Creator e oricine in meseria sau ocupatia sa, daca nu se multumeste sa savarseasc

a in chip mecanic ceea ce a apucat din mosi - stramosi, ci cauta si el sa adauge

locului unde sade, lucrarii ce faureste ceva din personalitatea sa (I. C. Petres
cu).
Departe de a-mi atribui statutul de creator, indraznesc sa cred ca demersul meu
reprezinta o treapta spre mai bine, atat pentru invatatori cat si pentru elevi.
In conditiile vietii contemporane, cand omul trebuie sa se instruiasca si sa se
perfectioneze necontenit, obisnuirea elevilor cu munca independenta este o neces
itate, o forma de pregatire pentru educatia permanenta.
Instrumentele care permit elevului de azi, omului de maine, sa-si continue perfe
ctionarea se formeaza in timp, in anii de munca asidua in scoala, incepand de la
cea mai frageda varsta.
Munca independenta il ajuta pe elev sa-si imbogateasca cunostintele, sa-si forme
ze priceperi, este etapa care-l face pe elev participantul activ la procesul ins
tructiv-educativ. Prin ea sunt stimulate si dinamizate insusiri psihice complexe
, sunt cultivate calitati importante, ca: independenta, originalitatea, spiritul
de investigatie, procesele gandirii (analiza, sinteza, comparatia etc.), contri
buie la dezvoltarea operatiilor mintale.
Elevul stie ca daca are de efectuat un anumit numar de activitati, acestea trebu
ie sa fie implinite toate si in bune conditii, ca munca sa va fi controlata, ca
prin rezultatele obtinute, ca urmare a efortului depus, obtine anumite competent
e si un anumit rang in aprecierea celor din jur.
In acest fel sporeste increderea elevului in posibilitatile sale, si se dezvolta
priceperea de organizare a muncii, se obisnuieste cu utilizarea rationala a mij
loacelor de informare astfel ca, dupa terminarea scolii, sa se poata instrui sin
gur.
Pentru invatator, munca independenta reprezinta un mijloc de cunoastere mai apro
fundata a elevului, ii permite o organizare mai nuantata a procesului instructiv
-educativ, o stimulare mai eficienta a aptitudinilor individuale, a initiativei,
a gandirii independente si ii permite sa promoveze forme de munca variate. Orga
nizarea muncii independente ii cere invatatorului mai multa munca, inventivitate
, rabdare, entuziasm, spirit organizatoric: procurarea unor materiale sau chiar
confectionarea lor. Munca independenta este in corelare cu alte metode de invata
re (descoperirea, problematizarea si algoritmizarea) ce converg spre invatarea c
entrata pe elev.
Invatarea prin descoperire pretinde materiale vizuale, mesaje audio-vizuale, alb
ume ale copiilor, colectii, filme documentare, machete. Desi utilizarea descoper
ii la clasele mici ar parea improprie avand in vedere ca dezvoltarea intelectual
a a scolarului mic nu ofera o baza suficient de conturata, descoperirea actionea
za la acest nivel mai mult ca un proces de inventariere a unor date despre obiec
te, a unor procese pe care copilul le va integra ulterior in sisteme, legi, noti
uni. Faptul ca elevii lucreaza in majoritatea timpului individual, ca isi pun in
trebari si primesc raspunsuri, cauta solutii, le dezvolta capacitatea de investi
gare si rezolvare in mod creator problemelor puse de viata. Antrenarea elevilor
la pregatirea unei lectii printr-o munca centrata pe elev, le ridica pe alte pla
nuri activitatea proprie de gandire, deschizand porti largi pentru dezvoltarea i
nitiativei lor creatoare, a spiritului de investigatie si a pasiunii pentru nou.
Experienta personala, dobandita in acest sens, mi-a confirmat faptul ca depinde
de tactul si maiestria pedagogica a invatatorului ca activitatile centrate pe el
ev sa fie eficiente si sa ajute la dezvoltarea performantelor in invatare.
INV. CHIPER RODICA SC. CU CLS. I-VIII NR.1 - MACIN