare va fi fost cap`tul. nu [tie ce face, [i care a zis mai adineauri c`
– Pomene[te-l, Doamne, pe Ignat Nekrasov, c`petenie temut` religia e opiul popoarelor. Pe Savva Moro-
a r`scoalei lui Bulavin dintre anii una mie [apte sute [apte [i una zov, mort la 1860, unul din cei mai de vaz`
mie [apte sute opt, [i ataman al cazacilor de rit vechi [i tot mai industria[i ru[i staroveri, proprietarul unei
vechi [i fondator al comunit`]ilor surghiunite mai apoi în acea adev`rate legiuni de fabrici, de uzine, de
Dobroge ve[nic primitoare, începând cu anul una mie [apte sute ateliere de reparat locomotive [i de b`nci
patruzeci fix, mort la anul una mie [apte sute treizeci [i [apte fix. doldora de b`nu]i, din care [i-a hr`nit pre-
Pe contele Matvei Ivanovici Platov, general de cavalerie, ataman al cum hultanul puii, biserica Ta [i pe slujitorii
cazacilor de pe Don, doctor honoris causa al Universit`]ii din ei, Doaaamne. Pomene[te-m`, Doamne, [i
Oxford, mort la anul una mie opt sute optsprezece. pe mine, robul T`u, Ion – ini]iala tat`lui
T`t`reasca se potrivea cu firea aspr`, de arm`sar s`lbatic, a lui Gheorghe – Caftanat, la dreapta Judecat`
Hodakievsky tot atåt de bine cum se potrive[te biciu[ca cu botul de Apoi [i ap`r`-m` [i izb`ve[te-m` de
boului [i pintenii cu burta calului. bol[evicii `[tia un pic mai sp`la]i ca mine,
– Pomene[te-mi-l, Doamne, dac` nu-}i cer prea mult, [i pe care mi-au pus gånd r`u, [i ascunde-m`,
Feodor Evfimovici Melnikov, care n-a murit \nc` [i s-a n`scut la Tat`, \n r`coarea siberian` a b`rbii Tale,
1874, Tu s`-l ]ii \n via]` cu s`n`tate [i \mbel[ugare \n bra]ele Tale pån` va trece primejdia, acum [i-n vecii
de Dumnezeu de n`dejde, de atlet \ntre atle]i [i de soldat vecilor, amin.
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
30-31
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Nic SÅRBU
M-am \ntrebat mereu ce dracu’ face (el \nsu[i, Prin]ul |ntune- tractuale concepute de departamentul
ricului), \n timpul lui liber… C` eternitatea e destul de lung`, [i achizi]ii (de suflete disperate). Nu. Nu-i
sigur exist` [i timpi mor]i: oric\t de r`i ar fi oamenii, nu cred c` se dracu’ chiar at\t de negru. Mai degrab` mi-l
lucreaz` \n flux continuu nici acolo, jos. Mai ies [i demonii la c\te \nchipui a[ez\ndu-se obosit pe o piatr`
o ]igar` (c` doar oameni s\nt [i ei), m`car \ntre marile conflagra]ii (cum ziceam, eternitatea e destul de
mondiale. Iar avoca]ii sigur nu mor nici `[tia c\te unul pe lung`), cam ca G\nditorul lui Rodin, sau
secund`… poate `la din Hamangia, doar c` prive[te \n
sus, c`tre al nou`lea cer. {tie c` acolo
Nu cred c` Lucifer ia o pauz` de la \ncins cazane, scoate bloc- \ngerii se adun` diminea]a [i seara s`
notes-ul din buzunar, ia creionul chimic de dup` ureche, \l formeze corurile celeste. |nc` \i sun` \n cap
umeze[te pu]in pe v\rful limbii [i continu` s` fac` planuri de lini[tea acordurilor divine, \ncearc` s` le
cucerire a cerurilor. Sau \[i arunc` un ochi asupra clauzelor con- fredoneze \ncet, pentru el, dar nu aude
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
nimic. T`cerea \i sf\[ie urechile, precum trebuie s`-l fi durut [i pe fineprint. O prieten` mi-a spus odat` c` ne
Beethoven, privind corul simfoniei a noua la premier`, inhal\nd displac la ceilal]i atributele propriilor noas-
extazul spectatorilor. {i atunci diavolul pl\nge. E singura parte din tre defecte. Singura problem` pe care o are
el primit` \n rai. Pentru c`, \n \n`l]area lor, lacrimile se opresc la Lucifer este cu vanitatea oamenilor. Cum ar
noi, cei din every-man’s-land, noi le sorbim [i le ducem dincolo de zice chiar el, „mai degrab` st`p\ne[ti \n iad
nori, de unde au plecat. dec\t s` sluje[ti \n rai“. Deci cred c` exist` \n
contractele noastre o clauz`, mic` [i
Este Golgota lui, asumat` c\nd s-a r`zvr`tit. |nainte ca Prometeu obscur`, de n-o [tiu nici cei din junior
s` pl`teasc` pentru micul dar al focului furat de pe Olimp, management-ul iadului, [i care spune a[a:
Luceaf`rul serii a c`zut, tr`g\nd dup` el o treime din stelele ceru- „\n eventualitatea \n care BENEFICIARUL
lui, [i ne-a adus ceva infinit mai pre]ios: liberul arbitru. {i poate sin- (your name here) distribuie cu succes mai
gura lui mul]umire este s` ne vad` folosind darul pe care l-a visat sus men]ionatele lacrimi ale FURNIZORU-
\ntotdeauna [i niciodat` nu l-a avut. A [tiut c` trebuie s` cad`, pen- LUI (eu, Lucifer) c`tre ter]e p`r]i (de ex.
tru ca noi s` vrem s` ne \n`l]`m. La fel cum Iisus a [tiut c` trebuie omenire [i/sau corul \ngerilor), toate pre-
s` moar`, pentru ca noi s` PUTEM s` ne \n`l]`m. Spre deosebire de vederile prezentului contract devin nule [i
Prometeu, \ns`, care l-a avut pe Heracles s`-i rup` lan]urile, por]ile neavenite“.
raiului s-au \nchis definitiv \n urma celui care va s` devin` diavolul.
Liberul arbitru. Curiozitatea. (S` nu
Am citit undeva c` singura justificare a unei revolte este victo- uit`m c` dup` ce Dumnezeu i-a pl`m`dit,
ria. Poate faptul c` Lucifer a pier-
dut ne face s`-l demoniz`m at\t. Nu
ne plac loser-ii. Sigur, \ntotdeauna
s\ntem de partea celui mai slab,
\ns` odat` c`zut, \l uit`m [i ne
\ntoarcem f`]arnici s`-l felicit`m pe
\nving`tor. {i mai ales uit`m c` el a
fost primul rebel, \ntr-adev`r f`r`
cauz`, a c`rui r`zvr`tire [i \nfr\n-
gere dau sens tuturor micilor noas-
tre victorii. C\]i [tiu acum c` Lucifer
\nseamn` „purt`torul luminii“?
P\n` la urm`, este exemplul LUI
care este urmat de to]i marii crea-
tori, de to]i cei \ndeajuns de bravi
pentru a ridica pumnul \mpotriva
statu quo-ului, pentru a schimba
paradigmele. De la Giordano
Bruno p\n` la Einstein, de la pic-
torii Altamirei p\n` la Chagall, prin
Michelangelo, Darwin, Beethoven,
to]i cei care prin crea]ia lor ne
bucur` sufletul \i datoreaz` o p`rti-
cic` din nemurirea lor. To]i avem
un pact cu diavolul. Dar exist` [i un
32-33
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
diavolul i-a f`cut oameni pe Adam [i Eva.) {i mai e ceva. Am primit de virgine pe cap erect de locuitor – i-a
z\mbetul din ceruri. R\sul ne-a venit dinspre subsol. plictisit repede pe supravie]uitori. Au
Am eu o teorie mai veche, privind originea umorului. E \ncurca- inventat o ma[ina pentru crearea de univer-
t` tare, are de-a face cu binele [i r`ul, [i presupune o mic` paran- suri paralele. Majoritatea [i-au creat para-
tez`. (C\nd eram mai fraged, am citit o proz` scurt` SF. Pe o pla- disuri \nc` [i mai luxuriante, [i au murit
net` oarecare, un virus distrusese aproape toat` popula]ia mas- \ncet de suprasaturare. Unul singur [i-a
culin`. Paradisul care a urmat – practic, islamic, cu c\te [aptezeci creat un iad hibernal, cu o scorpie de
muiere, cu fiare s`lbatice [i cu pericolul real
de a da de dracu’. Concluzia fireasc` – [i
comun` de-acum – era c` nu po]i aprecia
paradisul dac` n-ai gustat din infern. Mi-a
pl`cut enorm.) Revin la r\s: de ani de zile
caut o excep]ie de la regula c` r\dem c\nd
cuiva i se \nt\mpl` ceva r`u. Roadrunner \l
omoar` pe Willy E. Coyote de trei ori pe
episod. Stan arunc` o banan`, Bran alunec`
pe ea. Regele animalelor nu [tie c` ariciul \i
aduce un morcov. R\dem pentru c` nu ni se
\nt\mpl` nou`, r\dem pentru c` se poate [i
mai r`u. {i n-ar fi fost posibil f`r` diavol.
S`-l l`s`m, a[adar, pe Lucifer s` pl\ng`.
{i, r\z\nd, s`-i ducem lacrimile c`tre arhan-
gheli.
Gata. Am scris destul. {i m` cheam` un
drac de fat`, ceva cu ni[te fructe. Dar
\nainte de a pune punct,
Rug`ciune à la Tetelu: Doamne, m-o
pus dracu’ [i m-am b`gat avocatul diavolu-
lui. Aj vrea ca Dom’ {ef (adic` tata) s` nu
dea tare. {i aj mai vrea ca Iulian T`nase s`
nu m` penalizeze cu 1 milion pentru
\nt\rziere, c` banu-i ochiul dracului.
femei
vs.
b`rba]i
36-37
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
imprim` oric`rui embrion tendin]a funciar` de a evolua \n mod r`m\ne femeie. Un b`rbat risc` s` nu fie
natural, firesc s` zicem, spre stadiul de femeie. {i numai dac` ceva b`rbat, \n via]` ca [i-n genetic`. |n alchimia
intervine [i disturb` cumva acest proces – ac]iunea vreunui Y mic – lui XY, pe parcursul irumperii b`rbatului
lucrurile iau o turnur` diferit`. Dac` Y-ul `la mic, cople[it de cole- din femeie, ambiguit`]ile de identitate s\nt,
gul Goliath X, exist`, dar nu se manifest`, vom avea de-a face cu o de fapt, b`rba]i neispr`vi]i. Deci b`rba]ii
femeie, care genetic este b`rbat. Fiziologul Jared Diamond, de la rata]i r`m\n femei; sau mai jos de femeie nu
UCLA, descrie acesat` situa]ie cam a[a: „Feminitatea poate fi privit` pot s` cad`. Po]i c`dea frecvent la rigol`, \n
ca stadiul natural al umanit`]ii, \n contextul c`reia b`rba]ii s\nt doar dimine]ile r`coroase impregnate de aburii
o abera]ie patologic` ce trebuie tolerat`, din p`cate, ca pre] pentru alcoolului. Dar \n aceste momente femini-
producerea mai multor femei“. Iar endocrinologul Alfred Jost tatea care e cu tine func]ioneaz` ca o plas`
spune: „A deveni b`rbat este un proces de lung` durat`, dificil [i de siguran]`, te culege [i te duce acas`. Sau
riscant; este un fel de lupt` \mpotriv` tendin]elor inerente c`tre dac` reu[e[ti s` te mobilizezi [i s` mergi pe
feminitate“. Unii vor merge mai departe [i vor caracteriza procesul propriii genunchi, fosta feminitate va fi \n-
de devenire a unui b`rbat ca un act de eroism, iar postura de tr-adev`r ultimul liman care s`-]i aline con-
femeie ca ocupare comod` a unei pozi]ii inferioare, pe canapea, cu tactul cu realitatea crud` [i dubl`. Oric\t de
fondantele \n m\n`. Paremiologia traduce adev`rul geneticii jignitoare ar p`rea o asemenea manipulare
spun\nd c` un b`rbat trebuie s` fac` ceva ca s` devin` b`rbat, \n a datelor [tiin]ifice, mitologiile (care zugr`-
timp ce femeia este pur [i simplu femeie. O femeie poate s` nu fie viser` acest peisaj de nunt` cu mii de ani
moral`, de[teapt`, frumoas`, fermec`toare, bogat`, sau a ta, dar \naintea [tiin]ei) ofer` interpret`ri mult mai
mature.
Recunoa[tem \ndeob[te c` femeile nu
au un apetit debordant pentru g\ndirea dis-
cursiv`. Cine mai are \nc` \ncredere \n pu-
terea logicii nu a stat de vorb` cu o femeie
– se spune. Dar tocmai exersarea nes`buit`
a inteligen]ei bareaz` de multe ori accesul
spre o anume de[tept`ciune sau \n]elepciu-
ne. De obicei, cele mai tari calit`]i ale cuiva
pun \n lumin` [i cele mai mari defecte ale
sale. Cam a[a stau lucrurile cu inteligen]a
sublim` de tip masculin, care \n absen]a
unui reglaj din`untru (de tipul unui termo-
stat pe baz` de feed-back), se autosti-
muleaz` [i se tureaz` p\n`-i plesne[te chiu-
lasa [i cade pe partea cealalt` a calului, din
sublim \n ridicol. Gloria omului este ra]iu-
nea, dar gloria ra]iunii este c` [tie s`-[i cir-
cumscrie singur` limitele. Or, \n lumea de
azi, intelectul, acest viclean copil de cas` –
b`iat bun, de altfel, da’ anturajul [i banii l-au
stricat – comite impenitent [i cu non[alan-
]` b`ie]easc` tot soiul de abuzuri [i prostii.
Iar acest incontinent intelect, cu alur` de
enfant terrible, are sinapsele m\njite p\n` la
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
cot de testosteron, iar \n ochi sclipiri de rachete ghidate prin laser, cu totul asimetric, \n aceea[i situa]ie,
bombe cu fuziune nuclear` sau avioane invizibile. Andabatul scan- femeia r`m\ne bine merci instalat` \n postu-
dalagiu, cu faim` de Erostrat, mahmur de propria-i luciditate, ra care a consacrat-o. Ca [i cum b`rba]ilor
se-nv\rte ca un testicoi \ntr-o c`ldare. Din p`cate, contraponderea nu li s-ar recunoa[te c\tu[i de pu]in dreptul
feminin` a[teptat`, a cump`t`rii [i modera]iei, pare din ce \n ce de a alege. |n adolescen]` mi se p`rea al
mai anemic` [i chiar masculinizat`, dac` m` uit la manechinele naibii de greu s`-mi ticluiesc cuvintele care
aseptice din ziua de azi. Dac` gagicile ar fi pus m\n` de la m\n`, iar s` fac` o femeie s`-mi cedeze. Mai t\rziu am
ciocnirea de azi dintre civiliza]ii ar fi fost negociat` la o cafea de \nv`]at c` infinit mai greu este s`-]i g`se[ti
americance [i ar`boaice ca-ntre fete, [i mai ales ca-ntre mame, cuvintele care trebuie s` evite, nu s` pro-
poate nu se l`sa cu at\ta bor[ pe nas. voace o acuplare; s` vezi cum sco]i c`ma[a
Dar c\nd colo, ce crede]i c`-mi fac feministele din State? atunci c\nd, de fapt, vrei s-o p`strezi pe
Americanii, corec]i politic, au cooptat \n trupele de comando cele tine. Aceast` discriminare ontologic` \mi
mai hard femei. Dup` doi ani de r`zboi \n Irak, unit`]ile care lupt` creeaz` frustr`ri de moarte, [i trebuie s`
\n cele mai dure [i riscante condi]ii de r`zboi, un fel de linia 0 a recunosc c` reprezint` un imens avantaj
frontului, au raportat c` procentul femeilor care au murit este pentru care le pizmuiesc pe cucoane.
cov\r[itor mai mare dec\t al b`rba]ilor. Yankeii misogini au retras |n rest, ce-a[ mai putea spune: c` ele fac
domni[oarele, hot`r\nd c` o astfel moarte e o chestiune care ]ine copii. Dar n-am spus-o de la \nceput fiindc`
exclusiv de competen]a [li]ului. ONGistele au luat foc. Bine c` nu a[a nu ar mai fi avut rost toat` discu]ia.
au propus o discriminare pozitiv`: pentru a se recupera decalajul Pentru c` \n fa]a acestui „mic detaliu“
istoric care a dus la incapacitatea de azi, pentru un timp se vor teluric [i ira]ional se duce dracului de r\p`
\ncorpora mai multe dudui. Eu credeam c` sminteala agresiv` este toat` superioritatea masculinit`]ii, depozi-
apanajul domnilor. tar` a spiritului [i a ra]iunii. Sper`m totu[i la
{i dac` tot am ajuns la capitolul „Ei vs. Ele“, trebuie s`-mi c\t mai pu]ine americance de-alea. S` ni se
exprim nemul]umirea fa]` de proasta croire a lumii `steia. |n rela]ia conserve m`car privilegiul de a m\nca
dintre sexe, b`rba]ii s\nt victima unei nedrept`]i organice. {i b`taie [i de a muri \n r`zboaie pentru c\te o
anume: dac` un nene \ncearc`, prin diverse mijloace, s` fac` sex cu femeie, a[a cum ne place nou` de mii de
o tanti [i este refuzat, totul este aproape OK. Dar imagina]i-v` o ani.
femeie care se hot`r`[te, dup` \ndelungi ezit`ri [i deliber`ri, s` se
d`ruiasc` unui b`rbat care, pus \n fa]a realit`]ii nude ca [i femeia,
zice pas. {tim cu to]ii c` \n acel moment [i-a dat foc la valiz` [i [i-a * (Chorus Mysticus) „Alles Vergängliche / Ist nur
ein Gleichnis; ... ... ... Das Ewig-Weibliche / Zieht uns
c\[tigat un du[man de moarte. De[i nu are erec]ie, putem spune c` hinan“, Goethe, Faust 2, act V, 12.104-12.105;
a cam belit-o. „Etern-Femininul ne / Trage \n sus“, cum spunea 12.110-12.111. (trad. {tefan Aug. Doina[); am deve-
Goethe*, dar o parte esen]ial` din noi prive[te la bocanci, adic` se nit cu bun` [tiin]` prolix ca s` vede]i [i matale c`, \n
cam scoal`-n jos, [i nu trage deloc \n sus, de parc` i s-ar fi turnat astfel de situa]ii, oric\t` logoree \n german`, latin`
sau trigonometrie din poe]ii romantici ai avea, dac`
plumb \n picioare, cum spun comentatorii de fotbal ai lu’ neam]u’ nu percutezi/marchezi/punctezi decisiv nu face doi
`la abia citat. Refuzul dumnealui atrage aproape \ntotdeauna dup` bani.
sine dec`derea drastic` din postura de b`rbat. |n timp ce, \n mod
38-39
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
40-41
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
42-43
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
care vorbeam \n vremea aceea, dar nu l-am l`sat s` m` ating`. Eram |n loc s` v` spun toate aceste lucruri
acas` la el, vorbeam, \l sim]eam contorsionat [i chinuit, privirea lui care, tocmai pentru c` s\nt adev`rate, s\nt
m` str`pungea de parc` ne-am fi aflat \ntr-o carte po[tal` pe care o greu de crezut, ar fi fost mult mai bine dac`
[tiam eu. E-adev`rat, m` mi[cam greu cu toate acele cu]ite \n mine, m` descriam ceva mai impersonal, poate
dar nu l-am l`sat s` m` ating`. I-am d`ruit, \n schimb, o poveste chiar la persoana a treia, a[a cum se
adev`rat`, mi-a fost recunosc`tor [i l-am pre]uit pentru asta. obi[nuie[te la casele mari, de la nr. 5: „I.T.
„|mi place s` tr`iesc la suprafa]a lucrurilor, pentru mine ad\ncul este o bucure[teanc` de 32 de ani, care se
este o pat` de culoarea pielii, ad\ncul este dincoace de suprafa]`, consider` \nc` t\n`r`. Are 1,81 m \n`l]ime [i
ca un parfum. Eu s\nt indiferent` fa]` de via]`, nici nu [tiu, de pild`, dimensiunile 92-60-90. Ador` c`l`toriile,
de c\nd nu am mai pl\ns. Totul a \nceput atunci c\nd, deodat`, nu dansul [i psihologia, dorindu-[i, totodat`,
am mai [tiut s` pl\ng, uitasem ceea ce, c\nd m-am n`scut, [tiam s` realizeze fotografii din ce \n ce mai
foarte bine. Pl\nsul acela inexistent a f`cut ca, \ntr-o bun` zi, pielea interesante [i s` viziteze cele mai exotice
mea s` \nfloreasc`. Pe suprafa]a ei s-au format mici noduli pe care locuri din Asia, Europa [i America, mai ales
medicii i-au g`sit plini cu lacrimi.“ Asta e povestea pe care, c\]iva cea de Sud“.
ani mai t\rziu, am g`sit-o scris` \ntr-o carte.
Ea (8/11/2005 2:31:33 PM): nuuu, acuum, un piic :x facem figuri [i mai mari. Pentru c`
Ea (8/11/2005 2:31:39 PM): hai, ma, puiut, ca ma alint si eu plec`m la mama doar ca s` se roage de
nitel. spune-mi ceva frumos si te las :-S noi s` r`m\nem [i, dac` n-o fac, s\ntem de
Ea (8/11/2005 2:31:49 PM): BUZZ!! de ce nu ma bagi in seama? p`rere c` ne-au umilit.
nu ma mai iubeeesti? :((
El (8/11/2005 2:31:56 PM): bai, intelege ca nu pot Absurdul. Pentru c` uneori \i iubim
Ea (8/11/2005 2:32:00 PM): bineee :( doar dac` ne arat` c` nu-i interes`m, iar
Ea (8/11/2005 2:32:21 PM): pa, chiar m-ai enervat, sa stii dac` se poart` prea frumos [i curtenitor,
\i consider`m blegi. Pentru c` dac` ne
}inutul \n bra]e. Pentru c` dac`, \ntr-o noapte, s\nt foarte \n[al` s\nt ni[te m`gari, iar dac` n-o fac
obosi]i [i uit` s` doarm` cu noi \n bra]e, a doua zi diminea]` ni se par cam papagali.
avem bot.
Dramele amoroase ale altora.
Declara]iile de dragoste. Pentru c` trebuie s` r`spund` Pentru c` prietena noastr` cea mai bun`
de minimum zece ori pe zi la \ntreb`rile „M` iube[ti?“ [i „C\t de sun` exact atunci c\nd ei au chef de
mult?“, iar dac` de la a opta oar`-ncolo r`spund plictisit, e joac`, iar noi alegem s` pl\ngem \mpre-
nasol.
44-45
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
un` cu ea c` a p`r`sit-o porcul \n loc s` ne g\dil`m cu ei [i s` Hainele. Pentru c` oric\t s-ar str`dui
ne batem cu perne. s` se \mbrace civilizat [i \ngrijit, noi tot
mai g`sim ceva de comentat.
Dezorientarea \n spa]iu. Pentru c`, dup` 30 de minute de
explica]ii, tot n-am \n]eles cum se ajunge \ntr-un loc \n care am Telefonul. Pentru c` dac` ne sun`
mai fost m`car de dou` ori. doar de dou` ori pe zi, tragem concluzia
c` nu ne iubesc suficient, iar dac` ne
|nt\rzierile. Pentru c`, dac` ei \nt\rzie patru minute, s\nt sun` de trei ori se cheam` c` ne bat la
nesim]i]i [i nu ne respect`, iar dac` noi \nt\rziem 30 s\ntem cap.
prin]ese.
Dispre]ul fa]` de fostele lor iubite.
Curele de sl`bire. Pentru c` \i plictisim cu ale noastre, iar Pentru c`, de[i nu le-am v`zut niciodat`,
dac` se \nt\mpl` s` ia [i ei un kil \n plus, \n frigider nu se va mai ni le imagin`m curve, proaste, inculte,
g`si dec\t iaurt. analfabete, pitice [i buboase.
Mama. Pentru c` ne apuc` migrenele de c\te ori trebuie s` „Vreau asta [i o vreau acum!“ Pen-
bif`m o vizit` la a lor, dar \i trimitem s-o ajute pe-a noastr` s` tru c`, dac` le cerem un CD rar pe care ei
care saco[ele cu gogonele de la pia]`. s\nt nevoi]i s`-l comande unui prieten din
America, ni se pare c` nu s\nt \n stare s`
Baia. Pentru c` le oferim mereu o baie supraaglomerat` de ne \ndeplineasc` imediat o dorin]`, deci
cosmeticale de-ale noastre pe care n-au voie s-o ude c\nd fac du[. nu-i interes`m, deci nu mai vrem nici un
CD.
Logoreea. Pentru c` ne ia 20 de
minute s` le comunic`m o informa]ie
care, \n mod normal, ar putea fi trans-
mis` \n maximum 10 secunde. Uita]i-v`
la mine, am reu[it, f`r` mari eforturi, s`
scriu un text dublu \n raport cu dimen-
siunea permis` de layout-ul acestui al-
manah. Iar dac` o s` m` pun` cineva
s`-l scurtez, o s` pl\ng p\n` r`m\ne exact
cum \l vreau eu.
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
46-47
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
României, [i pe Ileana [i Mircea. Pare-se c` Ileana era f`cut` cu {tir- camfor, iar Nando se plimb` ca leul \n cu[c`
bei, iar Maria cu o tån`r` uniform` militar`, cu trese de locotenent. prin iatac, [i pån` la urm` sor]ii decid ca
Dar nu conteaz`, c` n-a stat nimeni s` stabileasc` paternitatea Boyle s`-l bat` la cap pe prin]ul Carol s`
odraslelor cu probleme, c` ADN-ul nu se inventase \nc`, iar desfac` mariajul, [i el \l va convinge s`
zvonurile r`ut`cioase cu privire la aventurile reginei [i la progeni- renun]e m`car vremelnic la Zizi.
turile ei par s` fi fost r`spåndite de du[mancele de moarte ale lui Cånd comenteaz` \ntr-o scrisoare
Missy, Zoe Sturdza [i Martha Bibescu. ultimele \ntåmpl`ri, regina Maria amestec`
Joe era cam bolnav [i b`tråior cånd i-a c`zut cu tronc reginei, o englez` naiv` cu o francez` arhaic`,
care era [i ea cam s`rit` deja de o juma’ de secol. La 19 iunie, dup` ambele pres`rate cu grosolane gre[eli gra-
un zbor \n Basarabia, Boyle simte \mpuns`turile unei crize cardiace maticale, scriind c` Boyle este iubit la palat,
[i va fi internat \ntr-un spital din Chi[in`u, iar mai apoi, regina l-a dar c` o anumit` parte a presei \i poart`
instalat discret \ntr-o caban` de lâng` Bicaz. såmbetele: „Boyle is tremendously bien
„M` fascinezi. |i mul]umesc providen]ei c` mi te-a scos \n cale“, vue by George and the whole english royal
i-a susurat Missy \ntr-o scrisoare. family, but there is a set who give him «une
Prim-ministrul Marghiloman era de cu totul alt` p`rere, [i ar fi mauvaise presse»; for me it is lucky heis
preferat ca soarta s` nu i-l scoat` niciodat` \n drum pe Boyle, pe liked in the Palace“. Missy respir` greoi \n
care \l detest` [i \l ponegre[te \n toate mediile. englez`, viseaz` poticnit \n francez` [i scrie
„N-am s` te p`r`sesc niciodat`, Missy, regina inimii mele“, a mai liber ca o ]`ranc` din Carpa]i.
asigurat-o Joe. Zvonurile despre iubirea dintre regin` [i
„Strångerea ta de mån` este ca o promisiune c` nici un om sau Boyle zburd` acum \n libertate.
zeu nu te vor face s` m` abandonezi, atåta timp cåt eu [i ]ara mea Presiunile asupra casei regale pentru
avem nevoie de tine“, i-a [optit regina \ntr-o alt` scrisoare. eliminarea lui devin tot mai insistente [i
„I love you. |]i sunt recunosc`tor pentru sentimentele pe care perechea regal` accept` s` fac` jocul lui
mi le por]i [i te ador enorm. Dar prefer, crede-m` pe onoarea mea, Br`tianu. De Sånzienele anului 1920, Missy
s` te [tiu al`turi de Nando [i Carol. Instruie[te-l cu grij`, \nva]`-l s` \l implor` s` p`r`seasc` ]ara cu prima
fie b`rbat [i om. Suport`-l pe Nando \mpotriva tuturor lichelelor ocazie, [i el se va conforma, ca s` dea col]ul
care mi[un` la palat“, i-a r`spuns Joe. \n Anglia, pe 14 aprilie 1923, unde a fost
Pe licheaua de serviciu o chema Marghiloman. Iar complet \ngropat la Hampton Hill. |n acela[i an
sc`pat de sub control, prin]ul Carol o [terge la \nceputul lui sep- Missy i-a vizitat mormåntul, lång` care a
tembrie, cu un pa[aport fals, \mpreun` cu ordonan]a lui, locote- s`dit o cruce veche de piatr` de rit ortodox,
nentul Henry Serdici, din regimentul de vån`tori de munte de la la picioarele c`reia se mai \ntrez`re[te con-
Tårgu-Neam], unde \l ostracizase regele, la Odessa, unde se c`s`- turul \nverzit de mu[chi [i licheni al literei
tore[te \n cel mai teribil secret cu Ioana Maria Valentina Lambrino. M. Pe 29 iunie 1983, Boyle va fi re\nhumat
Casa regal` este disperat`, Missy s-a pr`bu[it r`pus` de migrene \n p`måntul Canadei, cu tot cu crucea lui
pe o sofa [i prin]esa Ileana \i apas` tåmplele cu vat` \mbibat` \n Missy, care \i ]ine de uråt.
cu armat`
vs.
f`r` armat`
Armata, somnul,
fasolea [i b`[ina
Alin IONESCU
Am picat la facultate [i de-aici a \nceput totul. To]i prietenii mei vise amare, nici un g\nd nu-]i tulbur`
[i-au g`sit care o rud` la comisariat, care o hepatit` nedescoperit` mintea \nainte s` adormi ca o vit` \ntr-un
dinainte, care un \nceput de platfus, numai eu a trebuit s` ajung s` staul originar. A a]ipi \n armat` e ca [i cum
simt mirosul unei caz`rmi de cinci stele, unde ordinea [i disciplina ai intra pe furi[ \n trupul lui Seneca tocmai
f`ceau parte din por]ia zilnic` de t\mpenie care era, [i cred c` mai c\nd s\ngele i se scurgea din vene \nro[ind
e \nc`, armata romån` de pufani. Timp de un an [i patru luni am apa cald` a termei, iar sufletul i se bucura
p`]it tot ce se poate numi nasol pe lumea asta. Atunci c\nd ai 18 de senin`tatea unei mor]i venite ca o adiere
ani, nu te-ai b`rbierit niciodat` [i ai ochelari c\t sifonul tra[i peste de aripi de albin`. Acolo, \n paturile alea de
o fa]` de fost licean care inspir` arogan]` de tocilar, cel mai \mpu]it metal care alung` orice intimitate, devii
ghinion posibil e s` nimere[ti pufan \ntr-o unitate de gagii pe care doar trupul t`u care adoarme. Dup` cinci-
nu i-a dus capul s` absolve mai mult dec\t o
am`r\t` de [coal` profesional` de l`c`tu[i-
mecanici. Fiindc` nici apevi[tii `ia care se ocu-
pau de \ncorpor`ri nu erau t\mpi]i [i lipsi]i de
frustr`rile clasei muncitoare, a[a c` ne puneau
\n caz`rmi ca pe sandvi[uri: ciclul unu cu liceul
la baz`, ciclul doi cu [coala profesional`; un
strat de muncitori, unul de intelectuali, astfel
\nc\t ura de clas` se \nv\rtea de la sine, la ne-
sf\r[it, ca un perpetuum mobile stupid \n care
bunicii cu profesionala din ciclul doi b`teau ca
dracii la pufanii ciclului unu de liceeni [i tot a[a
p\n` suna apa-n cap tututor genera]iilor de fo[ti
militari \n termen. {i totu[i, dincolo de toat`
nasoleala asta, armata are delicii pe care nu le
po]i reg`[i niciunde pe lumea asta, pl`ceri
interzise muritorilor de r\nd care n-au s`rit \n
via]a lor gardul unei unit`]i militare \n c`utarea
unei sticle de bere [i a unui mic \nfulecat \n
vitez` cu scobitoarea de pe un carton m\njit cu
mu[tar apos [i acru ca pi[atul. O s`-ncep cu cea
mai mare dintre toate pl`cerile lumii: somnul
din armat`. Timpul c\t dormi acolo, printre
zecile de picioare nesp`late [i miile de b`[ini de
toate soiurile, face din trupul t`u care sfor`ie
ghemuit un cet`]ean al celei mai s`n`toase
democra]ii biologice. Nu ai co[maruri, nu ai
50-51
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
sprezece ani \nc` n-am mai sim]it vreodat` somnul acela ca o carne spiritului printr-un hedonism elementar, \n
crud` m\ncat` \n lumina focului pe[terii primordiale. Acum adorm care \]i con[tientizezi instinctele ca pe niste
\n fiecare sear` chinuit de g\nduri [i planuri pestri]e. Pe locul doi a mecanisme perfecte de supravie]uire.
stat fasolea. Iahnie sau ciorb`, nu conta, fasolea la cazan era f`cut` Dup` ce-am p`r`sit cazarma, nu m-am mai
[i pus` \n farfurii de tabl` cu polonicul lui Dumnezeu. Ca s` nu mai b`[it niciodat` cu at\ta libertate. |n civilie
vorbesc de aromele trupe[ti ale celor cincizeci de oameni din dor- trupul ascult` de rigori, nu de sine. Instinc-
mitorul comun care se transforma prin vot unanim \ntr-o oaz` de tele se filtreaz` social [i fasolea \[i pierde
libertate. Conven]ia asta ipocrit` antiflatula]ie, care ne va distruge gustul. M\ncarea revine \n farfurii de
\ntr-o sut` de ani m`runtaiele, cade acolo ca o cortin` de cabaret. por]elan [i flatula]ia se transform` \n tabu.
Dup` o mas` cu fasole, tol`ni]i \n paturi, cu bur]ile pline [i min]ile Pentru somnul, fasolea [i b`[inile din
golite de orice urm` de interes pentru vreo idee c\t de t\mpit`, asta cazarm` a[ mai face armata \nc` o dat`.
devine reversul banchetului socratic. Poate o form` de purga]ie a
„Armata e bun`, b`! Te-nva]` s` fii ho], par[iv [i mincinos!“, Era mai pu]in spectaculos \n rigurozitatea
zicea Ioan Costin, comandantul nostru de companie. S-a eliberat [i lui cazon` [i \l re]in mai ales prin ordinul pe
el, la un an de zile dup` noi, c\nd a expirat contractul semnat cu care mi l-a dat pe c\mpul de instruc]ie din
Ministerul Ap`r`rii, la \nceputul [colii militare. Cred c` i-a prins Ghencea: „Explozie atomic` din direc]ia
bine plecarea \n civilie, \ntruc\t – cel pu]in pe vremea noastr` – pu[c`ria de femei!“. Acum ar trebui s` fie
omul d`dea semne evidente de inadaptare. C\nd se enerva, cel pu]in colonel. Nu mai [tiu prea bine ce
azv\rlea cu scaune [i b`ncu]e p\n`-n mijlocul dormitorului, iar la s-a \nt\mplat cu un alt ofi]er, supranumit
controalele inopinate mai sp`rgea c\te o valiz` unde descoperea Mubarak. |n tab`ra de preg`tire de la mun-
efecte civile, flanele sau izmene chineze[ti aduse de acas`. te, c\nd simulam o ambuscad`, [i-a \ndru-
Bine\n]eles c` respectivele corpuri delicte erau imediat c`lcate \n mat plutonul \ntr-o direc]ie complet opus`
picioare [i riguros sf\[iate, cu un fel de voluptate sadic`. O dat` [i, mult prea t\rziu, c\nd i-a picat fisa, le-a
ne-a alergat vreo dou` ore \n baza sportiv`, ne-a dat t\r\[uri [i cul- ordonat b`ie]ilor „Fuga, \napoi!“, 270 de
caturi prin noroi, cu masca pe figur`… Altfel, comandantul nostru pa[i pe minut, prin p`dure, pe o culme
nu era un om r`u. Ba chiar a[ zice c`, \n felul lui mai abrupt, era un abrupt`, cu treij’ de kile \n spinare. La sf\r-
om bun. Dup` cum b`iat bun era [i nepotul lui, caporalul Jenic` [itul exerci]iului, g\f\ind asudat, camaradul
Ioni]`, adus \n unitate de la Regimentul de Gard`, ca s` ne instru- meu Liviu Uleia zicea cu g\ndul la Mubarak:
iasc` pe noi, bibanii de la T.R. M-a umilit [i m-a futizat c\teva luni (i „Dac` eram pe front, \l \mpu[cam!“. Ca
se pusese pata pe mine, la muncile agricole) p\n` c\nd i-a venit [i zvon, am auzit c` bravul ofi]er ar fi fost r`nit
lui sorocul s` se lase la vatr`. Ne-am desp`r]it f`r` resentimente. sau chiar ucis la Revolu]ie, dar sper s` nu se
De fapt, fusesem [i eu cam obraznic atunci, pe c\mp, c\nd el mi-a fi \nt\mplat a[a ceva. Totu[i, [tiu cu certitu-
ordonat de c\teva ori „Culcat! T\r\[! Drep]i! Culcat! Salt \nainte!“, iar dine c` la Revolu]ie au c`zut c\]iva ofi]eri
eu imediat l-am \njurat de mam`. C\t despre comandantul de plu- din batalionul nostru. C`pitanul Larger a
ton, pe atunci locotententul-major Ilie, nu prea am ce s` povestesc. sc`pat doar cu ni[te r`ni \n tot corpul, pu]in
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
ciuruit de o rafal` tras` de militarii care ap`rau Comitetul Central iar din]ii mi i-am pus [i mai t\rziu. De[i-s
de terori[ti. C\nd a reu[it s` ias` din TAB, s-a t\r\t s\nger\nd p\n` la frumo[i, de por]elan, chiar ai mei nu mai
comandantul plutonului de tr`g`tori, i-a pus pistolul la t\mpl`, i-a s\nt. Dup` o lung` iarn` petrecut` la 2-3
zis parola [i a[a a sc`pat cu via]`. Papà Larger venise la noi de la un grade \n dormitor [i -15 \n postul de gard`,
deta[ament de munc`, diribau, unde apucase s`-i prind` pe ni[te acum m` cam dor genunchii. {i nici nu mai
grada]i care au cusut cu s\rm` buzele unui recrut prea vorb`re]. Era ]in minte ce anume am f`cut toat` vara,
un tip chiar simpatic, aducea cumva cu actorul Pierre Richard f`r` c\nd m-am \ntors din armat`. |mi amintesc
p`r sau chiar cu – acuma m` g\ndesc – un B`sescu \n mizerie. Spre doar c` eram foarte bronzat, ca un ]igan,
deosebire de el, al]ii nu erau chiar at\t de haio[i. Asum\ndu-mi dup` o lun` de dat la sap` \n gospod`ria
riscul de a denigra glorioasa institu]ie a Armatei, pot afirma c`, \n unit`]ii. A[a c` nici n-a mai fost nevoie s`
r\ndul a[a-numitelor „cadre“, ofi]eri [i subofi]eri, am \nt\lnit o larg` m` duc la mare.
concentrare de be]ivi, obseda]i sexual, mitocani, [p`gari, sadici,
isterici sau pur [i simplu pro[ti. To]i oamenii `[tia trebuiau s` fac`
din noi – cum se zice – b`rba]i. Dac` a fi b`rbat \nseamn` s`
execu]i ni[te ordine stupide [i s`
\nduri ni[te priva]iuni f`r` sens,
atunci, da, [i-au f`cut bine treaba.
Nu-s pu]ini `ia care mai cred [i
acum c` ordinele superiorilor nu
se discut`, se execut`, func]ia bate
gradul [i, \n general, e bine s` ai o
func]ie c\t mai mare, ca s`-]i [tie de
fric` subordona]ii: te-au futut pe
tine c\nd erai biban, fu]i [i tu c\nd
e[ti veteran. Dar ca s` afli toate
astea nu-i nevoie s` pierzi complet
aiurea ni[te luni bune din via]`, la
cea mai frumoas` v\rst`. Te prinzi [i
singur, un pic mai t\rziu, c\]i dintre
semenii no[tri consider` c` via]a
civil` e un fel de armat` \n variant`
soft, chiar dac` un pic mai extins`
ca durat`. Sigur c`, pesemne, \ntre
timp lucrurile s-or mai fi schimbat
[i-n armat`. Totu[i, pentru un t\n`r
care se g\nde[te c` armata te face
b`rbat, r`spunsul meu va r`m\ne
acela[i: nu-i nevoie, se poate [i alt-
fel. C\nd s-a \ntors acas` \n vara lui
‘87, pu[tanul aiurit care se \nrolase
\n septembrie \[i pierduse valiza de
lemn, c\teva m`sele din gur` [i
ni[te iluzii de adolescen]`. Mi-a tre-
buit ceva timp p\n` s` le recap`t,
52-53
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Calul Tony
[i r`zboiul bunicului meu
Cornel IVANCIUC
Singurul personaj din familie care f`cuse r`zboiul era bunicul. dant pe generalul de corp de armat` Hugo
St`team [i-l ascultam ca tåmpitul ore \n [ir, \n timp ce-mi povestea Schwab, \n decembrie 1943. |n Crimeea era
c` a f`cut armata la vån`torii de munte [i a ajuns ordonan]a gene- o iarn` a dracului de grea [i trupele
ralului de divizie Leonard Mociulski, [eful Diviziei 3 vån`tori, a romåno-germane au fost \ncercuite [i luate
Corpului de munte. Toate amintirile lui, [i singurele de pe p`månt, ca din oal` de cele sovietice \n istmul
erau legate de armat`. De cum a fost el \n aplica]ie la Piatra Neam] Perekop, \n noiembrie 1943. A[a a fost
[i a traversat creasta Carpa]ilor pe jos ca un apucat, din Mun]ii numit Schwab la comanda corpului o lun`
Rodnei pån` \n Mun]ii Ceahl`u; de ce om nemaipomenit era gene- mai apoi, [i Mociulski i-a devenit subaltern,
ralul; de cum au m`r[`luit \n mun]i trei luni \ncheiate, \n care au cu tot cu hahalera aia de cal de care avusese
f`cut tot felul de n`zbåtii; de cum au locuit ei \n corturi [i nu s-au grij` bunicul.
desc`l]at niciodat`, pån` la destina]ie, unde la marea aplica]ie a Participarea bunicii mele la ma[ina de
participat [i regele Carol II; de cum [i-a desf`cut moletierele [i a r`zboi a fost urm`toarea: \ntr-o bun` zi a
v`zut c` erau lipite de picior, [i a[a
p`]iser` to]i solda]ii; de cum [i le-au
dezlipit cu ap` fiart`, [i [i-au scos
bocancii din picioare cu tot cu piele [i
carne [i au pu]it z`rile o zi [i o noapte, [i
s-au ofilit florile de duhoare [i au c`zut
frunzele din copaci r`puse de miasme.
Bunicul meu se ocupa, de fapt, de calul
lui Mociulski, pe care \l chema Anton, [i-i
zicea Tony. |i d`dea de måncare ov`z, \l
ducea la p`scut, \l ]es`la, \l peria, \l
\n[eua, \l de[eua, \i piept`na coama [i i-o
tundea scurt, ca la solda]i, \l \njura de
mam`, \l suduia de tat`, \l l`uda, \l scuipa
\n bot, \i cånta \n strun`, \l leg`na, \i
spunea pove[ti cu calul n`zdr`van al lui
F`t-Frumos [i \l adormea cu capul pe
um`r [i apoi, a doua zi, o lua iar`[i de la
cap`t, c` mai aveau ceva distan]` pån` \n
Piatra Neam].
Nu l-au mobilizat pe bunicu’, \ntrucåt
avea acas` o ciread` de copii. |n r`zboi,
Corpul vån`torilor a fost preluat de cel
de-al III-lea Reich, care l-a numit coman-
54-55
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
unui an neprecizat din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, un genunchi sprijinit pe enormitatea lui de
cal de artilerie a fost atins de un glonte r`t`cit lång` gar` [i a dece- m`dular de culoarea gresiei, [i-a f`cut o
dat pe loc. L-a t`iat \n buc`]i, l-a adus acas`, a f`cut din el chiftele cruce larg` cu copita dreapt`, dup` care a
[i le-a våndut Armatei Ro[ii, c` era dup` marea tr`dare de la 23 recitat extrem de mi[c`tor primele versuri
august 1944, iar Armata Ro[ie a mai vrut [i a mai cerut, dar s-a ter- din „Moartea poetului“ a lui Lermontov [i,
minat calul, c` nu era chiar un cal uria[ [i inepuizabil, a[a cum ar \n timp ce murea, din m`dularul lui \nsp`i-
putea crede din neb`gare de seam` domniile voastre. månt`tor de mult [i de gros s-au prelins
Calul Tony a dat col]ul \n eternitate la sfår[itul frumoasei veri a literele de sånge ale cuvåntului kone], dup`
anului 1944, la Storojine], \n apropiere de Cern`u]i, dup` ce arma- care [i-a dat duhul, \ntr-un nechezat dra-
ta romån` \i tr`dase pe nem]i [i pactizase cu bol[evicii. Era o matic, \n timp ce o invoca pe Fecioar`, c`
diminea]` rece [i v`l`tucii de cea]` se ridicau din toate cotloanele Tony, am uitat s` v` spun, era de confe-
mun]ilor. Tråmbele de abur care ie[eau din n`rile cailor erau atåt siune catolic`: Ave Maria, gratia plena,
de groase, \ncåt aveai senza]ia c` te po]i c`]`ra pe ele pån` la soare. Dominus tecum, benedicta tu in muli-
Caii au [arjat ca la comand` [i de sub bur]ile lor au ]å[nit pe dreap- eribus, et benedictus fructus ventris tui
ta s`bii sclipitoare, strånse \n pumnii aproape degera]i de frig. Iesus. Sancta Maria Mater Dei, ora pro
Calul Tony, care tr`dase [i el, a fost r`nit de un obuz, care i-a despi- nobis peccatoribus, nunc, et in hora mor-
cat crupa \n dou`. A \nceput s` plång` cu lacrimi de om, a cabrat tis nostrae. Amen.
ca o statuie ecvestr` c`l`rit` de un erou beat, s-a mototolit pe
capital`
vs.
provincie
Capitala e o curv`
ajuns` la v\rsta a doua
Doru BU{CU
Capitala e o curv` pu]in trecut` de 40, \n]olit` ca nevasta ceutice, era ostracizat, culmea, \n mahalale.
burghezo-mo[ierimii \n filmele lui Sergiu, cu forme expirate, dar Snobismul [i suficien]a bucure[teanu-
bine ambalate \n cute [i franjuri, o cocot` sclifosit` care \]i spune lui, bazate, cum ziceam, pe fantomele unei
cu buzele ]uguiate „pui[or“, te ia de b`rbie [i-]i sufl` \n ochi fumul urbanit`]i \nchipuite, au z`cut [i mai zac
aluziv din port]igaret. Pentru boboci, cotoroan]a are farmec. {tiin]a \nc` \ntr-un recipient periculos cu otr`vuri.
clipitului cu sub\n]eles, oftatul intim, miorl`ielile care aproximeaz` Licoarea [i-a mai pierdut din coroziune,
orgasmul, atingerile calculate care par \nt\mpl`toare, decolteul- dar, c\nd [i c\nd, bucure[teanul dependent
amfiteatru [i p`tura groas` de parfum cu raza de cinci metri aprind simte nevoia s` mai trag` c\te o du[c`.
imagina]ia provincialului t\n`r. Care, orbit de luminile ora[ului, se Exist` a[adar un sevraj, o nevoie ca iluzia s`
d` jos din tren \n Gara de Nord [i, ca s` nu rateze prima ]eap`, ia fie prelungit`. O cere s\ngele sub]iat prin
un pie]ar. Dac` asta e mama, s`-i
c\nt`rim pu]in pe copii. Bucure[tenii
s\nt m\ndri to]i de descenden]a lor
urban`. Psihologic, aceast` mul]umire
de sine e \nregistrat` ca o ascensiune
personal` \n raport cu valorile jude-
]ene. Cei c\]iva centimetri de avans
tehnologic, adu[i de ultimul model de
troleibuz, de exclusivitatea metroului,
de mall-uri sau de prezen]a coloanelor
oficiale pe str`zi, le m`soar` lungimea
zilnic` a vanit`]ii.
|nainte de moartea lui Ceau[escu,
aerele de superioritate ale bucure[tea-
nului erau ceva mai sonore dec\t azi [i
miroseau ca ale unui c`prar deranjat la
burt`. Cele dou`zeci de statui \n plus
fa]` de ora[ul Mizil, silueta monstruoas`
a Na]ionalului [i bulevardul stalinist
preg`tit pentru Comitetul Central
f`ceau din buletinul de Bucure[ti o
legitima]ie de [mecher. Aceast` [me-
cherie era distribuit` \n geografia
social` dup` clopotul lui Gauss: mai
mult \n centru [i mai pu]in la periferii.
Bunul-sim], prezent \n cantit`]i farma-
58-59
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
60-61
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
S` v` fum!
Gabriel DROGEANU
Ca s` intr`m mai bine \n atmosfer` – plin` de fum de ]igar`, evi- ton` de Pronto; dup` ce po[te[te cu voi
dent – v` propun o [tire din 2004, care, de[i pare a fi una de la pa- c\teva milioane de ]ig`ri pe zi, p`rul meu
gina 5, a ap`rut \ntr-un ziar extrem de serios, nu conteaz` cum \i luce[te [i e gras, deci s`n`tos; abia a[tept
spune, nu insista]i: s`-mi \nec privirea \n apa cea opac` [i diz-
gra]ios curg`toare [i neagr` ca un fund de
O maimu]` din China s-a apucat de fumat sob` care iese din hainele alea \mpu]ite cu
care plec de la serviciu. }ine]i-o tot a[a,
O maimu]` de la o gr`din` zoologic` din China s-a apucat b`ie]i! Hai, c` n-am vrut s` v` sup`r, eu zic
de fumat. Feili, o femel` cimpanzeu de 13 ani, cer[e[te ]ig`ri de s` ne a[ez`m [i s` fum`m \mpreun` pipa
la vizitatorii gr`dinii zoologice din Zhengzhou, provincia p`cii.
Henan, [i \i scuip` pe cei care o refuz`.
P\n` la urm`, cine s\ntem noi, nefu-
Norvegia. Vreme ploioas`. Valerenga-Steaua. Romånii s\nt m`torii, s` protest`m? Sus ]igara, jos mafia!
condu[i cu 3-0. Coafura rezist`. Ovidiu Ioani]oaia nu mai rezist`: \[i Ce-o s` facem, o s` cerem universit`]i pen-
aprinde o ]igar`. Un steward vine [i \i spune c` \l \n]elege, dar tre- tru nefum`tori, locuri \n Parlament, auto-
buie s` sting` ]igara. nomie teritorial`, prefect nefum`tor, emi-
siune \n limba nefum`torilor?
Romånia. Vremuri de rahat. |n
]ar` curge (sau curg?) lapte [i scru-
miere. B`ie]ii \[i aprind ]ig`rile.
Dragi colegi, v` rog, stinge]i
]ig`rile. Vre]i s` m` sup`r pe voi?
Unii ru[ina]i, unii surprin[i de fap-
tul c` fumau – care mi-ai dat, b`,
]igara asta nenorocit`?! –, al]ii de-a
dreptul sc\rbi]i, b`ie]ii le strivesc
sub bocanci. S\nt \nduio[at. Ba
chiar \mi pare r`u c` am putut fi
at\t de crud. Nu meritau. Hai, m`,
c` am glumit, nu trebuie s` m`
lua]i \n serios. Serios, n-am vrut,
nu [tiu ce mi-a venit… De fapt,
mie \mi place s` miros a fum de
]igar`, vreau s` m` ung pe corp [i
pe pl`m\ni cu fum de ]igar`, ca s`
fiu galben-maroniu, precum
t\mpl`ria asta alb` de PVC din
birou la care am frecat asear` cu o
64-65
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Uite, am observat c` fumatul s-ar putea s` fie chiar o form` de O maimu]` s-a l`sat de fumat
respect pentru cei din jur: eu c\nd n-am ap` acas`, ca s` fac un du[, dup` 16 ani
cobor s`-mi cump`r – la fel procedeaz` [i colegii mei: c\nd r`m\n Un cimpanzeu femel` din China a
f`r` ]ig`ri, coboar` s`-[i cumpere. Corect? reu[it, dup` 16 ani, ceea ce pentru mul]i
Singurul lucru care m` \ngrijoreaz` este c` tot apar ni[te oameni este doar un vis: s` renun]e la
cercet`tori, binecunoscu]ii cercet`tori americani sau britanici, tutun. AiAi, în vîrst` de 23 de ani (…) a
care, periodic, descoper` roata: cic` fumatul este, probabil, pe fumat [i mai multe ]ig`ri pe zi. Îngrijitorii
primul loc \n topul activit`]ilor care nu aduc nici un beneficiu. Ba de la Qinling-Safaripark din provincia
dimpotriv`: am auzit c` dac` avansezi \n cariera asta de fum`tor Shaanxi [i-au dat seama c` este timpul s`
ri[ti ca la un moment dat „]igara de dup`“ s` devin`, simplu, ia m`suri [i au supus-o pe fum`toarea
„]igara“. împ`timit` la o cur` intens` de dezintoxi-
care, cu plimb`ri regulate, terapie cu
Hai, nu v` speria]i. Uite, ca s` \nchei pe un ton pozitiv, v` pro- muzic` [i exerci]ii de sport. De[i la
pun o alt` [tire, probabil la fel de inventat` ca aia de la \nceput, dar început a fost destul de dificil, maimu]ica
care mie mi-a demonstrat c` se poate. Deci, se poate: a început u[or-u[or s` nu mai duc` dorul
]ig`rilor.
Demitizarea anti-miturilor
despre fumat
C`t`lin MATEI
Sta]i a[a, s`-mi aprind o ]igar`. Mitul 2: Fumatul nu d`uneaz` nim`nui
Mi-am aprins o ]igar`, am deschis o pagin` de web [i am tas- altcuiva dec\t mie.
tat \n fereastra de Google: 9 mituri despre ]ig`ri. Hmm. Ia s` Anti-mitul 2: Fumatul pasiv omoar` de
vedem dac` anti-miturile s\nt adev`rate. la 35.000 la 65.000 de oameni \n fiecare an.
Anti-anti-mitul 2: Fumatul real omoa-
Mitul 1: S` renun]i la fumat poate fi dificil pentru al]i oameni, r` milioane. ~[tia 35.000 s\nt victime cola-
dar eu pot s` fac asta oric\nd. terale.
Anti-mitul 1: De fapt, 35 de milioane de oameni \ncearc` s` se
lase de fumat \n fiecare an, dar numai 7% reu[esc \ntr-adev`r. Mitul 3: Fumatul mic[oreaz` tensiunea
Anti-anti-mitul 1: Am un prieten care are un prieten care are arterial`.
o metod` infailibil` de a te l`sa de fumat. Fumezi timp de o lun`, Anti-mitul 3: Nu e adev`rat. Dimpotri-
iar toate mucurile de ]ig`ri ]i le depozitezi \ntr-un borcan cu ap`. v`, \]i cre[te presiunea arterial`.
Dup` o lun`, bei. Dup` ce bei, vomi]i instantaneu tot [i dup` ce Anti-anti-mitul 3: {i atunci c\nd pierd
creierul t`u trece prin trauma aia, cic` n-o s` te mai apropii nicio- autobuzul \mi cre[te presiunea arterial`. Ce
dat` de ]igar`. Dar nu v` imagina]i c` metoda asta va fi trecut` vre- mai conteaz` dac` \mi aprind o ]igar` p\n`
odat` pe vreun afi[ dintr-o farmacie. Mai bine \]i scot ochii cu la urm`torul autobuz? Mai prelungesc un
fumatul. pic tensiunea arterial`. Ce, sexul nu se
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
66-67
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
dintre ei s-ar fi \nt\lnit mai degrab` cu un fum`tor. |n al doilea r\nd, Altminteri, nu o s` mai am bani s` tr`iesc
din]ii nu mai conteaz` dac` ai o limb` mi[to. |n al treilea r\nd, \nc` 5 ani. Oricum, [tiu cu siguran]` c`
ridurile s\nt sexy. {i \n al patrulea r\nd, e o mare diferen]` de verti- Nostradamus a zis c` un arab sau un chinez,
calitate \ntre a ag`]a o gagic` cu textul: „E[ti frumoas` ca un m`r“ nu mai ]in minte, o s` fie st`p\nul lumii c\nd
[i a o ag`]a cu „Ai cumva un foc?“. eu o s` mai am 5 ani de tr`it. {i la c\t` shaor-
ma [i pui cu ananas bag \n mine acum, chiar
Mitul 9: Fumez de ani de zile, a[a c` nu are sens s` m` opresc nu o s` mai merite s` tr`iesc \nc` 5 ani. S`
acum. tr`iesc \nc` 5 ani doar pentru un porc cu
Anti-mitul 9: Dac` fumezi, \]i tai ani din via]`. Un om de 35 de ciuperci „urechi de lemn“, mai bun? Naa.
ani va tr`i cu 5 ani mai mult dac` se va l`sa de fumat.
Anti-anti-mitul 9: Mda. Aici nu am de comentat. Am zis clar
c` m` las de fumat c\nd trec ]ig`rile de 50.000 de lei/pachetul.
ingineri
vs.
arti[ti
Toat` lumea [tie gluma aia etern` cu inginerii care «nu [tiu
s` comunice, dar au privirea inteligent`». Dac` e s` dis-
cut`m [i despre arti[ti, din acela[i punct de vedere, putem
spune c` arti[tii s\nt cam la fel. «Nu [tiu s` comunice dec\t
prin art`, dar au ni[te crea]ii inteligente».
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
70-71
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
domestice. Dou` decenii [i ceva, centurionii locali au \nfipt cu]itul ziu [i liceu. Spaimele min]ii din \nv`]`m\n-
batjocurii \n spinarea unui Arhimede romån supranumerar, dis- tul secundar, c\nd Pitagora [i Newton erau
creditat de ambi]iile tehnologice ale socialismului [i de ridicolul mun]i de netrecut, compun contraforturile
unor elanuri care nu erau ale lui. [i zid`ria acestei cazemate ipocrite. |n-
S`-i examin`m \ns` pe prigonitori. Ei s\nt, \n primul r\nd, copiii frico[at de ecua]ii, urechiat de Gheba [i
sclifosi]i ai [colii umaniste, trecu]i prin facult`]i f`r` cifre, studen]ii Olivotto, cotonogit de trigonometrie, po-
alunga]i de matematici \n bra]ele nuvelei, filfizoni cu profesii porul fricii s-a repliat \n cetatea f`r` de cri-
bazate pe ortografie [i lecturi. Nu doar fugi]i din calea culegerilor terii. La ad`postul toleran]ei reciproce,
de fizic` [i nu doar izgoni]i de legea Boyle-Mariotte, ci \ngrozi]i de v`ic`reala devine ideologie [i imn, iar
tot ce \nseamn` logic` [i rigoare, de tot ce presupune un rezultat sl`biciunea ajunge un soi de vinul casei.
exact. Spaima de verdictele categorice, exprimate \n litere grece[ti Be]ia de grup devine agresiv` [i se apuc`,
sau \n propozi]ii ireductibile, i-a f`cut refugia]i \n teritoriile vagului, fire[te, s`-i \njure pe cei ce pot. Pe ingineri.
\n f\[ia Gaza a frazei literare, \n teritoriile ocupate deja de toleran]a A[a c`, atunci c\nd, instalat \n confortul
semenilor refugia]i [i ei. Aici, \n ]ara f`g`duin]ei poetice, unde obiectelor fermecate care \]i u[ureaz` exis-
orice dobitoc scoate un volum de versuri f`r` s` se pr`bu[easc` un ten]a, \]i vine s` ironizezi un inginer, g\n-
pod, aici unde ecua]iile sofisticate ale lui Maxwell nu ridiculizeaz` de[te-te, drag` filologule, c` din v\rful aces-
lentoarea de g\ndire a nici unui scriitor, aici unde prostia se tor piramide casnice te privesc cinci milenii
nuan]eaz` prin metafora de breasl`, aici unde, \n absen]a de inginerie. F`r` ele, scriai poezii pe pe-
numerelor, impostura e joc de societate, aici unde, f`r` paza mili- re]ii unor pe[teri, te [tergeai la cur cu
tar` a [tiin]elor naturii, frustrarea [i insuficien]a logic` se v\nd ca pietre [i te ironizai cu ursul brun.
produse culturale, aici e cartierul general al prigoanei inginerului.
Zidurile de protec]ie s\nt ridicate la comun, din amintiri de gimna-
slujba. Pe m`sur` ce construie[te noi [i noi aplica]ii pentru teorii „dom’le, a[a ceva nu exist`“ nu se va sfii s`
de mult fumate \n rândul oamenilor de [tiin]`, inginerul \l se manifeste la fel de necioplit [i \n fa]a
fug`re[te pe bietul savant pe culoarele academiei, \l trage de redin- balivernelor unei noi teorii [tiin]ifice. Dar \n
got` [i se laud`: ia uite, dom’le, ce idee mi-a mai venit! Iar savantul ]ara me[terului Manole, oamenii de [tiin]`
\i \ng`duie verbozitatea academic` \n lazareturi special amenajate, zapeaz` mai frecvent pe canalul Discovery
numite „universit`]i politehnice“, pentru ca nu cumva tinerii cu IQ decât pe Arte, a[a c` inginerii au fost l`sa]i
peste medie s` le confunde cu adev`ratele academii. s` scoat` poe]ii la produs [i s`-i disciplineze
cu bâta când au avut tupeul s` ias` \n
|ntr-o civiliza]ie dezvoltat` armonios, inginerii \[i cunosc foarte strad`. Când inginerii \[i vor \ncheia tura de
bine locul, dar cultura româneasc` a ajuns \ntr-un hal de minorat lucru pe [antierul numit România, ne vom
deplorabil, \n care clasa intelectualilor e compus`, faute de mieux, trezi cu o ]ar` proiectat` \n \ntregime de
din doctori, avoca]i [i ingineri. Adic` din tot felul de me[te[ugari, politehni[ti: balamalele [i teoriile noastre
oameni c`rora, prin natura profesiei lor, le este interzis accesul la vor scâr]âi, iar din ]evile [i din poeziile
idee. |ntr-o ]ar` \n care doctorii sunt \nvesti]i cu sacerdo]iul, iar noastre se va scurge un lichid greu, urât
avoca]ii devin izvoare de drept, era fatal ca inginerii s` ocupe locul mirositor.
rezervat filosofului-rege. Timp de 50 de ani, inginerii au alc`tuit o
masonerie proletar`, lucrând la propriu cu echerul [i compasul
\ntru gloria marelui arhitect al comunismului neao[. |n ultimii 15
ani s-au repliat \ntr-o fals` adormire [i
au continuat s`-[i exercite influen]a pe
toate nivelurile, m`surând politica cu
[ublerul [i dreptatea cu firul de plumb.
Pericolul legionar, gol`nia activi[tilor
civici, moftul propriet`]ii au fost
mostre necenzurate de gândire ingine-
reasc` [i nu anacronisme kaghebiste,
cum le-a pl`cut multora s` cread`.
72-73
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Sfår[itul biocalculatorului
din Kutub
Cornel IVANCIUC
|n istoria antic` a Indiei, regele Asoka, nepotul lui regele \[i alege copaci din familia platanului
Chandragupta, a impus o figur` de neuitat. Supranumit calcula- sau a pipalului, care au frunze mari, num`-
torul viu, Asoka p`rea mai degrab` artist decåt inginer, de[i era rate scrupulos cu o sear` \nainte, de o ar-
capabil s` numere toate frunzele dintr-un copac din goana calului. mat` de sclave cu mult` dexteritate \n
Nu o dat` f`cea pariuri cu curtenii c` eroarea de calcul nu va dep`[i recoltarea ceaiului, [i prin aceasta s-a v`dit
cifra de zece frunze, \n plus sau \n minus. Dar nici o eroare nu c` mintea lui de inginer o \ntrecea pe cea
poate desfrunzi mintea mai eficient ca istoria. Dup` ce regele tre- artistului. Asoka n-a negat acuza]iile, dar a
cea ca vijelia pe lång` copac, solda]ii \i rupeau frunzele [i \ncepeau cerut s` fie dus \ntr-o p`dure de deodari,
s` le numere pe \ndelete cotoarele. F`r` excep]ie, Asoka a cå[tigat cu cetina dezvoltat` luxuriant, care sunt
toate pariurile. Detractorii au scos la iveal` urm`torul detaliu: cedrii mun]ilor de sub Himalaya [i difer`
vizibil de pipali, [i acolo a repetat opera]ia,
uimindu-[i \nc` o dat` asisten]a cånd a
\nregistrat o eroare de numai dou` cifre.
Nimeni n-a reu[it s` clarifice taina
abilit`]ii regelui. Ilustrul matematician ame-
rican de origine rus` George Gamow, care
a transformat matematicile \n art`, a \n-
dr`znit s` afirme, printre pu]inii, c` Asoka
num`ra doar frunzele unor copaci sime-
trici, ceea ce dup` teoria probabilit`]ilor
u[ureaz` nesperat efortul calculului. Psiho-
logii moderni au atacat o alt` pist`: gåndi-
rea hindusului difer` radical de cea a euro-
peanului, [i este una eminamente abstrac-
t`, adic` de tip ingineresc, care utilizeaz`
zona cerebral` ce guverneaz` sediul opera-
]iunilor logice. Ei n-au putut s-o [i demon-
streze, dar au argumentat c` jum`tate din
personalul NASA este de origine indian` [i
c` hindu[ii exprim`, \n chip str`lucit, forma
cea mai rafinat` pe care o cunoa[te prelun-
girea min]ii umane \n computer.
|n 1992, hindusul Swami Harikesa din
Kutub se convertea la Islam, sub numele Ali
ibn Yaqub ibn Ghazni, scårbit de jertfele
pe care trebuia s` le aduc` unor zei pe
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
74-75
hetero
vs.
gay
Totul e invers
(homocomedie tragisexual`, \n trei acte [i patru cadavre)
Iulian T~NASE
Personaje Mario (pu]in st\njenit, c`tre Rudol-
pho): Scuze, tat`, n-am [tiut c` s\nte]i aici.
Rudolpho, tat` [i gay, aproximativ 50 de ani Costi: Ne scuza]i, n-am [tiut c` s\nte]i
Cerasela, mam` [i lesbian`, aproximativ 45 de ani aici.
Mario, fiu [i gay, aproximativ 25 de ani Rudolpho (c`tre Mario): Nu face nimic,
Consuela, fiic` [i lesbian`, aproximativ 20 de ani fiule. Pute]i s` r`m\ne]i, dac` vre]i. Ne
Stephano, iubitul lui Rudolpho, 45 de ani cunoa[tem doar.
Ingrid, iubita Ceraselei, 35 de ani Mario: Nu, nu vrem s` deranj`m.
Costi, iubitul lui Mario, 30 de ani Costi: Nu, nu vrem s` deranj`m.
Carmen, iubita Consuelei, 25 de ani Rudolpho: Nu deranja]i. Rudolpho \l
s`rut` pe Stephano. C`tre Costi: Ar`]i
Un interior foarte luxos. Pe pere]i at\rn` tablouri originale de foarte bine, Costi.
Dalí, Picasso, Goya, Vermeer, Rembrandt, Van Gogh, Nicolae Costi: Mul]umesc, Rudolpho, [i tu ar`]i
Grigorescu. Camera, care arat` ca o \nc`pere de muzeu, este foarte bine.
\mp\nzit` de statui [i statuete, de Rodin, Michelangelo, Paciurea, Stephano (c`tre Rudolpho): Nici Mario
Bråncu[i. O muzic` rafinat`, poate clasic`, poate preroman- nu arat` deloc r`u.
tic`, poate jazz, se va auzi \n surdin`. Peste tot s\nt \mpr`[tiate Mario: Mul]umesc, Stephano, [i tu pari
c`r]i de filozofie, beletristic`, psihanaliz`, gr`din`rit. |n prim- a fi \ntr-o excelent` form`.
plan, dou` fotolii de epoc`, cu tapi]erie opulent`. |n st\nga o
canapea de epoc`, \n dreapta o canapea de epoc`, identic`. Mario [i Costi ies prin st\nga, nu
Peretele din fundal este o oglind` imens`, care va multiplica \nainte de a se s`ruta. Cei doi tineri nu le
imaginile, personajele, gesturile [i cuvintele acestora. Toate per- v`d pe Cerasela [i Ingrid, care \n tot acest
sonajele s\nt \mbr`cate \n smoking, b`rba]ii, [i \n rochii de timp \[i v`d de tandre]urile lor. |n
sear`, femeile. De preferat ar fi ca toate femeile s` fie \mbr`cate \nc`pere intr`, prin st\nga, Consuela [i
\n rochii identice. Carmen, ]in\ndu-se de m\n`. Dau cu ochii
de Cerasela [i Ingrid.
Actul I
Consuela (pu]in \ncurcat`, c`tre Cera-
Pe canapeaua din st\nga, Rudolpho [i Stephano se ]in de sela): Scuze, mam`, n-am [tiut c` s\nte]i
m\n`, se m\ng\ie, se s`rut`. Rudolpho [i Stephano pot s` stea, pe aici.
r\nd, unul \n bra]ele celuilalt. Pe canapeaua din dreapta, Carmen: Ne scuza]i, n-am [tiut c` s\nte]i
Cerasela [i Ingrid se ]in de m\n`, se m\ng\ie, se s`rut`. Cerasela aici.
[i Ingrid pot s` stea, pe r\nd, una \n bra]ele celeilalte. Din c\nd Cerasela (c`tre Consuela): Nu face
\n c\nd, cuplurile \[i arunc` priviri [i \[i fac cu m\na. Tandre]u- nimic, draga mea. Pute]i s` r`m\ne]i, dac`
rile pot dura 2-3 minute. vre]i. Ne cunoa[tem doar.
|n \nc`pere intr`, din dreapta, Mario [i Costi, ]in\ndu-se de Consuela: Nu, nu vrem s` deranj`m.
m\n`. Dau cu ochii de Rudolpho [i Stephano. Carmen: Nu, nu vrem s` deranj`m.
78-79
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Cerasela: Nu deranja]i. Cerasela o s`rut` pe Ingrid. C`tre mele, Stephano este o feti]` foarte ascult`-
Carmen. Ar`]i splendid, Carmen. toare, ne \n]elegem foarte bine, vrem s`
Carmen: Mul]umesc, Cerasela, [i tu ar`]i minunat. facem un copil \mpreun`.
Ingrid (c`tre Cerasela): Nici Consuela nu arat` mai pu]in mi- Cerasela: {i eu s\nt fericit`, am \nt\lnit,
nunat. \n sf\r[it, femeia vie]ii mele, Ingrid este
Consuela: Mul]umesc, Ingrid, [i tu pari a fi \ntr-o excelent` foarte b`rbat. A[ putea s` spun chiar c` este
form`. mult mai b`rbat dec\t tine.
Rudolpho: }i-am f`cut, totu[i, doi copii
Consuela [i Carmen ies prin dreapta, nu \nainte de a se minuna]i. Nu [tiu ce alt gay ar mai fi f`cut
s`ruta. Cele dou` tinere nu \i v`d pe Rudolpho [i Stephano, care una ca asta.
\n tot acest timp \[i v`d de tandre]urile lor. Cerasela: Am fost o proast`, de[i \mi
iubesc foarte mult copiii.
Actul II Rudolpho: La \nceput nu i-ai iubit.
Cerasela: M-am sim]it \n[elat`. C\nd
Acela[i interior. |n fotoliul din st\nga, Rudolpho \mplete[te un ne-am \nt\lnit atunci, \n acel bar, p`reai cea
pulov`r. |n fotoliul din dreapta, Cerasela repar` un pick-up mai frumoas` femeie din lume, aveai o
vechi. rochie str`lucitoare, roz cu buline verzi,
\nc` mai visez noaptea acea rochie.
Rudolpho: S\nt foarte fericit, am \nt\lnit, \n sf\r[it, b`rbatul vie]ii Rudolpho: {i tu p`reai cel mai dr`gu]
b`rbat din lume, aveai un costum foarte [ic,
galben cu dungi mov. {i must`cioara aceea
à la Dalí…, erai irezistibil. Nici nu mi-am
dat seama c` e[ti femeie.
Cerasela: Nici nu mi-am dat seama c`
e[ti b`rbat. Mi-am dat seama abia dup`
nou` luni, c\nd l-am n`scut pe Mario.
Rudolpho: Dup` 5 ani ne-am \nt\lnit din
nou, \n alt bar.
Cerasela: Dup` 9 luni de la a doua
\nt\lnire am n`scut-o pe Consuela.
Rudolpho: Iubitul meu de atunci, Carl
Gustav, un elve]ian de 1,99 metri, sensibil
ca o c`lug`ri]` abstinent`, era c\t pe ce s`
\nnebuneasc` de durere c\nd i-am spus c`
am doi copii. Mi-au trebuit c\teva ore ca s`-l
lini[tesc.
Cerasela: Iubita mea de atunci, Mizuko,
o japonez` foarte viril`, virgin` shintoist`
din Nagasaki, c\nd a v`zut c` \mi cre[te
burta, m-a jignit foarte tare, m-a f`cut c`]ea
heterosexual`. Apoi m-a p`r`sit. N-a[ putea
spune c` nu am suferit. |mi pl`cea s` v`d
galben \n fa]a ochilor.
Rudolpho: A[a cum am v`zut eu c\nd
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
80-81
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Consuela: Nici mie nu-mi vine s` cred c` mama a putut s`-mi caschet` de poli]ist.
fac` tocmai mie a[a ceva. S` \mi fure iubita, pe Carmen a mea, Mario (mirat): Stephano?!
incredibil. |nainte de a le \mpu[ca, le-am \ntrebat, de doi ani se Consuela (mirat`): Ingrid?!
\nt\lneau pe ascuns, nici prin cap nu mi-ar fi trecut una ca asta. Stephano (lui Mario): |n numele
dragostei, al legii [i-al sf\ntului trup, e[ti
Se aude, o dat`, soneria. Mario [i Consuela se ridic` speria]i. arestat. |i pune c`tu[e.
Ingrid (Consuelei): |n numele
Mario: Cine o fi? dragostei, al legii [i-al sf\ntului trup, e[ti
Consuela: A sunat o singur` dat`. arestat`. |i pune c`tu[e.
Mario: Po[ta[ul sun` \ntotdeauna de dou` ori.
Consuela: Nu e po[ta[ul. Stephano \l ia pe Mario de bra], \l trage
dup` el, \l culc` pe canapeaua din st\nga
Se mai aude, o dat`, soneria. Mario [i Consuela r`sufl` [i \ncepe s`-l s`rute, s`-l m\ng\ie. Mario
u[ura]i. este \n extaz. Ingrid o ia pe Consuela de
bra], o trage dup` ea, o culc` pe cana-
Mario: A sunat de dou` ori, e po[ta[ul, s\ntem salva]i. peaua din dreapta [i \ncepe s` o s`rute,
Consuela: M` duc s`-i deschid. s` o m\ng\ie. Consuela este \n extaz.
Requiemul de la \nceputul actului se
|n \nc`pere intr` Stephano, iubitul lui Rudolpho, \n smoking, transform` \ntr-o muzic` triumfal`, opti-
are m`nu[i negre, din piele, [i caschet` de poli]ist. Este \nso]it de mist`.
Ingrid, iubita Ceraselei, \n rochie, are m`nu[i negre, din piele, [i Cortina
Homo non-sapiens
vs. Homo Sexualus
Nic SÅRBU
Am participat, \n San Francisco, la o orgie homosexual` inter- brii/membrele (ho! neru[ina]ilor, la fete m`
na]ional`. (Poate nu [ti]i, Frisco e capitala tuturor celor pe care refer) s` se s`rute, pe gur`, cu implicare
plictico[ii care nu [tiu dec\t pozi]ia misionarului \i numesc activ` a limbii. Bine, dac` nu eram noi sufi-
„devian]i sexuali“.) cient de torpila]i, nu ne b`gam, c` le [tiam
De fapt, \mi trebuia o introducere impetuoas` (la textul `sta, de [mechere, dar perspectiva combin`rilor
obseda]ilor! Numai la prostii v` g\ndi]i! Da’ uite c` v-am captat de patru luate c\te dou` = [ase french kiss-
aten]ia), a[a c` am exagerat pu]in. Nu era \n San Francisco, ci pe-a- uri \ntre tipe era mult prea tentant`.
proape. {i n-a fost chiar o orgie homosexual`. Doar interna]ional`. Evident, ele au tri[at, [i a trebuit s` ne exe-
{i nici m`car nu a fost o orgie. Hai s` v` explic: jucam un joc infan- cut`m. Dup` c\te [ase shot-uri de tequila
til, dac` v` spun c` era derivat din sitcom-ul Prietenii t`i o s` r\de]i (pentru curaj [i uitare), ne-am preg`tit
de mine. Deci nu v` spun. Eram patru b`ie]i [i patru fete, [i chiar ]ig`rile de dup`, [i am trecut la treab`.
eram de peste tot: Europa, Americi, Iran, ba chiar [i Thailanda. Se Precum vede]i, faza cu uitarea n-a ]inut, dar
juca pe echipe (ele vs. noi), iar pedeapsa perdan]ilor era ca mem- n-a fost nevoie. Nu ne-a c`zut p`rul de pe
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
82-83
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
proverbul `la, cu prostul care moare de grija altuia? Am p`strat pentru final argumentul
Hai s` v` dau o list`, lung` dar distins`. Pe devian]ii `[tia nu-i suprem care ar trebui s` v` fac`, dac` nu
mai pute]i lua la b`taie (au cam murit, dar s\nt mai vii ca voi): mai \n]eleg`tori, m`car mai toleran]i. B```i
Socrate, Platon, Alexandru Macedon, Virgiliu, Traian, Sf. Anselm, \ncuia]ilor, fiecare cuplu de homosexuali
Donatello, Mahomed al II-lea, Leonardo da Vinci, Michelangelo, \nseamn` \nc` dou` femei disponibile pe
Cellini, Montaigne, Marlowe, Shakespeare, Humboldt, Byron, care s` le plictisi]i [i stresa]i voi \n baruri cu
Gogol, Whitman, Ceaikovski, Henry James, Rimbaud, Wilde, Gide, textele voastre r`suflate [i cu apropourile
Proust, Diaghilev, Mann, Maynard Keynes, T.E. Lawrence, voastre f`r` perdea, [i care, din lips` de
Wittgenstein, Cocteau, García Lorca, Eisenstein, Sir John Gielgud, op]iuni mai bune (sau a banilor), poate v`
Visconti, Tennessee Williams, Bernstein, Truman Capote, scot din monotonia labei `leia triste cu
Foucault, Warhol, Ginsberg, Nureyev… Ei nu v-ar cere s`-i iubi]i, Hustler-ul \n fa]`, deschis la pictorialul cu
doar s`-i l`sa]i pe ei s` se iubeasc`. lesbiene.
vienezilor de mai bine de dou` s`pt`måni. Deghizat \n straie de timp [i \ntr-un cu totul alt destin. |mp`ratul
l`ncier oriental, el a traversat tab`ra turceasc`, pentru a se l`sa i-a ordonat lui Sobieski s`-i salveze pe
atras \ntr-un cort, din care adia o muzic` mieunat` de oud, de vienezi [i victoria lui fulger`toare i-a ajutat
måna moale a unui locotenent sodomizat, ce i-a \ntins mieros o pe turci s`-[i abandoneze toate proviziile \n
cea[c` de cafea de por]elan pictat` cu sori [i luceferi aurii pe fond corturi, pentru a-[i sc`pa sufletele. Drumul
alb`strui, complet ame]it de cåntecul lui de filomel`, cu care regelui polon nu avea s` se mai opreasc`
Kolschitzky \[i croise drum printre primejdii. decåt \n iatacul lui Gheorghe Duca, princi-
– M` cheam` Amad Al-Tani, i-a zis locotenentul, [i sunt sirian pele Moldovei, pe care l-a smuls dintr-un
din Palmyra. Mi-am f`cut p`gubosul obicei de a gåndi logic, doar somn lene[ de putoare levantin`, \n care se
sub cerul \nstelat. Asta m-a costat pre]ul unui picior, pe care aveam visa c`l`rind pe de[elate iapa sultanului
s`-l pierd \ntr-o b`t`lie purtat` sub bolta unei zile \nnorate, \nainte printr-o sem`n`tur` de linte, ca s`-l desc`-
de a calcula consecin]ele nes`buite ale unui atac pornit cu totul p`]åneze dou` s`pt`måni mai tårziu \n
nelatimpul lui. R`mas singur pe cåmpul de b`t`lie, piciorul m-a Lvov, pentru atac cu måna armat` \mpotri-
chemat \napoi cu lacrimi \n ochi [i schel`l`ituri \n glas o bun` va cre[tin`t`]ii.
bucat` de vreme, ca un cåine credincios, care [i-a urmat pån` Timp de [apte zile [i [apte nop]i vie-
atunci pretutindeni st`pånul, \ns` nu mai aveam urechi s`-l aud [i nezii [i-au r`zbunat foamea, desf`tåndu-se
ochi s`-l v`d, c`ci se l`s` noaptea [i gåndii a[a
sub valtrapurile cerului pe care scår]åia oi[tea
luminoas` a Carului Mare: un cåine [chiop este
mai bun decåt un leu mort. Azi, \mi ]ine loc de
picior un trunchi de pin de Alep. Fii iubitul
meu.
Capul lui Amad Al-Tani p`rea \nf`[urat \n
turbanul unui surås resemnat, iar pe degetul
dragostei purta un inel mare de argint, acoperit
cu lespezi groase de onix, ca ]iglele unui turn
\ntunecat de cetate. Avea ochii de culoarea unei
r`ni deschise [i capul lui mic [i ascu]it nu
sem`na cu al nici unei rase umane.
Kolschitzky [i-a sorbit con]inutul ce[tii ca [i
cum [i-ar fi s`rutat ibovnica, apoi s-a aruncat \n
Dun`re cu hainele pe el, furi[åndu-se printre
obuzele camarazilor care-l luar` drept inamic [i,
ajuns prin dreptul satului Nußdorf, linia lui de
\not`tor greoi [i noptatic aducea deja cu cea a
unui strigoi \nghe]at. S-a pr`bu[it stors de vlag`
\n fa]a \mp`ratului [i i-a transmis cu o voce de
\necat mesajul celor din cetatea \mpresurat`,
din care o ureche atent` [i o minte pe m`sur`
ar fi deslu[it o seam` de cuvinte pline de \n-
dr`zneal`, dup` care a le[inat exemplar pentru
\ntåia oar` \n vie]i[oara lui plin` de mirosuri de
muiere [i lipsit` pån` atunci de orice fel de
evenimente faste, pentru a se trezi \ntr-un alt
84-85
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
cu cele mai alese månc`ruri din buc`t`ria lui Allah. Pe Kolschitzky aib` mirosul s`rat al valurilor m`rii prin
\l umplur` de bani [i de onoruri, l`såndu-l s` practice absolut orice preajm`, se va \mbog`]i peste noapte. Pe 27
meserie i-ar fi fost pe placul inimii. El a g`sit o mul]ime de saci plini februarie 1684, pe Domgasse, la num`rul 6,
de ni[te misterioase gr`un]e cafenii, cu miros de menstrua]ie de a deschis prima cafenea din Viena, botezat`
fecioar` får[erot`, pe care le-a luat drept måncare pentru c`mile. spre anul 1700 „La butelca albastr`“. Cånd
Abia cånd le-a amu[inat cu luare aminte [i-a dat seama c` din ele se aburii cafenelei te luau \n primire cu nu-
prepar` licoarea aceea \mb`t`toare, cu care \i ame]ise n`rile locote- mele `sta, Kolschitzky era deja mort [i
nentul turc sodomizat, [i care \l f`cu s` viseze la o c`l`torie pe \ngropat de zece ani \n l`cri]a str`mo[ilor
m`rile Sudului. Legenda spune c` cine viseaz` a[a ceva, ziua \n s`i, care plutea ca o sticl` trist` de naufra-
amiaza mare [i f`r` absolut nici o leg`tur` cu realitatea, [i f`r` s` giat pe oceanul \nnegurat al mor]ii.
pisicari
vs.
c\inari
Tase
Dan STANCIU
De-a lungul vremii (care mai mult pleac` dec\t vine), au locuit (nu mai mare), dar fioros de zici c`-l are
\mpreun` cu mine, pe r\nd – la r`u [i la bine al`turi st\nd –, felu- chiar pe dracu-n oase [i o [tie. |n felul s`u
rite feline. Nu pot spune exact ([i n-a[ vrea s` m` fac de ru[ine) de de a dormi se vede (dac` te pricepi s` vezi)
unde se iveau (din ce zone cumva str`ine), pentru ce \mi erau tri- adev`rata-i m`iestrie. C`ci doarme ([i une-
mise ([i cu ce g\nd) sau de c`tre cine. Erau menite, poate, a recl`di ori \]i pare c` visezi c\nd el viseaz`) a[a cum
ceva din ruine ori a-mi reda – cur\nd – pierduta (de-at\tea ori) doarme, vara, un m`r pe o tipsie – cu-ntrea-
culoare a unei v\rste senine, f`r` de nori. Aruncate, cel mai adesea, ga lui fiin]` adormit`, dar cu r`suflarea
de m\ini haine, de muncitori (din blocurile vecine), \n voia unei treaz` (auzi, \n fiece clipit`, cum \i palpit`
soarte meschine (de-]i venea s`-i omori, \n chinuri [i suspine, pe nara). Doarme \ncovrigat (ca [arpele
autori), toate erau – [i au r`mas mereu – regine. (Fie ele masculi Ouroboros care-[i \nghite coada), pe pat
cu aere leonine [i pasul greu sau femele divine cu pa[ii u[ori, sau pe o foaie de h\rtie, alb` ca z`pada. Pe
cuv\ntul „regine“ li se cuvine, cred eu, ca unor f`pturi st`p\ne peste un ziar de ieri (pe care l-a citit atent cu
vaste comori.) {i toate aveau pe retine aur, smaralde [i rubine, iar gheara) sau pe dulap, unde – c\nd toarce –
\n priviri str`lucirea aceea (pe care-o are un zeu) a unei alte parc` [i-ar acorda ghitara. Iar c\nd se-n-
lumine. (De-ar pre]ui-o cum ar trebui – adic` de n-ar da-o pe un toarce pe o parte [i te prive[te (de acolo,
leu – [i de-ar avea orbiri mai pu]ine, lumea s-ar opri din mersul ei, dintre vise) cu ochiul lui cel clar, sim]i cum
de rabl`, pe vechile-i [ine – \n dosul aceleia[i cortine de tabl` – cite[te-n tine ca-ntr-o carte – un abecedar,
[i-ar trece apoi de la sferele goale c`tre sferele pline.) cu toate tainele deschise.
|n pas vioi, l`s\ndu-mi pe obraz lacrimi [uvoi [i un puhoi de
regrete, unele au plecat de tim-
puriu dintre noi, spre alte (mai de
soi) planete. Au fost [i unele (ce-i
drept, rare) care ne-au dat – mie [i
celei ce \mi e so]ie – prilejul de-a
ne socoti eroi [i privilegiul
de-a-mp`r]i cu ele, am\ndoi, sc\n-
dura tare sau a[ternuturi moi, un
timp mai \ndelungat. Dar (\n-
deob[te, \ntr-un anotimp cu ploi),
c\nd ceasul le-a sunat, [i astea s-au
supus vreunei legi de-a lor [i du-
se-au fost. {i ne-au l`sat f`r` odor,
cu ochii goi, t\njind amar [i neafl\n-
du-ne un rost, p\n` c\nd ap`rea –
dintr-un neant, de undeva, ase-
meni unui dar – un nou pisoi.
Acum (fiindc` \ntotdeauna un
acum ne poart` [i ne l`s`m purta]i
de el), conlocuim cu Tase, un Tase (pentru care, c\ndva, lumina aruncase polen),
motan rebel, un tigru c\t o p`l`rie aici (pe a sa „canapea“) \ntr-o atitudine Zen
88-89
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
De ce iubim pisicile
Iulian T~NASE
Pe pisica mea o cheam` Herta [i, \n timp ce eu scriu aceste pisicile \nse[i. Iubesc pisicile pentru c` au
r\nduri, Herta st` \n bra]ele mele [i se uit` la ceea ce scriu eu aici. un schelet miraculos; pentru c` \ntotdeau-
|n vederile ei largi – care, cu totul, \nsumeaz` 280 de grade – mai na cad \n picioare; pentru c` au nou` vie]i;
intru [i eu uneori. Dar, din motive numai de ea [tiute, brusc m` pentru c` v\neaz` cu mult` gra]ie, pentru c`
v`d expulzat din generosul ei unghi de vedere, [i atunci Herta \[i v\neaz` f`r` s` se foloseasc` de arme; pen-
vede de-ale ei [i eu \mi v`d de-ale mele [i continuu s` scriu despre tru c` s\nt subtile [i fertile; pentru c` o
ea [i despre altele, continuu s` scriu despre aceast` umanitate pisic` poate na[te, \n cele nou` vie]i ale ei,
pisiceasc`, numit` pisicitate. Herta este nefum`toare, lucru 28 de pui, [i acest num`r se suprapune
obi[nuit pentru pisicile de v\rsta ei. Ori de c\te ori \mi aprind o peste durata ciclului selenar; pentru c` s\nt
]igar`, Herta m` dezaprob` vehement [i devine foarte serioas`. un exemplu de independen]`; pentru c`
|ns` oric\t de mult mi-a[ iubi pisica, nu m` pot l`sa de fumat. Prefer s\nt fiin]e libere; pentru c` se pot dresa
s`-i pl`tesc Hertei desp`gubiri pentru fiecare ]igar` fumat`, prefer doar \n m`sura \n care un tigru poate fi
s`-i dublez ra]ia de pe[te dec\t s` renun] la ]ig`ri. Herta pare s` dresat; pentru c` detest` sclavia, \n care
accepte acest schimb, de[i cum \mi aprind o ]igar`, cum fuge din c\inii se complac, vai, at\t de mult; pentru c`
bra]ele mele. Herta \mi tolereaz` fumatul, [i asta pentru c` m` pisicile l-au \nv`]at pe om s` priveasc` din-
iube[te. Dup` ce sting ]igara, Herta se \ntoarce \n bra]ele mele. |i colo de ceea ce poate fi v`zut; pentru c`
s\nt recunosc`tor c` m` accept` cu toate defectele [i viciile mele. pisica a fost primul animal divinizat de
{i, totu[i, de ce iubim pisicile? Eu le iubesc pentru c` s\nt mai egipteni; pentru c`, \n antichitate, pisicile
feminine chiar dec\t \nse[i femeile, femei pe care, uneori, le iubim au fost purt`toarele mesajului divin [i,
doar pentru c` s\nt aproape la fel de feminine [i de senzuale ca [i poate, \nc` mai s\nt; pentru c` pisica i-a sal-
vat via]a, \n de[ert, profetului Mahomed;
pentru c`, pentru pisic`, \ntunericul nu
exist`; pentru c` Gellu Naum iubea pisicile;
pentru c` e foarte adev`rat ce spunea Gellu
Naum despre diferen]a dintre pisici [i c\ini,
citat aproximativ: „Una e s` fii st`p\nul unei
fiin]e libere [i alta e s` fii st`p\nul unui
sclav“; pentru c`, scormonind \n blana
pisicii, oamenii \[i g`sesc lini[tea; pentru c`
Eugène Ionesco iubea pisicile; pentru c`
pisicile s\nt poe]i, \n timp ce c\inii s\nt cel
mult esei[ti; pentru c`, \n timp ce murea,
regele Bérenger, din Regele moare, [i-a
amintit de pisica lui iubit`, [i povestea este
una foarte frumoas`, trebuie s` o [ti]i:
„Aveam o pisicu]` ro[cat`. O poreclisem
Ovreicu]a. O g`sisesem pe c\mp, fusese
furat` de la maic`-sa, se s`lb`ticise de-a
binelea. Avea cincisprezece zile, poate ceva
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
mai mult. {tia s` zg\r\ie [i s` mu[te. Era ca o fiar`. I-am dat de n-avea \ncredere, sau du[mani de care se
m\ncare, am dezmierdat-o, am luat-o cu mine. A devenit pisica cea temea. Nu se sim]ea bine dec\t cu noi. Noi
mai bl\nd`. O dat`, s-a ascuns \n m\neca hainei unei musafire. Era eram familia ei. De oameni nu-i era fric`. Le
f`ptura cea mai politicoas`, o polite]e fireasc`, o prin]es`, nu altce- s`rea pe um`r pe nea[teptate, \i lingea pe
va. Venea s` ne salute, cu ochii c\rpi]i de somn, c\nd ne \ntorceam p`r. Credea c` noi s\ntem pisici [i c` pisicile
la miezul nop]ii. Se ducea iar s` se culce, buimac`. Diminea]a ne s\nt altceva. |ntr-o bun` zi, totu[i, [i-a zis c`
trezea ca s` se culce \n patul nostru. |ntr-o zi a g`sit u[a \nchis`. A trebuie s` ias` [i ea \n lume. A fost omor\t`
\ncercat s-o deschid`, o \mpingea cu spatele, s-a sup`rat foc [i a de dul`ul vecinilor. Era ca o pisic`-juc`rie, o
f`cut un t`r`boi nemaipomenit; o s`pt`m\n` a stat bosumflat`. |i pisic` ce g\f\ie, cu ochiul scos, cu o lab`
era groaz` de aspirator, era o pisic` fricoas`, lipsit` de ap`rare, o rupt`, da, ca o p`pu[` stricat` de-un copil
pisic`-poet. I s-a cump`rat un [oricel mecanic. A \nceput s`-l sadic. Ce r`u mi-a p`rut dup` ea! Era bun`,
miroas`, cam speriat`. C\nd am \ntors cheia [i [oarecele a pornit-o era frumoas`, era cuminte, toate calit`]ile.
din loc, a \nceput s` scuipe [i a dat fuga s` se ascund` sub dulap. {i m` iubea, m` iubea. S`rmana mea pisic`,
C\nd s-a f`cut mare, alte pisici se tot foiau pe l\ng` cas`, \i f`ceau singura mea pisic`!“.
curte, o chemau. Asta o f`cea s`-[i piard` cump`tul, nici nu se mai Pentru toate aceste motive [i pentru
clintea din loc. Am vrut s-o fac s` cunoasc` lumea. Am pus-o pe tro- multe alte motive, care acum nu se las`
tuar, l\ng` fereastr`. Era ab`tut`. |n jurul ei zburau porumbeii; \i era transcrise, iubesc eu pisicile, [i bravo
fric` de porumbei. M-a chemat disperat`, gem\nd, lipit` de perete. miaaaaaau, pardon, bravo mie!
Animalele, ca [i celelalte pisici, erau pentru ea fiin]e stranii, \n care
90-91
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
importat din Persia [i folosit pentru vån`toarea regal`, apar \n pi[e pe vreo umbr` de piatr` de la temelia
Transilvania pån` \n 1550 [i dispar pentru aproape o jum`tate de zidului, gestul era interpretat ca semn al
mileniu, ca s` \nfloreasc` \n toat` speldoarea lor \n insula Ada unei izbånzi sigure.
Kaleh, la Anul Domnului 1906 [i 1284 de la Fuga Profetului. La Ghepardul Re[id fusese cump`rat ca
Congresul de la Berlin, din 1878, participan]ii uit` s` dezbat` [i pui \n Assmara, liman la Marea Ro[ie, \n
situa]ia insulei Ada Kaleh, astfel c` \n 1906, teritoriul apar]inea de urm` cu 15 ani, de marinarul Refik
jure Imperiului Otoman, dar de facto, Romåniei. Insula va intra \n Nureddin, [i crescut de atåta amar de
componen]a Regatului Romåniei \n urma referendumului din vreme printre oameni, devenise mai blånd
1920. Un c`l`tor austriac, pe nume Alois Povlevsky, consemneaz` ca o må]` [i mai sp`imos ca un iepure, mai
la 1906 c` ostrovul era o adev`rat` arc` a lui Noe, \n care erau cres- cu seam` c` era [i jug`nit, iar \n balegile lui
cute maimu]e, cameleoni, papagali, pitoni, varani, ichneumoni, un de culoarea curcubeului, vr`jitoarele
ghepard pe nume Re[id [i o himer` botezat` Iblis. Leul Melhisadik, ghiceau ursitul fetelor de m`ritat. |n timpul
\n etate de aproape trei decenii, decedase la anul 1904, [i duhul lui zilei, umbla ca n`uc, de-a lungul [i de-a latul
se al`turase sufletelor zbuciumate ale str`mo[ilor s`i, \n Raiul ostrovului, oprindu-se adesea \n fa]a tarabe-
leilor, care \[i are s`la[ul \n constela]ia cu acela[i nume [i care lor cofetarilor, pe care-i privea cu o c`ut`-
seam`n` \n chip izbitor cu Abisinia, [i fusese ultimul leu de tur` plictisit`, \ntr-un fel aproape omenesc,
\mb`rb`tare de pe ostrov. dup` care se c`ca curcubee, iar noaptea
Ada Kaleh era singurul loc de pe \ntinderile Imperiului Otoman dormita \ntr-o volier` din lemn de salcåm.
care mai p`strase acest str`vechi obicei, cånd \ntr-o anumit` zi, St`pånul s`u Refik \l hr`nea cu m`runtaie
numit` a |mb`rb`t`rii, era purtat \n les` un leu, de jur \mprejurul de oaie [i cu ciolane de bou, [i se \ntrecea
zidurilor cet`]ii, de [apte ori la rånd, [i \n care se crede c` for]a ani- pe sine ca s`-i dea bojocul [i prapurul cel
malului se r`sfrånge asupra pietrelor, insuflåndu-le curaj [i mai ar`tos.
\mb`rb`tåndu-le \n timpul asediului. Dac` se \ntåmpla ca leul s` se Cånd Refik Nureddin \l cump`r` din
Assmara, Re[id mai [tia \nc` Tat`l nostru \n
ge’ez, limba sfånt` a cre[tinilor etiopieni. Se
oprea \n coad` [i \ncepea s` latre [i s`
cåsåie rug`ciunea, din morm`ieli, miorl`ieli
[i schel`l`ituri muzicale, a[a cum \i auzise,
poate, pe c`lug`rii cop]i din Axum [i
Lalibella: „Abuna za ba samajat. Jet qad-
das semeka temsa mangeschteka. Wa-
jekun faqadeka bakama basamaj
kamahu bameder. Sisajana zalala elate-
na habana jom. Hedeg lana abbasana
wagegajana kama nehnani nehdeg laza
abbasa lana. Itabeana egzio westa man-
sut alla adhenana wabalehana emkwellu
ekuj, Amen“. Ca s`-l treac` la Islam pe
ghepard, Refik l-a \nfometat pån` ce-a uitat
Tat`l nostru [i i-a dat de måncare abia cånd
Re[id a \nv`]at chemarea la rug`ciune a
muezinului, c` acuma, de cånd \l cump`-
rase, considera c` dihania trebuie s` treac`
Natur` vie cu un motan cu blan` ]in\nd \n bra]e un ziarist cu barb` la dreapta credin]` a Profetului: „Allaaahu
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
92-93
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
94-95
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Planeta pisicilor
Drago[ BUCURENCI
S` zicem c` pisicile sunt mai inteligente decât noi, cum le tot piatr`, fier [i siliciu. S` m` pupe Henri
place pisicarilor s` sus]in`. |n cele ce urmeaz`, am \ncercat s`-mi Bergson undeva, dar omul va mai crea \nc`
\nchipui ce-ar fi f`cut pisicile dac` ar fi ajuns \n fruntea speciilor. zece mii de ani unelte de creat unelte [i tot
Sunte]i liberi s` privi]i textul meu ca pe o simpl` ipotez`. El a fost nu cred c`-i va plezni prin minte prototipul
\ns` scris ca un \ndemn la revolt`. uneltei de creat timp liber. Unealta care s`
m` lase naibii s` m` odihnesc. Pentru c`
Dar mai \ntâi s` arunc`m o privire spre realiz`rile noastre ca omul e atât de prost \ncât s` spere c` siliciul
specie-conduc`toare. De j’de sute de mii de ani muncim ca dis- va munci \ntr-o zi de unul singur.
pera]ii pentru c` ne \nmul]im ca iepurii. Iar strategia noastr` de
lupt` \mpotriva muncii a fost gre[it` de la bun \nceput. Ce-am f`cut Acum, ce cred eu c` au f`cut \n locul
pân` acum ca s` sc`p`m de ea? Am automatizat uneltele [i i-am nostru pisicile, dac` ne-au dep`[it cu
convertit pe vechii muncitori cu sapa [i ciocanul \n muncitori cu adev`rat \n inteligen]`? Dup` ce-au domes-
butonul [i maneta. Adic` i-am l`sat a[a cum i-am g`sit: muncind. ticit maimu]ele, adic` pe noi, [i ne-au
Ast`zi sper`m s` cre`m inteligen]` artificial`, pentru ca industria \nv`]at s` le prindem pe[te, s-au prins c` ele
automatizat` s` lucreze singur`. Cum spuneam, o strategie de pot s` toarc` lini[tite \n timp ce noi ne
cacao. Ne chinuim s` gref`m inteligen]` regnului mineral. Am uitat chinuim s` le asigur`m hrana. Dac` s-ar fi
complet c` cea mai mare realizare \n epoca primitiv` a fost domes- oprit aici, le-am fi prins pe[ti [i \n zilele
ticirea animalelor, adic` a unor fiin]e inteligente. |n loc s` le noastre, \n timp ce ele s-ar fi chinuit s`
folosim ca pe ni[te unelte vii, pe care s` le \nv`]`m s` munceasc` ating` culmi neb`nuite ale progresului
inteligent \n locul nostru, am preferat s` confec]ion`m unelte din cibernetic. Dar pisicile au fost mai
inteligente decât noi. Probabil c` s-au prins
[i ele c` diviziunea muncii e porti]a de
ie[ire din era primitiv`. Dar au v`zut [i nea-
junsurile care vin odat` cu deschiderea
porti]ei – inegalitatea social`, orele peste
program, con[tiin]a de clas` [i cafeaua
decofeinizat`. A[a c` au scos castanele din
foc cu mâinile (pe atunci labele) noastre.
Ne-au l`sat pe noi s` ne dezvolt`m [i s` s`
domesticim animale mai proaste ca noi, pe
care s` le folosim f`r` prea mult` imagi-
na]ie. Pisicile au continuat s` toarc` \n timp
ce noi ne-am apucat de f`cut unelte [i
unelte de creat unelte. Nu s-au oprit din
tors nici m`car când am inventat motorul
cu aburi, pentru c`, de[i lor nu le folosea la
nimic, nou` ne mai d`dea cât de cât o
ocupa]ie. |n tot timpul `sta, ele au continu-
at s` tr`iasc` pe lâng` a[ez`rile noastre, iar
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
noi le-am \ndestulat nevoile de hran`, ad`post [i securitate. A]i \n]elepciune, c` nu le folose[te la nimic ca
v`zut vreo pisic` mul]umind pentru hrana care i se ofer`, cum fac, noi s` [tim cine ne conduce, pentru c` asta
de exemplu, câinii când dau din coad`? Nici n-o s` vede]i. A[a cum nu poate duce decât la revolt`. Oamenii
n-o s` vede]i vreo ]`ranc` mul]umind vacii pentru c` i-a dat lapte. liberi muncesc mai bine [i mai eficient
E o simpl` chestiune de a[ezare \n lan]ul trofic. Vaca e sub noi. Noi decât sclavii. A[a c` pisicile ne-au redat
suntem sub pisici. liberul arbitru [i ne-au l`sat s` credem c`
muncim pentru noi. Ne d`m de ceasul
Bun, dar dac` suntem, cu adev`rat, domina]i de aceast` specie, mor]ii s` facem rost de mâncare, de cas`,
cum se face c` noi nu suntem con[tien]i de lucrul `sta? De ce nu de ma[in`, de credit la banc`, de ]oale [i de
ne informeaz` pisicile, ca pe Moise: „Noi suntem zeii vo[tri“? De ce educa]ie pentru copii [i, \n timpul `sta,
nu primim ordine de la pisici? Cum de suport` s` le c`lc`m uneori primim o pisic` \n cas`, \i d`m s` m`nânce,
cu ma[inile? Cum de permit progeniturilor noastre s` le trag` de \i cur`]`m con[tiincio[i excre]iile, o sc`rpi-
coad` pe progeniturile lor? Ei bine, lucrurile nu au fost dintotdeau- n`m când are chef [i nu a[tept`m \n schimb
na a[a. Exist` dovezi c` omul venera pisicile \nc` din neoliticul tim- din partea ei nici m`car un „Miau!“. Din
puriu. Iar un basorelief din mileniul IV \.Chr. ne arat` pedepsirea perspectiva evolutiv` a pisicilor, am ajuns
oamenilor de c`tre feline. |ntre timp, \ns`, pisicile au ales s` se ni[te vite cu multiple extra-op]iuni. Am
retrag` \ntr-o domina]ie t`cut`. E posibil s` fi aflat, \n marea lor ajuns unealta perfect`.
96-97
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
de supus al ei, un personaj decorativ \n via]a-i de suveran` r`sf`]at` V` imagina]i ni[te persane puturoase, care
[i plin` de ifose. Din c\nd \n c\nd o apuc` plictisul [i se coboar` pe nu se scoal` c\t e ziua de lung` de pe
lumea asta ca s` m`n\nce sau s` miorl`ie isteric, f`r` ca nici ea s` calorifer, s`rind la g\tul ursului [i risc\ndu-[i
[tie prea bine de ce. Vede]i, pisica seam`n` prea mult cu un anu- via]a? H`, h`, s` fi]i voi s`n`to[i! Ca s` nu
mit gen de femei pe care nu prea le agreez: pisicitele. |ntre pisici [i mai zic de povestea aia din copil`rie cu sol-
pisicite nu e prea mare diferen]`, poate doar c` femeile din specia datul care moare [i c\inele lui se a[eaz` pe
asta nu las` at\ta p`r, precum surorile lor cele feline. {i mai e o marginea morm\ntului, r`m\n\nd acolo
chestie pe care trebuie s-o spunem pe [leau: c\inii se dreseaz`, iar fl`m\nd [i \nsetat p\n` la cap`t. O pisic` n-ar
pisicile ba. Iar eu ca fiin]` suveran`, ca st`p\n consacrat al lumii ani- sta l\ng` tine nici cinci minute \ntr-o astfel
malelor, ca specie cu verv` comunicativ`, am nevoie de supu[i de situa]ie. Ar face st\nga \mprejur [i s-ar
credincio[i [i inteligen]i, c`rora s` le ofer oase, cr`n]`nele, aciua la prima farfurie de lapte \nt\lnit` \n
afec]iune [i mai ales vorbe. {i vreau ca animalele s`-mi r`spund` la cale. De-aia zic, c`]elul e o \ntrupare ange-
r\ndul lor cu aceea[i moned`. S` \n]eleag` un „{ezi!“, un „Aport!“, lic`, pe c\nd pisica e chipul femeii \n regnul
un „Ho]u’!“ [i s` m-ajute \n via]` la ceva. De-aia omul s-a apucat \n animal. Hai, z\t de-aici cu cozile voastre las-
paleolitic sau mezolitic, nu mai [tiu exact, s` dreseze c\ini [i nu pi- cive [i insidioase, c`-mi umple]i textul cu
sici. Ce s-ar fi f`cut ciobanii ancestrali cu o droaie de pisici la st\n`? fire de p`r!
De ce nu iubesc c`]elele
Daniel GOACE (Hot DG)
Bun` ziua, domnilor [i, respectiv, v` ling m\na, doamnelor! Eu la c`ldur`, da’ io o s` r`m\n aici la -15 grade,
s\nt pisica vecinei lui Daniel Goace. C\teodat`, c\nd st`p\na mea ’te-n cap p` m`-ta! N-ai o bucat` de salam?
las` geamul deschis la balcon, mai traversez parapetul [i m` duc s` Ham-ham!“. A[a, [i \n timp ce tu dai s` te
m` mai joc cu mouse-ul de la calculatorul lui. ...Mam`, ce m` mai aperi de c\ine cu saco[a [i nu [tii cum s` te
enerveaz` c` [i-a luat mouse optic! Mou[ii optici n-au nici un mai faci c` apuci de pe jos s` dai dup` el,
farmec. Cine naiba o fi venit cu ideea s` \nlocuie[ti o bil` dr`gu]` apare o tanti care \]i zice s` vorbe[ti cu
de cauciuc pe care po]i s-o rostogole[ti pe mas` cu o lumin` ro[ie c\inele. P`i, s` nu-i dai cu c\inele \n cap?
care nu fuge nic`ieri? |n fine, altceva voiam s` v` spun. |ntr-o zi am
v`zut c` se apucase s` scrie un text \n leg`tur` cu c\inii, a[a c` am 2) |n al doilea r\nd s\nt fal[ii
a[teptat s`-i sune telefonul [i, c\t timp s-a dus s` vorbeasc`, am tas- iubitori de c\ini.
tat eu cu l`bu]ele chestia asta [i apoi am dat „Send“ pe mail la ~ia care trebuie s` se \mprieteneasc` cu
office@catavencu.ro. Dup` p`rerea mea de pisic`, iubitorii de javrele din parcare ca s` poat` s` se urce
c\ini (vorbesc de cei maidanezi) se \mpart \n mai multe categorii: diminea]a \n ma[inile personale, respectiv
s` nu doarm` seara pe bancheta din spate,
1) |n primul r\nd s\nt `ia din specia „Vorbe[te cu ei, din cauz` c` maidanezii din parcare s\nt
mam`, c` nu-]i face nimic!“ h`mesi]i. Pe `[tia \i vezi cobor\nd din bloc
Cum s-or sim]i oamenii atunci c\nd vin obosi]i de la servici [i \i cu felii zemoase de jambon din `la de
\nt\mpin` o ditai javr` \n fa]a blocului, care latr` de mama focului? 164.000 de lei rupt din senvi[u’ pentru la
Acu’, fie vorba-ntre noi, dobitocul nu latr` a r`utate, c` eu mai [coal` al lu’ `la micu’. Sau cu cutii mari de
\n]eleg c\te o boab`, deoarece maic`-mea a stat la curte cu c\ini. De Chappy [i Pedigree cump`rate special, de
cele mai multe ori, c\inele zice „Mrrr... omule, tu intri acum \n cas` r\d c\inii de ei [i cu fundu’.
98-99
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Dragostea
Viorel MO}OC
Draga mea, medical. Dragostea, a[a, patologic`, cum
}i-am mai zis: dup` cercet`ri \ndelungate [i laborioase, ni[te zic cercet`torii `ia c-ar fi, folose[te din plin
savan]i occidentali, angaja]i \ntr-un colectiv de studii multi-pluri- s`n`t`]ii. Se [tie doar c\te boli se transmit
disciplinare, au ajuns la o concluzie c\t se poate de interesant`. pe cale sexual`. Or, ce naiba po]i p`]i din-
Dragostea, sus]in ei, reprezint` cel mai patologic moment din exis- tr-o dragoste curat`? Cel mult s` te alegi –
ten]a fiin]ei umane. Nu presupune morbiditate [i nici boal`. dulce suferin]` – cu o grip` zdrav`n`, dup`
|nseamn` doar – folosesc cuvintele lor – pierdere de sine. Or, \n o plimbare pe ploaie sau ninsoare. Aici,
societatea contemporan`, unde individualismul [i performan]a pesemne, copilul nostru va replica [i m` va
personal` s\nt valori foarte importante, se poate spune c` exist` informa c`, de decenii bune, s-a inventat
mul]i b`rba]i [i foarte multe femei care n-au cunoscut niciodat` prezervativul. Va fi un bun prilej pentru
acest sentiment. M` rog, tu niciodat` nu ]ii minte ce-]i povestesc mine s` trec, subtil, la lec]ia urm`toare. |n
eu… Dar fii sigur` c` altfel m-a[ \n]elege cu copilul nostru (orice, miezul problemei. |i voi mai turna [i lui un
numai b`iat s` fie!), \nc` de c\nd s-ar na[te. L-a[ zg\l]\i zdrav`n \n pahar [i-i voi zice: „P`i, vezi c` nu te-ai
leag`n [i i-a[ striga: |ndr`goste[te-te, fiule, \ndr`goste[te-te! Pe prins, b`i fraiere?! C\nd te \ndr`goste[ti
urm`, c\nd ar cre[te mare – ce mai, ditamai fl`c`ul! – a[ \ncerca s`-l de-adev`ratelea, te \ndr`goste[ti neprote-
conving de utilitatea acestui, ca s`-i zic a[a,
sentiment. (Apropo, tu ai observat cum s\nt
pu[tii din ziua de azi? Tot timpul \ntreab`: „Da’
chestia asta la ce-mi folose[te?“.) Ne-am duce,
deci, \n buc`t`rie, ca s` nu te deranj`m, ne-am
turna c\te un p`h`rel [i am porni o discu]ie
serioas`, ca \ntre b`rba]i. A[ \ncepe \n primul
r\nd prin a-i spune c` dragostea, \n sine, nu
folose[te la nimic. Lucru care mi se pare super-
cool, marf` de marf`. Dar, a[a cum o fi ea,
dragostea prezint` o serie de avantaje. Nu
neap`rat \n opozi]ie cu sexul, care [i el e bun,
ba chiar, uneori, bun-bun de tot. Totu[i, s` fim
sinceri, cam c\t dureaz` cea mai tare partid` de
sex? O or`, dou`, trei, hai, o noapte [i \nc-o zi
dup-aia, cu inevitabile pauze. |n schimb, c\nd
e[ti \ndr`gostit, iube[ti tot timpul. S-au v`zut
cazuri c\nd o dragoste adev`rat` a durat o via]`
\ntreag`. Ar fi, deci, problema duratei. {i, ca s`
fiu un pic m`gar, mi-a[ \ncheia expunerea la
acest capitol, zic\nd verde, tot ca \ntre b`rba]i:
„Partea mi[to cu dragostea, fiule, este c` nu
termini niciodat` prea devreme“. M-a[ dedica
apoi explic`rii aspectelor de ordin sanitar [i
102-103
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
jat!“. A accepta dragostea \nseamn` un gest de suprem curaj. N-ai \n buc`t`rie, p\n` c\nd te-a[ auzi c` m`
de unde s` [tii ce ]i se poate \nt\mpla [i, cu toate astea, accep]i chemi iar`[i la tine, iubita mea mereu ima-
pierderea de sine. Dragostea – zicea mai de mult un prieten de-al ginar`. Stai s` termin ]igara [i-]i voi spune
meu – este singura iluzie acceptabil`. Cel care iube[te [i/sau este c` te iubesc la fel ca-n prima zi, [i chiar mai
iubit mi se pare cel mai mare [mecher. La o adic`, aproape oricine mult, de c\nd m-am convins care-i treaba cu
poate pl`ti pentru sex. Pe c\nd dragostea este gratuit`, prin \ns`[i dragostea: \n fond, n-ai nimic de pierdut. {i
natura ei, [i tocmai de aceea n-are pre]. Cu acest ultim argument chiar dac` e s` te g\nde[ti la cel mai r`u
de factur` economic` (cred c` ai observat [i tu c\t de aten]i s\nt la lucru care ]i se poate \nt\mpla, glumesc,
bani `[tia micii) mi-a[ \ncheia \nv`]`turile c`tre fiul nostru descoperi c` nu-i mai r`u dec\t \n sex.
nen`scut. R`m\ne doar, cel mult, triste]ea de dup`.
El ar zbughi-o iute \n ora[, cu b`ie]ii, eu a[ mai r`m\ne o vreme
peti]ie stupid`, fiindc` to]i ader` la ea. Ca [i cum pe lume ar exista Recordul e stabilit pentru totdeauna.
un singur sport, caiac-canoe, [i toat` lumea, indiferent de epoc`,
numai asta ar practica [i nu [i-ar dori altceva dec\t s` dea la rame. Iube[ti [i e suficient.
Mult mai interesant` mi se pare o competi]ie nou`, de iubire. Se Nu ai nevoie s`-]i faci opera]ie de m`rire
poate juca pe echipe sau individual. Pe echipe: se iau dou` cupluri a dragostei, s`-]i bagi silicoane \n dragoste,
[i se las` s` se \ndr`gosteasc` \n paralel. Se apreciaz` viteza cu care ca s-o faci mai tare. (E drept, cei tr`da]i \n
s-au \ndr`gostit. Se d` proba de rezisten]` \n care se vede care dragoste simt uneori nevoia s`-[i mic[oreze
cuplu e \n stare s` se iubeasc` mai mult timp. Se bag` [i cursa de profund iubirea fa]` de tri[or, ca s` le fie
obstacole ap`rute \n via]`. Individual: se pun doi concuren]i s` u[or s` se rup` de el. Dar [i aceasta consti-
iubeasc` aceea[i persoan` [i se m`soar` performan]ele de iubire tuie o diferen]` fa]` de sex, unde nu prea se
dup` un criteriu simplu: iese c\[tig`tor concurentul care reu[e[te solicit` opera]ii de mic[orare.)
s` iubeasc` mai intens, mai mult timp persoana respectiv`, aten]ie,
\n condi]iile \n care ea \l respinge [i-l prefer` pe cel`lalt. M` rog, P.S. E o tactic` a b`ie]ilor s` aga]e fete
probe de iubire se pot inventa multe, mai multe chiar dec\t vr`jindu-le cu texte de iubire, cu ce bun`-i
pozi]iile de f`cut sex [i ar fi mult mai originale dec\t de-to]i-practi- dragostea [i cum mai [tiu ei s` iubeasc` de
catul „tu c\te-ai avut, m`?“) profund. Spre lini[tirea so]iei mele, dragi
cititoare frumoase, v` avertizez c` nu ]in s`
|n dragoste, ca [i la sex, num`rul conteaz`. v` cunosc. Accept totu[i – [i so]ia mea \mi
|n continuarea celor de mai sus, performan]a \n iubire, ca [i \n d` voie – s` primesc din partea voastr` pe
sex, se num`r` pe degete, cu abacul, cu calculatorul, cum vre]i. Dar mail felicit`rile pentru text, cu num`rul dvs.
e o num`r`toare diferit`. |n sex, cu c\t ajungi la un num`r mai mare de telefon, ca s` v` pot suna [i, bine\n]eles,
de partenere (parteneri), cu at\t e[ti mai tare, deci recordul r`m\ne mul]umi pentru felicit`ri.
deschis tot timpul. |n dragoste, performan]a maxim` e cifra 1.
104-105
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
amator de sporturi extreme cu capul propriu, î]i meri]i soarta. În nu [tiu, au inima prea mare – un exces de
acest din urm` caz, vei repeta acelea[i gre[eli over & over. Vei fi ventricul sau de auricul, parc` a[a le zice.
servit cu aceea[i varz` f`r` program fix. Vei fi o ve[nic` pagub` Un sfat: ori apela]i la chirurgie, ori încerca]i
colateral` a acestui instrument de tortur` numit inim`. Reclama ar [i pozi]ia cealalt`. V` spun eu, e mai s`n`-
putea suna cam a[a: Vrei s` nu mai dormi, s` nu mai m`nînci, toas`. Masoch sucks, [i to]i cei care ne-au
s` nu mai po]i lucra, s` pierzi vremea visînd la ce-a fost, la ce b`gat pe gît amorul ca re]et` a fericirii au
(nu mai) e, la ce-ar fi putut s` fie? Încearc` „LOVE minus“! Î]i ia fost ni]el scrînti]i, p`rerea mea. Nu, n-are
capul cu mîna. nici un sens s` iube[ti pentru ca apoi s`
suferi. {i n-are nici un rost s` suferi pentru
Da, [tiu ce-o s` spune]i: c` Omul nu poate tr`i f`r` Iubire! C` c` nu iube[ti – sau nu e[ti iubit(`). Exist`
e-un sentiment sublim [i în`l]`tor, în vreme ce sexul e o activitate destule chestii care s` te fac` s` suferi
riscant` [i degradant`... Iar eu o s` v` spun c` nu [tiu de unde v` (Boala, Moartea etc.), e total aiurea s` mai
lua]i informa]iile astea, da-s varz`, frate! suferi [i din dragoste… Dac`-]i place cine-
În primul rînd, a[a o sta treaba cu „Omul“ – nu [tiu, nu l-am va, pune-o. Pam-pam! Dar cînd sim]i c`
cunoscut –, dar în ce-i prive[te pe oameni, `[tia nu prea zic pas la devine o chestie „serioas`“, arde-o la goan`:
sex [i, de cîte ori s-au îndr`gostit ca urmare a acestei activit`]i e-un semn c` nea Masoch a venit în vizit`.
(riscante, vezi mai sus), s-au cam fript, iar acum sufl` [i-n iaurt. {i, cum spunea [i biata Lady Di, „trei e cam
Amorul e „sublim“? O fi, dar ce-i lipse[te (cu des`vîr[ire) este aglomerat, într-o rela]ie“.
m`sura; dac` ]i-ar spune cineva Ia fii atent(`) aicea: te-ndr`- Dar e num`rul ideal pentru a începe un
goste[ti pe 11 aprilie la ora 18,21 [i te dezîndr`goste[ti pe 4 sex.
noiembrie la ora 21,08, sînt convins c` doritorii
de amor ar sta la coad`... (Adic`, totu[i – î[i face [i
omu’ ni[te planuri, nu? ) [i-apoi, sublim` e [i
Venus din Milo, dar n-am auzit s` se fi îndr`gostit
cineva de ea. (Admit c` bra]ele pot fi o problem`.)
„În`l]`tor“? Da, mersi! „Pîn` peste cap“. Toat`
lumea [tie c` cine umbl` cu capu-n nori d` în
gropi. Sau mai r`u – d` o ma[in` peste tine, na[pa
r`u de tot. Po]i cunoa[te ora, minutul, secunda
precis` cînd – pam! – te treze[ti din îndr`gosteal`
pe trecerea de pietoni, pe culoarea ro[ie a
semaforului, înainte s` fie prea tîrziu? Nu! Stai
acolo strivit sub ro]i, ca un cîine, [i nimeni n-o s`
[tie c-ai murit din dragoste… (De parc-ar mai
conta…)
În ce m` prive[te, chiar n-am nici o dilem`.
Sexul bate de departe îndr`gostelile. Nu zic, au
fost bune [i astea, c` acum [tiu cu ce se m`nînc` [i
vorbesc în cuno[tin]` de cauz`. {i ce nu te omoar`
te face mai puternic, blabla. Am r`mas prieten cu
fostele iubiri – am dat focul mai mic, acu’ merge
a-ntîia! Dar n-a[ mai trece nici mort prin chinurile
iubirii (noroc c-au fost pu]ine), [i cred c` cei
care-[i doresc a[a ceva sînt pu]in masochi[ti. Sau,
106-107
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Triumful sexului
(anti-comedie \ntr-un singur act static)
Iulian T~NASE
Personaje: Domnul Pu: M` bucur c` ne \n]elegem
Domnul Pu (f`r` v\rst`) \n pat. Avem un pat foarte \n]eleg`tor.
Doamna Pi (f`r` v\rst`, so]ia domnului Pu) Suport` totul cu mult stoicism.
Doamna Pi: Patul nostru este abstinent
Actul I [i ultimul de mai bine de 114 ani.
Domnul Pu: Nu mai este nici el t\n`r.
Non-ac]iunea se petrece \n dormitor. Domnul Pu cite[te Doamna Pi: A fost vreodat` t\n`r?
ziarul, \ntins \n pat. Doamna Pi cro[eteaz`, \ntins` \n pat. Domnul Pu: Nu cred.
Am\ndoi s\nt pe jum`tate goi, transpira]i, g\f\ie de parc` tocmai Doamna Pi: A[a zic [i eu. |]i mai amin-
ar fi \ncheiat o partid` de sex. Poart` ochelari de soare. |n dor- te[ti c\nd am g`sit patul peste canapea?
mitor este aproape \ntuneric. Domnul Pu: Da, patul nostru a iubit
mult la via]a lui. C\nd a murit canapeaua, a
Domnul Pu: Nu am mai f`cut de mult sex. M` \ntreb de ce. suferit enorm, i-au s`rit mu[tarul, patru
Doamna Pi: Da, am l`sat-o cam moale cu sexul \n ultimii ani. M` arcuri [i trei nasturi.
\ntreb [i eu de ce. Doamna Pi: Nu e u[or s` fii pat \n ziua
Domnul Pu: {i p\n` c\nd? de azi.
Doamna Pi: {i cum e posibil a[a ceva? Domnul Pu: Trebuie s` supor]i tot felul
Domnul Pu: {i de ce ni se \nt\mpl` tocmai nou`, care ne iubim de lucruri. |n pat se \nt\mpl` lucruri
de c\nd ne [tim, [i chiar \nainte de asta? cumplite. Lumea este condus` din pat. {i
Doamna Pi: Chiar a[a: noi de c\nd ne [tim? este condus` din ce \n ce mai prost.
Domnul Pu: P`i, s` tot fie vreo 237 de ani. Doamna Pi: Crezi c` patul nostru este
Doamna Pi: Numai at\]ia? Eu credeam c` ne iubim de-o mai fericit acum?
ve[nicie. Domnul Pu: Nu [tiu.
Domnul Pu: A[a credeam [i eu, \ns` nu s\nt dec\t 237 de ani de Doamna Pi: A[a zic [i eu.
c\nd ne cunoa[tem [i cel mult 235 de c\nd ne iubim la nebunie. Domnul Pu: M` bucur c` ne \n]elegem,
Doamna Pi: Timpul trece greu c\nd iube[ti. \ns` nu mi-a fost deloc u[or c\nd a trebuit
Domnul Pu: Eu a[ fi zis exact contrariul: timpul trece u[or c\nd s`-l castr`m. Un pat castrat este un pat
nu mai faci sex. m\ntuit.
Doamna Pi: Tot aia e. Doamna Pi: De c\nd l-am castrat, patul
Domnul Pu: A[a zic [i eu. nostru nu mai umbl` pe str`zi, nu mai intr`
Doamna Pi: M` bucur c` ne \n]elegem at\t de bine \n pat. \n casele vecinilor, nu mai sparge maga-
Domnul Pu: Ne ajut` [i patul, avem un pat foarte comod. zinele cu mobil` fin`. Crezi c` aude ce vor-
Doamna Pi: P`cat c` nu \l mai folosim dec\t pentru dormit. bim acum?
Domnul Pu: Nu mai s\ntem nici noi tineri. Domnul Pu: Sigur c` aude, doar nu e
Doamna Pi: Am fost vreodat` tineri? surd.
Domnul Pu: Nu cred. Doamna Pi: {i nu se simte prost c` vor-
Doamna Pi: A[a zic [i eu. bim despre el \n prezen]a noastr`?
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
108-109
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
s-au strecurat pe sub fust`. Mari[ca a icnit. Eu mi-am dus måna la cinci, Mari[ca i-a zis s`-[i schimbe pozi]ia.
prohab. Aveam treisprezece ani. Måna lui Taic`-meu i-a ridicat Mari[ca s-a \ntors \n patru picioare ca o
fustele. Mari[ca a r`mas pe jum`tate goal`. Avea o pitulice ro[ie c`]ea, iar Taic`-meu a \nc`lecat pe ea ca pe
\ntunecat`, cu penele ca m`tasea porumbului, pus` la uscat sub o biciclet`. Cånd s-a ridicat, pitulicea ei
strea[ina casei, ca s` faci din ea un ceai bun pentru toate ro[ie \ntunecat`, ca un [omoiog de m`tasea
bole[ni]ele din lume. Eu mi-am desf`cut prohabul. Cånd a murit, porumbului, a sc`p`rat ap`sat [i a aprins
mama avea cancer la sån. La mi[carea trei, trupul Mari[c`i a fost pentru o clipit` \ntunericul nop]ii. Mari[ca
acoperit de spatele lui Taic`-meu, care a \ngenunchiat peste ea, ca gui]a [i Tata a prins s` groh`ie ca un porc
pe mormåntul bunicii mele, de ziua Tuturor Sfin]ilor, cånd \i \njunghiat. La un moment dat, a scos un
aprindea lumån`ri, plångea din to]i r`runchii [i o bocea a[a: r`get atåt de puternic, \ncåt m-am speriat [i
„Mam````, cui m-ai l`sat?!“. Pi]igoiul mi s-a zb`tut neputincios \ntre am luat-o la fug` \n patru genunchi prin
degete. Mari[ca se sprijinea cu piciorul drept de cuptor, iar cu stån- gluga de coceni, am ie[it pe partea cealalt`
gul \i ara [i gr`pa spinarea Tat`lui meu, cu degetele r`[chirate. Am [i m-am oprit cu fruntea \ntr-un gard umed.
terminat \nainte de Tata. Am nechezat ca un månz \n]epat de un
t`une. La mi[carea patru, Tata mai era \nc` ocupat. La mi[carea
110-111
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
sea, totul se reduce la disputa lexical`, despre semantic`. A]i fi sur- DOMNI{OARA GOGO: |n perioada
prin[i c\te r`zboaie, divor]uri [i avorturi au fost declan[ate din interbelic`, unde mi-am petrecut cei mai
cauza problemelor de interpretare. mul]i ani din via]`, nimeni nu zicea nimic
FANTOMA LUI TERENTE: Sexul e tare, dragostea te mole[e[te. despre sex. Toat` lumea se „iubea“. Deh, o
Hai, Br`ila! chestiune de lexic, de bun-sim] [i respect
DOMNUL ILCHE: A face sex sau a face dragoste? Grea dilem`. mai degrab`. Azi, mai rar. Azi s\ntem pro[ti.
Acum, sfatul meu este s` o face]i oricum. S` nu se ghideze via]a DOMNUL MICRO: Creierul decide [i d`
dup` semantica vorbelor, ci acestea din urm` s` \ncerce, pe c\t drumul la hormon!
posibil, s` urmeze via]a. Elibera]i-v` de cli[ee lexicale [i tr`i]i [i, DOMNUL SLEDGI: Nu [tiu de unde
uneori, mai [i fute]i-v`. g`si]i voi curajul s` folosi]i asemenea
DOMNI{OARA OVER: Eu a[ spune c` majoritatea face sex – e cuvinte… Sexul nu este rezultatul unui
f`r` obliga]ii, responsabilit`]i [i alte b`t`i de cap. Tr`im \ntr-o lume izvor de dezinformare, al unei anomalii
\n care oamenilor le este fric` s` mai iubeasc`. S` fie din cauza cos- genetice, o muta]ie nou`, people enjoy
turilor?! Am senza]ia c` majoritatea are preten]ia c` a g`sit per- fucking, mereu a fost a[a, [i chiar am
soana potrivit` – c\t trece p\n` \[i d` seama c` s-a \n[elat?! convingerea c` \n zilele noastre oamenii
Foaaaaarte pu]in, luni, chiar s`pt`m\ni, [i c`utarea \ncepe din nou. s\nt mai liberi s` iubeasc` dec\t \nainte.
DOMNI{OARA NE: Cred c` ast`zi facem mai mult sex dec\t Sexul este o dorin]` ad\nc \nfipt` \n creierul
dragoste, e OK, ne sim]im bine [i apoi plec`m fiecare \n alt` nostru [i nu e corelat` cu dragostea. Dar,
direc]ie. Sim]i atingerea, dar nu m\ng\ierea. Nu mai sim]im acel combinat` cu dragostea, are, e drept, alt
tremur, acea uitare de sine, care apare numai c\nd facem dragoste. feeling, mult mai intens. Dar nu po]i s`
DOMNI{OARA ARKA: Eu am timp s` fac sex. Primesc \ntre 5 [i m`n\nci mereu budinc`. Dragostea [i sexul
7, pe-nserat. s\nt dou` nevoi diferite. Dar, cum dragoste
exist` [i f`r` sex, [i sexul poate exista f`r`
dragoste.
DOMNUL UAT: Facem dragoste, iar dac`
nu se mai g`se[te, facem noi rost cumva! C`
doar s\ntem romåni, nu etiopieni.
DOMNUL JEAN: Ideal e \nt\i s` o fu]i pe
una [i, pe urm`, s` faci dragoste cu ea…
DOMNUL ILCHE: Eu a[ reformula: mai
avem nu timp, ci mai avem LOC s` facem
dragoste din cauza sexului? Apropo, am
auzit ultima b\rf` \n ora[, cic` s-a \ndr`gos-
tit dragostea de sex. Cu c\t da]i kilu’ de
dragoste, domnu’?
FANTOMUL ELENEI LUPESCU: Dra-
gostea e un num`r cu so], sexul e f`r` so].
DOAMNA Z~: B`i deprimatule, las’ c` te
\nsori tu [i probabil vei face [i dragoste.
DOMNI{OARA Z|: Trebuie s` fii c`s`torit
ca s` faci dragoste?
DOMNUL OI}A ROZ: Eu fac jumate sex,
jumate dragoste, dar nu m` pune]i s` spun
cu care \ncep!
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
DOMNUL NOL: Dragostea este un fel de sex cu perversiuni. culinare \n domeniul sexului… Oricum, eu
DOMNI{OARA GOGO: …„making love“ [i „having sex“… Cred cred c` sexul mai trebuie rumegat.
\n continuare c` e o chestiune de lexic.
DOMNUL ILCHE: Ce rost are s` mai fac sex c\nd am unul deja? |n acest moment, sexul sare din far-
DOMNI{OARA QUER: Sexul f`r` dragoste este ca [i cum ai furia roz \n farfuria albastr`, lu\nd
m\nca o pr`jitur` stricat` – \n final, provoac` grea]`. Dragostea f`r` dragostea [i \ntreaga asisten]` prin sur-
sex este ca [i cum ai m\nca prea multe pr`jituri – \n final, ajungi tot prindere. Aplauze, \mbr`]i[`ri, muzic`.
la grea]`.
DOMNUL ILCHE: |ntotdeuana am poftit dup` metaforele
112-113
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
116-117
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
118-119
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
122-123
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
onoare. Voi, oportuni[tii mei cititori, cam pe unde vre]i s` fi]i \n f`cut istorie [i progres influen]åndu-le.
aceast` \mp`r]eal` universal`? S` nu veni]i s`-mi spune]i c` sunte]i Mozart f`r` orchestr` ar r`måne poate un
de centru, c` nu sunte]i nici de stånga, nici de dreapta, c` s` fii om geniu neascultat, dar ce-ar fi orchestra f`r`
conteaz` cel mai mult! Mozart? Ronaldinho, de exemplu, joac`
Eu, unul, m-am hot`råt de ceva vreme: sunt de dreapta. \ntr-o echip`, \n fa]a tribunelor, a sute de
Suntem pu]ini, de-a dreptul minoritari, \n fine, \ntotdeauna vor fi milioane de oameni, dar, cum ar zice
mai multe femei sau c`r]i uråte decåt frumoase [i mai mul]i pro[ti marele om de gioale [i dude Cornel Dinu,
decåt de[tep]i. „el face diferen]a pe teren“.
De cele mai multe ori, f`r` s` dezavu`m for]a unei colectivit`]i, Acum te-ai hot`råt cu cine votezi?
a unei na]iuni, individul, de oriunde ar fi el, a dominat masele, a
124-125
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
de sub mine aplic programatic o fatuitate de serviciu, dar, mai ales, acolo-n Europa? Se extindea cancerul
de timp liber. |ntruc\tva chestia asta m` indispune, sincer. Sper s` st\ngii \n lume?! Eeee, ce s` spun, c` dac`
ajung \ntr-o bun` zi st`p\nul tuturor bog`]iilor de pe planet`, pen- nu era]i voi...?! {i-a[a n-a]i f`cut vreo br\nz`,
tru c` atunci, urm\nd aceast` logic`, \mi voi permite luxul s` fiu c` tot s-a extins. (acu’ pe ton ridicat) Ce, ai
doar de dreapta, a[a cum \mi place mie. ceva cu oamenii care fac bani? Voi s\nte]i
Ce m-a mai adus la `[tia. S\nt mai conservator, tat`, de felul comuni[tii! Huuuooo! Hai, c` m-ai albit cu
meu, c` fizicu’ [i mentalu’ nu mi-au permis s` joc v\rf \mpins sau Procesul Comunismului. Nu ]i-am zis de-
mijloca[ ofensiv. {i mai s\nt cu religia. {i cu familia. Bunicu’, at\tea ori c` s-a f`cut un market research [i
Dumnezeu s`-l ierte, pe care Securitatea \l b`rbierea cu cle[tele [i acum nu ar fi rentabil? Nu e momentul,
\i f`cea pedichiura cu patentul periodic, ca erou de r`zboi [i ca fost cum zicea [i-un pre[edinte de la ei. Dai tu
t\n`r legionar, p`stra mereu, ca pe o icoan`, o... icoan`; pe care o banii, pentru caii verzi pe pere]i [i din capul
purtase \n buzunarul de la inim` pe toat` perioada frontului, de la t`u?? Ta-ta-ie (accentueaz` sugestiv-didac-
Cotul Donului, unde-[i dezlipea carnea de pe t`lpi fiind \ncercuit tic fiecare silab`), ascult`-m` cu aten]ie tu
de ger, de foame [i de ru[i, p\n`-n Mun]ii Tatra. Icoana avea \n ea [i to]i ramoli]ii t`i de dreapta, chipurile,
gaura unui glon] care n-a mai reu[it s`-[i s`v\r[easc` menirea care habar n-ave]i s` deschide]i un mail:
uciga[`. Tocmai de-asta el a avut [ansa s`-mi povesteasc` primul Lumea se mi[c`, frate!“. „P`i, v`d, zice Ryan,
despre acele lucruri pe care, laolalt` cu periu]a de din]i [i trusa de c` [i noi ne cam r`sucim \n morm\nt.“ Nu
b`rbierit, trebuie s` le iei cu tine peste tot: libertatea, democra]ia, cred c` l-a mai auzit, fiindc` managerul
proprietatea privat`, vot liber, libera exprimare, capitalism (el chiar tr\ntise deja telefonul. Urmeaz` un schimb
le-a luat cu el \n morm\nt) [i, mai presus de toate, americanii, pe de priviri descump`nite \ntre Ryan, Rizea [i
care i-a a[teptat p\n`-n ultima lui clip`. Lumea spunea c` a fost bunicu-meu. Mai harcana, pe prispa unei
boier sau industria[ v\ndut [i de-asta e c\rcota[. |mi pare r`u c` nu bodegi d`r`p`nate, Lenin, care auzise tot,
mai tr`ia c\nd, \n sf\r[it au venit yankeii, dar eu fac afaceri cu ei pr`p`dindu-se de r\s, le spune: „V-am zis io,
acum \n memoria lui. Ei, proasp`t desc`leca]i, [i cu mine, facem m` fraierilor, cu americanii vo[tri! Hai
afaceri, mai nou, cu cine al]ii dec\t cu alde Ristea Priboi. Pe motiv \n`untru s` v` dau o cafea [i-un trabuc
c` biznismanul patriot e eficient [i produce bani av\nd rela]ii cubanez. {i nu mai pune]i la inim`. Hai,
(connections, le spun ei) \n teritoriu. I-am spus asta la morm\nt lu’ veni]i, c` peste o or` m` v`d cu cretinul `la
tataie. Era gagiul la un tabinet cu alde soldatul Ryan, [i p`l`vr`geau de Ceau[escu. S` vezi ce-o s` r\d` c\nd o s`-
tot de-ale lor din armat`, cu libertate, dreapta, tra-la-la-uri. Schimb i povestesc de Priboi, care le e mai drag
de experien]` \ntre cele dou` r`zboaie mondiale. |i [ti]i c`-s cam capitali[tilor dec\t voi, apostolii dreptei.“
senili oleac`, da’ simpatici foc. B`tr\nei, ce s` le faci? Elisabeta Rizea Lenin nu se poate ab]ine [i-n treac`t \l mai
le aducea c\te-un pahar de ap` [i-o dulcea]` pe furi[, noaptea, s` tachineaz` o dat` pe bunicu-meu imit\ndu-
n-o vad` Dej. C\nd a auzit Ryan de Ristea `sta s-a schimbat un pic l pe managerul `la: „Ce vrei, dom’le, dac`
la fa]`, dar p-orm` a z\mbit, semn c` \n]elesese gluma. Pune m\na are viziune, are proiecte [i face bani?!“.
pe telefon [i-l sun` pe un nepot de-al lui de cuscru vitreg, mare Da’ las` c` am eu grij` s`-i fac hat\rul [i
executiv pe la o multina]ional` \n extindere: „Ce f`cu[i, m`?! Iote anacronicului `stuia de bunic, c` mi-e drag
ce-mi spune un prieten tovar`[ de-al meu de-aicea… P`i, m` faci de el, chit c` n-a \n]eles idealurile dreptei.
de r\s la oamenii `[tia? A[a te-am educat eu?“. ~la de la cap`tul fi- Angajez o firm` specializat` de consultan]`
rului \ncepe s` zbiere la mo[ulic`: „Dar ce vrei, dom’le? Ce-ai cu care, cu o campanie de promovare bun`, \i
Priboi `sta? Face bani, se descurc`, are viziune [i proiecte? Parc-a]i trece prin urechile acului [i c`mila, [i crimi-
\nnebunit cu securi[tii vo[tri! (acu-l imit`, sc`l\mb`indu-se [i vor- nalii comuni[ti, [i securi[tii.
bind pe nas) V-am str\ns de[tele la u[`, am luptat cu totalitarismul
comunist niiiee-niiiie, niiiee-niiiee. Ce, te-am trimis io s` debarci
stat
vs.
privat
Statul e o inven]ie
Marius BOR}EA
Statul este de departe cea mai neinspirat` inven]ie a omului. pentru a restabili ordinea [i pentru a
Dec\t s` inventeze statul, omul mai bine ar mai fi inventat o dat` \nl`tura dictatura de la Panasonic. CEO-ul
roata. Ar fi avut la momentul respectiv dou` ro]i cu care ar fi putut dictator de la Panasonic va fi judecat de un
pune ceva \n mi[care – pe c\nd cu statul n-a mi[cat niciodat` mai tribunal interna]ional, iar expertul contabil,
nimic. adev`ratul autor al agresiunii, va fugi s` se
Teoretic [i practic, statul este cea mai p`guboas` inven]ie. ascund` prin mun]ii de bilan]uri contabile,
Statul a f`cut \n Romånia 80-90% din Top 300. Dar nu asta-i princi- c`lare pe un m`gar. Fire[te, b`ie]ii no[tri nu
pala problem` a statului. Din cauza mi[c`rilor greoaie [i a lipsei de se vor putea ab]ine, astfel c` Silcotub [i
eficien]`, statul a \nceput s` aib` concuren]i serio[i. Exist` \n ziua Antibiotice Ia[i vor participa, al`turi de
de azi companii multina]ionale mai puternice dec\t statele. De alt- Coca-Cola [i Bentley, la for]a de men]inere
fel, probabil c` \n scurt timp multina]ionalele vor prelua rolul [i a p`cii [i profiturilor din zona cu probleme
func]iile statelor. {i atunci s` vezi distrac]ie: Panasonic va invada Panasonic.
Adidas ca s`-i ia resursele de cash-flow, OMU (Organiza]ia De asta ]in \n acest moment cu statul,
Multina]ionalelor Unite) se va autosesiza [i va trimite inspectori pentru c` nu vreau s` fiu guvernat de multi-
prin birourile agresorului, iar Coca-Cola [i Bentley vor interveni na]ionale. Chiar nu am chef s` merg din 4
\n 4 ani s` votez CEO-ul, CA-ul [i brand-
managerul. Al doilea motiv pentru care ]in
cu statul: pentru c` m-am s`turat de cura-
jo[ii care \njur` statul din toate pozi]iile,
statul fiind, a[a cum se [tie, o proast` care
tace [i \ncaseaz` [i nici nu te spune familiei.
Al treilea motiv este c` trebuia s` ]in` cine-
va [i cu statul \n Almanahul `sta, [i nu prea
s-a \nghesuit nimeni. |n fine, ultimul motiv
pentru care ]in cu statul este c`, din cauza
\nt\rzierii la predare a acestui text, [`fu’ care
se ocup` de Almanah m-a amendat cu un
milion ROL. Statul m-ar fi iertat sau m`car
m-ar fi ree[alonat.
128-129
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
132-133
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
spitalelor ruse[ti din Ploie[ti, Buz`u [i Br`ila. Cånd va comite \ns` va \ntoarce \n Romånia \n septembrie 1879,
un [ir nedefinit de agita]ii \n spatele frontului ]arist [i va fi suspec- pe care nu o va mai p`r`si de-atunci nicio-
tat de acte de spionaj [i propagand` revolu]ionar`, va fi invitat, dat`, iar Preferanski o va lua pe drumul
printr-o fals` telegram`, \n numele Crucii Ro[ii, la Constan]a, iar pierzaniei, spre temni]ele Belgiei, din care
cånd va fi scos de pe teritoriul Romåniei, va fi \nh`]at de ru[i [i nu va mai ie[i decåt cu picioarele \nainte,
deportat la \nchisoarea Petru [i Pavel din Petrograd. Dup` o jude- pentru atac cu måna armat` \mpotriva unui
cat` obiectiv` [i o sentin]` \nc` mult prea blånd`, soldat` cu un exil ciopor de babe din Bruges, pe care le-a
pe via]` \n colonia Mezeni de lång` Arhanghelsk, pe ]`rmul M`rii jefuit de banii de co[ni]` [i de scufiile de
Albe, singurii s`i interlocutori, pe care nu-i mai poate \ns` agita, c` dantel`.
nu le [tie limba, sunt ur[ii albi, balenele albastre, morsele gestante Ob]ine de la autorit`]i concesiunea
[i o iarn` tiranic`, dezumanizant`, f`r` mam` [i tat`, care dureaz` restaurantului g`rii din Ploie[ti, sub motivul
pe pu]in trei sferturi din zilele unui an. Cu fondurile deturnate de c` i-a ajutat pe emigran]ii moldoveni din
la Crucea Ro[ie rus`, Gherea a mituit paznicii [i a evadat din Basarabia, c` le-a f`cut rost de acte false, de
Mezeni, \mpreun` cu deportatul Preferanski. O balenier` norve- bani de buzunar [i de bilete de c`l`torie, de
gian` \i va pescui de pe coastele Arcticii, \n dreptul taberei culcu[uri prin magherni]e, poduri [i
Navolok, unde se refugiaser` dup` un mar[ de o s`pt`mån`, demisoluri [i de locuri de munc` la c`ile
\ntr-un ad`post de vån`tori, \n care au lins untura rånced` de foc` ferate romåne. Cu veniturile atrase finan-
[i au lip`it scoicile putrezite lep`date de valuri [i algele albastre ce ]eaz` mi[carea revolu]ionar` din Rusia [i,
\mb`lo[au falezele de granit. Vasul \i va depune, aproape epuiza]i din ce-i r`måne, \[i continu` agita]ia socia-
[i cu gingiile roase de scorbut, \n portul Narvik, de unde Gherea se list` \n Romånia. |n 1880, public`, sub pseu-
donimul Caius Grachus, „Scrisoare des-
chis` c`tre I. Br`tianu, Ministru-pre[edin-
te“, care este prima platform`-program a
mi[c`rii socialiste, iar \ntre 1882-1884
scoate Contimporanul. Lupta lui \mpotriva
intereselor romåne[ti va fi omagiat` de
Leon Tro]ki, care nu uit` s`-l t`måieze [i pe
Hristo Racovschi, un alt ]`r`noi sinistru, ce
[i-a ortografiat mai apoi numele \n Cristian
Rakovski: „Racovschi nu este romån, ci bul-
gar, din acea parte a Dobrogei care a fost
anexat` la Romånia dup` tratatul de la
Berlin din 1878. A vrut istoria ca Racovschi,
bulgar de origine, francez [i rus dup`
educa]ia sa politic`, cet`]ean romån dup`
pa[aport – care a fost expulzat din Romånia
de mai multe ori pentru activitatea sa
intransigent` revolu]ionar` – s` ajung` \n
fruntea guvernului sovietic din Ucraina, cu
care Romånia este vecin` apropiat` [i are
rela]ii neclare. Trebuie s`-]i cuno[ti vecinii,
mai ales pe aceia care sunt atåt de nesiguri
ca Romånia“.
Tro]ki a vizitat Bucure[tii \n vara anului
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
1913 [i a r`mas profund mi[cat de aspectul occidental al capitalei loc mai multe manifesta]ii de strad`, dintre
Romåniei, despre care ru[ii aveau \nc` vii \n memorie \nsemn`rile care cel pu]in una a fost dublat` de o con-
din jurnalul lui Tolstoi, consemnate cu aproape o jum`tate de veac tramanifesta]ie energic` a oamenilor de
\n urm`, \n care acesta descrie un cap`t de lume pr`fuit [i puturos, bine, care au cerut ordine [i lege [i au
cu uli]ele desfundate [i femeile de pl`cere cotropite de mai toate prosl`vit poli]ia [i guvernul.
bolile venerice. Tro]ki l-a c`utat apoi pe Gherea la Ploie[ti, \mpre- Num`rul emigran]ilor ru[i spore[te cu
un` cu Rakovski, prilej cu care a comunicat cu fo[tii matelo]i de pe \nc` vreo cåteva sute, dup` debarcarea
vasul „Potemkin“, r`zvr`ti]i \n 1905, [i a participat la o \ntrunire a potemkini[tilor. |n iulie 1905, matelo]ii de
g`zarilor de pe Valea Prahovei, care huiduiau pe str`zi interven]ia pe cuirasatul „Potemkin“ \[i ucid coman-
Romåniei \n r`zboiul balcanic. La finele lui august se deplaseaz` la dan]ii [i se refugiaz` cu vas cu tot \n portul
Constan]a, ca oaspete al lui Gherea, [i ceva mai tårziu a scris c` la Constan]a, unde cer permisiunea s`
gar` au fost \ntåmpina]i de un potemkinist, Kozlenko, „care servea debarce \n ora[. La r`spunsul negativ al
ca vizitiu la mo[ia unui prieten medic bulgar, cu care c`l`toream C`pit`niei, amenin]` c` vor bombarda por-
\mpreun`. Dup` ce m-am sc`ldat \n mare [i am cump`rat pentru tul [i, ca s` dea [i mai mult` greutate
drum ni[te fructe de la un albanez, am plecat pe \nserate \ntr-o inten]iilor lor, trag dou` salve de tun de
tr`sur` mic`, ce m-a zdruncinat teribil. Drumul este cam rusesc [i intimidare, aproape paralel cu ]`rmul. Pån`
pr`fuit, \ntocmai ca acela de lång` Kersonul nostru, [i chiar g`inile la urm`, autorit`]ile accept` s` negocieze
se \mpr`[tie de sub copitele cailor \ntr-un mod aidoma rusesc, iar dolean]ele matelo]ilor tocmai cu Rakovski.
\n jurul gåtului cailor sunt legate m`rgele ruse[ti, iar umerii lui El urc` la bordul cuirasatului [i \i asigur` pe
Kozlenko tot ruse[ti sunt“, a consemnat or`[eanul Tro]ki \n jur- r`zvr`ti]i c` pot cobor\ lini[ti]i \n ora[, f`r`
nalul s`u. riscul de a fi extr`da]i \n Rusia, dac` renun]`
Rakovski a f`cut liceul \n Bulgaria, fiind eliminat pentru propa- la amenin]`ri. Romånia se treze[te cu o
gand` socialist`. |[i va p`r`si ]ara, iar mai apoi va urma cursuri uni- plea[c` de 700 de criminali pe cap, pu[i pe
versitare \n Fran]a [i Elve]ia. La Geneva s-a intersectat cu cercul cele mai negåndite rele. O parte dintre ei,
sociali[tilor ru[i, condus de Plehanov [i Vera Zasulici, [i a publicat condu[i de matelotul Matu[enko, vor \ncer-
articole incendiare anti]ariste [i antiruse[ti, sub numele de \mpru- ca \n lunile urm`toare s` pun` bazele unei
mut H. Inzarov. Va fi expulzat din Berlin \n 1894, pentru leg`turi celule comuniste \n Constan]a, dar proiec-
primejdioase cu anarhi[tii ru[i. Dup` terminarea studiilor vine \n tul e[ueaz` \n clipa \n care Gherea [i
Romånia, [i de aici pleac` \n Rusia, unde se amestec` direct \n Rakovski \l momesc pe Matu[enko cu doc-
mi[c`rile subversive. Este expulzat din Petrograd, la 1900, ca s` trina socialist`, pe care o \nghi]iser` deja
revin` \n capitala Rusiei pentru \nc` un an, dup` ce a corupt cå]iva mai toate centrele proletariatului romå-
func]ionari din poli]ie. Apoi se duce \n Fran]a, de unde revine \n nesc. Ca mai to]i membrii echipajului de pe
Romånia, \n 1903. Din ini]iativa lui Rakovski [i cu concursul perma- „Potemkin“, [i mujicul Matu[enko era
nent al lui Gherea, mentorul care i-a supravegheat atent pa[ii, la 9 membru al sectei scopi]ilor, dar nu renun-
ianuarie 1905 \ncepe s` fac` agita]ie printre muncitorii din ]ase niciodat` la coaie, pe care [i le purta ca
Bucure[ti, care se \ntrunesc public pentru a exprima „condolean]e pe o boccelu]` atårnat` la gåt, la cap`tul
poporului rus oprimat“, \n urma revolu]iei ruse[ti din ianuarie, unui lan] gros de argint, laolalt` cu un cru-
transformat` \ntr-o baie de sånge. Amorseaz` greve printre munci- cifix din lemn de chipru.
torii din factoreriile de tutun [i chibrituri din Constan]a, unde au
134-135
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Giorgi [i Gheorghe
Alin IONESCU
Pentru unul care a copil`rit la ]ar`, printre ]`rani de la coada dracu’ ]`rani, se mi[c` ca mor]ii. Ea se
vacii, care m`turau \n fiecare diminea]` \n fa]a cur]ii sau care gr`be[te c`-nt\rzie la banc`. A[a e-n afaceri,
adunau baleg` de cal de pe uli]` [i-o amestecau cu lut galben timpul \nseamn` bani. Au fost [i-n Grecia
ob]in\nd astfel o mastic` antiseptic` cu care \[i cur`]au podelele de anul `sta \n vacan]` [i a fost extraordinar.
p`m\nt ale caselor, noul ]`ran de ora[ plin de bani e o provocare [i Au cheltuit o gr`mad` de bani, dar a meri-
o jignire. La urma urmei, mai to]i or`[enii `[tia de adop]ie s\ntem tat. Atunci Giorgi [i Gina [i-au dat seama c`
descenden]i ai primei sau, cel mult, celei de-a doua genera]ii de via]a pentru asta e f`cut`: s` c`l`tore[ti, s`
]`rani care [i-au c\[tigat p\inea din p`m\nt. Tocmai de aceea, vezi lumea. C` o via]` are omu’ [i, p\n` la
eticheta de ]`ran trebuie cur`]at` de arogan]a gonflat` a celor care urm`, d-aia stau ei de diminea]a p\n` seara
p\n` mai ieri [tergeau vaca la fund, iar acum nu suport` s`-[i spri- la firm`. M`car \n concediu s` ias` afar`. La
jine m\inile dec\t pe un volan de piele. Asta e povestea lui anul Gina vrea s` mearg` la Paris, s` se
Gheorghe care, \ntr-un interval prea scurt pentru inteligen]a [i plimbe [i ea pe {an]elize, s`-[i cumpere de
obrazul lui, a ajuns s` se recomande George, sau mai pe engleze[te la Faiet ni[te fusti]e, c\teva bluzi]e mai
Giorgi. Cine este, de fapt, Giorgi [i ce m` enerveaz` cel mai tare la decoltate, c`, na, are ce s` arate. {i nu vor
el? P`i, Giorgi m`n\nc` stridii, apoi \[i d` seama c` nu s-a s`turat [i s` plece doar ei doi. Vor s-o ia [i pe mama
comand` ni[te sarmale. Lui Giorgi \i place s` umble \mbr`cat la Ginei s-o \mbrace de la Paris, de la bou-
costum; asta i se pare culmea elegan]ei [i, mai mult, e convins c` tique. Acest cuplu pe care-l vedem zilnic
trebuie s`-[i asorteze singurul costum scump cu ciorapi albi, prin ora[ele patriei e un exemplu c` din
impecabili. Asta ca s` arate c`-s cura]i, s` sublinieze c`, de c\nd a acel Gheorghe a lu’ Pizdoc al copil`riei
plecat din sat, de la ai lui, e un dandy, se aranjeaz`, ]ine la imagine. mele s-a ales praful. Gheorghe umbla \n
Plus c` Giorgi are grij` de rudele sale [i vrea tot timpul s` le arate gumari toat` s`pt`m\na, iar duminic`
c` el, [i nimeni altul, e `la care are grij` de ei, care se ocup` s`-i diminea]a, c\nd o lua pe nevast`-sa [i
aranjeze, care cunoa[te oriunde pe cineva, care [tie s` se descurce mergea la biseric`, \[i punea pantofii.
[i s` fac` rost. Totul e s`-i dai un „bip“ pe mobil, c` te sun` el. Gheorghe \[i iubea vaca [i nu se ru[ina c`
Giorgi tr`ie[te cu Gina. Gina a terminat un liceu veterinar, dar nu p`rin]ii lui n-aveau dec\t patru clase, dar
i-a pl`cut s` stea la coada v`cu]ei, a[a c` a plecat la Bucure[ti [i s-a munciser` toat` via]a p\n` s` vin` comu-
descurcat. L-a \nt\lnit pe Giorgi la firma unde a venit s` se angajeze ni[tii s` le ia tot. Lui Gheorghe \i pl`cea s`
secretar` [i, dup` o s`pt`m\n`, s-a culcat cu el. Se \n]eleg bine, mai mearg` la femei [i d-aia lumea \l numise „a
ales c` Giorgi e un domn, \i cump`r` inele de aur, o duce la super- lu’ Pizdoc“. Dar Gheorghe nu s-a smintit la
market, \i ia chilo]i scumpi, d-`ia la care face reclam` R`duleasca. cap [i nu s-a g\ndit s` plece la ora[ [i s` se
La \nceput a l`sat-o s` duc` ea facturile la banc`, dar acum Gina a fac` gigolo. A r`mas l\ng` nevasta lui [i a
f`cut ni[te cursuri de marketing la o particular` [i are [i ma[in`, un continuat s` mulg` vaca din grajd. {i s`
Opel, cu care conduce nebune[te. Intr` pe contrasens, se bag` [i iubeasc` femeile din sat.
\njur` mai ceva ca atunci c\nd m\na vaca cu nuielu[a la ea \n sat. Ai
tineri
vs.
b`tr\ni
Iulian T~NASE
Personaje \ntinerim \mpreun`.
T\n`rul: B`tr\ne]ea nu are v\rst`.
T\n`rul (\ndr`gostit) T\n`ra: Nici tinere]ea nu are v\rst`.
T\n`ra (\ndr`gostit`) T\n`rul: Dac` ne iubim, dragostea nu
B`tr\nul I (pensionar) mai conteaz`.
B`tr\nul II (pensionar) T\n`ra: Dac` \mb`tr\nim \mpreun`,
Iulian T`nase (coordonator almanah) tinere]ea nu mai are nici o importan]`.
B`tr\na I (maseuz`) T\n`rul: Dec\t o iubire nesigur`, mai
B`tr\na II (maseuz`) bine o b`tr\ne]e f`r` griji.
T\n`ra: Dec\t o dragoste necoapt`, mai
Actul I bine o v\rst` \naintat`.
T\n`rul: Pisi, vrei s` fii b`tr\na mea, p\n`
Un local, cu trei mese. La masa din dreapta stau doi tineri c\nd tinere]ea ne va desp`r]i?
\ndr`gosti]i. Vorbesc \n [oapt`, se ]in de m\n`, fumeaz`. T\n`ra: Da, pisi, da, vreau s` fii b`tr\nul
Celelalte dou` mese s\nt, deocamdat`, goale. O muzic` \n sur- meu, p\n` c\nd via]a ne va desp`r]i, la bine
din`. [i la greu.
T\n`rul: A[ vrea s` \mb`tr\nesc \mpreun` cu tine. Cei doi se s`rut` prelung. |n timp ce se
T\n`ra: {i eu a[ vrea s` \mb`tr\nesc \mpreun` cu tine. s`rut`, \n local intr`, \n v\rful picioa-
T\n`rul: |n ochii t`i minuna]i v`d viitorul, m` v`d pe mine relor, B`tr\nul I, cu o saco[` \n m\n`. Se
b`tr\n, cu o saco[` \n m\n`, plin` ochi cu cartofi, ]elin`, leu[tean, apropie de masa tinerilor, se uit` la ei cu
br\nz` [i bile]ele de dragoste pentru tine. dispre], face un gest a lehamite, d` o
T\n`ra: Pe mine m` vezi \n ochii mei? b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din local.
T\n`rul: Sigur c` da. |n ochii t`i te v`d [i pe tine, e[ti o b`tr\nic` Tinerii continu` s` se s`rute. |n local
dr`gu]`, stai \ntr-un fotoliu ponosit, ]ii \ntr-o m\n` un roman de intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul II, cu
Kafka, \n cealalt` m\n` un roman de Coelho, iar la picioare ai mai dou` saco[e \n m\ini, se apropie de masa
multe medicamente pentru inim`, minte, reumatism [i literatur`. \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre],
T\n`ra: {i tu ce faci? Tu unde e[ti? face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgo-
T\n`rul: Eu m` uit la televizor, la un meci din UEFA Champions motoas` [i iese gr`bit din local. Tinerii
League. Beau ceai [i citesc Academia Ca]avencu. continu` s` se s`rute, ca [i cum nu s-ar fi
T\n`ra: Crezi c` o s` mai existe Academia Ca]avencu peste 50 \nt\mplat [i nu ar fi auzit nimic.
de ani?
T\n`rul: Sigur c` o s` mai existe. Actul II
T\n`ra: De unde [tii?
T\n`rul: P`i, nu [tiu, s\nt convins. Acela[i local. Aceia[i \ndr`gosti]i, care
T\n`ra: |mi place c` e[ti un b`rbat cu convingeri. |mi doresc continu` s` se s`rute [i s` practice diverse
foarte mult s` \mb`tr\nim \mpreun`, de[i a[ prefera mai degrab` s` gesturi tandre. La masa din centru se afl`
138-139
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
B`tr\na I: Ai v`zut?
B`tr\na II: Da.
B`tr\na I: Ce b`rbat minunat!
B`tr\na II: S-a uitat la noi.
B`tr\na I: P`cat c` nu a \ndr`znit.
B`tr\na II: Avea dou` saco[e pline.
B`tr\na I: Nu era fitecine.
B`tr\na II: Avea un aer foarte pl`cut. L-a[
cam fi luat acas`, s`-i fac o ciorbi]`, cum [tiu
eu.
B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut [i un felul doi.
Poate chiar [i-un desert.
B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut [i un masaj.
B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut un masaj erotic.
B`tr\na II: Eu nu m-a[ fi sup`rat dac` s-ar
fi dat la mine.
B`tr\na I: Eu n-a[ fi a[teptat s` se dea el la
mine. M-a[ fi dat eu la el.
B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut un strip-tease de
relaxare, pe muzic` l`ut`reasc`.
B`tr\na I: P`rea un b`rbat foarte bine.
B`tr\na II: P`cat c` a p`r`sit localul at\t de
repede.
B`tr\na I: Da, mare p`cat, iar o s` m` culc
singur` [i ast`zi.
B`tr\na II: Da, foarte mare p`cat, iar o s`
m` culc singur` [i ast`zi.
140-141
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
142-143
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
146-147
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
c`ut`ri cu latul palmei, \n care \i despicau [uvi]ele \ncålcite \ntr-o atunci doar \n limba scalzilor, [i sfår[ind cu
re]ea dens`, raci, cleni [i mrene. Au continuat s` trag` din ap` cei schimbarea alimenta]iei, ea måncånd [i
aproape trei sau chiar patru metri de p`r ai Ondinei, care p`reau bånd pån` atunci doar pe[te crud [i zeam`
s` nu se mai termine, [i cum nu m-am putut ab]ine, m-am ridicat de alge. Ceva mai \ncolo, s-au mutat \ntr-o
\n picioare [i i-am \ntrebat aproape r`stit dac` nu-mi vånd mie fata cas` de \n`l]imea, f`lo[enia, adåncimea [i
aceea goal` pu[c`. Ei mi-au r`spuns c` trebuie s` discute mai \ntåi misterul unei doctrine acvatice, iar maestru
cu Mar]ole, [i au f`cut-o de fa]` cu mine, iar Mar]ole mi-a cerut pe le-a fost patul, mare cåt o \mp`r`]ie, \n care
ea patru galbeni. I-am zis c` m` \nvoiesc, dup` care i-am pus o legea sim]urilor \[i f`cea mendrele, ca acas`
sumedenie de \ntreb`ri fire[ti, legate de originea fetei, de p`rin]i [i \n elizeul apelor, atåta doar c` Ondine i-a
rude [i a[a mai departe. cerut s`-i pun` baldachinul vremurilor de
Tot mai \ncurcat, Mar]ole mi-a zis c` fata este rusalc`, [i ei a[a odinioar`, [i bunicul meu i l-a f`cut din
au pescuit-o din apele Tisei, \n urm` cu dou` veri. |nota goal` pe m`tasea-broa[tei, la st`ruin]a ei expres`.
valuri [i cånta \ntr-o limb` necunoscut`, care i-a p`rut c` sem`na |ncepånd de atunci, afar` de r`s`ritul
\ntrucåtva cu germana. Au momit-o [i au tras-o de limb` s` le lunii, noaptea n-a mai pus nimic interesant
spun` cine l-a \necat pe un alt v`r de-al lui \n Tisa, \n urm` cu [ase deoparte pentru ei. Nunta lor a fost o nebu-
s`pt`måni. {i ea nu zicea nimic, \[i vedea pe mai departe de scald`, nie mai m`rea]` decåt orice \nchipuire, [i
f`r` s` \i bage \n seam`. |n timp ce Mar]ole o ]inea de vorb`, verii au f`cut-o la Cavarna, lång` Balcic. Bunicul
lui s-au repezit acas`, au adus n`vodul [i au ridicat-o din valuri meu era \mbr`cat \ntr-un costum de mire
\ntr-o clipit`, ca pe-o \ncre]itur` de val, \ntr-atåt era de u[oar`, [i ea luat de la Paris, iar Ondine era cånd goal`,
n-a zis nici pås, nu s-a zb`tut, n-a ]ipat [i nici n-a c`utat s` scape. cånd \nve[måntat` \ntr-o rochie de mireas`
Mar]ole a scos-o cu dou` degete din n`vod, a a[ezat-o pe iarb` \n alc`tuit` din aripi de pesc`ru[ \n zbor. Ca
picioare, iar rusalca s-a uitat la ei cu fa]a numai zåmbet [i le-a dat nunta[i, au avut un cård de [aizeci de nar-
de \n]eles din gesturi [i priviri c` \n]elege s` fie pedepsit`, atåta vali veni]i anume din Oceanul Boreal, pen-
doar c`, pentru a-[i putea duce cazna la bun sfår[it, trebuie s` tru a le s`rb`tori fericirea. Supranumit
m`nånce [i s` doarm` \n ap`. Apoi au \ntrebat-o la ce se pricepe cel inorog de mare, narvalul era vånat pentru
mai bine, [i rusalca le-a f`cut semn c` la pescuit cu p`rul de pe col]ul lui r`sucit, lung de doi stånjeni, din
cap.“ care regii Danemarcei \[i f`ceau stålpii bal-
Bunicul [i-a cump`rat nevasta [i a adus-o acas` la ad`postul dachinului nup]ial. Nunta[ii au petrecut
unei cale[ti cu perdelele trase [i pe c`i ocolite, pentru a o proteja al`turi de \nsur`]ei, la cå]iva pa[i de ]`rm,
de orice indiscre]ie, c`ci avea fa]a albastr` [i p`rul verde. Din clipa trei zile [i trei nop]i \ntr-o baie de spum`
aceea s-a trezit \n mijlocul unei \ntåmpl`ri care avea s`-l antreneze alb`, care le-a fost [ampania, dup` care s-au
\n activit`]i nea[teptate, \ncepånd cu menajul, cu \ngrijirea [i \ntors acas` \n Nordul \ndep`rtat, \n Ultima
educa]ia unei s`lb`ticiuni a naturii, c`reia i-a fost deopotriv` [i Thule.
mam` [i tat`, [i sor` [i frate, [i pe care a trebuit s-o \nve]e cele mai
elementare lucruri, ca de pild` vorbitul, ea vorbind [i cåntånd pån`
148-149
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
152-153
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
stins, c` b`tr\nii rockeri au murit, c` se sting pe undeva prin gar- \n muzic`. Tot timpul auzeai: i-am prins pe
sonierele lor, cu frigiderul plin de sticle de bere goale, r`mase de depe[ari [i le-am f`cut; erau ni[te rockeri,
prin 1995. Totu[i, c\nd mai vine c\te o forma]ie de pe afar`, ie[it` am m`turat cu ei; ce picioare \n gur` ne-au
la pensie, se cam adun`. Ciudat! dat ]iganii `ia etc., etc., etc. Dar totul avea
Ooooooh! Era s` uit. Ciuma, buba neagr`, cancerul! Raperii. s` se schimbe.
Dac` a existat vreodat` ceva cu adev`rat penibil, ceva at\t de jos,
scursura muzicii, ceva ce numai oamenii f`r` creier [i care nu au 3. {i totu[i, un avertisment primisem.
citit nici o carte puteau numi muzic`, asta era rap-ul. To]i ]iganii |n liceu, \n ga[ca local` de rockeri de la real,
ascultau rap. Rap-ul nu merit` nici `stea cinci r\nduri, care de nervi se distingea, prin albea]a pielii, o rockeri]`
s-ar putea transforma \n 10 pagini. Maneaua asta interna]ional`! cu aspect nordic. Nu genul de rockeri]`
Fund`tura, calea gre[it` pe care au luat-o camioanele cu voci mi[to puturoas`, pe care ]op`ie p`duchii. Era o
ale negrilor. Mai bine m` opresc aici. rockeri]` mai cur`]ic`, blond`, cu pielea
foarte alb`, o ciud`]enie printre brunetele
2. Antagonismul anilor `lora era \n floare. Nu puteai s` fii [i alb mioritice uzuale. Genul mai unguroaic`. |n
[i negru. Nu aveai voie s` \]i plac` [i una [i alta. Plutea \n aer con- momentul c\nd am terminat liceul, [tiu
flictul, [i T\rgu-Mure[ul ar fi fost mic copil pe l\ng` ce se putea isca sigur c` avea carnet de membru al acestei
adun`turi de rockeri. Dup` vreo doi-trei
ani, st\nd ag`]at de bar` \ntr-un autobuz
311, pe cine [i cu cine v`d eu jos \n sta]ie, la
Iancului? Pe rockeri]`! Pup\ndu-se de
mama focului cu un ]igan \mbr`cat cu pan-
taloni din `ia de stof`, negri, pe care \i
poart` oamenii care nu au auzit de blugi.
P`rea chiar \ndr`gostit`, dincolo de faptul
c`-l pupa. Tr`dase, c`]eaua! Tocmai ea!
Chintesen]a rock-ului de bun` calitate, ca
s` zic a[a, trecuse \n barca ailant`.
Nico&Silviu: „S`-mi por]i numele c\ndva“ [i Nicolae Gu]` cu [i un Death in Vegas, [i o Aimee Mann care
Nicoleta Gu]`: „At\t de aproape“, dar [i Hooverphonic cu un album stau m\ndre l\ng` ni[te ar`beasc` de petre-
\ntreg. cere [i un Rud`rel. Dac` a[ scrie titlurile
pieselor lui aici, ar lua foc tot almanahul de
{i ca el s\nt mul]i. S\nt mii [i zeci de mii pe hubb-uri, cu gus- ru[ine. S` scriu totu[i: „Pentru zdrean]a
turile completamente alandala. {i to]i au semnat pacea pentru vre- penal`“, „Am coaie de necherman“. Ani ’80,
murile alea de dulce antagonie din anii ’90. ce s-a ales de voi?
P\n` [i eu, dac` m` caut` cineva pe propria tarab`, am un Yello,
154-155
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
158-159
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
fel \nc\t \n loc s` omoare capra vecinului, \i facem s`-[i ia ei giraf`. tot au ei petrol, [i noi avem nevoie! Iar
Dar la ce bani c\[tig`, pu]ini \[i permit, deci le d`m credite. Pe care bunicilor g`sim noi ceva s` le spunem, nu
n-or s` le poat` pl`ti dec\t cu c\te dou` slujbe [i 16 ore de munc` [tiu, weapons of mass distruction, preemp-
pe zi. C\nd ajung acas`, mor]i de obosi]i, tot ce mai pot face e s` se tive war, democra]ie, frec]ie… Oricum,
uite la teveu (great invention, by the way), s` vad` mai multe ocupa]i cu jocul `la, de-a Europa Mare, `i
reclame, s` cumpere mai mult. Pe credit. Astfel, nici nu mai apuc` b`tr\ni au uitat deja de celelalte dictaturi \n
s` pun` [i ei m\na pe o carte (dec\t tot de credit). Perfect circle, care nu ne b`g`m, c` ne s\nt bune a[a cum
no? Le d`m [i pu]in crea]ionism, dar [i cea mai mare fabric` de s\nt!
pornografie din lume. {i ca s` nu observe milioanele de s`raci, |n realitate, problema acestui adoles-
miile de droga]i, sutele de \mpu[c`turi din [colile care [i-a[a s\nt cent precoce numit America nu este pu-
proaste, facem rost de un inamic extern. Cum adic` nu mai exist` terea \n sine. Asta este problema celorlal]i.
Uniunea Sovietic`? P`i, noi cu cine ne batem? Irak!? De ce nu? C` |n fond, au mai fost imperii, [i mintea ne
duce c`tre negurile istoriei (acum vorbim
pe bune), tot la romani (pentru yankei: da,
`ia de mai sus, cu cifrele f`cute din litere).
Dom’le, `[tia c\nd plecau la cucerit,
spuneau cinstit c` o fac pentru c` pot, pen-
tru c` vor, pentru c` au nevoie de aur, m\n-
care, sclavi... {i oricum, pe unde distrugeau
cu r`zbelul, mai ridicau [i ei un pod, un
viaduct, un forum, ceva. Noua Rom`, pe de
alt` parte, e o ]ar` a contrastelor. |ntre ce
spune [i ce face. {i ne mai [i explic`, supe-
rior, cum devine chestia cu drepturile omu-
lui. C` asta a fost, de altfel, ultima pic`tura
\n cutia aia de Budweiser pe care mi-au
servit-o, noua g`selni]` a \mp`ratului Tuf`:
ap`rarea libert`]ilor supu[ilor prin restr\n-
gerea lor. {i a f`cut un MinAdev mai bun ca
originalul, {i i-a spus Homeland Security
Department. Genial, dar s-a mai dat. Prin
Estul S`lbatic al Europei. A[a c` mi-am
b`gat picioarele \n el de land of the free
(f`r` adida[i, c` m-au desc`l]at \n aeroport)
[i am venit s`-mi \ncerc [i eu norocul \n
Statele Unite ale Europei.
Ce frumos a fost \n America! P`cat c` s-a
schimbat.
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
160-161
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
un program de salvare a limbii friziene sau frizice. |n Sco]ia, tot mai ]`rile Europei, inclusiv Rusia, Ucraina,
mul]i oameni \nva]` limba gedhelsh sau sco]iana, aproape Belarus, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, ba
disp`rut`. Acela[i fenomen este \ntålnit [i \n }ara Galilor, unde chiar [i Turcia, dar poate mai pu]in Elve]ia,
limba galez` sau kymric, amenin]at` cu dispari]ia, se \nva]` deja \n care tinde s`-[i p`streze v`duvia. SUE vor
[coal`, ca [i \n Irlanda, unde irlandeza sau gaelic a fost \nlocuit` de dispune de propria lor for]` armat`, care va
englez`, de sute de ani. |n Catalunya, limba catalan` a ajuns a doua divor]a, cu mare scandal, de NATO. Priete-
limb` a Spaniei. A treia ca importan]` este limba basc` sau euskara, nul meu zice c` proiectul l`rgirii Uniunii
din }ara Bascilor, iar a patra, limba galician` din provincia Galicia, Europene va dep`[i fruntariile continentu-
din nordul Portugaliei. lui [i va cuprinde inclusiv statele din bazinul
Limbile mari, vorbite pe mari suprafe]e cultivate cu soia, au estic [i de sud al Mediteranei. Conform pre-
tendin]a natural` de a se diviza \n dialecte sau hibrizi, care cu tim- viziunilor sale, care \mi dau uneori fiori, \n
pul vor deveni noi limbi. Din fericire, americana nu va ajunge nicio- viitor se va produce o ruptur` grav` \ntre
dat` o limb` universal`, atåta vreme cåt ea acuz` deja probleme SUA [i SUE, care va degenera \n sala de
acute de identitate [i unitate. |n Statele Unite se formeaz`, \n zilele lupte. Spre sfår[itul secolului XXI, o nou`
noastre, dou` noi idiomuri, provenite din amestecul englezei Americ`, u[or cretin` [i \n restul timpului
americane cu spaniola. Unul se nume[te spanglish, spaniola- confuz`, condus` foarte diferit de cum e
englez`, vorbit \n California, Arizona [i New Mexico, iar altul, condus` \n zilele noastre, va rupe rela]iile
texmex, sau texana-mexican`, vorbit pe frontiera dintre Texas [i cu }ara Sfånt`. Problema nu este dac` pot
Mexic, de o parte [i de alta a frontierei. A[a \nc\t ce limb` ameri- sau nu pot fi de acord cu prietenul meu, ci
can`, dintre cele trei pomenite mai sus, vor s` impun` yankeii ca dac` mai merit` s`-mi bat capul, ca euro-
limb` unic` a viitorului globalizat? pean, cu proiectele americanilor, de culti-
|ncepånd de aici, nu mai v`d lucrurile nuan]at, ci \n alb [i vare a soiei pe mari suprafe]e, pe care se va
negru. Am un prieten futurolog, care sus]ine c` \n secolul XXI vorbi o singur` limb`: engleza american`,
lumea liber` se va \mp`r]i \n dou` mari superputeri: SUA [i SUE, spanglish sau texmex.
adic` Statele Unite Europene. |n SUE vor intra cu anasåna toate
p`ro[i
vs.
chelio[i
Puterea p`ro[ilor,
\n dictatura chelio[ilor
Cornel IVANCIUC
Pån` \n urm` cu zece ani citeam cel pu]in [ase titluri de lite- adev`ratul sens al cuvåntului [i dac` da, de
ratur` SF pe an. |n c`r]ile astea abund` extratere[trii care au ce n-a vrut s`-[i taie nici picat cu cear`
r`spuns la orice \ntrebare [i farfuriile lor zbur`toare care te las` [uvi]a [i s-a ag`]at de ea ca \necatul de pai,
masc`. Dileme: oare de ce majoritatea extratere[trilor sunt cheli, pån` \n ultima clip`? A vrut s`-[i ascund`
zbanghii [i au picioarele \n form` de X? Despre cå]i extratere[tri cu originile extraterestre, dar s-au bunghit
plete a]i citit \n c`r]i sau cå]i a]i v`zut \n realitate sau \n filme? Oare stili[tii la timp [i l-au obligat s`-[i dea arama
de ce inteligen]a extraterestr` este cheal`, cu capul mare [i ochii pe fa]`? Exist` bi[ni]ari extratere[tri, care \n
dep`rta]i [i sa[ii? Se nasc extratere[trii f`r` p`r sau le cade p`rul de tinere]e f`ceau trafic de carpete cu r`pirea
la o vårst` foarte fraged`, pentru c` peisajele de unde vin sunt blugilor [i kentanelor din serai? Este Elena
poluate la maximum cu g`ina] de grip` aviar` [i c`c`reze de oaie Udrea o amant` cheal` de extraterestru, cu
clonat`? Mai avem nevoie de p`r, reformulez: cåt` vreme p`rul va peruc` blond` re[apat`?
mai fi un criteriu de frumuse]e la femei, \n condi]iile \n care Lumea seam`n` cu un avion care se
inteligen]a este asociat` cu chelia, puterea de concentrare cu stra- pr`bu[e[te o dat` pe lun`. Azi e vineri, ziua
bismul [i imagina]ia cu rahitismul? Este B`sescu un extraterestru \n mea norocoas`, [i o s` v` rog s` \nchide]i
u[a \n timp ce vorbesc eu, pentru c` s-ar
putea ca gåndurile mele de p`ros s` se
aud` cu totul altcumva de pe cealalt` parte
a u[ii, unde trag cu urechea chelio[ii. S` v-o
zic pe aia dreapt`: nu cred \n dreptatea [i
adev`rul proferate de Alian]`. |n vechea
cultur` a politicii romåne[ti, ni[te megie[i
p`ro[i voiau capul unor domni cu pro-
bleme de calvi]ie, iar acum e invers, de
cånd Cheliosul cel Barosan a pus måna pe
puterea p`ro[ilor. Acesta este motivul real
pentru care n-am vrut s` respir aerul fals
amical, am`gitor festivist [i profund viciat al
Pie]ei Universit`]ii, imediat dup` anun]area
scorului electoral din decembrie 2004, [i
am preferat s` fug la Paris, unde mi-am iubit
nevasta \ntr-un hotel de dou` stele din
Montmartre, timp de zece zile [i nop]i.
Ani de zile, mi-am reprimat sila de a-i
suporta pe cei pe care i-am c`rat \n spate [i
a trebuit s`-i votez, \n perioada lor de hedo-
nism cronic. Ast`zi, cei care \[i tårau bråul
164-165
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
de ]u]eri obosi]i pe miri[te [i-au tras asistente [i aerul grav, preocu- administra]ie, manageriatul conteaz` \n
pat, de sofi[ti tehno, cu studiile f`cute la ni[te [coli ajut`toare de propor]ie de 70 de procente. Asta, \n
filozofie pentru [oferii defavoriza]i. Ace[ti noi manageri, de care te condi]iile \n care chelii \mi repro[eaz` c`
ciocne[ti la fiecare cotitur`, te asigur` c` se zbat pentru binele [i nu m` preocup` binele ]`rii [i \mi scot
prop`[irea ]`rii. Atåta doar c` noii manageri, sunt c`li]i \n caceal- ochii c`, \n loc s` scriu [i s` tac, conspir la
male de cartofori [i surclasa]i de noianul de provoc`ri c`rora tre- o nou` ordine a lumii, lipsit` de calvi]ie.
buie s` le fac` fa]`, [i de \ntreb`rile mele f`r` r`spuns, pentru care Cum e mai bine pentru imaginea Romå-
au g`sit [i rezolvarea: cåte un specialist pentru fiecare \ntrebare la niei? S` conspiri pentru salvarea ]`rii tale
care n-au g`sit r`spunsul. Asta, \n condi]iile \n care veniturile mele de la o plag` necunoscut` sau s` te faci
nu dep`[esc 50.000 de dolari pe lun`. Asta, \n condi]iile \n care frate cu chelul pån` ce treci puntea [i te
ple[uvii de la putere se bat cu c`r`mida \n piept c`, \n economie [i integrezi \n UE?
Che(l)ia e la tine
Alexandru DU}U
Ce po]i s` ai, dom’le, cu chelio[ii? Nu e deloc elegant s` fii \n \n timp ce m\na de pistolar trecut prin rele
r`sp`r cu oamenii ace[tia. {i nu doar pentru c`, dac` nu au p`r, se odihne[te cu un tremur abia perceptibil
logic, este practic imposibil s` aib` [i r`sp`r. Ci pentru c` nu este pe tocul \n care se-nghesuie de-a valma ser-
frumos s` r\zi de defectele fizice ale cuiva. Dac` omul mai este [i viciile secrete [i un PD r`mas mai din vechi,
chior, pe l\ng` c` e chel, cu at\t mai neelegant. Dar dac` peste toate dar cu valoare sentimental` [i strategic`.
astea b`iatul mai este [i pre[edinte, atunci \ncepi s` te enervezi Antipesedistul Traian [tia bine un lucru.
de-a dreptul. Prea multe defecte la un loc. Ei, vede]i, de-asta s\nt, Ochii care nu se scot se uit`. {i mai [tie c`
domnule, nu at\t \mpotriva chelio[ilor, c\t \mpotriva unui chelios scurt`tura spre democra]ie [i bun`starea
anume. {i, sincer, a \nceput s` mi se cam fac` p`rul m`ciuc`, de României trece musai prin spulberarea
c\te ori \i v`d sclipirile pe sticl`. PSD-ului. {i nu at\t a partidului PSD, c\t a
Nici nu mai [tiu de c\te ori n-a c\ntat coco[ul de la alegeri ceea ce reprezint` [i, mai ales, deserve[te
\ncoace c` B`sescu, zis [i sp\nul inelelor, iar a s`rit la carotida PSD, el, dimpreun` cu toat` m`trea]a sistemului
at\ta c\t mai este ea irigat` de o inim` cu cinci stenturi, proasp`t tic`lo[it. Acum, odat` ce matale, ca pre[e-
frezat` \nainte de alegeri [i luat` pierdut r`u de tot pe la spate la dinte [i ca om, zic, plonjezi direct pe paliere
ultimul congres. I-a pironit cu o ochead` metalic` pe obraznicii cla- de-asta mesianice, hop [i contradic]ia.
sei politice – care acum, contrar obiceiului, stau \n sau sub b`ncile Chelie cu c`rare pe centru, pe dreapta sau
din fa]` ale Parlamentului. Ne-am obi[nuit ca la r`stimpuri mari- pe st\nga? Dilema \ncuietoare, [i veche de
narul s` scoat` din dotare ochiul cel r`u [i fosforic (zis [i ochiul c\nd unii oameni s-au trezit c` trebuie s`
pentru corup]i, ochiul populist sau ochiul de curat), rezervat fac` bine altora, sun` cam a[a: scopul spre
puseurilor belicos-justi]iare. Cu ochiul cel`lalt (ochiul de ciorn`, de care duce scurt`tura de mai sus poate fi
r\s [i de dans) \l scaneaz` condescendent pe T`riceanu 24 din 24. scuzat [i de mijloace mai pu]in ortodoxe,
Acest ochi posed` [i capacitatea paranormal` de a vedea prin [eful protestante, catolice [i democratice? V` da]i
PNL. {i ce vede c\nd prive[te prin el sau dincolo de el? Pe Patriciu, seama c` p\n` [i preacuvioasa [i preacucer-
bine\n]eles, care are bani, c\t n-avem noi p`r \n cap. {i toate astea nica \ntr-ale drepturilor omului Macovei va
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
fi adormit cel pu]in o dat` b\ntuit` de Corneli Zelea Codreni, ma- ales \mpotriva unuia mai boier, cum este
gistra]i corup]i [i pistoale pe sc`rile tribunalelor. C\]i dintre noi, T`riceanu, (p`r)os domnesc.
privind jurnalele TV, nu am r`mas cu m\inile \ncle[tate pe pahare Atunci c\nd z\mbea complice – nu c\nd
\ncerc\nd s` ne amintim cum se asambleaz` un Kala[nikov? |n lite- r\dea – despotul de ziua a [aptea f`r` [uvi]`
ratura totalitar` de specialitate, solu]ia inject`rii \n doz` de [oc a p`rea s` realizeze \nc` faptul c` mai nimeni
democra]iei prezint` avantajul eficien]ei [i rapidit`]ii. Democra]ia nu a ie[it \ntreg dup` ce s-a aruncat cu
este cronofag`, mai ales una cu jiglerele [i carburatorul \nfundate ]easta dezgolit` \nainte, \n v\ltoarea \ndr`-
ca a noastr`. gostirii de putere. C\nd \njura PSD-ul p`rea
Dar fund`tura logic` nu este doar a lui B`sescu, ci [i a noastr`. s` spun`: „|ntoarce]i-v` pu]in c\t \l fac eu
C`-l mai \njur` pe N`stase, treac`-mearg`. Cu ocazia asta i se mai p-`sta. A[tepta]i-m` vreo cinci ani mai
zburle[te ni]el coama, m`car aia care i-a mai r`mas pe la ceaf`. Dar \ncolo. Vede]i c` e o r`scruce a istoriei,
ce facem, tat`, cu omul dac`, dup` doar un an de mandat, el se undeva pe dreapta!“. La un astfel de paricid
zbor[e[te deja la pres` [i la societatea civil`? P`i, putea s` ne bage terapeutic, ecua]ia miz`-risc-succes r`m\ne
[i el un preludiu, o m`slin`, un jeleu, [i abia prin al patrulea an de aceea[i. Totul e ca B`sescu s` ne spun`,
mandat s` i se urce la cap [i s` ne gratuleze cu: „M`i toanto, c` doar celor care \l a[tept`m s` ias` cu scalpul
mi-a zis mama s` nu te iau! E[ti [i tu ca
Bombo [i ca toate celelalte!“. Uite c`
lupul de mare [i-a dat jos [uvi]a, dar
n`ravul, ba.
Nucleul dur de sus]in`tori ai solu]iei
incorecte, dar morale a B`sescului ar fi
vadimi[tii, care cu o mitralier` vor s` fac`
prim`var` [i cred c` adversarii trebuie
tun[i [i da]i cu DDT. Modera]ii s\nt cei
care cred c` omul asum` o duplicitate
bine gestionat`, eficace, care \n definitiv
]ine de strategia politic` [i nu poate per-
turba igiena psihic` a celui care o exer-
cit`. At\ta timp c\t un ochi se rote[te ca
s`-i ]in` spatele, iar ochiul de b`taie cau-
terizeaz` r`nile trecutului, numite pe
scurt PSD, totul e \n grafic. A[a cum
ne-am obi[nuit, un ochi se face c` pl\nge,
unul r\de. Separa]ia constitu]ional` a pu-
terilor \ntre ochi [i judicioasa lor folosin]`
va asigura deznod`m\ntul mult a[teptat.
Dar ce facem c\nd omul mai \ncurc` ochii
sau, [i mai r`u, reu[e[te s`-i focalizeze pe
am\ndoi pe o direc]ie, f`r` s` mai disting`
\ntre obiective principale [i secundare?
Atunci problema se pune dincolo de bine
[i de PSD. Excesul de testosteron, care de
obicei duce la calvi]ie, se manifest` acum
f`r` discern`m\nt [i, din complex, mai
166-167
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
corup]ilor \n m\n`, cam a[a cum spun killerii din filmele cu Pacino Morala ar fi c`, \n sine, lipsa de p`r nu
c\nd pleac` la o ac]iune \ntr-un apartament: „Dac` \n cinci minute este chiar o solu]ie imoral`. At\ta timp c\t
nu ies de-acolo [i m-a luat de cap puterea, veni]i dup` mine [i m` bretonul poftei de putere nu-]i \ntunec`
scoate]i de la guvernare!“. Sau s`-[i poat` impune singur regula de privirea [i a[a sa[ie. Dar \ntr-o tranzi]ie [i
aur a marilor juc`tori la cazinouri. Joci \ntotdeauna maximum zece a[a stufoas`, p`roas` [i n`cl`it` ca a
minute. Dup` aceea, indiferent dac` ai pierdut sau ai c\[tigat o României, uite c` nici chelia nu face cas`
avere, ie[i afar`, ca s` nu te prind` vertijul. Dac` ai chef, revii mult bun` cu pre[edin]ia.
mai \ncolo, dup` un mandat, eventual.
mare
vs.
munte
170-171
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
prosl`vesc neap`rat bronzatul [i \notul (am f`cut vreo dou` b`i \n marea \i atrage pe to]i cei care o iubesc
cin[pe zile, anu’ `sta), ci voi ar`ta doar avantajele colaterale ale printr-un farmec indefinibil, o tain` ad\nc`,
statului la mare. Ei da, am zis bine: statul! La mare chiar po]i s` stai. imposibil de exprimat \n cuvinte. {i tocmai
Spre deosebire de munte, care vr\nd-nevr\nd te oblig` s` faci ceva, de aceea ea, marea (a]i observat c` la noi
marea \nseamn` spa]iul mirific al lenevelii [i – de ce nu? – al con- cuv\ntul „munte“ este masculin?), este at\t
templa]iei. Dac` [tii s` evi]i sta]iunile hiper-aglomerate [i ]`rmurile de frumoas`, vara. |nv`luitoare, te farmec`,
complet pustii, \nc` mai po]i g`si locuri unde micile bucurii con- te \nrobe[te, te livreaz` \n bra]ele unei st`ri
sumeriste te vor convinge s` preferi marea \n locul muntelui. Ia de dulce ame]eal` – o plutire, o be]ie, un
g\ndi]i-v`! |]i aduce cineva un gin-tonic la [ezlong \n Piatra- vis. O stare de abandon etern, curmat
Craiului? Po]i comanda o por]ie de guvizi [i un vin alb sec pe brusc, \nspre toamn`, c\nd se las` frigul.
Negoiu? E posibil s` te legeni ascult\nd Cohen la cinci diminea]a pe Aveau dreptate b`ie]ii `ia care c\nt` o
Jepii Mari? C\]i practican]i ai nudismului a]i v`zut pe v\rful melodie la mod`: Wake me up when
Aconcagua? {i c\te fete frumoase, mai mult sau mai pu]in September ends.
dezbr`cate, pot fi \nt\lnite [i admirate pe Everest? Eheei, [i ar mai
fi at\tea de spus… Dar \mi dau seama c`, oric\te a[ mai spune,
Hai-de]i, fra]ilor!
Vultu-rii Carpa]ilor!
Nic SÅRBU
Afar` era prim`vara lui 1982. |n`untru era trimestrul al II-lea. Eu cire[`resc \nc` trei-patru colegi, [i ne-a
eram \n clasa I A, la {coala de Aplica]ie a Liceului Pedagogic din venit ideea: organiz`m o expedi]ie pio-
Bac`u. Un coleg mi-a dat o carte, Cire[arii lui Constantin Chiri]`, niereasc`! (Da, \nc` se purtau cravate ro[ii
primul volum. |ntr-o s`pt`m\n`, le devorasem deja [i pe celelalte cu tricolor, c\ntam imnul la \nceputul
patru. Bibliotecarei de la [coal` nu-i venea s` cread`, a[a c` m-a tes- fiec`rei zile de [coal`… habar n-au `[tia
tat cu \ntreb`ri ca la tez`. }in minte c` m` ascundeam sub p`tur` micii ce au pierdut.) Zis [i f`cut. Am ales un
cu lanterna s` le citesc, mult dup` ora de culcare. Probabil c` de munte care ne suna nou` mai interesant –
acolo mi se trage miopia din prezent. Retezatul – [i am \nceput s` facem planuri,
sa stringem materiale, s` distribuim func]ii
Fast-forward cinci ani de zile, p\n` \n iarna ’86-’87. Cinci ani \n (aveam nevoie de c`pitan, jurnalist, biolog,
care am recitit cele cinci volume la \nceputul fiec`rei vacan]e de geolog, buc`tar, m` rog, tot tac\mul).
iarn` [i de var`. |n total, de dou`sprezece ori. (De fapt, mint pu]in: Ne-am \nscris la Expedi]iile „Cutez`torii“, [i
totalul e mai mare, le-am recitit p\n` \ntr-a zecea \n acela[i ritm [i, a \nceput una dintre cele mai cumplite
recunosc, le-am mai citit o dat` [i \n State, \naintea unei vacan]e a[tept`ri din via]a noastr`. Num`ram nu
pline de peripe]ii prin Mun]ii St\nco[i. A[a e, lista mea de lecturi ar zilele, ci secundele p\n` la plecare. Timp de
fi trebuit s` evolueze p\n` atunci, \ns` m` lovise nostalgia. Deci vreo lun`. Dou` milioane cinci sute nou`-
total general: peste dou`zeci de ori. {tiu c`r]ile alea pe de rost. V` zeci [i dou` de mii de secunde.
provoc, lua]i-m` la \ntreb`ri.). Atunci am reu[it, gra]ie volumelor
pe care le primisem cadou \ntre timp, s` mai \ndoctrinez \n spirit |n sf\r[it, \ntr-o bun` zi de var`, „Vulturii
B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romåni)
Carpa]ilor“ (a[a am hot`r\t, orgolio[i, s` ne numim) au ajuns la (avea [i o floare de col] – protejat` de lege
poalele Retezatului. Ne-am \nh`mat la rucsacurile mai grele dec\t – pe undeva \ntre pagini). De atunci, \n
noi, ni[te [oareci \n, de-acum, a VII-a, [i am pornit plini de entu- fiecare var`, dup` ce m` plictiseam cel mult
ziasm c`tre cabana Buta. Dou` ore mai t\rziu, \njuram (cu pu]inele cinci zile prin bazarul litoralului (doar pen-
noastre posibilit`]i de atunci) tot ce mi[c`-n ]ara asta, r\ul, ramul, tru c` \mi trebuie [i marea), luam cortul,
dar mai ales codrul frate cu romånul [i mun]ii no[tri care aur rucsacul, ceva m\ncare [i \mi alegeam c\te
poart`. {i s-a mai pornit [i o ploaie ca la \nceputul lumii, \nc\t per- un v\rf. Am f`cut traseul de creast` al
spectiva unei nop]i \n corturile aproape milit`re[ti ajunsese, \n F`g`ra[ilor \n z`pad` p\n` la genunchi.
min]ile noastre de pionieri, echivalent` cu a z`cea \n tran[eele de M-am speriat de ur[i imaginari \n miez de
la M`r`[e[ti, numai \n izmene [i c`m`[i. Trei zile mai t\rziu, \ns`, noapte \n inima Rodnei. M-am r`t`cit \n
c\nd am cucerit v\rful Peleaga (2.509 metri, al cincilea din ]ar`) [i pe[terile din Apuseni. Niciodat` la fel,
atingeam cu fruntea norii, am uitat [i de febra muscular` crunt`, [i niciodat` u[or. Dar a meritat s` trec pe
de fulgii de fasole cu gust de m\ncare second-hand, [i de ie[irile \n acolo.
natur` pe dup` vreun copac mai gros, cu riscul ca p`r]ile noastre
cele mai sensibile s` cunoasc` un pic prea bine c\te o urzic` Dup` primul an de facultate, \n 1994, ne
r`t`cit`. Cu ochii m`ri]i, cu gurile c`scate, \ncepuser`m s` chinuiam s` ridic`m corturile, s` facem
\n]elegem cum trebuie s` se fi sim]it zeii grecilor \n v\rful focul [i s` aducem ap` de la r\u, \n Poiana
Olimpului. Nu era doar peisajul dureros de frumos, nu era numai Pelegii. Ni[te salvamonti[ti ne-au v`zut
senza]ia c` ne aflam deasupra lumii. Transpira]ia, [i chinurile chinuindu-ne s` t`iem, \n juma’ de or`,
ascensiunii, [i v\ntul t`ios care ne p`trundea p\n` la oase au dat ni[te cop`cei pe care ei i-au dobor\t \n cinci
secundei `leia \n care am atins culmea propor]ii de eternitate. minute, evident, dup` ce s-au \mpr`[tiat de
{tiam c` meritam s` fim pe v\rf. Nimeni nu ni l-a d`ruit, l-am luat r\s. Ne-au chemat la focul lor (al nostru se
singuri. Era al nostru. Mai t\rziu, ne-am l`sat c\te un strat de piele dovedise foarte recalcitrant), ne-au ar`tat
pe grohoti[uri, urm`rind capre negre p\n` ne-am r`t`cit \n rezer- unde ascund ei conserve sub pietrele r\ului,
va]ie (unde, aparent, se r`t`ciser` [i ni[te baze de rachete, pentru la \nceputul verii, pentru a le folosi de c\te
c` am fost alunga]i de doi solda]i foarte nervo[i). Am l`sat c\teva ori urcau pe munte, [i [i-au \mp`r]it cu noi
kilograme \n natur` din cauza unor ciuperci despre care [i acum p`linca, dep`n\nd pove[ti p\n` t\rziu \n
cred c` erau pu]in otr`vitoare. Ne-am mai l`sat un strat de piele [i noapte. Abia atunci mi-am amintit ce ne-a
\n apele glaciale ale t`urilor suspendate \ntre creste. Dar mai ales spus ciobanul acela. Trecuser` [apte ani.
ne-am l`sat o parte din suflet acolo, \ntre p`m\nt [i cer.
|ntr-una dintre nop]i, \ntr-o poian` ca-n vis, un cioban ne-a {tiu ce-o s` fac la var`. Mai citesc o dat`
spus c` dac` bem din p\r\ul Pelegii ne vom \ntoarce pe munte Cire[arii, \mi iau rucsacul [i cortul [i m`
[apte ani mai t\rziu. Am z\mbit [i am plecat mai departe. |n vara \ntorc pe Retezat.
aceea am luat premiul „Egreta de filde[“ pentru cel mai bun jurnal
172-173
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Dup` at\tea r`zboaie [i r`zboieli, dup` ce dragostea a lovit sexul sub centur`, iar heterosexualii [i homose-
xualii [i-au \ntors, reciproc, spatele, dup` ce reg`]enii le-au spus un „no“ hot`r\t ardelenilor [i viceversa, dup`
aprige p`ruieli \ntre chelio[i [i p`ro[i, dup` at\tea priviri de sus ale \nal]ilor \ndreptate c`tre scunzi [i at\tea
priviri de jos ale scunzilor aruncate \nspre \nal]i, dup` ce avoca]ii b`rba]ilor [i cei ai femeilor au alergat prin
almanah mai ceva ca [oricarul [i pisica, dup` toate acestea a venit momentul s` intervin` cineva pentru a
pune caftul \n raft. Pesemne c` marele nuvelist Radu Cosa[u era cel mai \n m`sur` s` transforme aceste b`t`i
almaniheiste \n str\ngeri de m\n` forte.
Proiect de reconciliere
Radu COSA{U
Reconcilierea, multe sticle de vin, chef, roman]e,
reconcilierea, ar trebui s` se lase peste toate ora[ele [i
reconcilierea na]ional` satele ]`rii, din bloc \n bloc [i prisp`
\n ]ara asta centrifug` [i plin` de „eu mor“, peste
\mp`carea general`, aici, unde tiranul n-a avut du[man mai prisp`, un atotcuprinz`tor [i atoate-
aprig ca \mp`ciuitorismul, substantiv fastuos [i mortal pentru to]i iert`tor
cei care \ncercau „s` lichideze lupta de clas`“, prieteni de-ai mei joc de table, un cosmic zuruit de zaruri,
lu\nd mul]i ani de [omaj fiindc` se plimbaser`, se jucaser` [i fo[tii, actualii [i viitorii p`c`to[i bucur\n-
c\ntaser` cu mine \n perioada \n care eram o javr` mic-burghez` du-se
„care inspir` prin felul ei de a fi o bl\nde]e dezgust`toare“ (citat de „un mar] ca la carte“, de „o biat`
dintr-o gazet` de perete, 1958), linie“,
reconcilierea, c`derea dulce a unora de „o poart` \n cas`“, to]i ur\ndu-le
\n bra]ele altora, desigur f`r` a uita, celorlal]i
nu se poate rezuma la o slujb` enorm` „s` prind` o gherl`“
\n toate bisericile ]`rii, la trasul intens [i c\nd, astfel, p\n` [i „gherla“ plurise-
al clopotelor, cu at\t mai pu]in [i mai mantic`
inadecvat la un sf\[ietor sunet al va trece prin purgatoriul jocului,
sirenelor de pe blocuri [i locomotive, atunci se va realiza acel fior sf\nt [i
nu, ar fi inefiecient de solemn, na]ional,
nu, acea \mp`care general`
la noi, printre codrii verzi de brad [i de intensitatea unui gulfstream
\n pacea aerului mai poluat dec\t „la Kioln“, [i frumuse]ea unui curcubeu.
mai s\nt de luat \n seam`: Atunci, la ora unui „[ase-[ase“ \n ultima
1) un fastuos spirit ludic, m\n`,
2) o presant` neseriozitate \n momente de gra]ie divin`, noi, cei c\]iva extremi[ti de centru,
3) un haz \n tragic imposibil de reprimat vom \n]elege c` nu mai avem nici un
|NC|T: sens.
dup` slujbe [i s`rut`ri, colive, batiste,
La tensionarea acestui almanah
au contribuit, \n ordinea intr`rii \n ring, urm`torii:
Mircea Toma, Ioan T. Morar, Marius Bor]ea, Florin Iaru, Cornel Ivanciuc,
Simona Tache, Alin Ionescu, Alexandru Du]u, Drago[ Mu[at, {tefan Agopian, Iulian T`nase,
Nic Sårbu, Viorel Mo]oc, Daniel Goace, Doru Bu[cu, Drago[ Bucurenci,
Gabriel Drogeanu, C`t`lin Matei, Dan Stanciu, Alexandru C`uti[,
Alex. Leo {erban, Liviu Mihaiu, Alexandru V`rzaru, Radu Cosa[u.