Ghidul AMR 2010

Ghidul Arhivelor Militare Române
Statul Major General
Serviciul Istoric al Armatei Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor

Militare Istorice
GHIDUL
ARHIVELOR MILITARE
ROMÂNE
Coordonator: General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei

Bucureşti – 2010
Autori: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA
Dr. Cornel ŢUCĂ
Drd. Lucian DRĂGHICI
Manuel STĂNESCU
Consultanţi de specialitate:
Elena COJUHARI
Drd. Vasilica MANEA
Nineta NICOLAE
Locotenent-colonel Constantin NIŢĂ
Dr. Alina PAVELESCU
Plutonier Claudiu Constantin POPUŞOI
Referenţi ştiinţifici::
Gl. bg. dr. Liviu SCRIECIU
Col. (r) Emil ION
Tehnoredactare computerizată: Oana BURGHELEA, Mirela CONSTANDA, Cristian

ENACHE, Mihaela OLTEANU, Felicia ŢUCĂ, ing. Simona CALCAN
Coperta: Cătălin PINTILIE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MOŞNEAGU, MARIAN
Ghidul arhivelor militare române/cdor dr. Marian Moşneagu,
lt. col. dr. Petrişor Florea. – Bucureşti: Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, 2010
ISBN 978-606-524-078-0
I. Florea, Petrişor
930,25:355(498)
Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.
2
CUVÂNT ÎNAINTE
Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativă

notabilă a Serviciului Istoric al Armatei, instituţie care, împreună cu Centrul de Studii şi Păstrare
a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi depozitele intermediare de arhivă, administrează
patrimoniul arhivistic militar şi facilitează valorificarea ştiinţifică a acestuia.
Lucrarea este în conexiune directă cu precedentul „Ghid de orientare istorico-arhivistică
asupra fondului creat de Consiliul Superior al Apărării Ţării (Secretariat) (1924, 1927)”,
Bucureşti, 1996 şi inventarele arhivistice „Structuri militare române care au lucrat pentru
aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace” (Vol. I 1944-1948, Editura Militară,
Bucureşti, 1999 şi Vol. II 1944-1947, 2000).
Actualul Ghid al Arhivelor Militare este destinat unui public larg de istorici, cercetători,
arhivişti, cadre didactice, studenţi şi petenţi, civili şi militari, români şi străini, fiind un util
instrument de lucru menit să înlesnească cunoaşterea organizării şi evoluţiei organismului militar
românesc, familiarizarea cu principalele entităţi creatoare de arhivă, documentarea şi
aprofundarea investigaţiilor la sălile de studiu.
În acelaşi timp Ghidul marchează şi momentul aniversar prilejuit de împlinirea a 90 de ani
de la înfiinţarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi de
sărbătorirea, la 26 iulie, a Zilei Arhivelor Militare.
Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra acestui vast domeniu arhivistic, autorii
prezintă evoluţia organizatorică, profilul tematic şi sfera de competenţă a Serviciului Istoric al
Armatei, detaliind multe dintre temele de cercetare şi demersurile ştiinţifice proprii menite să
satisfacă diversele solicitări din partea instituţiilor şi structurilor militare şi civile din ţară şi din
străinătate, cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, ale foştilor combatanţi şi urmaşilor
acestora, manifestările ştiinţifice organizate sau onorate de arhiviştii militari, precum şi
activitatea editorială proprie.
În consens cu responsabilităţile profesionale şi atribuţiile specifice instituţiei, autorii
prezintă 6200 de fonduri aflate în patrimoniul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militar
Istorice Piteşti, oferind totodată, selectiv, şi istoricele creatorilor de fond, respectiv ale
regimentelor din organica Armatei României.
Inspirată este şi ideea de a oferi o imagine de ansamblu a patrimoniului arhivistic creat
de Armata României de-a lungul anilor prin prezentarea şi altor fonduri de arhivă deţinute de
Arhivele Naţionale, aferente perioadei 1859-1930, precum şi a unor colecţii deţinute de Biblioteca
Naţională a României.
Apreciem diversitatea tematică, structura şi utilitatea lucrării şi salutăm
profesionalismul, disponibilitatea şi eforturile specialiştilor Serviciului Istoric al Armatei şi ai
Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti de a reconfirma transparenţa
instituţiei militare printr-o invitaţie elevată şi sinceră la cunoaşterea trecutului Armatei României
şi a tradiţiilor de luptă ale poporului român prin recurgerea neîngrădită la sursele adevărului
istoric.
General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ

Şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină
din Statul Major General
3
PARTEA I
ARHIVELE MILITARE ROMÂNE –
COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI
ARHIVISTIC NAŢIONAL
ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ
A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL
SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI
Comandor dr. Marian MOŞNEAGU
Evoluţia Serviciului Istoric al Armatei (S.I.A.) se confundă cu însăşi evoluţia Statului Major
General (S.M.G.). De-a lungul celor 143 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri:
Secţia a II-a Lucrări Istorice (1867; 1870 - 1893), Biroul 3 Istoric (1893 – 1896; 1897 - 1904),
Biroul 1 (1896 - 1897), Biroul 4 (1904 - 1906), Biroul 3 Istoric (1906 - 1907; 1918 - 1920), Biroul
6 Informaţii (1907 - 1918), Secţia a VI-a Istoric (1 aprilie 1920 - 1922), Secţia a VIII-a Istoric
(1922 - 1927), Secţia a VII-a Istoric (1927 – 30 ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928
– 18 martie 1949), Secţia XI Istoric (18 martie 1949 – 1 august 1950), Secţia Istoric (1 august
1950 – 1 aprilie 1959), Secţia Istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959 – 16 mai 1962), Secţia
Studii Istorice (16 mai 1962 – 11 octombrie 1969), Secţia Arhivelor Militare (11 octombrie 1969 –
1 aprilie 1973), Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (1 aprilie 1973 – 25 ianuarie 1984),
Secţia Arhive (24 ianuarie 1984 – 1 martie 1998), Arhivele Militare Române (1 martie 1998 –
1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), Serviciul
Arhive şi Documentare Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006) şi Serviciul Istoric al Armatei
(1 mai 2006 - prezent)1.
Necesitatea unei structuri specializate în structura Marelui Stat Major (M.St.M.) a fost
resimţită încă de la înfiinţarea acestuia. Astfel, în ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, apărea
următoarea Publicaţie, semnată de ministrul de Război, generalul Alexandru Iacovache2: ,,Având
în vedere folosul ce trage ţara şi armata din răspândirea instrucţiei în oaste; având în vedere cât de
nimerit este de a se pune în mâna soldatului cărţi de citit care, aducându-i aminte glorioase
suvenire şi nobile exemple, să fie în acelaşi timp în raport cu gusturile şi poziţia sa; având în
vedere lipsa ce are oastea de o istorie militară a României; având în vedere crearea şcolilor prin
regimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a două opere destinate şcolilor regimentare ale
corpurilor.
Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însemnate de bravură, de
generozitate, umanitate, patriotism, dezinteresare şi eroism prin care ostaşii români s-au deosebit
în toate epocile istoriei noastre.
Autorii trebuie să se silească a căuta tot ce poate inspira soldaţilor sentimentele cele mai
nobile. Nu trebuie să piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru soldaţi, din
care cea mai mare parte are prea puţină instrucţie şi mulţi deloc.
Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele şi prin urmare, un stil simplu este de
neapărată trebuinţă. Drept model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi şi
plăieşii români (sln.ns.), descris de C. Negruzi şi Circulara din 1 noiembrie 1860 a domnului
M. Kogălniceanu, atunci ministru din Năuntru către săteni.
Această lucrare va trebui să aibă materia cel puţin a unui volum în 12, imprimat cu Cicero
şi gros de 150 pagini.
1
Comandor dr. Marian Moşneagu, „Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale”, în
,,Gândirea militară românească”, nr. /2009, p. 109-117.
2
Ministrul de Război între 12 octombrie 1863-12 aprilie 1864.
7
Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional
A doua lucrare va fi Istoria militară a României3 (sln.ns.). Această istorie va cuprinde cu

amănuntul toate evenimentele militare ale istoriei noastre. Autorii vor insista mai cu seamă asupra
epocilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, precum şi a acelora în care s-au organizat pentru
întâia oară armate regulate.
Afară de acestea, autorii vor descrie, pe lângă istoria războaielor Principatelor, tot ce este
indispensabil a se cunoaşte din istoria generală a ţărilor. Concurenţii nu trebuie să piardă din
vedere că această carte este destinată mai cu seamă la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuie
a se preciza bine faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă în analele
noastre şi să evite disgresiile politice, cu totul străine destinării acestei lucrări.
Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele imprimate şi manuscrise. Toate
trebuie depuse la Ministerul de Război (Direcţia I, Divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864”4.
Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul Administraţiei Centrale a
Ministerului de Război, sub directa autoritate a acestuia, a luat fiinţă Depozitul General al
Războiului, ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta României. Lucrări
topografice interioare şi Secţia a II-a Lucrări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare.
Şefii de secţie erau numiţi de domnitor, ceilalţi ofiţeri fiind numiţi de ministrul de Război5. Această
structură a avut o existenţă efemeră, fiind desfiinţată prin Î.D. nr. 1163 din 11 august 1867.
Prin Înaltul Decret nr. 181 din 3 februarie 1870, regele Carol I a aprobat ,,Regulamentul
relativ la serviciul ofiţerilor din corpul de stat major”, prin care s-a stabilit reînfiinţarea
Depozitului de Război. Conform art. 68, Secţia a II-a Lucrări istorice şi statistica militară avea ca
atribuţii ,,clasarea şi conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război. Redactarea oricărei
operaţii militare. Istoricul regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice.
Adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a României şi a puterilor străine.
Lucrări şi opere publicate în străinătate. Conservarea bibliotecii şi arhivei Depozitului. Examinarea
lucrărilor şi operelor militare publicate în România şi în străinătate”6. Un regulament ulterior urma
să stabilească în detaliu toate chestiunile care reglementau activitatea Depozitului7.
3
Printre lucrările de istorie militară de referinţă pentru perioada de început a istoriografiei militare naţionale se numără
,,Armata Română”, 1902, Locotenent-comandor Constantin Ciuchi, ,,Istoria Marinei Române în curs de 18 secole”, Tipografia
Ovidiu, Constanţa, 1906, General Grigore Crăiniceanu, ,,Istoria Armatei Române”, comunicare Academia Română, 1912, N.
Ştefănescu-Iacint, ,,Războiul româno-bulgar”, Bucureşti, 1914, General M. Aslan, ,,Memoriu asupra căderii capului de pod
Turtucaia”, Iaşi, 1918, General Ion Popovici, ,,Bătălia de la Sibiu”, Roman, 1918, C. Stere, ,,Marele Războiu şi politica României”,
Bucureşti, 1918, General I. Culcer, ,,Note şi cugetări asupra campaniei din 1916”, Iaşi, 1919, General C. Găvănescu, ,,Războiul
nostru pentru întregirea neamului”, Iaşi, 1919, C.R. Munteanu, ,,Bătălia de la Mărăşeşti”, Bucureşti, 1919, General A. Stoenescu,
,,În ploaia de gloanţe”, Bucureşti, 1919, Maior Răzvan Trăznea, ,,Mărăştii”, Bucureşti, 1919, General Basarabescu, ,,Silistra-
Turtucaia”, Bucureşti, 1920, Contraamiral N. Negrescu, ,,Rolul Marinei în războiul pentru întregirea neamului”, Bucureşti, 1920,
Maior Teodor Radu, ,,Vânătorii de munte”, Târgovişte, 1920, Mircea V. Rădulescu, ,,Războiul neamului românesc”, Bucureşti,
1920, A. Stegărescu, ,,Luptele din Dobrgea, câmpia Munteniei de jos şi din jurul Mărăşeştilor”, Buşteni, 1920, Constantin
Kiriţescu, ,,Istoria Războiului pentru Întregirea României 1916-1919”, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1921, General
Constantin Ştefănescu-Amza, ,,Istoric grafic al războiului neamului românesc”, Bucureşti, 1921, General C. Teodorescu,
,,Turtucaia”, 1921, General G.D. Mărdărescu, ,,Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, Bucureşti, 1922,
General A. Teodorescu, ,,Turtucaia, studiu tactic şi cauzele înfrângerii”, Braşov, 1922, General Alexandru Averescu, ,,Operaţiunile
de la Flămânda”, Bucureşti, 1923, General Alexandru Averescu, ,,Bătălia de pe Argeş”, Ţara noastră, Cluj, 1923, Dr. G. Miron,
,,Note din războiul pentru întregirea Neamului”, Bucureşti, 1923, Pr. N.V. Hodoroabă, ,,Din războiul de întregire”, Iaşi, 1923, Mih.
C. Vlădescu, ,,Generalul Averescu, sămănătorul de ofensive”, Bucureşti, 1923, General D. Iliescu, ,,Documente privitoare la
războiul pentru întregirea României”, Bucureşti, 1924, George Lungulescu, ,,Eroismul cavaleriei române”, Bucureşti, 1924,
General Sc. Panaitescu, ,,Turtucaia în războiul mondial”, Bucureşti, 1924, Alexandru Dăscălescu, ,,Jurnal operativ de pe câmpul de
războiu (cu Reg. 56 Infanterie. Antologie eroică)”, Roman, 1925, I. Ursu, ,,Generalul Grigore Eremia”, Oradea Mare, 1925, M.
Văgăonescu, ,,Viaţa în războiu, însemnări zilnice de pe front 1916-1918”, Bucureşti, 1925, Locotenent-colonel V. Nădejde, ,,Istoria
Armatei Române. Vol. I Din primele timpuri cunoscute până la întemeierea Principatelor Române”, onorată cu premiul Academiei
Române ,,Gheorghe Asache”, Tipografia ,,Cultura Românească“, Iaşi, 1930, General Ion I. Anastasiu, ,,Oastea română de-a lungul
veacurilor”, Tipografia M.St.M., 1933, Maior R. Dinulescu din Marele Stat Major, ,,Armata modernă. Concepţiuni moderne în
organizarea armatelor”, Editura Ramuri, Craiova, lucrare premiată de Academia Română ş.a.
4
,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, pp. 44-46.
5
Serviciul Istoric al Armatei (în continuare se va cita S.I.A.), Registrul Istoric al Marelui Stat Major, fila 24.
6
S.I.A., fond Microfilme, rola P.S.E.M. 1208, c. 130.
7
S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 30.
8
Prin Î.D. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat ,,Regulamentul serviciului de stat
major”, prin care se menţinea împărţirea M.St.M. în cele trei secţii, în cadrul Secţiei I regăsindu-se
ca atribuţiune distinctă ,,jurnalul şi istoricul în timp de pace şi război”8.
În organigrama M.St.M. din anul 1893, devenit direcţie superioară în compunerea
Ministerului de Război, în conformitate cu noul ,,Regulament asupra serviciului de stat major”,
aprobat prin Î.D. nr. 1170 din 13 aprilie 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei I avea ca atribuţii,
printre altele, ,,chestiunile statistice şi Istoricul”9. În anul 1896, Istoricul M.St.M. se regăseşte în
cadrul Biroului 1 al Secţiei I Organizarea, mobilizarea şi instrucţia armatei10 iar în anul 1897 în
cadrul Biroului 311.
În anul 1899, denumirea consacrată devine Istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale
armatei”12.
În anul 1904, problematica istorică se regăseşte în responsabilitatea Subbiroului B, Biroul 4
din cadrul Secţiei a II-a, cu denumirea ,,Etape. Mijloace de corespondenţă militară şi
regulamentele respective. Istoricul campaniilor”13.
De la 5 iulie 1904, Biroul VI din cadrul Secţiei a II-a reuneşte ca responsabilităţi ,,Studii
istorice, geografice şi statistice. Biblioteca. Redacţia revistei ,,România militară”14.
În 1905 în cadrul M.St.M. a fost întocmit ,,Istoricul războiului ruso-japonez”15.
În anul 1906, Istoricul campaniilor se găsea printre atribuţiile Biroului 3 din cadrul Secţiei I16,
birou care din 1907 s-a numit Istoric şi Bibliotecă, cu compartimentele Studii istorice şi statistică,
Referate istorice. Biblioteca, Contabilitatea Bibliotecii ,,România militară” şi Cazarmarea17.
De la 25 mai 1907, atribuţiile Biroului 6 Informaţii din cadrul Secţiei a II-a includeau
Istoria militară generală. Studii asupra campaniilor moderne; istoria militară naţională; Istoricul
organizării armatei române, Istoricul manevrelor şi al taberelor de instrucţie, Istoricul
regulamentelor de exerciţii şi manevre ale celor trei arme18. Către sfârşitul anului 1909, Biroul 6
Informaţii încorpora la loc de cinste Istoricul Statului Major General19.
Prin Referatul nr. 6660 din 4 iunie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul
Constantin Ştefănescu-Amza20 raporta că în baza informaţiilor furnizate de Biroul 3 Istoric,
Serviciul Fotografic al M.C.G. cuprindea ,,albume de fotografii din război, catalogate, filme
pozitive de cinematograf cu scene de război, în ambalajul lor special, clişee şi filme negative,
material prim şi aparate”, primele urmând să fie predate Biroului Istoric. Închirierea filmelor sau
reproducerea lor şi a clişeelor fotografice urma să se facă numai cu aprobarea M.St.M., sumele
încasate fiind vărsate în fondul orfanilor de război şi pentru procurarea materialelor necesare
Biroului Istoric.
8
Ibidem, f. 73.
9
Ibidem, f. 99.
10
Ibidem, f. 110.
11
Ibidem, f. 116.
12
Ibidem, f. 124.
13
Ibidem, f. 137.
14
Ibidem, f. 139.
15
Ibidem, f. 145.
16
Ibidem, f. 151.
17
Ibidem, f. 157.
18
Ibidem, f. 166.
19
Ibidem, f. 185.
20
Constantin Ştefan s-a născut la 23 iulie 1875, la Budeşti, judeţul Călăraşi. Prin Jurnal al Consiliului de Miniştri, în
anul 1904 i s-a aprobat să-şi adauge la numele său patronimic de Ştefănescu, pe acela de Amza (după mama). A absolvit
clasele primare la Şcoala Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi. Încadrat în
Regimentul 1 Geniu, între anii 1903-1905 a fost trimis de Ministerul de Război în Austria la Batalionul 6 Imperial de
Pionieri din Klosternenburg, servind cu gradul de locotenent în armata austro-ungară. A îndeplinit funcţiile de inspector
general al Armatei şi apoi ministru de Război în guvernul Iorga (1931-1932). A fost preşedinte al Societăţii de
Radiodifuziune (1936-1940), vicepreşedinte şi administrator delegat al Societăţii de Industrie Chimică (1940-1944) şi
preşedinte al Sindicatului Agricol de Ilfov (1944-1946). A decedat la 13 februarie 1964, la Bucureşti.
9
Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămânea ataşat la

Biroul 3 Istoric pentru folosirea fotografiilor, înlocuindu-l în serviciu pe căpitanul Constantin
Zagoritz, căzut prizonier21.
Pe Referatul nr. 75 din 5 iunie 1918 al maiorului Jinga referitor la confecţionarea din fondul
de război a unor dulapuri speciale necesare conservării diferitelor grupuri de documente ale
comandamentelor şi a hărţilor Istoricului, şeful Secţiei a II-a a pus următoarea rezoluţie: ,,Am
onoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, relativ la înfiinţarea dulapurilor speciale,
pentru păstrarea arhivei de campanie a Biroului Istoric. Arhiva operativă a tuturor
comandamentelor, anexele ei, hărţi, documente, lucrările Biroului, monografiile etc vor forma
pentru viitor tezaurul învăţămintelor ce trebuie a se trage din acest război. De aceea, susţin cererea
Biroului 3 a se aproba înfiinţarea acestor dulapuri, în număr de 8 (opt)”22.
Acelaşi maior Jinga solicita ca Biroul 3 Istoric să cumuleze arhivele unităţilor desfiinţate după
partea I a campaniei, arhiva Armatei I şi a II-a a campaniei (arhiva birourilor de stat major) şi arhiva
Corpului 5 Armată (desfiinţat în partea a doua a campaniei, după încheierea păcii). Ca urmare, pentru
ca Biroul 3 Istoric să poată corespunde diferitelor cereri şi pentru a putea lucra ulterior pe bază de
acte la istoricul campaniei, ofiţerul mai solicita ,,toate arhivele din timpul campaniei ce nu aparţin
Armatelor 1-5 Armată şi Diviziilor 1-15, precum şi oricărei unităţi, comandament şi serviciu care a
existat în timp de campanie”. În plus, ,,toate comandamentele (Corpurile 1-5, Diviziile 1-15,
brigăzile de infanterie, artilerie şi cavalerie), precum şi unităţile şi serviciile care au existat pe timpul
campaniei cu acelaşi titlu să trimită la Marele Stat Major Biroul 3 Istoric un dosar cu copie după
ordinele primate şi după ordinele date în cursul campaniei, precum şi copie după registrul istoric al
comandamentului unităţii sau formaţiunii. Toţii ofiţerii activi obligatoriu şi cei de rezervă benevol să
înainteze ierarhic un memoriu al activităţii lor în cursul campaniei, arătând în special chestiunile
operative cu critica obiectivă corespunzătoare”. M.St.M. urma să stimuleze cu premii, recompense
etc lucrările personale cu caracter istoric, psihologic etc sau de critică obiectivă a diferitelor episoade
din campania primului război mondial23.
Prin Referatul nr. 241 din 26 iunie 1918, şeful Biroului 3 Istoric, locotenent-colonelul I.
Motaş solicita ,,rezumatele birourilor din Marele Cartier General, precum şi acel al unităţilor mari,
întrucât cercetarea amănunţită a tuturor dosarelor campaniei nu este posibilă acum”. Cum la Biroul
Operaţiilor însărcinat cu această lucrare fusese desemnat locotenent-colonelul Condeescu,
coordonat în întreprinderea sa de locotenent-colonelul Ţenescu, se solicita mutarea primului la
Biroul Istoric. În rezoluţie, colonelul Ştefănescu-Amza conchidea: ,,Am onoare a înainta acest
referat al Biroului 3 Istoric, pe care îl susţin în părţile sale de la nr. 1, 2, 3, 4, adică în sensul a se
interveni la Birourile din M.St.M. foste ale M.C.G., şi anume la Biroul Organizării, Biroul
Operaţiilor, Biroul Informaţii şi Biroul Transporturilor a se întocmi şi înainta Biroului Istoric o
dare de seamă rezumativă şi cronologică, care să servească ca bază de sprijin sau schelet al
lucrării, ce se va dezvolta apoi de Biroul Istoric.
Cât priveşte însă şi Corpurile de armată şi diviziile să întocmească câte un rezumat istoric
aşa cum îl cere Biroul Istoric, nu sunt de aceeaşi părere, căci cred propunerea imposibil de realizat
în circumstanţele actuale, şi mai ales în ceea ce priveşte prima parte a campaniei, când foarte multe
arhive operative s-au pierdut. De aceea, în locul acestei soluţii, propun ca corpurile de armată şi
diviziile să trimită copii de pe registrul/jurnal de operaţii cu anexele şi crochiurile respective,
însărcinându-se cu această lucrare un ofiţer, care să nu mai aibă altă însărcinare, luat la nevoie de
la un corp de trupă, şi lucrând sub supravegherea şefului de stat major”. La rându-i, şeful S.M.G.,
generalul Constantin Christescu24 a decis: ,,Se aprobă referatul Biroului, dându-se ordinele
necesare. Propunerea Secţiei pentru corpuri de armate şi divizii se admite numai pentru operaţiile
campaniei asupra cărora nu s-ar mai avea arhiva necesară”25.
21
S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 751.
22
Ibidem, c. 752.
23
Ibidem, c. 754.
24
Şeful Statului Major General între 3 decembrie 1913-1 aprilie 1914, 1 aprilie-8 octombrie 1918 şi 1 aprilie 1920-8 mai 1923.
25
S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 756-758.
10
Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactat

decât la M.St.M., unde se afla vărsată arhiva acestora, cu referatul nr. 564 din 16 august 1918,
generalul Christescu a solicitat detaşarea la Biroul Istoric, pentru maxim patru luni, a unor ofiţeri
care au activat în cadrul acestor comandamente şi divizii26.
Rezumatul istoric, semnat de comandant şi contrasemnat de ofiţerul desemnat cu redactarea
acestuia, urma să fie înaintat Biroului Istoric din M.St.M. până la 1 ianuarie 1919.
Cu adresa nr. 307 din 4 iulie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul Constantin
Ştefănescu-Amza, transmitea Diviziilor I şi a II-a necesitatea de a dispune întocmirea istoricului
rezumativ al operaţiunilor executate de cele două comandamente. Acesta trebuia să cuprindă
ordinea de bătaie a comandamentului şi modificările care au survenit, respectiv ordinele care au
stat la baza acestora, situaţia efectivelor, operaţiunile mai importante proiectate, operaţiunile
executate, legăturile pe verticală şi pe orizontală, trupele şi unităţile inamicului cu care s-au
confruntat, modul de hrănire şi aprovizionare cu muniţii, aprecieri asupra operaţiunilor executate,
crochiurile necesare etc. Acest istoric rezumativ urma să fie completat cu o hartă sau schiţă la
scara 1/200.000, pe care se va trasa cu negru itinerarul Diviziei pe tot timpul campaniei27.
În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.D. nr. 3179 din 28 octombrie 1918, în
cadrul Secţiei a II-a Istoric şi Etape se regăseau două birouri - Biroul 3 Istoric, condus de
locotenent-colonelul Dumitru Motaş şi Biroul 4 Etape şi Biblioteca M.St.M.28.
Prin Referatul nr. 1294 din 10 decembrie 1918 al Biroului 3 Istoric, şeful M.St.M. arăta că
deşi Ministerul de Război aprobase înfiinţarea unui post de bibliotecar –arhivar la Biroul Istoric ,,care
să ţie firul lucrărilor, deoarece ofiţerii biroului se schimbă destul de des”, din lipsă de personal,
Direcţia Personalului nu încadrase funcţia. ,,Cum Biroul Istoric are menirea a primi o mare
dezvoltare pe viitor – argumenta generalul – şi a se ocupa nu numai cu istoricul campaniei din 1916-
1918, ci a îmbrăţişa toate chestiunile în legătură cu istoricul armatei române şi din trecutul mai
îndepărtat, iar noile provincii dobândite prin acest război lărgind încă câmpul de activitate al acestui
serviciu, este nevoie ca bibliotecarul-arhivar al Biroului Istoric să fie un om cu cultură superioară,
posedând o diplomă universitară, condiţie care nu este cerută funcţionarilor Ministerului de Război.
Domnul Vasile Lambru, licenţiat în Drept de la Facultatea din Bucureşti şi fost magistrat,
dorind a ocupa această funcţie, după cum se vede din alăturata petiţiune, cu gradul de şef de birou
clasa I, grad echivalent cu cel avut în magistratură, cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această
numire pe ziua de 15 decembrie”29.
La 11 martie 1919, şeful Biroului Istoric, locotenent-colonelul Dumitru Motaş, solicita crearea
Secţiei Istorice în cadrul M.St.M. Principalul argument consta în faptul că Biroul Istoric având de
întocmit o lucrare cu totul independentă de lucrările celorlalte secţii, ofiţerul considera că ,,înglobarea
lui la una din secţii nu prezintă niciun avantaj, ci dimpotrivă are dezavantajul de a se trece şi
înregistra arhiva şi corespondenţa acestui birou pe la o secţie cu care nu poate avea nicio comunitate
de lucru”. În plus, argumenta ofiţerul, ,,Pentru a se putea continua lucrările pregătitoare întocmirii
rezumatului istoric al campaniei, este nevoie a se dispune deocamdată de personalul strict necesar
pentru: clasarea arhivei de război, însărcinându-se cu această operaţiune cel puţin câte un ofiţer
pentru fiecare corp de armată şi unul pentru diferite servicii ale armatei; centralizarea rezumatelor
istorice ce au început să sosească de la Divizii, precum şi coordonarea lor în timp şi spaţiu; studierea
diferitelor reclamaţii privitoare la operaţiuni; redactarea rezumatului istoric al operaţiunilor”.
În acest scop, ofiţerul propunea extinderea urgentă a Biroului Istoric, care la data respectivă nu
dispunea nici măcar de personalul necesar clasării arhivelor de campanie, clasare care nu putea fi făcută
decât de către ofiţeri care să posede cunoştinţe militare suficiente (absolvenţi ai Şcolii Superioare de
Război sau ofiţeri care au servit la comandamentele de corp de armată, divizii sau brigăzi).
26
Ibidem, P II 1 640, c. 767.
27
Ibidem, P II 1 606, c.759-760.
28
Ibidem, f. 272.
29
Ibidem, c. 724-725.
11
Soluţia era crearea unei Secţii Istorice în cadrul M.St.M., condusă de un colonel, organizată
pe trei birouri: Biroul 1 Istoric, Biroul 2 Arhivă şi Biroul 3 Registratură30.
Ca urmare, în baza Ordinului de Zi nr. 51 din 14 mai 1919, Secţia a II-a Istoric s-a transformat în
Secţia a III-a Instrucţie, Regulamente şi Istoric, având în compunere trei birouri31. Printre acestea figura
şi Biroul 3 Istoric, cu trei subbirouri care aveau ca atribuţii: ,,1. Adunarea, clasarea şi coordonarea
datelor şi documentelor operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei, precum şi întocmirea acestui
istoric. Întocmirea istoricului campaniei 1916-1919. 2. Lucrările Comisiei de monografie şi comisii
similare. Învăţămintele trase din istoria campaniilor relativ la organizare, instrucţie şi conducere.
3. Supravegherea lucrărilor particulare cu caracter istoric mai vechi ale oştirii române. Monumente
istorice, tratamentul prizonierilor şi lucrări ce decurg. Arhiva istorică” 32.
În ordinea de bătaie a M.St.M. de la 1 noiembrie 1920 întâlnim Secţia a VI-a Istoric în
cadrul Diviziei a II-a, înfiinţată la 1 aprilie 1920, pe baza Referatului nr. 224 din 28 martie 1920,
aceasta fiind organizată pe două birouri, Biroul 1 Istoric al Armatei Române şi Biroul 2 Istoric al
armatelor străine33. Fiecare birou era încadrat cu trei ofiţeri şi câţiva referenţi. Secţia a început să
lucreze efectiv abia în aprilie 1921, când a fost numit un nou şef al secţiei şi s-a trecut la
conceperea planurilor pentru întocmirea rezumatelor operaţiilor militare în campaniile 1916-1918
şi 1918-191934.
Primii ofiţeri care au încadrat Secţia a VI-a Istoric, după înfiinţarea ei, la 1 aprilie 1920, au
fost: colonelul Constantin Tănăsescu – şef de secţie, locotenent-colonelul Constantin Petrovicescu –
şef birou, locotenent-colonelul Barbu Pârâială – şef birou, maiorul Aurel Aldea, locotenentul
Grigorie Basarabescu şi căpitanul Mihai Vitzu. Celelalte funcţii au fost acoperite prin detaşarea
unor ofiţeri de la corpurile de trupă. În cursul aceluiaşi an, colonelul Constantin Tănăsescu a fost
mutat la comanda Regimentului 22 Artilerie, fiind înlocuit de colonelul Dumitru Paladă, fost
comandant al aceluiaşi regiment, iar în martie 1921, la conducerea Secţiei a fost numit colonelul
Laurenţiu Bârzotescu.
În anul 1921, Secţia a VI-a din cadrul Diviziei a II-a s-a reorganizat pe trei birouri: Biroul I
Istoricul perioadei neutralităţii şi Campania 1916 până la 1 ianuarie 1917, Biroul II Istoricul
Campaniei 1 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1921 şi Biroul III Campanii vechi şi arhivă35.
De la 1 aprilie 1922, întâlnim Secţia a VIII-a Istorică în cadrul Diviziei a III-a, cu două
birouri, Biroul 1 Perioada neutralităţii şi operaţiunile până la 1 ianuarie 1917 şi Biroul 2
Operaţiunile de la 1 ianuarie 1971 până la trecerea armatei pe picior de pace36.
În 1923, Secţia a VIII-a Istoricul Campaniei are două birouri, Biroul 1 Arhive, Cercetări,
Muzeul Militar şi Biroul 2 Studiul Campaniilor37. În această perioadă, Secţia a VIII-a Istoric a
completat cu documente din arhivele de război istoricul părţii a doua a campaniei 1 ianuarie 1917 –
1 august 1918, reorganizarea Armatei Române iarna 1916 – 1917, evenimentele şi operaţiunile
dintre 27 noiembrie 1916 şi 1 ianuarie 1917 şi ofensiva Armatei a II-a la Mărăşti. De asemenea, a
redactat o serie de lucrări cu caracter istoric, precum Acţiunea cavaleriei române în campania 1916 –
1918 (Şarja de la Robăneşti, Acţiunea de la Prunari, Acţiunea Diviziei I şi a II-a Cavalerie în
partea a doua a campaniei) şi rezumatul operaţiunilor armatei române în Transilvania (noiembrie
1918 - mai 1919) pentru Ministerul de Externe38.
30
Ibidem, P II 1 524, c. 355-356.
31
S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 273.
32
Ibidem, f. 283.
33
Registrul istoric al Marelui Stat Major. Primul şef al Secţiei a VI-a Istoric a fost colonelul (general din ianuarie
1926) Constantin Tănăsescu.
34
Luminiţa Giurgiu, Manuel Stănescu, Lucian Drăghici, Cornel Ţucă, ,,În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului
Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006, p. VII.
35
S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 299-300.
36
Ibidem, f. 318.
37
Ibidem, f. 322.
38
Ibidem, f. 349.
12
În anul 1924, Secţia a VIII-a Istorică cuprindea Biroul 1 Arhive şi Biroul 2 Studiul
campaniilor39.
De la 1 octombrie 1927, Secţia a VIII-a Istoric s-a transformat în Secţia a VII-a Istoric,
regăsită în structura Diviziei I, cu Biroul 1 Cercetări istorice, Biroul 2 Arhive, Biroul 3 Istoric şi
Muzeul Militar Naţional40.
La 30 ianuarie 1928, Secţia a VIII-a Istoric (între timp i se schimbase numărul), având în
subordine Muzeul Militar Naţional şi Depozitul Central de Arhivă al M.Ap.N., a luat denumirea de
Serviciul Istoric, funcţia de şef al acestuia fiind încredinţată unui general, având ca ajutor un
colonel.
Prima misiune a echipei Secţiei a fost să obţină dispoziţiile necesare pentru adunarea arhivei
operative. Astfel, până în anul 1937, Secţia a reuşit să adune 25.558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2091
de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” şi 11.250 de registre diverse41. Secţia era informată
despre celelalte documente de arhivă rămase la Comandamentele Teritoriale şi despre arhiva preluată la
Depozitul de Arhivă al M.Ap.N. de la Otopeni, pe care îl avea în responsabilitate directă.
Aşadar, în perioada interbelică, organizarea Serviciului Istoric a fost conformă cu misiunile
specifice, urmând exemplul oferit de serviciul similar din armata franceză. De altfel, în 1929, şeful
Serviciului, generalul Grigore Constandache42, a efectuat un stagiu de documentare de trei luni la
Serviciul Istoric francez.
La 1 octombrie 1944, Serviciul Istoric al M.St.M. mai dispunea de 45.864 de dosare, dintre
care 35807 priveau numai participarea armatei române la Primul Război Mondial (mai bine de
18000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). De asemenea, Biblioteca
Serviciului dispunea de 3.365 de volume, alte 40.000 fiind referitoare la Primul Război Mondial43.
Serviciul Istoric – for tutelar al Muzeului Militar Naţional
Una dintre atribuţiile Serviciului Istoric a fost şi „supravegherea conducerii Muzeului

Militar Naţional”, instituţie aflată în subordinea M.St.M. şi în coordonarea Serviciului Istoric.
Nucleul viitorului Muzeu Militar Naţional l-a constituit Secţia Militară, creată în cadrul
Muzeului Naţional prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914, la iniţiativa maiorului Radu R.
Rosetti. Conform decretului, cu organizarea secţiei – subordonată administrativ Ministerului de
Război – a fost însărcinată o comisie alcătuită din Vasile Pârvan, Al. Tzigara-Samurcaş şi maiorul
Rosetti, care s-a preocupat de strângerea pieselor vizate pentru a putea fi expuse. Numeroase alte
obiecte de patrimoniu au fost obţinute prin achiziţii directe sau donaţii.
În septembrie 1923, Serviciul Istoric a înaintat Ministerului de Război un raport-sinteză
cu propuneri detaliate privind conţinutul ştiinţific al tematicii Muzeului Militar, care trebuia „să
adune tot materialul privitor la arta şi istoria militară a neamului din tot teritoriul locuit de români”
şi, în egală măsură, să înfiinţeze „secţiuni militare pe lângă muzeele regionale din cuprinsul ţării”,
să organizeze „în muzeele militare din ţările aliate secţiuni reprezentând armata română în războiul
mondial, şi a da posibilitatea ţărilor aliate să organizeze secţiuni militare corespunzătoare în
muzeul nostru”44. Ca urmare a acestui raport, prin Decretul 6064 din 18 decembrie 1923 s-au pus
bazele Muzeului Militar Naţional.
39
Ibidem, f. 459.
40
Ibidem, f. 624.
41
Arhivele Militare Române (în continuare se va cita A.M.R.), fond 948/52d, dosar nr. 152, f. 2.
42
Generalul Grigore Constandache, fost şef al Serviciului Istoric între 1928-1936, a fost membru al Academiei de
Ştiinţe şi al Societăţii de Arheologie şi Numismatică, iar din luna februarie 1928, membru în consiliul de conducere al
Muzeului Militar Naţional. A publicat ,,Cavalerismul, originea şi evoluţia sa” (1931), ,,Problema responsabilităţilor
războiului 1914-1916” (1933), ,,Reflecţiuni asupra şefului” (1933), ,,Problema războiului” (1936), ,,Fiinţa şi rostul Istoriei”
(1936) ş.a.
43
A.M.R., fond 948/53d, dosar nr. 337, f. 11.
44
A.M.R., fond 948/52c, dosar nr. 43, f. 156.
13
Muzeul şi-a deschis porţile pentru public în anul 1924, fiind amenajate 17 săli şi 8 galerii
în care era prezentată istoria militară a poporului român, de la întemeierea principatelor până în
anul 1922, anul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, la Alba Iulia. Secţii speciale
erau dedicate armelor infanterie, marină, aviaţie, aerostatic, artilerie, geniu şi serviciul sanitar. În
primul an de funcţionare, muzeul a fost vizitat de 11.648 de oaspeţi.
Activitatea muzeului a fost îndrumată de un Consiliu de conducere, din care au făcut parte
profesorii Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, I. Andrieşescu, I. Ursu, Constantin Moisil, C.C. Giurescu,
Aurelian Sacerdoţeanu, Vl. Dumitrescu şi generalii Radu R. Rosetti, Constantin Ştefănescu-Amza
– socotit întemeietorul muzeului – şi Grigore Constandache.
În centrul preocupărilor au stat colecţiile muzeului, asupra cărora s-au făcut studii
îndelungate şi amănunţite pentru identificarea, fişarea şi catalogarea pieselor deţinute, precum şi
întocmirea unor cataloage şi albume tematice. Printre acestea se numără ,,Albumul uniformelor
armatei române (1830-1930)”, catalogul steagurilor, al armelor de foc (neterminat), al clişeelor
fototecii ş.a. Dezvoltarea patrimoniului s-a realizat şi prin participarea specialiştilor muzeului la
diverse campanii de săpături arheologice, precum cele de la Fedeleşeni, Cristeşti, Turnu Severin,
Târgu Mureş etc. Din 1924, Muzeul Militar şi-a alcătuit o bibliotecă proprie, dotată cu lucrări de
istorie militară, adăpostite, din 1935, într-un pavilion special construit în acest scop, în Parcul
„Carol I”.
Muzeul dispunea şi de o secţie fotocinematografică, înzestrată cu filme (peste 42.000
metri de peliculă) şi clişee (peste 17.000, în 1937), înfăţişând momente importante, reconstituite,
din Războiul de Independenţă, scene din Primul Război Mondial, diferite solemnităţi militare sau
vizite ale reprezentanţilor ţărilor străine în România.
Muzeul Militar Naţional a creat secţii militare româneşti în muzee din străinătate, precum
în Cehoslovacia, Franţa, Italia, Iugoslavia şi Belgia, dar şi în muzeele regionale din Arad,
Timişoara, Sibiu, Cluj, Craiova şi Constanţa. Filialele de la Mărăşeşti45 şi Craiova, inaugurate în
1933, au completat „zestrea” Muzeului.
Sub coordonarea specialiştilor Serviciului Istoric a fost organizată Biblioteca M.St.M.,
aflată, temporar, în subordinea sa, precum şi numeroase expoziţii la Muzeul Militar Naţional.
Activitatea documentar-editorială
Încă din anul 1915, Secţia Istoric a demarat redactarea istoricului campaniilor Armatei
Române în Războiul de Independenţă şi în Războiul pentru Întregire (o cronică foarte valoroasă
despre Războiul de Independenţă, existentă deja la M.St.M., a fost capturată de inamic în luna
decembrie 1916, cu ocazia ocupării Capitalei. În aceste circumstanţe, deplângând lipsa unei
monografii a participării Armatei Române la Războiul de Independenţă, s-a constituit, abia în
noiembrie 1941, la iniţiativa generalului Radu R. Rosetti, ministru al Culturii Naţionale şi
Cultelor, o comisie desemnată să realizeze o istorie a participării Armatei Române la războiul
ruso-româno-turc din 1877-1878, din compunerea căreia făceau parte reprezentanţi ai Academiei
Române, ai Ministerului de Externe şi ai Serviciului Istoric al M.St.M.46. Din cauza lipsei
fondurilor şi a reeşalonării priorităţilor în cercetarea istorică, comisia, fără a fi reuşit să dea la tipar
măcar o parte din preconizata monografie, şi-a suspendat activitatea, la 26 ianuarie 194847.
În perioada interbelică, specialiştii Serviciului Istoric au realizat numeroase lucrări, studii
şi documentare, printre care reprezentativă rămâne monografia ,,România în războiul mondial
1916-1919”, care a presupus o activitate laborioasă de documentare. Lucrarea, pe care Nicolae
Iorga o aprecia ca fiind „bine făcută din punct de vedere militar” şi prin intermediul căreia se
45
Maior Ioan Th. Dumitru, ,,Muzeul Militar Naţional – Secţiunea Mărăşeşti”, în „Buletinul Muzeului Militar
Naţional”, Anul II, nr. 3-4/1938-1939.
46
47
14
puteau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile”48, a fost astfel
structurată:
- volumul I: 671 de pagini, cu 42 de anexe, însoţit de un volum de documente de 737 de
pagini şi o mapă cu 92 de hărţi şi schiţe;
- volumul II: 885 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 328 de
pagini şi o mapă cu 65 de hărţi şi schiţe.
- volumul III, partea I: l 112 de pagini, însoţit de un volum de documente de 498 de
pagini şi o mapă cu 42 de hărţi şi 64 de schiţe.
- volumul III, partea a II-a: 906 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de
documente de 475 de pagini şi o mapă cu 43 de hărţi şi schiţe.
Primele trei volume tratau doar perioada august – septembrie 1916.
Volumul al IV-lea cuprindea operaţiile din perioada octombrie – decembrie 1916,
volumul al V-lea era dedicat operaţiilor militare de la 1 ianuarie 1917 pe frontul din Moldova până
la pacea de la Bucureşti şi unirea Basarabiei cu România, iar volumul al VI-lea era proiectat să
cuprindă operaţiile Armatei Române în Transilvania şi Ungaria (octombrie 1918 - iunie 1920).
Primul volum a apărut abia în anul 1934, iar în aprilie 1944 fuseseră publicate doar
primele trei volume (al treilea în două părţi) şi era proiectat să apară volumul al IV-lea.
La redactarea acestei lucrări monumentale, realizată sub coordonarea generalului Grigore
Constandache, şeful Serviciului Istoric în perioada 28 ianuarie 1928 – 31 octombrie 1936 şi
ulterior consilier tehnic şi a colonelului Constantin Drăgănescu, şeful Serviciului Istoric între
1 noiembrie 1938 – 10 februarie 1942, au contribuit coloneii Epaminonda Arghiropol, Ioanichie
Filimon, Ioan P. Georgescu, Marin Manafu şi Victor Renescu, locotenenţii-colonei Paul Alexiu,
Petre Andreescu, Ioan Cristescu, Constantin Drăgănescu, Romulus Dumitrescu, Carol Franc,
Alexandru Ioaniţiu, Scarlat Momiceanu, Ioan Muţiu, Isaia Popa şi Emil Procopiescu, Nicolae
Stătescu şi Nicolae Tretinescu, căpitan-comandorul Preda Fundăţeanu, maiorii Alexandru
Dumitrescu, Gheorghe A. Ionescu şi Vasile P. Nicolau şi căpitanii Ioan Constantinov, Vasile
Garaiac, Traian Lărgeanu şi Vasile Nicolau.
Serviciul Istoric s-a preocupat de întocmirea unor cronologii pentru secţii, servicii,
inspectorate şi unităţi şi a asigurat schimbul de documente de arhivă cu armatele iugoslavă,
poloneză, ungară şi cehoslovacă. De asemenea, a selecţionat un volum impresionant de documente
din străinătate prin ataşaţii militari, a identificat şi clasat o cantitate imensă de arhivă militară
găsită în Banat, Transilvania şi Basarabia, a clasat şi păstrat arhiva câtorva comandamente ruseşti,
rămasă la Iaşi şi a tradus foarte multe documente de un real interes istoric. Reprezentanţii
Serviciului Istoric au acordat o atenţie sporită strângerii arhivelor referitoare la români, aflate la
Viena şi a desfăşurat o muncă intensă de recuperare a unor obiecte de interes istoric risipite în
lume, precum două tunuri de cireş care ar fi aparţinut lui Avram Iancu.
Iniţial, Serviciul Istoric a depins de şeful M.St.M. (ulterior, rapoartele curente erau
adresate primului sau celui de-al doilea subşef al M.St.M.) şi era organizat pe trei birouri cu câte
patru ofiţeri, doi desenatori, dactilografi şi traducători. Biroul nr. 4 Studii şi Arhive era mai mare şi
gestiona arhiva de la sediul Serviciului, dar şi din teritoriu.
În această componenţă, atribuţiile sale de bază erau: să redacteze istoricul campaniilor
Armatei Române, să redacteze istoricul M.St.M., începând cu anul 1831, prin Biroul 4; să facă
studiul critic al campaniilor pentru a folosi la redactarea doctrinei militare a României.
O altă îndatorire a Serviciului a fost să identifice, să trieze, să adune şi să controleze
arhivele armatei, instituţia fiind autorizată să emită ordine, dispoziţiuni, recomandări şi să dea aviz
la proiectele de lege în domeniu. Pe lângă regulamentele generale, activitatea Serviciului a fost
reglementată de „Regulamentul privitor la adunarea şi conservarea arhivelor armatei” („Monitorul
Oficial” nr. 11 din 10 iulie 1933) şi „Regulamentul provizoriu referitor la arhivele de război şi
Registrul Istoric” (Înaltul Decret nr. 944 din 2 aprilie 1934).
48
„România”, 30 iulie 1938.
15
Serviciul Istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să se

realizeze o lucrare monumentală de 920 de pagini, cu două schiţe, lista şefilor M.St.M. între anii
1859 şi 1934 – „pentru a se aplica pe placă sintetică” – monografia localului M.St.M. şi multe alte
lucrări, parţial dispărute, din nefericire, în timpul bombardamentelor din aprilie 1944, în gara
Turnu Severin.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Serviciul Istoric a continuat redactarea
volumului IV Istoricul Campaniei 1916, care cuprindea operaţiunile dintre 10 noiembrie –
31 decembrie 1916: Trecerea Dunării şi Oltului de către inamic. Operaţiunile din Muntenia între
10 – 12 noiembrie 1916, Bătălia de pe Argeş şi Neajlov. Operaţiunile din zilele de 12 – 15 (inclusiv)
noiembrie 1916, Operaţiunile din Dobrogea între 10 – 20 noiembrie 1916 şi Retragerea. Situaţia în
seara de 20 noiembrie 1916 şi operaţiunile din zilele de 21 – 27 (inclusiv) noiembrie 1916,
concomitent cu adunarea arhivelor şi a materialului documentar pentru Istoricul evenimentelor din
perioada 15 martie 1939 – 21 iunie 1941 şi al Campaniei contra Rusiei Sovietice.
Până la 1 februarie 1943 a fost întocmit un ,,Istoric rezumativ al raporturilor istorice
dintre români şi ruşi pentru tineretul şcolar” şi un altul, pentru şcolile militare şi s-au pus bazele
,,întocmirii planului unui istoric al pregătirii de război a armatei noastre sub toate raporturile, din
1921 – când armata a trecut pe picior de pace – până în 1941, la începerea actualului război”.
Din ordinul Cabinetului Militar al Conducătorului statului a fost redactată lucrarea
,,Valoarea aportului adus de forţele române în Bătălia de la Odessa, în ansamblul dispozitivului
aliat de la aripa de Sud a frontului de Est”49.
În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul Istoric a avut în organică un
Birou de Informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste,
ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitele
de arhivă şi patrimoniul Muzeului Militar Naţional. Acest birou a făcut o descriere aproape
completă despre distrugerea arhivei aflată în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin
în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în fondul Serviciului
Istoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi la
iniţiativa ofiţerilor din Serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate de
sovietici.
Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949-1968)
La începutul anului 1949, Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (M.St.M.) era
subordonat pe linia sarcinilor de serviciu celui de-al doilea subşef al M.St.M., generalul-maior
Constantin Verdeş50.
Prin Ordinul de zi de comandament nr. 88 din 10.03.1949, Serviciul Istoric a luat
denumirea de Secţia a 11-a Istoric, cu aceeaşi subordonare. Structura organizatorică a secţiei a
rămas neschimbată ca birouri, însă în cadrul fiecărui birou au apărut funcţii noi51.
În luna martie 1949, colonelul Ioan N. Popescu, şeful Secţiei a 11-a Istoric a fost mutat la
Regiunea 3-a Militară, fiind înlocuit de colonelul Virgil Dumitrescu52.
49
S.I.A., fond Marele Stat Major. Serviciul Istoric, dosar nr. 852/1942, f. 2-5.
50
Detalii privind evoluţia Serviciului Istoric al Armatei în perioada de început în Luminiţa Giurgiu, Lucian Drăghici,
Manuel Stănescu, Cornel Ţucă, „În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”,
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006.
51
Vezi şi Comandor dr. Marian Moşneagu, „Despre trecutul Armatei României, la timpul prezent şi viitor”, în
„Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XIII, nr. 1(47)/2010, p. 2-14.
52
Serviciul Istoric al Armatei, Fond Marele Stat Major, „Registrul istoric al Secţiei Studii Istorice şi Arhivele
Ministerului Apărării Naţionale 1949-1968”, f. 2.
16
La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi un

funcţionar civil dactilograf, şef al biroului fiind numit locotenent-colonelul Vladimir P. Tutoveanu.
Totodată a fost redus necesarul la Biroul l Studii cu un ofiţer, iar la Biroul 2 Arhive Istorice cu un
funcţionar civil dactilograf.
La l aprilie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost numit operator administrativ
al Bibliotecii M.St.M., iar funcţionarul civil Vasile Creţu ca bibliotecar gestionar.
În luna mai, plutonierul major Aurel Gh. Morariu a fost detaşat la cursul de pregătire din
cadrul Şcolii de Ofiţeri de Administraţie, în vederea acordării gradului de sublocotenent.
Principalele activităţi desfăşurate în anul 1949 de către personalul Secţiei a 11-a Istoric au
constatat în definitivarea broşurii de popularizare a participării Armatei Române la războiul
antihitlerist, întocmirea unui studiu rezumativ al acestei participări destinat cadrelor armatei:
fascicola I 23 august - 16 septembrie 1944; fascicola a II-a 17 septembrie - 25 octombrie 1944;
fascicola a III-a Eliberarea Ungariei; fascicola a IV-a Eliberarea Cehoslovaciei, întocmirea fişelor
rezumative pe zile de operaţiuni (lupte) ale Armatelor l şi 4 Române în războiul antihitlerist şi
întocmirea jurnalului de operaţii al M.St.M. pe perioada 1946-1948, lucrare executată împreună cu
Secţia Operaţii, şi a registrului istoric al M.St.M. pe anul 1940.
Privind activitatea pe linie de arhivă, secţia a continuat munca de triere a arhivei aflată în
depozite şi întocmirea registrelor de evidenţă a acesteia. Totodată s-a întocmit tabulatorul arhivei
armatei.
Ofiţerii din secţie au mai desfăşurat şi alte activităţi legate de popularizarea luptelor duse
de trupele române împotriva fascismului. Astfel, locotenent-colonelul Constantin Andriade, şeful
Biroului l Studii, a publicat mai multe articole pe această temă în paginile revistei „Cultura
militară” şi ziarului „Glasul armatei”.
În februarie 1949, lucrarea „Participarea României la războiul împotriva fascismului
1944-1945” a fost înaintată şefului M.St.M.
La cererea Secţiei a 4-a a M.St.M., în luna aprilie 1949, Biroul 1 Studii a întocmit o
situaţie cu diviziile de infanterie române care s-au distins pe frontul antihitlerist şi în Primul
Război Mondial. Situaţia a fost trimisă Secţiei a 4-a pentru a fi folosită ca material documentar.
În luna iulie 1949, situaţia depozitelor de arhivă se prezenta astfel: Depozitul de arhivă
regional al Regiunii l Militare la Bârlad, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la
Otopeni, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Floreşti-Cluj şi un subdepozit la
Timişoara, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N. la Otopeni.
Depozitul de arhivă al M.St.M., compus din jurnalele de operaţii şi arhivă istorică din
războiul antihitlerist, arhive istorice noi (1921-1944) şi arhive vechi, (valoarea a 25 de vagoane)
era adăpostit în clădirea M.St.M. şi la Otopeni.
O activitate importantă desfăşurată de Secţia 11-a Istoric pe linie arhivistică a constituit-o
organizarea, la 18 iulie 1949, a unei convocări cu toţi şefii de depozite de arhive. Scopul acesteia l-a
constituit stabilirea nivelului cunoştinţelor şefilor Depozitelor de arhivă asupra regulamentului
arhivelor armatei, comunicarea ordinelor M.St.M. relativ la depozitarea şi conservarea arhivelor,
precizarea responsabilităţilor ce revin şefilor de depozite pe linia cercetării arhivei, trierii acesteia
şi furnizarea datelor solicitate de eşaloanele superioare. Consfătuirea şi-a atins obiectivele propuse,
participanţii realizând un util schimb de experienţă în privinţa activităţii arhivistice în armată.
În luna august, cu Ordinul ministrului adjunct al ministrului Ap.N. nr. M 0604 din
9.08.1949, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N., depozitele regionale şi subdepozitul Timişoara
au fost subordonate Direcţiei Superioare Politice a Armatei (D.S.P.A.), numai din punct de vedere
operativ (aprobări pentru cercetarea arhivei, eliberarea actelor de vechime în armată, copii cerute
de diferite instanţe de judecată etc.). Din punct de vedere administrativ (asigurarea materială, lo-
caluri, amenajări interioare, paza şi încadrarea cu personal), depozitele rămâneau mai departe în
subordonarea M.St.M.
În decursul anului 1949, secţia a ajutat la pregătirea pentru deschiderea Muzeului Militar
Central prin procurarea de date referitoare la armament, procedeele de luptă din epoca lui Ştefan
cel Mare, 7 copii de pe ordinele de zi ale comandamentelor sovietice prin care au fost citate trupele
române în perioada războiului antihitlerist şi 10 copii de pe ordinele ministrului de Război român.
17
O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilor

arhivistice aflate la comandamentele de arme, regiuni militare şi formaţiuni, precum şi trierea
arhivei. Selecţionarea a fost efectuată de comisii compuse dintr-un ofiţer de la comandamentul
căruia aparţinea depozitul de arhivă, un ofiţer de intendenţă, un ofiţer din aparatul politic, un ofiţer
de birou şi şeful depozitului de arhivă.
În vederea creării unei baze de documentare complete, la Depozitul de arhivă al M.St.M.
s-au centralizat registrele jurnale de operaţii ale unităţilor, marilor unităţi şi comandamente
participante la războiul antihitlerist, precum şi la războiul antisovietic.
Ca urmare a aprobării şi intrării în vigoare a Instrucţiunilor D.S.-50, de la 15 februarie 1950
în cadrul secţiei, în locul Biroului 5 Secretariat a luat fiinţă Biroul 12 Documente Secrete.
Tot în cursul lunii februarie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost mutat de la
Secţia 11 Istoric la Secţia 8 Regulamente, fiind înlocuit de maiorul Alexandru Bălaşa.
În luna iulie, colonelul de artilerie Virgil Dumitrescu a fost eliberat din funcţia de şef al
Secţiei 11 Istoric. Cu începere de la 12 iulie 1950, şef al Secţiei 11 Istoric a fost numit locotenent-
colonelul Nicolae Dobrescu. De asemenea, maiorul Alexandru Bălaşa a fost mutat la Secţia a 8-a
a M.St.M53.
În conformitate cu Ordinul de zi pe comandament din 1 august 1950, Marele Stat Major a
fost reorganizat. Cu această ocazie, Secţia 11 Istoric s-a transformat în Secţia Istoric. În urma
acestei reorganizări a secţiei, Biroul Registru Istoric a fost desfiinţat. Până la data desfiinţării,
ofiţerii care încadraseră această funcţie întocmiseră registru istoric al M.St.M. până în anul 1948.
Din anul 1949 la Marele Stat Major nu s-a mai întocmit acest document.
În cursul anulul 1950, ofiţerii din Biroul l Studii au întocmit un istoric rezumativ al
participării Armatei Române în războiul împotriva fascismului, cuprinzând: Partea I-a - operaţiunile
pentru eliberarea Ardealului 23 august – 10 septembrie 1944 şi Partea II-a - Participarea Armatei
Române la eliberarea Ardealului 16 septembrie -25 octombrie 1944.
A fost definitivat Registrul istoric al M.St.M. pe anii 1947 şi 1946 şi s-a întocmit, de
asemenea, o lucrare sinteză privind participarea trupelor române la eliberarea Ungariei.
În luna aprilie s-a întocmit un documentar cerut de ministrul Forţelor Armate referitor la
judecarea şi condamnarea generalului Alexandru Socec în perioada Primului Război Mondial,
acuzat de părăsire de post în prezenţa inamicului în timpul bătăliei de pe Argeş şi Neajlov, pe când
era comandant al Diviziei 2/5 Infanterie.
La solicitarea revistei „Cultura militară”, locotenent-colonelul Constantin Andriade a
întocmit şi publicat un documentar cu tema „Despre elementele progresiste ale artei militare în
trecutul poporului nostru”.
La cererea eşaloanelor superioare, secţia a întocmit un documentar cu tema: „Relaţii
vechi militare ruso-române de la Marele Principat al Moscovei până la Petru cel Mare” şi broşura
de popularizare „Colaborarea sovieto-română în războiul împotriva fascismului”.
În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei şi mai ales pentru o descriere
obiectivă a luptelor trupelor române în Ungaria şi Cehoslovacia, respectiv stabilirea corectă a
numelui localităţilor şi formelor de relief ale ţărilor respective, s-a cerut, prin Biroul Legături
Externe, procurarea hărţilor R.P. Ungare şi Republicii Cehoslovacia.
Ofiţerii şi subofiţerii din Biroul 2 Arhivă Istorică au lucrat la întocmirea inventarului
arhivei din perioada Primului Război Mondial aflată în depozitul M.St.M. La terminarea
inventarierii, această arhivă a fost predată pentru păstrare la Depozitul Central M.F.A. Otopeni.
Până la data predării, arhiva istorică a M.St.M., însumând circa 10 vagoane, era depozitată în
localul Cotroceni şi se ridica.
De asemenea, personalul acestui birou a verificat conţinutul jurnalelor de operaţii şi
registrelor istorice din perioada 1941-1944, păstrate în Depozitul de arhivă al M.St.M.
53
Ibidem, f. 13.
18
Regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.St.M. au fost
strânse şi depozitate la Secţia Istoric.
În cursul anului 1950, arhiva ordinară a M.St.M. din perioada 1921-1946 a fost vărsată
pentru păstrare la Depozitul central M.F.A. Otopeni. La fel s-a procedat şi cu arhiva austro-ungară
din perioada 1850-1914.
Secţia Arhivă a luat fiinţă prin Ordinul nr. 122229 din 06.07.1950 al şefului M.St.M. În
cursul anului 1950, secţia a funcţionat împreună cu Secţia 11 Istoric a M.St.M., în aceleaşi încăperi,
activitatea arhivistică fiind coordonată de şeful Secţiei 11 Istoric. După apariţia ordinului de înfiinţare
a Secţiei Arhivă, a început încadrarea acesteia cu personalul prevăzut în statul de organizare.
Printre activităţile mai importante desfăşurate de cei trei ofiţeri ai Secţiei Arhivă, s-a
numărat începerea strângerii fondurilor de arhivă existente asupra unităţilor. Astfel, sub
îndrumarea secţiei au fost ordonate circa 10 vagoane de arhivă aflată la Turnu Severin, arhivă
creată de Comandamentul 2 Teritorial în perioada 1920-1944.
După terminarea ordonării, arhiva a fost transportată la Depozitul regional nr. 2 Otopeni.
În urma înfiinţării, în iulie 1950, a Secţiei Arhivă a M.St.M., Secţia Istoric nu a mai avut
sarcini pe linie arhivistică. În perioada de formare a noii secţii, personalul i-a ajutat pe ofiţerii
veniţi să încadreze funcţiile pe linie de arhivă. Acest lucru a fost posibil întrucât ambele secţii au
funcţionat la început în acelaşi local.
Deşi pe tot parcursul anului 1951 secţia a lucrat cu o încadrare necorespunzătoare, totuşi
prin străduinţa ofiţerilor prezenţi au fost întocmite o serie de lucrări necesare bunului mers al
revistelor militare şi unele documentare solicitate de M.St.M. În acest sens, ofiţerii din Biroul
Studii Istorice au redactat lucrarea „Participarea armatei române în războiul antihitlerist -
eliberarea Cehoslovaciei”, întocmită împreună cu ofiţerii din Secţia Arhivă a M.St.M54.
S-a continuat, de asemenea, redactarea registrului istoric al M.St.M. pe anii 1944-1948,
strângându-şi materialele de la secţiile şi direcţiile din M.St.M.
Sub conducerea locotenent-colonelului Constantin Andriade s-a întocmit un studiu asupra
unităţilor participante la războaiele din anii 1877-1878, 1916-1917 şi 1944-1945, conţinând
unităţile române care s-au distins în lupte, care a fost pus la dispoziţia Direcţiei Propagandă şi
Agitaţie a D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M.
De asemenea, la cererea Direcţiei de Contrainformaţii Militare, în luna februarie 1951 a
fost întocmit un „Studiu rezumativ asupra evoluţiei organizatorice şi atribuţiunilor Secţiei
Informaţii - Contrainformaţii a M.St.M. de la înfiinţare şi până în anul 1945”.
În ceea ce priveşte coordonarea revistelor de armă, secţia a întocmit observaţii critice
asupra îndeplinirii sarcinilor de către revistele militare pe anul 1951, care au fost înaintate
ministrului adjunct şi şef al M.St.M., precum şi o dare de seamă referitoare la activitatea acestor
reviste, care a fost prezentată de şeful M.St.M. ministrului Forţelor Armate.
Pentru ministrul Forţelor Armate a fost întocmit Ordinul general asupra activităţii
revistelor militare în anul 1951 şi sarcinile ce reveneau acestora în anul 1952.
În cursul anului 1951, secţia a controlat activitatea publicaţiilor de armă, a studiat şi avizat
planificarea generală şi de detaliu a acestora, dând indicaţii colegiilor de redacţie în vederea
îmbunătăţirii activităţii pe linia generalizării experienţei pozitive în cadrul fiecărei categorii de armă.
Personalul bibliotecii M.St.M. a continuat operaţiunea de triere şi reorganizare a
fondurilor de cărţi, pe compartimente, în funcţie de caracterul lor.
În vederea completării fondului de documentare al fiecărui comandament de armă şi
regiune militară s-au făcut abonamente la publicaţiile militare străine şi cu caracter general pentru
anul 1952.
Printr-o decizie a Sfatului Popular al Capitalei, în luna ianuarie 1951 a fost formată o
comisie de nomenclatură a străzilor, menită să studieze denumirile străzilor din Bucureşti şi să facă
propuneri pentru schimbarea celor care nu mai corespundeau (sic!) cu o altă nomenclatură nouă.
54
Ibidem, f. 24.
19
Din partea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul Constantin

Andriade, şeful Biroului Studii Istorice.
La cererea generalului-maior Floca Arhip, locţiitorul şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei
Operaţii, secţia a întocmit un documentar referitor la operaţiunile de curăţire a Capitalei de trupele
hitleriste în perioada 23-28 august 1944.
În cursul lunii ianuarie, maiorul inf. Gheorghe A. Nistor din Direcţia Cadre a fost mutat
în funcţia de şef al Secţiei Arhivă. Prin numirea şefului secţiei, cu începere de la 1 februarie 1951,
aceasta a început să lucreze ca organ central de conducere şi control a activităţii arhivistice
(sln.ns.).
În vederea reglementării muncii arhivistice în armată, în februarie 1951 au fost trimise
organelor centrale M.F.A., comandamentelor de armă şi regiunilor militare, pentru avizare,
„Instrucţiunile pentru sistematizarea, trierea şi exploatarea materialelor arhivistice” şi „Instrucţiunile
pentru sistematizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”, întocmite de Secţia Istoric a M.St.M.
Prin Ordinul de zi pe comandament nr. 124 din 5.06.1951, Secţia Arhivă a fost
subordonată locţiitorului şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare, generalul-maior
Petre Ivănescu.
La 1 martie 1952, ca urmare a modificării statului de pace al M.St.M., Biroul Bibliotecă
din Secţia Istoric a fost trecut la Secţia Politică.
La 21 iulie 1952, locotenent-colonelul de infanterie Nicolae Dobrescu a fost mutat din
funcţia de şef al Secţiei Istoric din M.St.M. în funcţia de şef al Catedrei de pregătire militară a
studenţilor la Institutul Pedagogic şi Institutul de Minereuri din Timişoara.
Potrivit Ordinului pe M.St.M. nr. 76, la l august 1952 s-a trecut la o nouă reorganizare a
Marelui Stat Major.
La 15 septembrie 1952, locotenentul Nicolae Matei a fost mutat din funcţia de ajutor II
al şefului Biroului 3 apărare antiaeriană a teritoriului din Secţia Operaţii a M.St.M. în funcţia de
ajutor II al şefului Biroului l Studii Istorice din Secţia Istoric.
La 20 octombrie 1952, locotenenţii majori Constantin A. Stănculescu şi Rotaru V. Mircea,
absolvenţi ai Academiei Generale, au fost repartizaţi La Secţia Istoric a M.St.M. în stagiu de
încercare.
La 28 noiembrie 1952, locotenentul major Rotaru Mircea Vasile a fost numit în funcţia
de girant şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă din cadrul Secţiei Istoric.
În vederea îmbunătăţirii activităţii revistelor de armă, la 15 mai 1952 secţia a organizat
împreună cu D.S.P.A. convocarea organelor de conducere ale revistelor militare, la care, din partea
M.St.M. au participat colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii, locotenent-
colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric, locotenent-colonelul Constantin Andriade,
locotenentul Mihai Dărîngă, locotenentul Gheorghe Oprea din Secţia Istoric şi locotenent-colonelul
Ioan Chirilă, şeful Secţiei Cenzură Militară. De la D.S.P.A. au participat maiorul Costache Ranga, şeful
Secţiei Presă şi căpitanul Mircea Bolohan din Secţia Presă. De asemenea, au fost prezenţi toţi secretarii
de redacţie ai revistelor, un număr de referenţi şi lucrători politici din secţiile politice ale
comandamentelor, precum şi ofiţeri delegaţi ai revistelor „Cultura militară” şi „Armata”55.
Printre rapoartele prezentate cu acest prilej se numără „Cum a tratat revista problemele
pregătirii de luptă” – locotenent-colonel Gheorghe Ştefănescu, „Revista pregătirii de luptă”, „Cum
a folosit materialul sovietic în scopul pregătirii artileriştilor” - maior Şerban Lupu, „Revista
artileriei”, „Cum s-a preocupat revista de ridicarea nivelului pregătirii militare de specialitate a
cadrelor cărora se adresează” - maior Octavian Cocote, „Revista geniului şi căilor ferate”, „Cum a
contribuit revista la ridicarea nivelului politico-ideologic al cadrelor” - locotenent Nicolae Dinu,
„Revista transmisiunilor”, „Cum a contribuit revista la pregătirea cadrelor în raport cu specificul
armei şi ce măsuri a luat pentru publicarea de materiale referitoare la artileria antiaeriană” - maior
55
Ibidem, f. 39.
20
Grigore Stafiescu, „Revista forţelor aeriene militare”, „Cum a tratat revista problema asigurării
politice a pregătirii de luptă” - căpitanul de rangul 3 Nicolae Marinescu, „Revista marinei”, „Cum
a planificat şi organizat munca pentru a asigura pregătirea militară a sergenţilor şi cartnicilor din
forţele armate” – locotenent-colonel Ioan Teodorescu, „Revista sergenţilor şi cartnicilor”, „Ce
mijloace a folosit revista în asigurarea legăturii cu cadrele, în recrutarea şi mobilizarea autorilor” -
maior Ilie Cristea, „Revista Spatele forţelor armate” şi „Cum a organizat colegiul de redacţie
munca internă de redacţie pentru ca revista să-şi îndeplinească sarcinile trasate de ministrul
Forţelor Armate în anul de instrucţie 1951-1952” - maior Candid S. Cioca, revista „Tanchistul”.
A doua zi, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric a expus referatul
cu tema „Activitatea generală a revistelor de armă în cursul anului 1951 şi contribuţia lor la
pregătirea de luptă şi de specialitate a cadrelor”. În continuare, colonelul Ion Tutoveanu,
locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din M.St.M. a prezentat „Sarcinile ce stau în faţa revistelor
militare în anul 1952 în pregătirea militară şi politică a cadrelor”, iar şeful Secţiei Presă din
D.S.P.A., maiorul Costache Ranga „Apreciere critică generală asupra revistelor de armă pe anul
1951 privind problemele politico-ideologice şi problemele asigurării politice a pregătirii de luptă,
precum şi sarcinile revistelor militare în anul 1952”.
De asemenea, maiorul Ioan Rădăşanu din Secţia Cenzură Militară a prezentat
„Colaborarea colegiilor de redacţie ale revistelor militare cu organele cenzurii militare pentru a
asigura păstrarea secretului militar şi de stat”.
În final, colonelul Ion Tutoveanu a apreciat că această convocare şi-a atins scopul propus,
ea constituind un bun prilej pentru a se realiza un larg schimb de experienţă în munca redacţională
şi un pas înainte pe drumul îmbunătăţirii activităţii revistelor militare.
În cursul anului 1952, secţia a primit de la colegiile de redacţie planurile tematice şi
articolele pentru fiecare număr în vederea avizării lor. Secţiei îi revenea şi sarcina aprobării
componenţei colegiilor de redacţie de la fiecare revistă de armă şi avizarea unor subiecte cu teme
istorice care urmau să fie publicate în revista „Cultura militară”.
Concomitent cu îndrumarea revistelor de armă, ofiţerii din Secţia Istoric au întocmit şi
„Schiţa cu acţiunile militare din Capitală din august 1944” şi „Schiţa cu luptele din jurul
Capitalei”, care au fost expuse la Casa Centrală a Armatei în cadrul expoziţiei „Relaţiile militare
româno-ruse de-a lungul veacurilor”.
La cererea Studioului Cinematografic Bucureşti, secţia a asigurat documentaţia şi
materialele necesare turnurii filmului „Nepoţii gornistului”.
În anul 1952, revista „Cultura militară” a organizat un concurs de lucrări cu caracter
istorico-militar. Pentru aprecierea lucrărilor prezentate la acest concurs, M.St.M. a desemnat o
comisie formată din preşedinte – locotenent-colonel Constantin Andriade din Secţia Istoric,
locotenent-colonel Ioan Cupşa şi căpitanul Ioan Marin Constantin, ca membri. Comisia a apreciat
cu premiul I lucrarea maiorului Mihai Argintaru, intitulată „Bătălia de la Călugăreni” şi cu premiul II
lucrarea maiorului Victor S. Atanasiu, cu tema „Bătălia de la Baia”.
La cererea Ministerului Afacerilor Externe al Cehoslovaciei, secţia a trimis punctul de
vedere şi toată documentaţia în legătură cu eroii români căzuţi în zona Zvolen în perioada
războiului antihitlerist, care a servit autorităţilor cehoslovace în vederea ridicării mausoleului de la
Zvolen în memoria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea poporului cehoslovac.
La sfârşitul anului 1952 s-au întocmit „Observaţii critice asupra activităţii revistelor de
armă” înaintate şefului M.St.M., „Darea de seamă asupra activităţii revistelor de armă în 1952” şi
„Ordinul general al ministrului Forţelor Armate cu sarcini în anul 1953”.
De asemenea, prin grija Secţiei s-au asigurat abonamentele la revistele sovietice pe anul
1953, precum şi abonamente la revistele de armă pentru comandamentele, direcţiile centrale şi
unităţile militare.
La începutul anului 1952, o comisie formată din ofiţerii secţiei au verificat, decupat şi
distrus o parte din tipăriturile militare cu caracter secret aflate asupra personalului. Comisia a
predat pentru păstrare la Biroul documente secrete tipăriturile secrete aflate la ofiţeri, iar o parte
din paginile revistelor de armă care conţineau date secrete au fost decupate şi distruse prin ardere.
21
Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 din 29.05.1952, locotenentul major Gheorghe N. Fulger a
fost mutat în Secţia arhivă, şef Biroul l Studii şi Instrucţiuni în cadrul aceleaşi secţii.
În cursul anului 1952 au fost întocmite proiectele „Instrucţiunilor privind sistematizarea
materialelor arhivistice din depozitele militare de arhivă, trierea şi exploatarea lor” şi
„Instrucţiunilor privind organizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”.
De asemenea, Secţia a luat măsuri pentru ca în cadrul fiecărui depozit să se formeze şi să
înceapă activitatea comisiile de triere a arhivei.
Concomitent, s-au luat măsuri pentru ca toată arhiva până în anul 1950 aflată asupra
unităţilor să fie centralizată la divizii, prin grija şefilor Birourilor documente secrete şi pregătită
spre a fi predată la depozitele regionale de arhivă.
Tot prin grija secţiei s-au eliberat adeverinţe şi copii după documentele aflate în arhivă
referitoare la activitatea unor ofiţeri în perioada războiului şi documente solicitate de instanţele de
justiţie care judecau crimele de război.
În urma unei noi organizări a M.St.M. cu scopul micşorării efectivelor, în cursul lunii
februarie 1953 efectivele Secţiei Istoric au fost reduse la numai 6 ofiţeri şi un angajat civil56.
Printre activităţile prioritare ale Secţiei s-au numărat trierea materialului informativ şi
contrainformativ din Arhiva M.St.M. pentru identificarea şi predarea documentelor originale din
perioada 1919-1944 privitoare la activitatea ilegală a Partidului Comunist Român în armată,
selecţionarea şi studierea materialelor documentare referitoare la influenţa Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie 1917 asupra Armatei Române (sic!), strângerea materialului documentar
pentru întocmirea părţii a 3-a a istoricului rezumativ „Participarea Armatei Române la războiul
antifascist” (organizare, dotare, pierderi, funcţionarea spatelui marilor unităţi), întocmirea
statutului pentru funcţionarea colegiilor de redacţie ale revistelor de armă, controlul activităţii
organizatorice redacţionale şi administrative a revistelor de armă, întocmirea „Instrucţiunilor
pentru difuzarea şi evidenţa financiară şi materială a revistelor militare” şi sprijinirea realizării
filmului „Nepoţii gornistului” seria 2-a (mai - noiembrie 1953). Biroul 2 s-a transformat în
„Biroul 2 arhivă regiuni militare şi cercetări arhivistice”.
Cu Ordinul nr. G.L. 009602 din 13.10.1953, Depozitul Central de Arhivă a fost
subordonat M.St.M., pe linie de specialitate şi Regiunii 2-a Militară pe linie administrativă.
Depozitele regionale de arhivă au rămas subordonate nemijlocit regiunilor militare.
De la 15 octombrie 1953, D.S.P.A. nu mai avea atribuţii în ceea ce priveşte conducerea
activităţii arhivistice în armată.
La data de 3 noiembrie 1953 la D.S.P.A. a avut loc o convocare, la care au participat şeful
Secţiei Informare din Direcţia Organizare - Instructaj a D.S.P.A., şeful Secţiei Arhivă din M.St.M.
şi şefii depozitelor de arhivă.
În cursul anului 1953, ofiţerii din Secţia Arhivă au centralizat la M.St.M. toate volumele
din lucrarea „România în războiul mondial 1916-1919”, editată de Secţia Istoric. Din această
lucrare s-au oprit câte 50 de exemplare din fiecare volum, care s-au predat cu forme legale la
Depozitul Central de arhivă Otopeni, celelalte fiind valorificate în circuitul economic. Hărţile
anexe la această lucrare au fost predate Direcţiei Topografice Militare.
În anul 1953 au fost strânse şi predate la Depozitul regional de arhivă Otopeni 21 vagoane
arhivă mai veche de anul 1949.
O activitate deosebită pentru reglementarea activităţii arhivistice desfăşurată de ofiţerii
din Secţia arhivă şi Secţia Istoric a constituit-o definitivarea „Instrucţiunilor pentru organizarea,
păstrarea şi folosirea Arhivelor militare”. Acest lucru se impunea ca o necesitate majoră, întrucât
vechiul Regulament al arhivelor nu mai corespundea noilor condiţii create în armată după anul 1947.
La 5 martie 1954, locotenentul major Mircea V. Rotaru a fost numit şef al Biroului 2
Coordonare activitate reviste de armă în Secţia Istoric a M.St.M57.
56
Ibidem, f. 46.
57
Ibidem, f. 57.
22
Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia Arhivă din M.St.M. a fost
desfiinţată, începând din luna aprilie 1954, problemele arhivistice în armată fiind rezolvate de
Secţia Istoric a M.St.M. prin Biroul Arhivă, în care au fost numiţi ofiţeri din fosta Secţie Arhivă.
De asemenea, depozitul de arhivă al M.St.M. a trecut în subordinea Secţiei Istoric.
În perioada 25 noiembrie - 3 decembrie 1954 a început mutarea Depozitului de arhivă al
M.St.M. din localul aflat în str. Ştirbei Vodă în localul M.St.M.
Prin raport adresat şefului M.St.M., Comandamentul trupelor de geniu şi căi ferate a
solicitat aprobarea apariţiei separat a „Revistelor geniului” şi „Revistei căilor ferate şi
transporturi”, care până în luna februarie 1954 apăreau întrunit. La propunerea Secţiei Istoric, şeful
M.St.M. a aprobat apariţia celor două reviste, lunar.
În luna martie 1954, Academia Militară Tehnică a solicitat ca „Revista tehnică militară”
să apară bilunar, dat fiind volumul mare de materiale scrise de personalul acestei academii
(profesori şi ofiţeri-elevi). Secţia Istoric a propus şi şeful M.St.M. a aprobat ca începând din martie
1954 revista să apară bilunar.
Pentru reglementarea activităţii publicistice în Forţele Armate ale R.P. Române, în luna
mai 1954 la D.S.P.A. a avut loc o consfătuire la care au participat locotenent-colonel Gheorghe
Niţu, şeful Secţiei Istoric a M.St.M., maiorul Virgil Atanasiu, redactor responsabil al revistei
„Cultura militară” şi ofiţeri din Direcţia Pregătirii de luptă. Participanţii la consfătuire au făcut
propuneri privind restructurarea revistelor militare. Ca urmare, prin raportul şefului M.St.M.
nr. C.E. 072/1954 s-a cerut aprobarea ca revistele de armă să-şi înceteze apariţia. Prin rezoluţia pe
acest raport, ministrul a hotărât ca începând de la l iunie 1954 revistele de armă să-şi înceteze
apariţia, iar ca publicaţii militare să-şi continue activitatea, cu apariţie lunară, doar revistele
„Cultura militară” în cadrul M.St.M., „Propagandistul şi agitatorul” şi „Viaţa militară” în cadrul
D.S.P.A. şi „Revista armelor” în cadrul Direcţiei Pregătire de luptă.
Intrată sub coordonarea Secţiei Pregătire operativă din Direcţia Operaţii a M.St.M.,
revista „Cultura militară”, începând din luna iunie 1954 aceasta a apărut ca organ al Ministerului
Forţelor Armate.
Prin noua sa organizare din luna aprilie 1954, Secţia Istoric a M.St.M. nu a mai avut ca
atribuţii coordonarea activităţii revistelor militare şi a buletinelor secrete de armă, întrucât biroul
care răspundea de această activitate a fost scos din statul acestei secţii.
În luna august 1954, personalul Secţiei Istoric a pregătit documentarea (jurnalele de operaţii
ale armatelor, corpurilor de armată şi diviziilor române care au participat la luptele pentru eliberarea
Ungariei de sub jugul fascist) necesară aspirantului Daniel Csatari, şeful Catedrei de Istorie la Şcoala
superioară de partid din Budapesta. La sosirea acestuia în ţară în luna septembrie 1954, pe baza
documentaţiei pusă la dispoziţie şi-a extras date în legătură cu rolul trupelor române în eliberarea Ungariei.
O activitate deosebită au desfăşurat ofiţerii din Biroul Studii Istorice pentru întocmirea unei
ample documentări în ceea ce priveşte unităţile române participante la războiul antihitlerist. Astfel, au
fost întocmite un tabel cu marile unităţi şi unităţi care au participat la lupte în perioada 23 august 1944 -
9 mai 1945, numele comandanţilor acestora; ordinea de bătaie a Diviziei Tudor Vladimirescu - Debreţin
la 10 februarie 1944 şi tabelul cu marile unităţi şi unităţi şi comandanţii respectivi, citate prin ordine de
zi pentru fapte de arme săvârşite în războiul antihitlerist. Aceste lucrări au fost trimise Direcţiei Cadre
pentru a fi folosite ca sursă de documentare în elaborarea lucrărilor ce le avea de întocmit în legătură cu
aniversarea a 10 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist.
La solicitarea Institutului de Istorie al C.C. al P.C.R., Secţia Istoric a întocmit în cursul
lunii noiembrie 1954 documentarele „Date extrase din arhiva M.F.A. privind acţiunea
Detaşamentului Păuliş împotriva trupelor germano-fasciste în luna septembrie 1944” şi „Curăţirea
teritoriului de trupele hitleriste”.
Pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, Secţia
Istoric a întocmit împreună cu Academia Militară conferinţa „Izvorul şi importanţa victoriilor
militare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, care a fost difuzată, prin grija D.S.P.A. Direcţia
Propagandă şi Agitaţie, tuturor unităţilor şi formaţiunilor militare.
23
În cadrul ciclului „Diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întocmit conferinţa

„Acţiunea Grupului 2 Vânători de munte în perioada 17 septembrie -26 octombrie 1944”.
În urma înfiinţării Biroului 2 Arhivă, au fost eliberate adeverinţe pentru cetăţenii români
şi străini care au satisfăcut stagiul în Armata Română, pentru a le servi la întocmirea dosarelor de
pensii.
De asemenea, la cererea unor instituţii din ţară, în special organe de judecată şi ale
M.A.I., au fost înaintate acestora copii de pe unele documente de arhivă. Pentru facilitarea acestei
activităţi, secţia a trimis ordin comisariatelor militare să înainteze până la 15 iunie 1954 situaţia
arhivei aflate în păstrarea acestora.
Din cauza condiţiilor necorespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei, la sfârşitul
anului 1954 s-a luat măsura ca Depozitul regional de arhivă Otopeni să fie mutat la Urziceni.
Pentru ca Birourile de arhivă de la regiunile militare să aibă un îndreptar în activitatea lor,
Biroul arhivă din Secţia Istoric a întocmit atribuţiile acestora.
Secţia Arhivă era subordonată Direcţiei Organizare Mobilizare. Pentru bunul mers al
activităţii arhivistice în armată, au fost definitivate „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi
păstrării documentelor de arhiva „I.A.-54”.
Sub conducerea secţiei a continuat trierea arhivei mai vechi de 1940 aflată în Depozitul
central Otopeni.
Ca urmare a intrării în vigoare a noilor registre de evidenţă, s-au inventariat şi au fost
trecute pe aceste registre toate jurnalele de operaţii existente în păstrare la Depozitul de arhivă al
M.St.M. Împreună cu Comandamentul Marinei Militare, Secţia Istoric a pregătit pentru predare
arhiva acestui comandament aflată la Depozitul Tunari.
La 15 martie 1954, a avut loc o nouă reorganizare a M.St.M., în noul stat
nemairegăsindu-se Secţia Arhivă în Direcţia Organizare-Mobilizare.
Pentru conducerea activităţii arhivistice, în armată a fost creat Biroul Arhivă în cadrul
Secţiei Istoric a M.St.M.
Cu Ordinul M.St.M. nr. 05 din 10.01.1955, locotenent-colonelul (av) Gheorghe M. Niţu a
fost desărcinat din funcţia de şef al Secţiei Istoric, fiind mutat profesor de tactica aviaţiei la Şcoala
Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. Cu acelaşi ordin, şef al Secţiei Istoric a fost numit locotenent-
colonelul (A) Leonida Ion58.
Ca urmare a încadrării secţiei cu personal corespunzător şi conform statului de
organizare, în cursul anului 1955 activitatea desfăşurată a cunoscut o îmbunătăţire substanţială,
atât pe linia studiilor istorice, cât şi pe cea privind munca de arhivă. Astfel, în cursul lunii ianuarie,
la cererea Direcţiei Superioare Politice a armatei ungare, au fost întocmite materiale în legătură cu
acţiunile trupelor române în operaţiile Debreţin şi Budapesta, în raionul Szolnok, pe valea râurilor
Bodrog şi Hernad, precum şi în Munţii Bukk. Materialele au fost trimise revistei maghiare
„Nephadsereg” pentru a fi publicate la rubrica „Contribuţia Armatei Române la eliberarea
Ungariei de sub jugul fascist”.
La 1o iunie 1955, Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” a solicitat să se
pună la dispoziţia grupului de lectori jurnalele de operaţii ale Diviziei „Tudor Vladimirescu” şi
cele 4 volume ale lucrării întocmite de Secţia Istoric „Contribuţia Armatei Române la războiul
antifascist”.
În cursul lunii iulie 1955, s-a întocmit un articol de 40 de pagini referitor la tradiţiile de
luptă ale armatei noastre populare, articol pus la dispoziţia Institutului de Istorie Militară
din Praga.
Tot în aceasta lună, la solicitarea Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.C.R., ofiţerii
cu studii istorice au întocmit şi o situaţie statistică cu privire la numărul morţilor, răniţilor şi
prizonierilor din rândul Armatei Române participanţi la Primul Război Mondial.
58
Ibidem, f. 69.
24
Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954, au început

lucrările de lichidare a gestiunii, sarcina asigurării cu cărţi a cadrelor urmând să se asigure de către
bibliotecile de garnizoană.
În urma aprobării ministrului Forţelor Armate, prin Ordinul nr. M 918 din 10 octombrie 1955
au intrat în vigoare „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhivă -
I.A. 55”. Prin aplicarea noilor instrucţiuni, activitatea arhivistică era reglementată în mod unitar pe în-
treaga armată, ele constituind un îndrumar preţios pentru personalul care efectua munca în depozitele de
arhivă şi la comandamentele de armă, regiuni militare, mari unităţi, unităţi şi formaţiuni.
Personalul secţiei a mai întocmit o evidenţă alfabetică a arhivei unităţilor aflate în
păstrare în depozitele regionale, evidenţa arhivei unităţilor desfiinţate şi contopite în perioada
1944-1945, inventarele cu arhiva aflată în Depozitul Central M.F.A. Otopeni, Depozitele regionale
Urziceni şi Bârlad şi comisariatele militare, situaţia arhivei mai vechi de 1945 existentă asupra
comandamentelor şi unităţilor partea introductivă a lucrării „Participarea Armatei Române la
războiul împotriva fascismului”. De asemenea, a colaborat cu D.S.P.A. şi colectivele care lucrau la
redeschiderea Muzeului Militar Central, a redactat lucrarea „Participarea Armatei Române la
războiul ruso-turc din anii 1877-1878” şi a triat documentele privitoare la participarea Armatei
Române la războiul ruso-turc din anii 1877-1878 din culegerea de documente întocmită de
Serviciul Istoric.
Întrucât în anul 1954, când biblioteca istorică a M.St.M. a fost luată în primire de la
Secţia Politică, aceasta nu era inventariată, în cursul anului 1955 s-a executat luarea în evidenţă,
trierea şi aranjarea cărţilor în noul local din B-dul Dacia nr. 2-4.
O parte din arhiva aflată în depozitul M.St.M. a fost predată spre păstrare la Depozitul
central de arhivă M.F.A.
La cererea generalului-locotenent Maslenikov, au fost trimise pentru consultare de către
specialiştii Catedrei de Istoria artei militare a Academiei „Frunze”, jurnalele de operaţii ale
Corpurilor 4 şi 6 de Armată Române din august 1944, necesare pentru redactarea lecţiei „Orga-
nizarea şi execuţia ruperii apărării inamicului în august 1944 de către marile unităţi şi unităţi de
izbire ale Frontului 2 ucrainean”.
În vederea întocmirii unei lucrări referitoare la „Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimirescu”
în războiul contra fascismului”, secţia a intervenit la Direcţia Cadre pentru ca generalul-maior
Constantin Ionescu să predea jurnalele de operaţii ale diviziei, care găseau asupra sa.
Documentarul întocmit a fost trimis de şeful M.St.M., Secţiei de Istorie Militară a M.St.M. bulgar,
împreună cu un alt documentar referitor la acţiunile detaşamentelor de voluntari bulgari, români şi
sârbi în secolul al XIX-lea, constituite în România şi care au luptat contra turcilor.
În conţinutul Ordinului nr. M.112 din 21.0l.1956, semnat de generalul Iacob Teclu s-a
arătat rezultatele bune obţinute în munca arhivistică în armată, lipsurile care mai persistau, precum
şi măsurile ce se impuneau a fi luate pentru lichidarea acestora59.
În vederea îmbunătăţirii activităţii arhivistice în armată, în ziua de 17 iulie 1956 la Secţia
Istoric a avut loc o convocare de instruire cu şefii depozitelor de arhivă şi ofiţerii cu arhiva de la
regiunile militare. Cu această ocazie a fost analizată activitatea depozitelor de arhivă şi s-au stabilit
măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor.
În vederea executării lucrărilor de triere şi inventariere a arhivei aflată în depozite, şeful
M.St.M. a aprobat detaşarea a 220 de militari în termen.
În perioada 2-20 aprilie 1956, prin intermediul Institutului Român pentru relaţiile
culturale cu străinătatea, secţia l-a avut ca oaspete pe colonelul Marin Ivanov Mihov, profesor
universitar, şeful Catedrei de Istoria U.R.S.S. la Universitatea din Sofia, care a studiat documente
referitoare la războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea.
La 16 iunie 1956, la cererea Comitetului naţional al localităţii Slavicin din Republica
Cehoslovacă, s-a întocmit şi expediat un documentar în legătură cu luptele Regimentului 2 Roşiori
român pentru eliberarea acestei localităţi, precum şi militarii căzuţi şi înmormântaţi în cimitirul
59
Ibidem, f. 82.
25
orăşenesc, necesar pentru întocmirea monografiei localităţii cehoslovace cu ocazia sărbătoririi

a 700 de ani de la înfiinţare.
Conform H.C.M. nr. 1310 din 27 iulie 1956, ofiţerii cu arhiva din Secţia Istoric, împreună
cu ofiţerii delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au executat trierea arhivei aflată în depozitele
armatei în scopul depistării unor dosare de judecată care interesau securitatea statului, dosare care
au fost predate pentru păstrarea organelor M.A.I.
În conformitate cu dispoziţiunile Ordinului M.F.A. nr. M 127/1956 referitoare la trierea şi
distrugerea prin topire a literaturii militare vechi, editată înainte de 23 august 1944 aflată în
păstrarea depozitelor militare, din fiecare lucrare s-au oprit câte două exemplare care urmau să fie
păstrate permanent de către Depozitul central de arhivă Otopeni.
În conformitate cu Ordinul ministrului Forţelor Armate pus în rezoluţie pe nota- raport a
şefului M.St.M. nr. CE 0341 din 16.04.1956, pentru întocmirea unei lucrări de „Istoria artei
militare româneşti” au fost constituite: 1. Colectivul redacţional de avizare, format din generalul-
maior Haralambie Florescu, şeful Direcţiei Operaţii a M.St.M., colonelul Emil Iepure, şeful Secţiei
Pregătire operativă în Direcţia Operaţii a M.St.M., colonelul Aurel Ardeleanu din D.S.P.A.,
locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Istoric şi câte un delegat de la Institutul de Istorie
de pe lângă M.St.M., respectiv de la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. 2. Istoria artei
militare a poporului român în orânduirea feudală sec. 14-17: general-maior Constantin Bodea din
Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Ion Cupşa, locotenent-colonel Traian Mutaşcu,
locotenent-colonel Atanasiu Victor, maior Dumitru Ţuţu, din Academia Militară Politică
„Gheorghe Gheorghiu-Dej” 3. Istoria artei militare a poporului român în orânduirea capitalistă - de
la răscoala de la 1821 la primul război mondial inclusiv: colonelul Ion Focşeneanu, şeful Muzeului
Militar Central, locotenent-colonel Ion Sandu şi colonel Mihai Cucu din Academia Militară „I.V.
Stalin”, maior Dumitru Matei şi locotenent-colonel Gheorghe Niţu din Academia Militară Politică
„Gheorghe Gheorghiu-Dej” 4. Participarea Armatei Române la războiul antifascist: colonel Ion
Cupşa, colonel Ion Stănescu, locotenent- colonel Traian Mutaşcu şi locotenent-colonel Ion Dini
din Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Eugen Bantea din Academia Militară Politică
„Gheorghe Gheorghiu-Dej” şi maior Aurel Ştefănescu din Secţia Istoric M.St.M.
În luna august 1956 s-a întocmit şi trimis un documentar referitor la istoricul Muzeului
Militar Central, solicitat de Ambasada R.P. Polone la Bucureşti.
De asemenea, la cererea Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti s-a întocmit şi trimis
o situaţie cu toate cimitirele unde sunt înmormântaţi militari iugoslavi morţi în Primul Război
Mondial pe teritoriul României.
Ofiţerii cu studii istorice au mai întocmit un articol de 40 de pagini cu privire la tradiţiile
de luptă ale Armatei R.P.R., solicitat de Institutul de Istorie Militară al armatei polone şi un
documentar pentru revista „Znamia” care elabora o lucrare referitoare la participarea Armatei
Romane la războiul antihitlerist.
În cursul anului 1956 a mai fost întocmit proiectul de decret în legătură cu trecerea
operelor comemorative de război de la M.F.A. la Ministerul Culturii, a fost avizat proiectul de
decret privind înfiinţarea fondului arhivistic al R.P.R. şi a fost redactată o lucrare privind eroii
utecişti căzuţi în războiul antihitlerist, cu propuneri pentru acordarea de pensii părinţilor acestora.
Prin grija secţiei s-a asigurat difuzarea pe teritoriu a „Instrucţiunilor arhivistice I.A.-55” şi
s-a trecut la întocmirea, împreună cu Direcţia Organizare Mobilizare a M.St.M. şi Direcţia
Arhivelor Statului, a unui proiect de instrucţiuni pentru sortarea şi inventarierea arhivei din
depozitele militare.
Şeful Secţiei, locotenent-colonelul Leonida Ion a fost numit consilier militar la filmele
„Când se ridică ceaţa” şi „În câmpia de sânge a Mărăşeştilor”, turnate de Centrul de producţie
cinematografică Bucureşti.
Deoarece condiţiile de depozitare a arhivei în fortul Otopeni erau necorespunzătoare, s-a
solicitat M.F.A. aprobarea mutării acestuia la Tunari. Din cauza ploilor, în luna mai 1956 fortul
Tunari, destinat noului depozit, a fost inundat şi s-a renunţat la mutarea de la Otopeni. Totuşi, a
26
început să se întocmească documentaţia tehnică în vederea amenajării la Tunari a unor magazii la

suprafaţă, urmând ca la terminarea acestora să se mute Depozitul de arhivă de la Otopeni.
Conform Ordinului şefului M.St.M. nr. 018 din 05.10.1957, căpitanul de infanterie
Antone Marinescu a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice în Secţia Istoric60.
La 11 ianuarie 1957, la solicitarea generalului-locotenent Danielo Lekici, redactorul
Enciclopediei militare iugoslave, secţia a întocmit şi trimis materiale referitoare la drumul de luptă
al Diviziei „Tudor Vladimirescu - Debreţin”, acţiunile Armatei Române în Primul Război Mondial
şi participarea Armatei Române la războiul antihitlerist.
La 1 februarie 1957, M.St.M. al Armatei polone a solicitat să i s-au trimis articolul „Din
tradiţiile de luptă ale poporului român şi ale armatei sale”, pentru a fi publicat în revista militară
„Mysl Wiskowa”.
Pentru întocmirea unor lucrări de istorie militară, la 19 februarie 1957 s-a aprobat
constituirea unui colectiv de cercetări ştiinţifice, sub îndrumarea şefului Secţiei Istoric, prevăzut pe
statul anexă la statul de organizare al M.St.M., încadrată cu următorii ofiţeri de rezervă: general-
colonel Dan Gavrilescu, colonel Mihail Focşeneanu, colonel Gheorghe Pătraşcu şi locotenenţi-
coloneii Nicolae Heliade, Ion Gh. Pană, Eduard Dragomirescu şi Ion Stănciulescu.
La 27 martie 1957 s-a finalizat şi înaintat lucrarea referitoare la „Localităţi de pe teritoriul
R.P. Române în care au avut loc lupte mai importante contra trupelor hitleriste, mari unităţi şi
unităţi luptătoare, cadrul lor şi pierderile suferite”, cuprinzând 60 pagini de text şi schiţele anexe,
cu principalele lupte.
La 27 aprilie 1957 - secţia a solicitat generalului de armată A.I. Antonov, locţiitorul
şefului M.St.M. al armatei sovietice, printr-o scrisoare, copii de pe directivele operative ale
Frontului 2 ucrainean şi de pe ordinele de luptă ale armatelor sovietice care au avut în subordonare
operativă Armatele l şi 4 române, în perioada războiului antihitlerist, necesare pentru întocmirea
lucrării „Participarea Armatei Române alături de armata sovietică la războiul împotriva fascismului”.
Pentru a se asigura o conservare corespunzătoare a celor 3000 de volume din fondul de
carte al bibliotecii M.St.M. care se găsea depozitat în subsolul fostului local al Spatelui Armatei
din Bd. Dacia nr. 2-4, la 15 mai 1957 acesta a fost mutat în încăperile Cazărmii nr. 1254 din
Bd. Dacia nr. 1, pavilionul D.
Prin Ordinul şefului Marelui stat major nr. C.L. 002000 din 14.05.1957 s-a aprobat
înfiinţarea unei grupe de triere a arhivei la Depozitul central de arhivă, formată din 40 de angajaţi
civili, care să înlocuiască grupa de triere compusă din 40 de militari din prisosul de contingent şi
care urmau să fie lăsaţi la vatră.
În perioada 16 mai – 5 noiembrie 1957, locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei, a
fost detaşat la Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. pentru a participa la întocmirea
lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”. La conducerea secţiei a rămas maiorul
Aurel Ştefănescu, ofiţer 1 cu studii istorice.
La 22 noiembrie 1957, Direcţia Generală a Arhivelor Statului a făcut cunoscut Secţiei că
va edita „Instrucţiunile generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor şi
instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organizaţiilor obşteşti” şi „Indica-
torul tip cuprinzător al termenelor de păstrare a materialelor comune acelor orcane, instituţii şi
organizaţii”. Pentru activitatea arhivistică din armată, Secţia Istoric a comandat 2000 de exemplare.
În cursul anului 1957 au mai fost finalizată lucrarea „Bătălia de la Mărăşeşti”, întocmită
cu ocazia a 40 de ani de la acest eveniment. De asemenea, cu acest prilej s-a obţinut aprobarea
ministrului Forţelor Armate pentru alocarea fondurilor necesare reparării Mausoleelor de la
Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani de către Direcţia generală de construcţii şi cazarea trupelor.
S-a întocmit lucrarea „Armata română în războiul pentru independenţă” dedicată
aniversării a 80 de ani de la acest memorabil eveniment şi „Harta cu contribuţia Armatei Române
la războiul antihitlerist”.
60
Ibidem, f. 90.
27
La solicitarea Academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-Dej” s-a întocmit

lucrarea „Pregătirea şi desfăşurarea din punct de vedere militar a Primului Război Mondial”, iar
pentru Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. lucrarea „Contribuţia României la războiul
antihitlerist”.
La cererea D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. s-au întocmit lucrările „Ştefan cel
Mare, mare comandant de oşti” şi „Arta militară la români pe timpul domnitorului Radu Şerban”.
Locotenent-colonelul Leonida Ion a continuat să asigurare materialele necesare turnării
filmelor „Când se ridică ceaţa” şi „Bijuterii de familie” iar maiorul Leonida Loghin pentru pelicula
„Dincolo de brazi”.
Pentru crearea fondului de documentare al secţiei s-au procurat lucrări sovietice de istorie
militară, Marea Enciclopedie sovietică, dicţionarele Larousse etc., lucrările editate de Institutul de
Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi de Academia R.P. Române.
La 27 mai 1958, generalul maior în rezervă Marcel Mihăilescu a fost numit să conducă
activitatea colectivului de cercetători ştiinţifici în locul generalului-colonel în rezervă Dan
Gavrilescu, decedat. Începând cu 15 iunie 1958, în colectivul de cercetători ştiinţifici a fost cooptat
şi colonelul în rezervă Nicolae Răducu61.
La 3 februarie 1958 s-a primit de la ataşatul militar cehoslovac la Bucureşti, ca donaţie
pentru Secţia Istoric a M.St.M., o colecţie de hărţi cu localităţile din Cehoslovacă unde au dus
lupte trupele române în perioada războiului antihitlerist.
La 25 mai 1958, secţia a trimis 5 exemplare din lucrarea „Contribuţia României la
războiul antihitlerist” şi din „Harta Participarea României la războiul antihitlerist”, ministerelor
apărării, muzeelor şi academiilor militare ale ţărilor de democraţie populară.
La 17 iunie 1958, Biblioteca istorică a secţiei a fost mutată din localul Dacia nr. 4, în
cazarma 1118 din Calea 13 Septembrie, în spaţiul lăsat liber de Direcţia Proiectare a M.F.A.
La 2 iulie 1958, ministrul Forţelor Armate a aprobat ca doi inspectori de la D.G.A.S. să
scoată fotocopii de pe documentele aflate în Depozitul central de arhivă Otopeni în legătură cu
acţiunile trupelor ruse în Moldova în anul 1917 şi ale trupelor române în Basarabia după 1917,
date în legătură cu generalul rus Brusilov şi despre emigranţii ruşi în România.
În lunile septembrie-octombrie 1958, pentru asigurarea unei mai bune conservări a
arhivei, secţia a mutat circa 120 vagoane de arhivă din forturile de la Otopeni şi Tunari, în cazarma
541 Pantelimon.
În decursul anului 1958, specialiştii secţiei au întocmit harta „Participarea României la
războiul antihitlerist”, un documentar referitor la acţiunile trupelor române pe timpul operaţiilor
Budapesta, Viena şi Praga, trimis M.St.M. al Armatei cehoslovace.
De asemenea, s-a definitivat şi litografiat la Academia Militară Tehnică lucrarea
„Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.
S-au mutat în condiţii optime depozitele de arhivă de la Cluj-Floreşti la Bistriţa Năsăud şi
de la Otopeni-Tunari la Pantelimon.
În scopul intensificării activităţii de studii şi cercetării ştiinţifice la l aprilie 1959, prin
Ordinul M.St.M. C.L. 00918/1959, la M.St.M. a fost înfiinţată Direcţia de Studii şi Cercetări
Ştiinţifice (D.S.C.S.), având ca şef pe generalul-maior Gheorghe Lefter62.
Secţia Istoric şi-a schimbat denumirea în Secţia Istorie şi geografie militară, intrând în
compunerea D.S.C.S. Noua secţie era prevăzută cu două sectoare: Sectorul Studii Istorice şi
Sectorul Arhivă, fiecare cu câte doi ofiţeri. Grupa de cercetări ştiinţifice formată din generali şi
ofiţeri de rezervă a rămas în continuare sub îndrumarea şefului secţiei. La 9 septembrie, în această
grupă a fost cooptat şi generalul-maior în rezervă Constantin Bodea.
Colectivul de cercetători ştiinţifici, împreună cu ofiţerii secţiei au întocmit, în perioada
februarie 1956 - mai 1959, lucrarea „Participarea armatei noastre la războiul antihitlerist” în mai
multe volume şi cu o descriere amplă a acţiunilor de luptă. Într-o primă formă, această lucrare
61
Ibidem, f. 100.
62
Ibidem, f. 111.
28
totaliza 1700 pagini şi 130 de scheme. Partea referitoare la marină urma să fie redactată de
Comandamentul Forţelor Maritime Militare.
Colectivul care a lucrat la redactarea primei forme era format din coloneii Leonida Ion şi
Ion Sandu, maiorii Loghin Leonida şi Antone Marinescu, generalii-maiori în rezervă Marcel
Mihăilescu şi Dan Grigore, coloneii în rezervă Andrei Miclescu, Panait Gavrilescu, Adrian Niţă şi
Nicolae Răducu şi angajaţii civili Elena Alexandru, Silvia Ioniţă, Lina Stoica şi Silviu Cărămănuş.
Grupa de cercetători ştiinţifici şi-a desfăşurat activitatea în clădirea din Calea Plevnei nr. 145,
iar de la 30 iunie 1959, în localul din Bd. Dacia nr. 4.
Până la 31 ianuarie 1959, personalul Bibliotecii M.St.M. reuşise să trieze literatura
interzisă. Fondul de cărţi valoroase era aranjat pe rafturi, pe formate, urmând să fie inventariat şi
catalogat.
Biblioteca M.St.M. funcţiona în Calea Plevnei nr. 145, iar după mutarea grupei de
cercetători ştiinţifici în bulevardul Dacia nr. 4, a fost mutată şi ea în această clădire.
La 5 iunie 1959, arhiva aflată în Cazarma 541 Pantelimon a fost mutată în Cazarma 961
(Regimentul 19 Artilerie Antiaeriană), compusă din două pavilioane şi 8 barăci. Era a treia mutare
executată în perioada 1957-1959.
Începând cu luna ianuarie 1959, Depozitul de arhivă M.F.A. a primit indicativul Unitatea
Militară 02405 Pantelimon.
O activitate importantă a ofiţerilor din Sectorul Studii Istorice a constat în avizarea şi
verificarea articolelor referitoare la evenimentele din august 1944 - mai 1945, care urmau să apară
în presă în legătură cu aniversarea 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. De asemenea,
ei au întocmit o situaţie cu generalii care s-au distins în luptele purtate pe frontul antihitlerist.
La solicitarea Muzeului din Arad, la 6 august 1959 secţia a trimis fotocopii de pe
documentele de luptă ale şcolilor militare care au luptat contra fasciştilor în zona Arad în toamna
anului 1944, urmând ca acestea să fie expuse în muzeu.
La 10 noiembrie 1959, Secţia de Istorie şi Geografie Militară a executat pentru Muzeul
Militar Central opt schiţe referitoare la acţiunile trupelor române şi sovietice în cursul lunii august 1944.
Ca urmare a cererii adresată Ministerului Apărării al U.R.S.S., în cursul anului 1959 s-au
primit copii de pe documentele de luptă ale Diviziei de voluntari români „Tudor Vladimirescu”.
În vederea realizării unor filme cu tematică istorico-militară, maiorul Antone Marinescu a
fost numit consilier militar la filmul „La miezul nopţii va cădea o stea”, iar maiorul Leonida
Loghin la filmul „Valurile Dunării”.
În luna aprilie 1960, a avut loc o nouă modificare a statului de organizare al Secţiei istorie
şi geografie militară, care a rămas în continuare în compunerea D.S.C.S. din M.St.M63.
Căpitanul Traian Gavrilă, ofiţer 4 (cu arhiva) în Secţia istorie şi geografie militară a fost
mutat la Direcţia organizare-mobilizare a M.St.M., în funcţia acestuia fiind numit căpitanul
Gheorghe Cişmigiu.
Pentru întocmirea lucrărilor cu caracter istoric, întreaga arhivă operativă a marilor unităţi
şi unităţilor care au luptat pe frontul antihitlerist, totalizând 40000 dosare, a fost centralizată şi
depozitată în Cazarma din Calea 13 Septembrie. Biblioteca M.St.M. avea 60000 volume. Atât
dosarele, cât şi cărţile erau deteriorate în proporţie de 60% din cauza deselor mutări şi a depozitării
în clădiri necorespunzătoare.
La 6 ianuarie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat Secţiei spre
avizare, „Istoricul Marinei Române”, întocmit de un colectiv format din căpitanul de rangul 1 Dan
Nicolaescu, căpitan de rangul 2 Nicolae Istrate, căpitanul de rangul 3 Victor Inceu şi căpitanul-
locotenent Nicolae Bîrdeanu.
La 14 ianuarie 1960, personalul secţiei a selecţionat dosarele aflate în Depozitul central de
arhivă pentru Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri în vederea întocmirii unei
sinteze statistice comparative. Documentele se refereau la economia ţării înainte de 23 august 1944,
bugetul alocat M.Ap.N. pentru nevoile armatei şi alte date referitoare la înzestrarea armatei.
63
Ibidem, f. 123.
29
În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei aflat în localul din

13 Septembrie, la 31 martie 1960 s-au dat dispoziţii tuturor şefilor de arhivă să trieze şi depoziteze
separat arhiva referitoare la al Doilea Război Mondial, respectiv jurnalele de operaţii, registrele
istorice, ordinele de luptă, decorări, sinteze operative şi tot ce era în legătură cu participarea
trupelor la acţiuni militare, separat perioada 23 august 1944 – 9 mai 1945.
La l aprilie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat lucrarea
„Contribuţia marinei militare la războiul antihitlerist”, lucrarea urmând să fie inclusă în cea
întocmită de secţie şi colectivul de cercetători sub titlul „Participarea Armatei Române la războiul
antihitlerist”.
În urma reorganizării Forţelor Armate ale R.P. Române din aprilie 1960, o serie de unităţi
militare au fost desfiinţate. Ca urmare, la 30 aprilie 1960 secţia a dat ordin ca acestea să predea
arhiva la depozitele de arhivă regională, iar registrele istorice, jurnalele de operaţii şi albumele la
Secţia Istorie şi geografie militară.
La solicitarea ministrului Afacerilor Interne, ministrul Forţelor Armate a aprobat să se
selecţioneze şi să se predea M.A.I. documentele de arhivă create de cele 10 curţi marţiale care au
funcţionat pe lângă corpurile de armată până în 1947 şi care se refereau la securitatea statului.
În conformitate cu Ordinul adjunctului M.F.A. şi şef al M.St.M. nr. C.L. 001360 din
l.06.1960, la 15 iunie 1960 s-a aprobat contopirea tuturor depozitelor de arhivă în Cazarma 458
Râmnicu Sărat. Astfel, a luat fiinţă Depozitul de Arhivă al M.F.A., respectiv U.M. 02405 Râmnicu
Sărat, subordonat D.S.C.S. din M.St.M.
În iulie 1960, Grupa de cercetători ştiinţifici a înaintat spre aprobare şefului D.S.C.S.
capitolele l, 2 şi 3 ale lucrării „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.
Capitolele 4-10 erau bătute la maşină în forma definitivă şi au fost trimise pentru avizare
la D.S.P.A., Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. şi Institutului de Istorie
al Academiei R.P.R.
Capitolele 11 şi 12, repartizate spre a fi întocmite de ofiţerii din Sectorul Studii Istorice al
Secţiei istorie şi geografie militară se aflau în următoarea situaţie:
- Capitolul 11 - Desfăşurarea generală a operaţiei Budapesta. Rolul trupelor române în
această operaţie - era în curs de refacere şi definitivare de către colonelul Ion Sandu;
- Capitolul 12 - Luptele Corpului 7 Armată Român în ofensiva pentru eliberarea
Budapestei - urma să fie refăcut tot de colonelul Ion Sandu, după terminarea Capitolului 11;
- Capitolele 13-24 şi încheierea era întocmite în ciornă şi se băteau la maşină;
- Capitolul 25 - Introducerea aparatului politic în armată - era neîntocmit.
În cursul lunii iulie 1960 ofiţerii din secţie au întocmit „Tabele cu militarii care au
săvârşit fapte de arme în războiul antihitlerist şi au fost citaţi prin ordine de zi”, care urmau să fie
incluşi în lucrarea ce se întocmea de colectivul de cercetători ştiinţifici şi secţie.
De asemenea, a fost aprobată predarea definitivă Institutului de Istorie a Partidului de pe
lângă C.C. al P.M.R. a documentelor selecţionate din fondul de arhivă al armatei de ofiţerii din
Sectorul Arhivă al secţiei care se refereau la mişcarea muncitorească din perioada 1920-1943.
În urma predării Sfatului Popular al Capitalei a Teatrului Armatei, la 30 septembrie arhiva
secretă a acestui teatru a fost luată de D.S.P.A. şi predată la Depozitul de arhivă Râmnicu Sărat.
La 30 octombrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a intervenit prin Secţia Legături
Externe pentru a se procura de la Ministerul Apărării al U.R.S.S.. un tabel cu datele referitoare la
numele şi prenumele generalilor şi ofiţerilor sovietici, funcţiile acestora şi unităţile din care au
făcut parte pe timpul acţiunilor din România - perioada 20 august – 25 octombrie 1944.
La 21 noiembrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a întocmit împreună cu grupa de
cercetători ştiinţifici lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.
Între l-5 decembrie 1960 a avut loc la Praga Conferinţa internaţională a istoricilor militari
din ţările socialiste, iniţiată de Direcţia Superioară Politică a armatei populare cehoslovace şi
organizată de Institutul de Istorie Militară cehoslovac. Armata Română a fost reprezentată de
30
maiorul Leonida Loghin, care a prezentat comunicarea cu tema „Acţiunile de luptă ale Armatei
Române în cadrul Frontului 2 ucrainean pentru nimicirea trupelor fasciste de pe teritoriul
Cehoslovaciei în timpul războiului antihitlerist”.
Conform ordinului adjunctului ministrului Forţelor Armate şi şef al M.St.M. nr. C.L. 007l2 din
15.05.1961, la 15 iunie 1961 Direcţia de studii şi cercetări ştiinţifice a fost desfiinţată. Secţia istorie şi
geografie militară a devenit secţie independentă a M.St.M., având aceeaşi organizare şi încadrare ca
a l ianuarie 1961. Grupa de cercetători ştiinţifici a trecut sub conducerea secţiei64.
Pentru a întări colectivul de cercetători al M.St.M., la 1 septembrie 1961 s-a hotărât ca şi
cercetătorii ştiinţifici de la D.S.P.A. să fie aduşi la M.St.M. Noul stat de organizare anexă la statul
M.St.M. prevedea două funcţii de cercetători principali istorico-militari şi şefi de grupă,
11 cercetători istorico-militari, l bibliotecar, 3 dactilografi şi l desenator.
La 15 decembrie 1961 s-a aprobat reducerea unui post de cercetător principal istorico-
militar şi şef grupă şi două posturi de cercetători istorico-militari, funcţiile desfiinţate fiind
înlocuite cu două funcţii de funcţionar principal.
În afara lucrării „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”, Grupa de
cercetători ştiinţifici şi ofiţerii secţiei au mai colaborat la întocmirea monografiei „Insurecţia
armată de la 23 august 1944” şi lucrarea „Istoricul luptei antifasciste a poporului român”, care
urmau să fie publicate sub egida Institutului de Istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. în
cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist.
La sfârşitul anului 1961, personalul secţiei şi grupa de cercetători a redactat monografia
„Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe
timpul pregătirii operaţiei Debreţin (23 august - 5 octombrie 1944)”.
Ofiţerii cu arhiva şi arhivarul au lucrat la inventarierea separată a dosarelor operative
păstrate în Calea 13 Septembrie, pe două fonduri: fond războiul antihitlerist şi fond războiul
antisovietic.
La solicitarea Secţiei Propagandă a C.C. al P.M.R. a fost întocmit documentarul „Locali-
tăţile unde au avut loc lupte mai importante pe teritoriul patriei în perioada războiului antihitlerist”.
În acest an au fost rezolvate 60 000 cereri de eliberare a unor adeverinţe de vechime în
armată.
La cererea Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, şeful secţiei, colonelul Leonida
Ion a fost numit consilier pentru problemele istorice, iar maiorul Leonida Loghin consilier pentru
problemele de instrucţie la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” şi „Oameni urgent căutaţi”.
În 1962, secţia era organizată pe două sectoare, Sectorul Studii istorice şi Sectorul Arhivă.
Prin noul stat de organizare nr. C.L. 001050/1962, secţia şi-a schimbat denumirea în
„Secţia Studii Istorice”65.
Personalul secţiei şi grupa de cercetători ştiinţifici au continuat lucrul la monografia
„Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe
timpul pregătirii operaţiei Debreţin – 23 august 1944 – 5 octombrie 1944.
La 9 aprilie 1962, au fost expediate Muzeului regional al Banatului fotocopii de pe unele
documente operative referitoare la acţiunile trupelor române în luptele împotriva ocupanţilor
hitlerişti de pe teritoriul Banatului din anul 1944.
Între 14 mai - 2 iunie 1962, colonelul Leonida Ion, şeful secţiei s-a deplasat în Ungaria
pentru documentare asupra acţiunilor trupelor române pe teritoriul acestei ţări în perioada
războiului antihitlerist. Au fost aduse microfilme de pe documentele operative ale Armatelor l şi 2
ungare din perioada 24 august – 15 octombrie 1944, activitatea organizaţiilor de partid din nordul
Transilvaniei şi ale Corpului Aerian Român.
În ziua de 18 iulie 1962, la ora 15.40, în urma unei ploi torenţiale cu puternice descărcări
electrice, la una din magaziile Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat s-a produs un incendiu. Din
cele 8 vagoane de arhivă existente în magazie, două vagoane au ars complet, două vagoane parţial,
iar patru vagoane de arhivă au putut fi recuperate. Pagubele materiale s-au cifrat la 30467 lei.
64
Ibidem, f. 139.
65
Ibidem, f. 149.
31
La solicitarea Institutului de Istorie a partidului, a fost întocmit un documentar în legătură

cu marile unităţi şi unităţile armatei române care au participat la luptele pentru curăţirea teritoriului
în perioada 25 august – 1 septembrie 1944.
La solicitarea M.A.I. au fost identificate în arhivă documente referitoare la activitatea
generalului nazist Heusinger în perioada războiului antisovietic. Au mai fost întocmite un
documentar referitor la generalul rus Pavel Kiseleff, un documentar referitor la unităţile armatei
române participante la insurecţia armată din august 1944 şi s-au tradus din limba rusă părţile care
privesc România din lucrarea „Marele Război pentru apărarea Patriei”.
Colonelul Leonida Ion, locotenent-colonelul Dumitru Matei şi angajatul civil Neculai
Condurachi au lucrat o perioadă la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.,
participând la elaborarea lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”.
S-a continuat inventarierea cărţilor din Biblioteca M.St.M. din 13 Septembrie şi au fost
selecţionate dosarele referitoare la activitatea refugiaţilor polonezi în România. De asemenea, au
fost întocmite 17 tabele cu militarii căzuţi în perioada 1877-1878, 1916-1918 şi 1944-1945, al
căror nume urma să fie atribuit unor străzi din Capitală şi provincie.
Majoritatea lucrărilor de studii istorice efectuate în 1962, au fost întocmite în colaborare
cu Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi cu D.S.P.A. Astfel, la elaborarea lucrării
„Participarea României la înfrângerea Germaniei hitleriste” au participat colonelul Leonida Ion,
locotenent-colonelul Leonida Loghin, maiorul Antone Marinescu şi angajaţii civili Gheorghe
David şi Panait Gavrilescu.
Locotenent-colonelul Dumitru Matei a făcut parte din colectivul Institutului de Istorie de
pe lângă C.C. al P.M.R. pentru elaborarea lucrării „Lupta maselor populare împotriva monarhiei”.
De asemenea, personalul din compartimentul studii istorice a întocmit un documentar şi o
sinteză privind „Contribuţia României la războiul antihitlerist”, care au fost puse la dispoziţia
Ministerului Afacerilor externe.
Au mai fost redactate documentare în legătură cu istoricul unor mari unităţi participante la
aplicaţiile de cooperare din luna octombrie 1962, drumul de luptă al Regimentului 92 Infanterie,
predat Muzeului Militar Central, arhiva referitoare la lupta maselor populare împotriva
fascismului, necesar istoricului sovietic Lebedev.
Pe linia activităţii de rezolvare a cererilor, au fost primite 3143 cereri din care 2775 (circa
87%) au fost rezolvate pozitiv şi 350 (13%), negativ.
În cursul anului 1963, Secţia a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M., generalul-
locotenent Constantin Şandru, iar în a doua jumătate a anului prim-locţiitorului şefului M.St.M.,
generalul-maior Ion Coman66.
La 31 ianuarie 1963, biblioteca M.St.M., cu 62715 titluri, a fost transferată Muzeului
Militar Central.
Din anul 1960, după centralizarea arhivei la Râmnicu Sărat, activitatea personalului
depozitului s-a axat pe rezolvarea cererilor - 20000 anual, primirea a 50 de vagoane arhivă de la
comandamente de armă, direcţii centrale, mari unităţi şi unităţi şi formaţiuni militare. Cantitatea
arhivei, cuprinzând fonduri din perioada 1860-1960, se ridica la 550 vagoane, formată din dosare
şi 15 vagoane volante.
La 8 martie 1963, maiorul Aurelian Miriţă a luat în primire comanda Depozitului de
arhivă al M.F.A. de la căpitanul Nicolae Chiriţă.
La 10 iulie 1963 - Ministerul Învăţământului a luat iniţiativa întocmirii unei monografii
referitoare la istoricul învăţământului superior din România, capitolul despre dezvoltarea
învăţământului tehnic militar fiind repartizat locotenent-colonelului Dumitru Matei din Secţia
Studii Istorice.
66
Ibidem, f. 162.
32
La 31 iulie 1963, locotenent-colonelul Leonida Loghin a fost desemnat consilier militar al

Studioului cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic „Pădurea spânzuraţilor”
după romanul omonim al scriitorului Liviu Rebreanu.
Armata Română a fost reprezentată în perioada 22-27 octombrie 1963 la Varşovia la cea
de-a II-a sesiune a Academiei de Ştiinţe a R.P. Polone şi M.Ap.N. consacrată războiului de eliberare
dus de poporul polonez în anii 1939-1945, organizată cu prilejul aniversării a 20 de ani de la crearea
Armatei populare poloneze, de colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice a M.St.M. şi
colonelul Constantin Nicolae de la Institutul de Istorie a Partidului de lângă C.C. al P.M.R.
Specialiştii români au prezentat în cadrul sesiunii referatul cu tema „Insurecţia armată antifascistă din
august 1944 - începutul revoluţiei populare din România. Participarea armatei române la războiul
antihitlerist. Principalele trăsături ale procesului de făurire a Armatei populare române”.
La 10 noiembrie 1963 a sosit în România locotenent-colonelul Witold Beganski de la
Institutul de Istorie Militară din Varşovia, pentru a studia în Arhivele Militare documente
referitoare la refugiaţii polonezi în România în perioada 1939-1940.
În acest an, au fost întocmite noile „Instrucţiuni asupra mânuirii, evidenţei şi expertizării
arhivei”, au fost inventariate şi opisate arhiva operativă şi dosarele referitoare la lupta partidului în
armată în perioada 1921-23 august 1944, a fost întocmit indicatorul anexă la Instrucţiunile
arhivistice „I.A.-64” şi a fost inventariată şi pregătită arhiva din Depozitul M.St.M. pentru a fi
predată Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat.
Locotenenţii-colonei Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi angajaţii civili Ştefan Stan,
Alexandru Neamţu şi Neculai Condurachi au fişat materialul documentar referitor la „Jaful şi
atrocităţile trupelor hitleriste în România (1940-1944)”.
În colaborare cu Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. colonelul
Leonida Ion şi angajaţii civili Alexandru Neamţu, Gheorghe David, Panait Gavrilescu şi Neculai
Condurachi au conlucrat la definitivarea lucrărilor „Participarea României la înfrângerea
Germaniei hitleriste” şi „Insurecţia armată de la 23 august 1944”.
Colectivul condus de a.c. Ştefan Stan a întocmit culegerea de documente în legătură cu
activitatea antifascistă în rândurile armatei (1940 – 23 august 1944) şi participarea armatei române
în înfăptuirea insurecţiei şi la războiul antihitlerist.
Printre alte documentare întocmite se numără „Organizarea comenzii în principalele
bătălii din secolele XIX şi XX”, „Efectivele şi pierderile armate în războiul antihitlerist”,
„Pierderile provocate de aviaţia anglo-americană şi hitleristă pe teritoriul României”, „Contribuţia
Corpului Aerian Român în războiul antihitlerist”, „Situaţie referitoare la militarii sovietici
înmormântaţi în cimitirele de pe teritoriul României”, „Situaţia armatei române la darea ordinului
de încetare a ostilităţilor faţă de armata sovietică, precum şi raportul de forţe româno-german la
acea dată”.
S-a asigurat asistenţa de specialitate în calitate de consultanţi la filmele „Pădurea
spânzuraţilor” şi „Sărutul de dimineaţă”.
În compartimentul arhivă, au fost rezolvate 1137 cereri, din care 1000 pozitiv şi
65 nefavorabil.
În anul 1964, Secţia Studii Istorice a fost subordonată pentru lucru generalului-maior
Constantin Popa, locţiitorul şefului Marelui Stat Major67.
La 14 ianuarie 1964 au fost trimise Muzeului Militar Central „Tabelele cu militarii
sovietici înmormântaţi pe teritoriul României in perioada celui de-al Doilea Război Mondial”.
Începând cu 6 martie 1964, Neculai Condurachi a început să lucreze la documentarul
„Înzestrarea tehnică a armatei în anul 1938”, care a fost înaintat D.S.P.A.
La 18 martie 1964, locotenent-colonelul Dumitru Matei a întocmit un documentar privind
cetăţenii români de naţionalitate sârbă care în anii celui de-al Doilea Război Mondial au luptat în
armata de eliberare iugoslavă condusă de mareşalul Tito.
67
Ibidem, f. 180.
33
Începând cu 19 martie 1964, şeful secţiei, colonelul Leonida Ion a lucrat la Institutul de
Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. la definitivarea lucrării „România în războiul
antifascist”.
Cu Ordinul nr. M. 67 din 05.10.1964 s-a aprobat intrarea în vigoare, cu data de l ianuarie
1965, a Instrucţiunilor „I.A.-64”.
În cursul anului a continuat documentarea în vederea redactării lucrării „Jaful şi
atrocităţile săvârşite de trupele hitleriste pe teritoriul României” şi s-au întocmit documentarele
„Concepţia manevrelor regale şi a celorlalte manevre executate în perioada dintre cele două
războaie mondiale”, „Comenzile de armament efectuate de statul român în perioada interbelică”,
„Organizarea armatei române după Regulamentul organic”, „Localităţile mai importante de pe
teritoriul R.P.R. în care au avut loc lupte cu trupele hitleriste precum şi descrierea sumară a acestor
lupte”, „Harta privind participarea armatei române la războiul antihitlerist”, lucrare executată de
locotenent-colonelul Antone Marinescu şi tipărită la Direcţia Topografică Militară, precum şi
12 lecţii în legătură cu acţiunile trupelor române în diferite regiuni ale ţării în perioada insurecţiei
din august 1944.
Ofiţerii şi cercetătorii istorico-militari din secţie au publicat o serie de articole referitoare
la acţiunile trupelor române şi perioada războiului antihitlerist şi au asigurat asistenţă de
specialitate la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” (locotenent-colonel Leonida Loghin) şi
„Şoseaua nordului” (locotenent-colonel Antone Marinescu).
Au mai fost întocmite un documentar în legătură cu denumirea unor străzi care poartă
nume de militari, o lucrare referitoare la desprinderea trupelor române pe frontul din Moldova,
relaţiile cu trupele sovietice, însumând 150 de pagini dactilografiate, documentarele „Aspecte din
articolele publicate în presa străină privind actul de la 23 august 1944”, „Participarea românilor la
bătălia de la Varna – 1444”, „Convenţii încheiate între România şi Germania în anii 1939-1944”,
precum şi conferinţa „Acoperirea frontierelor ţării în august-septembrie 1944”.
Specialiştii secţiei au selectat documentele de arhivă necesare organizării expoziţiei
jubiliare de la sala Dalles şi expoziţiei armatei populare.
La 1 ianuarie 1965 a intrat în vigoare noul stat de organizare al secţiei cu nr. C.L.
001530/1964, în cadrul Secţiei Studii Istorice fiind mutaţi locotenent-colonelul Costică Ucrain -
ofiţer 1 pentru studii istorice, maiorul Ion Tudor şi maiorul Constantin Toderaşcu - ofiţeri 2 pentru
studii istorice. Funcţiile de ofiţer cu arhiva au fost desfiinţate68.
La începutul anului 1965, secţia a întocmit „Dispoziţiuni pentru aplicarea Instrucţiunilor
„I.A.-64”, pe care le-a difuzat tuturor comandamentelor de armată, armă, direcţii centrale şi
comisariatelor regionale.
La 24 martie 1965, în fondul documentar al Depozitului operativ al Secţiei Studii Istorice
au fost primite de la Secţia Operaţii 2290 de dosare cuprinzând probleme referitoare la operaţii din
anii 1920-1945. Toate acestea au fost incluse în fondul 1200.
Începând din luna aprilie 1965, un colectiv condus de locotenent-colonelul Dumitru
Matei a trecut la culegerea datelor din arhivă referitoare la întocmirea lucrării „Dezvoltarea
Armatei Române în secolul al XIX-lea”, prevăzută în planul de perspectivă al secţiei.
Între 14-16 aprilie 1965, la Moscova a avut loc o conferinţă ştiinţifică consacrată celei de
a XX-a aniversări a victoriei asupra Germaniei fasciste, la care au participat istorici din Anglia,
Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Finlanda, Franţa, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia,
Mongolia, Polonia, România, S.U.A., Ungaria şi U.R.S.S. Din partea ţării noastre a participat o
delegaţie formată din Ion Popescu-Puţuri, Gheorghe Zaharia, Walter Roman, N.N. Constantinescu,
generalul-maior Constantin Popa şi locotenent-colonelul Leonida Loghin. În Secţiunea a II-a
pentru istoria luptei forţelor armate şi istoria artei militare, generalul-maior Constantin Popa a
prezentat referatul „Cercetarea arhivistică privind participarea Armatei Române, umăr la umăr cu
armata sovietică, la războiul antihitlerist”.
68
Ibidem, f. 194.
34
La 8 mai 1965 a fost redactat un documentar despre Armata României care a fost
expediat Editurii militare iugoslave pentru a fi inclus în „Enciclopedia militară”.
La 20 mai 1965, angajaţii civili Gheorghe David şi Panait Gavrilescu au întocmit un
documentar referitor la „Organizarea şi funcţionarea fostelor cercuri militare din Bucureşti, Cluj,
Timişoara şi Turnu Severin”.
La 23 iunie 1965, Comitetul de partid raional Zvolen din Cehoslovacia a solicitat un
material documentar în legătură cu luptele trupelor române pentru eliberarea localităţilor Viglas şi
a raionului Zvolen.
La 27 iulie 1965, locotenent-colonelul Dumitru Matei a fost desemnat consilier militar pe
lângă Studioul Cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic de lung metraj
„Tunelul”, care ilustra un episod din luptele armatei noastre duse împotriva ocupanţilor hitlerişti în
august 1944.
La 29 iulie 1965, Secţia a întocmit un documentar referitor la organizarea şi funcţionarea
Marelui Cartier General român în Primul Război Mondial.
Între l – 20 septembrie 1965, la Potsdam a avut loc o conferinţă organizată de M.Ap.N. al
R.D. Germane, în vederea pregătirii celei de a X-a aniversări a înfiinţării armatei populare
naţionale a R.D. Germane, la care au participat delegaţiile ţărilor socialiste membre ale Tratatului
de la Varşovia. Din partea României a participat, ca observator, colonelul Leonida Ion, şeful
Secţiei Studii Istorice.
În perioada 29 septembrie – 2 octombrie 1965, generalul-colonel Voronţov şi colonelul
Maslenikov au studiat culegerea de documente pregătită de Secţia Studii Istorice şi C.P.S.A.
referitoare la participarea Armatei Române în războiul antihitlerist, în vederea elaborării
capitolului „Întărirea frăţiei de arme dintre armatele ţărilor Tratatului de la Varşovia”, care urma să
fie inclus în lucrarea „50 de ani de existenţă a Forţelor Armate ale U.R.S.S”.
Pe parcursul anului au fost întocmite 5 hărţi privind participarea armatei la războiul
antihitlerist, care au fost predate Muzeului Militar Central, au fost redactate lecţiile „Acoperirea
frontierelor”, „Operaţiile Rpznava, Javorina şi Banska Bystruca-Zvolen”, a fost definitivată o nouă
broşură cuprinzând unităţile participante la războiul antihitlerist, documentarele „Relaţiile româno-
sârbe de-a lungul veacurilor. Participarea armatei de eliberare a Iugoslaviei la înfrângerea
Germaniei fasciste”, „Participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei”, „Funcţionarea
comandamentului unic pe frontul occidental în cel de-al Doilea Război Mondial”, „Istoricul
Marelui Stat Major Român”, „Relaţiile militare româno-germane în perioada 1939-1944”, precum
şi traducerea din limba franceză a capitolului „Războiul 1877-1878” din lucrarea „Războaiele unui
secol” de căpitan G. Romagny.
Locotenenţi-coloneii Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi maiorul Ion Tudor au colaborat
timp de o lună la Institutul de Istorie al Partidului la definitivarea lucrării „Contribuţia României la
victoria asupra Germaniei fasciste” şi a unui volum de memorii ale comandanţilor de mari unităţi
şi unităţi pe frontul antihitlerist.
La 19 septembrie 1966, maiorul Aurelian Miriţă a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice
iar începând cu 8 septembrie 1966, contraamiralul Florea Diaconu a fost numit cercetător militar
principal pentru studii istorice în Secţia Studii Istorice69.
La sesizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini în legătură cu existenţa
asupra acestui minister a 600 metri liniari de arhivă aparţinând fostului Minister al Înzestrării
Armatei şi care se referea la anii 1912-1945, la 18 aprilie 1966 secţia i-a delegat pe locotenent-
colonelul Dumitru Matei şi Neculai Condurachi pentru a prelua şi preda Depozitului de Arhivă
Râmnicu Sărat cele 14.581 dosare.
La 25 aprilie 1966, Secţia Studii Istorice a întocmit un documentar referitor la prizonierii de
război din perioada războiului antisovietic, din care a rezultat că au fost daţi dispăruţi 287845 de militari.
69
Ibidem, f. 213.
35
Până la 31 august 1948 s-au repatriat din captivitate din U.R.S.S. 144097 prizonieri români. În
acest număr sunt incluşi şi foştii prizonieri români încadraţi în Diviziile „Tudor Vladimirescu” şi
„Horia, Cloşca şi Crişan”, respectiv 19612 militari. Au rămas cu situaţia neclară 156913 militari
români declaraţi dispăruţi pe front în anii 1941-1944.
La 5 mai 1966 ofiţerii din secţie au finalizat lecţiile „Acoperirea frontierelor ţării pe
timpul insurecţiei armate şi a concentrării forţelor sovietice şi române”, „Acţiunile trupelor române
în cadrul operaţiei Roznava” „Armata 1 română în luptele din munţii Javorina”, „Acţiunile
trupelor române în cadrul operaţiei Zvolen; Banska-Bystrica” ş.a.
La cererea patriarhului României, Justinian la 21 septembrie 1966 a fost întocmită o
situaţie privind mormintele militarilor germani înhumaţi în cimitire pe teritoriul patriei noastre.
Pe 15 noiembrie 1966, la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei
Române a avut loc o consfătuire la care au participat delegaţi de la Institutul de Istorie al
partidului, Academia de Studii Social-Politice şi Economice „Ştefan Gheorghiu”. Din partea
M.F.A. au participat coloneii Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice, Victor Militaru, şeful
Muzeului Militar Central şi Gheorghe David, cercetător istorico-militar în Secţia Studii Istorice.
În cursul anului au fost finalizate documentarele „Pregătirea operativă a teritoriului în
perioada 1920-1945”, „Războiul din Spania”, „Învăţămintele militare rezultate din conflictul
sovieto-finlandez”, „Relaţiile dintre comandamentele şi trupele sovietice şi române în războiul
antihitlerist”, „Înfiinţarea diferitelor arme în cadrul armatei române”, „Tendinţe actuale ale
strategiei occidentale”, „Folosirea mascării şi dezinformării în războaie”, „Din experienţa de luptă
a trupelor române pe frontul antihitlerist, privind activitatea de cercetare”, „R.P. Ungară”, „R.P.
Polonă”, „R.P. Bulgaria”, R.S. Cehoslovacia”, referatele „Dezvoltarea Armatei Române după
Unirea Principatelor”, „Ştefan cel Mare - luptător neînfricat pentru apărarea gliei străbune”,
culegerea de documente „Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz” ş.a.
În anul 1966 a apărut în Editura Militară lucrarea „România în războiul antihitlerist”, la
care au colaborat şase ofiţeri şi cercetători din cadrul secţiei.
În cursul anului 1966 au fost soluţionate 1202 cereri.
Ca urmare a intrării în vigoare a unui nou stat de organizare a M.St.M., în 1967 secţiei
i-au fost adăugate două funcţii de ofiţer 2 (cu arhiva), încadrate de maiorii Dumitru Ionaş şi
Aurelian Miriţă70.
La 17 ianuarie 1967, ofiţerii din secţie au întocmit un documentar referitor la „Unele date
în legătură cu unităţile (detaşamentele) constituite din români pe timpul războiului civil şi
contribuţia Armatei Române la războiul antihitlerist” şi un „Tabel cu militarii români
internaţionalişti care au luptat în rândurile Armatei Roşii în anii războiului civil, în Marele Război
al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei, precum şi în detaşamentele de partizani pe teritoriul
ocupat al Uniunii Sovietice”, care au fost trimise părţii sovietice pentru a le folosi în redactarea
unei lucrări editate de Ministerul Apărării al U.R.S.S.
La 23 martie 1967, maiorul Ion Tudor a fost numit consilier militar la filmul „Cerul
începe la etajul 5”, realizat de regizorul Francisc Munteanu.
La 2 iunie 1967, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost desemnat consilier militar la
filmele „Răpirea fecioarelor” şi „Răzbunarea haiducilor”.
În semestrul I/1967, secţia şi depozitul de arhivă au primit 26882 cereri, din care au
soluţionat favorabil 11892. La începutul lunii iulie erau în curs de rezolvare 12643 cereri.
La solicitarea amiralului Verner Waldemar, între 4-13 septembrie 1967, Secţia Studii
Istorice a primit vizita locotenent-colonelului Rudolf Studanski, directorul Arhivelor Militare ale
R.D. Germane, cu sediul la Potsdam, pentru un schimb de experienţă şi studierea documentelor
referitoare la activitatea economică, politică şi militară a Wehrmacht-ului în România, în anii
1940-1944.
În cursul anului 1967, ofiţerii secţiei au întocmit documentarele „Incidentele de frontieră
din vara anului 1940”, „Organizarea şi funcţionarea cercurilor militare în Armata Română”,
70
Ibidem, f. 226.
36
„Organizarea şi funcţionarea şcolilor militare de ofiţeri de rezervă”, „Organizarea şi dezvoltarea

Armatei Române de la înfiinţare şi până la Primul Război Mondial”, „Organizarea şi funcţionarea
centrelor de instrucţie în Armata Română” şi „Ofiţerul de stat major în trecutul Armatei Române”,
„Participarea românilor la evenimentele revoluţionare, din anul 1918, care au avut loc în
Cehoslovacia”, „Formarea şi dezvoltarea Armatei Române naţionale în anii 1831-1900”, o
culegere de documente referitoare la activitatea Wehrmacht-ului în România 1940-1944 (circa 300
de pagini dactilografiate), 11 lecţii şi conferinţe pe teme ca „Mascarea operativă”, „Organizarea
Armatei Române în perioada bătăliei de la Plevna”, „Mărăşeşti, Oituz epopee a luptei poporului
român”, „20 de ani de la abolirea monarhiei”, „Personalitatea lui Ştefan cel Mare” ş.a.
Compartimentul Arhivă a rezolvat 4100 de cereri, de peste 3 ori mai multe faţă de 1966.
De asemenea, în urma reorganizării administrative pe judeţe, s-a centralizat arhiva
fostelor comisariate militare regionale şi raionale.
Între 13-15 februarie 1968, generalul-maior Constantin Popa, colonelul Leonida Loghin
din M.St.M. şi locotenent-colonelul Mihai Arsintescu din C.P.S.A. au participat la sesiunea
ştiinţifică festivă de la Moscova, organizată cu prilejul celei de-a 50 aniversări a armatei sovietice.
La l martie 1968, numărul cererilor nerezolvate era de 69412.
La 20 martie 1968, locotenent-colonelul Antone Marinescu a fost delegat consilier militar
pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti, pentru realizarea, în colaborare cu firma vest germană
Film-Berlin, a lung metrajului „Bătălie pentru Roma”.
În perioada 21-29 martie 1968, colonelul Leonida Ion şi locotenent-colonelul Antone
Marinescu a efectuat o vizită în R.D. Germană.
La 1 iunie 1968, Secţia Studii Istorice a trimis şefului M.St.M. al Armatei populare a R.D.
Germane o culegere de documente privind Wehrmacht-ul în România în perioada 1940-1944.
Între 27 iunie - 6 iulie 1968, colonelul Leonida Ion a participat, alături de delegaţi din
ţările socialiste europene, precum şi din Anglia, Belgia şi Italia, la simpozionul organizat de
Institutul de Istorie Militară din Belgrad, care s-a ţinut la Sarajevo, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de
la luptele purtate de armata populară iugoslavă pe râurile Neretva şi Sutjeska în vara anului 1943.
Pentru aniversarea centenarului generalului francez Ferrie, creatorul radiotelegrafiei
militare, Secţia Studii Istorice a pregătit un documentar incluzând fotocopii de pe scrisorile
inginerului Emil Giurgea, care a purtat corespondenţă cu generalul francez, coperta cărţii „Radio-
telegrafia şi radiotelefonia” de maior Tiberiu Petrescu, cu o prefaţă scrisă de generalul Ferrie,
pagina de titlu a cărţii „Descrierea aparatului de recepţie şi transmisiuni în telegrafia fără fir prin
undele hertziene”, care se referă la activitatea căpitanului Ferrie, scrisă de locotenentul Constantin
L. Bottez, coperta „Revista geniului” din martie 1932 şi articolul „Generalul Ferrie”, de
locotenent-cololonelul N. Tiberiu Petrescu, precum şi o mapă cu informaţii din presă, lucrările de
specialitate şi din arhivă referitoare la activitatea generalului Ferrie.
Pe perioada septembrie-octombrie 1968, maiorul Constantin Toderaşcu a fost numit
consultant militar la filmul de lung metraj „Cetatea Neamţului”, la cererea Studioului
Cinematografic Bucureşti.
La 12 decembrie 1968, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost numit consultant militar
pentru probleme de artilerie la filmul „Mihai Viteazul”, epopee istorică realizată de Studioul
Cinematografic Bucureşti, după scenariul lui Titus Popovici în regia lui Sergiu Nicolaescu.
În anul 1968, personalul secţiei a mai întocmit documentarele „Activitatea fostului
general Dănilă Papp”71, „Relaţiile româno-sârbe şi româno-iugoslave”, „Acţiunile Diviziei de
voluntari sârbi pe frontul din Dobrogea în anul 1916”, „Cheltuielile efectuate de statul român cu
întreţinerea trupelor italiene, a materialului de război de provenienţă italiană, precum şi valoarea
tehnicii de război folosită de armata română”72, „Evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul
71
Documentarul a fost solicitat de cetăţeanul american Ioan Crişan a elabora o lucrare despre istoria Transilvaniei, în
special a evenimentului unirii cu România din 1 decembrie 1918.
72
Din documentaţie rezultă că statul român a cheltuit în folosul trupelor italiene suma de lei 139151073. Valoarea
tehnicii şi bunurilor armatei italiene primite de statul român se ridică la suma de 74997725 lei.
37
patriei determinate de poziţia geografică a României”, „Lucrările cu conţinut militar publicate de

ofiţeri şi generali înainte de 23 august 1944”, „Aspecte ale desăvârşirii unităţii naţionale a poporu-
lui român în anul 1918”, „Problema frontierelor României înainte şi după Primul Război
Mondial”, „Aspecte ale acţiunilor de luptă de la Oradea şi Debreţin ale Diviziilor „Tudor
Vladimirescu” şi „13 Munte”, „Ordinele pe care le dădea ministrul apărării naţionale în perioada
dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, „Convenţii militare în perioada 1877-1910”,
„Batalioanele fixe regionale”, „Scurt istoric al formării şi dezvoltării Armatei Române”, „Relaţiile
româno-franceze de-a lungul veacurilor”, „Bombardamentele anglo-americane din anul 1944
efectuate asupra teritoriului României”, referatul ştiinţific „Aspecte militare în revoluţia burghezo-
democrată din 1948 în Transilvania”, propuneri de denumiri istorice care se pot atribui unor
unităţi şi mari unităţi, o nouă broşură cuprinzând marile unităţi şi unităţi române participante la
războiul antihitlerist ş.a.
Până la 31 decembrie 1968, secţia a primit 6700 cereri din care a soluţionat 6250, 450
fiind în lucru.
Arhivele Militare Române între anii 1969-1989
În anii ‘60 a fost reluată cercetarea unor teme de interes pentru istoria militară, însă fără
vigoarea şi amploarea celor anterioare războiului. Serviciul s-a concentrat să rezolve cu precădere
probleme administrative, de gestionare a arhivelor şi de explicare a evenimentelor de la 23 august
1944, a campaniei antihitleriste şi a „frăţiei de arme“ româno-sovietice73.
La 27 ianuarie 1969 a intrat în vigoare un nou stat de organizare a Secţiei nr. 006/1969. ca
urmare, Secţia a fost organizată pe două birouri – Biroul 1 Studii Istorice, cu funcţii noi de ofiţer 1,
2 şi 3 şi Biroul 2 Arhivă, cu ofiţer 474.
În sarcinile deosebite încredinţate Secţiei s-a numărat amenajarea Muzeului Marinei
Române la Constanţa şi a unui Muzeu Militar la Alba Iulia, drept pentru care au fost repartizaţi
consultanţi ştiinţifici în cadrul colectivului constituit de C.P.S.A. căpitanul de rangul 1 (r) Dan
Nicolaescu, respectiv maiorul Constantin Toderaşcu, pentru a participa la întocmirea tematicii
acestora75.
La 8 martie 1969, Secţia a difuzat în întreaga armată noile Instrucţiuni arhivistice IA-98,
care au intrat în vigoare la 1 iunie 1969.
73
Chiar şi în aceste condiţii, istoriografia militară s-a îmbogăţit cu lucrări memorabile, precum ,,Războiul pentru
independenţa naţională, 1877-1878. Documente militare”, Editura Militară, 1971, Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu,
,,Contribuţii la istoria Marinei Române. Vol. I din cele mai vechi timpuri până în 1918”, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1979, monografiile general-locotenent Ion Şuţa, ,,Infanteria română”, vol. I, Editura Militară,
1982, colonel dr. Gheorghe Romanscu, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel Mihai Cucu, colonel Ioan Popescu, ,,Istoria
infanteriei române”, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, Florin Zăgănescu, ,,Aviaţia”, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, ,,România în primul război mondial”, Editura Militară, 1986, ,,Istoria trupelor
de grăniceri”, Editura Militară, 1987, ,,România în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, vol. I-III, Editura Militară,
1989, ,,Istoria militară a poporului român”, vol. I-VI, Editura Militară, 1984-1989, colecţia ,,File din istoria militară a
poporului român”, ,,Istoria Artileriei Române”, Editura Militară, Bucureşti, 1977, urmate, după 1990, de George Petre, Ion
Bitoleanu, ,,Tradiţii navale româneşti”, Editura Militară, 1991, Colonel Vasile Pricop, colonel Gheorghe Suman, colonel
Marin Zaharia, ,,Epopeea vânătorilor de munte din armata română”, Editura Militară, 1992, General-maior ing. Constantin
Nicolescu, ,,Transporturile şi comunicaţiile în armata română”, Editura Militară, 1992, colonel Petre Zaharia, colonel
Emanoil Ene, colonel Florea Pavlov, ,,Istoria armei geniu din armata română”, Editura Militară, 1995, ,,Logistica armatei
române în Al Doilea Război Mondial. Campania din Vest (23 august 1944-9 mai 1945), Bucureşti, 1995, Cornel I. Scafeş,
Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I . Şcafeş, Cornel Andonie, Ioan Dănilă, Romeo Avram, ,,Armata Română 1941-1945”, Editura
RAI, Bucureşti, 1996, Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Cornel Andonie, Ioan I . Şcafeş, ,,Armata Română în
Războiul de Independenţă 1877-1878”, Editura Sigma, Bucureşti, 2002, albumele ,,Armata Română în Al Doilea Război
Mondial. Romanian Army in World War II”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995, ,,Marina Română în Al Doilea Război
Mondial. Romanian Navy in World War II”, Editura Modelism, Bucureşti, 1996 ş.a.m.d.
74
S.I.A., Registrul Istoric al Secţiei Arhivelor Militare din Marel Stat Major, Vol. II, f. 2.
75
Ibidem, f. 2 v.
38
Printre documentarele întocmite în cursul acestui an s-au numărat „Mareşalii României

Alexandru Averescu şi Constantin Prezan”, „Misiunea Diviziei a 8-a Infanterie în Bucovina în
anul 1918”, „Şefii Marelui Stat Major în perioada 1932-1936 şi 1945-1969”, trimise Muzeului de
Istorie al Armatei austriece din Viena, „Istoricul Aviaţiei Române” cerut de ataşatul militar aero al
Turciei la Bucureşti, „Istoricul Regimentului 2 Mecanizat, Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare,
Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie şi Batalionului 21 Vânători de
Munte”, „Acţiunile trupelor române pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”, „Ceremonia
drapelului de stat în diferite state ale lumii şi în România”, „Navele de război şi comerciale române
şi germane din perioada 1939-1944”, „Istoricul instituţiei copiilor de trupă în Armata Română
(1859-1948)”, „Învăţământul în Armata Română în perioada 1939-1945”, „Lagărele de prizonieri
sovietici, sârbi şi alte naţionalităţi care au existat pe teritoriul României, organizate şi administrate
de comandamentele militare române în perioada 1941-1944” etc.
Şeful Secţiei, colonelul Ion Leonida a participat în perioada 25-28 aprilie 1969, la
Colocviul de Istorie Militară organizat la Paris de Comitetul Internaţional de Istorie Militară. S-a
numărat, de asemenea, printre participanţii la Simpozionul internaţional cu tema „Rolul
organizator şi conducător al partidelor comuniste şi muncitoreşti din centrul şi estul Europei
privind organizarea forţelor armate populare şi ducerea luptei armate împotriva ocupaţiei fasciste
în anii celui De-al Doilea Război Mondial”, organizat în perioada 25-28 noiembrie 1969 de
Institutul de Istorie Militară din Varşovia.
Prin Ordinul C.L. 001470 din 11 octombrie 1969, Secţia Studii Istorice a Marelui Stat
Major a fost desfiinţată, urmând ca problematica şi atribuţiile acesteia să fie preluate de către
Centrul de Studii şi cercetări de Istorie şi teorie militară subordonat C.P.S.A76. Prin acelaşi ordin a
fost înfiinţată Secţia Arhivelor Militare, subordonată locţiitorului şefului M.St.M., cu Biroul 1
Documentare, Biroul 2 Arhivă şi Biroul D.S.
La 1 mai 1970 au intrat în vigoare „Instrucţiunile privind întocmirea Registrului istoric şi
Jurnalului acţiunilor de luptă”, întocmite de şeful Biroului 1 Documentare, locotenent-colonelul
Antone Marinescu77.
Specialiştii Secţiei Documentare au întocmit documentarele „Istoricul trupelor de
paraşutişti din Armata Română”, „Aviaţia Română în timpul celor două războaie mondiale”, la
solicitarea unor istorici elveţieni, „Trimiterea pe front a Regimentului 2 care de luptă”, „Istoricul
Regimentului 7 Prahova”, „Dotarea Armatei Române cu armament şi tehnică de luptă la 22 iunie 1941”,
„Legislaţia privitoare la mobilizarea şi recrutare”, „Acţiunile Armatei Române în războiul
antisovietic în perioada 22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942”, „Operaţia „Debreţin””, „Călătoriile
de studii organizate în Armata Română în perioada 1859-1944”, „Miniştrii Apărării Naţionale din
perioada 1937-1944” etc.
Până în luna noiembrie 1970, Secţia a primit două aparate de microfilmare „Dokumator”,
un aparat pentru copiat, un aparat de developat, un aparat de mărit şi un aparat de citi. Cu aceste
echipamente a demarat, în premieră în Armata Română, operaţiunea de mocrofilmare a arhivei
istorice în vederea conservării şi securizării patrimoniului arhivistic militar naţional78.
În anul 1970, Secţia Arhivelor Militare şi Depozitul de Arhivă al M.F.A. a primit 97132
cereri, dintre care au fost soluţionate favorabil 88127 cereri79 de asemenea, au fost expertizate
30 de vagoane de arhivă, dintre care 26 de vagoane au fost reintroduse în circuitul economic.
La 1 ianuarie 1971, statul de organizare a Secţiei a fost completat cu două funcţii de
angajaţi civili şi 7 funcţii de tehnicieni în specialitatea fotoreproducere.
Specialiştii Secţiei au întocmit documentare referitoare la „Eroii satului Petreşti, comuna
Pânceşti căzuţi în cele două războaie mondiale”, „Luptele desfăşurate de trupele române pentru
76
Ibidem, f. 7.
77
Ibidem, f. 13 v.
78
Ibidem, f. 19.
79
Ibidem, f. 19 v.
39
eliberarea localităţii Téglás-Ungaria”, „Relaţiile dintre militarii români şi francezi în decursul

istoriei”, „Şefii Marelui Stat Major 1859-1971”, „Acţiunile Armatei 21 Române pe timpul
acoperirii frontierei” etc şi au participat la realizarea tematicii Muzeului de Istorie Naţională80.
În anul 1971, Secţia a soluţionat circa 4500 cereri.
În luna mai 1972, specialiştii Secţiei au pus la dispoziţia cercetătorilor americani Glenn
Torrey şi Keith Hitchins de la Universitatea din Kansas-SUA, lucrări şi documente de arhivă
referitoare la participarea României la Primul Război Mondial81.
În perioada 21-25 august 1972, colonelul Antone Marinescu şi locotenent-colonelul
Aurelian Miriţă au participat la lucrările celui de-al VII-lea Congres Internaţional al Arhivelor de
la Moscova.
În decursul anului, personalul Secţiei a întocmit 38 de lucrări cu 825 pagini, printre care
„Istoricul transporturilor militare în Armata Română”, „Schema de organizare şi atribuţiile
Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a. şi a executat 249 zile de control tematic82.
În anul 1972 Secţia a rezolvat favorabil 5502 cereri din cele 6021 cereri înregistrate, iar
Depozitul de Arhivă al M.F.A. a soluţionat pozitiv 43554 de cereri din totalul celor 46933 de cereri.
În anul 1973 Secţia Arhivelor Militare a funcţionat cu o parte din personal în localul
Marelui Stat Major din Piaţa Walter Mărăcineanu şi cu o alta în localul din Calea 13 Septembrie83.
Secţia a întocmit documentare referitoare la „Pierderile suferite de trupele române în cel
de-al Doilea Război Mondial pentru eliberarea Cehoslovaciei”, „Titulatura Diviziei 1 Mecanizate
„Tudor Vladimirescu”, „Istoricul Diviziei 1 Blindate Română”, „Situaţia vedetelor blindate
„Power” cumpărate de România din Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”,
„Memoriul lui Iuliu Maniu adresat lui Hitler şi Mussolini în anul 1940” ş.a.
Începând cu luna aprilie 1973, Depozitul de Arhivă al M.F.A.A s-a mutat din garnizoana
Râmnicu Sărat în garnizoana Piteşti.
La 1 aprilie 1973, Secţia Arhivelor Militare a ieşit din compunerea M.St.M. şi s-a
reorganizat în Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, cu indicativul U.M. 02600 Bucureşti84.
La 5 mai 1973, colonelul Leonida Ion s-a pensionat, la 20 mai 1973 funcţia de şef al
Arhivelor M.Ap.N. fiind preluată de colonelul Antone Marinescu.
În cursul anului 1973 au fost grupate şi ordonate 574 din cele 1000 fonduri de arhivă
existente în colecţia arhivistică din Calea 13 Septembrie iar 132 au fost inventariate. De asemenea,
s-au înregistrat 50971 cereri, din care au fost soluţionate favorabil 44300 cereri.
În cursul anul 1974 au fost realizate documentare referitoare la „Directivele şi
instrucţiunile date de prof. Mihai Antonescu în şedinţa Consiliului Biroului Păcii din iunie 1942”,
„Acţiunile Armatei a III-a, Corpului 3 Armată, Diviziilor 2 şi 15 Infanterie şi Comandamentului
110 Infanterie în perioada 20-24 august 1944 pe frontul din Moldova”.
În cursul anului au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice IA -7585.
La începutul anului 1975, Arhivele M.Ap.N. Bucureşti aveau un efectiv de 35 de angajaţi.
În cursul anului, arhiviştii militari au organizat instruiri în 15 centre din ţară, 22 controale
în comandamente, direcţii centrale, unităţi şi la depozitul propriu, precum şi un curs de arhivistică
cu personalului Depozitului de Arhivă al M.Ap.N. De asemenea, au fost selecţionate 61 de fonduri
arhivistice care însumau 150000 de dosare şi s-au întocmit o serie de documentare, printre care
„Luptele duse de trupele române în perioada războiului antihitlerist în zona localităţii Jihlava-
Cehoslovacia”, „Militarii români căzuţi în perioada războiului antihitlerist în localitatea Teglas-
Ungaria”, „Evidenţa veteranilor din războiul antihitlerist” ş.a.
În cursul anului 1976, Arhivele Militare Române au pus la dispoziţie documente de
arhivă profesorului american Glenn Edward Torrey de la Universitatea Kansas - S.U.A., care în
80
Ibidem, f. 28.
81
Ibidem, f. 32 v.
82
Ibidem, f. 36 v.
83
Ibidem, f. 39 v.
84
Ibidem, f. 41.
85
Ibidem, f. 56 v.
40
luna august a participat la Consfătuirea istoricilor români şi americani care s-a desfăşurat la
Suceava, Comandamentului Artileriei şi locotenent-colonelului (r) dr. Fredrich Christian Stahl din
Freiburg - R.F.G86.
Printre documentarele întocmite s-au numărat „Pierderile Armatei Române în Primul
Război Mondial”, „Acţiunile Armatei Române la Plevna în Războiul de Independenţă 1877-1878”,
„Organizarea Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a.
Ca urmare a deteriorării clădirii M.Ap.N. din cauza cutremurului din 4 martie 1977, s-a
hotărât evacuarea acesteia şi mutarea tuturor direcţiilor şi secţiilor M.St.M. în localul Armatei a
2-a din Drumul Taberei. Întrucât şi localul aflat în Calea 13 Septembrie a fost afectat de cutremur,
s-au luat măsuri pentru mutarea arhivei, microfilmotecii, arhivei de filme militare şi filmotecii
M.St.M. în Drumul Taberei, activitatea fiind finalizată la 14 martie 197787.
În perioada 3 septembrie – 2 octombrie 1977, colonelul Antone Marinescu, şeful
Arhivelor M.Ap.N. a efectuat o campanie de cercetare a arhivei militare din Freiburg - R.F.G.,
selecţionând 3000 de file de documente de arhivă referitoare la rapoarte ale ataşatului militar al
Marinei germane în România din perioada Primului Război Mondial, probleme privind istoricul
Dobrogei, în legătură cu perioada de ocupaţie a unei părţi din România de către trupele germane
din anii 1916-1918, precum şi la relaţiile militare româno-germane din timpul celui de-al Doilea
Război Mondial88.
În cursul anului 1977 a fost constituită arhiva de filme militare din preluarea filmelor
aflate la Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, totalizând circa 928 acte cu o lungime de
233335 metri peliculă.
La 26 aprilie 1978, Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară a predat
Arhivelor Militare 827 copii ale unor documente selecţionate din Arhiva M.A.E., referitoare la
ajutorul acordat de poporul român militarilor şi civililor polonezi refugiaţi în România în anii
1939-1940, care au fost introduse în fondul 916, dosarele 340 şi 34889.
În cursul anului 1979 au fost întocmite documentare referitoare la „Activitatea aviatorilor
francezi pe frontul român în Primul Război Mondial”, solicitat de Asociaţia Veteranilor Aviatori
din Franţa, „Eroii români din Primul şi Al Doilea Război Mondial căzuţi pe teritoriul judeţelor
Constanţa şi Covasna”, „Organizarea şi funcţionarea Secţiei Mobilizare şi Organizarea naţională a
Teritoriului MONT”90 ş.a.
În perioada 16-20 iunie 1980, colonelul Antone Marinescu a participat la cea de-a VII-a
Consfătuire a conducătorilor de arhive din ţările socialiste care a avut loc la Muzeul de Istorie a
partidului a mişcării democratice şi revoluţionare din România din Bucureşti, iar între 8-18 august
la Conferinţa internaţională de istorie militară din cadrul celui de-al XV-lea Congres internaţional
de ştiinţe istorice91.
În cursul anului 1981 au fost finalizate documentarele „Localităţi din Cehoslovacia
eliberate de Armata Română pe timpul războiului antihitlerist”, „Istoricul Regimentului 19 Infanterie”,
„Cantonamentul trupelor în Armata Română între cele două războaie mondiale”, „Miniştrii
Apărării Naţionale şi şefii Marelui Stat Major ai Armatei Române în perioada 1877-1980”,
„Apărarea litoralului maritim românesc”, „Schema de organizare, încadrare şi atribuţiile Marelui
Cartier General în Primul şi Al Doilea Război Mondial”, „Efectivele şi înzestrarea regimentului de
infanterie, cavalerie, grup vânători de munte şi divizia blindată în anii 1941-1942”, „Istoricul
paraşutiştilor”, „Istoricul Corpului guarzilor de geniu şi artilerie”, s-au selecţionat documente
pentru Muzeul Judeţean Arad şi au fost acordate consultaţi de specialitate realizatorilor filmelor
„La răscrucea marilor furtuni”, „Detaşamentul Concordia” şi „Cutia cu libelule”92.
86
Ibidem, f. 68.
87
Ibidem, f. 72 v.
88
Ibidem, f. 75.
89
Ibidem, f. 81 v.
90
Ibidem, f. 93 v.
91
Ibidem, f. 96.
92
Ibidem, f. 97 v.
41
În anul 1982, arhiviştii militari au întocmit documentare referitoare la „Istoricul

Regimentelor 47 şi 55 Transmisiuni”, consultaţii de specialitate pentru realizatorii filmelor
„Aşteptând un tren”, „Pe malul stâng al Dunării albastre” şi „Întoarcerea din iad”. La Depozitul de
Arhivă Piteşti a avut loc un schimb de experienţă între personalul Secţiei Arhivelor M.Ap.N. şi
personalul Direcţiei Generale a Arhivelor Statului93.
În anul 1983, ofiţerii Biroului Arhive au selecţionat 45 fonduri arhivistice, totalizând
145890 dosare şi au fost întocmite documentarele „Istoricul Arhivelor Militare”, „Activitatea de
reperare a muniţiilor în Armata Română până în anul 1945”, „Scheme de organizare şi încadrare
cu personal a Marelui Cartier General”, „Organizarea şi încadrarea eşalonului I şi II armată, corp
de armată în timp de război”, „Militari români în perioada războiului antihitlerist căzuţi şi
înmormântaţi pe teritoriul Austriei” şi au fost soluţionate 1033 de cereri94.
La 1 iunie 1984 au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A. – 8495. În cursul
acestui an au fost selecţionate 115 fonduri arhivistice, totalizând 246815 dosare. Printre
documentele întocmite se numără „Planurile de campanie şi ipotezele operative întocmite de
M.St.M. în perioada 1913-1940”, „Mobilizarea Armatei Române în anii 1913, 1916 şi 1918”,
„Modalităţile de completare a pierderilor şi instruirea tinerelor contingente în timp de război şi
operaţia de refacere şi reorganizarea marilor unităţi şi unităţi române în iarna şi primăvara anului
1917”, „Încadrarea şcolii Superioare de Război”, „Organizarea şi compunerea unor direcţii şi
inspectorate de armă în perioada 1941-1943”, „Istoricul, organizarea şi atribuţiile inspectoratelor
de armată, armatelor şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi regimentelor militare”,
„Categoriile de funcţii din Armata Română prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri de stat major” etc.96.
În anul 1985 au fost selecţionate 195 fonduri arhivistice, totalizând 328000 dosare şi au
fost întocmite documentarele „Manevrele cu dublă partidă în perioada interbelică”, „Participarea
Armatei la construirea Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră”, „Legislaţia privind înfiinţarea
şi atribuţiile organelor care s-au ocupat cu înzestrarea Armatei în perioada 1938-1947”,
„Conţinutul planurilor de război elaborate de M.St.M. în perioada 1923-1942” şi au fost
soluţionate favorabil 935 de cereri dintr-un total de 100397.
În cursul anului 1986, au fost soluţionate 764 de cereri din 829 înregistrate.
La 16 februarie 1986 colonelul Antone Marinescu a fost trecut în rezervă, începând cu
această dată funcţia de şef al Secţiei Arhive din M.St.M. fiind îndeplinită de colonelul Aurelian
Miriţă98.
În cursul anul 1987 au fost întocmite 16 documentare la Secţia Arhive şi 6 la C.V.PA.M.,
printre care „Organizarea armatei de uscat în anul 1939”, „Aniversarea zilei unei arme în perioada
interbelică şi în prezent”, „Structura organizatorică a Şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri la nivelul
anului 1939”, „Sistemul soluţionării cererilor în timpul guvernării mareşalului Ion Antonescu”,
„Istoricul Secţiei Arhive”, „Înfiinţarea, evoluţia organizatorică şi activitatea Batalionului Sportiv al
Clubului Steaua” ş.a. Din luna septembrie 1987, personalul cu studii superioare a fost cooptat în
colectivul de redactare a lucrării „Eroii români căzuţi în războiul antihitlerist pe teritoriul naţional,
precum şi în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria”. Fondul documentar al Secţiei cuprindea 754 de
titluri din toate domeniile de activitate ale armatei. În cursul acestui an a fost pus în funcţiune un
nou sistem de microfilmare „Pentakta”99.
În cursul anului 1988 personalul Secţiei Arhive a întocmit documentarele „Structura
organizatorică a Subsecretariatului de Stat al Aerului (1932)”, „Organizarea şi amplasarea
punctelor de comandă la eşaloanele armată, corp de armată, divizie şi regiment (1939-1945)”,
93
Ibidem, f. 103.
94
Ibidem, f. 104-105.
95
Ibidem, f. 105.
96
Ibidem, f. 107.
97
Ibidem, f. 110.
98
Ibidem, f. 113.
99
Ibidem, f. 117.
42
„Organizarea şi funcţionarea centrelor de recrutare (1939)”, „Organizarea şi înzestrarea Aviaţiei

Militare Române între anii 1918-1922”, „Bombardamentele aviaţiei engleze executate asupra
Capitalei şi oraşului Ploieşti (mai-august 1944)”, „Drepturile cuvenite personalului ambarcat pe
submarine”, „Organizarea şi activitatea centrelor de instrucţie ale armelor în perioada 1939-1945”,
„Preocupări pe linia organizării şi dotării marilor unităţi şi unităţi de tancuri din Armata Română în
perioada 1921-1945” ş.a. Fototeca s-a îmbogăţit cu peste 8000 de clişee, fotografii, ilustrate,
albume, afişe ş.a100.
În cursul anului 1989 au fost întocmite 26 de documentare, printre cele mai importante
numărându-se „Organizarea Comandamentului Apărării Litoralului (1960-1961)”, „Organizarea şi
efectivele M.St.M. în anii 1939-1940”, „Pierderile României în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial”, „Partizani, membri ai F.L.P., premilitari, luptători antifascişti, civili şi alte categorii de
personal decât cel aparţinând forţelor armate”, „Înfiinţarea, organizarea, atribuţiile şi efectivele
corpului de armată şi comandamentului teritorial de corp de armată în anii 1939-1940”,
„Organizarea şi funcţionarea unităţilor de marş române în perioada celui De-al Doilea Război
Mondial”, „Organizarea şi activitatea mişcării iredente maghiare în România în perioada 1939-
1945” ş.a101.
Serviciul Istoric al Armatei la începutul mileniului III
La 13 iulie 1990 la Bucureşti a fost semnat un Acord între Consiliul Memorial al

Holocaustului din Washington şi Ministerul Apărării Naţionale al României pe termen de 10 ani102.
În anul 1990 au fost întocmite peste 50 de studii, sinteze, documentare etc. referitoare la
„Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile unor structuri de conducere, concepţie sau execuţie precum
Consiliul Suprem al Apărării Ţării, M.Ap.N., M.I.A.P.R., M.St.M., Cabinetul Militar al Conducătorului
Statului, Casa Militară Regală, inspectoratele de armă, birourile 2, Serviciul Cifru, mari unităţi şi
unităţile de gardă, organe ale jandarmeriei, poliţiei militare, pompieri, batalioane disciplinare şi închisori
militare”, „Participarea Oştirii la viaţa parlamentară (1921-1938)”, „Relaţia dintre Armată şi biserică şi
activitatea confesională în armată (1870-1947)”, „Relaţiile diplomatice şi politico-militare ale României
în perioada 1877-1947, bilaterale sau în cadrul unor alianţe”, „Ceremoniale - depunerea jurământului
militar, uniformele unităţilor de gardă, defilarea pe sub Arcul de Triumf”, „Instituţia copiilor de trupă în
Armata Română”, „Drepturile acordate în trecut veteranilor de război sau celor decoraţi pentru fapte de
arme”, „Sărbătorirea Zilei armelor” ş.a103.
În cursul acestui an Secţia Arhive a primit 1841 cereri, din care 1765 au fost soluţionate
favorabil.
În cursul anului 1991, au fost elaborate peste 60 de documentare, studii şi sinteze
referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile M.Ap.N., M.C.G., M.St.M., regimentelor
grănicereşti, jandarmeriei, poliţiei militare, colegiilor militare, asociaţiilor veteranilor de război,
ofiţerilor în rezervă” ş.a., „Tezaurul României transferat în Rusia (1916-1917)”, „Activitatea
confesională în armată”, Ceremonialul reînhumării Eroului Necunoscut”, „Liste de eroi”, „Galeria
comandanţilor unor organisme militare”, „Datele de înfiinţare, transformare sau desfiinţare ale
unor militari”104 etc. De asemenea, au fost înregistrate 5080 cereri, din care 4930 au fost
soluţionate favorabil.
La 26 iunie 1991, colonelul Aurelian Miriţă a predat funcţia de şef al Secţiei Arhive din
M.St.M. maiorului Alexandru Oşca.
100
Ibidem, f. 119.
101
Ibidem, f. 123 v.
102
Ibidem, f. 126 v.
103
Ibidem, f. 130.
104
Ibidem, f. 136-137.
43
În cursul anului 1992 au fost realizate 65 de studii, sinteze şi documentare referitoare la

evoluţia structurii şi atribuţiile unor organe militare, istoricul unor mari unităţi, unităţi şi formaţiuni,
legislaţie militară, conducerea superioară a Armatei în campanie, personalităţi militare etc.105.
În anul 1993 au fost elaborate peste 80 de documentare referitoare la „Conducerea
superioară a operaţiilor militare între 1913-1945”, „Legislaţia militară”, „Tratate şi convenţii
militare din perioada interbelică”, „Înfiinţarea, transformările şi activitatea pe front a unor unităţi şi
mari unităţi”, „Miniştrii Apărării Naţionale” şi „Şefii M.St.M. între 1859-1993”, „Situaţia cadrelor
militare arestate, judecate, condamnate, trecute în cadrul disponibil sau în rezervă în mod abuziv
după 23 august 1944”106 ş.a.
În anul 1994 au fost întocmite 43 de documentare107.
Prin Ordinul de Zi al Ministrului Apărării Naţionale nr. 11 din 18 iulie 1995, cu prilejul
sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Secţiei 8 Arhive a M.St.M.,
26 iulie a fost instituită Ziua Arhivelor Militare108.
În decursul anului 1995 au fost soluţionate 41127 cereri109. La 1 iunie 1996 a intrat în
vigoare noua Lege a Arhivelor Naţionale.
În perioada 4 – 8 septembrie 1996, la Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Colocviului
Internaţional de Arhivistică Militară, prilej cu care a fost lansat volumul „Confruntarea cu secolul
XXI – Abordarea provocărilor din domeniul Arhivelor Militare”110.
În cadrul proiectului de reorganizare a structurilor militare care se ocupă nemijlocit de
gestionarea arhivelor militare, la 30 iunie 1997 s-au iniţiat măsuri pentru înfiinţarea unor depozite
intermediare de arhivă pe lângă categoriile de forţe armate şi alte structuri importante ale armatei.
La 1 octombrie 1997 s-a lansat iniţiativa apariţiei revistei trimestriale „Document.
Buletinul Arhivelor Militare”111, primul număr fiind lansat la 30 septembrie 1998.
La 1 martie 1998, Secţia Arhive a Statului Major General şi-a schimbat denumirea în
Arhivele Militare Române112. De asemenea, au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A.-98.
În anul 1999 au fost finalizate şi aprobate „Instrucţiunile privind redactarea Registrului
istoric şi a Jurnalului acţiunilor militare”113.
În anul 2000 au fost definitivate volumele inventarului ştiinţific „Structuri militare
române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace”114.
La 11 decembrie 2000, Arhivele Militare Române şi-au schimbat denumirea în Serviciul
Arhivistic Militar115 iar la 1 aprilie 2002 în Serviciul Arhive şi Documentare Militară116.
În anul 2004 a fost constituită Comisia de Heraldică şi Denumiri a Ministerului Apărării
Naţionale, din care face parte şi un reprezentant al Serviciului Istoric al Armatei117.
În anul 2005, zestrea documentară a Serviciului Istoric al Armatei s-a îmbogăţit prin
preluarea fondului de arhivă preluat de Compartimentul Memorialistică al Asociaţiei Naţionale a
Veteranilor de Război, cu un număr de 120 unităţi arhivistice118.
La 28 ianuarie 2005 a fost constituit Grupul de lucru pentru studierea acţiunilor Armatei
în revoluţia din decembrie 1989.
105
Ibidem, f. 147 v.
106
Ibidem, f. 155 v.
107
Ibidem, f. 169.
108
Ibidem, f. 171 v.
109
Ibidem, f. 180 v.
110
Ibidem, f. 182.
111
Ibidem, f. 198 v.
112
Ibidem, f. 201.
113
Ibidem, f. 210 v.
114
Ibidem, f. 217 v.
115
Ibidem, f. 220 v.
116
Ibidem, f. 241 v.
117
Ibidem, f. 272.
118
Ibidem, f. 292 v.
44
Revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul Istoric al Armatei, consacrată

tuturor instituţiilor similare din armatele ţărilor membre NATO – a reprezentat o reparaţie
necesară, de recuperare a unei tradiţii onorante dar şi de restabilire a domeniului de
responsabilitate în conformitate cu exigenţele conservării, cercetării şi valorificării tezaurului
arhivistic şi a tradiţiilor militare ale Armatei României.
Începând cu anul 2008, S.I.A. a realizat, în premieră naţională în domeniul arhivistic,
implementarea sistemului informatic de asigurare a managementului integrat al arhivelor militare,
menit să realizeze digitizarea şi arhivarea în format electronic a fondurilor de arhivă şi facilitarea
cercetării ştiinţifice a patrimoniului arhivistic militar naţional.
Concomitent, a fost gestionată activitatea de soluţionare a unui volum impresionant de
cereri din partea unor cetăţeni români şi străini privind eliberarea de certificate şi adeverinţe
necesare stabilirii calităţii de veterani de război, luptători în formaţiuni de rezistenţă, persecutaţi
politic, încadraţi în detaşamente de lucru, salariaţi ai M.Ap.N. etc. Astfel, în perioada 1991-2009
au fost examinate şi soluţionate peste 1.800.000 de cereri şi s-au emis peste 1.250.000 de
certificate şi adeverinţe.
Activitatea de cercetare ştiinţifică a specialiştilor din sistemul arhivistic militar s-a
materializat în publicarea a numeroase culegeri de documente, precum Istoria Statului Major
General Român. Documente. 1859 – 1947 (Editura Militară, Bucureşti, 1994), Şefii Marelui Stat
Major Român. Destine la răscruce. 1941 – 1945 (Editura Militară, Bucureşti, 1995), Istoria Statului
Major General, 1859 -2004. Istorie şi transformare (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei,
Bucureşti, 2004), Armata Română şi Răscoala din 1907 (Editura Militară, Bucureşti, 2008), Armata
Română şi Unitatea Naţională (Editura Pământul, Piteşti, 2008), Înzestrarea Armatei Române, vol. I
1919 – 1930 (Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000) şi vol. II 1931- 1935 (Editura
Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008), la care s-au adăugat, la împlinirea unui secol
şi jumătate de la înfiinţarea S.M.G., volumul Statul Major General în arhitectura organismului
militar românesc (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009), prima
Enciclopedie a Armatei României (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009) şi
Albumul Armatei României (Editura Militară, Bucureşti, 2009).
De asemenea, membrii consiliului ştiinţific al S.I.A. asigură apariţia trimestrială, din anul
1998, a revistei „Document – Buletinul Arhivelor Militare Române”, iar din anul 2009, a
,,Calendarului tradiţiilor militare”.
În scopul perfecţionării şi amplificării cercetării ştiinţifice şi a promovării imaginii
Armatei României în ţară şi peste hotare, S.I.A. promovează parteneriate de colaborare cu
Academia Română, Arhivele Naţionale, facultăţile de istorie din cadrul Universităţilor din
Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa şi Piteşti, Biblioteca Naţională a României, Institutul de Studii
Politice de Apărare şi Istorie Militară, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Militar
Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Muzeul Aviaţiei, Muzeul Marinei Române ş.a. De asemenea,
specialiştii instituţiei organizează anual sesiuni de comunicări ştiinţifice, mese rotunde, dezbateri
tematice şi călătorii de studii cu prilejul Zilei Serviciului Istoric al Armatei (17 martie) şi Zilei
Arhivelor Militare (26 iulie) şi participă cu regularitate la prestigioase manifestări ştiinţifice
organizate pe plan naţional, precum şi la congresele Comisiei Internaţionale de Istorie Militară.
Cercetarea patrimoniului arhivistic militar este deschisă tuturor cercetătorilor români şi
străini la sediile Serviciului Istoric al Armatei din Bucureşti şi Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice din Piteşti, fondurile disponibile pentru cercetare şi informaţiile de
interes public fiind prezentate şi pe site-ul instituţiei, la adresa www.defense.ro/sia/index.htm.
45
CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI
Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA

dr. Cornel ŢUCĂ
Evoluţia arhivisticii militare româneşti a fost determinată şi influenţată de dezvoltarea

structurilor militare naţionale şi de creşterea rolului armatei ca factor definitoriu de apărare a
integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a statului care a luat naştere după Unirea
Principatelor din 1859 şi s-a consolidat după Războiul de Independenţă din 1877.
Perfecţionarea structurilor armatei naţionale a avut drept rezultantă firească mărirea volumului
de documente create de unităţile militare, situaţie care a condus la obligativitatea de a elabora unele
reglementări vizând constituirea lor în anumite tipuri de dosare, evidenţa acestora, folosirea, păstrarea şi
conservarea lor. Ca urmare, la 15 septembrie 1860 s-a hotărât – în cadrul procesului de unificare a celor
două administraţii – mutarea cancelariei Ministerului de Război din Iaşi la Bucureşti.
Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, pe lângă administraţia centrală a armatei, a
luat fiinţă o direcţie nouă, cu denumirea de Depozitul General al Războiului119. Fiecare dintre cele
două secţii din compunerea depozitului avea atribuţii precise: prima se ocupa de lucrările de
topografie de care armata avea nevoie, cea de-a doua trebuia să adune toate documentele necesare
pentru întocmirea istoriei militare.
Anul 1869 a fost anul adoptării „Regulamentului Arhivelor Statului”, care avea în
conţinut şi dispoziţii referitoare la obligaţiile ministerelor şi instituţiilor diferite în privinţa
documentelor de arhivă pe care le creaseră.
Un an mai târziu a fost promulgat Înaltul Decret nr. 103 din 21 ianuarie 1870 „…relativ la
regularea arhivelor … Ministeriului de resbel …”, care decidea următoarele: „… Art. 1. Atât
arhiva generală a ministeriului de resbel cât şi direcţiile zisului minister vor vărsa la arhiva
generală a Statului prin îndeplinirea formalităţilor cerute de zisa arhivă generală a Statului, toate
dosierele, jurnalele, registrele şi diferite condici pe anii vechi, în cât să nu mai posede nisce
aseminea dosiere, jurnale, registre şi diferite condici mai mult de cât numai pe zece ani, şi pe
acelea ce încă nu vor fi încetat corespondenţa lor; vărsându-le regulat în viitor din an în an pe cele
din anul cel mai vechi …”120.
„Regulamentul asupra serviciului interior al Ministerului de Resbel” stabilea atribuţiile şi
îndatoririle fiecărei direcţii şi ale unor şefi de compartimente, precum „… directorele general …”,
„… directorele de serviciu …” şi „ … şeful de birou …”, inclusiv în ceea ce priveşte lucrul cu
documentele. Capitolul al V-lea – „Înregistrarea hârtiilor” – menţiona în termeni cât se poate de
119
„Monitorul Oastei” nr. 10 din 27 martie 1867, p. 115.
120
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare se va cita C.S.P.A.M.I.), Biblioteca
arhivistică, „Monitorul Oastei”, nr. 3/1870, p. 80.
46
clari faptul că „… registratorele de direcţiune … este special însărcinat cu conservarea şi îngrijirea

dosarelor, registrelor, actelor şi în fine tot ce constitue arhiva Direcţiunii …”121.
Aceste prime reglementări au fost ulterior completate cu noi acte normative, cu referire
directă la constituirea arhivei, aşa cum este „Regulamentul serviciului registraturei şi al archivelor
din administraţia centrală” publicat în 1897, cu aplicabilitate şi în armată122.
„… Participarea României la prima conflagraţie mondială, desăvârşirea procesului de
formare a statului naţional unitar român au influenţat în mod pozitiv evoluţia instituţiei militare.
Anii 1916-1919 au semnificat, pe plan militar, confirmarea valorii deosebite a armatei noastre, au
determinat vaste operaţiuni de reorganizare începute chiar în timpul retragerii forţate în Moldova,
au marcat o adevărată revoluţie în concepţie şi pe planul dotării. Aceste transformări au condus, în
mod obiectiv, la creşterea masivă a cantităţii de documente create în armată, ceea ce a impus, la
nivelul conducerii acesteia, studierea şi adoptarea unor măsuri menite să asigure constituirea
corectă …”123, evidenţa, prelucrarea şi păstrarea în condiţii cât mai bune a materialului arhivistic,
în vederea valorificării ştiinţifice a informaţiilor oferite de experienţa anilor de război şi în intenţia
de a elabora şi de a publica o istorie a participării trupelor române la Primul Război Mondial.
Iniţiativa centralizării tuturor documentelor operative originale şi a celor care aveau
legătură cu mişcările de trupe şi cu luptele, documente care să constituie sursa de informaţie şi
baza pentru elaborarea unor lucrări de teorie şi de istorie militară, a aparţinut Secţiei VI Istoric din
Marele Stat Major, care a fost înfiinţată la 1 aprilie 1920 şi care, până în 1949, s-a mai numit
Secţia VIII Istoric (1922-1927), Secţia VII Istoric (1927-1928), Serviciul Istoric (1928-1949).
Pe lângă această secţie, în luna iulie a anului amintit mai sus, a fost constituit un depozit
de arhivă istorică – nucleul viitorului depozit de arhivă al armatei –, având misiunea de a păstra
documentele operative create de marile unităţi şi de unităţile militare combatante în perioada 1916-
1919 şi de a le folosi pentru cercetarea ştiinţifică.
În anul 1923 un nou act normativ stabilea ce urma a se face cu dosarele păstrate 10 ani
asupra direcţiilor, deoarece „… ca consecinţă a războiului sau aglomerat lucrările şi deci numărul
dosarelor este enorm şi păstrarea lor la direcţiuni sau servicii, pe lângă că cer locale spaţioase dar
îngreuiază şi lucrul …”: având denumirea generică de Arhiva generală a Ministerului de războiu,
la 1 aprilie 1923 s-a înfiinţat, pe lângă Depozitul de unelte şi materiale, Depozitul de Arhivă al
Ministerului de Război în fortul Mogoşoaia, potrivit Deciziei ministeriale nr. 15 din
16 ianuarie124. Arhiva generală a ministerului era constituită din „… dosarele mai vechi de trei ani
a direcţiunilor şi serviciilor …”, Secretariatul general avea atribuţiuni în privinţa păstrării şi
manipulării acestei arhive, iar „… şeful depozitului de unelte şi materiale de la Mogoşoaia …” era
„ … şi şeful depozitului arhivelor …”.
Arhiva generală a Ministerului de Război a fost mutată la Obor, pe lângă Depozitul
general de imprimate în perioada martie-mai 1931.
Deşi armata dispunea deja, încă din primele decenii ale secolului XX, de două depozite
separate pentru depozitarea şi conservarea actelor emise şi primite de structurile sale, volumul de
arhivă a continuat să se mărească, antrenat de activitatea intensă de modernizare şi reorganizare a
instituţiei. O încercare de rezolvare a situaţiei a fost considerată înfiinţarea depozitelor regionale
de arhivă pe lângă cele 7 comandamente teritoriale, pusă în aplicare în urma aprobării
„Regulamentului arhivelor armatei” prin Decretul Regal nr. 1830 din 20 iunie 1933, publicat în
„Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933125. Subtitlul cuprinzător şi în termeni precişi al acestui
act normativ, rămas în vigoare până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este semnificativ
pentru oricine este familiarizat cu arhivistica şi terminologia specifică acesteia:
121
Ibidem, nr. 2/1870, p. 41-59.
122
Ibidem, „Monitorul Oficial” nr. 79/10 iulie 1897, p. 2874-2877.
123
„România în ecuaţia păcii şi a Dictatului”, Culegere de studii şi comunicări prezentate la Sesiunea ştiinţifică
dedicată aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a „Arhivelor Militare Istorice „General
Radu Rosetti”, 28-30 iulie 2000, coordonator: colonel Gheorghe Nicolescu, 2001, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 5.
124
C.S.P.A.M.I., fondul Marele Stat Major, Serviciul Istoric, crt. 71/1925, f. 25.
125
Ibidem, Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933, p. 13-32.
47
„Regulamentul privitor la:

- Depozitarea şi conservarea arhivelor Armatei;
- Organizarea şi funcţionarea Depozitelor Regionale de Arhivă ale Comandamentelor
Teritoriale;
- Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale
(Obor);
- Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Marelui Stat Major, Serviciul
Istoric …”.
La fel, cele şase capitole (61 de articole) pe care a fost structurat acoperă întregul
domeniu al arhivisticii militare, începând cu „… Definiţia actului …”, „… Definiţia dosarului …”
din „ … Capitolul I. Noţiuni şi definiţiuni …” până la ultimul capitol „ … Controlul arhivelor şi al
Depozitului de Arhive …”. Revenind la nou-înfiinţatele depozite regionale, acestea urmau să
primească şi să păstreze:
„…a) toate arhivele din perioada 01.01.1903-31.12.1912, aflate în prezent asupra tuturor
autorităţilor militare ce se găsesc pe teritoriul Comandamentului Teritorial respectiv …;
b) Din arhivele de pace după data de 01.04.1921 se vor vărsa de către autorităţile
militare …;
Dosarele care sunt de utilitate istorică şi care rămân la dispoziţia Marelui Stat Major -
Serviciul Istoric …”.
Unificarea modului de păstrare şi de folosire a documentelor militare urmărită prin
promulgarea acestui regulament a fost nuanţată printr-un nou regulament - „Regulamentul
provizoriu al arhivelor de război şi registrul istoric” - publicat în aprilie 1934126, cu referire la
adunarea, clasarea şi evidenţa documentelor operative, documentaţia necesară pentru redactarea
istoricului campaniilor, funcţionarea Serviciului Istoric din Marele Stat Major în campanie.
Arhiva generală a Ministerului Apărării Naţionale a fost mutată, încă o dată, de la Obor la
fortul Otopeni în toamna anului 1939.
Pe toată durata războiului, Serviciul Istoric din Marele Stat Major a derulat o activitate
susţinută, concretizată în elaborarea şi emiterea unei serii de ordine circulare şi instrucţiuni, a căror
aplicare a şi urmărit-o, în măsura în care a fost posibil: „Instrucţiunile nr. 626 000 relative la
clasarea, inventarierea şi vărsarea arhivelor din perioada martie 1939 - 21 iunie 1941 şi a arhivelor
operative din campania contra sovietelor” în iunie 1942, „Ordinul Circular nr. 626 300 referitor la
constituirea, inventarierea şi predarea arhivelor create în perioada 1939 - 1942” în data de
5 septembrie a aceluiaşi an, urmat la 20 septembrie de „Instrucţiunile nr. 626 900 relative la
întocmirea dosarelor de campanie şi a jurnalelor de operaţii. Evacuarea arhivelor la organele de
mobilizare”. În octombrie 1943 erau publicate „Instrucţiunile nr. 7 000 relative la clasarea şi
păstrarea arhivelor din perioada 01.04.1921 - 15.03.1939; 15.03.1939 - 21.06.1941; de la
22.06.1941 – pe toată durata războiului”, completate cu „Norme pentru întocmirea registrelor
istorice şi jurnalelor de operaţii”.
Ordinul Circular nr. 7 200 din 17 iunie 1944 al Marelui Stat Major, referitor la „…
mărirea dispersării depozitelor de arhivă …” avea în vedere dislocarea acestora „… numai în
mediul rural, în localităţi lipsite de importanţă militară, industrială, feroviară …” pentru a proteja
arhivele de bombardamentele aeriene şi de eventualele incendii.
Anii 1945 - 1947, ani de profunde transformări politico-sociale pentru naţiunile din
Europa de Est, au rămas în memoria scrisă a instituţiei Arhivelor Militare drept momentul pierderii
definitive a unor dosare şi documente „predate din ordin” Comisiei Aliate de Control sovietice în
România: arhiva Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, cea creată de unităţile militare
ruseşti care au luptat în Moldova în Primul Război Mondial, arhiva creată de Armata Republicii
Moldoveneşti şi de Sfatul Ţării.
Fostele „depozite regionale de arhivă ale comandamentelor teritoriale” au fost reduse ca
număr şi transformate, la 15 iulie 1947, în depozite regionale aferente fiecare unei regiuni militare,
potrivit reorganizării teritoriale a armatei, având dislocarea la Timişoara-Regiunea I, la Bucureşti-
126
Ibidem, Fond Marele Stat Major, Serviciul Istoric, nr. crt. 95/1934, f. 20.
48
Regiunea a II-a, la Floreşti-Cluj-depozitul de arhivă al Regiunii a III-a şi la Bârlad-cel al Regiunii

a IV-a127. Cele patru depozite gestionau fondurile de arhivă primite de la unităţile militare din
subordinea regiunii militare respective, cu excepţia unităţilor subordonate direct Ministerului
Apărării Naţionale şi a unităţilor de aviaţie şi de marină, care îşi predau arhivele la Depozitul de
Arhivă - Otopeni al ministerului.
La 18 martie 1949 Serviciul Istoric din Marele Stat Major şi-a schimbat denumirea în
Secţia 11 Istoric128.
În toamna anului 1958 Depozitul de Arhivă Otopeni a fost mutat în comuna Pantelimon.
Depozitele regionale şi Depozitul de Arhivă al ministerului au funcţionat ca atare din 1947
până în prima jumătate a anului 1960, când au fost contopite sub numele de Depozitul de Arhivă al
Ministerului Forţelor Armate, având garnizoana fixată la Râmnicu Sărat. Noua structură primea,
pentru păstrare permanentă, arhivele create de către toate direcţiile din organica ministerului, cele aflate
până atunci în gestiunea depozitelor regionale – documentele comandamentelor, marilor unităţi militare –
precum şi documentele mai vechi de trei ani create de toate unităţile militare.
O nouă schimbare de garnizoană - la Piteşti - a fost ordonată pentru Depozitul de Arhivă
al armatei, dislocare executată în intervalul aprilie 1973 - ianuarie 1974. La Piteşti unitatea a
ocupat cazarma fostului Regiment de Infanterie 4-Argeş, unde a şi rămas până astăzi. Comparând
această perioadă de 37 de ani de stabilitate „locativă” cu celelalte intervale temporale mult mai
reduse care au jalonat existenţa Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, este
evident cât a fost de benefică, din toate punctele de vedere, atât pentru instituţie, cât mai ales
pentru documentele create de armată - adunate, dispersate, regrupate, centralizate de prea multe
ori, cu consecinţe nefaste şi ireparabile asupra integrităţii fondurilor de arhivă, a dosarelor şi a
documentelor. Tabloul sinoptic al dislocărilor Depozitului de Arhivă al Armatei de la
constituirea lui până în 2010 se prezintă astfel:
- 1923 – 1931 – fortul Mogoşoaia – 8 ani;
- 1931 – 1939 – Obor – 8 ani;
- 1939 – 1958 – fortul Otopeni – 18 ani;
- 1958 – 1960 – Pantelimon – 2 ani;
- 1960 – 1973 – Râmnicu Sărat – 13 ani;
- 1973 – 2010 – Piteşti – 37 ani.
Până în momentul unificării depozitelor de arhive militare la Râmnicu Sărat, activitatea
arhivistică, desfăşurată cu personal redus din punct de vedere numeric, se limita la lucrările de
evidenţă şi de gestiune primară a documentelor aflate în păstrare şi la rezolvarea cererilor
petenţilor, deoarece operaţiunile de prelucrare a arhivei intrau în atribuţiile unităţii militare
creatoare de fond. Sub acest aspect situaţia a rămas, practic, neschimbată şi în timpul celor 13 ani
de dislocare la Râmnicu Sărat. Dar anul stabilirii Depozitului de Arhivă al Ministerului la Piteşti
a inaugurat prelucrarea pe baze ştiinţifice a fondurilor gestionate şi a celor primite de la unităţi:
gruparea, ordonarea, inventarierea şi selecţionarea.
De asemenea, dezvoltarea organigramei depozitului - în anul 1973 - a făcut posibilă
încadrarea unor specialişti cu studii universitare de istorie şi de filologie şi, drept urmare,
efectuarea lucrărilor specifice acestei „ştiinţe speciale a istoriei” - arhivistică: planuri metodice de
lucru, note istorice, sinteze şi documentare de istorie militară, editarea unor volume de documente
militare şi publicarea unor articole de specialitate.
La 1 iunie 1984 unitatea a primit denumirea de Centrul de Valorificare şi Păstrare a
Arhivelor Militare (C.V.P.A.M.), denumire semnificativă în ceea ce priveşte importanţa şi
misiunile depozitului.
Conform experienţei europene în domeniu în martie 1998 s-au constituit, prin reorganizare:
- Arhivele Militare Române (A.M.R.) în compunerea Statului Major General;
127
„Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, nr. 1/1998, „Arhivele Militare Române”, colonel Gheorghe
Nicolescu, p. 59;
128
Ibidem, p. 60.
49
- Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.C.P.A.M.I.), în

subordinea Arhivelor Militare Române;
- depozitele intermediare de arhivă, pe categorii de forţe, la principalii creatori de arhivă
din armată.
În martie 2002 unitatea a primit actuala denumire - Centrul de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice (C.S.P.A.M.I.) .
De la constituire până în anul 1973, Depozitul de Arhivă al Armatei a avut ca misiune

exclusivă depozitarea şi conservarea fondurilor de arhivă create de unităţile militare.
Anul 1973, în care a fost executată dislocarea depozitului în garnizoana Piteşti şi statul de
organizare al unităţii a fost extins, reprezintă iniţierea prelucrării ştiinţifice a arhivelor armatei,
concretizată în instrumentele de evidenţă primară întocmite, redactarea planurilor metodice de
lucru, a notelor istorice ale creatorilor de fond şi asupra fondurilor, a documentarelor interne şi a
celor ordonate de eşaloanele superioare. De fapt, colectivul iniţial a fost cel dintâi care a dat
coerenţă şi unitate lucrărilor de specialitate, urmărind evoluţia unui creator de fond de la înfiinţare
şi până la desfiinţarea sa, punctându-i transformările şi conexiunile cu alte unităţi militare, făcând
menţiuni în privinţa cantităţii de unităţi arhivistice, a constituirii dosarelor de către creator şi a
stării fizice a documentelor. Participarea la simpozioanele locale cu diferite comunicări ştiinţifice
pe teme de istorie militară, editarea – în regim de colaborare – a unor volume de documente
militare („Documente privind istoria militară a poporului român”, în două volume, publicată în
1984 sub egida Centrului de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară Bucureşti, cele cinci
volume din „Istoria militară a poporului român”, 1984 - 1989, organizarea primei sesiuni de
comunicări ştiinţifice la Depozitul de Arhivă al Armatei în mai 1982 şi editarea primului Anuar,
care a reunit lucrările personalului unităţii – reprezintă manifestări de cultură care au făcut
cunoscute preocupările colectivului din anii 1970-1980 în ceea ce priveşte completarea şi
clarificarea unor aspecte şi momente ale istoriei militare.
După Revoluţia din decembrie 1989 activitatea specifică – arhivistica militară – s-a
focalizat pe rezolvarea cererilor veteranilor de război, ale urmaşelor acestora, ale persoanelor care
au executat stagiul militar în unităţi aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, a petiţiilor
privind atestarea funcţiilor şi a vechimii în muncă, trecerea imobilelor şi a terenurilor în
patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale etc. - potrivit legilor şi ordonanţelor guvernamentale
promulgate în intervalul 1990 - 2010.
Activitatea arhivistică propriu-zisă a rămas, practic, minimală în condiţiile în care numărul
personalului, angrenat majoritar în rezolvarea cererilor, a fost parţial redus, apoi mărit - după anul 2002 -
dovedindu-se totuşi insuficient pentru controlul acestui aspect de utilitate practică imediată.
Concomitent, cercetarea ştiinţifică şi relaţiile cu instituţiile omonime din celelalte ţări au
luat formă în volumele tematice de documente, s-au concretizat prin participarea personalului
Centrului la simpozioanele internaţionale de istorie militară - Bucureşti 1996 şi 2003 -, la sesiunile
de comunicări ştiinţifice şi la aniversările unor instituţii. Vizitele de lucru la arhivele militare din
Franţa, Germania, Italia, Turcia, Bulgaria şi din Federaţia Rusă au avut semnificaţia unei
deschideri către modernitate, trecută prin comparaţie şi prin efort către înnoire.
50
Revenind la volumele de documente, exemplificăm prin titluri devenite de referinţă în

domeniu: „Relaţii militare româno-engleze (1918 - 1947)”, editat în 1998, „Armata Română de la
Ultimatum la Dictat - anul 1940 - Documente”, lucrare în trei volume publicată în 2000, „Relaţiile
militare româno-germane – 1939 - 1944 - Documente”, volum publicat tot în anul 2000, „Ataşaţii
militari transmit …”, lucrare editată în patru volume în perioada 2001-2004.
La 26 iulie 1995 a fost organizată prima aniversare a Centrului - la 75 de ani de la

înfiinţare; de atunci data de 26 iulie a fost instituită ca „Ziua Arhivelor Militare”.
Din 2003, această zi aniversară este prilejul pentru editarea unui volum de studii şi
comunicări, în semn de respect pentru instituţia în sine, longevivă comparativ cu alte structuri ale
Armatei şi pentru preocuparea constantă a personalului militar şi civil al Centrului în ceea ce
priveşte studierea documentelor militare şi cercetarea ştiinţifică.
Tot în sfera manifestărilor culturale se înscrie şi ridicarea unei Troiţe în incinta cazărmii
Centrului, sfinţită în octombrie 2007:
51
„… Ordin de Zi pe Unitate nr. 62/26.10.2007

Întru pomenirea jertfelor aduse de ostaşii Regimentului
4 Argeş în războaiele purtate de neamul românesc pentru
menţinerea fiinţei naţionale, de la a cărui înfiinţare se împlinesc
130 de ani şi drept mulţumire pentru ajutorul bunului Dumnezeu,
personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare
Istorice a ridicat prin contribuţie proprie o troiţă amplasată în
faţa clădirii de comandament. Troiţa a fost sculptată din lemn de
stejar masiv de către Rodoş Ion, meşter popular din comuna
Nucşoara, judeţul Argeş, iar postamentul a fost realizat prin
contribuţia firmei S.C. Construct ECI Company 2000 S.R.L. Piteşti. Slujba de Sfinţire s-a făcut în ziua
de 26 octombrie 2007 de Sărbătoarea Sfântului Dumitru izvorâtorul de Mir, care a devenit cu acest
prilej patronul spiritual al unităţii noastre.
Semnează comandantul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice,
colonel dr. Cornel Carp” 129.
În ultimii ani o parte dintre clădirile
cazărmii care adăposteşte fondurile de arhivă ale
armatei a fost modernizată ca, de exemplu, Sala de
studiu, care primeşte, anual, circa 130 de cercetători
români şi străini, totalizând 1500 de zile - studiu.
Biblioteca Centrului, structurată pe
compartimentele Biblioteca arhivistică, Depozitul
legal arhivistic şi Biblioteca enciclopedică, are în
custodie aproximativ 37000 de volume, fiind un
spaţiu de informare de primă importanţă pentru
toate faţetele activităţii arhivistice şi de istorie
militară specifice acestei instituţii.
Biroul Colecţii arhivistice, înfiinţat în
anul 2003, are misiunea de a constitui colecţii, de a le păstra, a le studia şi a le completa pe cele
deja constituite şi de a răspunde solicitărilor cercetătorilor interesaţi de anumite teme şi subiecte.
Punctul muzeistic amenajat din 2003 în Sala de briefing este un bun exemplu al activităţii
personalului care încadrează acest birou.
Structura care se ocupă de evidenţa informatizată a documentelor, inexistentă înainte de 1990,
în decurs de 20 ani s-a dezvoltat rapid, ajungând la o dotare de peste 37 calculatoare, plus aparate de
scanare şi de copiere, deservite de personal calificat. Din activitatea acestui compartiment decurg
evidenţa informatizată a întregului volum de cereri şi a fondurilor arhivistice, precum şi tehnoredactarea
răspunsurilor la cereri, a documentarelor numeroase şi a altor tipuri de lucrări, la fel de numeroase,
inclusiv a anuarelor.
Cei aproximativ 91000 de metri liniari de arhivă, constituiţi dintr-o multitudine de fonduri
arhivistice, care conţin documente unicate, precum ordine, rapoarte, sinteze, situaţii statistice,
registre control nominal, foi matricole, indexuri, jurnale de operaţii, scrisori, cărţi poştale, albume
şi colecţii de periodice, documente care dau mărturie, la modul propriu, despre evoluţia
organismului militar – parte esenţială a unei naţiuni – îşi aşteaptă cercetătorii.
129
„Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877 – 1946)”, volum colectiv, Piteşti, Editura Pământul, 2008, p. 240-241.
52
PARTEA A II-A
FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII,
PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL
DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR
MILITARE ISTORICE

PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM
LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI
FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL
LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE
Nr. An An Nr. unităţi

Denumire fond Obs.
fond minim maxim arhivistice
∗
1 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 1949 1979 8255
2 ACADEMIA MILITARĂ POLITICĂ 1949 1971 1296
4 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1949 1970 3175
3 ACADEMIA SPATELUI ARMATEI 1948 1953 501
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ A
125 1896 1948 2665
FABRICII DE PULBERI-DUDEŞTI
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ
7 1939 1946 605
ARSENAL ARMATĂ-ROMAN
8 1939 1947 947
ARSENAL ARMATĂ-SIBIU
9 1939 1943 327
ARSENAL ARMATĂ-TÂRGOVIŞTE
X2 ANSAMBLUL ARTISTIC AL ARMATEI 1954 1979 826 *
18 APĂRAREA LITORALULUI BAZEI PRINCIPALE 1949 1958 1424
21 APĂRAREA ZONEI MARITIME NR. 214 1949 1952 401
23 ARMATA 1 1916 1979 3827 *
24 ARMATA A 2-A 1914 1979 6030 *
25 ARMATA A 3-A 1916 1944 8035 *
26 ARMATA A 3-A 1939 1979 8632
28 ARMATA A 9-A GERMANĂ 1914 1918 131
27 ARMATA DE DOBROGEA 1916 1917 95
115 ARMATA DE DUNĂRE 1916 1917 24
2577 ARSENAL DEPOZIT ARMAMENT SIBIU 1920 1945 818
29 ARSENALUL AERONAUTIC 1921 1945 487
30 ARSENALUL ARMATEI BUCUREŞTI 1864 1946 2478
34 ARSENALUL ARTILERIEI SIBIU 1951 1963 2480
ARSENALUL DEPOZITULUI DE ARMAMENT
35 1935 1939 156
TÂRGOVIŞTE
31 ARSENALUL GENIULUI 1921 1949 945
33 ARSENALUL MARINEI MILITARE 1913 1947 287
32 ARSENALUL MOTOMECANIZĂRII 1943 1949 263
ARSENALUL ŞI DEPOZITUL DE ARMAMENT
140 1936 1938 176
ROMAN
37 ASOCIAŢIA SCRIITORILOR MILITARI ROMÂNI 1940 1941 2
ASOCIAŢIA SURORILOR DE CARITATE DE
38 1929 1946 37
RĂZBOI DIN ROMÂNIA
∗
Fondul continuă după 1979
55
Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în original la Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice

Denumire fond Obs.
ASOCIAŢIA VOLUNTARĂ "SPRIJINIREA
139 1953 1961 1654
APĂRĂRII PATRIEI"
ATELIERELE DE REPARAŢII GENERALE
124 1951 1957 431
TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.746
143/14 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.156 1956 1973 53
61 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.160 TIMIŞOARA 1960 1972 14
143/7 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.925 1968 1973 19
143/12 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.962 BRĂILA 1968 1973 20
143/16 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.1 1960 1960 34
143/17 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.2 1960 1960 9
ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO
126 1956 1958 118
NR.1 (1048)
65 1944 1952 299
NR.1 GĂEŞTI (705)
71 1956 1960 620
NR.2 MEDIAS
67 1941 1945 117
NR.32 CERNĂUŢI
68 1941 1951 270
NR.33 (6) IAŞI
ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII
116 1958 1961 81
MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ
ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII
74 1951 1958 100
MIJLOACE TEHNICE AERODROM NR.834
ATELIERUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE
118 1956 1957 17
ANTICHIMICĂ NR.849
ATELIERUL DE MINE DRAGAJ NR.744
135 1952 1956 42
CONSTANŢA
ATELIERUL DE REPARAT MATERIALE CHIMICE
119 1965 1968 50
NR.212
ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI 1
39 1918 1936 222
ARMATĂ
40 1916 1935 245
ARMATĂ
41 1919 1936 364
ARMATĂ
42 1916 1936 207
ARMATĂ
44 1916 1935 309
ARMATĂ
45 1919 1935 189
ARMATĂ
56

Denumire fond Obs.
ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI
60 1942 1948 176
GRĂNICERILOR
ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT
46 1949 1951 93
ANTIAERIAN
47 1952 1959 891
MUNIŢII MÂRŞA-AVRIG
57 1951 1958 245
NR.1166 (617; 2)
48 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.121 1960 1968 417
123 ATELIERUL DE REPARATII ARMAMENT NR.183 1960 1967 265
55 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.679 1951 1958 68
138 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO AVIAŢIE 1948 1951 191
ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.157
143/4 1961 1973 133
TIMIŞOARA
ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.211
143/11 1968 1973 14
BRĂILA
73 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.328 (791) 1956 1960 78
143/20 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.64 1965 1973 29
122 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.86 1961 1972 12
ATELIERUL DE REPARAŢII MAŞINI DE LUPTĂ
103 1950 1958 88
NR.612
ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE
117 1962 1973 271
CHIMICE NR.263
ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE
95 1956 1960 198
NAVALE NR.324 (1172)
92 ATELIERUL DE REPARAŢII NAVE NR.337 1962 1970 61
101 ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI NR.73 1957 1972 215
ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI ŞI AUTO
104 1954 1959 170
NR.996 (71)
ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU
143/1 1971 1973 42
NR.118
ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU
143/9 1971 1974 39
NR.119 DEVA
ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ
143/6 1970 1973 37
NR.99 JUCU DE JOS
ATELIERUL FIX DE REPARAŢII AUTO NR.31
78 1941 1949 212
ROMAN (3)
ATELIERUL MOBIL DE REPARAT RACHETE
121 1963 1977 181
NR.62 MÂRŞA
ATELIERUL PENTRU CONFECŢIONAT
120 1951 1956 1458
MIJLOACE DE CONSTRUCŢII MÂRŞA-AVRIG
57

Denumire fond Obs.
ATELIERUL PLUTITOR NR.127 (ATELIERUL
98 1953 1958 140
PLUTITOR NR.2)
113 AUTOBAZA NR.122 1959 1979 893 *
114 AUTOBAZA NR.386 1951 1958 169
*
949/197 BATALIONUL 137 GENIU 1977 1979 106
144 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.1 1919 1948 617

BATALIONUL APĂRARE CONTRA GAZELOR -
171 1937 1945 109
CÂMPULUNG
BATALIONUL APĂRARE VALORI NAŢIONALE
601 1945 1945 102
FINANCIARE
BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT
152 1961 1974 828
NR.128 ORADEA
BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT
153 1965 1974 198
NR.198
BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT *
949/96 1961 1979 425
NR.127
BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT
602 1960 1975 360
NR.139
910 1961 1974 234
NR.168 CONSTANŢA
928 1968 1975 68
NR.443
949/116 1968 1974 118
NR.469 BRĂILA
902 BATALIONUL ARUNCĂTOARE FLĂCĂRI NR.342 1968 1979 341 *
BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.1043
917 1956 1958 12
BASARABI
467 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.23 1959 1961 160
475 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.430 (7) 1951 1956 323
936/4 BATALIONUL CĂI FERATE NR.178 1951 1979 771 *
936/1 BATALIONUL CĂI FERATE NR.186 (335) 1959 1979 1030 *
BATALIONUL CERCETARE BRUIAJ RADIO *
949/159 1959 1979 266
ELECTRONIC NR.147 BUCUREŞTI
BATALIONUL CERCETARE CHIMICĂ
169 1950 1964 802
DEGAZARE NR.63/109 (42;399)
58

Denumire fond Obs.
157 BATALIONUL CERCETARE MOTO NR.86 (1; 322) 1949 1960 394
906 BATALIONUL CERCETARE NR.101(161) 1964 1972 162
936 BATALIONUL CERCETARE NR.117 1961 1979 209 *
158 BATALIONUL CERCETARE NR.119 ORADEA 1964 1974 155
949/82 BATALIONUL CERCETARE NR.121 CRAIOVA 1964 1974 1531
159 BATALIONUL CERCETARE NR.166 1964 1977 179
BATALIONUL CERCETARE NR.169 (COMPANIA
160 1959 1971 295
271 CERCETARE)
BATALIONUL CERCETARE NR.185 CORBU-
913 1963 1974 212
CONSTANŢA
BATALIONUL CERCETARE NR.336 MIHAI *
949/103 1968 1979 647
BRAVU
918 BATALIONUL CERCETARE NR.40 BASARABI 1955 1961 24
949/92 BATALIONUL CERCETARE NR.422 1968 1974 234
949/117 BATALIONUL CERCETARE NR.528 BRĂILA 1968 1974 210
BATALIONUL CERCETARE ŞI BRUIAJ RADIO *

949/91 1966 1979 303
NR.108
BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE
949 1974 1978 66
NR.192
BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE
201 1951 1960 376
NR.306 CRAIOVA
198 BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.4 1949 1951 110
BATALIONUL CONSTRUCŢII ENERGETICE *
949/178 1969 1979 308
NR.425 CRAIOVA
BATALIONUL CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE *
949/6 1956 1979 765
AMENAJARE PORT NR.1137
200 BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII NR.22 1941 1945 382
BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII
203 1952 1953 235
PERMANENTE NR.740 ABRUD
172 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.1 IANCA 1953 1959 95
BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.10 PĂULEŞTI-
176 1953 1958 640
PLOIEŞTI
177 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.11 1953 1957 555
181 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.15 BUZĂU 1953 1957 359
59

Denumire fond Obs.
BATALIONUL DE CONSTRUCŢII CĂI FERATE *
922 1959 1979 698
NR.171
BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE
923 1955 1962 32
NR.165
BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE
924 1947 1951 32
NR.3
BATALIONUL DE EXPLOATARE CONSTRUCŢII
921 1960 1962 60
CĂI FERATE NR.107 - AIUD
BATALIONUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJ
949/164 1965 1966 71
TANCURI SI AUTOTUNURI NR.100 BACĂU
BATALIONUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI
949/61 1968 1974 9
NR.157
BATALIONUL DE INSTRUCŢIE OBSERVARE
568 INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE 1953 1955 144
NR.738
BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ *
949/163 1978 1979 180
AEROPORT NR.99
BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ *
949/162 1978 1979 77
OBIECTIVE SPECIALE NR.98 OTOPENI
BATALIONUL DESANT PARAŞUTARE NR.36
243 1950 1963 781
(597; 246; 1025)
BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.103
905 1959 1975 564
(BAZA)
BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.201 *
908 1965 1979 451
ALEXENI
220 1949 1958 983
(6)
221 1951 1958 589
GIARMATA
222 1949 1958 591
(3) PLOIEŞTI
223 1952 1963 575
CRAIOVA
224 1949 1958 623
(1) CLINCENI (BUCUREŞTI)
226 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.463 (9) 1949 1958 623
60

Denumire fond Obs.
228 1949 1958 423
(4) SIBIU
229 1951 1956 405
(14) OTOPENI
230 1952 1960 183
SILIŞTEA-GUMEŞTI
231 1949 1960 918
(5; 6) TURDA
236 1952 1953 67
BRAŞOV
949/101 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.76 1956 1979 708 *
BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.8/545

643 1951 1960 812
(BAZA 99 DESERVIRE AERODROM)
BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA
240 1956 1957 56
FAZA I BUZĂU
BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA
241 1952 1960 281
FAZA II
248 BATALIONUL DESERVIRE NAVE NR.212 1963 1970 131
251 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.120 GĂEŞTI (751) 1952 1960 322
252 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.135 CARACAL 1958 1978 216
253 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.457 (135) IAŞI 1951 1959 401
327 BATALIONUL DRUMURI NR.1 1942 1945 93
949/5 BATALIONUL DRUMURI NR.144 (162) 1957 1979 1035 *
946 BATALIONUL DRUMURI NR.150 (192, 1085) 1956 1979 2890 *
949/7 BATALIONUL DRUMURI NR.167 (1034, 148) 1956 1979 3438 *
949/2 BATALIONUL DRUMURI NR.183 CORBENI 1974 1978 184
949/1 BATALIONUL DRUMURI NR.195 (1109, 183) 1956 1979 942 *
947 BATALIONUL DRUMURI PODURI NR.184 BICAZ 1960 1961 34
BATALIONUL ECHIPAJE AUTOTUNURI
916 1955 1958 16
TANCURI NR.902 BASARABI
BATALIONUL EXPLOATARE CĂI FERATE
207 1952 1958 408
NR.488
BATALIONUL EXPLOATARE CONSTRUCŢII CĂI
202 1949 1959 498
FERATE NR.553 AIUD (5)
256 BATALIONUL EXPLOATARE NR.15 1941 1945 257
949/9 BATALIONUL EXPLOATARE NR.2 1940 1945 196
61

Denumire fond Obs.
603BATALIONUL EXPLOATARE NR.3 1940 1945 355
205BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.335 1956 1958 153
BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.544
206 1949 1958 469
CHITILA (2)
262 BATALIONUL FIX REGIONAL "SOMEŞ" 1943 1945 101
346 BATALIONUL GARDĂ PALAT 1931 1947 165
4885 BATALIONUL GENIU AERODROAME NR.170 1942 1979 1555 *
340 BATALIONUL GENIU FORTIFICAŢII NR.2 1940 1943 163
BATALIONUL GENIU MARINĂ (REGIMENTUL
338 1940 1949 373
GENIU MARINĂ)
BATALIONUL GENIU NR.18 (PIONIERI)
914 1917 1974 561
BASARABI
949/114 BATALIONUL GENIU NR.340 1968 1979 583 *
342 BATALIONUL GENIU NR.441 1968 1977 159
949/118 BATALIONUL GENIU NR.550 BRĂILA 1968 1974 253
306 BATALIONUL GENIU NR.83 (408) 1952 1979 751 *
349 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.1 1933 1938 201
949/56 BATALIONUL GRĂNICERI NR.104 BOTOŞANI 1970 1975 194
BATALIONUL GRĂNICERI NR.11 MOLDOVA
949/64 1965 1974 55
NOUĂ
BATALIONUL GRĂNICERI NR.179
949/59 1964 1974 576
(REGIMENTUL GRĂNICERI NR.74 RĂDĂUŢI
949/72 BATALIONUL GRĂNICERI NR.181 SATU MARE 1964 1974 96
949/36 BATALIONUL GRĂNICERI NR.182 OLTENIŢA 1965 1974 137
949/73 BATALIONUL GRĂNICERI NR.188 SIGHET 1964 1974 193
949/60 BATALIONUL GRĂNICERI NR.189 IAŞI 1964 1975 341
949/74 BATALIONUL GRĂNICERI NR.190 ORADEA 1963 1974 172
949/75 BATALIONUL GRĂNICERI NR.191 CONSTANŢA 1970 1974 67
949/57 BATALIONUL GRĂNICERI NR.193 GALAŢI 1964 1974 229
949/76 BATALIONUL GRĂNICERI NR.194 CONSTANŢA 1964 1974 438
BATALIONUL GRĂNICERI NR.197 TURNU
949/58 1964 1974 74
MĂGURELE
949/77 BATALIONUL GRĂNICERI NR.199 TULCEA 1965 1974 97
949/63 BATALIONUL GRĂNICERI NR.31 ORAVITA 1961 1974 49
949/79 BATALIONUL GRĂNICERI NR.335 TIMIŞOARA 1968 1974 144
949/69 BATALIONUL GRĂNICERI NR.59 DETA 1957 1962 85
BATALIONUL GRĂNICERI NR.67 DROBETA-
949/62 1961 1974 40
TURNU SEVERIN
62

Denumire fond Obs.
949/65 BATALIONUL GRĂNICERI NR.80 CALAFAT 1959 1974 79
BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT
949/214 1941 1943 43
NR.420
405 1942 1945 88
NR.500
406 1942 1944 66
NR.550
407 1941 1944 83
NR.590
408 1941 1943 45
NR.660
409 1942 1944 95
NR.670
410 1942 1944 33
NR.750
411 1941 1944 95
NR.760
424 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.15 1940 1944 89
419 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.26 1949 1951 53
BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.1
414 1931 1941 435
"PRINCIPELE CAROL"
416 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.3 1931 1941 111
417 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.4 1932 1942 58
BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ
927 1954 1975 498
AUTOTUNURI TANCURI NR.155
BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ
478 1951 1958 451
AUTOTUNURI TANCURI NR.508
BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ TANCURI
481 1954 1958 247
ŞI AUTOTUNURI NR.639
BATALIONUL INSTRUCŢIE GRĂNICERI NR.37
949/68 1968 1974 26
SIGHET
BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO
430 1940 1946 955
NR.2 (DETAŞAMENTUL MOTO BUZĂU)
432 1941 1945 131
NR.4
436 1943 1951 632
NR.8
X54 BATALIONUL INSTRUCŢIE SPORT NR.100 1968 1979 639 *
63

Denumire fond Obs.
BATALIONUL LUCRĂRI IRIGAŢII CONSTRUCŢII *
949/191 1969 1979 1771
NR.413 CONSTANŢA
BATALIONUL LUCRĂRI MINIERE NR.408 - *
949/157 1977 1979 404
"ACŢIUNEA 7000"
BATALIONUL LUCRU MANGALIA
452 1950 1956 212
(DETAŞAMENTUL DE LUCRU LACUL)
BATALIONUL LUCRU NR.930
448 1953 1954 103
(DETAŞAMENTUL DE LUCRU NR.9)
BATALIONUL LUCRU NR.975
449 1953 1954 61
(DETAŞAMENTUL DE LUCRĂRI SPECIALE NR.8)
357 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.1 1960 1961 25
BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.39
369 1955 1956 248
VINGA-DEJ
370 1955 1958 281
CONSTANŢA
383 1952 1955 234
GELU-ARAD
391 1952 1955 173
GRUIA
392 1952 1955 225
PRISTOL-BRĂILA
393 1952 1955 319
PRUNDUL BÂRGĂULUI
394 1952 1955 250
SĂCĂLAZ
399 1952 1955 210
TÂRGU MUREŞ
BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.125 *
949/161 1978 1979 65
TIMIŞOARA
X59 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.155 1975 1979 654 *
X60 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.163 1978 1979 561 *
211 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.1 1932 1945 578
209 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.3 BRAD 1942 1945 189
64

Denumire fond Obs.
455 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.17 1942 1944 53
457 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.342 (78) 1956 1959 190
BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.570
460 1951 1958 287
BUCUREŞTI
462 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.965 1952 1953 117
324 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.1 1922 1949 727
949/10 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.4 1939 1945 357
263 BATALIONUL PIONIERI NR.1 1913 1945 406
279 BATALIONUL PIONIERI NR.18 (25; 590) 1917 1940 213
283 BATALIONUL PIONIERI NR.25(461) (GENIU) 1939 1974 850
BATALIONUL PIONIERI NR.31 (BATALIONUL
286 1939 1945 102
PIONIERI MUNTE NR.31)
BATALIONUL PIONIERI NR.312 (BATALIONUL
308 1939 1958 591
52 PIONIERI) CRAIOVA
BATALIONUL PIONIERI NR.338 CĂLĂRAŞI
309 1952 1958 154
(COMPANIA 338 PIONIERI)
BATALIONUL PIONIERI NR.346 MIERCUREA
310 1955 1958 137
CIUC
290 BATALIONUL PIONIERI NR.35 1939 1979 616 *
312 BATALIONUL PIONIERI NR.451 ARAD (53) 1939 1958 488
BATALIONUL PIONIERI NR.550 BUZIAŞ
318 1939 1974 907
(BATALIONUL 51 GENIU)
BATALIONUL PIONIERI NR.569 TIMIŞOARA (18)
321 1950 1956 213
(COMPANIA 18 PIONIERI)
65

Denumire fond Obs.
322 BATALIONUL PIONIERI NR.590 (18) 1951 1970 248
269 BATALIONUL PIONIERI NR.7 (563) 1916 1956 232
925 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.123 1959 1979 836 *
BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.334
936/2 1966 1969 91
ORŞOVA
BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.381
247 1956 1958 65
AIUD (1)
BATALIONUL PODURI CĂI FERATE *
936/3 1949 1979 2248
NR.447(137)(6)
BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.1 -
335 1946 1951 296
BRĂILA
336 BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.2 1949 1951 125
949/105 BATALIONUL PONTONIERI NR.136 ALBA IULIA 1961 1979 631 *
949/104 BATALIONUL PONTONIERI NR.204 GIURGIU 1966 1979 167 *
BATALIONUL PREGĂTIRE CONDUCTORI *
949/160 1975 1979 128
AMFIBII BLINDATE NR.172 BUZIAŞ
BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICA
949/121 1963 1974 291
NR.173 VASLUI
BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ
949/106 1963 1975 191
NR.187 ORADEA
BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ
926 1965 1977 229
NR.202
556 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.104 1950 1965 1062
559 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.115 (329) 1950 1963 649
949/152 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.122 BRĂILA 1974 1979 51 *
260 BATALIONUL REGIONAL FIX CODRU 1943 1945 327
437 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.345 1931 1954 1899
BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.493
429 (BATALIONUL 1 INSTRUCŢIE REPARAŢII 1941 1956 745
AUTO)
439 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.515 (6) 1943 1956 424
BATALIONUL ŞCOALĂ GRADAŢI INSTRUCŢIE
949/78 1969 1974 32
NR.200
66

Denumire fond Obs.
BATALIONUL ŞCOALĂ OFIŢERI ŞI SUBOFIŢERI
949/113 1965 1975 441
DE REZERVĂ SANITARI FOCŞANI
949/119 BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.120 1972 1979 397 *
949/108 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.140 ORADEA 1972 1974 145
BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.401 *
949/120 1973 1979 162
CONSTANŢA
949/81 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.403 1973 1979 772 *
934 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.404 1972 1979 42 *
BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.405 AL
949/107 1972 1974 13
DIVIZIEI 11 MECANIZATE CAREI - ARAD
949/145 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.416 BUCOV 1972 1979 181 *
BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.420 *
949/137 1978 1979 124
CRAIOVA
BATALIONUL ŞCOALĂ SUBOFIŢERI AUTO
949/183 1971 1979 62
ROMAN
915 BATALIONUL TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.85 1959 1961 12
BATALIONUL TEHNIC AERODROM NR.177 *
937 1969 1979 441
BACĂU
521 BATALIONUL TRANSMISIUNI LUCRU NR.202 1944 1944 18
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.110 SCHITU-
516 1956 1962 133
CONSTANŢA
518 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.124 (114, 355) 1951 1979 628 *
496 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.13 (1, 437) 1948 1979 823 *
497 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.14 (518) 1952 1975 502
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.149 *
519 1961 1979 428
TIMIŞOARA
501 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.20 1939 1945 127
502 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.29 (2; 591) 1939 1959 703
503 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.32 (2, 52, 478) 1939 1959 338
X78 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 1975 1979 1122 *
504 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 (25; 448) 1951 1974 418
949/93 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.343 1978 1979 44 *
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.354 BUZIAŞ
524 1939 1956 519
(BATALIONUL 5 TRANSMISIUNI)
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.368
527 1939 1956 328
CARANSEBEŞ (3)
530 1954 1956 80
BUCUREŞTI (ORADEA)
67

Denumire fond Obs.
931
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.424 DEJ 1968 1975 623
505
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.43 (513;18) 1949 1977 701
507
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.51 1940 1945 56
539
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.534 (53) 1939 1958 761
540
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.536 1968 1974 125
510
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.54 (377) 1952 1971 471
BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.559 (4)
541 1939 1958 509
CĂLĂRAŞI
511 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.68 (34;404) 1949 1961 590
949/38 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.8 1939 1945 74
545 1952 1958 307
BUCUREŞTI
949/179 BATALIONUL TRANSPORT AUTO NR.180 1977 1978 79
BATALIONUL TRUPĂ - MARELE STAT MAJOR
464 1921 1949 449
(BATALIONUL DEPOZIT)
570 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1923 1951 770
589 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.20 1940 1979 1320 *
BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26 *
595 1942 1979 554
"AVRAM IANCU"
68

Denumire fond Obs.
BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.274
600 1955 1959 296
BRAŞOV
949/83 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.28 1969 1979 505 *
BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.30 *
949/84 DRAGOSLAVELE (COMPANIA 234 ŞCOALĂ 1969 1979 662
ŞOFERI)
949/85 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.33 1969 1979 1362 *
949/88 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.308 1970 1979 23 *
949/89 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.321 1970 1978 6
BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.5 (BATERIA
618 1959 1961 77
ARTILERIE COASTĂ NR.260)
631 BATERIA COMANDĂ NR.252 1960 1979 86 *
948 BATERIA COMANDĂ NR.261 TÂRGU MUREŞ 1972 1977 23
660 BAZA LITORAL NR.298 (1157) MANGALIA 1956 1960 135
BAZA 141 REPARAT TEHNICA DE GENIU *
949/196 1961 1979 396
MOGOŞOAIA
BAZA 255 DE FABRICAT ŞI REPARAT TEHNICĂ *
919 1959 1979 561
DE APĂRARE ANTIAERIANĂ A TERITORIULUI
634 BAZA AERIANĂ NR.1 1940 1941 26
636 BAZA AERIANĂ NR.2 1940 1945 148
639 BAZA AERIANĂ PIPERA 1933 1940 95
BAZA APROVIZIONARE-DEPOZITARE *
X88 1975 1979 183
MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE
BAZA DE APROVIZIONARE DEPOZITARE
949/80 MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE 1958 1976 434
BUCUREŞTI
BAZA DE FABRICAT ŞI REPARAT INSTALAŢII *
949/95 1962 1979 684
PREGĂTIRE DE LUPTĂ NR.109
BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT ARTILERIE *
904 1970 1979 186
ANTIAERIANĂ NR.257
BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.135
933 1965 1979 247
TÂRGOVIŞTE
935 BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.183 1960 1974 2296
69

Denumire fond Obs.
BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ ANTIAERIANĂ
903 1956 1974 493
NR.268
BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ TRANSMISIUNI *
949/143 1949 1979 1307
NR.191
BAZA DESERVIRE DEPOZITARE DIRECŢIA *
949/144 1972 1979 5527
GOSPODĂRIE
672 BAZA FORŢELOR FLUVIALE 1949 1951 74
665 BAZA LITORAL NR.1144 GIURGIU 1955 1958 435
659 BAZA LITORAL NR.221 (BAZA 397 LITORAL) 1952 1960 587
663 BAZA LITORAL NR.581 MANGALIA 1953 1956 13
664 BAZA LITORAL SULINA NR.607 1955 1957 94
BAZA MARITIMĂ NR.283 (SECTORUL 1
658 1948 1955 745
MARITIM; GRUP INFANTERIE MARINĂ)
653 BAZA MARITIMĂ NR.36 (214) 1958 1960 435
BAZA MARITIMĂ NR.42 (127, 258) (SECTORUL
654 1949 1960 2029
MARITIM NR.4)
BAZA MOBILĂ TEHNICĂ RACHETE NR.95 *
932 1962 1979 789
PLOIEŞTI
671 BAZA NAVALĂ FLUVIALĂ 1918 1936 56
BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.1 (GRUPAREA
635 1941 1946 330
DEPOZITE ŞI ATELIERE AVIAŢIE)
BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.3 (GRUP
637 1941 1947 653
DEPOZITE ATELIERE AERO NR.3)
BAZA REPARAŢII ARMAMENT ANTIAERIAN *
X86 1976 1979 125
NR.257
X83 BAZA REPARAŢII ARMAMENT NR.183 1975 1979 712 *
676 BAZA REPARAŢII AUTO NR.428 (1048) CRAIOVA 1952 1956 313
949/194 BAZA REPARAŢII AUTO NR.85 CONSTANŢA 1977 1979 294 *
BAZA REPARAŢII AUTOCAMIOANE *
949/111 1955 1979 1562
AUTOSPECIALE NR.184
X85 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102 1975 1979 179 *
949/115 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102 1955 1974 499
BAZA REPARAŢII AUTOTURISME *
949/97 1965 1979 555
AUTOSPECIALE NR.144
909 BAZA REPARAŢII AVIOANE NR.322 CRAIOVA 1970 1978 433
949/112 BAZA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.88 1974 1978 73
675BAZA REPARAŢII TRACTOARE NR.345 ROMAN 1955 1956 200
BAZA REPARAŢII UTILAJE HIDROTEHNICE *
949/190 1978 1979 140
GENIU NR.86
644 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.112 1959 1979 824 *
BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.132 MIHAIL
646 1949 1974 861
KOGALNICEANU
BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.138 *
647 1952 1979 1126
(BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.474)
70

Denumire fond Obs.
649 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.143 BORCEA 1959 1975 682
652 BAZA TEHNICĂ NR.342 1963 1970 54
BIBLIOTECA CENTRALĂ A MINISTERULUI
949/124 1966 1974 30
APĂRĂRII NAŢIONALE
BIROUL ATAŞATI MILITARI - MARELE STAT
876 1896 1941 438
MAJOR
5448 BIROUL ISTORIC NR.3 - MARELE STAT MAJOR 1918 1918 2
BIROUL LEGĂTURĂ ARMATA ROMÂNĂ -
878 COMANDAMENTUL SUPREM GERMAN- 1918 1918 11
MARELE STAT MAJOR
BIROUL SPECIAL PLĂŢI EXTERNE - MARELE
877 1944 1950 50
STAT MAJOR
BRIGADA APĂRARE RAION MARITIM NR.24
849 1956 1960 307
(222) SULINA
BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ
748 1958 1959 150
NR.45
BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ
747 1951 1977 1198
NR.5
949/11 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1938 1946 196
949/12 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1942 1949 330
745 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 1941 1960 324
746 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 1942 1974 1224
949/8 BRIGADA ARTILERIE ANTICAR NR.1 1945 1948 167
725 BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.4 1949 1951 255
BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.99
726 1952 1955 253
CARACAL
734 BRIGADA ARTILERIE GARDĂ 1933 1945 80
BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ
718 1916 1951 346
NR.2
723 1951 1954 106
NR.26 GALAŢI
732 1952 1956 82
NR.32
733 1951 1955 162
NR.54
721 1949 1951 362
NR.8
722 1950 1951 172
NR.9
719 BRIGADA ARTILERIE GREA MOTO NR.3 1949 1950 105
717 BRIGADA ARTILERIE GREA NR.1 1915 1951 296
BRIGADA ARTILERIE GREA TUNURI ARMATĂ
724 1951 1955 505
NR.85
71

Denumire fond Obs.
741 BRIGADA ARTILERIE MITRALIERE NR.39 1952 1955 641
731 BRIGADA ARTILERIE MIXTĂ 1947 1948 98
735 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.1 1916 1936 184
736 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.2 1924 1936 140
679 BRIGADA ARTILERIE NR.1 1914 1944 238
X853 BRIGADA ARTILERIE NR.25 - S.M.G.P. BRĂILA 1968 1979 169 *
949/136 BRIGADA ARTILERIE RUPERE NR.17 1961 1974 1148
949/109 BRIGADA ARTILERIE TUNURI NR.8 FOCŞANI 1959 1974 1404
BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE (MIXTĂ)
730 1954 1959 408
NR.175 GALAŢI
727 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.20 1949 1951 320
728 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.267 HUŞI 1952 1955 210
729 BRIGADA ARUNCĂTOARE MIXTĂ NR.26 1959 1961 367
72

Denumire fond Obs.
772 BRIGADA CĂI FERATE 1919 1951 1182
920 BRIGADA CĂI FERATE NR.38 1959 1979 4263 *
771 BRIGADA CĂI FERATE NR.65 1950 1958 1364
765 BRIGADA CĂLĂRAŞI NR.11 1925 1929 64
863 BRIGADA CARE LUPTA NR.1 1945 1947 231
750 BRIGADA CAVALERIE NR.1 1930 1951 742
BRIGADA DE RACHETE OPERATIVE TACTICE
949/122 1961 1978 617
NR.32 TECUCI
851 BRIGADA DRAGAJ NR.33 1960 1961 126
907 BRIGADA DRUMURI NR.35 (20;40) 1956 1979 4663 *
841 BRIGADA FORTIFICAŢII NR.1 1939 1942 620
859 BRIGADA GENIU AERONAUTIC 1942 1949 235
949/177 BRIGADA GENIU NR.45 HOTARELE 1977 1979 1471 *
949/180 BRIGADA GENIU NR.47 CURCANI-CĂLĂRAŞI 1977 1979 341 *
BRIGADA GRĂNICERI NR.1 GIURGIU (212;19;51)
773 1915 1975 901
(REGIMENTUL 75 GRĂNICERI)
BRIGADA GRĂNICERI NR.2 DROBETA-TURNU
774 1921 1974 928
SEVERIN (191; 27)
775 BRIGADA GRĂNICERI NR.3 "MALINI" IAŞI 1930 1974 1353
BRIGADA GRĂNICERI NR.311 CONSTANŢA
780 1955 1960 206
(REGIMENTUL GRĂNICERI NR.311)
BRIGADA GRĂNICERI NR.4 CONSTANŢA (25;
776 1931 1974 670
48) (REGIMENTUL 78 GRĂNICERI)
777 BRIGADA GRĂNICERI NR.5 ORADEA (44) 1943 1974 517
949/66 BRIGADA GRĂNICERI NR.9 (6) TIMIŞOARA 1960 1974 665
842 BRIGADA INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 1940 1942 387
949/33 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.1 1948 1949 22
840 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.207 "CRIŞAN" 1951 1954 285
839 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.25 1949 1951 338
838 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.4 1949 1951 332
783 BRIGADA INFANTERIE NR.1 1916 1943 201
73

Denumire fond Obs.
74

Denumire fond Obs.
949/23 BRIGADA INFANTERIE NR.50 1919 1919 1
949/146 BRIGADA LUCRĂRI MINIERE NR.54 1977 1979 346 *
743 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.64 1952 1955 173
744 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.98 1952 1955 124
737 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.1 1937 1942 1037
844 BRIGADA MIXTĂ NR.7 1916 1917 43
847 BRIGADA MOTOMECANIZATĂ NR.1 1939 1941 191
713 BRIGADA OBUZIERE NR.102 BÂRLAD 1951 1955 124
709 BRIGADA OBUZIERE NR.16 1950 1951 177
714 BRIGADA OBUZIERE NR.189 TECUCI 1952 1958 180
712 BRIGADA OBUZIERE NR.74 ROMAN 1955 1958 329
911 BRIGADA RACHETE ANTIAERIENE NR.1 1973 1979 617 *
BRIGADA RACHETE OPERATIVE TACTICE
949/110 1962 1974 726
NR.37 (BRIGADA 37 ARTILERIE)
860 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.41 1966 1979 1549 *
861 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.46 1965 1979 669 *
754 BRIGADA ROŞIORI NR.2 1916 1929 37
949/21 BRIGADA ROŞIORI NR.4 1916 1921 16
862 BRIGADA TANCURI NR.1 1948 1949 53
867 BRIGADA TANCURI NR.11 "CLOŞCA" 1949 1951 441
BRIGADA TANCURI NR.179 "TUDOR
873 1951 1954 345
VLADIMIRESCU" DEBREŢIN
864 1948 1951 486
VLADIMIRESCU"
874 BRIGADA TANCURI NR.217 "HORIA" 1951 1955 339
75

Denumire fond Obs.
875 BRIGADA TANCURI NR.296 "CLOŞCA" PITEŞTI 1952 1954 286
865 1948 1949 91
VLADIMIRESCU"
945 BRIGADA TANCURI NR.75 TÂRGU MUREŞ 1955 1956 165
870 BRIGADA TANCURI NR.82 PITEŞTI 1955 1958 302
866 1949 1951 329
VLADIMIRESCU"
BRIGADA TANCURI NR.94 INDEPENDENTĂ
872 1951 1957 487
LUGOJ
BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 *
930 1918 1979 2339
"SARMISEGETUZA"
949/87 BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.4 POSADA 1969 1979 5524 *
850 BRIGADA VEDETE NR.29 1963 1970 200
880 BRUTĂRIA CAMPANIEI NR.14 1939 1965 475
CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI
951 1941 1944 29
STATULUI
X265 CABINETUL MINISTRULUI 1966 1979 41 *
X266 CABINETUL MINISTRULUI 1954 1979 12 *
CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL
1740 ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE 1938 1945 161
RĂZBOI
CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL DE
950 1913 1950 2176
RĂZBOI
958 CASA ARMATEI - CLUJ 1949 1957 99
954 CASA ARMATEI BRAŞOV 1950 1979 228 *
966 CASA CENTRALĂ A ARMATEI - BUCUREŞTI 1893 1974 560
967 CASA DOTAŢIEI OASTEI 1860 1947 1264
CASA INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI
968 1921 1948 640
VĂDUVELOR DE RĂZBOI
975 CASA MILITARĂ REGALĂ 1936 1947 15
971 CASA OŞTIRII 1900 1950 2181
1155 CENTRE INSTRUCŢIE GRĂNICERI 1948 1953 1017
CENTRUL 69 DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE *
1945 1959 1979 1655
TANCURI ŞI AUTOTUNURI
CENTRUL DE CALCUL AL MINISTERULUI *
2064 1966 1979 762
CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
1949 1967 1968 20
BUCUREŞTI
1955 1967 1976 45
GEODEZIE/TOPOGRAFIE MILITARĂ
2040 1967 1974 347
MEDICO-MILITARĂ
76

Denumire fond Obs.
CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE CHIMIE
1940 1960 1970 270
MILITARĂ
CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE DE *
X289 1977 1979 318
CHIMIE MILITARĂ
CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE *
X302 1967 1979 172
GEODEZIE TOPOGRAFIE MILITARĂ
CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL *
1958 DIVIZIEI 1 MECANIZATE "TUDOR 1961 1979 177
CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL *
X309 1975 1979 102
DIVIZIEI 9 INFANTERIE MARINĂ MĂRĂŞEŞTI
1006 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.1 1958 1960 57
1007 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.2 1958 1961 150
CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE TIP 1.
1948 1960 1974 95
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9
CENTRUL DE DEPOZITARE TRANZIT RODAJ *
X312 1951 1979 4305
NR.77
1046 CENTRUL DE EXPLOATARE ALBA 1942 1946 150
1008 CENTRUL DE EXPLOATARE ARAD 1942 1946 198
1047 CENTRUL DE EXPLOATARE ARGEŞ 1942 1946 71
1009 CENTRUL DE EXPLOATARE BACĂU 1942 1946 78
1048 CENTRUL DE EXPLOATARE BAIA 1942 1946 360
1049 CENTRUL DE EXPLOATARE BĂLŢI 1942 1944 161
1050 CENTRUL DE EXPLOATARE BIHOR 1942 1946 396
1052 CENTRUL DE EXPLOATARE BRĂILA 1942 1946 184
1054 CENTRUL DE EXPLOATARE BUCUREŞTI 1942 1946 183
1010 CENTRUL DE EXPLOATARE BUZĂU 1942 1946 218
1055 CENTRUL DE EXPLOATARE CAHUL 1942 1944 106
1011 CENTRUL DE EXPLOATARE CARAŞ-ORAVIŢA 1942 1946 354
1056 CENTRUL DE EXPLOATARE CERNĂUŢI 1942 1944 126
1057 CENTRUL DE EXPLOATARE CETATEA ALBĂ 1941 1944 119
1012 CENTRUL DE EXPLOATARE CHILIA 1941 1944 80
CENTRUL DE EXPLOATARE CÂMPULUNG-
1013 1942 1946 72
MOLDOVENESC
1014 CENTRUL DE EXPLOATARE CIUC 1945 1946 89
1058 CENTRUL DE EXPLOATARE CLUJ 1945 1946 150
1015 CENTRUL DE EXPLOATARE CONSTANŢA 1940 1946 189
1059 CENTRUL DE EXPLOATARE COVURLUI 1942 1946 388
1016 CENTRUL DE EXPLOATARE DÂMBOVIŢA 1942 1946 218
1061 CENTRUL DE EXPLOATARE DOLJ 1942 1946 313
1060 CENTRUL DE EXPLOATARE DOROHOI 1942 1946 125
1017 CENTRUL DE EXPLOATARE FĂLCIU 1942 1946 101
1063 CENTRUL DE EXPLOATARE GORJ 1942 1946 247
77

Denumire fond Obs.
1018 CENTRUL DE EXPLOATARE HUNEDOARA 1942 1946 196
1065 CENTRUL DE EXPLOATARE IALOMIŢA 1942 1946 129
1064 CENTRUL DE EXPLOATARE IAŞI 1942 1946 221
1066 CENTRUL DE EXPLOATARE ILFOV 1942 1946 164
1067 CENTRUL DE EXPLOATARE ISMAIL 1942 1944 223
1068 CENTRUL DE EXPLOATARE LĂPUŞNA 1942 1944 78
1069 CENTRUL DE EXPLOATARE LUGOJ 1942 1946 349
1070 CENTRUL DE EXPLOATARE MEHEDINŢI 1942 1946 278
1071 CENTRUL DE EXPLOATARE MUREŞ 1945 1946 79
1019 CENTRUL DE EXPLOATARE MUSCEL 1942 1946 164
1020 CENTRUL DE EXPLOATARE NĂSĂUD 1945 1946 160
1024 CENTRUL DE EXPLOATARE NEAMŢ 1942 1946 101
1022 CENTRUL DE EXPLOATARE ODORHEI 1945 1946 187
1023 CENTRUL DE EXPLOATARE OLT 1942 1946 279
1021 CENTRUL DE EXPLOATARE ORHEI 1942 1944 142
1025 CENTRUL DE EXPLOATARE PRAHOVA 1942 1946 154
1026 CENTRUL DE EXPLOATARE PUTNA 1942 1946 308
1072 CENTRUL DE EXPLOATARE RĂDĂUŢI 1942 1946 157
1073 CENTRUL DE EXPLOATARE RÂMNICU-SĂRAT 1942 1946 165
1074 CENTRUL DE EXPLOATARE ROMANAŢI 1942 1946 66
1029 CENTRUL DE EXPLOATARE SĂLAJ 1945 1946 129
1028 CENTRUL DE EXPLOATARE SATU MARE 1945 1946 138
1030 CENTRUL DE EXPLOATARE SIBIU 1942 1946 288
1031 CENTRUL DE EXPLOATARE SOMEŞ 1945 1946 156
1032 CENTRUL DE EXPLOATARE SOROCA 1942 1944 174
1033 CENTRUL DE EXPLOATARE SUCEAVA 1942 1946 125
1034 CENTRUL DE EXPLOATARE TÂRNAVA MICĂ 1942 1946 187
1036 CENTRUL DE EXPLOATARE TECUCI 1942 1946 131
1037 CENTRUL DE EXPLOATARE TELEORMAN 1942 1946 336
CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL
1053 1942 1946 63
BOTOŞANI
1051 1942 1946 316
BRAŞOV
1062 1942 1946 316
FĂGĂRAŞ
1027 1942 1946 143
ROMAN
CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL TREI
1041 1945 1946 81
SCAUNE
1038 CENTRUL DE EXPLOATARE TIGHINA 1941 1944 129
1035 CENTRUL DE EXPLOATARE TIMIŞ - TORONTAL 1942 1946 402
1039 CENTRUL DE EXPLOATARE TULCEA 1940 1946 302
78

Denumire fond Obs.
1042 CENTRUL DE EXPLOATARE TURDA 1942 1946 296
1040 CENTRUL DE EXPLOATARE TUTOVA 1941 1946 179
1044 CENTRUL DE EXPLOATARE VÂLCEA 1942 1946 339
1043 CENTRUL DE EXPLOATARE VASLUI 1942 1946 162
1045 CENTRUL DE EXPLOATARE VLAŞCA 1942 1946 211
2004 CENTRUL DE HEMATOLOGIE BUCUREŞTI 1968 1979 16 *
CENTRUL DE HEMATOLOGIE *
X310 1968 1979 91
TRANSFUZIONALĂ AL ARMATEI
CENTRUL DE ÎNDRUMARE POLIŢIE NR.18
1117 1942 1945 173
"TIRASPOL"
1145 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BUZĂU 1921 1953 878
1146 CENTRUL DE INSTRUCŢIE CAVALERIE 1924 1949 899
CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL EDUCAŢIEI,
1147 1945 1949 274
CULTURII ŞI PROPAGANDEI - BREAZA
CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE LOCALĂ
1115 1953 1967 223
ANTIAERIANĂ
1141 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA 1 1917 1918 409
1142 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA A 2-A 1916 1918 670
CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE MIHAI *
1144 1924 1979 1353
BRAVU
CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE
1139 1938 1953 1188
ANTIAERIANĂ
CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE ŞI *
1986 1960 1979 601
RACHETE ANTIAERIENE - BOTENI
1942 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BACĂU 1969 1979 256 *
CENTRUL DE INSTRUCŢIE DRESAJ CÂINI -
2021 1948 1975 735
CIORANI
CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE MAŞINI *
2057 1963 1979 826
LUPTĂ NR.92 ROMAN
CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI
2056 1959 1965 199
AUTO NR.58
1148 CENTRUL DE INSTRUCŢIE GENIU 1916 1970 1452
CENTRUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI
1149 1942 1974 607
ORADEA
1150 CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE 1947 1951 532
CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE
1163 1949 1951 256
CAVALERIE
CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE
1164 1915 1952 1528
FĂGĂRAŞ
CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE *
2032 1960 1979 1632
TANCURI FĂGĂRAŞ
CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.10
4997 1929 1934 135
TÂRGU OCNA
79

Denumire fond Obs.
4995 1931 1934 84
ORADEA
2071 1930 1934 187
ODORHEI
2086 1930 1941 179
TÂRGU NEAMŢ
CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR.5 SĂRATA
1153 1942 1945 1276
(TABĂRA DE REEDUCARE MILITARI-TIROL)
CENTRUL DE INSTRUCŢIE PÂNDĂ ŞI
1168 OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE 1950 1953 267
AERONAVE
CENTRUL DE INSTRUCŢIE SPORTIVI
1121 1951 1953 203
VOLUNTARI ROTUNDA
1173 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRANSMISIUNI 1942 1979 1625 *
1174 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE CHIMICE 1949 1979 875 *
CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE *
1169 1956 1979 615
RADIOTEHNICE
CENTRUL DE INSTRUCŢIE VÂNĂTORI MUNTE *
1167 1921 1951 384
PREDEAL
CENTRUL DE MECANICI CONDUCTORI *
2058 1975 1979 205
TRANSPORTOARE AMFIBII NR.64
2053 CENTRUL DE MEDICINĂ AERONAUTICĂ 1973 1975 10
CENTRUL DE PERFECŢIONARE A CADRELOR
1176 1968 1976 167
DIDACTICE
CENTRUL DE PERFECŢIONARE PREGĂTIRE *
2033 1967 1979 517
CADRE LOGISTICĂ "CONSTANTIN ZAHARIA"
CENTRUL DE PRODUCŢIE/RECUPERARE
1125 1956 1960 70
MATERIALE SANITARE-VETERINARE
CENTRUL DE PROIECTARE CONSTRUCŢII
2019 1961 1974 834
MILITARE
1126 CENTRUL DE RECRUŢI NR.1 HUŞI 1917 1918 83
1987 CENTRUL DE RECRUŢI NR.2 NEGREŞTI 1917 1918 82
CENTRUL DE STUDII, CERCETARE ISTORIE ŞI *
2051 1970 1979 251
TEORIE MILITARĂ
CENTRUL DE TRAGERE/BOMBARDAMENT
1135 1941 1944 128
AERIAN MAMAIA SAT
CENTRUL DE TRANSMISIUNI AL *
X275 1973 1979 565
COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE
CENTRUL DE VALORIFICARE PASTRARE *
2882 1923 1979 12335
ARHIVE MILITARĂ
1075 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ALBA 1968 1979 388 *
1076 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARAD 1968 1975 205
1077 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARGEŞ 1968 1979 745 *
80

Denumire fond Obs.
1078 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BACĂU 1968 1979 999 *
1079 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BIHOR 1968 1979 435 *
CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BISTRIŢA- *
1080 1968 1979 291
NĂSĂUD
1081 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BOTOŞANI 1968 1974 451
1083 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRĂILA 1968 1979 488 *
1082 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRAŞOV 1968 1979 509 *
1084 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BUZĂU 1968 1979 192 *
CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CARAŞ-
1085 1968 1975 193
SEVERIN
1086 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CLUJ 1968 1979 842 *
1087 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CONSTANŢA 1968 1979 477 *
1088 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN COVASNA 1968 1979 289 *
1089 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA 1968 1979 404 *
1091 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GALAŢI 1968 1979 357 *
1092 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GORJ 1968 1979 316 *
1093 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HARGHITA 1968 1979 305 *
X314 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA 1976 1979 102 *
1094 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA 1957 1975 297
X317 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA 1975 1979 77 *
1095 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA 1968 1979 1465 *
1096 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IAŞI 1968 1979 358
1097 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ILFOV 1968 1979 349 *
1098 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MARAMUREŞ 1968 1979 710 *
1100 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI 1968 1979 255 *
1099 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MUREŞ 1969 1979 286 *
1101 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN NEAMŢ 1968 1979 1002 *
1102 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN PRAHOVA 1968 1979 674 *
1104 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SĂLAJ 1968 1979 273 *
1103 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SATU-MARE 1968 1979 409 *
1105 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SIBIU 1968 1979 564 *
1106 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SUCEAVA 1968 1979 789 *
X277 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 526 *
1107 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 682 *
1108 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TIMIŞ 1968 1979 623 *
1109 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TULCEA 1968 1979 286 *
1111 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VÂLCEA 1968 1979 444 *
1110 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VASLUI 1968 1977 199
1112 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VRANCEA 1968 1977 448
1113 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL BUCUREŞTI 1969 1979 310 *
X274 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI 1976 1979 561 *
1114 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI 1956 1975 495
81

Denumire fond Obs.
1960 CENTRUL MILITAR SECTOR 1 1931 1979 277 *
X288 CENTRUL MILITAR SECTOR 3 1934 1979 450 *
1966 CENTRUL MILITAR SECTOR 7 1968 1979 87
1967 CENTRUL MILITAR SECTOR 8 1968 1979 110
2038 CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC AL ARMATEI 1952 1979 26 *
1267 CERCUL DE RECRUTARE "RADU NEGRU" 1913 1928 150
1193 CERCUL DE RECRUTARE ALBA 1919 1942 546
1194 CERCUL DE RECRUTARE ARAD 1919 1950 3673
1195 CERCUL DE RECRUTARE ARGEŞ 1916 1950 1254
1196 CERCUL DE RECRUTARE BACĂU (TERITORIAL) 1911 1950 1037
1197 CERCUL DE RECRUTARE BAIA 1902 1942 1572
1198 CERCUL DE RECRUTARE BALTI (TERITORIAL) 1919 1944 402
1956 CERCUL DE RECRUTARE BEIUŞ 1920 1927 133
1199 CERCUL DE RECRUTARE BIHOR 1919 1942 378
1205 CERCUL DE RECRUTARE BISTRIŢA-NĂSĂUD 1919 1940 755
1202 CERCUL DE RECRUTARE BOTOŞANI 1909 1942 580
1201 CERCUL DE RECRUTARE BRĂILA 1899 1942 423
1200 CERCUL DE RECRUTARE BRAŞOV 1919 1942 1032
1203 CERCUL DE RECRUTARE BUCUREŞTI 1913 1942 707
1204 CERCUL DE RECRUTARE BUZĂU 1913 1942 432
1207 CERCUL DE RECRUTARE CAHUL 1902 1942 168
CERCUL DE RECRUTARE
1213 1928 1942 461
CÂMPULUNG-MOLDOVENESC
1214 CERCUL DE RECRUTARE CARANSEBEŞ 1919 1927 187
1208 CERCUL DE RECRUTARE CARAŞ 1928 1942 570
1209 CERCUL DE RECRUTARE CERNĂUŢI 1921 1942 576
1210 CERCUL DE RECRUTARE CETATEA-ALBĂ 1918 1942 527
1212 CERCUL DE RECRUTARE CIUC 1923 1940 42
1215 CERCUL DE RECRUTARE CLUJ 1919 1940 388
1216 CERCUL DE RECRUTARE CONSTANŢA 1916 1942 189
1217 CERCUL DE RECRUTARE COVURLUI 1911 1942 701
1218 CERCUL DE RECRUTARE DÂMBOVIŢA 1913 1942 407
1219 CERCUL DE RECRUTARE DOLJ 1914 1942 843
1220 CERCUL DE RECRUTARE DOROHOI 1921 1942 357
1221 CERCUL DE RECRUTARE DUROSTOR 1914 1940 148
1222 CERCUL DE RECRUTARE FĂGĂRAŞ 1925 1942 716
82

Denumire fond Obs.
1223 CERCUL DE RECRUTARE FĂLCIU 1920 1942 496
1224 CERCUL DE RECRUTARE GORJ 1921 1942 392
1226 CERCUL DE RECRUTARE HUNEDOARA 1919 1942 1050
1228 CERCUL DE RECRUTARE IALOMIŢA 1916 1942 520
1227 CERCUL DE RECRUTARE IAŞI 1913 1942 912
1229 CERCUL DE RECRUTARE ILFOV 1920 1942 429
1231 CERCUL DE RECRUTARE LĂPUŞNA 1919 1942 504
1233 CERCUL DE RECRUTARE MARAMUREŞ 1919 1940 296
1928 CERCUL DE RECRUTARE MATEI BASARAB 1917 1927 76
1235 CERCUL DE RECRUTARE MEHEDINŢI 1916 1942 1196
1234 CERCUL DE RECRUTARE MUREŞ 1919 1940 300
1232 CERCUL DE RECRUTARE MUSCEL 1916 1942 423
1236 CERCUL DE RECRUTARE NEAMŢ 1902 1942 896
1978 CERCUL DE RECRUTARE ODORHEI 1928 1940 274
1237 CERCUL DE RECRUTARE OLT 1901 1942 690
1238 CERCUL DE RECRUTARE ORHEI 1919 1942 152
1239 CERCUL DE RECRUTARE PRAHOVA 1913 1942 413
1240 CERCUL DE RECRUTARE PUTNA 1917 1942 349
1241 CERCUL DE RECRUTARE RĂDĂUŢI 1919 1942 1146
1242 CERCUL DE RECRUTARE RÂMNICU-SĂRAT 1892 1942 952
1243 CERCUL DE RECRUTARE ROMAN 1902 1942 1293
1244 CERCUL DE RECRUTARE ROMANAŢI 1914 1942 829
1246 CERCUL DE RECRUTARE SĂLAJ 1928 1940 329
1245 CERCUL DE RECRUTARE SATU-MARE 1919 1940 943
1247 CERCUL DE RECRUTARE SEVERIN 1920 1942 921
1248 CERCUL DE RECRUTARE SIBIU 1919 1942 1077
1249 CERCUL DE RECRUTARE SOMEŞ 1929 1940 264
1250 CERCUL DE RECRUTARE SOROCA 1920 1942 279
1251 CERCUL DE RECRUTARE STOROJINEŢ 1928 1942 113
1252 CERCUL DE RECRUTARE SUCEAVA 1928 1942 766
1256 CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MARE 1928 1942 683
1257 CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MICĂ 1928 1942 492
1253 CERCUL DE RECRUTARE TECUCI 1922 1942 224
1265 CERCUL DE RECRUTARE TELEORMAN 1915 1942 522
1254 CERCUL DE RECRUTARE TIGHINA 1920 1942 157
1255 CERCUL DE RECRUTARE TIMIŞ-TORONTAL 1919 1942 1626
1258 CERCUL DE RECRUTARE TREI-SCAUNE 1928 1940 309
1260 CERCUL DE RECRUTARE TULCEA 1914 1942 640
1259 CERCUL DE RECRUTARE TURDA 1928 1942 405
1261 CERCUL DE RECRUTARE TUTOVA 1898 1942 813
1264 CERCUL DE RECRUTARE VÂLCEA 1913 1942 2290
83

Denumire fond Obs.
1262 CERCUL DE RECRUTARE VASLUI 1915 1942 356
1263 CERCUL DE RECRUTARE VLAŞCA 1919 1942 128
1270 CERCUL TERITORIAL ALBA 1943 1950 910
1274 CERCUL TERITORIAL BAIA 1943 1950 1009
1276 CERCUL TERITORIAL BIHOR 1943 1950 927
1282 CERCUL TERITORIAL BISTRIŢA-NĂSĂUD 1944 1950 813
1279 CERCUL TERITORIAL BOTOŞANI 1943 1950 516
1278 CERCUL TERITORIAL BRĂILA 1943 1950 464
1277 CERCUL TERITORIAL BRAŞOV 1943 1950 1814
1280 CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1943 1950 1215
1281 CERCUL TERITORIAL BUZĂU 1943 1950 1052
1283 CERCUL TERITORIAL CAHUL 1943 1944 177
CERCUL TERITORIAL CÂMPULUNG-
1289 1943 1950 566
MOLDOVENESC
1284 CERCUL TERITORIAL CARAŞ 1943 1950 1069
1285 CERCUL TERITORIAL CERNĂUŢI 1943 1944 172
1286 CERCUL TERITORIAL CETATEA-ALBĂ 1943 1944 178
1288 CERCUL TERITORIAL CIUC 1944 1950 542
1290 CERCUL TERITORIAL CLUJ 1944 1950 705
1291 CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA 1943 1950 431
1292 CERCUL TERITORIAL COVURLUI 1943 1950 1171
1293 CERCUL TERITORIAL DÂMBOVIŢA 1943 1950 690
1294 CERCUL TERITORIAL DOLJ 1943 1950 876
1295 CERCUL TERITORIAL DOROHOI 1943 1952 579
1296 CERCUL TERITORIAL FĂGĂRAŞ 1943 1950 902
1297 CERCUL TERITORIAL FĂLCIU 1943 1950 543
1298 CERCUL TERITORIAL GORJ 1943 1950 570
1300 CERCUL TERITORIAL HUNEDOARA 1943 1950 1125
1302 CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA 1943 1950 615
1301 CERCUL TERITORIAL IAŞI 1943 1950 1231
1303 CERCUL TERITORIAL ILFOV 1943 1950 727
1305 CERCUL TERITORIAL LĂPUŞNA 1943 1944 340
1307 CERCUL TERITORIAL MARAMUREŞ 1944 1950 531
1309 CERCUL TERITORIAL MEHEDINŢI 1943 1950 768
1308 CERCUL TERITORIAL MUREŞ 1944 1950 727
1306 CERCUL TERITORIAL MUSCEL 1943 1950 497
1310 CERCUL TERITORIAL NEAMŢ 1943 1950 807
1313 CERCUL TERITORIAL ODORHEI 1944 1950 672
1311 CERCUL TERITORIAL OLT 1943 1950 1077
1312 CERCUL TERITORIAL ORHEI 1943 1944 82
1314 CERCUL TERITORIAL PRAHOVA 1943 1950 646
84

Denumire fond Obs.
1315 CERCUL TERITORIAL PUTNA 1943 1950 683
1316 CERCUL TERITORIAL RĂDĂUŢI 1943 1950 610
1317 CERCUL TERITORIAL RÂMNICU SĂRAT 1943 1950 642
1318 CERCUL TERITORIAL ROMAN 1943 1950 766
1319 CERCUL TERITORIAL ROMANAŢI 1943 1950 359
1321 CERCUL TERITORIAL SĂLAJ 1944 1950 754
1320 CERCUL TERITORIAL SATU MARE 1944 1950 793
1322 CERCUL TERITORIAL SEVERIN 1943 1950 941
1323 CERCUL TERITORIAL SIBIU 1943 1950 1404
1324 CERCUL TERITORIAL SOMEŞ 1944 1950 446
1325 CERCUL TERITORIAL SOROCA 1943 1944 251
1326 CERCUL TERITORIAL STOROJINEŢ 1943 1944 39
1327 CERCUL TERITORIAL SUCEAVA 1943 1950 848
1331 CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MARE 1943 1950 711
1332 CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MICĂ 1943 1950 665
1328 CERCUL TERITORIAL TECUCI 1943 1950 352
1340 CERCUL TERITORIAL TELEORMAN 1943 1950 455
1329 CERCUL TERITORIAL TIGHINA 1943 1944 83
1330 CERCUL TERITORIAL TIMIŞ-TORONTAL 1943 1950 1467
1333 CERCUL TERITORIAL TREI SCAUNE 1944 1950 678
1335 CERCUL TERITORIAL TULCEA 1943 1950 397
1334 CERCUL TERITORIAL TURDA 1943 1950 413
1336 CERCUL TERITORIAL TUTOVA 1943 1950 837
1339 CERCUL TERITORIAL VÂLCEA 1943 1950 1388
1337 CERCUL TERITORIAL VASLUI 1943 1950 500
1338 CERCUL TERITORIAL VLAŞCA 1943 1950 601
2023 CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" 1961 1973 275
X261 CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" 1959 1979 364 *
COLEGIUL MILITAR "MAREŞAL ION
1867 1943 1947 282
ANTONESCU"/ŞCOALA PRIMARĂ NR.7 HUŞI
COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE
1868 1942 1948 149
RĂZBOI NR.3 BRAŞOV
1869 1942 1947 196
RĂZBOI NR.5 COZIA
1874 1942 1948 178
RĂZBOI NR.4 TÂRGU OCNA
1870 COLEGIUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ 1941 1948 221
1875 COLEGIUL MILITAR ROZNOV-NEAMŢ 1943 1948 319
COMANDAMENTUL 9 OPERAŢIONAL *
X301 1975 1979 2793
"DOBROGEA"
1972 COMANDAMENTUL AERO ARMATA 1-A 1939 1941 169
85

Denumire fond Obs.
COMANDAMENTUL APĂRĂRII ANTIAERIENE A *
1726 1931 1979 16083
TERITORIULUI
1738 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1943 1951 167
1692 COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD 1915 1916 293
COMANDAMENTUL ARTILERIA FORŢELOR *
1714 1948 1979 12644
ARMATE
1734 COMANDAMENTUL ARTILERIEI CĂLĂREŢE 1930 1936 17
1713 COMANDAMENTUL ARTILERIEI GRELE 1916 1923 466
1737 COMANDAMENTUL AVIAŢIEI 1950 1979 9271 *
COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD
1732 1916 1916 57
TURTUCAIA
1704 COMANDAMENTUL CETĂŢII BUCUREŞTI 1907 1917 121
1709 COMANDAMENTUL DE COMBATEREA SECETEI 1946 1946 37
1712 COMANDAMENTUL DE POMPIERI MILITARI 1929 1954 68
COMANDAMENTUL DE TRANSMISIUNI - *
X300 1951 1979 126
DOCUMENTE DE MOBILIZARE-OPERAŢII
COMANDAMENTUL DEPOZITELOR
1678 1945 1947 190
AERONAUTICE
COMANDAMENTUL DETAŞAMENTELOR DE
1708 1941 1945 244
CĂI FERATE
1671 COMANDAMENTUL ETAPELOR - ARMATA 1 1915 1918 346
1672 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.1 1945 1945 290
1673 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.2 1943 1945 458
COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI
1688 1916 1918 293
A 2-A
1689 1916 1942 111
A 3-A
1690 1916 1916 194
DE NORD
1693 COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST 1941 1944 1626
1681 COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE 1943 1951 604
1682 COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME 1937 1951 737
1736 COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE 1932 1950 2540
COMANDAMENTUL FORŢELOR DE APĂRARE
1707 1940 1941 63
INTERIOARĂ A TERITORIULUI
1687 COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR 1913 1945 1182
COMANDAMENTUL GENERAL AL
1722 1944 1945 171
TERITORIULUI
1723 COMANDAMENTUL GENIULUI 1947 1950 738
1691 COMANDAMENTUL GRUPULUI DE NORD 1919 1919 67
COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI - *
3254 1954 1979 101
DIRECŢIA ASIGURARE TEHNICO-MATERIALĂ
2018 COMANDAMENTUL INFANTERIEI TANCURILOR 1951 1979 8947 *
86

Denumire fond Obs.
COMANDAMENTUL LITORALULUI MARITIM
1679 1936 1949 827
FLUVIAL
1683 COMANDAMENTUL MARINEI MILITARE 1877 1974 18722
1676 COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI 1939 1945 2204
COMANDAMENTUL MILITAR AL
1733 1941 1941 19
MUNICIPIULUI CHIŞINĂU
1697 COMANDAMENTUL MILITAR BASARABIA 1921 1923 346
1677 COMANDAMENTUL MILITAR DOBROGEA 1944 1945 69
1675 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941 1942 437
COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL *
X267 1972 1979 1786
BUCUREŞTI
COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL *
X297 1975 1979 1433
CLUJ-NAPOCA
COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE
1731 1921 1944 266
ARTILERIE
COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE
1729 1926 1939 247
INFANTERIE
1730 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE CAVALERIE 1920 1945 229
1741 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MARINEI 1934 1945 34
COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ-SECŢIA *
X271 1957 1979 625
ORGANIZARE MOBILIZARE PLANIFICARE
COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ- *
1976 1952 1979 9143
SPATELE FORŢELOR ARMATE-SECŢIA CADRE
1968 COMANDAMENTUL TERITORIAL BACĂU 1969 1979 518
1698 COMANDAMENTUL TERITORIAL BASARABIA 1919 1923 83
1959 COMANDAMENTUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1969 1979 739 *
1711 COMANDAMENTUL TERITORIAL CLUJ 1969 1979 706 *
1622 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.1 1896 1943 1447
1700 COMANDAMENTUL TRUPELOR AERONAUTICE 1926 1927 47
COMANDAMENTUL TRUPELOR BLINDATE ŞI
1716 1950 1956 1251
TANCURILOR MECANIZATE
COMANDAMENTUL TRUPELOR
1715 1943 1944 218
MOTOMECANIZATE
1717 COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE 1951 1979 2037
COMANDAMENTUL TRUPELOR DE
1727 1918 1923 288
COMUNICAŢII
1694 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE EST 1920 1921 232
1724 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GENIU 1949 1979 4688 *
87

Denumire fond Obs.
1674 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GRĂNICERI 1945 1974 6840
1670 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE MUNTE 1921 1940 393
1728 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE PIONIERI 1918 1946 108
COMANDAMENTUL TRUPELOR DE *
1720 1932 1979 5641
TRANSMISIUNI
1695 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST 1920 1923 162
COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN
1696 1916 1920 668
TRANSILVANIA
COMANDAMENTUL UNIC PENTRU CAMPANIA
1710 1947 1947 10
ÎNSĂMÂNŢĂRILOR
COMANDAMENTUL ZONEI FOCŞANI -
1705 1944 1944 158
NĂMOLOASA BRĂILA
COMANDAMENTUL ZONEI ÎNTĂRITE FOCŞANI-
1706 1911 1918 64
NĂMOLOASA GALAŢI
COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE *
X273 1952 1979 3394
(INSPECTORATUL APĂRĂRII CIVILE)
COMENDUIREA MINISTERULUI FORŢELOR
1904 1949 1961 237
ARMATE
1885 COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI 1917 1979 602 *
1887 COMENDUIREA GARNIZOANEI CONSTANŢA 1919 1959 428
1894 COMENDUIREA GARNIZOANEI ROMAN 1919 1962 494
3572 COMENDUIREA GARNIZOANEI BUZĂU 1922 1977 213
1341 COMISARIATUL GENERAL BASARABIA 1918 1919 64
COMISARIATUL MILITAR "1 MAI"
1951 1951 1968 150
BUCUREŞTI/RAION
1999 COMISARIATUL MILITAR "23 AUGUST"/RAION 1951 1967 171
COMISARIATUL MILITAR "30 DECEMBRIE"/
2001 1955 1967 83
RAION
COMISARIATUL MILITAR "GHEORGHE
1944 1951 1970 310
GHEORGHIU-DEJ" BUCUREŞTI/RAION
COMISARIATUL MILITAR "GRIVIŢA ROŞIE"/
2000 1957 1967 86
RAION
COMISARIATUL MILITAR "NICOLAE
1943 1958 1967 113
BĂLCESCU" BUCUREŞTI/RAION
COMISARIATUL MILITAR "TUDOR
1998 1951 1967 258
VLADIMIRESCU"/RAION
COMISARIATUL MILITAR "V.I. LENIN"
1954 1951 1967 387
BUCUREŞTI/RAION
1375 COMISARIATUL MILITAR ADAMCLISI/RAION 1950 1968 215
1376 COMISARIATUL MILITAR ADJUD/RAION 1951 1968 485
1377 COMISARIATUL MILITAR AGNITA/RAION 1950 1968 438
1378 COMISARIATUL MILITAR AIUD/RAION 1950 1968 516
1379 COMISARIATUL MILITAR ALBA/RAION 1949 1968 589
88

Denumire fond Obs.
1380 COMISARIATUL MILITAR ALESD/RAION 1950 1968 428
1381 COMISARIATUL MILITAR ALEXANDRIA/RAION 1951 1968 409
1383 COMISARIATUL MILITAR AMARADIA/RAION 1950 1960 310
1982 COMISARIATUL MILITAR ARAD/ORAŞ 1950 1968 807
1580 COMISARIATUL MILITAR ARAD/REGIUNE 1950 1956 564
1581 COMISARIATUL MILITAR ARGEŞ/REGIUNE 1950 1967 1251
COMISARIATUL MILITAR BĂBENI/RAION -
1388 1952 1960 254
BISTRIŢA
1985 COMISARIATUL MILITAR BACĂU/ORAŞ 1950 1968 984
1582 COMISARIATUL MILITAR BACĂU/REGIUNE 1950 1967 567
COMISARIATUL MILITAR BAIA DE ARAMĂ/
1386 1951 1959 189
RAION
1983 COMISARIATUL MILITAR BAIA-MARE/ORAŞ 1951 1968 433
1389 COMISARIATUL MILITAR BĂILEŞTI/RAION 1950 1959 397
1387 COMISARIATUL MILITAR BALŞ/RAION 1951 1968 359
1391 COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/RAION 1950 1968 473
1584 COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/REGIUNE 1950 1955 468
1394 COMISARIATUL MILITAR BECENI/RAION 1950 1960 262
1395 COMISARIATUL MILITAR BECLEAN/RAION 1950 1960 406
1396 COMISARIATUL MILITAR BEIUŞ/RAION 1951 1968 456
1397 COMISARIATUL MILITAR BEREŞTI/RAION 1956 1960 10
COMISARIATUL MILITAR BIHOR
1592 1950 1968 480
(ORADEA)/REGIUNE (CRISANA)
1981 COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA/ORAŞ 1951 1952 89
COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD/
1393 1950 1968 456
RAION
COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/ORAŞ/
2006 1950 1968 261
RAION
1586 COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/REGIUNE 1950 1952 45
1399 COMISARIATUL MILITAR BOZOVICI/RAION 1960 1968 23
1400 COMISARIATUL MILITAR BRAD/RAION 1950 1968 463
1402 COMISARIATUL MILITAR BRĂILA/RAION/ORAŞ 1950 1968 533
1403 COMISARIATUL MILITAR BRĂNEŞTI/RAION 1951 1960 268
1345 COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV 1950 1968 395
1585 COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV/REGIUNE 1950 1967 1279
1348 COMISARIATUL MILITAR BUCUREŞTI 1951 1970 526
COMISARIATUL MILITAR
1587 1950 1968 1368
BUCUREŞTI/REGIUNE
1404 COMISARIATUL MILITAR BUHUŞI/RAION 1950 1961 283
1405 COMISARIATUL MILITAR BUJOR/RAION 1950 1968 210
1407 COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/ORAŞ 1950 1967 654
1588 COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/REGIUNE 1950 1952 193
89

Denumire fond Obs.
1408 COMISARIATUL MILITAR CALAFAT/RAION 1951 1959 254
1412 COMISARIATUL MILITAR CĂLĂRAŞI/RAION 1950 1968 447
1413 COMISARIATUL MILITAR CĂLMĂŢUI/RAION 1950 1961 313
1418 COMISARIATUL MILITAR CÂMPENI/RAION 1950 1968 592
COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/ORAŞ/
1420 1952 1968 149
RAION
1419 COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/RAION 1950 1968 565
COMISARIATUL MILITAR CÂMPULUNG-
1421 1950 1968 120
MOLDOVENESC/RAION
1409 COMISARIATUL MILITAR CARACAL/RAION 1950 1968 537
1411 COMISARIATUL MILITAR CARANSEBEŞ/RAION 1951 1968 525
1410 COMISARIATUL MILITAR CAREI/RAION 1951 1968 423
1414 COMISARIATUL MILITAR CEAHLĂU/RAION 1950 1958 231
COMISARIATUL MILITAR CEHUL SILVANIEI/
1415 1951 1968 286
RAION
1416 COMISARIATUL MILITAR CIACOVA/RAION 1950 1960 473
1417 COMISARIATUL MILITAR CISLĂU/RAION 1951 1968 417
1931 COMISARIATUL MILITAR CIUC/RAION 1950 1967 416
1351 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/ORAŞ 1950 1968 797
1932 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/RAION 1950 1961 477
1589 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/REGIUNE 1950 1968 1531
1422 COMISARIATUL MILITAR CODĂEŞTI/RAION 1950 1955 199
1423 COMISARIATUL MILITAR CODLEA/RAION 1951 1961 505
COMISARIATUL MILITAR CONSTANŢA
1590 1950 1967 563
(DOBROGEA)/REGIUNE
1425 COMISARIATUL MILITAR CORABIA/RAION 1951 1968 361
1426 COMISARIATUL MILITAR COSTEŞTI/RAION 1951 1968 433
1353 COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ 1951 1956 372
COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ/
1428 1951 1959 332
RAION
COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/REGIUNE
1591 1950 1959 1134
(OLTENIA)
1429 COMISARIATUL MILITAR CREVEDIA/RAION 1950 1956 184
1431 COMISARIATUL MILITAR CRIŞ/RAION 1950 1968 315
COMISARIATUL MILITAR CRISTURUL
1432 1956 1961 215
SECUIESC/RAION
COMISARIATUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ/
1434 1951 1968 503
RAION
1435 COMISARIATUL MILITAR DĂRĂBANI/RAION 1950 1961 43
1436 COMISARIATUL MILITAR DEJ/RAION 1950 1968 570
COMISARIATUL MILITAR DETA/RAION
1437 1960 1968 38
(CIACOVA)
1354 COMISARIATUL MILITAR DEVA/ORAŞ/RAION 1951 1968 314
90

Denumire fond Obs.
1438 COMISARIATUL MILITAR DOMNEŞTI/RAION 1951 1956 150
1933 COMISARIATUL MILITAR DOROHOI/RAION 1951 1968 202
COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI-OLT/
1439 1950 1968 377
RAION
COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI-
1440 1956 1968 121
VLAŞCA/RAION
1441 COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂŞANI/RAION 1950 1968 520
1443 COMISARIATUL MILITAR FĂGĂRAŞ/RAION 1950 1968 558
1442 COMISARIATUL MILITAR FĂGET/RAION 1952 1968 314
1444 COMISARIATUL MILITAR FĂLTICENI/RAION 1950 1968 238
1445 COMISARIATUL MILITAR FĂUREI/RAION 1951 1968 367
1446 COMISARIATUL MILITAR FETEŞTI/RAION 1951 1968 629
1447 COMISARIATUL MILITAR FILIAŞI/RAION 1951 1959 295
COMISARIATUL MILITAR FILIMON SÂRBU/
1448 1953 1959 296
RAION
COMISARIATUL MILITAR FOCŞANI/RAION/
1449 1951 1968 640
ORAŞ
1452 COMISARIATUL MILITAR GĂEŞTI/RAION 1950 1968 401
1451 COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/ORAŞ/RAION 1950 1968 560
1593 COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/REGIUNE 1950 1968 513
1453 COMISARIATUL MILITAR GĂTAIA/RAION 1956 1960 178
COMISARIATUL MILITAR GHEORGHIENI/
1454 1950 1968 596
RAION
1455 COMISARIATUL MILITAR GHERLA/RAION 1951 1968 331
1456 COMISARIATUL MILITAR GILORT/RAION 1960 1968 71
COMISARIATUL MILITAR
1458 1950 1968 575
GIURGIU/ORAŞ/RAION
1597 COMISARIATUL MILITAR GORJ/REGIUNE 1950 1952 62
1459 COMISARIATUL MILITAR GURA-HONŢ/RAION 1960 1968 54
COMISARIATUL MILITAR GURA-HUMORULUI/
1460 1952 1968 88
RAION
1463 COMISARIATUL MILITAR HÂRLĂU/RAION 1950 1963 340
1462 COMISARIATUL MILITAR HAŢEG/RAION 1960 1968 62
1464 COMISARIATUL MILITAR HOREZU/RAION 1951 1968 412
1465 COMISARIATUL MILITAR HUEDIN/RAION 1950 1968 709
COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ORAŞ/
1358 1959 1968 120
RAION
COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/
1595 1950 1967 1107
REGIUNE
1596 COMISARIATUL MILITAR IALOMIŢA/REGIUNE 1950 1952 81
1359 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/ORAŞ 1951 1962 296
1474 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/RAION/ORAŞ 1950 1962 204
1598 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/REGIUNE 1950 1968 843
91

Denumire fond Obs.
1470 COMISARIATUL MILITAR INEU/RAION 1951 1968 328
1471 COMISARIATUL MILITAR ISTRIA/RAION 1951 1968 104
1472 COMISARIATUL MILITAR JIBOU/RAION 1950 1960 359
1473 COMISARIATUL MILITAR JIMBOLIA/RAION 1956 1959 161
1475 COMISARIATUL MILITAR LĂPUŞ/RAION 1951 1968 303
1476 COMISARIATUL MILITAR LEHLIU/RAION 1951 1968 346
1477 COMISARIATUL MILITAR LIEŞTI/RAION 1950 1960 266
1478 COMISARIATUL MILITAR LIPOVA/RAION 1951 1968 233
1479 COMISARIATUL MILITAR LOVIŞTEA/RAION 1951 1955 179
1480 COMISARIATUL MILITAR LUDUŞ/RAION 1950 1968 315
1481 COMISARIATUL MILITAR LUGOJ/RAION/ORAŞ 1950 1968 494
1484 COMISARIATUL MILITAR MĂCIN/RAION 1956 1968 85
COMISARIATUL MILITAR MARAMUREŞ (BAIA
1583 1950 1974 1196
MARE)/REGIUNE
1483 COMISARIATUL MILITAR MARGHITA/RAION 1950 1968 315
1361 COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/ORAŞ 1950 1954 105
1485 COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/RAION 1950 1968 577
1487 COMISARIATUL MILITAR MIZIL/RAION 1950 1968 430
1488 COMISARIATUL MILITAR MOINEŞTI/RAION 1950 1968 509
COMISARIATUL MILITAR MOLDOVA-
1490 1951 1968 268
NOUĂ/RAION
COMISARIATUL MILITAR MUREŞ/REGIUNEA
1599 1950 1968 1298
AUTONOMĂ MAGHIARĂ
1491 COMISARIATUL MILITAR MURGENI/RAION 1950 1962 135
1489 COMISARIATUL MILITAR MUSCEL/RAION 1950 1968 480
1492 COMISARIATUL MILITAR NĂSĂUD/RAION 1951 1968 470
1493 COMISARIATUL MILITAR NEGREŞTI/RAION 1953 1968 74
1495 COMISARIATUL MILITAR OAŞ/RAION 1950 1968 148
1496 COMISARIATUL MILITAR ODORHEI/RAION 1950 1967 523
1934 COMISARIATUL MILITAR OLTENI/RAION 1957 1960 83
1497 COMISARIATUL MILITAR OLTENIŢA/RAION 1951 1968 314
1500 COMISARIATUL MILITAR OLTEŢU/RAION 1952 1968 386
COMISARIATUL MILITAR ORADEA/ORAŞ/
1499 1950 1968 110
RAION
1502 COMISARIATUL MILITAR ORAŞTIE/RAION 1950 1968 357
1501 COMISARIATUL MILITAR ORAVIŢA/RAION 1951 1968 274
1504 COMISARIATUL MILITAR PANCIU/RAION 1951 1968 115
1505 COMISARIATUL MILITAR PAŞCANI/RAION 1950 1962 280
1506 COMISARIATUL MILITAR PECICA/RAION 1956 1959 131
1507 COMISARIATUL MILITAR PETROŞANI/RAION 1950 1959 455
COMISARIATUL MILITAR PIATRA-NEAMŢ/
1508 1950 1967 330
ORAŞ
1511 COMISARIATUL MILITAR PITEŞTI/ORAŞ 1951 1968 830
92

Denumire fond Obs.
1513 COMISARIATUL MILITAR PLENIŢA/RAION 1951 1959 175
1365 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/ORAŞ 1955 1968 135
1514 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/RAION 1952 1968 174
1602 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/REGIUNE 1950 1968 718
1515 COMISARIATUL MILITAR POGOANELE/RAION 1951 1961 201
1516 COMISARIATUL MILITAR POTCOAVA/RAION 1956 1960 146
1517 COMISARIATUL MILITAR PUCIOASA/RAION 1950 1960 482
1604 COMISARIATUL MILITAR PUTNA/REGIUNE 1950 1952 18
1935 COMISARIATUL MILITAR RĂCARI/RAION 1951 1968 333
1518 COMISARIATUL MILITAR RĂDĂUŢI/RAION 1950 1968 231
COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-SĂRAT/
1521 1950 1968 688
RAION
COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-VÂLCEA/
1574 1951 1968 504
RAION
1519 COMISARIATUL MILITAR REGHIN/RAION 1950 1968 444
1520 COMISARIATUL MILITAR REŞITA/ORAŞ 1950 1968 766
1605 COMISARIATUL MILITAR RODNA/REGIUNE 1950 1952 178
1368 COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ 1950 1952 67
1523 COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ/RAION 1950 1968 545
COMISARIATUL MILITAR ROŞIORI DE
1936 1951 1968 466
VEDE/RAION
1522 COMISARIATUL MILITAR RUPEA/RAION 1950 1968 362
1528 COMISARIATUL MILITAR SĂCUENI/RAION 1950 1959 339
1526 COMISARIATUL MILITAR SALONTA/RAION 1950 1968 318
COMISARIATUL MILITAR SÂNGEORGIU DE
1537 1950 1961 367
PĂDURE/RAION
COMISARIATUL MILITAR SÂNNICOLAUL
1538 1951 1968 263
MARE/RAION
1529 COMISARIATUL MILITAR SARMAŞ/RAION 1952 1960 387
1527 COMISARIATUL MILITAR SATU-MARE/ORAŞ 1951 1970 694
1938 COMISARIATUL MILITAR SĂVENI/RAION 1951 1968 54
1530 COMISARIATUL MILITAR SEBEŞ/RAION 1950 1968 408
1531 COMISARIATUL MILITAR SEGARCEA/RAION 1952 1959 314
1606 COMISARIATUL MILITAR SEVERIN/REGIUNE 1950 1952 188
COMISARIATUL MILITAR SFÂNTU-GHEORGHE/
1532 1950 1967 696
RAION
1533 COMISARIATUL MILITAR SIBIU/ORAŞ 1951 1968 710
1607 COMISARIATUL MILITAR SIBIU/REGIUNE 1950 1952 209
1534 COMISARIATUL MILITAR SIGHET/RAION 1950 1968 408
COMISARIATUL MILITAR SIGHIŞOARA/ORAŞ/
1939 1950 1968 498
RAION
COMISARIATUL MILITAR ŞIMLEUL SILVANIEI/
1544 1951 1968 317
RAION
93

Denumire fond Obs.
1535 COMISARIATUL MILITAR SINAIA/RAION 1951 1955 169
1536 COMISARIATUL MILITAR SIRET/RAION 1956 1961 21
1539 COMISARIATUL MILITAR SLATINA/RAION 1950 1968 490
1540 COMISARIATUL MILITAR SLOBOZIA/RAION 1950 1968 287
1541 COMISARIATUL MILITAR SNAGOV/RAION 1950 1961 203
COMISARIATUL MILITAR ŞOMCUŢA-MARE/
1545 1952 1956 189
RAION
1542 COMISARIATUL MILITAR STREHAIA/RAION 1950 1959 161
COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/ORAŞ/
1543 1950 1968 293
RAION
1608 COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/REGIUNE 1950 1967 481
COMISARIATUL MILITAR TÂRGOVIŞTE/ORAŞ/
1551 1950 1968 590
RAION
COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-JIU/ORAŞ/
1997 1960 1967 111
RAION
1362 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-MUREŞ/ORAŞ 1950 1968 856
COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-NEAMŢ/
1555 1950 1968 371
RAION
1556 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-OCNA/RAION 1962 1968 152
COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-SECUIESC/
1557 1950 1968 631
RAION
1552 COMISARIATUL MILITAR TÂRNĂVENI/RAION 1950 1968 365
1563 COMISARIATUL MILITAR TĂŞNAD/RAION 1956 1961 126
1546 COMISARIATUL MILITAR TECUCI/RAION 1951 1968 396
1547 COMISARIATUL MILITAR TELEAJEN/RAION 1951 1968 665
COMISARIATUL MILITAR TELEORMAN/
1609 1950 1952 64
REGIUNE
1371 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ORAŞ 1960 1968 125
1548 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/RAION 1957 1968 75
COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/
1610 1950 1967 777
REGIUNE
1549 COMISARIATUL MILITAR TITU/RAION 1960 1968 95
1558 COMISARIATUL MILITAR TOPLIŢA/RAION 1952 1968 260
1559 COMISARIATUL MILITAR TOPOLOVENI/RAION 1950 1960 319
1560 COMISARIATUL MILITAR TRUŞEŞTI/RAION 1951 1960 40
2003 COMISARIATUL MILITAR TULCEA/RAION 1950 1968 476
1973 COMISARIATUL MILITAR TURDA/RAION 1950 1968 621
COMISARIATUL MILITAR TURNU-MĂGURELE/
1564 1959 1968 177
RAION
1567 COMISARIATUL MILITAR URZICENI/RAION 1951 1968 391
1374 COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/ORAŞ 1950 1952 79
1611 COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/REGIUNE 1950 1952 84
1569 COMISARIATUL MILITAR VASLUI/RAION 1953 1968 85
94

Denumire fond Obs.
COMISARIATUL MILITAR VATRA-DORNEI/
1568 1951 1968 122
RAION
1570 COMISARIATUL MILITAR VEDEA/RAION 1950 1964 306
1571 COMISARIATUL MILITAR VIDELE/RAION 1951 1968 124
1572 COMISARIATUL MILITAR VIDRA/RAION 1950 1959 343
1573 COMISARIATUL MILITAR VIŞEU/RAION 1951 1968 426
1577 COMISARIATUL MILITAR ZALĂU/RAION 1952 1967 350
1578 COMISARIATUL MILITAR ZELETIN/RAION 1950 1960 360
1579 COMISARIATUL MILITAR ZIMNICEA/RAION 1951 1968 442
1612 COMISARIATUL POLIŢIE CALAFAT 1909 1948 1016
COMISIA CONTROLULUI DE STAT - SECŢIA
1969 1952 1961 431
MILITARĂ
COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/
1856 1921 1943 4689
CEHOSLOVACIA
1855 1928 1944 2448
FRANŢA
1854 1936 1941 469
GERMANIA
1858 1935 1943 167
ITALIA
1861 1926 1939 115
POLONIA
1859 1936 1945 136
UZINA "ASTRA" ARAD
1852 1935 1947 112
UZINA "ASTRA" BRAŞOV
1853 1937 1944 135
UZINA "ASTRA" ORAŞTIE
1850 1936 1947 307
UZINA "CONCORDIA"
1851 1937 1946 170
UZINA "LE MAITRE"
1862 1936 1947 206
UZINA "MALAXA" TOHAN
1857 1934 1947 262
UZINA "REŞIŢA"
1860 1938 1947 159
UZINA EMIL COSTINESCU
1849 1936 1945 300
UZINE DIN STRĂINĂTATE
1848 1939 1945 606
UZINE DIN ŢARĂ
COMISIA RECEPŢIE MATERIALE/UNGARIA-
2037 1918 1921 147
SUBCOMISII
95

Denumire fond Obs.
COMISIA REPARAŢII PARIS - DELEGAŢIA
1866 1917 1934 13
ROMÂNĂ
COMISIA ROMÂNĂ PENTRU APLICAREA
1834 1944 1948 2128
ARMISTIŢIULUI DE PACE
COMITETUL CONSULTATIV SANITAR AL
1864 1890 1946 39
ARMATEI
2063 COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII 1953 1979 1244 *
COMITETUL ORGANIZORIC AL VETERANILOR *
2050 1964 1979 166
DIN RĂZBOIUL ANTIFASCIST
1752 COMPANIA 15 TRANSMISIUNI 1939 1943 58
1820 COMPANIA 235 PAZĂ CĂI FERATE LĂCULEŢE 1957 1974 279
COMPANIA 245 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ
1789 1960 1974 130
TIMIŞOARA
COMPANIA 263 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ
2009 1969 1977 27
TÂRGU MUREŞ
1791 COMPANIA 305 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 1970 1975 41
COMPANIA APROVIZIONARE TRANSPORT *
2028 1968 1979 393
NR.296
1952 COMPANIA BRUIAJ NR.290 1972 1978 25
1953 COMPANIA CERCETARE RADIOLOCATIE NR.208 1960 1977 256
COMPANIA CERCETARE NR.217 (592) TÂRGU
2010 1958 1964 23
MUREŞ
2031 COMPANIA CERCETARE NR.317 - HUEDIN 1969 1974 43
1957 COMPANIA FORAJE NR.286 1961 1963 9
2061 COMPANIA PAZĂ AEROPORT NR.204 1978 1979 34 *
2030 COMPANIA PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.223 1965 1979 27 *
1946 COMPANIA RADIO NR.963 1957 1958 11
1808 COMPANIA SANITARĂ NR.1 1910 1946 773
96

Denumire fond Obs.
1863 CONSILIUL DE MINIŞTRI - DIRECŢIA SPECIALĂ 1952 1956 385
6809 CONSILIUL DE RĂZBOI AL CORPULUI 5 ARMATĂ 1910 1926 8385
2081 CONSILIUL POLITIC - DIRECŢII CENTRALE 1950 1979 918 *
CONSILIUL POLITIC AL COMANDAMENTULUI *
2082 1950 1979 917
SERVICIILOR FORŢELOR ARMATE
1656 CORPUL AERIAN 1943 1944 61
1657 CORPUL AERIAN NR.3 1944 1944 40
1620 CORPUL DE ARMATĂ NR.1 1884 1951 4412
1645 CORPUL DE ARMATĂ NR.19 BRĂILA 1951 1958 1045
1647 CORPUL DE ARMATĂ NR.38 TIMIŞOARA 1952 1958 999
1648 CORPUL DE ARMATĂ NR.40 (84) 1952 1956 770
1649 CORPUL DE ARMATĂ NR.52 CRAIOVA 1951 1957 1042
CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16
1644 1952 1959 1568
PLOIEŞTI
1650 CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.81 1952 1959 2009
1662 CORPUL DE CAVALERIE 1917 1944 1414
1663 CORPUL DE GRĂNICERI 1904 1944 4161
1664 CORPUL DE MUNTE 1940 1945 2063
1665 CORPUL DE MUNTE NR.5 1945 1947 282
CORPUL DE TANCURI "TUDOR
1660 1949 1950 544
CORPUL DE TANCURI NR.47 "TUDOR
1659 1951 1954 892
CORPUL DE TANCURI NR.5 "TUDOR
1658 1950 1951 407
1667 CORPUL DE VÂNĂTORI 1919 1921 370
1666 CORPUL DE VÂNĂTORI MUNTE 1924 1938 1065
1927 CORPUL LUPTĂTORILOR NAŢIONALIŞTI 1941 1942 5
1669 CORPUL MOTO MECANIZAT 1944 1944 49
1621 CORPUL TERITORIAL NR.1 1942 1944 392
97

Denumire fond Obs.
CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI,
1668 1917 1920 100
ARDELENILOR ŞI BASARABENILOR
2035 CRESCĂTORIE CÂINI SIBIU 1957 1961 38
CURS CENTRAL PERFECŢIONARE LUCRĂTORI
1918 1955 1957 81
POLITICI-PREDEAL
CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE *
1921 1954 1979 305
OFIŢERI EDUCAŢIE FIZICĂ
CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE
1920 1955 1959 496
OFIŢERI INFANTERIE-SFÂNTU GHEORGHE
CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI ARTILERIE
1917 1954 1958 233
ANTIAERIANĂ BRAŞOV
CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI
1919 1952 1958 839
INFANTERIE-FĂGĂRAŞ
1916 CURS DE PREGĂTIRE MEDICO-MILITAR 1953 1974 1306
CURS PLUTONIERI COMPANIE INFANTERIE-
2011 1953 1953 29
REGIUNEA I MILITARĂ
CURS SPECIAL - MINISTERUL FORŢELOR
1914 1948 1958 361
ARMATE
CURS SPECIALIZARE ÎN DOMENIUL *
2066 ORGANIZĂRII MOBILIZĂRII - MARELE STAT 1975 1979 235
MAJOR
CURS TIP ŞCOALĂ REGIMENTULAR (ŞCOALA
1923 1949 1956 210
DE SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.1)
CURTEA MILITARĂ CASARE ŞI JUSTIŢIE
2017 1860 1952 4605
(CONSILIUL PERMANENT DE REVIZIE)
1865 CURTEA SUPERIOARĂ DE PRIZE MARITIME 1920 1931 306
3085 DEPARTAMENTUL APROVIZIONARE ARMATĂ 1949 1950 17
DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - *
X420 1975 1979 1347
DIRECŢIA PLAN - PRODUCŢIE
DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI -
3040 1951 1974 10739
DIRECŢIA PRODUCŢIEI INTERNE
DEPOZITUL ARMAMENT MUNIŢII AL
2585 1926 1948 225
AERONAUTICII
DEPOZITUL ATELIERULUI DE REPARAT
2839 1942 1945 138
HARNAŞAMENT AL CORPULUI DE CAVALERIE
DEPOZITUL CENTRAL APĂRARE CONTRA
2784 1942 1952 277
GAZELOR
DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT NR.891
2576 1952 1960 291
BERCENI
98

Denumire fond Obs.
DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT
2578 1910 1951 963
TÂRGOVIŞTE (1)
DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI
2734 1956 1958 132
LUBRIFIANŢI NR.1092 (221)
2703 1952 1961 315
LUBRIFIANŢI NR.201 (661) BASCOV
2706 1959 1961 154
LUBRIFIANŢI NR.221
3177 DEPOZITUL CENTRAL CAUCIUCURI NR.396 IAŞI 1953 1979 892 *
2836 DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT 1915 1951 719
DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT
2829 1959 1960 206
HARNAŞAMENT NR.229
DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT NR.829
2834 1952 1958 309
BUCUREŞTI
DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT
2837 1943 1951 284
BUCUREŞTI
DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT SPATE
2830 1952 1958 462
NR.334 ROMAN
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE
2765 1921 1944 646
AERONAUTICE
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AL
2764 1951 1952 349
FORŢELOR AERIENE MILITARE
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO
2749 1952 1958 493
NR.737 TÂRGOVIŞTE
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO
2757 1940 1951 300
TÂRGOVIŞTE (129)
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU
2767 1959 1961 108
NR.155
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU
2771 1921 1958 650
NR.857 MOGOŞOAIA
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE
2782 1952 1975 423
ANTICHIMICĂ NR.110 (849) UNGURIU
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITAR-
3178 1951 1974 833
VETERINARE NR.227 (768) SEBEŞ
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITAR-
2856 1949 1958 456
VETERINARE NR.768
DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TANCURI
2745 1952 1959 291
NR.316
2785 1950 1951 47
TRANSMISIUNI
2788 1952 1958 545
TRANSMISIUNI NR.789 BODOC
2586 DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII BUCUREŞTI 1919 1951 725
99

Denumire fond Obs.
DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.125
3067 1956 1974 670
(142,1090) ARGESTRU
DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.133 (896) *
3189 1959 1979 932
PETREŞTI
DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.793 (106)
2664 1952 1974 1121
APAŢA
DEPOZITUL CENTRAL SANITAR ARMATĂ
2861 1911 1948 1065
BUCUREŞTI
2813 DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE ARMATĂ 1914 1951 1253
DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE STOC
2812 1953 1954 68
NR.937 HEMEIUŞ-BACĂU
DEPOZITUL CENTRAL UNELTE MATERIALE
2775 1919 1945 428
GENIU IAŞI
X437 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 1975 1979 520 *
3176 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 BUCUREŞTI 1968 1974 74
DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII CORPUL 7
2563 1919 1944 330
ARMATA
DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.154 *
2634 1954 1979 467
(914) PĂULEŞTI
DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.276
2568 1941 1978 398
(2;41;749) GHIRDOVENI
DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.749
2572 1952 1958 381
GHIRDOVENI
DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII ŞI *
X401 1948 1979 998
MATERIALE TEHNICE NR.103
DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.121
3066 1959 1960 172
(ATELIERUL REPARAŢII ARMAMENT)
3157 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.126 CĂLĂRAŞI 1967 1979 72 *
DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.167
2565 1959 1979 374
TÂRGOVIŞTE
2569 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.310 1952 1953 201
2570 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.616 1952 1958 393
2571 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.719 TÂRGOVIŞTE 1952 1958 474
2573 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.783 CHITILA 1952 1958 607
DEPOZITUL DE ARMAMENT ŞI MUNIŢII MIJA
2625 1952 1963 478
CISLĂU NR.93 (872)
2598 DEPOZITUL DE ARMAMENT TIGHINA 1941 1945 140
DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI
3106 1958 1975 112
NR.101 COTEŞTI (1020)
DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI *
3170 1967 1979 216
NR.143 (118) TIMIŞUL DE SUS
2704 1942 1961 369
NR.182 (808; 97) CÂINENI
100

Denumire fond Obs.
2705 1951 1960 247
NR.217 (707) DĂEŞTI
2708 1949 1960 182
NR.260 (852;8;880) BĂICULEŞTI
3169 1970 1979 46
NR.265 BRETEA STREIULUI-HUNEDOARA
2709 1959 1960 4
NR.270(824) "ŢEPEŞ-VODĂ"
2710 1959 1979 120
NR.272 FURNICOŞI
2711 1960 1975 108
NR.291 PIATRA NEAMŢ
2714 1942 1960 196
NR.412 PIATRA NEAMŢ (291)
2715 1951 1958 158
NR.633 SEBEŞ
2717 1952 1955 130
NR.672
2720 1952 1979 235
NR.715 (294) CURTIŞOARA
2721 1952 1957 128
NR.720 BRETEA STREIULUI
2724 1952 1958 159
NR.765 TIMIŞUL DE SUS
2726 1952 1958 372
NR.806 MEDIAŞ
2727 1951 1958 148
NR.824 "ŢEPEŞ VODĂ" (270)
2730 1952 1958 220
NR.868 BARU MARE
2732 1952 1958 233
NR.881 FURNICOŞI
2701 1949 1960 84
NR.96 SEBEŞ
DEPOZITUL DE CARBURANŢI-LUBRIFIANŢI *
X455 1975 1979 1764
NR.105
2755 DEPOZITUL DE CAUCIUCURI WITING NR.3 1944 1958 36
DEPOZITUL DE ECHIPAMENT NR.138 *
3143 1960 1979 530
BUCUREŞTI
DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE *
X440 1975 1979 1121
TOPOGRAFICE NR.120
DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE
2870 1953 1976 273
TOPOGRAFICE NR.120 SINAIA
DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE
2871 1952 1958 129
TOPOGRAFICE NR.821 DOROHOI
DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.134
2875 1968 1973 98
BUCUREŞTI
2876 1968 1973 167
MARGHITA
2877 1968 1973 124
DRAGĂŞANI
101

Denumire fond Obs.
2878 1968 1973 102
NAZARCEA
DEPOZITUL DE MATERIALE AL FORŢELOR
2763 1952 1958 484
AERIENE MILITARE NR.818 CRISTIAN-BRAŞOV
DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE CIVILĂ *
X418 1968 1979 824
NR.230
DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE LOCALĂ
X423 1968 1973 1
ANTIAERIANĂ NR.134
DEPOZITUL DE MATERIALE ATELIERE
2773 1940 1948 320
FORTIFICAŢII GĂIEŞTI
DEPOZITUL DE MATERIALE CĂI FERATE
2792 1949 1959 333
NR.177 (801)
DEPOZITUL DE MATERIALE CAZARMARE
2796 1951 1961 77
NR.889(195)
DEPOZITUL DE MATERIALE COMUNE TRANZIT *
3219 1966 1979 69
NR.203 BUCUREŞTI
DEPOZITUL DE MATERIALE DE PROTECŢIE *
X397 1968 1979 780
CIVILĂ NR.209
DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU CIORANI-
2772 1942 1949 145
PRAHOVA
DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU NR.684
2769 1952 1957 43
CONSTANŢA
2781 DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU SIBIU 1921 1951 117
DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ
2807 1950 1961 276
NR.137
DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ *
X424 1975 1979 1722
NR.164
3180 1950 1976 517
NR.164 HEMEIUŞ
X408 1975 1979 1134
NR.193
3167 1959 1974 247
NR.193
X456 1975 1979 2809
NR.198
3142 1968 1974 50
NR.198 BUZĂU
X410 1975 1979 167
NR.238
3181 1950 1974 157
NR.238
3173 1959 1979 441
NR.241 CLUJ
X399 1975 1979 3472
NR.316
3141 1952 1975 387
NR.316 BASARABI
3158 1959 1974 394
NR.89 TIMIŞOARA
3062 DEPOZITUL DE MATERIALE NR.128 CRAIOVA 1967 1979 129 *
3150 DEPOZITUL DE MATERIALE NR.148 PLOIEŞTI 1968 1979 19 *
102

Denumire fond Obs.
DEPOZITUL DE MATERIALE PREGĂTIRE LUPTĂ
3195 1966 1977 20
NR.202
DEPOZITUL DE MATERIALE PROTECŢIE CIVILĂ *
X417 1968 1979 851
NR.213
DEPOZITUL DE MATERIALE SANITAR-
2842 1947 1949 206
VETERINARE NR.1 CRAIOVA
DEPOZITUL DE MATERIALE SPECIALE MUNTE
2874 1923 1945 318
(DEPOZITUL DE ECHIPAMENT TRUPE MUNTE)
DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO
3174 1957 1960 52
NR.1164 SIBIU
DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO *
2742 1959 1979 783
NR.129 TÂRGOVIŞTE
DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO
3160 1971 1974 8
NR.131 FLOREŞTI-CLUJ
3172 1956 1979 681
NR.72 SIBIU
3204 1979 1979 54
NR.74
DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE
2758 1956 1960 8
NR.258
DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE *
2760 1959 1979 455
NR.286
2761 1952 1955 107
NR.610 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE
2762 1952 1958 643
NR.773 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE
DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE *
2759 1959 1979 176
RADIOLOCAŢIE NR.279 - CRISTIAN
DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.103
3069 1958 1977 335
(SUBDEPOZITUL DE 188 MUNIŢII)
X449 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 1976 1979 1660 *
3068 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 1962 1975 269
X431 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.177 1952 1979 1698 *
DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.75
2740 1952 1960 349
(677) GĂEŞTI
DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI *
X459 1951 1979 2813
NR.132
X457 NR.170 (CENTRUL 170 MENTENANŢĂ NIVEL 1967 1979 1962
3RTP)
X458 NR.66 (CENTRUL 66 MENTENANŢĂ NIVEL 1971 1979 1203
3RTP)
2800 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANZIT NR.809 1956 1958 77
DEPOZITUL DE MUNIŢII AL CORPULUI 2
2603 1922 1951 567
ARMATĂ JEGĂLIA
DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.303
2681 1940 1961 478
(830) (DEPOZITUL DE MINE MARINĂ TULCEA)
DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.318
2683 1952 1961 277
(716)
2589 DEPOZITUL DE MUNIŢII BIRLAD 1924 1949 534
103

Denumire fond Obs.
DEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE
2592 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE 1929 1951 449
NR.63)
DEPOZITUL DE MUNIŢII MINE DRAGAJ NR.320
2684 1949 1960 196
(759)
2613 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.10 BUZĂU 1949 1951 237
X400 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 1975 1979 1987 *
5992 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 BASCOV 1941 1977 984
2629 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.113 FRÂNCEŞTI 1959 1974 172
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.127 (561;14)
2630 1946 1976 410
TRIFEŞTI
3072 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.130 IŢEŞTI-BACĂU 1960 1977 173
2635 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.158 VINŢU DE JOS 1959 1974 395
2636 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.161 MUNCEL 1959 1975 537
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.163 (870;76)
2637 1949 1974 684
STREJEŞTI
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.171(90)(663)
3073 1951 1975 1276
BACESTI-VASLUI
6001 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.172 1943 1974 224
2638 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.178 (670) FILIAŞI 1959 1977 645
2593 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.187 JEGĂLIA 1959 1975 229
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192 ŢĂNDĂREI
3074 1959 1977 359
(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192)
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.194 (13;688;175)
3109 1946 1975 706
JUCU DE JOS
6071 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.199 ILIŞEŞTI 1960 1979 186
2641 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.301 (860) DULCEŞTI 1956 1961 185
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.326 (735) HINOG-
2685 1919 1961 515
CERNAVODĂ
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 BRAŞOV
2590 1949 1951 138
(DEPOZITUL DE MUNIŢII BRAŞOV)
2609 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 CISLĂU 1924 1951 343
2587 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.50 (106) APAŢA 1951 1951 61
2610 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.6 1947 1951 189
3078 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.620 BUCUREŞTI 1951 1956 19
2647 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.647 (1) BĂCEŞTI 1949 1953 136
2649 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.670 FILIAŞI 1952 1958 392
2650 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.675 (53) BREŢCU 1945 1959 452
2652 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.696 IŢEŞTI 1952 1958 375
2653 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.699 CURTIŞOARA 1952 1958 373
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.7 CURTIŞOARA
2611 1949 1951 343
(DEPOZITUL DE MUNIŢII TÂRGU JIU)
104

Denumire fond Obs.
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.701 (149) NICOLAE
2654 1952 1974 180
BĂLCESCU
2655 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.703 JEGĂLIA 1952 1958 269
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.71 FRÂNCEŞTI
5989 1942 1951 72
(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FRÂNCEŞTI)
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.722 (158) VINŢUL
2656 1952 1958 452
DE JOS
2657 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.726 FRÂNCEŞTI 1952 1958 152
2660 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.741 ŢĂNDĂREI 1952 1958 312
2662 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.757 MEDIAŞ 1952 1958 387
3077 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.763 TUNARI 1951 1955 27
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.786 (161) MUNCEL-
3075 1951 1955 25
IAŞI
2666 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.798 (82) REGHIN 1946 1958 383
2612 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.8 SEBEŞ-ALBA 1941 1951 164
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.803 VALUL LUI
2667 1951 1958 134
TRAIAN
2669 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.814 CISLĂU 1952 1958 313
3076 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.827 BERCENI 1951 1953 16
2670 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.835 MUNCELU 1952 1958 348
2672 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.839 BUDIENI 1952 1958 334
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.848
2673 1945 1956 266
(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII STEFĂNEŞTI)
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.859 AL FORŢELOR
2674 1952 1955 115
AERIENE MILITARE
DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.896 (133) PETREŞTI
2676 1946 1958 130
(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.81)
2627 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.98 (796) (64) SIHLEA 1944 1975 1056
2677 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.983 ŞINTEREAG 1955 1974 495
DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞI ARME SUB APĂ
2643 1959 1961 145
NR.340 CONSTANŢA
2596 DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞTEFĂNEŞTI 1928 1945 162
DEPOZITUL DE SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 4
2805 1917 1946 465
ARMATĂ IAŞI
DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ECHIPAMENT
2804 1916 1945 183
NR.3
2809 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.854 CLUJ 1952 1958 351
DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.893
2811 1952 1954 85
BUCUREŞTI
3097 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ROMAN 1920 1944 55
DEPOZITUL DE TRANZIT RODAJ TEHNICĂ DE *
X398 1962 1979 1147
TANCURI ŞI AUTO NR.162
DEPOZITUL DIVIZIEI 18 MECANIZATE
3159 1961 1965 2
TIMIŞOARA
DEPOZITUL FLUVIAL ECHIPAJE MATERIALE
3079 1919 1948 773
(CORPUL DEPOZITELOR FLUVIALE)
2695 DEPOZITUL MARITIM ECHIPAJE MATERIALE 1936 1948 1330
X436 DEPOZITUL MIXT DE MATERIALE NR.130 1964 1979 1800 *
2697 DEPOZITUL MIXT NR.691 1952 1958 377
105

Denumire fond Obs.
2696 DEPOZITUL MIXT NR.9 1948 1951 326
DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT MUNIŢII
2556 1919 1944 437
AL CORPULUI 1 ARMATA
DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.1 (7)
2555 1945 1949 286
(ATELIERUL SI DEPOZITUL CORPULUI 7)
2557 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.2 1946 1951 331
DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.3 (5)
2566 1946 1959 858
SIBIU
DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.4
2581 1939 1951 1018
ROMAN
DEPOZITUL REGIONAL CARBURANŢI
2707 1950 1960 283
LUBRIFIANŢI NR.234 (680; 88) ONEŞTI
DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII AL CORPULUI
2607 1920 1944 168
3/4 ARMATĂ TRIFEŞTI-ROMAN
DEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢĂ AL
2806 1919 1945 38
CORPULUI 7 ARMATĂ
2823 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.2 1950 1951 106
DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.224
2828 1959 1960 101
(DEPOZITUL 876 ECHIPAMENT)
2824 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.3 1950 1951 109
DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.97
2827 1959 1960 248
TÂRGOVIŞTE
DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE
3197 1951 1960 20
CONSTRUCŢII CAZARE CLUJ
2797 1956 1960 147
CONSTRUCŢII NR.3 FOCŞANI
2831 1950 1953 163
ECHIPAMENT TREN NR.606 (1)
2832 1952 1958 471
ECHIPAMENT TREN NR.731 TÂRGOVIŞTE
2835 1952 1958 480
ECHIPAMENT TREN NR.876 CLUJ
2873 1965 1974 27
INTENDENŢĂ NR.206 BUDA-PLOIEŞTI
DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARE
2848 1947 1951 229
ŞI VETERINARE NR.3 (6)
DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITAR-
2859 1952 1959 287
VETERINARE NR.879
2855 1960 1960 15
VETERINARE NR.248
2851 1947 1951 218
VETERINARE NR.4 ROMAN
2857 1951 1959 328
VETERINARE NR.812 FLOREŞTI
DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE
2741 1959 1960 112
NR.115
2750 1952 1958 321
NR.739
2744 1956 1960 141
TANCURI AUTO NR.180 (1044)
2601 DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.1 IŞALNIŢA 1944 1951 116
106

Denumire fond Obs.
DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.3 VINŢU DE
2604 1925 1951 549
JOS
DEPOZITUL REGIONAL SANITAR AL CORPULUI 1
2840 1915 1947 299
ARMATĂ
2846 1921 1943 277
ARMATĂ
2847 1916 1943 359
ARMATĂ
DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 4
2849 1916 1947 426
ARMATĂ ROMAN
DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 7
3117 1921 1946 99
ARMATĂ
DEPOZITUL REGIONAL SANITAR-VETERINAR
2844 1946 1951 262
NR.2
DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ AL
2802 1922 1946 105
CORPULUI 2 ARMATĂ
DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ NR.3
3088 1950 1951 180
CLUJ
2864 DEPOZITUL REMONTĂ ARMATĂ NR.4 1941 1944 104
2865 DEPOZITUL REMONTĂ CISLĂU 1923 1948 233
2866 DEPOZITUL REMONTĂ FLĂMÂNZI 1920 1948 422
2867 DEPOZITUL REMONTĂ JEGĂLIA 1921 1948 321
2868 DEPOZITUL REMONTĂ SOMOSCHES 1929 1939 75
DEPOZITUL SANITAR - VETERINAR CORPUL 5
2852 1920 1947 89
ARMATĂ
2863 DEPOZITUL SANITAR AERO BUCUREŞTI (NR.2) 1940 1951 144
DEPOZITUL SANITAR AL CORPULUI 6 ARMATĂ
2853 1921 1947 194
TÂRGU MUREŞ
2934 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE ILVA MICĂ 1934 1940 259
2914 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.46 1942 1945 186
DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.49 RÂMNICU
2917 1942 1945 258
VÂLCEA
2919 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.53 FĂUREI 1941 1945 366
DETAŞAMENTUL CENTRULUI DE INSTRUCŢIE
3294 1943 1944 46
AL ARTILERIEI
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU *
3239 1977 1979 493
NR.12 (BATALIONUL 134 GENIU)
3238 1977 1979 298
NR.15 (BATALIONUL 101 GENIU) OLTENIŢA
3237 1976 1979 3087
NR.16 (BATALIONUL 107 GENIU) HOTARELE
107

Denumire fond Obs.
3236 1978 1979 248
NR.17 (BATALIONUL 114 GENIU)
3245 1977 1979 303
NR.18 BASARABI (BATALIONUL 111 GENIU)
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII *
3231 1967 1979 28
INDUSTRIALE NR.3 PLOIEŞTI
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LOCUINŢE *
3229 1977 1979 493
NR.14 BUCUREŞTI
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI *
3250 1969 1979 192
IRIGAŢII NR.1 SLOBOZIA
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI *
3249 1977 1979 379
IRIGAŢII NR.2 (11)
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.1 *
3246 1968 1979 2995
BUCUREŞTI
3220 1977 1979 366
ROVINARI
2899 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.17 CLUJ 1953 1955 273
3120 1967 1979 1465
PITEŞTI
3244 1968 1979 2083
TIMIŞOARA
3234 1966 1979 679
GALAŢI
3227 1970 1979 2160
CONSTANŢA
3233 1967 1979 442
RÂMNICU VÂLCEA
3235 1968 1979 710
BRAŞOV
DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII
3114 1970 1974 48
TRANSFĂGĂRAŞAN NORD
2932 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE BLAJ 1938 1939 147
DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE
2933 1939 1940 152
BREŢCU
DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE JUCU
2935 1939 1940 95
DE JOS
2925 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.61 1941 1945 121
DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.62
2927 1941 1945 240
(63)
2930 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.66 1941 1945 216
DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.67
2931 1941 1945 591
BRAD
DETAŞAMENTUL DE LUCRU PERMANENT
3110 1959 1960 32
BICAZ
DETAŞAMENTUL DE MUNCĂ EVREI NR.509/49
3257 1942 1943 1
CARANSEBEŞ
3101 DETAŞAMENTUL EVREI DIGURI NR.100 1944 1944 12
DETAŞAMENTUL EVREI NR.101 VALEA
3102 1940 1944 64
SIRETULUI
3103 DETAŞAMENTUL EVREI NR.102 1943 1944 2
3104 DETAŞAMENTUL EVREI NR.103 1943 1943 1
2969 DETAŞAMENTUL GEODEZIC BUZĂU 1951 1961 497
108

Denumire fond Obs.
3132 DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA 1941 1944 218
DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.122
2948 1953 1960 146
(1118)
2946 DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.73 (360) 1951 1960 164
2973 DETAŞAMENTUL PAZĂ DEPOZITE 1940 1946 287
DETAŞAMENTUL PIROTEHNIC AL *
X419 1969 1979 402
COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE
DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII
2904 1953 1955 317
NR.22 ALBA IULIA
2905 1953 1955 235
NR.23
2906 1953 1955 249
NR.24 SĂCĂLAZ
DETAŞAMENTUL SPATE COMANDAMENTUL
2957 1949 1951 109
FORŢELOR MARITIME
2970 DETAŞAMENTUL TOPOGRAFIC BUZĂU 1951 1961 612
DIRECŢIA 1 INFANTERIE -MINISTERUL DE
3012 1910 1938 491
RĂZBOI
3004 DIRECŢIA 4 GENIU 1882 1929 1199
DIRECŢIA A 2-A CAVALERIE (DIRECŢIA
3013 1905 1940 498
CAVALERIEI)
2988 DIRECŢIA A 5-A MARINĂ 1898 1921 476
DIRECŢIA A 8-A ARMAMENT (DIRECŢIA
3017 1912 1933 1119
ARMAMENT)
DIRECŢIA A 12-A DOMENII MILITARE
2987 1907 1952 3459
(DIRECŢIA DOMENII MILITARE)
3016 DIRECŢIA A 3-A ARTILERIE 1874 1934 1273
3011 DIRECŢIA AERONAUTICĂ 1915 1932 1962
2980 DIRECŢIA APĂRARE ANTICHIMICĂ 1923 1951 678
3026 DIRECŢIA APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ 1952 1966 10075
X439 DIRECŢIA ASISTENŢĂ MEDICALĂ 1961 1979 1354 *
2989 DIRECŢIA AUTO 1951 1953 301
DIRECŢIA AUTO CARBURANŢI - SPATELE
2992 1950 1951 379
ARMATEI
DIRECŢIA AUTOTRACTOARE CARBURANŢI -
2991 1953 1956 473
SPATELE ARMATEI
3042 DIRECŢIA CADRE ÎNVĂŢĂMÂNT 1867 1979 44012 *
3293 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952 1954 8
2984 DIRECŢIA CAZARE EXPLOATARE CAZĂRMI 1952 1958 9227
DIRECŢIA CERCETARE DEZVOLTARE - *
X409 1975 1979 1999
ÎNZESTRARE
3055 DIRECŢIA CHIMICĂ MILITARĂ 1925 1947 801
DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT MUNIŢII -
3261 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI 1945 1947 115
PRODUCŢIEI DE RĂZBOI
DIRECŢIA COMERŢ EXTERIOR (DIRECŢIA
3188 1952 1974 4656
TEHNICĂ DE APROVIZIONARE)
2986 DIRECŢIA CONSTRUCŢII CAZARE TRUPE 1953 1979 7140 *
2985 DIRECŢIA CONSTRUCŢII MILITARE 1950 1958 1804
2983 DIRECŢIA CONSTRUCŢII SPECIALE 1952 1957 3755
109

Denumire fond Obs.
3031 DIRECŢIA CONTABILITATE 1933 1948 1827
DIRECŢIA CONTABILITATE CONTROL
3035 1949 1950 908
FINANCIAR INTERN
3037 DIRECŢIA CONTENCIOS 1859 1950 4229
DIRECŢIA CONTENCIOS - MINISTERUL
RĂZBOI
3032 DIRECŢIA CONTROL (SERVICIUL CONTROL) 1898 1951 1708
DIRECŢIA CONTROL - MINISTERUL
RĂZBOI
X391 DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN 1965 1979 2125 *
3034 DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN 1958 1974 1557
DIRECŢIA CURSULUI DE COMANDAMENT-
3045 1930 1937 42
MARELE STAT MAJOR
3006 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 1950 1958 259
DIRECŢIA FABRICAŢIE ARMAMENT ŞI
3260 1940 1945 485
TRĂSURI DE RĂZBOI
DIRECŢIA FABRICAŢIE MATERIALE DE RĂZBOI-
DIRECŢIA FABRICAŢIE MUNIŢIE - MINISTERUL
RĂZBOI
3002 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1932 1941 113
DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - SECŢIA *
X415 1965 1979 20
DECONTĂRI
DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - *
X413 1960 1979 132
SECTORUL CONTABILITĂŢI CENTRALE
DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ (GESTIUNEA *
X414 1956 1979 82
FONDURILOR CHELTUIELILOR SPECIALE)
3029 DIRECŢIA FINANCIARĂ 1950 1979 8966 *
DIRECŢIA FORTIFICAŢII (SERVICIUL
3023 1916 1947 4469
FORTIFICAŢIILOR)
3039 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII 1963 1978 1155
DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR MILITARE -
3021 1911 1947 1862
MNISTERUL DE RĂZBOI
DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII -
3038 1961 1974 1452
DIRECŢIA PLANIFICARE
DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ TELEFON
2982 1932 1949 638
TELEGRAF
2979 DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1949 1979 4525 *
3251 DIRECŢIA GOSPODĂRIE - DEPOZITE "T" 1973 1979 3 *
DIRECŢIA GOSPODĂRIE - SECŢIA GESTIUNI
3107 1950 1959 293
SPECIALE "K"
DIRECŢIA INDUSTRIE RĂZBOI - MINISTERUL
RĂZBOI
X392 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1969 1979 599 *
3036 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1901 1979 4177 *
3224 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1951 1978 1834 *
110

Denumire fond Obs.
3019 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR 1957 1970 3573
DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR
3020 1937 1950 100
MILITAR (MARELE STAT MAJOR)
DIRECŢIA INVESTIŢII CONSTRUCŢII ŞI *
X434 1975 1979 2070
CAZAREA TRUPELOR
3010 DIRECŢIA ÎNZESTRARE AERONAUTICĂ 1947 1949 393
2995 DIRECŢIA ÎNZESTRARE AUTO BLINDATE 1947 1948 337
3044 DIRECŢIA JOCULUI DE RĂZBOI 1950 1952 152
DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE (ACTE
5465 1900 1952 4455
CĂSĂTORIE - DOTĂ)
3248 DIRECŢIA LUCRĂRI ECONOMIA NAŢIONALĂ 1972 1979 1464 *
DIRECŢIA MANEVRELOR - MARELE STAT
3047 1929 1939 214
MAJOR
3081 DIRECŢIA MATERIALE 1947 1949 66
3009 DIRECŢIA MATERIALE INSTALAŢII NOI 1915 1918 604
3061 DIRECŢIA MATERIALELOR 1933 1947 354
DIRECŢIA MECANIZARE ŞI AUTOMATIZAREA *
X443 1967 1979 711
CONDUCERII TRUPELOR
DIRECŢIA MEDICALĂ - MINISTERUL DE
2999 1959 1977 3423
RĂZBOI
3003 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 1934 1941 299
2993 DIRECŢIA MOTOMECANIZARE 1945 1946 628
DIRECŢIA OPERAŢII (SECŢIA OPERAŢII; *
5418 1896 1979 7574
SECŢIA A 3-A OPERAŢII) - MARELE STAT MAJOR
DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE -
3043 1951 1960 541
MARELE STAT MAJOR
DIRECŢIA PERSONAL EVIDENŢĂ RESURSE *
X395 1958 1979 182
UMANE
DIRECŢIA PERSONAL-MINISTERUL
3056 1938 1945 300
ÎNZESTRĂRII ARMATEI
DIRECŢIA PLANIFICARE MOBILIZARE -
3046 1950 1958 1633
MARELE STAT MAJOR
3049 DIRECŢIA PREGĂTIRE LUPTĂ 1949 1979 2973 *
DIRECŢIA PRODUCŢIE DE RĂZBOI -
DIRECŢIA PROIECTARE (SECŢIA PROIECTARE;
3008 1951 1958 1329
INSTITUT STUDII PROIECTĂRI)
DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE
3000 1916 1917 62
(DIRECTORATUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE)
DIRECŢIA SANITARĂ (SERVICIUL SANITAR
2996 1885 1941 2913
ARMATĂ; DIRECŢIA A 6-A SANITARĂ)
DIRECŢIA SECRETARIAT - OFICIUL *
3226 1947 1979 5387
RECLAMAŢII SESIZĂRI
DIRECŢIA SPECIALĂ DIN CADRUL *
X430 1952 1979 601
COMITETULUI DE STAT AL PLANIFICĂRII
3014 DIRECŢIA SUBZISTENŢE 1941 1947 617
DIRECŢIA SUPERIOARĂ LUCRĂRI
3024 1917 1917 25
FORTIFICAŢII
2994 DIRECŢIA SUPERIOARĂ MOTOMECANIZARE 1941 1944 900
111

Denumire fond Obs.
DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A ARMATEI *
3027 1945 1979 12302
(CONSILIUL POLITIC SUPERIOR)
DIRECŢIA SUPERIOARĂ SANITARĂ
2997 1941 1948 720
FARMACEUTICĂ
DIRECŢIA SUPERIOARA ŞI COMANDAMENTUL
3005 1942 1944 651
GENIU
3058 DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ 1941 1946 902
DIRECŢIA TANCURI AUTO -
2990 1956 1959 652
COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI
3059 DIRECŢIA TEHNICĂ 1920 1949 2336
2981 DIRECŢIA TEHNICĂ COMENZI FABRICAŢII 1951 1960 2194
3007 DIRECŢIA TOPOGRAFICĂ MILITARĂ 1951 1979 2167
DIRECŢIA TRANSPORTURI COMUNICAŢII
3048 1951 1974 1265
MILITARE
DIRECŢIA TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII *
X394 1950 1979 1146
MILITARE
3121 DIRECŢIA TRIBUNALE MILITARE 1923 1974 884
3015 DIRECŢIA TRUPE GRĂNICERI 1953 1959 3753
3001 DIRECŢIA VETERINARĂ 1932 1953 579
2316 DIVIZIA 1 GARDĂ (DIVIZIA DE GARDĂ) 1933 1947 1947
DIVIZIA AERIANĂ NR.1 (COMANDAMENTUL
2352 1928 1935 238
DIVIZIEI 1 AERIENE)
DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1
2325 1945 1959 431
(COMPANIA 46 TRANSMISIUNI)
DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16 *
2328 1944 1979 1484
PLOIEŞTI
2326 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1949 1951 377
DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.34 *
2329 1961 1979 1611
TIMIŞOARA
2330 1951 1958 1465
TÂRGU JIU
2327 1959 1961 596
BRAŞOV
2331 1951 1958 753
BRAŞOV
2322 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.17 1949 1961 2670
2324 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.74 1954 1955 388
3133 DIVIZIA AVIAŢIE 1946 1949 29
2361 DIVIZIA AVIAŢIE ASALT NR.68 BRAŞOV 1952 1958 594
2350 DIVIZIA AVIAŢIE NR.1 1949 1951 257
3221 DIVIZIA AVIAŢIE NR.70 1978 1979 104 *
2357 DIVIZIA AVIAŢIE TEHNICĂ NR.34 BUCUREŞTI 1953 1954 29
DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU REACŢIE
2358 1952 1958 529
NR.66 CRAIOVA
112

Denumire fond Obs.
2353 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.15 1955 1956 54
DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ
2355 1952 1958 567
NR.23 BUCUREŞTI-BRAŞOV
DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ
2360 1951 1959 737
NR.97 (3; 34)
DIVIZIA BLINDATĂ "TUDOR VLADIMIRESCU"
2319 1947 1949 410
DEBREŢIN
DIVIZIA BLINDATĂ NR.1 (DIVIZIA
2318 1941 1944 1017
MOTOMECANIZATĂ NR.1)
2340 DIVIZIA CAVALERIE NR.1 1913 1947 2348
2368 DIVIZIA DE DUNĂRE 1897 1943 1328
2366 DIVIZIA DE MARE 1904 1943 1294
2369 DIVIZIA FORTIFICAŢII NR.1 1942 1943 1081
DIVIZIA GARDĂ NR.2 (DETAŞAMENTUL MIXT
2317 1940 1943 282
GRĂNICERESC)
2362 DIVIZIA GRĂNICERI NR.1 TIMIŞOARA 1933 1955 2786
2363 DIVIZIA GRĂNICERI NR.2 1951 1953 621
2262 DIVIZIA INFANTERIE NR.1 1877 1944 5206
DIVIZIA INFANTERIE NR.1 "TUDOR
2305 1943 1947 706
DIVIZIA INFANTERIE NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI
2264 1945 1949 1049
CRIŞAN"
113

Denumire fond Obs.
2267 DIVIZIA INFANTERIE NR.4/24 1943 1944 126
2367 DIVIZIA MARITIMĂ NR.42 1962 1966 275
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.1 "TUDOR *
2306 1959 1979 2019
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.10 "ŞTEFAN CEL *
2309 1959 1974 2834
MARE" IAŞI
2310 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.11 "CAREI" ORADEA 1959 1971 784
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.18 "DECEBAL"
2311 1959 1974 1287
TIMIŞOARA
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.2 "MIHAI VITEAZUL" *
3162 1961 1979 864
CRAIOVA
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.37 "TUDOR
2313 1954 1958 1138
VLADIMIRESCU" BUCUREŞTI
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.49 BASARABI-
2314 1951 1957 1372
CONSTANŢA
DIVIZIA MECANIZATĂ NR.6 "HORIA CLOŞCA ŞI
2307 1959 1960 236
CRIŞAN"
3113 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.67 BRĂILA 1968 1979 1038
2374 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.81 DEJ 1968 1975 603
2308 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9 "MĂRĂŞEŞTI" 1957 1974 1057
2315 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.91 1954 1958 749
2338 DIVIZIA MUNTE NR.4 1942 1945 1310
2370 DIVIZIA PAZĂ NR.1 1942 1943 408
2371 DIVIZIA PAZĂ NR.2 1942 1943 357
2372 DIVIZIA PAZĂ NR.3 1942 1943 158
114

Denumire fond Obs.
3151 DIVIZIA TANCURI NR.57 BUCUREŞTI 1968 1979 784 *
DIVIZIA TANCURI NR.6 "HORIA, CLOŞCA ŞI
2320 1961 1977 943
CRIŞAN" TÂRGU MUREŞ
2321 DIVIZIA TANCURI NR.75 1951 1955 628
2373 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.1 1917 1918 6
3125 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.4 1916 1917 5
2335 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1918 1951 3534
3124/1 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.103 1944 1944 14
2333 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.14 BRAŞOV 1952 1958 1884
DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 (COMPANIA 38
2336 1918 1951 4313
PIONIERI MUNTE)
DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.57
2334 1951 1956 984
CARANSEBEŞ
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ
2477 1951 1952 124
INDEPENDENT MIXT NR.609 (38)
2480 1953 1957 186
INDEPENDENT NR.901
2466 1953 1955 92
INDEPENDENT TUNURI UŞOARE NR.477
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT *
3144 1970 1979 74
NR.32 GIARMATA-TIMIŞOARA
3147 1970 1979 160
NR.397 MANGALIA
3148 1970 1979 53
NR.400 VALU LUI TRAIAN
3145 1970 1979 66
NR.46 FETEŞTI
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT
2448 1949 1978 396
NR.52 (589) IANCA
3152/A 1970 1979 980
NR.62 DEVESELU-OLT
3146 1970 1979 131
NR.75 ALEXENI
3156 1970 1978 73
NR.85 BUCUREŞTI
2482 1953 1958 240
NR.941 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM
2483 1953 1957 202
NR.946 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.102
2456 1958 1978 331
(278) PLOIEŞTI
2457 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.125 1958 1961 208
2458 1951 1960 251
(203, 643)
3163 1966 1974 156
CRAIOVA
2460 1968 1977 239
TURDA
115

Denumire fond Obs.
2461 1951 1960 398
(17) CRAIOVA
2462 1951 1956 168
TIMIŞOARA
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.333 *
3153 1968 1979 275
BUCUREŞTI
2463 1952 1958 337
TIMIŞOARA
3168 1968 1974 76
BRĂILA
3063 1970 1979 251
CÂMPIA TURZII
2465 1954 1958 148
CARANSEBEŞ
2469 1951 1958 217
BUZIAŞ
2449 1951 1974 395
(341) DEJ
2473 1951 1955 96
TÂRGU MUREŞ (1)
2450 1959 1979 603
TÂRGOVIŞTE
2451 1951 1974 439
(615) ORADEA
2452 1952 1961 241
(541)
2453 1960 1971 215
TIMIŞOARA
2454 1956 1975 443
(572) BOTOŞANI
2455 1951 1974 370
NR.91(571) CONSTANŢA
2481 1952 1955 135
MANGALIA
2484 1954 1958 336
BUCUREŞTI
2486 1953 1958 228
GIARMATA
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO
2411 1949 1951 135
INDEPENDENT NR.29
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO
2441 1949 1951 94
INDEPENDENT NR.31
2376 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO NR.1 1949 1951 133
2375 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 (390) 1951 1959 518
2399 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1089 1955 1958 127
116

Denumire fond Obs.
DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.30
2381 1951 1961 261
(DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.445)
2387 1952 1958 124
(BATERIA 350 ARTILERIE ANTITANC)
2388 1952 1953 79
BRAŞOV
2391 1952 1956 139
TIMIŞOARA
2383 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.46 (343) 1956 1961 185
3175 1968 1974 255
GALAŢI
3100 1952 1957 79
2380 1951 1961 275
(DIVIZIONUL 401 ARTILERIE ANTITANC)
2436 DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 1922 1939 351
2412 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.154 1956 1960 277
DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.307 CAPUL
2414 1952 1955 131
MIDIA
DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.842
2417 1952 1956 307
EFORIE
DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT
2400 1940 1944 183
NR.37
DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT
2404 1940 1945 95
NR.61
2401 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.52 1940 1944 183
2424 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.12 1949 1951 78
2422 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.5 1923 1951 596
DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.6
2423 1923 1951 696
(DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.6)
DIVIZIONUL ARTILERIE NR.203 (DIVIZIONUL
3064 1965 1975 78
RACHETE TACTICE NR.203) CORBU
DIVIZIONUL ARTILERIE RACHETE TACTICE
2534 1965 1974 192
NR.207 LUGOJ
2406 DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE MUNTE NR.13 1949 1951 80
DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE
2407 1953 1955 207
INDEPENDENT NR.339 ROMAN
DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE NR.945
2410 1954 1958 270
LUGOJ
3070 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.324 TÂRGOVIŞTE 1967 1979 302 *
3140 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.325 CARACAL 1968 1979 109
117

Denumire fond Obs.
2535 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.326 BASARABI 1968 1974 29
2536 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.327 BACĂU 1968 1974 116
2537 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.328 TIMIŞOARA 1967 1974 223
2491 DIVIZIONUL CAVALERIE INDEPENDENT NR.10 1950 1951 117
DIVIZIONUL CERCETARE ARTILERISTICĂ
2490 1948 1955 321
NR.371 (9) MIHAI BRAVU
2515 DIVIZIONUL DISTRUGĂTOARE NR.101 (418) 1951 1960 1160
2522 DIVIZIONUL DRAGAJ FLUVIAL NR.519 1952 1957 132
2524 DIVIZIONUL DRAGAJ NR.596 CONSTANŢA 1951 1959 939
2517 DIVIZIONUL DRAGOARE BAZĂ NR.146 (596) 1960 1966 364
2518 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.174 1959 1961 111
2510 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.19 1959 1966 243
2520 DIVIZIONUL MONITOARE NR.407 1951 1956 521
DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDAJE
2514 1959 1960 88
SUBMARINE NR.95
DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDATE
2526 SIGURANŢĂ NR.1027 (DETAŞAMENTUL DE 1956 1958 278
NAVE)
DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.3
3135 1960 1974 35
DROBETA-TURNU SEVERIN
3136 1970 1974 218
GIURGIU
3139 1970 1974 67
CONSTANŢA
3138 DIVIZIONUL NAVE GRĂNICERI NR.60 BRĂILA 1969 1974 386
2418 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.1 1937 1948 1034
DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.206 *
2426 1969 1979 267
HĂLCHIU
DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.41 (100 mm) *
3149 1969 1979 423
RÂMNICU VÂLCEA
DIVIZIONUL PREGĂTIRE ECHIPAJE NAVE
3137 1972 1974 24
NR.399 GIURGIU
DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.1 *
3206 1978 1979 28
BOTENI
3192 1979 1979 7
BRAŞOV
3207 1979 1979 23
BUCŞANI
3208 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.3 1979 1979 25 *
3202 1979 1979 7
BRAŞOV
3209 1979 1979 30
MIHAI BRAVU
3210 1979 1979 26
HEREŞTI
3211 1979 1979 22
SOHATU
118

Denumire fond Obs.
3213 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.8 1979 1979 30 *
3071 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.113 PLOIEŞTI 1962 1979 533 *
2538 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.151 ORADEA 1964 1975 320
DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.180
3161 1963 1974 140
CRAIOVA
DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.950
2500 1953 1956 57
DEVESELU
2501 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.954 1953 1958 117
2502 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.957 1955 1957 61
2377 DIVIZIONUL REPERAJ NR.1 1941 1945 37
DIVIZIONUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.1
2493 1947 1948 89
(DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.2)
2494 DIVIZIONUL SPECIALITATI MOTO NR.18 1947 1948 49
2523 DIVIZIONUL SUBMARINE NR.594 MANGALIA 1951 1958 216
3215 DIVIZIONUL TEHNIC NR.10 CIOROGÂRLA 1975 1979 17 *
3214 DIVIZIONUL TEHNIC NR.9 PANTELIMON 1979 1979 20 *
2504 DIVIZIONUL TREN NR.1 1914 1931 339
DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.1
2427 1923 1951 960
(DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.1)
2428 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.2 1915 1951 1571
DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.3
2429 1922 1945 850
(DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.3)
DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.1061
2527 1955 1958 121
MANGALIA
2511 DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.50 1959 1966 210
DIVIZIONUL VEDETE BLINDATE SUBMARINE
2525 1952 1956 143
NR.640 GIURGIU
2512 DIVIZIONUL VEDETE DRAGOARE NR.88 (1074) 1957 1961 152
3065 DIVIZIONUL VEDETE NR.133 MANGALIA 1964 1970 61
DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.319
2519 1952 1958 299
MANGALIA
2513 DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.93 1960 1970 85
3377 ECONOMAT MARELE STAT MAJOR 1945 1948 57
X586 EDITURA MILITARĂ 1957 1979 869 *
3378 EDITURA MILITARĂ 1959 1974 1120
X587 EDITURA MILITARĂ (REVISTE ŞI ZIARE) 1975 1979 181 *
ESCADRILA AVIAŢIE CERCETARE NR.31 *
3380 1978 1979 103
TIMIŞOARA
ESCADRILA AVIAŢIEI CERCETARE NR.38
3363 1964 1979 305
FETEŞTI
3370 ESCADRILA DISTRUGĂTOARE 1922 1945 526
ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.1155 PALAZUL
3366 1956 1956 26
MARE-CONSTANŢA
119

Denumire fond Obs.
3364 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.256 1957 1958 89
3365 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.347 1947 1955 442
3371 ESCADRILA NAVE SIGURANŢĂ FLUVIALĂ 1948 1951 38
3369 ESCADRILA PREGĂTIRE MONITOARE 1937 1941 98
3416 FABRICA MILITARĂ CARTOGRAFIE 1951 1958 143
FABRICA MILITARĂ PRODUSE ALIMENTARE ŞI
3414 1938 1951 312
UNSORI TIMIŞOARA
3417 FARMACIA GARNIZOANA BACĂU 1928 1953 57
3439 FARMACIA MARINĂ CONSTANŢA 1941 1951 50
FILIALA DEPOZITUL DE MATERIALE SANITAR-
3437 1960 1968 87
VETERINARE NR.227
FILMOTECA MINISTERULUI APĂRĂRII *
3438 1976 1979 19
NAŢIONALE
3390 FLOTILA AEROSTAŢIE NR.1 1919 1944 521
3398 FLOTILA ASALT NR.3 1940 1951 86
FLOTILA AVIAŢIE TRANSPORT NR.50 *
3431 1971 1979 558
BUCUREŞTI
3391 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.1 1937 1945 284
FLOTILA DE DUNĂRE (BRIGADA 230 NAVE
3404 1951 1961 2360
FLUVIALE; FLOTILA 145 DE DUNĂRE)
3407 FLOTILA DE LUPTĂ 1924 1933 26
3403 FLOTILA DRAGAJ 1940 1951 142
FLOTILA DUNĂRE-RAION 71 APĂRARE
3405 1956 1960 121
CONTRA MINE
FLOTILA HIDROAVIAŢIE (GRUP AVIAŢIE
3406 1924 1944 243
MARINĂ)
3392 FLOTILA INFORMAŢII NR.1 1930 1945 597
3395 FLOTILA INFORMAŢII NR.2 (6) 1945 1949 429
3393 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.1 1938 1950 208
3560 GARNIZOANA AIUD 1920 1953 122
3561 GARNIZOANA ALBA IULIA 1921 1958 433
3562 GARNIZOANA ARAD 1919 1951 563
3563 GARNIZOANA BACĂU 1916 1954 151
3564 GARNIZOANA BALŢI 1920 1944 305
3566 GARNIZOANA BÂRLAD 1917 1957 144
3565 GARNIZOANA BAZARGIC 1930 1940 112
3567 GARNIZOANA BISTRIŢA 1923 1958 109
3568 GARNIZOANA BOTOŞANI 1915 1959 502
3571 GARNIZOANA BRĂILA 1910 1957 197
GARNIZOANA BRAŞOV (COMENDUIREA
3570 1920 1960 645
GARNIZOANEI ORAŞULUI STALIN)
3576 GARNIZOANA CĂLĂRAŞI 1923 1959 144
3580 GARNIZOANA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 1942 1952 47
120

Denumire fond Obs.
3581 GARNIZOANA CÂMPULUNG MUSCEL 1921 1955 150
3575 GARNIZOANA CARACAL 1921 1960 353
3574 GARNIZOANA CARANSEBEŞ 1922 1959 95
3585 GARNIZOANA CLUJ 1919 1959 487
3586 GARNIZOANA CRAIOVA 1904 1952 321
3588 GARNIZOANA DEJ 1920 1951 140
3589 GARNIZOANA DEVA 1921 1959 126
3590 GARNIZOANA DOROHOI 1922 1952 280
3592 GARNIZOANA FĂGĂRAŞ 1919 1958 419
3591 GARNIZOANA FĂLTICENI 1913 1952 141
3593 GARNIZOANA FOCŞANI 1928 1952 226
GARNIZOANA GALAŢI (COMENDUIREA
3594 1923 1956 341
GARNIZOANEI GALAŢI)
GARNIZOANA GIURGIU (COMENDUIREA
3596 1920 1952 126
GARNIZOANEI GIURGIU)
3597 GARNIZOANA HUSI 1919 1955 131
3598 GARNIZOANA IAŞI 1917 1957 283
3600 GARNIZOANA INEU 1936 1960 88
3601 GARNIZOANA LUGOJ 1919 1958 463
3604 GARNIZOANA MOINEŞTI 1918 1952 22
3605 GARNIZOANA ODORHEI 1919 1951 176
GARNIZOANA ORADEA (COMENDUIREA
3608 1921 1959 329
GARNIZOANEI ORADEA)
3609 GARNIZOANA ORAŞTIE 1919 1945 160
3607 GARNIZOANA ORĂVIŢA 1925 1959 102
3610 GARNIZOANA ORŞOVA 1920 1951 202
3611 GARNIZOANA PIATRA NEAMŢ 1929 1950 91
3612 GARNIZOANA PITEŞTI 1919 1955 431
3614 GARNIZOANA RĂDĂUŢI 1920 1950 232
3616 GARNIZOANA RÂMNICU SĂRAT 1931 1968 97
3617 GARNIZOANA RÂMNICU VÂLCEA 1919 1955 182
3618 GARNIZOANA SATU MARE 1920 1951 212
3619 GARNIZOANA SEBEŞ ALBA 1921 1956 150
3620 GARNIZOANA SFÂNTU GHEORGHE 1921 1954 98
3621 GARNIZOANA SIBIU 1919 1958 691
3622 GARNIZOANA SIGHET 1919 1950 237
3623 GARNIZOANA SIGHIŞOARA 1929 1954 55
3626 GARNIZOANA SLATINA 1930 1953 290
3628 GARNIZOANA SUCEAVA 1922 1952 82
3634 GARNIZOANA TÂRGOVIŞTE 1919 1951 336
3631 GARNIZOANA TÂRGU JIU 1921 1955 348
GARNIZOANA TÂRGU MUREŞ (COMENDUIREA
3633 1921 1959 137
GARNIZOANEI TÂRGU MUREŞ)
3629 GARNIZOANA TECUCI 1921 1960 350
3635 GARNIZOANA TIMIŞOARA 1919 1959 1404
3638 GARNIZOANA TULCEA 1921 1955 120
3637 GARNIZOANA TURDA 1933 1952 64
3639 GARNIZOANA VASLUI 1924 1951 259
3640 GARNIZOANA ZALĂU 1924 1952 70
3471 GRUP AVIAŢIE NR.1 1916 1929 188
121

Denumire fond Obs.
3478 GRUP DESERVIRE HIDROAVIAŢIE NR.216 (1024) 1955 1959 170
3479 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.2 1937 1940 612
3481 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.3 1937 1941 416
3484 GRUPARE DEPOZITE NR.304 (1151) 1951 1961 186
3469 GRUPAREA DEPOZITE ATELIERE AERO NR.2 1945 1950 746
3499 GRUPUL APROVIZIONARE NR.57 1941 1945 96
3542 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.32 1942 1945 95
3524 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.1 1937 1945 241
3552 GRUPUL CANONIERE 1921 1943 190
3512 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.1 1939 1940 387
3491 GRUPUL INFANTERIE MOTO NR.1 1948 1949 52
3490 GRUPUL MOBIL ETAPE NR.1 1940 1943 134
GRUPUL NAVE GRĂNICERI (COMPANIA DE
3520 1919 1945 1702
ECHIPAJE)
3553 GRUPUL PAZĂ DEPOZITE 1948 1951 645
3645 GRUPUL SERVICII NR.1 1947 1948 54
3510 GRUPUL SERVICII NR.88 1941 1944 105
GRUPUL SERVICII VOLUNTARI
3495 MOTOMECANIZAT NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI 1947 1948 24
CRIŞAN"
GRUPUL SPECIALITATI MOTO NR.2 "TUDOR
3493 1947 1948 95
VLADIMIRESCU"
3494 GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.4 1947 1948 123
3644 GRUPUL VÂNĂTOARE NR.2 1945 1949 113
3541 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1923 1945 314
3527 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1930 1949 138
3467 GUVERNĂMÂNTUL BASARABIA 1941 1944 470
3749 ÎNCHISOAREA MILITARĂ JILAVA 1916 1949 829
122

Denumire fond Obs.
3724 INSPECTORATUL PROTECŢIEI MUNCII 1966 1973 51
3719 INSPECTORATUL DE PREGĂTIRE PREMILITARĂ 1934 1945 821
INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ *
X655 1958 1975 93
BUCUREŞTI - BIROUL MOBILIZARE
INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ *
X654 BUCUREŞTI (STATUL MAJOR DE PROTECŢIE 1952 1979 468
CIVILĂ)
INSPECTORATUL GENERAL AL INFANTERIEI *
3714 1922 1949 1448
ŞI VÂNĂTORILOR DE MUNTE
3707 INSPECTORATUL GENERAL AL AERONAUTICII 1923 1932 463
INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI
3706 1861 1947 1478
(DIRECŢIA APĂRARE CONTRA GAZE)
INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI
3709 1917 1949 1399
(DIRECŢIA SUPERIOARĂ A CAVALERIEI)
INSPECTORATUL GENERAL AL
3718 1939 1947 344
FORMAŢIUNILOR MOTOMECANIZATE
INSPECTORATUL GENERAL AL GENIULUI
3710 1916 1946 1689
(DIRECŢIA TRANSMISIUNI)
3715 INSPECTORATUL GENERAL AL INTENDENŢEI 1917 1949 1606
3742 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI 1942 1948 12
3716 INSPECTORATUL GENERAL AL MARINEI 1918 1947 1626
3701 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.1 1918 1948 298
3725 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 1921 1940 442
3705 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC ARMATĂ 1919 1947 1778
INSPECTORATUL MUZICII AL ARMATEI
3717 1935 1974 465
(SECŢIA MUZICILOR MILITARE)
X653 INSPECTORATUL MUZICII MILITARE 1975 1979 413 *
X656 INSTITUTUL MEDICO-MILITAR 1975 1979 1129 *
3727 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896 1951 2174
3726 INSTITUTUL MILITAR SANITAR 1920 1953 373
INSTITUTUL TEHNIC DE CERCETĂRI
3743 1959 1974 638
ŞTIINŢIFICE ŞI PROIECTĂRI-CLINCENI
ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT
3734 1950 1951 280
"RECUPERAREA" BRAGADIRU
ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT
3733 1948 1949 461
"DELABORARE" BRAGADIRU
ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ DE STAT
3732 1948 1950 256
SIBIU
ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII
3730 1951 1959 3124
NR.2 TIMIŞOARA
ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII
3731 1953 1959 2654
NR.3 PLOIEŞTI
LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARTILERIE
3807 1961 1974 163
BUCUREŞTI
LABORATORUL ARTILERISTIC AL ARMATEI
3805 1960 1978 531
BUCUREŞTI
123

Denumire fond Obs.
LABORATORUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
3785 1959 1959 7
EXPERIMENTE AVIAŢIE RADIOLOCAŢIE
LABORATORUL DE DOZIMETRIE MILITARĂ
3784 1969 1974 76
NR.212
LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARMATA
3806 1958 1974 98
A 3-A CRAIOVA
LAGĂRELE DE CONCENTRARE ALE
3810 1939 1941 0
MILITARILOR POLONEZI ÎN ROMÂNIA
3798 LICEUL MILITAR "D.A.STURDZA" CRAIOVA 1910 1948 871
LICEUL MILITAR "DIMITRIE CANTEMIR" *
3797 1949 1979 2607
BREAZA
3800 LICEUL MILITAR "GENERAL MACAROVICI" 1906 1948 841
LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" TÂRGU
3802 1921 1947 413
MUREŞ
LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBA- *
3809 1975 1979 82
IULIA
LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" GALAŢI
6632 1957 1960 260
(LICEUL MILITAR MARINĂ)
3803 LICEUL MILITAR "NICOLAE FILIPESCU" 1912 1948 625
3799 LICEUL MILITAR "REGELE FERDINAND" 1919 1945 260
LICEUL MILITAR "ŞTEFAN CEL MARE" *
3804 1924 1979 2030
CÂMPULUNG-MOLDOVENESC
3796 LICEUL MILITAR INDUSTRIAL 1940 1948 396
MANUTANŢA CENTRALĂ A ARMATEI -
3841 1907 1956 881
BUCUREŞTI
3831 MARELE CARTIER GENERAL 1913 1942 3969
X911 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA MOBILIZARE 1950 1979 296 *
MARELE STAT MAJOR SECŢIA MOBILIZARE- *
X903 1970 1979 2205
DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE
MARELE STAT MAJOR-SECŢIA COMPLETARE *
X890 MILITARI COORDONARE RECRUTARE- 1970 1979 818
ÎNCORPORĂRI
3995 MEMORIALUL HOLOCAUSTULUI 1940 1944 211
3837 MINISTERUL AGRICULTURII 1935 1946 653
MINISTERUL COORDONĂRII - STATUL MAJOR
3836 1940 1941 129
ECONOMIC
3832 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936 1940 6135
3838 MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI 1909 1948 261
MINISTRUL ADJUNCT PENTRU
3835 1949 1952 427
ADMINISTRAŢIE ŞI SPATELE ARMATEI
MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ARMAMENT ŞI
3833 1949 1953 215
TEHNICĂ
3840 MUNCA TINERETULUI ROMÂN BREAZA 1941 1945 111
OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE *
X754 1967 1979 281
CIVILĂ AL JUDEŢULUI ALBA
X755 1970 1979 14
CIVILĂ AL JUDEŢULUI ARGEŞ
OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE
X756 1965 1967 4
CIVILĂ AL JUDEŢULUI BIHOR
X757 1968 1979 137
CIVILĂ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI
124

Denumire fond Obs.
X758 1968 1979 27
CIVILĂ AL JUDEŢULUI BRĂILA
X760 1961 1979 490
CIVILĂ AL JUDEŢULUI BUZĂU
X761 1964 1979 480
CIVILĂ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN
X763 1950 1979 436
CIVILĂ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA
X764 1953 1979 86
CIVILĂ AL JUDEŢULUI GIURGIU
X765 1951 1979 2024
CIVILĂ AL JUDEŢULUI HARGHITA
X766 1954 1979 73
CIVILĂ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ
X768 1961 1979 1110
CIVILĂ AL JUDEŢULUI OLT
X769 1953 1979 571
CIVILĂ AL JUDEŢULUI PRAHOVA
X770 1968 1979 42
CIVILĂ AL JUDEŢULUI SIBIU
X771 1965 1979 94
CIVILĂ AL JUDEŢULUI SUCEAVA
X772 1972 1979 12
CIVILĂ AL JUDEŢULUI TELEORMAN
X774 1968 1979 71
CIVILĂ AL JUDEŢULUI VRANCEA
OFICIUL JURIDIC (DIRECŢIA SECRETARIAT- *
3902 1949 1979 1719
SECŢIA JURIDICĂ)
3994 OFICIUL MOBIL CALCUL - MARELE STAT MAJOR 1979 1979 150 *
ORGANIZAŢIA "ZONA 1 ODESSA" - MARELE
3991 1942 1943 636
CARTIER GENERAL
4040 PARCUL NAVELOR GRĂNICERILOR 1946 1951 590
4067 POLIGONUL DE EXPERIMENTĂRI CĂI FERATE 1971 1979 172 *
4043 POLIGONUL CENTRAL ARTILERIE CINCU 1954 1959 208
X789 POLIGONUL DE EXPERIENŢE AL ARMATEI 1975 1979 1138 *
POLIGONUL DE EXPERIENŢE STUDII ARMATĂ
4042 1927 1975 1318
SUDIŢI - JEGĂLIA
POLIGONUL DE TRAGERE ARTILERIE TANCURI
4046 1953 1975 198
AL ARMATEI A 4-A CINCU
POLIGONUL DE TRAGERE TIP 2 AL ARMATEI
4070 1956 1975 743
A 2-A SMÂRDAN
4068 POLIGONUL DE TRAGERE TIP 3 MIHAI-BRAVU 1964 1979 174 *
PORTUL MILITAR MANGALIA
4047 1960 1964 261
(DETAŞAMENTUL DE APROVIZIONARE NR.1)
X788 PRESA MILITARĂ (COLECŢIE ZIARE) 1945 1979 163 *
4039 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI 1918 1948 33
3272 PROCURATURA GENERALĂ MILITARĂ 1949 1955 160
4052 PUNCTE DE CONTROL TRECERE FRONTIERĂ 1946 1955 1208
RAION OBSERVARE TRANSMISIUNI NR.584
4913 1951 1956 233
GIURGIU
RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.46
4902 1956 1960 191
(RAION APĂRARE CONTRA MINE NR.1149)
125

Denumire fond Obs.
4903 RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.71 (1076) 1956 1960 268
4922 REDACŢIA REVISTEI "VIAŢA MILITARĂ" 1947 1974 118
X804 REGIA AUTONOMĂ ROMTEHNICĂ 1975 1979 7435 *
REGIMENTUL (DIVIZION) RACHETE *
3154 1977 1979 93
ANTIAERIENE NR.48 BUCUREŞTI
REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT
4748 1951 1958 674
INDEPENDENT NR.290
REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT *
4710 1943 1979 911
NR.15 HUNEDOARA
4711 1959 1962 253
NR.16 CONSTANŢA
4713 1959 1973 719
NR.18
4696 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1929 1951 1005
REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.11 *
4706 1949 1979 930
BRAŞOV
REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ
4723 1954 1958 515
NR.113 GIURGIU
4724 1951 1958 417
NR.121 CONSTANŢA
4725 1952 1958 601
NR.133 HUNEDOARA
4726 1951 1959 782
NR.137 PLOIEŞTI
REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.141
4727 1951 1958 615
SOMEŞENI
4728 1951 1958 625
OTOPENI
4729 1952 1959 522
FETEŞTI
4730 1952 1958 501
NR.168 PLOIEŞTI
4731 1952 1958 422
TÂRGU JIU
4732 1951 1958 171
BUCUREŞTI
4733 1951 1959 499
STREJNIC
4734 1951 1959 660
BUCUREŞTI
4736 1951 1958 348
BRAŞOV
126

Denumire fond Obs.
4737 1952 1959 545
PLOIEŞTI
4738 1952 1959 357
BUCUREŞTI
4739 1951 1958 368
TÂRGU JIU
4740 1951 1958 661
BUCUREŞTI
4741 1955 1959 288
GALAŢI
4742 1952 1959 690
PLOIEŞTI
4743 1951 1958 451
SOMEŞENI
4744 1952 1958 575
BUCUREŞTI
4745 1951 1958 679
REŞIŢA
4746 1951 1958 453
PLOIEŞTI
4747 1952 1957 349
GALAŢI
4749 1951 1956 318
PLOIEŞTI
4750 1952 1956 373
BUCUREŞTI
REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 *
4699 1941 1979 2763
MIXT PLOIEŞTI
4701 1941 1974 3866
RÂMNICU SĂRAT
4720 1964 1978 514
FLOREŞTI-CLUJ
4702 1942 1949 373
PLOIEŞTI
4965 1964 1975 387
TÂRGU JIU
4721 1964 1978 747
FLOREŞTI-CLUJ
4704 1942 1960 947
PLOIEŞTI
4966 1961 1974 396
TÂRGU JIU
4620 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 1947 1949 94
REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.24 *
4622 1948 1979 1621
LUGOJ
REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.254
4631 1952 1955 71
ARGEŞ
127

Denumire fond Obs.
4632 1952 1955 67
CARACAL
4623 1951 1979 1448
(153) ALEXANDRIA
4634 1968 1971 84
BAIA MARE
4625 1959 1977 919
BRĂILA
4935 1969 1979 515
TECUCI
REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1
4664 1923 1947 770
(DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1)
4665 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 1939 1944 244
4670 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.27 1949 1951 212
4666 1925 1947 396
4667 1930 1944 427
4668 1940 1944 268
4669 1940 1946 387
4675 REGIMENTUL ARTILERIE CETATE NR.1 1905 1917 296
REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.1
4678 1940 1949 739
(DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ)
REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.43
4679 1960 1961 247
(BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.4)
4951 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.1 1939 1943 322
4683 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.4 1940 1943 262
4673 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.2 1933 1947 631
4674 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.3 1940 1947 340
4690 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.1 1934 1947 538
4691 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.2 1940 1943 202
REGIMENTUL ARTILERIE GREA FORTIFICAŢII
4682 1939 1944 369
NR.1
4656 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.1 1946 1949 255
4659 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.8 1940 1944 139
4635 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.1 1915 1945 1110
128

Denumire fond Obs.
4933 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 1939 1944 502
4649 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 T.V. 1943 1959 503
REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.157
4653 1951 1955 101
(DIVIZIONUL ARTILERIE MOTO NR.157)
4654 1952 1959 519
BUCUREŞTI
4655 1951 1958 517
MEDGIDIA
4681 REGIMENTUL ARTILERIE MUNTE NR.116 (5) 1951 1959 962
REGIMENTUL ARTILERIE NR.1 SLATINA *
4544 1913 1979 906
(REGIMENTUL 1 ARTILERIE "REGELE CAROL I")
REGIMENTUL ARTILERIE NR.10
4553 1914 1944 530
(REGIMENTUL OBUZIERE NR.10)
4604 REGIMENTUL ARTILERIE NR.104 1943 1943 77
4605 REGIMENTUL ARTILERIE NR.111 CĂLĂRAŞI 1951 1958 592
REGIMENTUL ARTILERIE NR.117 BACĂU
4606 1951 1958 576
4607 REGIMENTUL ARTILERIE NR.126 INEU 1951 1958 684
4556 REGIMENTUL ARTILERIE NR.13 MEDGIDIA 1911 1974 1567
4609 REGIMENTUL ARTILERIE NR.142 CARANSEBEŞ 1952 1958 629
4558 1914 1946 751
4610 REGIMENTUL ARTILERIE NR.150 BUZĂU 1954 1958 196
REGIMENTUL ARTILERIE NR.16 (BRIGADA *
4559 1913 1946 1890
ARTILERIE ANTITANC NR.16) MIHAI BRAVU
REGIMENTUL ARTILERIE NR.17 (REGIMENTUL
4560 1914 1944 970
OBUZIERE NR.17)
4613 REGIMENTUL ARTILERIE NR.191 ROMAN 1956 1959 388
4614 REGIMENTUL ARTILERIE NR.197 BUZIAŞ 1951 1959 612
REGIMENTUL ARTILERIE NR.2 (REGIMENTUL 2
4545 1916 1948 875
OBUZIERE UŞOARE)
4563 REGIMENTUL ARTILERIE NR.20 ROMAN 1913 1961 1086
129

Denumire fond Obs.
REGIMENTUL ARTILERIE NR.25 "OITUZ" -
4568 1916 1979 1281
BRĂILA
REGIMENTUL ARTILERIE NR.255 PRUNDU
4616 1951 1958 645
BÂRGĂULUI
4569 REGIMENTUL ARTILERIE NR.26 INEU 1913 1974 1419
4617 REGIMENTUL ARTILERIE NR.276 TIMIŞOARA 1952 1957 514
4618 REGIMENTUL ARTILERIE NR.284 BUZĂU 1951 1956 450
4973 REGIMENTUL ARTILERIE NR.285 BRĂILA 1968 1974 315
REGIMENTUL ARTILERIE NR.298 TÂRGOVIŞTE
4619 1951 1959 574
(DIVIZIONUL ARTILERIE NR.298)
REGIMENTUL ARTILERIE NR.3 "GRIVITA"
4546 1916 1975 1214
BACĂU
REGIMENTUL ARTILERIE NR.315 ŞIMLEUL *
4957 1968 1979 231
SILVANIEI
4575 1918 1951 699
4577 1919 1940 283
4578 1919 1961 2353
(REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.35)
4579 1919 1951 1159
ARTILERIE ANTITANC NR.36)
4581 1919 1944 1087
4582 REGIMENTUL ARTILERIE NR.39 TIMIŞOARA 1919 1979 2092 *
4583 1919 1944 557
4585 1919 1960 1644
4963 REGIMENTUL ARTILERIE NR.43 1968 1979 553 *
130

Denumire fond Obs.
REGIMENTUL ARTILERIE NR.69 ŞIMLEU
4964 1959 1974 399
(REGIMENTUL 69 ARTILERIE TUNURI ARMATĂ)
4550 REGIMENTUL ARTILERIE NR.7 FLOREŞTI - CLUJ 1914 1977 1110
4603 1930 1941 611
ARTILERIE GARDĂ NR.1)
4551 1906 1944 863
OBUZIERE NR.8)
REGIMENTUL ARTILERIE NR.9 DROBETA
4552 1914 1974 2547
TURNU-SEVERIN
REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ
4684 1959 1974 195
NR.25 BRĂILA
REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ
4685 1955 1958 274
NR.54 (PLUTON 453 AUTO TRANSPORT)
4661 REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.18 (3) 1947 1950 309
4662 REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.30 1949 1950 199
4866 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.167 TURDA 1950 1958 300
4875 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.251 1951 1958 348
4876 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.263 BRAŞOV 1953 1958 272
4864 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.41 1959 1960 142
REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT
4870 1951 1953 50
NR.190 (17)
REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT
4878 1951 1958 372
NR.282 (REGIMENTUL 282 AVIAŢIE CERCETARE)
4874 REGIMENTUL AVIAŢIE CERCETARE NR.239 1949 1958 210
4868 REGIMENTUL AVIAŢIE LEGATURĂ NR.177 (9) 1949 1953 59
4846 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.2 1949 1951 137
4883 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALA BOBOC 1958 1960 189
4882 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA A II-A 1956 1957 164
4881 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA I BUZĂU 1955 1957 121
REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.108
4860 1952 1958 457
BUCUREŞTI
REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.99
4937 1959 1979 281
BUCUREŞTI
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE *
4854 1959 1979 556
BOMBARDAMENT NR.49 IANCA
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE *
4863 1959 1979 609
BOMBARDAMENT NR.67 CRAIOVA
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU
4865 1952 1958 285
REACŢIE NR.158 CRAIOVA
4845 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.1 1949 1951 94
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.135
4862 1951 1958 208
CARANSEBEŞ
131

Denumire fond Obs.
4867 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.172 (14) 1951 1958 135
4872 1952 1959 116
IANCA
4879 1951 1958 138
GIARMATA (REGIMENTUL 12 AVIAŢIE)
4847 1949 1951 125
(REGIMENTUL 3 AVIAŢIE)
4853 1959 1960 37
CARANSEBEŞ
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.57 -
4855 1959 1979 502
MIHAIL KOGĂLNICEANU
4850 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.7 1950 1951 94
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.71 *
4980 1971 1979 73
CÂMPIA TURZII
4856 1959 1979 424
FETEŞTI
4857 1959 1979 480
DEVESELU
4858 1959 1979 446
GIARMATA
4859 1959 1960 93
SILIŞTEA GUMEŞTI
REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE
4861 1951 1958 334
REACTIVĂ NR.125
REGIMENTUL CĂI FERATE NR.1 (BATALIONUL
4890 1913 1946 1112
CĂI FERATE)
REGIMENTUL CĂI FERATE NR.2 (REGIMENTUL
4891 1919 1949 1491
CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.2)
REGIMENTUL CĂI FERATE NR.3 (REGIMENTUL
4892 1941 1949 1193
CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.3) BRAŞOV
4758 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.1 1912 1948 1239
REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.1
4515 1920 1948 607
(REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ)
4517 REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.2 1939 1948 646
4757 REGIMENTUL CAVALERIE NR.1 SEBEŞ-ALBA 1949 1951 213
132

Denumire fond Obs.
4777 REGIMENTUL CAVALERIE NR.119 TÂRGOVIŞTE 1952 1954 119
4778 REGIMENTUL CAVALERIE NR.163 1949 1954 188
4759 REGIMENTUL CAVALERIE NR.2 (119) 1949 1951 284
4779 REGIMENTUL CAVALERIE NR.228 SEBEŞ - ALBA 1952 1954 230
4780 REGIMENTUL CAVALERIE NR.245 1952 1954 333
4763 REGIMENTUL CAVALERIEI NR.4 1949 1951 339
4434 REGIMENTUL DE ESCORTĂ REGALĂ 1920 1935 36
4435 REGIMENTUL DE GARDĂ CĂLARE 1935 1947 178
X810 REGIMENTUL DE GARDĂ NR.30 1959 1974 129
4426 REGIMENTUL DE MARŞ 1917 1945 224
X808 REGIMENTUL DE TRANSMISIUNI NR.47 1975 1979 697 *
REGIMENTUL DESANT PARAŞUTARE NR.60 *
4887 1964 1979 1095
(REGIMENTUL 60 PARAŞUTIŞTI) BUZĂU
REGIMENTUL ELICOPTERE NR.58 SIBIU *
4981 1976 1979 135
(ESCADRILA 115 ELICOPTERE)
4982 REGIMENTUL ELICOPTERE NR.94 ALEXENI 1965 1979 539 *
REGIMENTUL GARDĂ REPUBLICANĂ
4436 1948 1959 868
(BATALIONUL 320 INFANTERIE INDEPENDENT)
4936 REGIMENTUL GENIU (PIONIERI) NR.52 1958 1975 650
4844 REGIMENTUL GENIU AERONAUTIC 1938 1942 980
REGIMENTUL GENIU NR.1 "ALEXANDRU IOAN *
4961 1944 1979 994
CUZA" RÂMNICU VÂLCEA
4969 REGIMENTUL GENIU NR.3 BUZĂU 1969 1979 348 *
4510 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.1 1939 1940 339
4513 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.4 1940 1943 239
4514 REGIMENTUL GRĂNICERI CĂARI 1933 1937 378
4495 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.1 1912 1955 8655
4504 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.10 ORADEA 1943 1963 1840
4952 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.11 SATU MARE 1950 1956 101
4497 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.3 ORAVIŢA 1918 1955 3270
4498 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.4 TIMIŞOARA 1919 1953 3954
4501 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.7 BAIA MARE 1931 1956 4300
4503 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.9 TURNU SEVERIN 1943 1955 2967
4431 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.1 1938 1943 1269
4432 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 1939 1943 995
REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICATII NR.53
4344 1912 1943 521
(53/65)
REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ
4430 1940 1948 449
(BATALIONUL MIXT DE MARINĂ)
REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 "TUDOR
4287 1943 1948 198
VLADIMIRESCU"
REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 (REGIMENTUL
4286 1906 1951 3392
1 DOROBANŢI "DOLJ")
REGIMENTUL INFANTERIE NR.10
4301 1907 1951 2875
(REGIMENTUL 10 DOROBANŢI "PUTNA")
133

Denumire fond Obs.
REGIMENTUL INFANTERIE NR.104 ZALAU
4390 1951 1958 802
(REGIMENTUL 104 MECANIZAT)
4391 REGIMENTUL INFANTERIE NR.105 JEBEL 1919 1959 825
4392 REGIMENTUL INFANTERIE NR.106 1919 1920 24
REGIMENTUL INFANTERIE NR.107 (107/108)
4393 1919 1958 228
(REGIMENTUL 32 INFANTERIE)
4302 1906 1951 1500
(REGIMENTUL 11 DOROBANŢI "SIRET")
4396 1919 1944 252
(REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE)
REGIMENTUL INFANTERIE NR.113 "SPĂTARUL
4397 1919 1923 148
COMAN"
4303 1914 1951 1507
(REGIMENTUL 12 DOROBANŢI "CANTEMIR")
4400 1952 1959 662
4401 REGIMENTUL INFANTERIE NR.134 IAŞI 1952 1958 574
4403 REGIMENTUL INFANTERIE NR.148 GIURGIU 1951 1954 194
4407 REGIMENTUL INFANTERIE NR.173 SĂCĂLAZ 1951 1958 993
4309 1909 1959 1992
(REGIMENTUL INFANTERIE NR.288)
4408 REGIMENTUL INFANTERIE NR.185 BRĂILA 1941 1954 351
4310 1909 1951 1851
(REGIMENTUL 2 ROMANAŢI NR.19 INFANTERIE)
REGIMENTUL INFANTERIE NR.192 ROMAN-
4409 1952 1958 641
BEIUŞ
REGIMENTUL INFANTERIE NR.195 TURNU
4410 1952 1956 502
SEVERIN
4411 REGIMENTUL INFANTERIE NR.199 ORADEA 1951 1956 452
4288 1909 1945 2802
(REGIMENTUL 2 DOROBANŢI VÂLCEA)
4289 1943 1948 118
VLADIMIRESCU" PANDURI
4311 1909 1945 811
(REGIMENTUL 20 DOROBANŢI TELEORMAN)
REGIMENTUL INFANTERIE NR.209 BOCŞA
4412 1952 1956 492
ROMÂNĂ
134

Denumire fond Obs.
4414 REGIMENTUL INFANTERIE NR.219 SLOBOZIA 1952 1958 679
4313 1909 1951 1464
(REGIMENTUL 3 DÂMBOVIŢA NR.22)
4415 REGIMENTUL INFANTERIE NR.223 ZALĂU 1952 1956 362
4314 1913 1945 1444
(REGIMENTUL 5 IALOMIŢA NR.23 INFANTERIE)
4416 REGIMENTUL INFANTERIE NR.231 BOTOŞANI 1952 1956 315
4315 REGIMENTUL INFANTERIE NR.24 TECUCI 1909 1951 1365
4417 REGIMENTUL INFANTERIE NR.241 BUZĂU 1952 1958 842
4418 1951 1956 642
BECICHERECUL MIC
4316 1912 1951 1353
7 RAHOVA NR.25 "GENERALUL C. PREZAN")
4317 1906 1946 2209
(REGIMENTUL 26 DOROBANŢI "ROVINE")
4420 REGIMENTUL INFANTERIE NR.271 CARACAL 1952 1956 393
4319 1907 1951 880
(REGIMENTUL 28 INFANTERIE FORTIFICAŢII)
4421 REGIMENTUL INFANTERIE NR.280 MOINEŞTI 1952 1958 504
4423 1957 1958 166
4320 1903 1944 1787
(REGIMENTUL 8 DRAGOŞ NR.29 INFANTERIE)
4424 REGIMENTUL INFANTERIE NR.291 CĂLĂRAŞI 1952 1958 645
4425 REGIMENTUL INFANTERIE NR.293 GĂTĂIA 1952 1958 601
4290 1906 1951 2043
(REGIMENTUL 3 DOROBANŢI)
4291 1943 1947 412
VLADIMIRESCU" PANDURI
4321 1909 1946 1623
30 DOROBANŢI; REGIMENTUL 30 MUSCEL)
4324 1911 1959 1436
(REGIMENTUL 33 DOROBANŢI TULCEA)
4327 REGIMENTUL INFANTERIE NR.36 "VASILE LUPU" 1909 1947 1357
REGIMENTUL INFANTERIE NR.38 "NEAGOE
4329 1911 1959 1163
BASARAB"
REGIMENTUL INFANTERIE NR.39 "PETRU
4330 1911 1944 2050
RAREŞ"
4292 1909 1946 2116
(REGIMENTUL 4 DOROBANŢI "ARGEŞ")
135

Denumire fond Obs.
4332 1912 1941 401
(REGIMENTUL NR.41/71 INFANTERIE)
4333 1912 1941 398
(REGIMENTUL NR.42/66 INFANTERIE)
4334 REGIMENTUL INFANTERIE NR.43 (43/59) 1912 1941 440
4335 1912 1920 41
(BATALIONUL DE REZERVĂ ARGEŞ)
4338 1912 1951 201
(BATALIONUL 7 REZERVĂ)
4340 1913 1941 338
4294 1911 1944 495
4295 REGIMENTUL INFANTERIE NR.5 VOLUNTARI 1945 1948 275
4343 1913 1951 185
4345 1912 1940 591
4346 1914 1941 473
4348 1913 1938 219
(BATALIONUL NR.17 REZERVĂ )
4296 1877 1951 3535
6 DOROBANŢI "MIHAI VITEAZUL")
4354 REGIMENTUL INFANTERIE NR.63 (63/79; 63/74) 1912 1938 337
4355 1912 1940 65
4356 1913 1940 167
(REGIMENTUL 65 INFANTERIE REZERVĂ)
4357 1912 1941 230
4358 1912 1941 173
4364 1912 1941 113
4366 REGIMENTUL INFANTERIE NR.75 (75/76;75/79) 1912 1941 396
136

Denumire fond Obs.
4367 1913 1941 465
4369 1912 1943 323
(BATALIONUL 38 DE REZERVĂ)
4299 1882 1944 756
4375 1916 1940 293
(REGIMENTUL INFANTERIE BISTRIŢA)
4378 1920 1940 178
87 INFANTERIE "CEHOSLOVACIA")
4381 1919 1959 1272
90 INFANTERIE GRĂNICERI MUNTE)
4293 REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI NR.4 1945 1947 156
REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI
4297 1945 1948 347
PURTAT NR.6
4820 REGIMENTUL INFORMARE ALARMĂ NR.2 1945 1946 203
REGIMENTUL INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI
4524 1952 1959 343
NR.58
4994 REGIMENTUL JANDARMI "CETATEA ALBĂ" NR.5 1921 1924 6
4999 REGIMENTUL JANDARMI CONSTANŢA NR.11 1921 1929 159
4992 REGIMENTUL JANDARMI NR.1 CRAIOVA 1926 1928 20
4895 REGIMENTUL JANDARMI NR.2 BUCUREŞTI 1924 1925 9
4993 REGIMENTUL JANDARMI NR.4 IAŞI 1926 1929 51
4896 REGIMENTUL JANDARMI NR.6 CHIŞINĂU 1919 1924 43
REGIMENTUL JANDARMI NR.7 (COMPANIA
4996 1922 1928 23
JANDARMI TURDA)
4989 REGIMENTUL JANDARMI NR.8 BRAŞOV 1918 1929 83
4897 REGIMENTUL JANDARMI NR.9 TIMIŞOARA 1920 1928 576
4438 REGIMENTUL MECANIZAT NR.1 1959 1979 878 *
4457 REGIMENTUL MECANIZAT NR.106 ARAD 1955 1959 198
4458 REGIMENTUL MECANIZAT NR.122 SEBEŞ 1955 1958 415
4459 REGIMENTUL MECANIZAT NR.147 TOPRAISAR 1951 1959 440
REGIMENTUL MECANIZAT NR.15 "RĂZBOIENI"
4444 1959 1975 1148
(REGIMENTUL 15 INFANTERIE) IAŞI
137

Denumire fond Obs.
REGIMENTUL MECANIZAT NR.165 TÂRGU
4460 1955 1958 348
MUREŞ
REGIMENTUL MECANIZAT NR.18 "ECATERINA
4445 1959 1974 918
TEODOROIU" CARANSEBEŞ
4446 REGIMENTUL MECANIZAT NR.19 ARAD 1959 1974 681
4439 REGIMENTUL MECANIZAT NR.2 (279) 1954 1979 1822 *
4461 REGIMENTUL MECANIZAT NR.201 1957 1958 86
4447 REGIMENTUL MECANIZAT NR.21 ORADEA 1959 1974 579
4462 REGIMENTUL MECANIZAT NR.221 BISTRIŢA 1968 1975 278
4463 REGIMENTUL MECANIZAT NR.223 DEJ 1968 1976 275
4464 REGIMENTUL MECANIZAT NR.227 CLUJ-NAPOCA 1968 1977 430
4448 REGIMENTUL MECANIZAT NR.23 BEIUŞ 1959 1974 498
REGIMENTUL MECANIZAT NR.234 MIHAIL
4465 1951 1959 91
KOGĂLNICEANU
4466 REGIMENTUL MECANIZAT NR.248 CARACAL 1955 1958 345
REGIMENTUL MECANIZAT NR.26 "ROVINE" *
4962 1958 1979 790
CRAIOVA
4467 REGIMENTUL MECANIZAT NR.272 BUCUREŞTI 1954 1958 429
4967 REGIMENTUL MECANIZAT NR.282 FOCŞANI 1968 1974 362
4440 REGIMENTUL MECANIZAT NR.3 "OLT" 1959 1979 1309 *
REGIMENTUL MECANIZAT NR.301 "PETRU
4971 1968 1974 364
RAREŞ" GALAŢI
4955 REGIMENTUL MECANIZAT NR.31 PLENIŢA 1960 1979 572 *
REGIMENTUL MECANIZAT NR.32 "MIRCEA" *
4449 1960 1979 1121
TIMIŞOARA
REGIMENTUL MECANIZAT NR.321 RÂMNICU
4968 1968 1974 484
SĂRAT
REGIMENTUL MECANIZAT NR.33 "ALEXANDRU
4450 1956 1974 974
CEL BUN" BOTOŞANI
4451 REGIMENTUL MECANIZAT NR.34 CONSTANŢA 1959 1974 378
4452 REGIMENTUL MECANIZAT NR.36 "VASILE LUPU" 1959 1974 669
REGIMENTUL MECANIZAT NR.38 "NEAGOE
4453 1960 1974 810
BASARAB" - PIATRA NEAMŢ
REGIMENTUL MECANIZAT NR.4 "VOIEVODUL
4441 1959 1975 501
GELU" - ZALĂU
REGIMENTUL MECANIZAT NR.40
4454 1959 1974 408
"CĂLUGĂRENI" - MEDGIDIA
4931 REGIMENTUL MECANIZAT NR.7 PLOIEŞTI 1970 1979 613 *
4456 REGIMENTUL MECANIZAT NR.90 LUGOJ 1960 1979 1359 *
4694 REGIMENTUL MITRALIERE ARTILERIE NR.56 1958 1961 399
4692 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.1 1913 1937 464
4693 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.2 1923 1936 309
4941 REGIMENTUL PÂNDĂ AERO 1948 1950 97
4823 REGIMENTUL PIONIERI NR.1 1922 1951 1468
REGIMENTUL PIONIERI NR.159 BACĂU
4831 1922 1958 1341
(REGIMENTUL PIONIERI NR.5)
4832 REGIMENTUL PIONIERI NR.169 DEVA 1951 1959 707
4833 REGIMENTUL PIONIERI NR.198 ALBA IULIA 1952 1959 644
REGIMENTUL PIONIERI NR.2 (REGIMENTUL
4824 1925 1951 1102
PIONIERI GARDĂ)
138

Denumire fond Obs.
REGIMENTUL PIONIERI NR.221 RÂMNICU
4834 1952 1958 451
VÂLCEA
4830 REGIMENTUL PIONIERI NR.54 DEVA 1959 1977 757
4842 REGIMENTUL PONTONIERI BRĂILA 1916 1945 1183
4838 REGIMENTUL PONTONIERI NR.118 BRĂILA 1951 1979 1148 *
REGIMENTUL PONTONIERI NR.2 "EFTIMIE
4836 1961 1979 593
CROITORU" TURNU MĂGURELE (216)
REGIMENTUL PONTONIERI NR.216 TURNU
4840 1951 1958 616
MĂGURELE
4841 REGIMENTUL PONTONIERI NR.270 ALBA IULIA 1952 1958 676
REGIMENTUL PONTONIERI NR.3 (BATALIONUL
4837 1942 1951 1147
2 PONTONIERI RÂURI)
REGIMENTUL PROIECTOARE NR.115 (1)
4755 1950 1957 386
(DIVIZIONUL 115 PROIECTOARE)
REGIMENTUL PROIECTOARE NR.259 (2)
4756 1950 1957 544
(DIVIZIONUL PROIECTOARE NR.259)
REGIMENTUL RADIO NR.112 BUZĂU
4816 1950 1958 427
(REGIMENTUL RADIO NR.3)
REGIMENTUL RADIO OBSERVARE
4815 1950 1955 445
INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE NR.110
4811 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.22 (101) 1950 1965 808
4812 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.61 CRAIOVA 1950 1966 943
4813 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.87 1950 1966 1499
4947 REGIMENTUL RECRUŢI NR.1 1917 1918 61
4781 REGIMENTUL ROŞIORI NR.1 1913 1947 613
REGIMENTUL ROŞIORI NR.10 (REGIMENTUL
4790 1916 1944 273
ROŞIORI PURTAT NR.10)
REGIMENTUL ŞCOALĂ AVIAŢIE VÂNĂTOARE
4880 1954 1960 356
REACTIVĂ
REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI
4537 1949 1955 451
INDEPENDENT NR.225 (10)
REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.130
4529 1952 1958 192
BASARABI
4523 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.178 1952 1979 1404 *
4533 1949 1959 681
(18) BASARABI
4534 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.210 1951 1957 283
139

Denumire fond Obs.
4536 1954 1958 236
BUZIAŞ
4538 1952 1961 683
TURDA
REGIMENTUL TANCURI NR.1 "VLAD ŢEPEŞ" *
4516 1959 1979 1003
TÂRGOVIŞTE
4528 REGIMENTUL TANCURI NR.124 SIBIU 1954 1956 188
4521 REGIMENTUL TANCURI NR.18 BASARABI 1959 1974 301
4518 REGIMENTUL TANCURI NR.2 TÂRGU MUREŞ 1959 1977 943
4958 REGIMENTUL TANCURI NR.20 BUCUREŞTI 1968 1979 524 *
4522 REGIMENTUL TANCURI NR.21 (120) ORADEA 1955 1974 1011
4535 REGIMENTUL TANCURI NR.217 CARACAL 1955 1958 259
4959 REGIMENTUL TANCURI NR.22 BUCUREŞTI 1968 1979 422 *
4539 REGIMENTUL TANCURI NR.230 BAIA MARE 1968 1975 203
4541 REGIMENTUL TANCURI NR.236 TÂRGU MUREŞ 1951 1955 310
4543 REGIMENTUL TANCURI NR.260 1954 1955 35
4972 REGIMENTUL TANCURI NR.267 GALAŢI 1968 1974 326
4960 REGIMENTUL TANCURI NR.28 MIHAI BRAVU 1968 1979 645 *
REGIMENTUL TANCURI NR.5 "MUREŞ" - TURDA
4442 1959 1977 1037
(REGIMENTUL 5 MECANIZAT)
REGIMENTUL TANCURI NR.6 "ION BUTEANU"
4443 1959 1977 644
TURDA (REGIMENTUL 6 MECANIZAT)
REGIMENTUL TANCURI NR.63 BACĂU *
4525 1955 1979 860
(REGIMENTUL 63/632 TANCURI AUTOTUNURI)
4954 REGIMENTUL TANCURI NR.68 CARACAL 1959 1979 631
4526 REGIMENTUL TANCURI NR.75 1956 1958 204
4899 REGIMENTUL TRACŢIUNE AUTOMOBILĂ 1917 1939 66
4822 REGIMENTUL TRANSMISIUNI 1913 1932 825
REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.1 (3)
4808 1942 1949 1282
(REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO)
4809 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.2 1944 1945 245
4793 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.1 1933 1951 1640
4803 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.132 BUCUREŞTI 1952 1959 600
4805 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.161 (6) 1949 1958 526
REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.171 CLUJ-
4806 1952 1958 695
SOMEŞENI
4807 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.249 BUCUREŞTI 1951 1958 700
4798 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.45 1959 1962 298 *
REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.47
4970 1956 1974 767
(REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.112) BUZĂU
4799 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.48 1959 1979 1295 *
REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.55 SOMEŞENI-
4800 1959 1978 596
CLUJ
REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.85 (161) *
4801 1959 1979 569
BUCUREŞTI
REGIMENTUL VÂNĂTORI GARDĂ NR.9
4482 1914 1947 921
(REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ NR.9)
140

Denumire fond Obs.
4479 REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.3 1940 1944 313
REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.4
4480 1940 1944 230
(GRUP 4 VÂNĂTORI MOTO)
REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.123
4489 1949 1955 419
(REGIMENTUL 8 VÂNĂTORI MUNTE)
4483 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 1949 1952 423
4491 1949 1955 567
(REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MUNTE)
REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.235 (5)
4492 1949 1956 581
(REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.235)
4493 1949 1955 354
(REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26)
REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.288 (7)
4494 1949 1956 438
(BATALIONUL 288 VÂNĂTORI MUNTE)
REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.1
4469 1905 1948 1124
(BATALIONUL VÂNĂTORI NR.1)
4477 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.10 1916 1944 910
REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.2 (BATALIONUL
4470 1913 1949 688
VÂNĂTORI NR.2)
4473 1910 1944 1186
VÂNĂTORI NR.5)
4474 1912 1944 1136
6 VÂNĂTORI)
4475 1910 1944 1392
4476 1913 1944 1164
REGISTRATURA GENERALĂ - MARELE STAT
4919 1900 1952 13
MAJOR
4923 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1937 1945 1189
4926 REGIUNEA 1 MILITARĂ 1947 1953 6001
4924 REGIUNEA A 2-A AERIANĂ 1937 1944 770
4927 REGIUNEA A 2-A MILITARĂ 1947 1960 18380
4925 REGIUNEA A 3-A AERIANĂ 1937 1945 811
X805 RESTAURANTUL MILITAR BUCUREŞTI 1955 1979 1679 *
X815 RESTAURANTUL MILITAR CLUJ 1957 1979 150 *
X814 RESTAURANTUL MILITAR TIMIŞOARA 1963 1979 959 *
REVISTA "ROMÂNIA MILITARĂ, CULTURA
4921 1920 1958 391
MILITARĂ"
5826 SANATORIUL MILITAR "ELENA ERACLIDE" 1919 1949 162
SANATORIUL MILITAR "VASILE ROAITĂ"
5824 1929 1960 528
CONSTANŢA
5818 SANATORIUL MILITAR BAILE HERCULANE 1919 1960 1602
5819 SANATORIUL MILITAR BALOTEŞTI 1946 1948 27
5820 SANATORIUL MILITAR BORSEC 1951 1960 41
5821 SANATORIUL MILITAR BUZIAŞ 1926 1956 92
SANATORIUL MILITAR CĂLIMANEŞTI-
5823 1927 1960 161
CĂCIULATA
141

Denumire fond Obs.
SANATORIUL MILITAR DE BOLI PULMONARE
5822 1929 1938 41
BUCUREŞTI
5825 SANATORIUL MILITAR DOBRIŢA - GORJ 1939 1948 163
5827 SANATORIUL MILITAR GOVORA 1920 1960 288
5828 SANATORIUL MILITAR LĂCULEŢE 1929 1945 153
5829 SANATORIUL MILITAR OLĂNEŞTI 1925 1960 115
SANATORIUL MILITAR SINAIA (CASA
5831 1931 1960 659
MILITARĂ DE ODIHNĂ SINAIA)
5832 SANATORIUL MILITAR SLĂNIC MOLDOVA 1951 1960 338
ŞANTIERUL DE LUCRU NR.922 (ŞANTIERUL DE
5855 1955 1959 86
LUCRĂRI SPECIALE NR.1)
6671 ŞANTIERUL NAVAL MANGALIA 1957 1974 1580
ŞCOALA APLICAŢIE INFANTERIE SIBIU
6641 1925 1939 314
(ŞCOALA SPECIALĂ INFANTERIE SIBIU)
ŞCOALA AVIAŢIE NR.2 FOCŞANI (ŞCOALA
6596 1950 1953 376
OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE NR.2)
ŞCOALA CERCETARE INSTRUMENTALĂ
6644 1953 1958 30
ARTILERIE
6657 ŞCOALA CONDUCĂTORI AUTO NR.1 ROMAN 1956 1963 711
ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU PROTECŢIE *
X898 1962 1979 1438
CIVILĂ
ŞCOALA DE APLICAŢIE TRANSMISIUNI *
X899 1972 1979 780
INFORMATICĂ ŞI RĂZBOI ELECTRONIC
ŞCOALA MECANICI AVIAŢIE PIPERA
6607 1955 1958 292
(ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI)
6577 ŞCOALA MILITARĂ ARTILERIE NR.2 SIBIU 1951 1953 348
ŞCOALA MILITARĂ AVIAŢIE "AUREL VLAICU" -
6605 1954 1979 1486
BOBOC
ŞCOALA MILITARĂ DE ARTILERIE
6579 1950 1960 598
ANTIAERIANĂ BRAŞOV
ŞCOALA MILITARĂ DE MUZICĂ "IACOB *
X900 1974 1979 1306
MUREŞIANU"
6572 ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE NR.4 INEU 1952 1953 411
ŞCOALA MILITARĂ INTENDENŢĂ FINANŢE
6590 1948 1958 1173
CRAIOVA
ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI AVIAŢIE "TRAIAN
6683 1929 1952 20
VUIA" - MEDIAŞ
ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI *
6680 1961 1979 3715
"GHEORGHE LAZĂR"-SIBIU
6645 1960 1979 934
ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE
6681 1960 1979 3080
TANCURI AUTO "BASARAB I" PITEŞTI
6624 ŞCOALA MILITARĂ MUZICĂ 1949 1974 583
ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI AVIAŢIE
6603 1932 1944 162
BUCUREŞTI
ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI CHIMIE FĂGĂRAŞ
6613 1951 1961 319
- CÂMPULUNG MUSCEL
ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI GENIU RÂMNICU
6618 1920 1961 873
VÂLCEA
ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI INFANTERIE NR.3
6570 1950 1953 275
IAŞI
142

Denumire fond Obs.
ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TANCURI "MIHAI *
6623 1948 1979 5575
VITEAZUL" PITEŞTI
ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TRANSMISIUNI
6614 1949 1961 1440
(ŞCOALA MILITARĂ TRANSMISIUNI)
ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ TECUCI (ŞCOALA
6601 1924 1940 744
PILOTAJ PERFECŢIONARE)
6602 ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ ZILIŞTEA 1948 1950 232
6582 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.1 INEU 1949 1952 365
6583 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.2 BEIUŞ 1949 1953 254
6584 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.3 BREAZA 1949 1954 513
ŞCOALA MILITARĂ RADIOLOCAŢIE
6581 1952 1960 493
BUCUREŞTI
ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ DE OFIŢERI *
6580 1960 1979 1017
ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE
ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ MARINĂ
6626 1950 1961 844
(ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI MARINĂ)
ŞCOALA MILITARĂ TEHNICĂ DE ARTILERIE
6576 1948 1958 1833
SIBIU
ŞCOALA MILITARĂ TOPOGRAFIE (ŞCOALA
6617 1951 1955 98
MILITARĂ OFIŢERI TOPOGRAFIE)
ŞCOALA OFIŢERI ACTIVI INFANTERIE NR.1 *
6561 1946 1979 4854
"NICOLAE BĂLCESCU" SIBIU
6588 ŞCOALA OFIŢERI ADMINISTRAŢIE BUCUREŞTI 1922 1945 592
6575 ŞCOALA OFIŢERI ARTILERIE "CAROL I" SIBIU 1921 1974 2718
ŞCOALA OFIŢERI AVIAŢIE NR.1 SIBIU (ŞCOALA
6594 1947 1953 581
OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE)
ŞCOALA OFIŢERI CAVALERIE SIBIU (CENTRUL
6608 1910 1953 607
DE INSTRUCŢIE CAVALERIE)
ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2
6567 1920 1945 1327
"PRINCIPELE CAROL" SIBIU
ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 SFÂNTU
6566 1951 1955 697
GHEORGHE
ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ "DETAŞAMENTUL *
6564 1965 1979 1021
PĂULIŞ" NR.2 LIPOVA
ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.1
6563 1920 1945 753
(2) PLOIEŞTI
6568 1921 1945 563
BACĂU
6569 1942 1944 28
CÂMPULUNG MUSCEL
6574 1943 1945 320
INEU
6562 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.1 BUCUREŞTI 1965 1977 685
6592 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.3 BACĂU 1965 1979 870 *
ŞCOALA OFIŢERI SUBOFIŢERI REZERVĂ
6573 1942 1945 336
INFANTERIE NR.5 GALAŢI
ŞCOALA PREGĂTITOARE OFIŢERI REZERVĂ DE
6578 1920 1945 778
ARTILERIE CRAIOVA
6679 ŞCOALA SERGENŢI LUGOJ 1950 1950 3
6609 ŞCOALA SPECIALĂ CAVALERIE SIBIU 1920 1939 333
6631 ŞCOALA SPECIALIŞTI CARTNICI TULCEA 1951 1958 355
ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI AVIAŢIE NR.1
6606 1951 1953 92
GALAŢI
143

Denumire fond Obs.
6629 ŞCOALA SPECIALITĂŢI MARINĂ 1928 1947 194
ŞCOALA SUBOFIŢERI ADMINISTRAŢIE
6648 1928 1945 234
ODOBEŞTI
6643 ŞCOALA SUBOFIŢERI ARTILERIE MIHAI BRAVU 1926 1945 54
6653 ŞCOALA SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.2 1949 1962 604
6634 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 BRAŞOV 1920 1939 672
ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1
6635 1941 1947 947
FĂGĂRAŞ
6636 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE ORADEA 1920 1930 347
ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE
6638 1942 1945 359
NR.3 SIBIU
6684 1942 1943 19
NR.4 LUGOJ
6640 1943 1945 396
RADNA
ŞCOALA SUPERIOARĂ AERONAUTICĂ CIVILĂ -
6678 1971 1973 111
BOBOC
6559 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1908 1948 923
ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE "TRAIAN VUIA"-
6598 1951 1978 1217
MEDIAŞ
ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE NR.1 (ŞCOALA
6595 1924 1953 909
TEHNICĂ A AERONAUTICII)
SECRETARIAT GENERAL - MINISTERUL DE
5475 1887 1949 4420
RĂZBOI
SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPERIOR AL
5460 1924 1949 179
APĂRĂRII ŢĂRII
SECRETARIATUL GENERAL AL ÎNZESTRĂRII ŞI
5484 1947 1948 24
ADMINISTRĂRII ARMATEI
SECRETARIATUL GENERAL INSTRUCŢIE
5461 1947 1948 304
ÎNVĂŢĂMÂNT - MARELE STAT MAJOR
SECŢIA 1 ORGANIZARE MOBILIZARE (SECŢIA
5416 1876 1969 7238
ORGANIZARE-MOBILIZARE)
143/22 SECŢIA DE REPARAŢII TANCURI NR.173 1961 1975 122
SECŢIA A 2-A INFORMAŢII - MARELE STAT
5417 1876 1949 1881
MAJOR
5419 SECŢIA A 4-A DOTARE - MARELE STAT MAJOR 1914 1950 1984
SECŢIA A 5-A INSTRUCŢIE - MARELE STAT
5420 1912 1949 1163
MAJOR
5449 SECŢIA A 6-A ISTORIC 1920 1921 46
SECŢIA A 6-A TRANSPORTURI - MARELE STAT
5422 1900 1950 1853
MAJOR
SECŢIA A 8-A APĂRARE ANTIAERIANĂ A
5425 1938 1945 195
TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR
SECŢIA A 8-A COMUNICAŢII - MARELE STAT
5424 1920 1921 70
MAJOR
5450 SECŢIA A 8-A ISTORIC 1922 1927 179
SECŢIA A 10-A PLANIFICARE - MARELE STAT
5430 1924 1950 359
MAJOR
5452 SECŢIA A 11-A ISTORIC - MARELE STAT MAJOR 1949 1952 74
5423 SECŢIA A 7-A TERITORIU - MARELE STAT MAJOR 1940 1950 895
144

Denumire fond Obs.
SECŢIA A 9-A CENTRALĂ COMUNICAŢII
5429 1950 1950 48
MILITARE - MARELE STAT MAJOR
SECŢIA A 9-A ETAPE SERVICII - MARELE STAT
5427 1916 1922 37
MAJOR
SECŢIA A 9-A MĂSURI EXCEPŢIONALE -
5428 1920 1921 75
MARELE STAT MAJOR
SECŢIA A 9-A REGULAMENTE-DIRECŢIA
5426 1924 1979 984
OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR
5431 SECŢIA ADJUTANTURĂ - MARELE STAT MAJOR 1902 1950 2013
SECŢIA APĂRARE ANTIAERIANĂ A AVIAŢIEI - *
6106 1949 1979 756
MARELE STAT MAJOR
5434 SECŢIA ARHIVE - MARELE STAT MAJOR 1951 1954 64
SECŢIA ARHIVE MILITARE - MARELE STAT *
6079 1953 1979 1700
MAJOR BUCUREŞTI
X984 SECŢIA AUDIT INTERN TERITORIALĂ NR.4 1979 1979 2037 *
5433 SECŢIA AUTO - MARELE STAT MAJOR 1941 1949 41
SECŢIA CADRE (SECŢIA A 5-A CADRE) - *
5421 1950 1979 1390
MARELE STAT MAJOR
6102 SECŢIA CAZARE NR.1 BUCUREŞTI 1961 1975 750
X952 SECŢIA CAZARE NR.3 1974 1979 715 *
6099 SECŢIA CAZARE NR.3 CRAIOVA 1958 1973 4622
X953 SECŢIA CAZARE NR.4 1975 1979 169 *
X967 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI 1975 1979 490 *
6065 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI 1961 1976 622
6119 SECŢIA CAZARE SIBIU 1961 1974 1731
5436 SECŢIA CENZURĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1978 384
SECŢIA CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ *
6161 AUTOMATIZARE CONDUCERE TRUPE - 1978 1979 78
BUCUREŞTI
X964 SECŢIA COMISARIATE MILITARE 1960 1967 162
SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA UNITĂŢI -
5437 1950 1974 1942
MARELE STAT MAJOR
SECŢIA CONTROL A MINISTRULUI FORŢELOR
5481 1952 1959 73
ARMATE
6136 SECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN NR.2 1973 1979 584 *
SECŢIA COORDONARE ORGANE MILITARE *
X894 1941 1979 1477
TERITORIALE ŞI ASIGURARE RESURSE
SECŢIA DE REPARAŢII ŞI VERIFICĂRI TEHNICĂ
5887 1964 1970 44
APARATURĂ NR.339 MANGALIA
SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT
5885 1960 1977 99
NR.71 TURDA
SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ MATERIALE
5886 1974 1979 100
CHIMICE NR.263 CÂMPULUNG - ARGEŞ
SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE *
6116 1971 1979 163
INTENDENŢĂ NR.225 CÂMPULUNG MUSCEL
SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE *
6164 1978 1979 656
INTENDENŢĂ STOC NR.223 DEVA
SECŢIA ECONOMIE MILITARĂ - MARELE STAT
5446 1948 1954 143
MAJOR
5439 SECŢIA GOSPODĂRIE - MARELE STAT MAJOR 1948 1956 84
145

Denumire fond Obs.
SECŢIA ÎNZESTRARE CU MATERIALE DE *
6109 1958 1979 411
PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ
SECŢIA ÎNZESTRĂRII CU MATERIALE DE *
X959 1975 1979 188
PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ
SECŢIA MARINĂ - MARELE STAT MAJOR *
6107 (DIRECŢIA OPERAŢII-SECŢIA MARINĂ ŞI 1951 1979 551
GRĂNICERI)
SECŢIA MILITARĂ DE PE LÂNGĂ MINISTERUL
5883 1952 1962 149
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
SECŢIA ORGANIZARE EVIDENŢĂ
5440 1907 1975 3009
COMPLETARE - MARELE STAT MAJOR
SECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE NAŢIONALĂ
5444 1940 1948 356
A TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR
SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE - MARELE
6081 1959 1979 687
STAT MAJOR (SECŢIILE 1 ŞI 2 PLANIFICARE)
5432 SECŢIA POLITICĂ - MARELE STAT MAJOR 1945 1959 354
5874 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BACĂU 1953 1960 238
5876 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BRAŞOV 1953 1960 222
5877 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ CLUJ 1953 1960 234
5878 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ GALAŢI 1953 1960 221
5879 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ LUGOJ 1953 1958 133
SECŢIA PREGĂTIRE OPERATIVĂ - DIRECŢIA
5438 1949 1973 1169
OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR
5435 SECŢIA PRIZONIERI - MARELE STAT MAJOR 1913 1946 1142
5447 SECŢIA PROPAGANDĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1944 379
SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT
6118 1965 1974 173
NR.168 ORADEA
SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT
6122 1971 1974 35
NR.343 GALAŢI
6121 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.83 1961 1974 362
6074 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.179 1959 1979 1294 *
SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.256 *
6073 1963 1979 85
PLOIEŞTI
6133 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.281 1963 1979 32 *
6113 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.345 1969 1977 302
5442 SECŢIA SECRETARIAT - MARELE STAT MAJOR 1950 1979 1338 *
5445 SECŢIA STUDII ISTORICE - MARELE STAT MAJOR 1865 1947 338
6108 SECŢIA TEHNICĂ PROPAGANDĂ SPECIALĂ 1972 1974 28
5443 SECŢIA TRANSMISIUNI - MARELE STAT MAJOR 1949 1962 422
5834 SECTORUL DE LUCRU NR.1 1937 1942 669
SECTORUL DE LUCRU NR.2 - DIRECŢIA
5835 1937 1940 234
FORTIFICAŢII
5836 1939 1940 323
FORTIFICAŢII
5851 SECTORUL DE LUCRU NR.363 TIMIŞOARA 1950 1955 4094
SECTORUL DE LUCRU NR.422 (ŞANTIERUL DE
5852 1952 1955 1582
LUCRU NR.922) CONSTANŢA
5853 SECTORUL DE LUCRU NR.444 BUCUREŞTI 1953 1959 681
5838 1939 1940 707
FORTIFICAŢII
146

Denumire fond Obs.
5854 SECTORUL DE LUCRU NR.567 (3) 1951 1954 1137
SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1 *
X843 1975 1979 2926
BUCUREŞTI
SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1
6101 1953 1974 6239
BUCUREŞTI
6100 1961 1979 3498
(247) BUCUREŞTI
X844 1975 1979 10448
CLUJ
6123 1962 1974 429
CLUJ
X845 1975 1979 3580
CONSTANŢA
6104 1958 1975 1818
CONSTANŢA
X975 1979 1979 3343
BUCUREŞTI
SERVICIUL ADMINISTRATIV - MARELE STAT
5455 1930 1949 277
MAJOR
5454 SERVICIUL BIBLIOTECĂ - MARELE STAT MAJOR 1888 1954 114
SERVICIUL CAPTURI AL ARMATEI -
5463 1942 1945 264
MINISTERUL DE RĂZBOI
5482 SERVICIUL CAPTURI ŞI RECUPERĂRI - ODESSA 1941 1941 170
5457 SERVICIUL CASIERIE - MARELE STAT MAJOR 1929 1949 65
SERVICIUL CENTRAL ORDONANŢARE -
5471 1930 1948 200
3060 SERVICIUL CONTABILITĂŢII 1938 1947 4701
5458 SERVICIUL CULTURAL - MARELE STAT MAJOR 1945 1945 38
SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE
5888 1959 1961 261
CAZĂRMI NR.1 BUCUREŞTI (5; 50)
5889 1950 1955 276
CAZĂRMI NR.1 IAŞI (58)
5900 1950 1955 331
CAZĂRMI NR.10 (65) CLUJ
5901 1951 1955 278
CAZĂRMI NR.11 BACĂU
5902 1951 1955 138
CAZĂRMI NR.12 TÂRGU JIU
5903 1959 1961 182
CAZĂRMI NR.13 CONSTANŢA
5905 1951 1955 215
CAZĂRMI NR.14 GALAŢI (56)
5906 1950 1955 348
CAZĂRMI NR.15 BRAŞOV (71)
5907 1950 1955 298
CAZĂRMI NR.16 ALBA IULIA (72)
5908 1950 1955 279
CAZĂRMI NR.17 ORADEA
147

Denumire fond Obs.
5909 1950 1955 235
CAZĂRMI NR.18 SIBIU
5890 1951 1955 374
CAZĂRMI NR.2 CONSTANŢA (57;13)
5925 1959 1961 383
CAZĂRMI NR.2 PLOIEŞTI
5911 1950 1954 396
CAZĂRMI NR.21 (59) FOCŞANI
5912 1950 1953 92
CAZĂRMI NR.22 BÂRLAD
5914 1950 1953 259
CAZĂRMI NR.24 CĂLĂRAŞI
5915 1950 1953 115
CAZĂRMI NR.25 TURNU MĂGURELE
5916 1950 1955 178
CAZĂRMI NR.26 (70) BISTRIŢA
5917 1950 1955 149
CAZĂRMI NR.28 TÂRGU MUREŞ (73)
5918 1950 1955 323
CAZĂRMI NR.29 ARAD (74)
5891 1950 1955 362
CAZĂRMI NR.3 BUZĂU
6126 1959 1961 546
CAZĂRMI NR.3 CRAIOVA
5920 1950 1955 251
CAZĂRMI NR.31 CARANSEBEŞ
5921 1954 1958 192
5893 1959 1960 55
CAZĂRMI NR.4 IAŞI
5892 1950 1955 632
CAZĂRMI NR.4 PLOIEŞTI (52; 2)
5894 1950 1955 300
CAZĂRMI NR.5 BUCUREŞTI
5922 1955 1958 437
5923 1955 1958 704
5924 1955 1958 746
CAZĂRMI NR.52 PLOIEŞTI
5926 1955 1958 461
CAZĂRMI NR.53 PITEŞTI (7)
5927 1955 1958 533
CAZĂRMI NR.54 CRAIOVA (8)
5928 1955 1958 434
CAZĂRMI NR.55 BACĂU
5929 1955 1957 272
CAZĂRMI NR.56 GALAŢI
5930 1955 1958 410
5931 1955 1958 151
CAZĂRMI NR.58 IAŞI
148

Denumire fond Obs.
5932 1955 1958 264
CAZĂRMI NR.59 FOCŞANI
5895 1950 1954 314
CAZĂRMI NR.6 BUCUREŞTI (51)
5933 1955 1957 111
CAZĂRMI NR.62 BOTOŞANI
5934 1955 1958 524
CAZĂRMI NR.65 CLUJ
5935 1955 1958 619
CAZĂRMI NR.66 TIMIŞOARA
5936 1955 1957 273
CAZĂRMI NR.67 ORADEA (17)
5937 1955 1958 477
CAZĂRMI NR.68 LUGOJ
5938 1955 1959 334
CAZĂRMI NR.69 SIBIU (18)
5896 1950 1955 500
CAZĂRMI NR.7 PITEŞTI
5939 1955 1958 356
CAZĂRMI NR.70 BISTRIŢA
5940 1955 1958 359
CAZĂRMI NR.71 BRAŞOV
5941 1955 1958 506
CAZĂRMI NR.72 ALBA IULIA
5942 1955 1957 179
CAZĂRMI NR.73 TÂRGU MUREŞ
5943 1955 1956 177
CAZĂRMI NR.74 ARAD
5897 1957 1961 240
CAZĂRMI NR.8 CLUJ
5898 1950 1955 341
CAZĂRMI NR.8 CRAIOVA
5899 1950 1961 633
CAZĂRMI NR.9 TIMIŞOARA (66)
SERVICIUL DE CONTROL ŞI VERIFICĂRI -
5464 SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI 1945 1950 98
SERVICIUL DE PLANIFICARE ŞI ÎNZESTRARE A
6132 1934 1946 394
ARMATEI ŞI EVIDENŢA FONDURILOR ARMATEI
5479 SERVICIUL DREPTURI PERSONAL 1942 1949 484
5459 SERVICIUL INTENDENŢĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1948 289
SERVICIUL INTENDENŢĂ -
5472 1946 1947 22
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI
SERVICIUL INTENDENŢĂ STABILIMENTE
5478 1905 1947 538
CENTRALE
SERVICIUL ISTORIC (SECŢIA ISTORIC) -
5451 1928 1948 731
MARELE STAT MAJOR
SERVICIUL LICHIDĂRI ŞI DECONTĂRI CU
5467 1944 1947 147
TRUPELE ALIATE - MINISTERUL DE RĂZBOI
SERVICIUL MÂNUIRI BANI PUBLICI -
5480 1934 1949 626
149

Denumire fond Obs.
5453 SERVICIUL MEDICAL - MARELE STAT MAJOR 1931 1955 22
SERVICIUL RECRUTĂRI - MINISTERUL DE
5468 1899 1942 1562
RĂZBOI
SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI
5946 1944 1955 493
MILITARE IAŞI
5945 1949 1959 453
MILITARE NR.1 BUCUREŞTI
5948 1959 1959 10
MILITARE NR.16 (1) BUCUREŞTI
5949 1961 1974 285
MILITARE NR.18 CRAIOVA
5950 1960 1974 142
MILITARE NR.22 BRAŞOV
SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI *
6098 1953 1978 265
MILITARE NR.17 (2) IAŞI
SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI
6097 1968 1974 122
MILITARE NR.12 GALAŢI
SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI *
X973 1975 1979 331
MILITARE NR.17 (16)
6094 1968 1973 135
MILITARE NR.19 DEVA
6095 1951 1974 180
MILITARE NR.20 (5) TIMIŞOARA
6096 1954 1974 195
MILITARE NR.21 (6) CLUJ-NAPOCA
5498 SERVICIUL RELIGIOS - MINISTERUL DE RĂZBOI 1915 1947 334
5462 SERVICIUL REMONTEI - MINISTERUL DE RĂZBOI 1916 1947 419
SERVICIUL SECRETARIATUL GENERAL -
5456 SERVICIUL STATISTIC - MARELE STAT MAJOR 1915 1949 1046
5470 SERVICIUL STATISTIC - MINISTERUL DE RĂZBOI 1912 1945 5624
SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI -
6797 1916 1945 1598
MINISTERUL FINANŢELOR
SERVICIUL VERIFICĂRI - MINISTERUL
5466 1941 1949 651
SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" –
6070 1927 1943 22
REGIONALĂ SIBIU
SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE
5477 1931 1950 141
TELEFOANE
5491 SPATELE ARMATEI 1948 1960 3982
SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA CARBURANŢI
5496 1952 1953 133
LUBRIFIANŢI
5495 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1949 1960 1763
SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA SANITAR-
5492 1949 1960 1749
FARMACEUTICĂ VETERINARĂ
SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA
5494 1958 1960 227
TRANSPORTURI MILITARE
SPATELE ARMATEI - SECŢIA CARBURANŢI
5493 1949 1951 189
LUBRIFIANŢI
SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ "AVRAM *
X987 1971 1979 3509
IANCU" ORADEA
150

Denumire fond Obs.
SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ MILITAR *
X913 1977 1979 2047
CENTRAL
5544 SPITALUL DE CAMPANIE NR.1 1939 1945 205
SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.103
5583 1941 1945 72
ALBA IULIA
SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.104-
5584 1942 1945 113
SIGHIŞOARA
5585 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.105 MEDIAŞ 1941 1945 122
5595 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.126 BACĂU 1941 1944 101
5597 1941 1945 116
CETATEA ALBĂ
5610 1941 1941 25
BRAŞOV
5620 1941 1946 174
VATRA DORNEI
5645 1941 1945 290
FĂGĂRAŞ
5651 1941 1945 222
TÂRGU JIU
5663 1941 1946 167
CHIŞINĂU
5678 1941 1945 47
BUCUREŞTI
5679 1941 1945 94
BUCUREŞTI
5681 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.303 1941 1946 159
5684 1941 1946 117
BUCUREŞTI
5712 1941 1946 244
BUCUREŞTI
5716 1941 1945 166
BUCUREŞTI
5717 1941 1945 84
BUCUREŞTI
5735 1941 1945 132
CÂMPULUNG MUSCEL
5743 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.415 SINAIA 1941 1946 224
5771 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.467 LUGOJ 1941 1946 173
151

Denumire fond Obs.
5791 1941 1945 160
RÂMNICU VÂLCEA
5795 1941 1945 81
RÂMNICU VÂLCEA
5808 1941 1945 95
CHIŞINĂU
5809 1941 1943 149
TIGHINA
5810 1941 1945 60
CHILIA NOUĂ
5813 1941 1945 73
CETATEA ALBĂ
6117 SPITALUL LINIA 1 NR.134 CRAIOVA 1961 1975 84
SPITALUL LINIA 1 NR.145 - DIVIZIA 1 *
6072 1963 1979 42
MECANIZATĂ BUCUREŞTI
SPITALUL LINIA 1 NR.164 DE DIVIZIE-
5543 1961 1970 78
TIMIŞOARA
5504 SPITALUL MILITAR ALBA IULIA (Z.I.101) 1919 1946 354
SPITALUL MILITAR ARAD (SPITALUL DE
5501 1919 1949 347
ZONĂ INTERIOARĂ NR.109)
5502 SPITALUL MILITAR BĂLTI 1924 1944 182
5505 SPITALUL MILITAR BÂRLAD (Z.I.526) 1923 1946 347
5503 SPITALUL MILITAR BISTRIŢA 1919 1958 775
SPITALUL MILITAR BOTOŞANI (SPITALUL DE
5508 1908 1955 1451
ZONĂ INTERIOARĂ NR.144)
5507 SPITALUL MILITAR BRAD (Z.I. 268) 1942 1945 146
5509 SPITALUL MILITAR BRĂILA (Z.I.150) 1928 1949 359
5506 SPITALUL MILITAR BRAŞOV (Z.I. 160) 1919 1979 5944
5510 SPITALUL MILITAR BUZĂU (Z.I. 174) 1916 1957 1020
5511 SPITALUL MILITAR CĂLĂRAŞI (Z.I.197) 1941 1946 142
SPITALUL MILITAR CENTRAL - SECŢIA BOLI *
5500 1886 1979 45850
CONTAGIOASE
5512 SPITALUL MILITAR CERNAUTI (Z.I.129) 1919 1945 264
SPITALUL MILITAR CETATEA ALBĂ
5514 1921 1945 184
(SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.247)
5515 SPITALUL MILITAR CHIŞINĂU (Z.I. 273) 1921 1943 235
5517 SPITALUL MILITAR CLUJ 1919 1979 10450 *
5518 SPITALUL MILITAR CONSTANŢA 1922 1974 3782
X841 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 1975 1979 4893 *
5519 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 1915 1978 5789 *
5520 SPITALUL MILITAR DE OCHI - DUMBRĂVENI 1920 1938 63
5540 SPITALUL MILITAR DE OCHI TEIŞ 1916 1948 249
SPITALUL MILITAR DE OCHI-CERNĂUŢI
5513 1921 1946 333
(Z.I.401) TIMIŞ
5516 SPITALUL MILITAR DE OCHI-CHIŞINĂU 1929 1944 231
X974 SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ GALAŢI 1975 1979 4124 *
5521 SPITALUL MILITAR FOCŞANI (Z.I.431) 1923 1979 4244 *
5522 SPITALUL MILITAR GALAŢI (Z.I. NR.205) 1918 1974 1308
152

Denumire fond Obs.
5524 SPITALUL MILITAR IAŞI 1897 1979 8503 *
5526 SPITALUL MILITAR MANGALIA 1956 1960 148
5527 SPITALUL MILITAR ORADEA (Z.I.191 TURDA) 1919 1970 3178
X842 SPITALUL MILITAR PITEŞTI 1976 1979 2366 *
5528 SPITALUL MILITAR PITEŞTI (Z.I.117) 1921 1979 7957 *
5529 SPITALUL MILITAR PLOIEŞTI (Z.I. 417) 1920 1958 924
5530 SPITALUL MILITAR ROMAN (Z.I.445) 1909 1958 1143
5531 SPITALUL MILITAR SATU MARE 1921 1948 228
5532 SPITALUL MILITAR SIBIU 1914 1974 7436
5533 SPITALUL MILITAR SILISTRA 1923 1940 48
5534 SPITALUL MILITAR SLATINA 1927 1956 726
5539 SPITALUL MILITAR TÂRGOVIŞTE 1915 1959 732
5537 SPITALUL MILITAR TÂRGU MUREŞ (Z.I. 181) 1919 1958 1281
5535 SPITALUL MILITAR TIMIŞOARA (Z.I.517) 1919 1976 4948
5541 SPITALUL MILITAR TURNU SEVERIN 1916 1946 217
5542 SPITALUL MILITAR VETERINAR BUCUREŞTI 1921 1959 576
STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ *
X928 1952 1979 297
JUDEŢEAN MUREŞ
STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ
6067 1958 1967 83
ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CONSTANŢA
6068 1958 1968 61
ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CRIŞANA
6069 1958 1967 61
ANTIAERIANĂ - REGIUNEA OLTENIA
5476 STATUL MAJOR AL AERULUI 1940 1946 1484
STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE AL *
X887 1968 1979 614
COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R.
STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE *
X846 1968 1979 93
ALBA
X847 1968 1979 209
ARGEŞ
X848 1968 1979 90
BACĂU
X849 1968 1979 89
BIHOR
X850 1968 1979 108
BISTRIŢA-NĂSĂUD
X851 1968 1979 119
BOTOŞANI
X852 1968 1979 151
BRAŞOV
X960 1968 1979 152
BUCUREŞTI
X854 1968 1979 84
BUZĂU
X856 1968 1979 56
CARAŞ-SEVERIN
X857 1968 1979 79
CLUJ
X858 1968 1979 121
CONSTANŢA
153

Denumire fond Obs.
X859 1968 1979 83
COVASNA
X860 1968 1979 119
DÂMBOVIŢA
X861 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE DOLJ 1968 1979 374 *
X862 1968 1979 35
GALAŢI
X864 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE GORJ 1968 1979 152 *
X865 1968 1979 116
HARGHITA
X866 1968 1979 130
HUNEDOARA
X988 1968 1979 20
IALOMIŢA
X867 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE IAŞI 1968 1979 71 *
X879 1968 1979 27
ILFOV
X868 1968 1979 60
MEHEDINŢI
X869 1966 1979 74
MUREŞ
X870 1968 1979 90
NEAMŢ
X871 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE OLT 1968 1979 131 *
X872 1968 1979 207
PRAHOVA
X873 1968 1979 32
SĂLAJ
X874 1970 1979 32
SATU MARE
X875 1968 1979 21
SECTOR 3 BUCUREŞTI
X876 1970 1979 34
SECTOR 4 (5) BUCUREŞTI
X877 1968 1979 72
SECTOR 6 (5) BUCUREŞTI
X880 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SIBIU 1968 1979 143 *
X881 1968 1979 64
SUCEAVA
X882 1968 1979 95
TELEORMAN
X883 1968 1979 81
TIMIŞ
X884 1968 1979 49
TULCEA
X885 1968 1979 72
VASLUI
X886 1968 1979 183
VRANCEA
6066 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ ARGEŞ 1961 1979 196 *
154

Denumire fond Obs.
X931 1968 1979 126
JUDEŢEAN ALBA
X920 1952 1979 200
JUDEŢEAN ARAD
X925 1952 1979 403
JUDEŢEAN BACĂU
X946 1952 1979 195
JUDEŢEAN BIHOR
X929 1968 1979 180
JUDEŢEAN BISTRIŢA NĂSĂUD
X918 1969 1979 295
JUDEŢEAN BOTOŞANI
X939 1958 1979 386
JUDEŢEAN BRĂILA
X947 1952 1979 272
JUDEŢEAN BRAŞOV
X940 1968 1979 284
JUDEŢEAN BUZĂU
X924 1975 1979 191
JUDEŢEAN CARAŞ SEVERIN
X938 1952 1979 264
JUDEŢEAN CLUJ
X944 1952 1979 320
JUDEŢEAN CONSTANŢA
X948 1968 1979 278
JUDEŢEAN COVASNA
X942 1969 1979 331
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA
X932 1952 1979 258
JUDEŢEAN DOLJ
X937 1961 1979 244
JUDEŢEAN GALAŢI
X951 1961 1979 267
JUDEŢEAN GIURGIU
X933 1973 1979 218
JUDEŢEAN GORJ
X921 1968 1979 132
JUDEŢEAN HARGHITA
X923 1952 1979 205
JUDEŢEAN HUNEDOARA
X941 1968 1979 197
JUDEŢEAN IALOMIŢA
X919 1952 1979 326
JUDEŢEAN IAŞI
X914 1952 1979 288
JUDEŢEAN MARAMUREŞ
X943 1968 1979 227
JUDEŢEAN MEHEDINŢI
X926 1968 1979 275
JUDEŢEAN NEAMŢ
155

Denumire fond Obs.
X949 1952 1979 212
JUDEŢEAN PRAHOVA
X915 1972 1979 96
JUDEŢEAN SĂLAJ
X916 1969 1979 157
JUDEŢEAN SATU MARE
X930 1964 1979 284
JUDEŢEAN SIBIU
X917 1951 1979 233
JUDEŢEAN SUCEAVA
X950 1968 1979 212
JUDEŢEAN TELEORMAN
X922 1952 1979 300
JUDEŢEAN TIMIŞ
X935 1968 1979 199
JUDEŢEAN TULCEA
X934 1968 1979 244
JUDEŢEAN VÂLCEA
X927 1969 1979 280
JUDEŢEAN VASLUI
X936 1968 1979 242
JUDEŢEAN VRANCEA
STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - *
6138 1973 1979 182
ACADEMIA STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI
6157 INSTITUTUL AGRONOMIC "NICOLAE 1973 1979 91
BĂLCESCU" BUCUREŞTI
6152 1973 1979 83
INSTITUTUL AGRONOMIC CLUJ-NAPOCA
6146 1973 1979 82
INSTITUTUL DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
6139 INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE 1973 1979 131
BUCUREŞTI
6147 INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE 1973 1979 149
TÂRGU MUREŞ
6149 1973 1979 77
INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE IAŞI
6142 1974 1979 24
INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMIŞOARA
6137 1973 1979 207
INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI
6153 1973 1979 99
INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA
6155 1973 1979 150
INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI
6143 1974 1979 39
INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIŞOARA
6148 1973 1979 213
UNIVERSITATEA BRAŞOV
156

Denumire fond Obs.
6156 1973 1979 116
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
6151 1973 1979 96
UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA
6141 1973 1979 45
UNIVERSITATEA CRAIOVA
6145 1973 1979 30
UNIVERSITATEA GALAŢI
6150 1973 1979 80
UNIVERSITATEA IAŞI
6144 1973 1979 44
UNIVERSITATEA TIMIŞOARA
STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ *
X897 1952 1979 275
JUDEŢEAN ARGEŞ
STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ *
X888 1972 1979 269
JUDEŢEAN OLT
STATUL MAJOR GENERAL - DIRECŢIA *
X902 ORGANIZARE-MOBILIZARE ŞI PLANIFICAREA 1971 1979 1386
ÎNZESTRĂRII
X912 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA CADRE 1958 1979 1593 *
STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA *
X838 1950 1979 2646
PLANIFICARE ÎNZESTRARE-MOBILIZARE
STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA *
X976 1957 1979 1301
PLANIFICARE ŞI PREGĂTIRE OPERATIVĂ
X962 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PSIHOLOGIE 1979 1979 160 *
X909 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA RESURSE 1952 1979 590 *
STATUL MAJOR GENERAL - SERVICIUL *
X969 1952 1979 684
STRUCTURI
STATUL MAJOR GENERAL-SECŢIA SERVICIUL *
X891 1975 1979 399
LA UNITĂŢI ŞI POLIŢIE MILITARĂ
5489 STATUL MAJOR REGAL - BIROUL DECORAŢII 1916 1926 1175
6131 STUDIOUL ARTE PLASTICE AL ARMATEI 1952 1979 300 *
X901 STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI 1965 1979 1229 *
STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI
6110 1963 1974 252
(SERVICIUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI)
SUBDEPOZITUL 1160 AUTOVEHICULE STOC
6062 1956 1959 76
PIESE AUTO
SUBDEPOZITUL CENTRAL DE MUNIŢII NR.153
6080 1939 1976 505
(51,770) VLĂDENI
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA NR.50
6077 1945 1951 59
(SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA)
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII CURTIŞOARA
6011 1941 1974 884
(NR.70;136)
6014 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.11 "GURASADA" 1939 1959 158
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.140 HANU
2646 1928 1974 927
CONACHI
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.145 POJOGENI-
5994 1950 1963 342
STEJEREŢ
5998 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.166 1962 1962 9
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.169 (798)
5999 1951 1974 173
REGHIN
157

Denumire fond Obs.
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.181 (498;61)
6003 1950 1974 417
BÂRLAD
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.197 (DEPOZITUL *
3080 1959 1978 277
DE MUNIŢII NR.197) BREŢCU-COVASNA
SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.52 (836)
2671 1946 1955 283
GHEORGHIENI
6017 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII ROŞIORI DE VEDE 1942 1949 120
6078 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII VALU LUI TRAIAN 1949 1950 21
SUBDEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.887 (37)
6028 1949 1958 179
CEHUL SILVANIEI
SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE
6031 1950 1958 163
NR.521 (24) IAŞI
6033 1948 1958 113
NR.655 (28) ALBA IULIA
6036 1950 1958 119
NR.717 BISTRIŢA
6038 1950 1956 168
NR.729 (20)
6041 1950 1958 146
NR.767 (21) SATUL NOU - MEDGIDIA
6043 1953 1958 149
NR.776 BUDA-PLOIEŞTI
6045 1950 1958 125
NR.790 (19) ORADEA
6047 1948 1957 175
NR.820(18) (CENTRUL DE DISTRIBUŢIE NR.12)
6048 1948 1958 230
NR.832 (34) TÂRGU MUREŞ
6051 1951 1956 196
NR.851 (41) TIMIŞOARA
6049 1950 1958 205
NR.883 (29) LUGOJ
6054 1953 1956 72
STOC NR.952 FĂGET
6056 1953 1956 22
STOC NR.989 BUDA-PLOIEŞTI
SUBDEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢE
6020 1950 1952 23
NR.15 BUDA-PLOIEŞTI
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI
5486 1940 1947 1150
DE USCAT
5487 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI 1932 1946 11916
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL
5490 1941 1947 1535
APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI POPULAŢIEI CIVILE
5488 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 1929 1948 4621
TABĂRA INSTRUCŢIE - POLIGON TRAGERI *
6795 1959 1979 398
ANTIAERIENE MIDIA
6798 TIPOGRAFIA MILITARĂ SIBIU 1921 1979 126 *
TRIBUNALUL MILITAR AL DIVIZIEI 21
6812 1925 1940 1950
INFANTERIE
6813 TRIBUNALUL MILITAR BRAŞOV 1947 1964 61
6814 TRIBUNALUL MILITAR BUCUREŞTI 1949 1979 184 *
6815 TRIBUNALUL MILITAR CLUJ 1943 1974 278
158

Denumire fond Obs.
6816 TRIBUNALUL MILITAR CONSTANŢA 1941 1964 98
6817 TRIBUNALUL MILITAR CRAIOVA 1940 1964 131
6804 TRIBUNALUL MILITAR IAŞI 1945 1974 232
6818 TRIBUNALUL MILITAR ORADEA 1948 1958 113
6819 TRIBUNALUL MILITAR PLOIEŞTI 1952 1953 3
6820 TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA 1 MILITARĂ 1952 1953 5
TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 2-A
6821 1952 1974 198
MILITARĂ BUCUREŞTI
TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 3-A
6822 1952 1964 74
MILITARĂ CLUJ
6823 TRIBUNALUL MILITAR SIBIU 1944 1958 101
6824 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI 1952 1964 26
6826 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL TIMIŞOARA 1952 1956 32
6825 TRIBUNALUL MILITAR TIMIŞOARA 1938 1974 458
TRIBUNALUL MILITAR UNITĂŢI MINISTERUL
6827 1952 1956 20
AFACERILOR INTERNE
UNITATEA AEROFOTOGRAMETRICĂ -
6855 1950 1958 88
MARELE STAT MAJOR
X1064 UNITATEA DE CARTOGRAFIE FOTOGRAMETRIE 1975 1979 3086 *
UNITATEA DE CARTOGRAFIE
6849 1952 1976 1057
FOTOGRAMETRIE - MARELE STAT MAJOR
6848 UNITATEA DE GEODEZIE TOPOGRAFIE BUZĂU 1961 1979 1076
UNITATEA MILITARĂ TRANSPORT FEROVIAR
6850 1955 1962 94
NR.40 BUCUREŞTI
* Fondul continuă după 1979
159
Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armate

PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
Nr. fond Denumire fond/parte structurală Ani extremi Observaţii
unităţi arhivistice
microfilmate
2016 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 1949-1969 2189/57
2017 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1949-1958 2078
1916-1919;
1 ARMATA 1 2753/618
1939-1947
1 ARMATA 1 1939-1947 497/469
1914-1916;
2 ARMATA A 2-A 803/324
1939-1946
2 ARMATA A 2-A 1917-1918 11/10
3 ARMATA A 3-A 1916;1939-1940 3254/1142
3 ARMATA A 3-A 1939-1944 127/122
4 ARMATA A 4-A 1939-1947 3040/1151
4 ARMATA A 4-A 1939-1947 407/397
11 ARMATA A 9-A 1914-1918 131/122
10 ARMATA DE DOBROGEA 1916-1917 95/30
2005 ARSENALUL ARMATEI 1860-1943 4/4
7 ARSENALUL MARINEI REGALE 1939-1947 2/2
2006 ARSENALUL SIBIU 1946 1/1
AŞEZĂMÂNTUL "EFORIA
2008 1942-1945 1/1
OSTĂŞEASCĂ PENTRU MILITARI"
2291 BATALIONUL 1 JANDARMI OPERATIV 1941-1944 3
2322 BATALIONUL 1 PIONIERI 1941-1944 4
2363 BATALIONUL 1 PIONIERI MOTO 1941-1943 2
2357 BATALIONUL 1 PIONIERI MUNTE 1942-1944 4
BATALIONUL 1 VÂNĂTORI DE MUNTE
2223 1942-1945 1
SCHIORI
2224 BATALIONUL 1 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1947 8
BATALIONUL 10 INFANTERIE
2264 1942-1944 1
UŞOARĂ
BATALIONUL 10 TRANSMISIUNI
2303 1944 1
FORTIFICAŢII
2276 BATALIONUL 1000 B INDEPENDENT 1944 4
2252 BATALIONUL 101 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1
2311 BATALIONUL 1011 LUCRU 1944 1
BATALIONUL 1020 LUCRU
2312 1944-1945 1
CONSTRUCŢII
2362 BATALIONUL 104 PIONIERI MUNTE 1944 1
160
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
2307 BATALIONUL 12 PAZĂ 1942-1943 2
2308 BATALIONUL 13 PAZĂ 1942 1
2332 BATALIONUL 13 PIONIERI 1944 1
2278 BATALIONUL 14 MITRALIERE 1943-1944 1
2238 BATALIONUL 14/18 VÂNĂTORI MUNTE 1942-1944 4
2314 BATALIONUL 15 EXPLOATARE 1941-1942 1
2280 BATALIONUL 15 MITRALIERE 1941 1
2309 BATALIONUL 17 PAZĂ 1944-1945 2
2242 BATALIONUL 17/19 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1
2317 BATALIONUL 2 ADMINISTRATIV 1939-1946 1
2310 BATALIONUL 2 LUCRU 1945 1
2305 BATALIONUL 2 PAZĂ CĂI FERATE 1938-1945 6
2293 BATALIONUL 2 TRANSMISIUNI 1942-1945 9
2298 BATALIONUL 20 TRANSMISIUNI 1945 1
2302 BATALIONUL 202 TRANSMISIUNI 1944 6
2281 BATALIONUL 21/23 MITRALIERE 1939-1941 2
2304 BATALIONUL 22 CONSTRUCŢII LINII 1944-1945 3
2316 BATALIONUL 3 AUTOTRANSPORT 1942-1944 2
161
Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armatei
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
2366 BATALIONUL 4 DRUMURI 1944-1945 1
288 BATALIONUL 4 GENIU AERONAUTIC 1939-1940 1/1
2306 BATALIONUL 4 PAZĂ CĂI FERATE 1942-1944 2
2326 BATALIONUL 4/24 PIONIERI 1943-1944 1
2265 1942-1943 1
INDEPENDENT
2266 BATALIONUL 480 INFANTERIE UŞOARĂ 1942 1
2313 BATALIONUL 6 EXPLOATARE 1943-1944 1
2315 BATALIONUL 6 REPARAŢII AUTO 1945-1946 1
2260 BATALIONUL 6 VÂNĂTORI MARS 1944 1
2267 1941-1942 1
INDEPENDENT
2268 1943-1944 1
INDEPENDENT
2261 BATALIONUL 7 VÂNĂTORI 1900-1910 1
162
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
2269 BATALIONUL 720 INFANTERIE 1942-1943 1
2270 BATALIONUL 730 INFANTERIE 1942 1
2271 1942-1944 1
INDEPENDENT
2272 1939-1944 4
INDEPENDENT
2273 BATALIONUL 780 INFANTERIE 1942 1
2262 BATALIONUL 8 VÂNĂTORI 1901-1914 1
BATALIONUL 990 INDEPENDENT
2274 1944-1945 2
(FOST 1000 A)
2275 1942-1945 2
INDEPENDENT
BATALIONUL APĂRARE CONTRA
2292 1941-1942 1
GAZELOR
2263 BATALIONUL DE GARDĂ REGAL 1930-1946 1
2365 BATALIONUL DE GENIU CETATE 1905-1918 1
BATALIONUL DEPOZIT AL
244 SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL 1941-1945 1/1
AERULUI
2287 BATALIONUL FIX REGIONAL ARIEŞ 1944 1
2289 BATALIONUL FIX REGIONAL BIHOR 1944 4
2290 BATALIONUL FIX REGIONAL CLUJ 1944 2
2286 BATALIONUL FIX REGIONAL CODRU 1944-1945 3
2285 BATALIONUL FIX REGIONAL CRIŞ 1944-1945 3
2288 BATALIONUL FIX REGIONAL SOMEŞ 1943-1944 2
BATALIONUL TRUPEI MINISTERULUI
2321 1939-1947 2
DE RĂZBOI
2131 BAZA NAVALĂ MARINĂ 1924-1944 2
BIROUL REGULAMENTE ŞI BIROUL 4
245 DOTARE AL SUBSECRETARIATULUI 1943-1944 1/1
DE STAT AL MARINEI
2186 BRIGADA 1 ARTILERIE 1883-1944 3
123 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1941-1946 10/10
2216 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTICAR 1945-1948 3
2214 BRIGADA 1 ARTILERIE GARDĂ 1933-1944 2
2215 BRIGADA 1 ARTILERIE MUNTE 1933-1934 1
2182 BRIGADA 1 CARE DE LUPTĂ 1945-1946 1
2178 BRIGADA 1 GRĂNICERI 1944-1945 1
2132 BRIGADA 1 INFANTERIE 1939-1944 1
2159 BRIGADA 1 INFANTERIE GARDĂ 1939-1944 2
2163 BRIGADA 1 MIXTĂ CAVALERIE 1941-1942 1
2172 BRIGADA 1 MIXTĂ MUNTE 1939-1942 5
2184 BRIGADA 1 PIONIERI 1945 1
163
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
2171 BRIGADA 11 ROŞIORI 1916-1918 1
2177 BRIGADA 2 FORTIFICAŢII 1941-1943 4
2179 BRIGADA 2 GRĂNICERI 1919-1945 9
2160 BRIGADA 2 MIXTĂ GARDĂ 1940-1941 1
2170 BRIGADA 2 ROŞIORI 1916-1922 1
2161 BRIGADA 23 MIXTĂ INFANTERIE 1940-1941 1
2162 BRIGADA 24 MIXTĂ INFANTERIE 1940 1
2164 BRIGADA 3 CAVALERIE 1914-1941 3
2217 BRIGADA 3 GRĂNICERI 1944 1
2174 BRIGADA 3 MIXTĂ MUNTE 1941 1
2185 BRIGADA 3 PIONIERI 1942-1944 2
2154 BRIGADA 30 INFANTERIE 1940 1
164
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
2176 BRIGADA 5 VÂNĂTORI GARDĂ 1920-1938 2
2167 BRIGADA 6 CAVALERIE 1941 3
2183 BRIGADA MIXTĂ CARE DE LUPTĂ 1946-1947 1
CABINETUL INVALIZILOR,
317 ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE 1942-1945 1/1
RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE
CABINETUL INVALIZILOR,
317 ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE 1921-1943 243/15
RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE
CABINETUL MILITAR AL
316 1941-1944 29/16
CONDUCĂTORULUI STATULUI
CABINETUL MILITAR AL
316 1940-1944 25/24
CONDUCĂTORULUI STATULUI
1913-1950 2130/1740;
333 CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI
1947-1948 46/20
1831-1905;1
333 CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI 156/155
934-1947
CABINETUL ŞEFULUI MARELUI STAT
332 1917-1951 228/180
MAJOR
442 CASA MILITARĂ REGALĂ 1936-1947 15/9
3110 CASA OŞTIRII 1939-1945 2
CENTRUL DE INFORMARE
409 1944 1/1
ANTIAERIANĂ TÂRNAVA MARE
165
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
CENTRUL DE INFORMAŢII
404 1944 1/1
ANTIAERIANĂ FOCŞANI
CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL
3050 1940-1943 1
ARTILERIEI
405 1939-1946 4/4
ARTILERIEI ANTIAERIANĂ
3051 1944-1945 1
CAVALERIEI
3054 1944 1
CORPULUI DE GRĂNICERI CORABIA
3055 1921-1945 3
GENIULUI
3049 1939-1944 3
INFANTERIEI FĂGĂRAŞ
3064 1942-1945 1
TRANSMISIUNILOR
CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE
3065 1939-1943 1
CHIMICĂ ŞI GAZE
CENTRUL DE INSTRUCŢIE
3056 1944-1945 7
MOTOMECANIZAT
CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR. 5
3063 1942-1945 2
SĂRATA
3076 CERCUL DE RECRUTARE ALBA 1941 1
3077 CERCUL DE RECRUTARE CLUJ 1938-1939 1
3078 CERCUL DE RECRUTARE ROMÂN 1921-1930 1
3079 CERCUL DE RECRUTARE SIBIU 1942-1944 2
3066 CERCUL TERITORIAL BRĂILA 1945 2
3067 CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1945 1
3068 CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA 1942-1946 1
3070 CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA 1945 1
3071 CERCUL TERITORIAL ILFOV 1945-1947 2
3072 CERCUL TERITORIAL SEVERIN 1948 1
3073 CERCUL TERITORIAL TELEORMAN 1945-1946 1
3074 CERCUL TERITORIAL TULCEA 1945-1946 1
3075 CERCUL TERITORIAL VLAŞCA 1939-1946 2
AUGUST-
COLECŢIA ZIARELOR SCÂNTEIA ŞI
5252 DECEMBRIE -
ROMÂNIA LIBERĂ
1944
COLECŢIE DE DOCUMENTE DE
ARHIVĂ PRIVIND ACTIVITATEA
3146 1941-1944 -
TRUPELOR ROMÂNE ÎN PERIOADA
IUNIE 1941-AUGUST 1944
ARHIVĂ PRIVIND ARMATA 9
3147 1914-1918 -
GERMANĂ ÎN PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL 1914-1918
ARHIVĂ PRIVIND REFUGIAŢII
3145 1939-1941 43/43
MILITARI ŞI CIVILI POLONEZI ÎN
ROMÂNIA PERIOADA 1939-1941
166
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
3087 COLEGIUL MILITAR COZIA 1942-1945 1
COLEGIUL MILITAR CURTEA DE
3088 1941-1945 1
ARGEŞ
3082 COLEGIUL MILITAR NR. 2 GALAŢI 1941-1945 1
3083 COLEGIUL MILITAR NR. 3 BRAŞOV 1942-1945 1
COLEGIUL MILITAR ŞCOALA DE
3089 GOSPODĂRIE SĂTEASCĂ ROZNOV- 1943-1945 1
NEAMŢ
COLEGIUL MILITAR ŞCOALA
3084 1942-1945 1
PRIMARĂ NR. 4 TÂRGU OCNA
3085 1942-1945 1
PRIMARĂ NR. 6 ARAD
3086 1943-1945 1
PRIMARĂ NR. 7 HUŞI
1913-1942;
3047 COMANDAMENTUL 1 TERITORIAL 1289
1896-1943
331 COMANDAMENTUL 102 MUNTE 1944 1/1
329 COMANDAMENTUL 110 INFANTERIE 1943-1945 18/6
3048 COMANDAMENTUL 119 INFANTERIE 1944 1
COMANDAMENTUL AERO-MARITIM
367 1941 1/1
DOBROGEA
COMANDAMENTUL APĂRĂRII 1931-1954; 1-3008; 3008-
452
ANTIAERIENE A TERITORIULUI 1955-1959 5469/923
1943-1945;
366 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 167/53
1950; 1953
366 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1939-1945 4/4
COMANDAMENTUL ARMATEI DE
455/a 1915-1916 293/48
NORD
COMANDAMENTUL ARTILERIEI
319 1939-1945 54/51
ANTIAERIANĂ
446 1930-1936 17/10
CĂLĂREŢE
3112 1948-1968 8928/2980
FORŢELOR ARMATE
451 1916-1923 472/37
GRELE
COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD
450 1916 57/40
TURTUCAIA
COMANDAMENTUL CETĂŢII
455/c 1907-1917 121/22
BUCUREŞTI
COMANDAMENTUL
397 1941-1945 244/56
DETAŞAMENTELOR DE CĂI FERATE
COMANDAMENTUL ETAPELOR
412 1916-1918 293/32
ARMATEI A II-A
COMANDAMENTUL ETAPELOR 1916-1921;
413 111/31
ARMATEI A III-A 1941-1942
455/b 1916 194/13
ARMATEI DE NORD
411 1915-1918 346/72
ARMATEI I
167
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
COMANDAMENTUL ETAPELOR DE
328 1941-1944 1626/206
EST
COMANDAMENTUL ETAPELOR DE
328 1941-1944 6/5
EST
326 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 1945 290/115
326 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 1943-1945 12/11
COMANDAMENTUL FORŢELOR
365 1932-1956 6746/1132
AERIENE
365 1939-1945 11/10
AERIENE
COMANDAMENTUL FORŢELOR DE
448 APĂRARE INTERIOARĂ A 1940-1941 63/49
TERITORIULUI
379 1943-1951 604-117
FLUVIALE
379 1941-1950 19/17
FLUVIALE
377 1937-1951 1-737/339
MARITIME
377 1942-1950 3/3
MARITIME
381 1939-1945 87/84
NAVALE MARITIME
443 1918-1919 64/15
BASARABIEI
1913, 1916-
325 1920, 1944- 1182/247
ETAPELOR
1945
325 1944-1946 27/25
ETAPELOR
1947-1950;
1949-1958;
738/140; 2293;
3017/369 COMANDAMENTUL GENIULUI 1973-1979;
421;346; 306
1959-1967;
1968-1972
COMANDAMENTUL LITORALULUI
3046 1936-1949 827
MARITIM
COMANDAMENTUL LITORALULUI
378 1942-1949 62/56
MARITIM ŞI FLUVIAL
COMANDAMENTUL MARINEI DE
5268 RĂZBOI; ÎNALTUL STAT MAJOR AL 08-28.08.1944 6
TRUPELOR AERIENE
COMANDAMENTUL MARINEI 1877-1962;
376 12878/947
MILITARE 1942-1974
COMANDAMENTUL MARINEI
376 1946-1950 28/23
MILITARE
375 COMANDAMENTUL MARINEI REGALE 1939-1945 17/16
373 1921-1923 346/50
BASARABIEI
168
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
445 1919-1923 83/18
BASARABIEI
321 1939-1945 2204-182
CAPITALEI
321 1939-1945 18/8
CAPITALEI
3109 1944-1945 1
FABRICII EXPLOZIV-NITRAMONIA
444 1941 19/7
MUNICIPIULUI CHIŞINĂU
388 1943-1945 4/4
PORTULUI BRĂILA
390 1939-1944 1/1
PORTULUI CĂLĂRAŞI
389 1944-1945 3/3
PORTULUI CERNAVODĂ
384 1944-1945 1/1
PORTULUI DOLJ
396 1943 1/1
PORTULUI DRENCOVA
395 1944-1945 1/1
PORTULUI GRUIA
391 1941-1944 9/7
PORTULUI HÂRŞOVA
385 1939-1945 4/4
PORTULUI OLTENIŢA
392 1941-1945 3/3
PORTULUI OLTINA
386 1941-1945 8/8
PORTULUI OSTROV
393 1941 1/1
PORTULUI TULCEA
394 1940-1945 17/11
PORTULUI ZIMNICEA
323 1941 5/3
REGIUNII PETROLIFERE
322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941-1942 437/43
322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941-1942 10/3
1918; 1920;
371 COMANDAMENTUL PIONERILOR 1921; 1945; 108/9
1946
COMANDAMENTUL POMPIERILOR
410 1929-1954 68/49
MILITARI
COMANDAMENTUL PORTULUI ŞI
380 1940-1945 18/18
ZONEI CONSTANŢA
1920-1930;
COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE 1932-1933;
383 229/121
CAVALERIE 1935-1937;
1944-1945
COMANDAMENTUL ŞCOLILOR
3060 1934-1944 34/20
MARINEI
169
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
453 1921-1944 266/53
MILITARE DE ARTILERIE
454 1926-1939 247/128
MILITARE DE INFANTERIE
COMANDAMENTUL ŞCOLILOR ŞI
368 1939-1944 2/1
CENTRELOR DE AERONAUTICĂ
420 1926-1941 47/4
AERONAUTICII
382 1950-1956 1250/314
BLINDATE ŞI MECANIZATE
3111 1951-1979 2491/533
CHIMICE
455 1918-1923 288/42
COMUNICAŢII
334 1920-1921 232/69
EST
COMANDAMENTUL TRUPELOR DE 1945-1950; 1-2457; 2458-
374
GRĂNICERI 1951-1952 4946/1016
COMANDAMENTUL TRUPELOR DE 1921-1923;
449 393/30
MUNTE 1937-1940
3113 1932-1958 2486/634
TRANSMISIUNI
COMANDAMENTUL TRUPELOR DE 1920-1921;
335 162/47
VEST 1923
COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN
370 1916-1920 668/151
TRANSILVANIA
320 1943-1944 218/31
MOTOMECANIZATE
320 1944 32/21
MOTOMECANIZATE
COMANDAMENTUL ZONEI DE
324 1941-1944 158/24
FORTIFICAŢIE NĂMOLOASA-BRĂILA
COMANDAMENTUL ZONEI DE
324 FORTOFOCAŢIE NĂMOLOASA- 1944 1/1
BRĂILA
COMANDAMENTUL ZONEI
372 ÎNAINTATE FOCŞANI-NĂMOLOASA- 1911-1918 64/4
GALAŢI
3108 COMENDUIREA PIEŢII SIBIU 1941-1942 1
COMISIA CONTROLULUI DE STAT-
441 1952-1961 431-170
SECŢIA MILITARĂ
COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE -
5465 1936-1947 206/121
MALAXA - TOHAN
COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE
5449 1936-1945 136/64
"ASTRA" ARAD
COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE
5448 1936-1947 112/83
DE LA UZINELE "ASTRA" BRAŞOV
COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI
5456 1936-1947 307/167
RECEPŢIE LA UZINELE "CONCORDIA"
5464 1934-1947 262/113
RECEPŢIE REŞIŢA
170
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
5457 1937-1946 169/120
RECEPŢIE UZINELE LEMAITRE
COMISIA MILITARĂ ROMÂNA DE
5459 CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN 1921-1943 4689/733
CEHOSLOVACIA
COMISIA PENTRU CONTROLUL
387 1930-1945 177/162
FONDURILOR ÎNZESTRĂRII ARMATEI
COMISII MILITARE DE CONTROL ŞI
5463 1916-1947 606/261
RECEPŢIE DIN TARA
COMISII MILITARE ROMÂNE DE
5462 CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN 1936-1941 469/164
GERMANIA
COMISII MILITARE ROMÂNE ÎN
5461 1926-1943 115/25
POLONIA
COMISIILE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE
5458 1928-1944 2449/573
DIN FRANŢA
COMITETUL CONSULTATIV SANITAR 1890; 1916-
447 39
AL ARMATEI 1946
3080 COMPANIA 2 SANITARĂ 1942-1946 2
3081 COMPANIA 5 SANITARĂ 1941-1944 17
CONSILIUL APĂRĂRII REPUBLICII *
2977 1965-1979 52
SOCIALISTE ROMÂNIA
359 CORPUL 1 AERIAN 1943-1944 61/21
359 CORPUL 1 AERIAN 1943-1945 24/22
336 CORPUL 1 ARMATĂ 1883-1944 103/75
347 CORPUL 1 TERITORIAL 1942-1944 392
347 CORPUL 1 TERITORIAL 1920-1944 15/13
344 CORPUL 10 ARMATĂ 1939-1941 1/1
345 CORPUL 11 ARMATĂ 1940-1941 10/9
337 CORPUL 2 ARMATĂ 1916-1947 350/318
360 CORPUL 3 AERIAN 1944-1945 40/3
360 CORPUL 3 AERIAN 1944 2/2
338 CORPUL 3 ARMATĂ 1884-1945 117/68
346 CORPUL 38 ARMATĂ 1952-1958 999/192
339 CORPUL 4 ARMATĂ 1907-1947 260/227
340 CORPUL 5 ARMATĂ 1910-1945 35/35
356 CORPUL 5 MUNTE 1945-1947 4/3
341 CORPUL 6 ARMATĂ 1923-1947 190/137
342 CORPUL 7 ARMATĂ 1939-1947 173/152
343 CORPUL 8 ARMATĂ 1939-1940 3/2
1917; 1939-
354 CORPUL DE CAVALERIE 1410/636
1944
354 CORPUL DE CAVALERIE 1939-1945 52/37
171
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
361 CORPUL DE CONSTRUCŢIE 1944 1/1
355 CORPUL DE MUNTE 1940-1945 2061/452
355 CORPUL DE MUNTE 1939-1947 94/80
362 CORPUL ECHIPAJELOR FLUVIALE 1927-1944 2/1
1904-1940;
357 CORPUL GRĂNICERILOR 4161/260
1941-1944
357 CORPUL GRĂNICERILOR 1904-1946 17/16
CORPUL LUPTĂTORILOR
364 1941-1943 5/4
NAŢIONALIŞTI
358 CORPUL MOTOMECANIZAT 1944 31/16
CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI,
363 1917-1920 100/38
ARDELENI ŞI BASARABENI
CURSUL DE PREGĂTIRE OFIŢERI 1948-1949;
2989 361/43
SUPERIORI CURS SPECIAL 1949-1958
CURTEA MILITARĂ DE CASAŢIE ŞI
318 1939-1945 1/1
JUSTIŢIE
DEPARTAMENTUL APROVIZIONĂRII
491 ARMATEI (SERVICIUL DE 1949-1950 17/8
INFORMAŢII)
DEPOZITUL CENTRAL DE
3695 1944-1946 1
HARNAŞAMENT
DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE
3694 1944-1946 7
AUTO TÂRGOVIŞTE
DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE
3696 1942-1943 1
DE APĂRARE CONTRA GAZELOR
DEPOZITUL CENTRAL SANITAR DE
3693 1945 1
ARMATĂ NR. 4
DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU
3699 1944 2
GĂEŞTI
3697 1944 7
MOGOŞOAIA
3698 1944 1
SIBIU
3701 DEPOZITUL DE MUNIŢII SEBEŞ-ALBA 1940-1944 1
DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII
3700 1946 1
NR. 2
DETAŞAMENTUL 106 INFANTERIE
577 1944 1/1
FORTIFICAŢII
572 DETAŞAMENTUL 121 INFANTERIE 1944 1/1
573 DETAŞAMENTUL 123 INFANTERIE 1944 1/1
574 DETAŞAMENTUL 133 INFANTERIE 1943-1944 2/1
DETAŞAMENTUL 18 PAZĂ ZONA
571 1944 1/1
PETROLIFERĂ
578 DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA 1941-1944 10/10
579 DETAŞAMENTUL MARITIM SULINA 1939-1944 14/14
1887-1888;
1894; 1897-
481 DIRECŢIA 3 ARTILERIE 1201/190
1898; 1900-
1940
172
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
480 DIRECŢIA 4 GENIU 1882-1929 1199/60
471 DIRECŢIA 5 MARINĂ 1898-1921 476/65
470 DIRECŢIA 8 ARMAMENT 1912-1931 1095/158
DIRECŢIA AERONAUTICII
490 1942-1943 1/1
COMERCIALE
DIRECŢIA ANALIZA POLITICO- *
3571 MILITARĂ ŞI RELAŢII 1946-1979 679
INTERNATIONALE
1923-1951;
3722 DIRECŢIA APĂRĂRII ANTICHIMICE 678/278; 801/996
1925-1947
568 DIRECŢIA AUTO 1951-1953 301/34
DIRECŢIA AUTO-CARBURANŢI
501 1950-1952 392/15
(SPATELE ARMATEI)
DIRECŢIA AUTOTRACTOARE ŞI
580 1953-1958 473/6
CARBURANŢI
489 DIRECŢIA AVIAŢIEI CIVILE 1933-1945 11/9
3747 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952-1953 133/24
1905; 1906;
3589 DIRECŢIA CAVALERIEI 1909; 1911; 498/32
1913-1940
3599 DIRECŢIA COLECTĂRI 1945-1946 2
DIRECŢIA CONSTRUCŢII
3601 1935-1941 1
AERONAUTICE
498 DIRECŢIA CONSTRUCŢII NAVALE 1938-1947 19/18
DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII
477 1918-1951 3479
MILITARE
DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII
477 1939-1947 78/3
MILITARE
3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 1933-1948 1990/331
3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 1934-1946 31/29
DIRECŢIA CONTENCIOS DIN
MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI
5447 DIN SUBSECRETARIATUL DE STAT 1938-1949 882/306
PENTRU ÎNZESTRAREA ŞI
ADMINISTRAREA ARMATEI
457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 1859-1950 4211
457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 1939-1945 1/1
1898-1951;
DIRECŢIA CONTROL (DIRECŢIA 1950-1951; 1216/60; 110/31;
468
FINANCIAR INTERN) 1958-1967; 1199/460; 358
1964-1974
494 DIRECŢIA CONTROLULUI 1941 1/1
DIRECŢIA DOCURILOR GALAŢI-
500 1943-1944 1/1
BRĂILA
496 DIRECŢIA DUNĂRII MARITIME 1939-1944 1/1
566 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 1950-1958 259/34
3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1932-1941 139/67
3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1935-1941 1
3680 DIRECŢIA FINANCIARĂ 1950-1961 7030/1252
482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1916-1947 4469/679
173
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1941-1942 1
DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ
1932; 1934-
3746 TELEFON TELEGRAF - SECŢIA 688/15
1949
MILITARĂ
DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII-
DIRECŢIA COMENZI ŞI FABRICAŢII; 1963-1972;
3683 1519
DIRECŢIA TEHNICĂ ÎNZESTRARE 1973-1974
PRODUCŢIE INTERNĂ
3682 1961-1972 162/161
DIRECŢIA PLANIFICARE
3684 1969-1974 405
DIRECŢIA TEHNICĂ
DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII- 1974-1979;
3681 456; 511/581
SECŢIA SECRETARIAT 1963-1977
DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR
3563 1911-1947 1861
MILITARE
DIRECŢIA GENERALĂ A
497 STABILIMENTELOR INDUSTRIE 1943-1945 1/1
MATERIALE
487 DIRECŢIA GENIULUI AERONAUTIC 1939-1947 16/8
3678 DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1949-1961 2019/129
1910, 1912-
582 DIRECŢIA 1INFANTERIE 545/146
1938
1949-1960;
3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1763/608-3518
1901-1948
3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1930-1950 9
3679 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNT MILITAR 1957-1970 3572/165
DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII
567 1947-1949 299/6
AERONAUTICII
DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII AUTO ŞI
483 1946-1950 337/37
BLINDATE
464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 1915-1952 3790/1143
464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 1939-1951 3/2
462 DIRECŢIA LICEELOR MILITARE 1939-1945 1/1
495 DIRECŢIA MARINEI COMERCIALE 1939-1945 2/2
DIRECŢIA MATERIALELOR
488 1940-1945 1/1
AERONAUTICE
DIRECŢIA MATERIALELOR ŞI
569 1915-1918 604/102
INSTALAŢIILOR NOI
505 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 1934-1941 299/11
1941-1945;
476 DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII 999/122; 504/58
1945-1947
476 DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII 1939-1948 116/20
DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA
5426 1949-1979 392/294
AVIAŢIEI ŞI APĂRARE ANTIAERIANĂ
DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE
948/56 (ATELIERUL DE ŞTAMPILE AL 1951-1969 32/22
ARMATEI)
461 DIRECŢIA PERSONALULUI 1867-1922 3385
461 DIRECŢIA PERSONALULUI 1939-1947 87/9
174
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
DIRECŢIA PERSONALULUI -
5450 1938-1945 300/98
DIRECŢIA PORTURILOR MARITIME
499 1943-1945 1/1
CONSTANŢA
1949-1960;
469 DIRECŢIA PREGĂTIRII DE LUPTĂ 2769/386
1951-1969
3600 DIRECŢIA PROIECTARE 1951-1958 1329/54
473 DIRECŢIA REMONTEI 1916-1947 536/16
473 DIRECŢIA REMONTEI 1944-1946 24/5
504 DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE 1916-1917 62/26
DIRECŢIA SANITAR FARMACEUTICĂ
3748 1949-1960 1749/419
VETERINARĂ
DIRECŢIA SANITARĂ (CU 1885-1941;
3565 3704/571
DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR) 1941-1948
DIRECŢIA SANITARĂ (CU
3565 1917-1948 49/11
DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR)
1947-1972, *
1947-1960,
1954/1960, 966/879; 1219/361;
467 DIRECŢIA SECRETARIAT
1951-1960, 519/42; 30/19
1968-1972,
1973-79
DIRECŢIA SPECIALĂ (CONSILIUL DE
503 1952-1956 385/381
MINIŞTRI)
3591 DIRECŢIA SUBZISTENŢELOR 1941-1947 617/38
DIRECŢIA SUPERIOARĂ A
456 1939-1945 4/1
ADMINISTRAŢIEI ARMATEI
485 1916-1932 1959-58
AERONAUTICII
485 1941-1945 1/1
AERONAUTICII
474 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A ARTILERIEI 1939-1946 15/4
463 1939-1945 7/1
CONTROLULUI
472 1944-1945 3/3
INFANTERIEI
484 1917 25/2
LUCRĂRILOR DE FORTIFICAŢIE
465/ DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A 1945-1968; *
11422; 737
3570 ARMATEI 1969-1979;
DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI
475 1942-1944 651/153
COMANDAMENTUL GENIULUI
DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI 1912-1913;
475 63/13
COMANDAMENTUL GENIULUI 1939-1946
581 DIRECŢIA TANCURI ŞI AUTO 1956-1959 652/36
486 DIRECŢIA TEHNICĂ A AVIAŢIEI 1939-1945 1/1
DIRECŢIA TEHNICĂ DIN DIRECŢIA
479
GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII
DIRECŢIA TRANSPORTURILOR
570 1958-1960 227/45
MILITARE
175
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
1953-1954; 1/2190; 2191-
502 DIRECŢIA TRUPELOR DE GRĂNICERI
1955-1959 3753/1070
478 DIRECŢIA VETERINARĂ 1935-1949 11/2
3688 DIRECŢIA VETERINARĂ 1932-1953 669/186
562 DIVIZIA 1 AERIANĂ 1933-1947 2/1
563 DIVIZIA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1945-1946 27/21
549 DIVIZIA 1 BLINDATĂ 1939-1944 11/8
554 DIVIZIA 1 CAVALERIE 1937-1948 138/81
550 DIVIZIA 1 FORTIFICAŢII 1940-1943 15/13
551 DIVIZIA 1 GRĂNICERI 1939-1943 5/5
506 DIVIZIA 1 INFANTERIE 1883-1944 62/42
DIVIZIA 1 INFANTERIE VOLUNTARI
540 1943-1948 92
“TUDOR VLADIMIRESCU”
542 DIVIZIA 1 MUNTE 1939-1947 61/25
552 DIVIZIA 1 PAZĂ 1942 2/1
516 DIVIZIA 10 INFANTERIE 1924-1945 99
546 DIVIZIA 103 MUNTE 1944 5/3
548 DIVIZIA 2 GARDĂ 1940-1943 9/7
DIVIZIA 2 INFANTERIE VOLUNTARI
541 1945-1948 8/2
“HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN”
543 DIVIZIA 2 MUNTE 1932-1946 140/58
553 DIVIZIA 2 PAZĂ 1942-1943 3/2
544 DIVIZIA 3 MUNTE 1942-1945 60/37
545 DIVIZIA 4 MUNTE 1939-1944 19/18
510 DIVIZIA 4/24 INFANTERIE 1943-1944 4/4
176
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
565 DIVIZIA DE DUNĂRE 1938-1941 10/10
547 DIVIZIA DE GARDĂ 1933-1948 75/69
564 DIVIZIA DE MARE 1939-1944 13/10
DIVIZIONUL 1 ARTILERIE GREA
3651 1947 1
ANTICAR MUNTE
3687 DIVIZIONUL 1 OBUZIERE MUNTE 1943-1945 3/3
3692 DIVIZIONUL 1 SPECIALITĂŢI 1948 1
3652 DIVIZIONUL 1 TUNURI MUNTE 1922-1947 9
3637 DIVIZIONUL 104 ARTILERIE 1944 2
3686 DIVIZIONUL 105 TUNURI MUNTE 1944 1/1
DIVIZIONUL 12 ARTILERIE
608 1943-1945 3/3
ANTIAERIANĂ
3690 DIVIZIONUL 2 OBUZIERE MUNTE 1937-1947 14
609 1943-1945 6/6
ANTIAERIANĂ
3691 DIVIZIONUL 3 OBUZIERE MUNTE 1942-1943 6
611 DIVIZIONUL 42 PÂNDĂ RADIO 1943 1/1
3638 DIVIZIONUL 47 ARTILERIE GREA 1941-1943 2
606 1943-1944 3/3
ANTIAERIANĂ
DIVIZIONUL 57 ARTILERIE GREA
3650 1943-1944 2
PARTEA SEDENTARA
3626 1944-1945 2/2
INDEPENDENT
3636 DIVIZIONUL 64 ARTILERIE 1944-1945 7
607 1944-1945 5/5
ANTIAERIANĂ MOBIL
3685 DIVIZIONUL 9 TUNURI MUNTE 1943-1945 1/1
DOCUMENTE GERMANE CU PRIVIRE
5265 1916-1951 32/32
LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
177
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
DOCUMENTE PRIMITE DIN
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA
5269 1939-1940 -
PRIVIND RELAŢIILE CU FRANŢA,
IUGOSLAVIA, U.R.S.S.
668 ESCADRILA 11 RECUNOAŞTERE 1944-1945 1/1
4268 ESCADRILA 114 LEGĂTURI 1944-1945 1
669 ESCADRILA 12 OBSERVARE 1944-1945 1/1
667 ESCADRILA 2 RECUNOAŞTERE 1942-1945 4/4
675 ESCADRILA DE DISTRUGATOARE 1941-1944 13/13
676 ESCADRILA DE MONITOARE 1939-1944 16/16
674 ESCADRILA MIXTĂ AEROTRANSPORT 1944-1945 1/1
4445 FIŞIERUL RĂNIŢILOR 1941-1945 2
712 FLOTILA 1 AEROSTAŢIE 1939-1945 15/6
708 FLOTILA 1 BOMBARDAMENT 1937-1944 3/3
702 FLOTILA 1 INFORMAŢII 1916-1943 3/3
705 FLOTILA 1 VÂNĂTOARE 1939-1943 2/2
715 FLOTILA DE DRAGAJ 1941-1945 3/3
714 FLOTILA DE SIGURANŢĂ 1944 1/1
711 FLOTILA HIDROAVIAŢIE 1939-1943 1/1
713 FLOTILA NAVALĂ FLUVIALĂ 1940-1941 2/2
4656 GARNIZOANA ARAD 1947-1948 1
4658 GARNIZOANA CĂLIMĂNEŞTI 1944 1
4657 GARNIZOANA CARANSEBEŞ 1941-1942 2
4659 GARNIZOANA CERNAVODĂ 1934-1935 1
4660 GARNIZOANA CONSTANŢA 1949 2
4661 GARNIZOANA LUGOJ 1941-1942 1
4662 GARNIZOANA OCNIŢA 1928-1929 1
4663 GARNIZOANA SIBIU 1941 1
803 GRUPAREA AERIANĂ DE LUPTĂ 1941-1943 3/3
4649 GRUPUL 1 ARTILERIE MUNTE 1943-1944 6
811 GRUPUL 1 BOMBARDAMENT 1941-1945 3/3
4602 GRUPUL 1 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 13
4622 GRUPUL 10 CERCETARE 1941-1945 3
4625 GRUPUL 14 CERCETARE 1944 1
178
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
806 GRUPUL 2 VÂNĂTOARE 1944-1945 2/2
4643 GRUPUL 3 GRĂNICERI PAZĂ 1938-1945 1
814 GRUPUL 4 BOMBARDAMENT 1944 1/1
4642 GRUPUL 6 GRĂNICERI PAZĂ 1939 1
GRUPUL 6 STUKA (FLOTILA 3
5272 1943-1944 17/16
BOMBARDAMENT)
817 GRUPUL 8 ASALT 1943-1945 3/3
818 GRUPUL 8 ASALT PICAJ 1944-1945 1/1
179
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
GRUPUL AEROTRANSPORTURI
823 1942-1944 3/3
MILITARE
GRUPUL BATALIOANELOR FIXE
4647 1944 3
REGIONALE ARDEAL
736 GRUPUL DE ARMATE NR. 1 1939-1944 6/5
GRUPUL DEPOZITELOR ARTILERIEI 01.03.1945-
4653 1
ANTIAERIANĂ NR. 4 01.06.1946
4654 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 1 1942-1943 2
4655 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 2 1943-1945 2
4648 GRUPUL MARAMUREŞ 1939 12
4644 GRUPUL NAVE GRĂNICERI 1944-1945 2
GRUPUL OPERATIV AL BRIGĂZII DE
4646 1944-1945 1
CĂI FERATE ROMÂNE
4645 GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO 1942-1944 4
4616 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1939-1941 1
GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI -
841 1941-1944 470/206
CABINETUL MILITAR
4991
INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR 1915-1947 334/253
(2 inv)
INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR-
4991 1939-1945 1/1
EPISCOPIA ARMATEI
895 1923-1932 463/122
AERONAUTICII
884 ARMATEI PENTRU CULTURĂ, 1939-1948 18/14
EDUCAŢIE ŞI PROPAGANDĂ
1861;1909;1911
879 -1947;1917- 1664/181; 41/4
ARTILERIEI
1938;1941-1947
879 1944-1946 27/8
ARTILERIEI
1917-1949;
878 1941-1944; 1396/400
CAVALERIEI
1947-1949
878 1939-1945 6/6
CAVALERIEI
876 1931-1939 1/1
COMANDAMENTULUI TERITORIULUI
INSPECTORATUL GENERAL AL 1916-
880 1645/480
GENIULUI 1941;1945-1946
880 1941-1947 62/25
GENIULUI
877 1922-1949 1391/245
INFANTERIEI
877 1939-1947 3/1
INFANTERIEI
893 1917-1949 1478/241
INTENDENŢEI
882 1942-1948 12/4
JANDARMERIEI
180
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
882 1939-1949 10/2
JANDARMERIEI
892 1918-1936 1442/279
MARINEI
881 1939-1947 359/70
MOTOMECANIZĂRII
881 1944-1946 37/10
MOTOMECANIZĂRII
INSPECTORATUL GENERAL DE
4986 1918-1949 553/242
ARMATĂ NR. 2
4987 1918-1947 422/144
ARMATĂ NR. 3
894 1920-1935 99/41
ARMATĂ NR. 4
4985 1918-1948 298/109
ARMATĂ NR.1
4992 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 1921-1940 442/128
1919; 1927-
INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC
890 1941; 1946- 1301/406
AL ARMATEI
1947
890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC 1929-1941;
257/226
AL ARMATEI 1945-1947
890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC
1928-1947 180/69
AL ARMATEI
INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC
890 1948 2
AL ARMATEI
INSPECTORATUL JANDARMERIEI
888 1918-1947 3/2
SIBIU
INSPECTORATUL MUZICILOR
883 1935-1948 193/29
MILITARE
INSPECTORATUL MUZICILOR
883 1939-1945 1/1
MILITARE
INSPECTORATUL PREGĂTIRII
4988 1934-1945 821/260
PREMILITARE
INSTITUTUL DE
887 1943-1945 1/1
AEROFOTOGRAMETRIE
948/44 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896-1951 2169/400
885 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1939-1943 2/2
889 INSTITUTUL HIDROGRAFIC 1939-1945 1/1
886 INSTITUTUL SANITAR MILITAR 1939-1945 1/1
5277 LAGĂRUL DE PRIZONIERI NR. 12 1944-1945 2
5279 LEGIUNEA DE JANDARMI C.F.R. 1938-1944 1
LEGIUNEA DE JANDARMI
5278 1918-1947 1
HUNEDOARA
5274 LICEUL MILITAR "D.A. STURDZA" 1939-1945 1
LICEUL MILITAR "GENERAL DIVIZIE
5275 1939-1945 1
GH. V. MAKAROVICI" IAŞI
5276 LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" 1939-1946 1
LICEUL MILITAR "N. FILIPESCU"
5273 1939-1945 1
PREDEAL
181
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
LOCTIITORUL MINISTRULUI PENTRU
923 CONSTRUCŢIE ŞI SPATE - 1955 31/4
SECRETARIAT
LUCRĂRI DE ISTORIE MILITARĂ IN
5266 LIMBA GERMANĂ PRIMITE DIN 1682-1920 50/50
REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ
MANIFESTE ALE P.C.R. ŞI ALE
960 1919-1944 1/1
COMANDAMENTULUI SOVIETIC
949 MARELE CARTIER GENERAL 1913-1942 3969/1880
949 MARELE CARTIER GENERAL 1916-1944 135/125
948 MARELE STAT MAJOR 1858-1960 1901/1662
948/28 MARELE STAT MAJOR - BIBLIOTECA 1888-1954 114/7
MARELE STAT MAJOR - BIROUL
948/29 1896-1941 401/273
ATAŞAŢI MILITARI
948/29 MARELE STAT MAJOR - BIROUL
1909-1921 37/27
BIS ATAŞAŢI MILITARI
MARELE STAT MAJOR - BIROUL DE
948/30 1918 11/9
LEGĂTURI
MARELE STAT MAJOR - BIROUL
948/31 1944-1950 50/2
SPECIAL PLĂŢI EXTERNE
MARELE STAT MAJOR - CERCUL
948/32
ARLUS
MARELE STAT MAJOR -
948/33 COMANDAMENTUL GENERAL AL 1944-1945 171/62
TERITORIULUI
MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA
948/35 1930-1937 42/8
CURSULUI DE COMANDAMENT
948/43 1945-1952 57/1
ECONOMAT
948/36 GENERALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1937-1950 100/6
MILITAR SUPERIOR
948/37 1950-1952 154/12
JOCURILOR DE RĂZBOI
948/38 1929-1939 212/37
MANEVRELOR MILITARE
MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE; 1950; 1964;
948/55 201/11
SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA 1966-1974
UNITĂŢI
MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA *
5430 OPERAŢII - SECŢIA MARINĂ ŞI 1973-1979 125
GRĂNICERI
MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA *
5429 1946-1979 783
OPERAŢII - SECŢIA OPERAŢII
ORGANIZARE MOBILIZARE ŞI
5428 1951-1968 226
PLANIFICARE ÎNZESTRARE - SECŢIA
ORGANIZARE STATE
948/40 1950-1958 1632/410
PLANIFICARE MOBILIZARE
182
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
948/41 PLANIFICARE SECŢIA ECONOMIE 1948-1954 143/31
MILITARĂ
MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA 1951-1970;
948/54 1244/236
TOPOGRAFICA MILITARĂ 1951-1975
948/42 1951-1958 824/106
TRANSPORTURI MILITARE
MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL
948/44 1896-1951 2169/400
GEOGRAFIC MILITAR
MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL
948/44 1939-1944 16/16
GEOGRAFIC MILITAR
MARELE STAT MAJOR – ORGANIZARE,
MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE
5420 ÎNZESTRARE, SECŢIILE 1 ŞI 2 1959-1979 687/578
PLANIFICARE ŞI SECŢIA
PLANIFICARE ÎNZESTRARE
MARELE STAT MAJOR - REVISTA
948/45 1920-1958 391/52
ROMÂNIA MILITARĂ
MARELE STAT MAJOR - REVISTA
948/45 1864-1866 1
ROMÂNIA MILITARĂ
MARELE STAT MAJOR - 1924; 1927-
948/46 SECRETARIATUL CONSILIULUI 1940; 1946- 191/101
SUPERIOR DE APĂRARE A ŢĂRII 1949
MARELE STAT MAJOR -
948/47 SECRETARIATUL GENERAL PENTRU 1947-1948 314/64
INSTRUCŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 10
948/16 1924-1950 359/43
PLANIFICARE
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 (8)
948/12 1924-1958 392/12
REGULAMENTE
948/15 1950-1951 45/13
CENTRALA COMUNICAŢII MILITARE
948/13 1916-1922 37/28
ETAPE ŞI SERVICII
948/14 1920-1921 75/11
MĂSURI EXCEPŢIONALE
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA
948/1 1902-1950 2013/1211
ADJUTANTURĂ
948/17 1941-1959 323/52
CENZURĂ
948/18 COMPLETARE ŞI SERVICIUL LA 1950-1965 1686/459
UNITĂŢI
948/26 1948-1956 83/10
GOSPODĂRIE
1918-1949;
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA I 36/17; 5571/1075;
948/2 1876-1950;
ORGANIZARE, MOBILIZARE 1648
1900-1969
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA II
948/3 1876-1949 1881/1456
INFORMAŢII
183
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
1896-1950; *
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA III 1929-1951;
948/4 3135/2085; 1175
OPERAŢII 1952-1956;
1957-1979
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA IV
948/5 1914-1950 1984-631
DOTARE SERVICII
5427 1951-1979 202/202
MARINĂ
948/20 1951-1965 1347/114
ORGANIZARE STATE
948/21 1945-1959 354/73
POLITICĂ
948/22 1949-1959 673/80
PREGATIRE OPERATIVĂ
948/23 1913-1946 1142/257
PRIZONIERI
948/24 1941-1944 374/35
PROPAGANDĂ
1950-1958; *
948/25 1952-1971; 657/149; 299/12
SECRETARIAT
1972- 1979
948/27 1949-1958 342/74
TRANSMISIUNI
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V 1950-1960;
948/7 513+287/407
CADRE 1962-1979
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V
948/6 1912-1949 1163-510
INSTRUCŢIE
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VI
948/8 1900-1950 1852/840
TRANSPORTURI
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VII
948/9 1940-1950 961/481
LEGĂTURI EXTERNE TERITORIU
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII
948/10 APĂRARE A TERITORIULUI 1938-1945 195/92
ANTIAERIANĂ
MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII
948/11 1920-1921 70/10
COMUNICAŢII
MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL
948/48 1930-1973 276/34
ADMINISTRATIV
948/50 1945 38/8
CULTURAL
948/51 1941-1943 289/25
INTENDENŢEI
948/52 1922-1947 913/661
ISTORIC
948/52 1918-1954 1800
ISTORIC
948/52 1959-1979 1076
ISTORIC (SECŢIA ARHIVE)
1915-1924;
948/53 1931; 1933; 1045/358
STATISTIC
1939-1948
184
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
MARELE STAT MAJOR -DIRECŢIA 1951-1957
948/39 541/203; 932/930
ORGANIZARE MOBILIZARE 1907-1975
MEMORII ALE UNOR DEMNITARI DIN
5267 1936-1944 -
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA
946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936-1938 6062/401
946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936-1941 20/5
1933-1947;
MINISTERUL ARMAMENTULUI - 228/164; 125/88;
5466 1933-1937;
DIRECŢIA MATERIALELOR 66/25
1947-1949
MINISTERUL COORDONĂRII STAT
950 1940-1941 129/33
MAJOR ECONOMIC
MINISTERUL DE RĂZBOI-
1365 1887-1936 4420/907
SECRETARIATUL GENERAL
MINISTERUL DE RĂZBOI-
1365 1938-1945 7/5
MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI
5425 1909-1948 259/5
COMERŢULUI
947 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1939-1944 6
MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI -
5436 1938-1945 162/150
CABINETUL MINISTRULUI
ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA
5451 1937-1944 135/89
MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE
"ASTRA" ORĂŞTIE
ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA
5453 1938-1947 159/104
MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE
UZINELE "EMIL COSTINESCU"
ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI -
5454 COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE 1936-1945 300/128
CONTROL ŞI RECEPŢIE DE PE LÂNGĂ
UZINELE DIN STRĂINĂTATE
5455 1935-1943 167/60
COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE
CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN ITALIA
5468 1940-1946 288
DETAŞAMENTUL DE PAZĂ ŞI
DEPOZIT
5438 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - 1941-1946 902/296
DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ
DIRECŢIA TEHNICĂ
DIRECŢIA FABRICAŢIEI MUNIŢIEI
185
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
DIRECŢIA INDUSTRIEI DE RĂZBOI
5442 1945-1947 115/63
DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT ŞI
MUNIŢII
DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE RĂZBOI
ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - 1937-1939;
5445 417/255
DIRECŢIA FABRICAŢIEI 1942
MATERIALELOR DE RĂZBOI
5446 1940-1946 485/378
DIRECŢIA FABRICAŢIEI ARMAMENT
ŞI TRĂSURI DE RĂZBOI
DIRECŢIA CONTABILITĂŢII
1934; 1935;
5437 ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - SERVICIUL 564/456
1937-1946
5443 1938-1946 149/81
SERVICIUL CONTROL ŞI VERIFICĂRI
(SERVICIUL CONTROL)
5467 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1946-1947 22/13
INDUSTRIEI DE STAT - SERVICIUL
INTENDENŢĂ
MINISTRUL ADJUNCT PENTRU
5424 1949-1953 215/50
ARMAMENT ŞI TEHNICĂ
5270 MISIUNEA MILITARĂ FRANCEZĂ 1901-1919 -
MIUZEUL MILITAR CENTRAL *
5433 1920-1979 262/206
(MUZEUL MILITAR NAŢIONAL)
1833-1946
951 MONITORUL OASTEI 8
1833-1866
MUNCA TINERETULUI ROMÂN
963 (PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE 1941-1944 111/26
MINIŞTRI)
980 NAVIGAŢIA FLUVIALĂ ROMÂNA 1939-1945 2/2
1877-1878;
OPERE COMEMORATIVE DE RĂZBOI
5251 1916-1918; -
DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI
1941-1945
ORGANELE MILITARE ALE COMISIEI
ROMÂNE PENTRU APLICAREA
1367 1944-1947 2247
ARMISTIŢIULUI ŞI A TRATATULUI DE
PACE
186
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
1918; 1929-
PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE
1000 1930; 1941- 33/24
MINIŞTRI - CABINET
1948
PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE
1000 1922-1930 1/1
MINIŞTRI - CABINET
PRIMUL LOCŢIITOR AL MINISTRULUI
1003 1953-1955 135/65
(SECRETARIAT)
PROBLEME TERITORIALE ALE
1002 ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02405 1874-1948 142/29
PITESTI)
PROBLEME TERITORIALE ALE
1001 ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02600 1917-1945 59/59
BUCUREŞTI)
6035 REGIMENTUL 1 ARTILERIE 1860-1944 6
REGIMENTUL 1 ARTILERIE “TUDOR
6036 1943-1947 5
VLADIMIRESCU”
REGIMENTUL 1 ARTILERIE
1322 1939-1946 12-12
ANTIAERIANĂ
5888 1941-1943 32
CĂLĂREAŢĂ
5884 1940-1943 3
FORTIFICAŢII
5895 1940-1947 7
GRĂNICERI ANTICAR (ANTITANC)
5899 REGIMENTUL 1 ARTILERIE GREA 1944-1945 21
5878 REGIMENTUL 1 ARTILERIE MOTO 1940-1944 4
6032 REGIMENTUL 1 CĂI FERATE 1941-1945 8
5977 REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1942-1947 4
6001 REGIMENTUL 1 CARE DE LUPTĂ 1919-1947 8
5801 REGIMENTUL 1 DOROBANŢI 1830-1948 22
6022 REGIMENTUL 1 GENIU 1906-1908 1
6005 REGIMENTUL 1 GRĂNICERI 1940-1945 9
REGIMENTUL 1 INFANTERIE
5959 1940-1943 4
FORTIFICAŢII
5953 1943-1947 9
VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU”
5917 REGIMENTUL 1 OBUZIERE MUNTE 1915-1936 2
6016 REGIMENTUL 1 PIONIERI 1922-1947 5
5989 REGIMENTUL 1 ROŞIORI 1941-1947 11
6027 REGIMENTUL 1 TRANSMISIUNI 1914-1947 3
5961 REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI 1916-1948 21
1331 1945 3/3
ANTIAERIANĂ
6015 REGIMENTUL 10 GRĂNICERI 1944 1
5809 REGIMENTUL 10 INFANTERIE 1940-1946 49
5877 REGIMENTUL 104 ARTILERIE 1943 1
187
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
5886 1941 1
FORTIFICAŢII
5907 REGIMENTUL 11 ARTILERIE GREA 1940 2
5999 REGIMENTUL 11 ROŞIORI 1944 3
5949 REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE 1943-1944 2
5908 REGIMENTUL 121 ARTILERIE GREA 1941 1
1332 1943-1945 11/11
ANTIAERIANĂ
5911 REGIMENTUL 17 OBUZIERE 1909-1931 1
1323 1929-1946 48-47
ANTIAERIANĂ
5889 1941-1942 2
CĂLĂREAŢĂ
5882 REGIMENTUL 2 ARTILERIE DE GARDĂ 1939-1947 4
5894 1940-1941 1
GRĂNICERESC
REGIMENTUL 2 ARTILERIE GREA
5900 1913-1947 21
MOTO
5879 REGIMENTUL 2 ARTILERIE MOTO 1941-1944 1
6002 REGIMENTUL 2 CARE DE LUPTĂ 1943-1947 4
188
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
5960 1939-1943 12
FORTIFICAŢII
5954 1943-1946 14
VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU”
6021 REGIMENTUL 2 PIONIERI GARDĂ 1859-1944 13
5962 REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ 1939-1947 9
5914 REGIMENTUL 20 OBUZIERE 1917 1
5915 REGIMENTUL 28/3 OBUZIERE 1914-1921 2
6038 REGIMENTUL 3 ARTILERIE „FRANŢA“ 1914-1917 8
1324 1939-1946 28-28
ANTIAERIANĂ
5890 1941-1947 16
CĂLĂREAŢĂ MOTO
5883 REGIMENTUL 3 ARTILERIE DE GARDĂ 1940-1947 13
REGIMENTUL 3 ARTILERIE GREA
5901 1939-1947 33
MOTO
6003 REGIMENTUL 3 GRĂNICERESC NR. 90 1935-1940 1
5955 1943-1947 8
VOLUNTARI “TUDOR VLADIMIRESCU”
189
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
5974 REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1944 5
5898 REGIMENTUL 36 ARTILERIE ANTICAR 1944-1948 9
1325 1939-1946 114-114
ANTIAERIANĂ
5891 1939-1942 3
CĂLĂREAŢĂ
5885 1940-1943 3
FORTIFICAŢII
6004 REGIMENTUL 4 GRĂNICERESC 1935-1942 1
5956 VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI 1947 1
CRIŞAN”
5975 REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MOTO 1942-1944 2
5952 REGIMENTUL 41 INFANTERIE 1940 1
1326 1939-1945 54/51
ANTIAERIANĂ
5892 1943-1944 5
CĂLĂREAŢĂ
190
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
CRIŞAN”
5844 1914-1944 9
FORTIFICAŢIE
1327 1939-1946 63/63
ANTIAERIANĂ
5897 REGIMENTUL 6 ARTILERIE ANTICAR 1947-1948 1
5893 1941-1946 7
CĂLĂREAŢĂ
5918 REGIMENTUL 6 ARTILERIE MUNTE 1945-1946 1
CRIŞAN”
191
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
1328 1942-1945 6/6
ANTIAERIANĂ
REGIMENTUL 7 ARTILERIE MOTO
5880 VOLUNTARI "HORIA, CLOŞCA ŞI 1945-1947 1
CRIŞAN"
5930 REGIMENTUL 74 INFANTERIE 1941 1
1329 1942-1945 73/65
ANTIAERIANĂ
6013 REGIMENTUL 8 GRĂNICERI 1944 3
1330 1941-1945 12/12
ANTIAERIANĂ
192
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
5881 REGIMENTUL ARTILERIE DE GARDĂ 1877-1931 1
1318 REGIMENTUL ARTILERIE MARINĂ 1940-1945 26-24
REGIMENTUL DE ARTILERIE
5887 1908-1921 1
CĂLĂREAŢĂ
REGIMENTUL DE GENIU
6025 1938-1943 3
AERONAUTIC
6026 REGIMENTUL DE GENIU MARINĂ 1944 5
REGIMENTUL DE PIONIERI
6023 1944 1
AERONAUTIC
6024 REGIMENTUL DE PONTONIERI 1939-1945 40
5976 REGIMENTUL GARDĂ CĂLARE 1939-1946 3
1190 REGIMENTUL GENIU AERO 1938-1945 3/3
1191 REGIMENTUL GENIU MARINĂ 1944 5/4
1114 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 1939-1945 19/19
5985 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 1939-1945 19
1184 REGIMENTUL PIONIERI AERONAUTICĂ 1944 1/1
1196 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO 1942-1944 2/2
6031 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO 1942-1944 2
1015 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1937-1945 1189/249
6115 REGIUNEA 1 MILITARĂ 1947-1949 6000/1655
6116 REGIUNEA 2 MILITARĂ 1947-1959 8234
6117 REGIUNEA 3 MILITARĂ 1947-1959
1018 REGIUNEA AERIANĂ ÎNAINTATĂ 1942-1944 5/5
5263 REGULAMENTE MILITARE 1916-1943 -
5260 REGULAMENTUL ORGANIC 1831-1834 -
5271 ROMÂNIA ŞI AUSTRO-UNGARIA -
1412 ŞANTIERUL NAVAL MOBIL NR.1 1939-1944 1/1
6476 ŞCOALA DE FII DE MILITARI "IAŞI" 1885-1948 3
ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE
6454 1881-1945 2
ARTILERIE
ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE
6453 1847-1945 5
INFANTERIE
1424 ŞCOALA DE OFIŢERI DE MARINĂ 1944-1945 1/1
ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE
6463 1938-1945 3
ARTILERIE
6459 1944 2
INFANTERIE NR. 1 "PLOIEŞTI"
6460 1920-1944 5
INFANTERIE NR. 2 "BACĂU"
193
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
6461 INFANTERIE NR. 3 "CÂMPULUNG 1942-1945 2
MUSCEL"
6462 1943-1945 5
INFANTERIE NR. 6 "INEU"
6455 ŞCOALA DE OFIŢERI DE TRANSMISIUNI 1942-1945 2
6457 ŞCOALA DE OFIŢERI TEHNICI AUTO 1944 1
1445 ŞCOALA DE SUBMAIŞTRI MARINĂ 1944-1945 1/1
ŞCOALA DE SUBOFIŢERI ACTIVI DE
6467 1925-1934 1
ADMINISTRAŢIE
6466 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE ARTILERIE 1931-1945 3
ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ
6474 1942-1945 1
DE ADMINISTRAŢIE
6469 1944 1
DE INFANTERIE "GALAŢI"
6471 1942-1945 2
DE INFANTERIE "LUGOJ"
6468 1944-1945 2
DE INFANTERIE "RADNA"
6465 1935-1945 10
DE INFANTERIE NR. 2 "BOTOSANI"
6472 1942-1944 2
DE INFANTERIE NR. 2 "PITESTI"
6470 1942-1945 3
DE INFANTERIE NR. 3 SIBIU
ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE
6475 1942-1945 1
TRANSMISIUNI
ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE
6473 1920-1931 1/1
"PRINCIPELE CAROL - SIBIU"
ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR. 3
6458 1953 1
"BREAZA"
6464 ŞCOALA OFIŢERI JANDARMI 1940-1942 1
ŞCOALA PREGĂTITOARE DE OFIŢERI
6452 DE REZERVĂ ARTILERIE NR. 1 1922-1945 2
CRAIOVA
1908; 1948;
6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 923/224
1918-1948
6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1889-1948 3/2
1451 ŞCOALA TEHNICĂ DE AERONAUTICĂ 1943-1944 1/1
SCRIITORI ÎN UNIFORMĂ MILITARĂ
5261 1946 -
(ALBUM)
1378 SECRETARIATUL GENERAL 1941-1946 35/34
SECRETARIATUL GENERAL PENTRU
1369 ÎNZESTRARE ŞI ADMINISTRARE AL 1947-1948 24/16
ARMATEI
SECŢIA AUTO-BLINDATE ŞI
1398 1949-1951 189/12
CARBURANŢI (SPATELE ARMATEI)
6397 SECŢIA MILITARĂ A C.C. ŞI P.C.R. 1959-1979 71 *
SECŢIA MOBILIZARE, ORGANIZARE
948/19 NAŢIONALĂ A TERITORIULUI 1940-1948 355/120
(MARELE STAT MAJOR)
194
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
1410 SECTORUL "DUNĂREA DE JOS" 1944-1945 4/4
1411 SECTORUL "DUNĂREA DE SUS" 1939-1945 13/12
6396 SECTORUL REŞIŢA 1944 1
1413 SECTORUL VILCOV 1944 1/1
1391 SERVICIUL ADMINISTRATIV 1939-1945 1/1
SERVICIUL ARMAMENT MUNIŢII,
1402 1939-1945 1/1
GAZE, TRANSMISIUNI
1381 SERVICIUL ARMAMENT ŞI MUNIŢIE 1942-1946 2/2
SERVICIUL CENTRAL DE
1395 1930-1948 200/13
ORDONANTARE
SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI
1386 1939-1945 1/1
EMITENŢEI
SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI
1408 1939-1945 1/1
EVIDENŢEI
1385 SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE 1934-1945 1/1
1407 SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE 1934-1945 1/1
1387 SERVICIUL CONTROL 1941-1945 1/1
1394 SERVICIUL DE CAPTURI AL ARMATEI 1942-1945 264/52
SERVICIUL DE INFORMAŢII AL
1393 1945-1950 98/61
ARMATEI
SERVICIUL DE INFORMAŢII AL
1393 1934-1951 60
ARMATEI
1404 SERVICIUL DE INTENDENŢĂ 1941-1945 1/1
6449 SERVICIUL DREPTURI PERSONAL 1942-1949 484/149
1403 SERVICIUL GENIULUI ŞI DOMENII 1941-1945 1/1
1383 SERVICIUL INTENDENŢĂ 1942-1945 1/1
SERVICIUL INTENDENŢEI
1371 1905-1947 538/25
STABILIMENTE CENTRALE
SERVICIUL LICHIDĂRI DECONTĂRI
1392 1944-1947 147/13
CU TRUPELE ALIATE
6447 SERVICIUL MÂNUIRI FONDURI 1934-1949 626/2
1406 SERVICIUL MARITIM ROMÂN 1939-1945 1/1
SERVICIUL METEOROLOGIC
1389 1884-1945 1/1
CENTRAL
1380 SERVICIUL MOBILIZĂRII INDUSTRIEI 1942-1946 9/6
SERVICIUL PENTRU APLICAREA
1409 1944 1/1
ARMISTIŢIULUI
1382 SERVICIUL PERSONAL 1941-1945 4/2
1405 SERVICIUL PERSONAL 1939-1945 1/1
SERVICIUL PLANURILOR DE
ÎNZESTRAREA ARMATEI ŞI
5460 1934-1946 394/362
EVIDENŢELOR FONDULUI APĂRĂRII
NAŢIONALE
1396 SERVICIUL RECRUTĂRII 1899-1942 1562/43
1384 SERVICIUL SANITAR 1941-1945 1/1
1414 SERVICIUL SANITAR 1939-1945 1/1
1390 SERVICIUL SPECIAL DE LEGĂTURI 1944-1945 3/3
SERVICIUL STATISTIC- MINISTERUL
6442 1912-1942 5639
DE RĂZBOI
SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI 1916-1918;
1397 1597/19
(MINISTERUL FINANTELOR) 1941-1945
195
Nr. unităţi
arhivistice/ Nr.
microfilmate
1388 SERVICIUL TRANSMISIUNI 1943-1945 1/1
1370 SERVICIUL VERIFICĂRI 1941-1949 651/6
6450 SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" 1919-1948 1292/1232
SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE
6448 1931-1950 141/49
TELEFOANE
6405 SPATELE ARMATEI 1949-1960 3828/908
6481 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 10 1941-1944 2
6484 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 14 1945 1
6486 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 21 1942 1
SPITALUL DE CAMPANIE NR. 4
6490 1941-1945 1
"CRUCEA ROŞIE"
6488 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 432 1941 1
6489 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 433 1944 1
1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1940-1946 1484/576
1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1941-1949 164/149
1401 STAT MAJOR MARINĂ 1938-1947 180/172
1368 STAT MAJOR REGAL 1916-1926 1175/2
6402 APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI 1941-1947 1535
POPULAŢIEI CIVILE
1400 1940-1946 4520/657
MARINEI
1400 1936-1948 92/89
MARINEI
1932-1940;
1-1842; 1349-5644;
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL 1941-1942;
1376 7700-9474; 7475-
AERULUI 1943; 1944;
11914/1461
1945-1946
1376 1941-1949 50/50
AERULUI
1375 1940-1947 1150/488
ARMATEI DE USCAT
1375 1939-1945 5
ARMATEI DE USCAT
* Fondul continuă după 1979
196
PARTEA A III-A
FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI

ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE
LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE
NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE
DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE

DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE
LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI –
COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ
FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI,

PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE
ISTORICE CENTRALE
Nr.
Nr. Ani
Denumire fond/parte structurală unităţi Observaţii
crt. extremi
arhivistice
MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA
1. 1830-1946 1335
CENTRALĂ SECŢIA I
2. 1830-1875 1699
CENTRALĂ SECŢIA II
3. 1830-1861 759
CENTRALĂ SECŢIA III
4. 1849-1865 371
CENTRALĂ SECŢIA IV
MINISTERUL DE RĂZBOI-ARSENALUL ARMATEI. 1860-1867
5. 119
COMANDA DE MESERIAŞI 1919
MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 1 1864-1874
6. 313
VÂNĂTORI 1902
7. MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 3 VÂNĂTORI 1866-1871 105
MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL MODEL
8. 1849-1856 112
(COMANDA DE ÎNVĂŢĂTURĂ)
MINISTERUL DE RĂZBOI-BATERIA DE ARTILERIE 1845-1860
9. 27
1924-1929
10. MINISTERUL DE RĂZBOI-BIROUL DE GENIU 1858-1859 2
11. MINISTERUL DE RĂZBOI-CABINETUL MINISTRULUI 1900-1951 303
MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI
12. 1856-1873 137
BECHET
13. 1866 2
BULIGA
14. 1840-1862 419
FOCŞANI
15. 1833-1862 195
NĂMOLOASA
16. 1835-1862 381
VĂDENI
17. 1840-1862 229
VÂRTEŞCOIU
MINISTERUL DE RĂZBOI-CERCUL DE RECRUTARE
18. 1891-1894 8
BUZĂU
MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDA DE POMPIERI 1846-1860
19. 27
1940-1946
MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDAMENTUL
20. 1848-1858 44
CAVALERIEI
MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA CETĂŢII
21. 1877-1878 4
NICOPOLE
MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA 1855-1866
22. 105
GARNIZOANEI BUCUREŞTI 1920
23. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA CRIMINALĂ 1858-1874 238
MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA PENTRU
24. 1845 9
CLĂDIREA CAZĂRMII DE CAVALERIE DIN
199
Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale
Nr.
Nr. Ani
crt. extremi
arhivistice
BUCUREŞTI
MINISTERUL DE RĂZBOI-COMPANIA DE DISCIPLINĂ
25. 1866-1871 56
BUCUREŞTI-ISMAIL
MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ (DE
26. 1876-1878 28
OBSERVAŢIE) CENTRAL
MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ -
27. 1877-1879 39
DIVIZIA I ACTIVĂ - CANCELARIA
28. 1877-1878 108
DIVIZIA I ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI
29. 1877-1878 25
DIVIZIA I ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE
30. 1874-1878 43
DIVIZIA II ACTIVĂ - CANCELARIA
31. 1877-1878 115
DIVIZIA II ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI
32. 1877-1878 26
DIVIZIA II ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE
MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ -
33. 1877 12
CENTRAL
34. 1877-1878 26
DIVIZIA III ACTIVĂ - CANCELARIA
35. 1877-1878 167
DIVIZIA III ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI
36. 1876-1878 26
DIVIZIA III ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II
37. 1877-1878 36
DIVIZIA IV ACTIVĂ - CANCELARIA
38. 1877-1878 87
DIVIZIA IV ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI
39. 1877-1878 17
DIVIZIA IV ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II
MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI-
40. 1877-1878 7
CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA DE REZERVĂ
MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DE VEST -
41. 1877-1878 14
DIVIZIILE I, II - BRIGĂZILE I, II
MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DOROBANŢILOR -
42. 1860-1869 53
LEGIUNEA II DOROBANŢI VALAHIA MICĂ
43. MINISTERUL DE RĂZBOI-DEPOZITUL DE RĂZBOI 1878-1887 4
44. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA III ARTILERIE 1892-1894 2
45. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA GENIU 1864-1915 99
46. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA PENSII 1863-1946 612
MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I MILITARĂ
47. 1863-1874 412
TERITORIALĂ
MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA II MILITARĂ
48. 1870 3
TERITORIALĂ
MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA III MILITARĂ
49. 1864-1875 143
TERITORIALĂ
50. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I, II CAVALERIE 1876-1878 7
51. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIONUL DE CAVALERIE 1853-1856 82
200
Nr.
Nr. Ani
crt. extremi
arhivistice
52. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL I CAVALERIE 1856-1861 11
MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL II
53. 1850-1866 137
DOROBANŢI - DISTRICTUL IALOMIŢA
54. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 CAVALERIE 1856-1861 20
MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA V FLOTILĂ -
55. 1852-1897 36
ŞALUPELE CANONIERE ŞI CORPUL FLOTILEI
MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4
56. 1850-1866 116
DOROBANŢI VLAŞCA
MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 5
57. 1858-1866 80
DOROBANŢI TELEORMAN
MINISTERUL DE RĂZBOI-FAMILIA LUPTĂTORILOR 1892-1920
58. 27
1942
59. MINISTERUL DE RĂZBOI-FARMACIA CENTRALĂ 1837-1863 279
MINISTERUL DE RĂZBOI-FOI DE ZILE
60. 1877-1892 2278
ŞI ORDINE DE ZI
MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL
61. CORDONULUI MUNŢILOR (INSPECTORIA IV 1850-1868 283
GRĂNICERI)
62. 1850-1866 141
DOROBANŢILOR (DESPĂRŢIREA I VALAHIA MARE)
MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL 1916-
63. 247
GENERAL AL ARMATEI <1960>
64. 1850-1866 276
CORDONULUI DUNĂRII
MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI-
65. 1850-1851 71
INSPECTORATUL GRANIŢELOR
66. MINISTERUL DE RĂZBOI-JANDARMERIA ŞI POLIŢIA 1940-1944 68
67. MINISTERUL DE RĂZBOI-LICEE MILITARE 1924-1948 24
MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE CARTIER 1869-1918
68. 66
GENERAL AL ARMATEI 1941-1942
69. MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE STAT MAJOR 1883-1949 274
MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL ÎNZESTRĂRII
70. 1935-1948 43
ARMATEI
71. MINISTERUL DE RĂZBOI-MUZICA ŞTABULUI 1841-1860 10
72. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 ARTILERIE 1868-1872 51
MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL DE
73. 1856-1861 163
CAVALERIE
74. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1868-1869 9
75. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 CĂLĂRAŞI 1862 2
76. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 INFANTERIE 1832-1859 515
82. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 7 INFANTERIE 1860 1
83. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 8 INFANTERIE 1876 1
84. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 LĂNCIERI 1861-1869 86
201
Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale
Nr.
Nr. Ani
crt. extremi
arhivistice
85. REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI 1869-1871 58
MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL LICHIDĂRI
COMENZILOR MATERIALE ŞI INSTALAŢIILOR DE
86. 1915-1924 6
RĂZBOI (COMISIA MILITARĂ ROMÂNĂ DE LA
PARIS)
87. MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL SANITAR 1858-1871 327
MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL
88. 1894-1905 5
AL ARMATEI
MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL
89. - DESPĂRŢIREA DE GENIU (SERVICIUL DE GENIU) 1859-1874 227
STATUL MAJOR DE GENIU
MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA DE CADRE -
90. 1875-1876 16
DOROBANŢI
MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA SPECIALĂ DE
91. 1871 2
CAVALERIE
MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI
92. 1835-1962 1773
MOLDOVA
MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA STATISTICĂ.
93. 1916-1918 18
COMISIA DE INFORMAŢII ŞI CERCETĂRI.
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE-
94. 1940-1944 23
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE-
95. 1941-1944 9
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI
UNIUNEA OFIŢERILOR DE REZERVĂ ŞI ÎN
96. 1917-1948 33
RETRAGERE
202
DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE,

PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE,
ARHIVA ISTORICĂ
Fondul Brătianu
Cota Date Nr.

Dosar Denumirea dosarului Buc.
veche extreme file
Memoriu adresat M. Ap. N. de serg. rezervist Nicolae
Dumitru pentru a fi trecut în rândul celor decoraţi cu
181 XV/5 "Virtutea militară"; însoţit de un act de stare civilă şi o copie
după ordinul de zi nr. 3 din 13 mart. 1917 a Brigăzii 1 inf.
(f.201 - 203).
Scrisoare lt. - col. G. Exarcu, ataşat militar pe lângă
202 XVIII/11 Legaţiunea din Viena - către Ion I. C. Brătianu, Min. Af. 1904 3
Str. Viena, 8 sept. 1904 (st. n.); însoţită de plic.
Acte g-ral D. Iliescu: scrisoare (concept) către ziarul
"Universul", ca explicaţie la atacurile lui Virgil Madgearu în
Ad. Deputaţilor în legătură cu unele contracte militare
378 XXII/22 1933 32
(27 mart. 1933), notă, scrisoare de răspuns către Cameră
semnată de mai mulţi ofiţeri; scrisori primite (între
semnatari g-ral Râşcanu. Vaslui 2 mart. 1933).
Listă cu mutări de ofiţeri şi asimilaţi aprobată de D. Ghica;
notiţă cu militarii aflaţi în concediu de convalescenţă după
1868 -
616 L/10 internarea la Spitalul Militar Central; "Tabloul bolnavilor
1869
armatei pe ziua de 1 septembrie 1869"; tabel cu cheltuieli
curente efectuate de Armată.
Copie dactilo: raport al Consiliului de Miniştri al Moldovei
asupra necesităţii înlocuirii unui arsenal de arme şi
649 LIII/2 echipament militar (16 mai 1859); înştiinţare de la 1857-1900
Administraţia Districtului Ilfov primită de prinţul Dimitrie
Grigore Ghica (8 aug. 1859).
Scrisori şi rapoarte primite de I. C. Brătianu de la general
Cernat, general Haralamb, col. Creţeanu, Grădişteanu,
663 LIV/5 Anghelescu, Slăniceanu, Maican, căpitan Vasiliu medic 1877 255
militar Militianu, Fred Détaius, Câmpineanu, Th.
Văcărescu, I. Bălăceanu, Pitulescu.
Scrisoare G. Slăniceanu către prinţul Dimitrie Gr. Ghica - îl
roagă să primească sarcina de a forma o societate pentru
671 LVI/1 1876-1897
ajutorul răniţilor şi bolnavilor militari în război, viitoarea
"Societate de Cruce Roşie" (21 iun. 1876).
Liste cu servitorii Marelui Duce Nicolae şi ai fiului acestuia
care urmau să primească medalii militare româneşti, lista cu
ofiţeri ruşi decoraţi de români, lista cu ofiţerii ataşaţi
Marelui Duce Alexandru, lista companiilor, bateriilor şi
escadroanelor ruseşti care au luat parte la bătălia din 28 nov.
681 LVII/3 1877 şi lista ofiţerilor ruşi care s-au distins, listă cu ofiţerii 1878-1922
ruşi din batalionul de escortă al Ţarului, pentru care se
cereau decoraţii româneşti, lista ofiţerilor ataşaţi
aghiotantului imperial, general de Todleben; copie a unei
scrisori adresată de general conte Ignatief baronului Stuart
(28/12 mart. 1878).
203
Documentele de arhivă create de personalităţi militare, păstrate la Biblioteca Naţională a României – colecţii speciale, arhiva istorică
Cota Date Nr.

veche extreme file
Tabel cu ofiţerii români care s-au distins în luptele pentru
681 LVII/3 1878-1922
capturarea Plevnei.
Legaţia Franţei la Stockholm către I. Brătianu (22 sept.
1886); legaţia Germaniei în România către I. C. Brătianu: în
legătură cu preconizatul aranjament comercial (23 iul. 1886)
şi referitor la numirea unui ataşat militar român la Berlin
(31 dec. 1886); rapoarte Al. Beldiman către I. C. Brătianu,
Berlin (14/26 iun. şi 3/15 iul. 1886); scrisoare V. Alecsandri
către I. C. Brătianu despre importanţa înzestrării armatei
române cu tunuri din Franţa (10 mart. 1886); telegramă
712 LXII/4 1883-1887 162
Carol către I. C. Brătianu (22 mai 1886); scrisoare general
locotenent Burlimont către I. C. Brătianu, Bruxelles
(24 febr. 1886); telegrame felicitare pentru eşuarea
atentatului comis împotriva sa de primite de I. C. Brătianu
(1886); petiţie a 183 de locuitori din Giurgiu adresată lui
I. C. Brătianu, pentru "înfiinţarea pe timpul verii a unori
trenuri de plăcere între Giurgiu-Bucureşti şi viceversa"
(12 febr. 1887).
Scrisoarea contelui de Nesselrod către Domnitorul Ghica,
1836 -
439 XXXI/4 referitor la primirea nepotului Domnului în armata imperială 38
1837
a Rusiei. 28 iul. 1836.
G. Gr. Cantacuzino anunţă pe prinţul Carol că oferă pentru
armata română 50.000 lei noi, în bonuri ale Creditului
659 LIV/1 1877-1878
Funciar şi una sută chile mari porumbi aflate pe proprietatea
sa Floreşti din Districtul Prahova (23 iun. 1877).
Ordin de zi către armata română cu ocazia trecerii Dunării,
cereri de fonduri pentru armată "Războiul Independenţei
663 LIV/5 1877-78. Din amintirile unui veteran" de Gh. Rădulescu; 1877
certificat de protecţiune al Statelor Unite pentru
H. Braunstein, telegrame diverse.
Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei
străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă;
telegrame circulare către agenţi diplomatici români; notiţe
665 LIV/7 1877
asupra serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul
"L'Orient", nr. 48 din 19/31 iul. 1877, articol privitor la
războiul ruso-turc.
Telegrame Ludwig Finaly - Bemberger, Maiutzer - Finaly şi
Bemberger - Finaly.
Telegramă generalul Cernat către colonelul Fălcoianu -
căpitanul Brătianu Dimitrie din Statul Major al diviziei a II-a
activă "să vie imediat la Bucureşti".
Telegramă prin care Alex Plagino fiul îl anunţă pe deputatul
Costinescu de demisia sa din funcţia de subprefect de
539 XLVIII/2 Râmnicu-Sărat, cauzată de prefect. 1878
Telegramă către inspectorul general al Controlului -
prăbuşirea podului peste Argeş.
Situaţia în Dobrogea - structura etnică a oraşului Tulcea şi a
oraşelor Babadag şi Hârşova - starea de spirit a populaţiei,
semnat M-P. Marcovitz.
Scrisori, fragmente de scrisori cu autori sau destinatari
necunoscuţi.
204
Cota Date Nr.

veche extreme file
General Cernat către Marele Cartier General (23 febr. 1878);
telegrame Bolintineanu către inspector general Floru,
Kaufmann către Costinescu (mai 1878); scrisoare către
681 LVII/3 prinţesa Callimachi (31 mai 1922); notiţă; hotărârea 1878-1922
Tribunalului Districtului Vlaşca într-o pricină de hotărnicie
(16 nov. 1878) şi hotărâre în legătură cu hotărnicia moşiei
Parapan (15 nov. 1878).
Materiale referitoare la războiul de independenţă: planul
teatrului de operaţii pe frontul balcanic în războiul din 1877 -
schiţă tipărită. Lucrări de apropiere ale românilor spre reduta
Griviţa nr. 2; hărţi privind Dobrogea; concentrarea trupelor în
Basarabia până la data de 23 apr. 1876; trecerea Dunării la
689 LIX/1 1876-1878 23
Sislova în zilele de 27 şi 28 iun. 1877; poduri construite peste
Dunăre în perioada 27 iun.-sept. 1877; listă cu ofiţerii români
prezenţi la bombardarea Vidinului; trupele româneşti trecute în
revistă de ţar la 27 oct. 1877; notă asupra organizării Armatei
române; planul Plevnei cu întăririle din jurul ei; ciornă hartă.
Condiţiile armistiţiului încheiat între trupele imperiale
666 LIV/8 1877-1916
ruseşti şi aliaţii lor şi trupele turceşti.
Amintiri din Războiul 1877-78 de Dr. Ludovic Fialla -
666 LIV/8 1877-1916
fragment tipărit.
Notiţe şi însemnări după rapoartele Statului Major rus din
666 LIV/8 1877-1916
războiul 1877-78.
666 LIV/8 Notiţe "Războiul ruso-turc" de colonelul Gordescu. 1877-1916
Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei
666 LIV/8 1877-1916
din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie
Din memoriile lui Ignatieff din războiul 1877-78, publicate
666 LIV/8 1877-1916
în 1916 în "Istoriceski Vestnik" - traducere dactilo.
666 LIV/8 Memoriul maiorului Chicoş. 1877-1916
Mémoire présenté au Congrés de Berlin par les
666 LIV/8 Plénipotentiaires de S. A. le Prince de Roumaine. Annexes 1877-1916
au Mémoire.
Listă de documente privind România în anii Primului /mijl. sec.
327 XX/15 Război Mondial. Conferinţa Păcii de la Paris (1919), XIX/ -
guvernarea liberală 1922 - 1926. /1927/
Jurnal al Cons. Min. din 19 iun. 1903 prin care se autorizează
362 XXII/6 Min. Răzb. să execute în regie construcţiile necesare câmpului 1903
de război de la Comana Corpului 2 armată.
Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul
1884 -
461 XXXVII/4 Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema
1914
voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914
Telegrame cifrate şi descifrate primite de I. C. Brătianu de la
reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. Telegrame
şi scrisori primite de I. C. Brătianu de la M. Kogălniceanu, Pia
Brătianu, E. Carada, Bălăceanu, cd. Slăniceanu. Câteva amintiri
despre I. C. Brătianu culese de generalul Ionescu din spusele
generalului în retragere Const. Barozzi, fost Secretar general în
539 XLVIII/2 1878 96
Ministerul de Război.
Telegrame cifrate primite de I. Câmpineanu, Ministrul Afacerilor
Străine, de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate.
Rapoarte primite de Ministerul de Interne şi de I. C. Brătianu de la
prefecţii judeţelor Ilfov, Ismail, Măgurele etc., despre deplasarea
trupelor ruseşti şi despre atitudinea acestora.
205
Cota Date Nr.

veche extreme file
Ministrul de război către un coleg în legătură cu armamentul
596 XLIX/49 1888 1
comandat de statul român la Krupp. 23 sept. 1888.
Scrisoare privind atitudinea austriacă faţă de România (4/16
aug. 1866); bilet D. Brătianu (2/14 aug. 1866); Heinrich
622 LI/6 Ujhely şi Carl Buhner propun Ministerului de Război o 1866
armă nespecificată pentru apărarea eficace a Dunării (17/29
iun. 1866).
Copii de pe telegrame trimise de I. C. Brătianu, Preşedinte
al Consiliului de Miniştri şi Ministru adinterim de Război
lui: Carol I, general Cernat, generalii Lupu şi Haralambie,
660 LIV/2 coloneii Slăniceanu, Barozzi, Fălcoianu, general Cerchez, 1877-1878 96
Inspector General C. Davila, col. Cantili, Lt. - col.
Candiano, Chiriţescu, subintendent Tamara, Marelui Cartier
General.
Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei
străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; telegrame
665 LIV/7 circulare către agenţi diplomatici români; notiţe asupra 1877
serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul "L'Orient", nr. 48
din 19/31 iul. 1877, articol privitor la războiul ruso-turc.
Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei
666 LIV/8 1877-1916
din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie
Corespondenţa general Cernat cu generalul Cerkez şi
generalul Anghelescu; Şeful Statului Major către
Comandantul Diviziei I Active din Piteşti; către Divizia 4
din Slatina. către Divizia 3 Târgovişte şi Divizia II Active
538 XLVIII/1 Curtea de Argeş. Generalul Racoviţă către generalul Cernat; 1878
colonelul Fălcoianu către col. Arion şi col. Berindei.
Corespondenţă Emil Ghika (Petersburg) - Th. Văcărescu;
Eugen Stătescu - D. Brătianu; I. Câmpineanu cu Kalinderu
şi Liteanu; un grup de deputaţi români către contele Grey.
Scrisoare de la cartierul general al Corpului 6 armată al
260 XVIII/69 1917 1
Franţei - către general/Iliescu?/, 30 aug. 1917.
Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul
1884 -
461 XXXVII/4 Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema
1914
voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914
Adresă a şefului Regimentului 4 Călăraşi către Th. Văcărescu,
16 sept. 1880 - în anexă brevetul prin care acesta primeşte
gradul de maior în rezervă în cadrul regimentului.
Corespondenţă purtată de Th. Văcărescu cu firmele L. Nemelka
şi Heinrich Eisinger.
Proces-verbal al şedinţei ţinute la Bucureşti, la sediul Direcţiei
520 XLIV/9 1880 68
generale a Societăţii pe acţiuni a căilor ferate române, lb. fr.,
29 feb./12 mart. 1880.
Adresă a Directorului general al căilor ferate române, Seebold,
către comisarii guvernului pe lângă Direcţia generală a căilor
ferate române, având în anexă un raport al inspectorului de
mişcare Lehnert, lb. franceză şi română, mart. 1880.
Brevet de decorare a lui Radu Văcărescu cu ordinul de
263 XVIII/72 1921 1
Cavaler al legiunii de Onoare. Paris, 7 aug. 1921.
Acte referitoare la procesul unor ofiţeri ai Diviziei a IV-a în
387 XXIII/3 faţa Curţii Marţiale a Armatei 2, cu sentinţa dată la 15 mart. 1917 52
1917.
206
Fondul Kogălniceanu
Cota Date Nr.

veche extreme file
Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei -
M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei
142 XI/26 române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul 1877 2
când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între
Dunăre şi frontiera Serbiei").
Telegramă Vizanti - redacţia ziarului "Românul". Ploieşti,
29 feb. 1869 (despre şansele în alegeri ale lui Şt.Grecianu şi
1864 -
253 XVI/18 I. Homoriceanu) şi M.Kogălniceanu, Min. Int., 22 aug. 1869
1879
(despre armată, regimentele de artilerie şi cavalerie şi
comportarea lor).
Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general
1864 -
261 XVI/26 român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul
1880
părţii române pentru transporturile de război).
Scrisoare col. Slăniceanu, Min.Răzb. - M.Kogălniceanu,
Min.Ext., Bucureşti, 17 iul. 1876 (despre voluntarii pentru 1863 -
266 XVI/31
Serbia care trec pe la Ungheni; incident armat cu un post 1880
sârbesc la Dunăre).
Acte Nicolae Negri (brevet pentru înaintarea în gradul de sb.
1868 -
301 XVII/23 Lt. Al Batalionului 3 vânători; cerere de demisie din armată;
1880
anunţul decesului - 1878).
Telegrame col. Al.Duca, Min.Răzb. - către col. Slăniceanu
la Focşani; prefecţi; M.Kogălniceanu, Min.Int., 1868 - 1869: 1863 -
395 XXIII/8
numiri în funcţie (maior Mavrodin comandant al 1869
Batalionului 3 vânători); înzestrarea armatei şi misiuni.
Prefaţa (mss.) la o broşură care desluşeşte drepturile Moldo-
Valahiei; coperta lucrării "Curtea lui Vasile Vodă", de
A.Pelimon (1852); "Tractat de punctuaţiune", de Ioan Pop
(1858); "Enciclopedia poporană, VII: Mitologia", de
Dimitrie Iargu (1867); "Congresul de la Berlin". Actele şi
discursurile plenipotenţiarilor A.S.Principelui Carol al
României" (1878); "Epistola pastoralis ad universum clerum 1852 -
437 XXVI/1
et populum" (Roma, 1885); "Răspunsul minorităţii la 1937
Mesaj", discursuri rostite în şedinţele Adunării Deputaţilor
de la 26 noiembrie şi 16 decembrie 1887 de Nicolae Fleva
(1888); "Literaţii oposanţi sub Cezari", de Ioan Kalinderu;
"Şcolile normale primare (din iniţiativă particulară), cu o
introducere de Gh.Ghibănescu (1906); "Revista armatei",
nr.6, iun. 1912; "Adevărul", 13 ian. 1924.
Adresă a unui grup de deputaţi (Gr.Lahovary, G.
Grădişteanu, Al. Plagino, D.Berindei, Christian Tell,
XXVII/3 N.Blaremberg, G.Gr. Cantacuzino, V.Hiotu, V. Pogor, Em. 1860 -
469
2 Lahovary, D.Cozadini ş.a) prin care renunţă la diurna de 1868
deputat în favoarea resurselor pentru armată sau pentru
corpul de voluntari, 1 iun. 1866.
Raport col. I. Corneanu, Min. ad-int. la Dep. Răzb. înaintat
domnitorului Al. I. Cuza (8 oct. 1859).
Memoriu asupra creditului de 80 milioane lei acordat prin
legea din 7 feb. 1887 pentru completarea armamentului şi 1859-
759 LVII/2 9
pentru apărarea neutralităţii ţării. /1916/
Hărţi: Reprezentaţiunea grafică a comandamentelor armatei
(1888); crochiu nr. 3 (Frontul Jiului) şi nr. 4 (Dispozitivul
din Oltenia), 1916.
207
Cota Date Nr.

veche extreme file
Documente Savel Manu; cu transcrieri recente.
Scrisori primite de col. Savel Manu - reînrolat ca adjutant
domnesc de caimacamul N. Vogoride în mart. 1857 - din
937 LXXX/7 partea şefului Înaltului Ştab al armatei Moldovei. 1857 13
Depeşe telegrafice Al. I. Cuza - col. Savel Manu, sept. 1857.
Scrisoare caimacam N. Vogoride - col. Savel Manu, şeful
Poliţiei Iaşi, 28 dec. 1857.
Scrisori primite de col. Savel Manu, adjutant domnesc, din
partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei şi a Min.
938 LXXX/8 1856 13
Dinlăuntru, Teodor Balş.
Scrisoarea Înaltului Ştab prin care col. Savel Manu este anunţat
că i s-a încuviinţat demisionarea din armată. 22 nov. 1856.
939 LXXX/9 Scrisori primite de maior (în dec. 1855 colonel) Savel Manu, 1855 18
adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei.
Scrisoare Al. I. Cuza - g-ral Ioan Em. Florescu /1863/. /1863-
940 LXXX/10 8
Scrisori primite de g-ral Savel Manu /1865/. 1865/
Scrisori primite de lt. Savel Manu, adjutant domnesc, din partea
941 LXXX/11 1851 5
Înaltului Ştab al armatei Moldovei; cu transcrieri recente.
Înalta poruncă de zi a domnitorului Moldovei, Grigore
Alexandru Ghica, prin care maiorul Savel Manu este
948 LXXX/18 reprimit în armată. 3 nov. 1854. 1854 3
Decizia (copie) Divanului de întărituri la jalba lui Savel
Manu pentru întărirea actului de învoială între acesta şi fosta
lui soţie, Maria Vârnav, 6 nov. 1854.
Adresa şefului Ştabului armatei Moldovei către maior Savel
949 LXXX/19 1853 2
Manu. 8 oct. 1853; cu transcriere recentă.
Cont cheltuieli şi chitanţă plată pentru furnituri militare pe
numele g-ral Savel Manu.
Expunerea proiectului de lege pentru un credit suplimentar
950 LXXX/20 1866 12
pentru armată, susţinută de D. Lecca, Min. Resbel.
Suplica ofiţerilor din garnizoana Bucureşti adresată lui Carol I
în legătură cu evenimentele din 11 feb. 1866.
Telegrame şi scrisori primite de M. Kogălniceanu (M. Int.)
din jud. Suceava, privind chestiuni electorale, politice
1012 LXXXIV/3 1864-1879 18
(cerere de încadrare în armata română a 1500 transilvăneni),
consulare, administrative.
Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei -
M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei
142 XI/26 române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul 1877 2
când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între
Dunăre şi frontiera Serbiei").
Apel (tipărit) adresat populaţiei de Comitetul districtului
200 XI/84 Suceava (preşedinte Em.Morţun) pentru ajutorarea materială 1850-1877
a armatei române. /1877/.
43 IV/5 Decizia Min.Război, nr. 501/1926. 1926-1929
Colonelul Fălcoianu ş.a. (în legătură cu războiul de
76 VII/4 1864-1888
independenţă), 1877.
Acte privind incidentul cu vagonul de război austriac
127 XI/11 "Taurus" în portul Giurgiu, în care s-a implicat şi G.Manu, 1869
Min.Răzb. iul. 1869.
208
Cota Date Nr.

veche extreme file
Memoriu confidenţial Ion A.Ghetaride, comisar român pe
lângă trupele imperiale ruse în jud. Vlaşca -
M.Kogălniceanu, Min.Ext., Frăteşti, 26 oct. 1877 (greutăţile
256 XVI/21 1863-1890
întâmpinate din partea administraţiei locale); ordine ale
prefectului jud. Vlaşca (A.Lapati) din 2 şi 3 oct. 1877 (în
legătură cu transporturile de material de război).
Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general
1864 -
261 XVI/26 român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul
1880
părţii române pentru transporturile de război).
Telegrame din Ploieşti (g-ral Ion Gr. Ghica), Olteniţa (Pilat) 1860 -
264 XVI/29
- M.Kogălniceanu (1877), cu referire la război. 1879
Telegrame, scrisori referitoare la războiul ruso-româno-turc/ 1863 -
266 XVI/31
1878); printre semnatari: Stuart, I.Zinoviev. 1880
Telegrame M.Kogălniceanu. Prefectura jud. Vlaşca
(candidaturi în alegeri; vizita la Giurgiu a unui vas de război
prusian; sosirea principelui Otton de Bavaria; trecerea prin
Giurgiu a ministrului plenipotenţiar al Austro-Ungariei; /1869 -
271 XVI/36 14
aprovizionarea armatei imperiale ruse; se interesează de 1879/
lucrările trimise ţarului de guvernatorul şi mitropolitul din
Rusciuk; despre ziarul "Călugărul"; chestiuni
administrative).
Acte referitoare la criza orientală, la războiul ruso-româno-
turc şi la consecinţele acestuia (1876 - 1880): Telegrame
Osman Paşa - Riza Bez; Beuf, Min.Răzb. - marele duce
Nicolae; Tzerretel - Giers, Secretar de Stat; col. Fălcoianu,
secretar g-ral la Min. Răzb.; Saburov - Nelidov; telegrame 1864 -
280 XVI/45
ale prefecţilor jud. Vlaşca, Tecuci, Buzău, Ialomiţa, Iaşi, 1889; 1907
Bacău; telegrame adresate lui C.A.Rosetti, M.Kogălniceanu,
I.C.Brătianu, V.Boerescu, prinţul Carol; ştiri ale agenţiilor şi
agenţilor diplomatici din Viena, Roma, Berlin, Belgrad,
Atena, Sofia, Paris.
Scrisoare g-ral G.Manu, Min.Răzb. - Th.Rosetti, Preş.
Consil. Min., 27 nov. 1888. Solicită participarea şi a altor
165 XI/49 1888 2
militari la Te Deum-ul de la Şcoala Militară la care va
participa şi regele.
Mss. "Serbarea Paştilor de cătră oştenii moldoveni", semnat 1819 -
300 XVII/22
"Un vechiu militar". 1890
22 II/8 Material dactilo: R.Rosetti, "Regele Carol I militar". /1939?/ 16
Fondul Saint Georges
Nr.
Cota veche Dosar Denumirea dosarului Date extreme Buc.
file
P II/1 11 Arhiva militară general Iliescu 1916 218 45
P LXXV/3 713 Arhiva militară general Iliescu 133 38
P LXXXI/3 765 Arhiva general Iliescu 285 82
P LXXXVII/5 820 Arhiva general Iliescu D 4 1
209
Nr.
file
P LXXXVII/6 821 Arhiva general Iliescu D. 290 1
P LXXXIX/2 832 Arhiva general Iliescu 1917 - 1918 418 282
P LXXXIX/7 837 Arhiva general Iliescu 1918 - 1939 496 496
P XCVII/5 900 Arhiva general Iliescu 72 63
P CI/1 937 Arhiva general Iliescu 1917 - 1919 235 39
P CI/4 940 Arhiva general Iliescu 1888 - 1930 241 67
P CI/9 945 Arhiva general Iliescu 1918 110 61
P CII/2 947 Arhiva general Iliescu 1920 - 1926 226 24
P CII/4 949 Arhiva general Iliescu 1920 - 1930 185 31
P CVIII/2 1002 Arhiva general Iliescu 203 101
P CXLVIII/5 1314 Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia 160 16
P CXCV/1 1748 Arhiva militară general Iliescu 1916 181 35
P CXCV/2 1749 Arhiva militară general Iliescu
P CXCV/7 1754 Arhiva general Iliescu 1915 377 51
P CXCV/8 1755 Arhiva general Iliescu
P CCLXXXIII/4 2249 Agenda general Iliescu 1918 229 1
P CCCLXVIII/1 2977 Arhiva general Iliescu 1919 1
P CCCXCV/1 3371 Carnet de campanie col D. Iliescu 1913
P CDXXXV/11 4102 Arhiva general D. Iliescu
P XVI/2 178 Arhiva general Iliescu 1916 408 111
P VII/4 83 Arhiva General Iliescu 1915 40
P VIII/2 91 Arhiva General Iliescu 108 34
P XVII/3 183 Arhiva general Iliescu 1892 - 1909 263 48
P XXVII/16 267 Arhiva general Iliescu 261 29
P LVI/7 552 Arhiva Agripina general Iliescu (scrisori) 350
P LXXIX/5 752 General Iliescu 262 121
P XCVII/1 896 Arhiva general Iliescu 1915 - 1926 626 362
P CXXXIX/9 1244 Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia 149 35
P CLXXIX/1 1602 Arhiva general Iliescu 198 56
P CLXXIX/2 1603 Arhiva general Iliescu
P CCXCVI/2 2374 Donaţia Agripina general D. Iliescu 1890 - 1900 177 26
P CCCXCIV/2 3361 Carnet cu însemnări al gl. D. Iliescu
P CDI/9 3481 Calendarul cu însemnările general Iliescu
P CDIV/10 3575 Arhiva general D. Iliescu
P LV/5 543 Arhiva mareşal I. Antonescu 46 28
P LV/6 544 Arhiva Maria Antonescu 18 9
P LV/7 545 Arhiva Mihai Antonescu 270 36
P CLXXVII/8 1583 Acte general Averescu - arhivă militară 25
4380 Arhiva Alexandru Averescu - cupiuri din ziare
4381 Arhiva Alexandru Averescu
P CCLXXVII/3 2190 Arhiva Prezan 5 2
P II/3 13 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 1887 - 1890 99 68
P II/4 14 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 1889 217 143
P II/5 15 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 174 95
P LXXVIII/4 734 Arhiva general Coandă 15 13
P LXXVIII/16 746 Arhiva general Coandă 1890 - 1932 124 70
210
Nr.
file
P LXXVIII/17 747 Arhiva general Coandă 1867 - 1903 266 37
P XCI/8 852 Arhiva general Coandă 466 85
P V/6 68 Arhiva general Coandă 10 3
P V/8 70 Arhiva general Coandă 1899 131 40
P VIII/1 90 Arhiva general Coandă 1913 51 20
P VIII/3 92 Arhiva general Coandă 217 103
Arhiva general Coandă. Trebuinţa de a reface
P VIII/5 94 27 1
harta Munteniei (memoriu)
Arhiva general Coandă. Căsătoria Pr. Ferdinand
P XI/9 139 156 151
cu Pr. Maria
P XIII/8 157 Arhiva general Coandă 1920 - 1922 39
P XX/1 196 Arhiva general Coandă 100
P XXXII/13 311 Arhiva general Coandă 21 20
P LXXVIII/4 734 Arhiva general Coandă 15 13
P VII/1 80 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1886 - 1924 179 3
P VIII/9 98 Donaţia general Alex. Chr. Tell 90 9
P VIII/10 99 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1882 - 1924 30 20
P XI/10 140 Arhiva Al. Chr. Tell 303 149
P XIII/3 152 Arhiva Al. Chr. Tell 1930 - 1935 131
P XXI/3 213 Arhiva Al Chr. Tell 258 134
P XXIV/1 231 Arhiva Alex. Chr. Tell 29 27
P XXV/9 247 Arhiva Alex. Chr. Tell 71
P XXXVI/4 344 Donaţia general Alec. Tell 182 61
P XXXVII/1 345 Alex. Chr. Tell 224 140
P LXVII/4 649 Arhiva general Christian Tell 40
P LXVII/9 654 Arhiva general Christian Tell 1846 - 1925 77
P LXXXIII/1 777 Arhiva Christian Tell 164 79
P LXXXIII/4 780 Gen Al. Ch. Tell 84 55
P LXXXIII/8 784 Alex. Chr. Tell 64 48
P LXXXV/2 806 Arhiva Christian A. Tell 1880 - 1931 32 28
P LXXXV/5 809 Arhiva fam. Tell 40 2
P LXXXIX/1 831 Arhiva A.A. Tell 72 28
P XC/7 844 Arhiva A. C. Tell 198 44
P XCIV/3 874 Arhiva Tell 8 9
P XCIV/7 878 Arhiva Col. Tell 141 124
P CIV/6 958 Arhiva A. C. Tell 242 143
P CXVI/1 1082 Arhiva A. C. Tell 1392 67
P CXXIII/4 1140 Arhiva Al. Tell 39 12
P CXXIII/6 1142 Arhiva Al. C. Tell 25 23
P CXXV/1 1151 Arhiva Christian Tell 1879 - 1883 163 34
P CL/3 1338 Arhiva Al. Chr. Tell 81 48
P CL/4 1339 Arhiva Al. Chr. Tell
P CL/6 1341 Arhiva Al. Chr. Tell 91 25
P CL/7 1342 Arhiva Al. Chr. Tell
P CLIII/4 1368 Scrisori Tell (copii) 30 20
P CLIII/5 1369 Scrisori A. Golescu către Tell (copii) 126 1
P CLIII/6 1370 Scrisori Tell 50 30
P CLXIII/3 1450 Donaţia general Tell (mss) 1882 - 1931 57 1
211
Nr.
file
Arhiva Marieta Maior Claudian, mama lui Alex.
P CXC/3 1696 120 41
Chr. A. Tell
P CXC/5 1698 Arhiva Alexandrina Chr. Tell 37 14
P CXCVI/1 1756 Corespondenţă Tell 1004 1
P CXCVI/2 1757 Corespondenţă Tell 1
P CXCVIII/6 1788 Arhiva Tell 133 64
P CCIII/7 1857 Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare 121 107
P CCC/5 2409 Scrisori Grădişteanu către Tell 37 15
P CCC/7 2411 Scrisori Cristofo către Tell 7 4
P CCCI/7 2419 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1911 - 1937 42 23
P CCCI/8 2420 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1893 - 1927 25 24
P CCCXXVII/7 2656 Donaţia gl. Alex. Chr. Tell 1864 - 1921 27 17
P CCCLI/4 2833 Alex. Chr. Tell 1849 - 1934 81
Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell
P CCCLXIII/1 2947
ministru al instrucţiunii publice şi cultelor vol. II
Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell -
P CCCLXIII/2 2948
Comisia centrală Focşani
Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell -
P CCCLXIII/4 2950
Personale
P CCCLXVI/4 2972 Donaţia general Tell 5
P CCCLXVI/5 2973 Donaţia general Tell 5
P CDXLI/14 4245 Donaţia Chr. Al. Tell
P CDXLII/7 4252 Caiet cu adrese Tell
Alexandru, Chr. Tell - politica, materiale
P I/6 6 1919 - 1935 90 11
electorale
P LXVII/1 646 Arhiva Amiral Coandă 6
P LXVII/3 648 Arhiva Amiral Coandă 58
P LXVII/7 652 Arhiva amiral Coandă
P LXXX/1 755 Arhiva amiral Coandă 45 21
P LXXXII/5 774 Arhiva amiral Coandă 20 7
P LXXXIII/9 785 Arhiva amiral Coandă 110 82
P XCIII/1 859 Arhiva amiral Coandă 1916 - 1917 75 45
P XCV/6 890 Arhiva amiral Coandă 1919 - 1928 207 77
P CXX/1 1108 Arhiva amiral Coandă 1907 - 1935 24 14
P CXXIII/2 1138 Arhiva amiral Coandă 243 37
P CLXXVI/1 1567 Arhiva amiral Coandă 323 52
P CCXVI/6 1963 Arhiva amiral Coandă 1938 146 135
P CCXCVI/1 2373 Arhiva amiral Coandă 380 89
212
Nr.
file
P XIII/4 153 Arhiva Amiral Coandă 1900 - 1938 25
P XCIV/8 879 Arhiva amiral Negoescu 91 3
P CX/6 1029 Arhiva amiral Urseanu 1890 - 1896 100 60
P CXXII/4 1130 Arhiva Amiral Urseanu 1881 - 1883 109 51
P CXXXIX/1 1236 Arhiva Amiral Urseanu 143 44
P CLX/3 1432 Arhiva Amiral Urseanu 143 29
P CLXII/7 1447 Arhiva Amiral Urseanu 135 50
P CXCIV/18 1747 Arhiva Amiral Urseanu 239 177
P CLXII/7 1447 Arhiva Amiral Urseanu 135 50
P CCLXXXVIII/6 2298 Arhiva amiral Petre Bărbuneanu 1890 - 1933 19 11
P CDXLV/9 4297 Donaţia Elena amiral Negrescu 26
P CDXLV/10 4298 Donaţia Elena amiral Negrescu 88
P LXXXVIII/3 827 Arhiva general Văleanu 333 97

P XC/6 843 Arhiva general Soutzo 173 121
P CXXXVIII/2 1230 Arhiva general Soutzo - chestiuni militare 1915 - 1917 381 16
P XCIV/10 881 Arhiva general Al. Socec 27 22
P CCCV/6 2467 Arhiva general Al Socec 1883 - 1927 115 37
P CCCLI/2 2831 General Alex. Horbatsky - brevete 1837 - 1911 51 36
P CXXII/1 1127 Arhiva general Dr. Demostene 1908 - 1920 56 12
P CXXII/4 1130 Arhiva Amiral Urseanu 1881 - 1883 109 51
P CXXII/5 1131 Arhiva general Dr. Demostene 55 27
P CXXII/7 1133 Arhiva general Dr. Demostene 27 1
P C XXVI/3 1157 Arhiva general Manolescu Radian 38 29
125+
P CXXVIII/1 1178 Arhiva General Paul Angelescu 300
411
P CXXXIII/10 1214 Donaţia general Mărdărescu 28 12
P CXXXVIII/3 1231 Arhiva General Boteanu 120 17
P CCXVI/7 1964 Arhiva Colonel Boteanu 267 7
Arhiva general Em. Manolescu Mladin.
P CCCIX/3 2510 1913 30 18
Campania 1913 Bulgaria
P CCCIX/5 2512 Arhiva general Em. Manolescu Mladin 68 18
P II/2 12 Arhiva general D. Suţu 1920 - 1921 68 1
P VII/2 81 Arhiva general Soutzo 133 20
P VIII/14 103 Arhiva Pr. Gral. Soutzu 155 51
P IX/1 104 Arhiva Gral. Dim. Soutzo 1912 - 1921 24
P IX/2 105 Arhiva Gral. Dim. Soutzo. Manevrele armatei franceze 1912 23
P IX/3 106 Arh. Pr. Gral. Soutzo 42
P IX/4 107 Arh. Pr. Gral. Soutzo 18
P LVI/1 546 Arhiva Soutzo 43 20
P LVI/2 547 Arhiva Soutzo 81 54
P XC/6 843 Arhiva general Soutzo 173 121
P CXXI/6 1122 Arhiva Gr. Soutzo 1809 - 1893 271 56
213
Nr.
file
P CXXXVIII/2 1230 Arhiva general Soutzo - chestiuni militare 1915 - 1917 381 16
P CLX/1 1430 Arhiva general D. Soutzo 98 5
P CCII/8 1848 Arhiva general Soutzo 1912 - 1913 87 11
P CCIII/3 1853 Arhiva D. Soutzo 1915 - 1916 113 48
P CLXIII/10 1457 Arhiva general Râmniceanu 72 48
P CLXV/8 1474 Diverse - Arhiva general C. Costescu 36 30
P CLXXVIII/8 1599 Arhiva general Munteanu 13 1
P CXCV/6 1753 Arhiva general Alex. Munteanu 1868 - 1940 125 54
P CLXXVIII/10 1601 Din viaţa generalului Wartiadi 34 1
Memoriu asupra activităţii general Muşoiu în
P CXCVII/5 1771 7 1
luptele de la Tisa (1921)
P CCXCIII/3 2348 Arhiva Muşoiu 1857 - 1878 460 140
P CCVII/10 1892 Arhiva Comandor Eugen Teutu 186 138
P CCXIV/4 1949 Arhiva general Papazoglu 75 42
P CCLXXI/4 2152 Arh. Gen N. Sinescu 41 6
P CCLXXXI/13 2236 Arhiva general Gr. Ipătescu 8 6
P CCCV/7 2468 Arhiva general George Bacaloglu 1916 - 1943 43 23
Tunelul Bereşti. Intr. Bertolero 8 Giachetti -
P CCCLXIV/3 2960
Arhiva general G. Bacaloglu
P CCCLXX/15 3012 Donaţia general Bacaloglu 1
P CCCLXXXII/8 3187 Caiet de notiţe general G. Beruţeanu
P VII/6 85 Arhiva general Herks 1868 - 1894 4
P VII/7 86 Arhiva Căpitan N. Meteleanu 9
P VII/8 87 Arhiva general Teodor Gheorghiu - brevete 1877 - 1920 29
P VII/9 88 Arhiva General Palladi - brevete, decizii de pensie 1877 - 1901 7
P VII/10 89 Arhiva general Gheorghe Manu 1859 - 1911 56
P XXXVI/2 342 General Batîr 11 10
P LXX/6 673 Arhiva Colonel Cavaler de Randa 224 206
P CLXXVII/9 1584 Acte colonel Stoica şi altele 38 8
P CCXIII/5 1943 Arhiva colonel Mih. Cioranu 1885 - 1916 54 36
P CCXXXV/9 2028 Arhiva maior Văleanu 35
P X/4 121 Arhiva maior Claudian 1913 - 1915 20 8
P CDLIV/1 4330 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1907 - 1920
214
Nr.
file
1890, 1906 -
P CCXCIII/5 2350 Arhiva căpitan V. Gârbea 163 21
1920
P XXXII/3 301 Arhiva Cpt. Vasiliu 71 34
P XXXII/4 302 Arhiva col. Diamandi 13 13
P XXXV/3 337 Arhiva Gl. Paraschiv Vasilescu 73
P CCLXXIII/5 2167 Donaţia gl. Ioan Tătaru 1785 - 1864 11 9
P CCCXXV/1 2635 Donaţia gl. D. Cottescu 1806 - 1863 42 31
1711 - 1880,
P CCCXXV/8 2643 Arhiva gl. Giugurtu 90 40
1920
1724 - 1814,
P CCCXXV/9 2644 Arhiva gl. Giugurtu 52 35
1868 - 1870
P CCCXXV/10 2645 Arhiva gl. Giugurtu 1706 - 1912 68 23
P CCCXLIV/6 2785 Arhiva gl. C. Christescu 1892 - 1926 113
Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la
P CXCII/9 1715 142 57
organizarea pompierilor)
Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la
P CXCII/5 1711 156 10
organizarea pompierilor)
P CCCXCVII/1 3398 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe
P LII/3 508 Arhiva Papazoglu (conţine 1 medalie) 32 28
P XX/4 199 Acte militare - Buletinul evenimentelor M. St. M. 1915 - 1916 16
P XX/5 200 Acte militare 1915 20
215
Nr.
file
P XX/12 207 Acte militare 1916 - 1918 10
P XX/13 208 Acte militare 1917 - 1918
P XX/14 209 Acte militare 1918 - 1918
P LXXXI/5 767 Acte militare 5 3
P LXXXI/1 763 Arhiva militară 182 1
P LXXXVII/8 823 Arhiva militară 142
P XCIX/11 926 Arhiva militară 20 1
P XCIX/12 927 Arhiva militară 22 1
P XCIX/13 928 Arhiva militară 1918 - 1919 15 1
P XCIX/14 929 Arhiva militară 1922 6 1
P XCIX/15 930 Arhiva militară 1927 17 1
P CVIII/4 1004 Arhiva militară 187 87
P CXII/9 1043 Arhivă militară 31 1
P CLXIV/5 1464 Arhiva militară 163 4
P CLXXVI/8 1574 Arhivă militară 28 11
P CLXXVII/13 1588 Arhivă militară 85 10
P CLXXXIX/1 1650 Arhivă militară (dosar 1 - 43) 947 43
P CLXXXIX/2 1651 Arhivă militară (dosar 1 - 43)
216
Nr.
file
P CXCVII/6 1772 Arhiva militară 14 4
P CXCVII/8 1774 Arhiva militară 59 9
P CXCVIII/5 1787 Arhiva militară 35 26
P CCXCVII/6 2381 Arhiva militară 1916 138 110
P CCCXLIX/3 2818 Acte militare 1898 - 1905 640 74
P LXXV/2 712 Doctrina militară 35 1
P XX/11 206 Lt. Cantacuzino Şerban - foaie calificativ 1
P CC/3 1809 Curs de geografie militară 291 3
P CCIII/6 1856 Predarea biroului ataşatului militar la Paris 1923 95 11
P CCXCIII/2 2347 Instrucţie relativă la Tipografia militară 64 1
P CCXCIII/4 2349 Arhiva Direcţiei sanitare din Ministerul de Război 1880 - 1898 74 26
Situaţia operaţiunilor militare de la 18 oct. -
P CCCLXI/1 2913 1
16 nov. 1915
Situaţia operaţiunilor militare de la 3 iun -
P CCCLXI/2 2914 1
25 ian 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 30 nov -
P CCCLXI/3 2915 1
20 dec 1915
Situaţia operaţiunilor militare de la 21 dec 1915 -
P CCCLXI/4 2916 1
8 ian 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 9 ian -
P CCCLXI/5 2917 1
31 ian 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 1 febr -
P CCCLXI/6 2918 1
17 febr 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 18 febr -
P CCCLXI/7 2919 1
11 mart 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 12 mart -
P CCCLXI/8 2920 1
1 apr 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 2 apr -
P CCCLXI/9 2921 1
30 apr 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 1 mai -
P CCCLXI/10 2922 1
2 iun. 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 17 nov -
P CCCLXII/1 2923 1
29 nov 1915
Situaţia operaţiunilor militare de la 26 iun -
P CCCLXII/2 2924 1
20 iul 1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 23 aug -
P CCCLXII/3 2925 1
4 sept 1915
217
Nr.
file
Situaţia operaţiunilor militare de la 4 sept -
P CCCLXII/4 2926 1
11 sept 1915
P CCCLXII/5 2927 Questions financieres (Buget, soldes etc.) 1
Questions politiques. Haut commandament 1915 -
P CCCLXII/6 2928 1
1916
Situaţia operaţiunilor militare de la 22 sept -
P CCCLXII/7 2929 1
17 oct 1915
Situaţia operaţiunilor militare de la 21 iul -
P CCCLXII/8 2930 1
18 aug 1916
P CCCLXII/9 2931 Apropo des operations 1
P CCCLXII/10 2932 Recrutement, effectifs, pertes etc. 1
P CCCLXII/11 2933 Aviation et marine 1
P CCCLXII/12 2934 Tactique et Strategie 1
P CCCLXII/13 2935 Artillerie et armement 1
P CCCLXII/14 2936 Recrutement et effectifs 1
P CCCLXII/15 2937 Personnel 1
P CCCLXII/16 2938 Questions politiques conduite des operations 1
P CCCLXII/17 2939 Expedition d'Orient et ordre de bataille 1
Situaţia operaţiunilor militare de la 5 -
P CCCLXII/18 2940 1
21 sept 1915
Situaţia operaţiunilor militare de la 24 mai -
P CCCLXII/19 2941 1
18 iun 1915
P CCCLXII/20 2942 Situaţia operaţiunilor militare de la 19 iun - 3 iul 1915 1
P CCCLXII/21 2943 1
17 iul 1915
P CCCLXII/22 2944 1
7 aug 1915
P CCCLXII/23 2945 1
22 aug 1915
P CCCLXII/24 2946 1
31 aug 1916
Convenţie militară între marele cartier al
P CCCLXXIII/4 3046 1
armatelor ruse şi române
4385 Arhiva Marina militară (cam. 86, pachet. 9, XXI)
P CLXIII/7 1454 Arhiva Amiral C. Niculescu-Rizea 43 27
P CXCII/7 1713 Arhiva amiral Niculescu-Rizea 39 26
P CCXCVI/3 2375 Ministerul de Război 1886 - 1916 146 17
P XL/4 373 Ministerul de război - propuneri de buget 297 1
Arhiva Scarlat G. Lahovari - Pribegia noastră în
P CLXI/1 1436 1916 - 1918 116 1
Primul război mondial
1905 (foi volante in limba maghiara şi germana,
1 proclamaţie a Împărătesei Eugenie, o
P CXCV/4 1751 1825 - 1929 13 5
proclamaţie a regelui Ferdinand cu ocazia intrării
României în război (1916)
România în campania de la 1913 în Bulgaria (foi
volante: Ordine de mobilizare, ordin de zi,
P CXCV/5 1752 16 5
proclamaţie adresata poporului bulgar, Jurnalul
de campanie Regimentul 2 Roşiori)
218
Nr.
file
Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale,
P XXIII/3 228 telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier 1853 - 1946 41
General)
Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale,
P XXIII/3 293 telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier 1853 - 1946 41
General)
Dosar general Iliescu: o filă mss. cu titlul
Observaţiuni, f.a, fără semnătură; note cu antetul
Banca de Credit Român, adresate generalului D.
Iliescu - iunie, noiembrie 1920; o filă a copiei notei
lt. Colonelului (s) V. Economu, adresată căpitanului
Scarlat Gornea din reg. 46 inf, (perioada 20 nov.
1916 - 27 mai 1918); procesul-verbal a şedinţei
consiliului de administraţie, 6 oct. 1924, semnătură
indescifrabilă (text dactilo); cărţi de vizită: Barbu B.
Brezianu, consilier la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie; Lt. Colonel Emil Mora; Alexandru Paltov,
Inspector de Control ad-tiv C.F.R.; Note cu antetul
Societăţii Române pentru Industria Distilării
Lemnului, a Uzinelor de Fier şi Domeniile di8n
FSG 4386 1913 - 1941
Reşiţa, adresate generalului Dumitru Iliescu, mai
1931; o decizie a Administraţiei Financiare a
sectorului I galben, 22 oct. 1932; Act de vânzare-
cumpărare a imobilului din str. Alexandru
Lahovary, nr. 20, Bucureşti, 21 oct. 1931; chitanţă
din partea Librarie des Sciences Aeronautiques
adresată generalului Iliescu, f.a; scrisoare cu antetul
Administraţiei Comerciale a Porturilor şi a Căilor de
Comunicaţie pe Apă (P.C.A.) adresată ing. C.
Orghidan, din partea lui Roşu, 8 dec. 1941;
fotografii: cu inscripţia Costică, 1913, fotografii
tablouri, f.a, fără semnătură; fotografie persoană
necunăscută, Botoşani, 1914, fotograf Botoşani -
Eduard Huber.
Dosar Marele Cartier General, Secţia a II-a, Biroul
C: Buletinul evenimentelor politice din peninsula
balcanică pe zilele de 25 iunie 1913, 2, 6, 21, 22, 23,
24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 (cu harta "noile graniţe ale
Statelor Balcanice după Pacea de la Bucureşti 28
iulie 1913, cu ştampila Marelui Cartier General,
Serviciul de stat major), 31 iulie 1913, 1, 2, 3, 4,
FSG 4387 5,6, 7 (Anexa la buletinul Evenimentelor Politice 1913 - 1920
din peninsula Balcanica pentru zilele de 5 şi 6
august 1913 cu textul protocoalelor anexate la
tratat), 8, 9, 10, 11 şi 12 august 1913, hârtia conţine
filigran; hărţi ale Serbiei, Bulgariei, Sudul
României; scrisoare adresată M.S.Regelui
Ferdinand şi M.S. Regina Maria, iun. 1920 din
partea lui Simeon Triff, localitatea indescifrabilă.
219
Nr.
file
Broşură "Extras din revista Armatei" sub augustul
patronagiu al M.S. regelui Carol I A.S.R. Principele
FSG 4388 Ferdinand al României şi A.S. Principele Wilhelm 1920
de Hohenzollern", An. XXX, Nr. 4, apr. 1912, Buc.
1912.
Dosar scrisori colonel Radu Rosetti: Salonika, 15 oct.
1918 (şi în lb. engleză); Mission du General Berthlot
(în lb. franceză) , 17 oct. 1918; Sofia (şi îm lb.
franceză), 29 oct. 1918; Sofia, 30 oct. 1918; 2 nov.
1918; Sofia, 3 nov. 1918; Sofia, 4 nov. 1918 (şi în lb.
engleză); Sofia, 6 nov. 1918; Târnovo, 8 nov. (şi în
lb. franceză şi engleză) 1918; Târnovo, 9 nov. 1918;
FSG 4389 Târnovo, 10 nov. 1918; Giurgiu, Târnova, 12 nov. 1918
1918; Giurgiu, 14 nov. 1918; Giurgiu, 15 nov. 1918;
Giurgiu, 16 nov. 1918; Giurgiu, 17 nov. 1918;
Bucureşti, 1 dec. 1918; Bucureşti, 2 dec. (în lb.
franceză) 1918; Bucureşti 3 dec.(text mss. transcris).
Cursuri ale Şcoalei de Oficieri: anul II, cursul de Artă
Militară, partea I, 1888-89, mss., 23 nov. 1988; Curs
FSG 4390 1888 - 1889
de Legislaţie militară 1988-1889, mss., semnătură
indiscifrabilă, 2 dec. 1888; Terente Berindei (?)
Arhiva militară Terente Berindei: Curs de Istorie
Militară - Capo III Eta Spagnola, partea a II-a
FSG 4391
aparţinând lui Terente Berindei, în limba italiană,
mss. fără dată;
Arhiva Terente Berindei: Grafice de organizare
privind organizarea şi recrutarea diferitor armate (în
secolul XIX?), fără alte menţiuni; Divizia IV-a de
Infanterie, Serviciul de Stat-Major: "Diferite
imprimate Austria, mss., 25 febr. 1899, în lb.
germană; Divizia IV-a de Infanterie Serviciul de
FSG 4392 1898 - 1909
Stat-Major: Prelegeri pentru memoriu Austria", în
limba română, 1898-1899, mss.; Corpul II Armată
Serviciul de Stat Major: "Manevrele din Septembrie
1909 - 13 septembrie 1909 - Ordin General pentru
Staţionarea trupelor în noaptea de 22-23 septembrie,
revista, defilarea, critica, desconcentrarea, text dactilo.
Arhiva Amiral Coandă: Jean Bart (Eugeniu
Botez) "Cartea Dunării", biblioteca Ligii Navale,
1933, text dactilo, pe plic este imprimată
FSG 4393 1933
inscripţia: România Maritimă şi Fluvială - revista
Ligii navale Române pentru propaganda,
orientarea şi apărarea intereselor pe apă.
220
Nr.
file
Arhiva Coandă: Memoire de Metallurgie - Les acurs
sans saufflures - leuc fabrication - avattajes de la
procide, semnat Coandă, lieutenant - eleve
d'Artillerie, mss. În limba franceză; Memoire sur la
fabrications du Materiel, autor - locotenent Coandă,
mss. în limba franceză; Manoeuvres de 1890 -
Tableau indiquant la composition des effectifs, fără
alte menţiuni; Theme General - Manouvres de 1890;
I-Cicronscription Militaire Etat-Major, cu antetul
Statului Major; Concentration de la 1 Divizion,
Concentration de la 2e Divizion (ordin); Divizion du
Nord-Est: Theme particulier pour la venredi 29 aout
1890, 30 aout 1890, avis pour la dimanche, 31 aout
1890, 2 sept., 3 sept., Division du Sud-Ouest: Theme
particulier pour le lundi, 1 sept. 1890, 3 sept.;
FSG 4394 1890 - 1922
Scrisoare adresată Comisiei de Telegrafie Militară,
Paris, 10 iunie 1885, semnătură indescifrabilă, mss.;
Plan "Revue du 22 juillet 1890; Manoeuvres des 1er
et 2 e corp eu 1890; Scrisoare adresată generalului
Iliescu din partea lui Gh. Becescu Silvan, doctor în
drept, Ploieşti, 24 august 1922, mss.; scrisoare care
începe cu "Onorate Domnule General senator şi
preşedinte al asociaţiei "Motto cultura" (Iliescu?) din
partea reprezentanţilor comunei Tulea, jud. Ilfov,
27 octombrie 1923, cu lista de semnatari, mss. (2 ex.),
1923; plic adresat g-ralului iliescu din partea lui Gh.
Becescu-Silvan, Ploieşti, 1922, (timbru); recipisă,
chitanţă Monitorul Oficial, factură, 1925 de plată
pentru executare clişeu hartă Turtucaia comandată de
generalul Iliescu
Arhiva general Coandă (Constantin?), ataşat
militar la Viena: manevrele armatei austro-
ungare din 1887; Curs Instrucţiuni şi Program al
FSG 4395 1881 - 1890
Aplicaţiilor Logistice (şcoala de Aplicaţii de
Artilerie şi de Geniu, Fonainbleau, 10 iulie 1881;
Hartă, manevrele din 1890
Arhivă Colonel Manolescu Em. Mladian:
"Histoire Tableou de la Chevalerie", notiţe de
curs aparţinând Leut. Manolesco Mladian, aprilie
1896, în limba franceză, mss.; Notiţe cu privire la
Planul de Învăţământ, mss., fără alte menţiuni,
ciornă, creion, fără an; Ciornă scrisoare adresată
FSG 4396 ministrului apărării, creion, cu privire la rolul 1890 - 1914
armatei, fără an; articol (fragment de ziar) în
limba franceză cu însemnare "Ecrit la 18 febr. -
1890 apres le ... de la Croix Rouge", fără alte
menţiuni; fragment carte "Organizarea Cavaleriei
în armate rusă", p. 279, fără alte menţiuni;
Document (original) al Ministerului de Războiu,
221
Nr.
file
cu antetul Direcţiei I Infanterie din 1 noiembrie
1914 adresat colonelului Manolescu Em.
Mladian, comandantul Regimentului Mihai
Viteazul Nr. 6, copie după procesul-verbal din 13
octombrie 1914 al Comitetului Consultativ al
Statului Major; curs, mss. din 1904
Scrisoare (text dactilo şi ciornă) cu antetul
Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Vice
Preşedintele Consiliului de Miniştri, adresată lui
Orghidan, datată - Bucureşti, 1 iulie 1942; un
tipizat de acordare a unui brevet din parte reginei
Maria - 192?; "Situaţia actuală a Lucrărilor Hărţii
României", adresată Directorului Institutului
Meteorologic Român, N. Coculescu, din partea
Serviciului Geografic al Armatei, (mss.),
21/3 Martie, 1913; Ordin Circular al Marelui
Cartier General, 9 mai 1917, (text dactilo),
semnat general de corp de armată adjutant
Prezan, şeful secţiei III adjuntatură, lt.col.
Ioanide; Copie a raportului al comandorului
Niculescu Rizea adresat Ministerului de Război,
(text. dactilo), 22 ian. 1919; memoriu asupra
trecerii de la Flămânda, (text dactilo), fără dată,
fără semnătură; scrisoare (text. dactilo) semnată -
Elisabeth, fără dată; "Chestiunea Marinei la
Mare", (text. dactilo), fără an şi semnătură;
FSG 4397 "Instrucţiuni pentru delegaţii români la 1913 - 1942
conferinţa de limitarea înarmărilor navale, (text
dactilo), fără an şi semnătură; un tabel cu
înzestrarea marinei române, pe parcursul a cinci
ani, (text dactilo), fără dată, cu semnătura
inspectorului general al marinei contra amiral -
indescifrabil, şeful statului major al marinei -
comandor - indescifrabil; program naval
(începând cu anul 1924), al comitetului Marinei,
referitor la construcţiile navale, ce urma sa fie
prezentat la Liga Naţiunilor, (text dactilo), fără
an şi semnătură; "Situaţia navală", întocmită de
Inspectoratul Marinei Militare, (text dactilo), fără
an şi semnătură; listă cu marinari decedaţi în
războiul de întregire, fără an sau alte menţiuni;
scrisoare adresată unui domn general (nu se
menţionează), din partea Elisei Brătianu, (text
dactilo), fără dată; scrisoare (text dactilo)
adresată lui Tătărescu, din partea Elisei Brătianu,
cu privire la aşezământul cultural Ion I.C.
Brătianu, Buc., 11 iun. 1941.
222
Nr.
file
Testamentul eroilor – versuri - sursă
neidentificată, fără dată; ordin de zi Către Toată
puterea Armată a Românii din principatele Unite -
15 ian. 1860, semnat secretar de stat la
departamentul trupelor militare - Florescu;
4398 1860 - 1923
manifestul Partidului Naţional Român către Ţară
26 febr. 1923; un număr din "Vespea" - 25 nov.
1890; schemă a modului de prelucrare la
maşinile de frezat; scheme ale unor instalaţii
electrice.
Arhiva amiral C. Niculescu-Rizea: Convenţie
între Guvernul Britanic şi Guvernul Regal
Român pentru numirea a 2 ofiţeri din Marina
Britanică, ca ofiţeri de legătură cu marina
militară română, text dactilo, 15 septembrie
1921; Raport al comandantului Niculescu Rizea
din data de 10 noiembrie 1919; Scrisoare a
Comitetului Naţional de Astronomie adresată
primarului oraşului Bucureşti cu privire la
distribuirea orei în oraş, text dactilo, mai 1934,
cu semnătura preşedintelui Comisiei Orei, amiral
Niculescu Rizea (copie); Memoriu al Comitetului
Naţional de Astronomie, Comisiunea Orei asupra
instalaţiei de ceasornice în Capitală şi
distribuirea automată a orei (lipsă o pagină - notă
pe marginea memoriului), 8 martie 1932, semnat
preşedintele Comisiunei orei - vice-preşedinte
Niculescu-Rizea (ciornă), cu notiţe de mână, text
dactilo; Adresă a Ministerului Agriculturii şi
FSG 4399 Domeniilor din 31 decembrie 1929, prin care 1919 - 1932
contra-amiralul este înştiinţat că a fost numit
preşedinte al subcomisiunii tehnice pentru
alcătuirea proiectului de lege privitor la
cadastrarea ţării şi introducerea Instituţiunii
Cărţilor Funduare pe tot teritoriul ei, text dactilo
cu antetul Ministerului Agriculturii şi
Domeniilor; copie a deciziei de înfiinţare a
comisiei de alcătuire a unui proiect de lege
privitor la cadastrarea ţării şi introducerea
instituţiunii cărţilor funduare pe tot teritoriul ei;
Mandat de Senator, 6 iunie 1931, Biroul
Electoral Lăpuşna, emis pe numele amiralului
Niculescu-Rizea, cu semnătura lui Vladimir
Grimaschi, cu ştampila lui; fragment dintr-un
memoriu cu privire la apărarea acvatică a
României, fragment dactilo fără alte menţiuni;
fragment dactilo dintr-un discurs rostit cu ocazia
zilei de 10 mai, fără alte menţiuni; scrisoare
adresată ministrului armatei cu rugămintea de a
223
Nr.
file
depune la biroul Senatului dosarele cu
înzestrarea marinei, semnat de amiralul
Niculescu-Rizea, dactilo, fără an; fragment dintr-un
ziar cu articole publicate de amiralul Niculescu-
Rizea: "Universul", 20 septembrie 1930, "Lupta",
(?); "Universul", 13 septembrie 1930,
28 septembrie 1930, 15 noiembrie 1930,
24 ianuarie 1931;
Mss. "Comentarii asupra însemnărilor zilnice ale
domnului Mareşal Alexandru Averescu de
general Scarlat Panaitescu", f.a.; fragment
scrisoare în lb. germană, 11 mai 1880, fără alte
menţiuni; Scrisoare (text dactilo) adresată lui
FSG 4400 1880 - 1898
Iorga, cu privire la împlinirea a 40 de ani de la
moartea lui m. Kogălniceanu, f.a., fără
semnătură; scrisoare în lb. germană, cu antetul
Erste k.K. Priv. Donau - Dampfschiffahrts -
Gesellschaft, Galata, 26 mai 1898.
P LXXXII/1 770 Ordonanţe din timpul ocupaţiei germane. 1918 76 1
Documente în limba germană din vremea
P CLXXIX/4 1605 1917 341 120
ocupaţiei.
Arhiva N. Mihăescu-Nigrin. Hârtii din timpul
P CCCX/3 2518 1917 - 1918 14 7
ocupaţiei germane.
Arhiva general Manolescu-Mladin (o fotografie a
mănăstirii Neamţ devenită spital de război,
2 fotografii de pe front, corespondenţă,
P CCCVIII/11 2506 telegrame, cupiuri de ziare, programele unor 62
serbări de la Şcolile militare de Infanterie, un
album fotografic cu Inspecţia Regelui Carol I la
Şcoala Militară de Infanterie - 3 mai 1913)
P CCCIX/4 2511 Arhiva Col. C. A. Leon 1904 - 1922 42 27
224
PARTEA A IV-A
NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR
ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE
REGIMENTUL l DOROBANŢI „DOLJ”
A fost creat prin Înaltul Decret 691/27.03.1872 din vechile batalioane de grăniceri, cu
denumirea de „Regimentul 1 Dorobanţi” – avea garnizoana în Craiova şi ca bază de recrutare
judeţele Mehedinţi, Dolj, Romanaţi şi Olt. Era subordonat Diviziei 1 Teritoriale Militare şi
structurat pe 6 batalioane: 1 Severin, 2 Mehedinţi, 3 Dolj, 4 Calafat, 5 Romanaţi şi 6 Olt,
totalizând 22 de companii. Primul comandant a fost colonelul Logadi Ion130.
Reorganizarea armatei, efectuată prin Înaltul Decret 21915 din 26.11.1876, dublând
numărul regimentelor de dorobanţi îi reducea, cu 01.01.1877, baza de recrutare la numai două
judeţe: Mehedinţi, care forma batalionul 1 şi Dolj, care asigura oamenii pentru batalionul al doilea.
Numărul companiilor era redus la opt131.
În această organizare participă la Războiul de Independenţă în perioada 17.10.1877-
26.02.1878, remarcându-se în luptele de la Rahova, Tatargic şi Novoseic. LA 08.10.1878, drapelul
regimentului, primit la 14.10.1874, era decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”132.
De la 0l.04.1879, conform Înaltelor Decrete 830 şi 831, regimentul este reorganizat tot pe
două batalioane, cu câte patru companii, însă baza de recrutări îi era redusă numai la judeţul Dolj133.
După această dată structura organizatorică a Regimentului 1 Dorobanţi „Dojl” este
asemănătoare cu a celorlalte. În anul 1889 i-au fost permanentizate două companii134, iar în 1891
va fi reorganizat pe 3 batalioane, din care unul permanent135.
Al doilea batalion a fost permanentizat în 1899136, iar la 01.04.1908 cel de-al treilea137. La
intrarea în campania 1916-1918, regimentul se compunea din 3 batalioane, o companie mitraliere,
o baterie de 57 min. şi o secţie de telefonişti138.
De-a lungul existenţei sale, 1872-1950, regimentul a cunoscut mai multe alte denumiri:
a) Regimentul 1 Dorobanţi (01.04.1872-05.04.1880)139;
b) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (05.04.1880-17.03.1889)140;
c) Regimentul 1 Dorobanţi (17.03.1889-11.07.1891)141;
d) Regimentul Dolj nr. 1(11.07.1891-23.05.1932)142;
e) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (23.05.1932-28.07.1950)143;
Unităţile arhivistice ale fondului sunt create sub toate aceste denumiri. Deşi regimentul a
avut o activitate îndelungată (1872-1954) şi a luat parte la toate marile evenimente militare,
fondul său arhivistic ne este prea bogat.
Centrul păstrează numai un număr de 3392 unităţi arhivistice, dar care nu acoperă
documentar întregul interval. Pentru perioadele 1872-1905 şi 1907-1908 nu deţinem niciun
document, iar pentru mulţi alţi ani numai câteva unităţi arhivistice.
130
„Monitorul Oastei”, nr. 14/1872 Arhiva Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuarea
C.S.P.A.M.I.). fond Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj”, crt. 827, f. 1; crt. 1144, f. 287 (în continuare se va cita: Loc. cit. fond
Reg. 1 Dorob.) şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie, nr. inventar 1268 P.I., f. 1.
131
„ Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-812.
132
Album al Armatei Române, 10 Mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 70.
133
Loc.cit., fond Regimentul 1 Dorobanţi, crt. 827, f. 11 .
134
Romanescu Gh., col. dr., Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifico-Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19.
135
„Monitorul Oastei”, nr. 28/1899, p. 536.
136
Ibidem, nr. 19/1899, p. 536.
137
Ibidem, nr. 14/1908, p. 96-97.
138
Loc.cit., fond Reg. 19 Dorobanţi, crt. 70, f. 1-2.
139
„Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 258-259.
140
Ibidem, nr. 13/1889, p. 124-136.
141
Ibidem, nr. 28/1891, p. 913-915.
142
„Monitorul Oastei”, nr. 122, p. 3445.
143
Loc.cit , Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 1 Dorobanţi, crt. 1268 R.I., f. 78.
227
Notele istorice ale fondurilor arhivistice create de regimente
Lipsa documentelor pe acei ani este, în parte compensată informaţional de existenţa

registrelor istorice care acoperă întreaga perioadă de existenţă. Din ele se poate reconstitui atât
evoluţia organizatorică a regimentului, cât şi participarea la toate momentele mai importante ale
istoriei noastre la războiul pentru cucerirea independenţei naţionale (1877-1878), reprimarea
răscoalelor ţărăneşti din judeţele Tecuci, Tutova, Fălciu (19-28.03.1907) şi la campania războiului
din 1913144.
Registrele istorice cât şi numeroasele jurnale de operaţii oferă bogate informaţii despre:
participarea regimentului la Primul Război Mondial, despre luptele susţinute la Bersa, Orşova,
Severineşti, Izbiceni şi Tia Mare; îngroparea drapelului regimentului la Izbiceni, retragerea şi
refacerea în Moldova, luptele de la Mărăşeşti, ca şi despre campania împotriva Ungariei între
07.06-20.09.1919145.
Fondul arhivistic aflat în păstrarea centrului cuprinde în cea mai mare parte documente
specifice activităţii unei unităţi militare: ordine generale, ordine circulare, ordine de zi, rapoarte,
instrucţiuni statistice, tabele nominale, dări de seamă etc., prin care se evidenţiază atât organizarea
şi desfăşurarea pregătirii militare, cât şi activitatea administrativă.
Arhiva operativă a regimentului oferă numeroase informaţii despre participarea la luptele
din 1916-1918146 şi campania împotriva Ungariei147.
Multe unităţi arhivistice conţin date despre pierderile umane148 şi materiale149 înregistrate
de unitate de-a lungul campaniilor primului război mondial.
Mult mai voluminoasă şi mai bogată în informaţii este arhiva operativă creată pe perioada
1939-1945.
Unităţile arhivistice ale perioadei 1939-1941 oferă informaţii asupra sarcinilor de mobilizare
ale regimentului, dislocarea sa în zona Răstoaca-Suraia, asupra lucrărilor genistice executate150, ca şi
asupra activităţii Centrului de Instrucţie mixt româno-german şi colaborării cu instructori germani151.
Foarte bine acoperite documentar sunt acţiunile desfăşurate de regiment în sudul Ucrainei
şi la Cotul Donului152. În urma pierderilor mari umane153 şi materiale154 înregistrare mai ales în
1942, regimentul a fost retras din zona de operaţii pe Bug, ulterior în Transnistria şi revenea în ţară
în aprilie 1943.
Până la 25.03.1944 regimentul rămâne în garnizoana de pace ocupându-se de completarea
efectivelor şi instruirea recruţilor, iar de la această dată s-a deplasat în Dobrogea.
Participarea la campania antifascistă este amplu relatată în registrul istoric redactat în
1959. Unităţile arhivistice existente oferă informaţii despre acţiunile desfăşurate în Banat, Ungaria
şi mai ales Cehoslovacia155 cât şi despre pierderile înregistrate156.
144
Loc. cit., fond Reg. 1 Dorob., crt. 827, 1144, 1559, 2326, 2470 şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie
1872-1930, crt. 1268 R.O.
145
Loc. cit., crt. 17, 26, 70, 150.
146
Ibidem, crt. 59, 108, 127, 149, 225, 332.
147
Ibidem, crt. 138, 156, 159, 163.
148
Ibidem, crt. 36, 52, 53, 57, 85, 88, 198.
149
Ibidem, crt. 98, 332.
150
Ibidem, crt. 1358, 1448, 1677.
151
Ibidem, crt. 1753, 1887, 2046, 2346.
152
Ibidem, crt. 1882-1885, 1888, 1893, 1890-1894, 1900, 1901, 1967, 1980, 2173, 2182-2186, 2188, 2191, 2242,
2326, 2330, 2333.
153
Ibidem, crt. 1899, 1900, 1907, 1925A, 2029, 2030, 2155, 2070, 2171, 2194, 2258, 2262, 2292.
154
Ibidem, crt. 1913, 1917, 1919, 1920, 1929, 1230, 1937, 1940, 2084, 2198, 2208, 2215-2217, 2222, 2223, 2234,
2249, 2258, 2911.
155
Ibidem, crt. 2716, 2784, 2830, 2886, 2913, 2914, 2916.
156
Ibidem, crt. 2742, 2840, 2871, 2906, 2910.
228
Numeroase sunt dosarele referitoare la predarea către trupele sovietice, în cadrul

prevederilor Convenţiei de armistiţiu, a prizonierilor germani157 a capturilor de provenienţă
germană158, dar şi a altor categorii de materiale luate cu forme159 sau silnic160.
Unităţile arhivistice create din 1945 oferă informaţii privind acţiunea de reducere a
efectivelor unităţilor române conform prevederilor Convenţiei de armistiţiu, apariţia structurilor de
tip sovietic (serviciul E.C.P., locţiitorul politic), ca şi despre încercări de a adapta şi impune o serie
de regulamente de la sovietici161.
În fondul de care ne ocupăm se găsesc şi informaţii referitoare la desfiinţarea şi
contopirea Regimentului 6 Vânători cu Regimentul 1 Dorobanţi ca şi asupra pierderilor
înregistrate de primul la retragerea din Basarabia în 1944162.
Regimentul şi-a constituit arhiva după sistema cronologică structurală, sistemă menţinută
şi după prelucrările efectuate în cadrul centrului.
Preluarea acesteia în cadrul Centrului s-a făcut în 1960, anterior ea păstrându-se în cadrul
Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, cea creată până în 1942163 şi asupra
regimentului cea posterioară acestei date.
Nu ne putem pronunţa asupra modului cum trecerea timpului sau vitregiile războaielor au
afectat integritatea fondului arhivistic creat de regiment, însă documentele ne oferă informaţii
despre acţiunea de epurare efectuată după instaurarea comunismului.
Astfel, la 02.09.1948, o comisie de „Selecţionare”, alcătuită din comandantul
regimentului, secundul politic, ofiţerul informator şi şeful biroului adjutantură, procedau la
eliminarea din fond, prin „ardere” a următoarelor:
1) Albumul regimentului;
2) Cartea de aur;
3) Registrul istoric, pe perioada 1872-1906;
4) Registrul istoric, pe perioada 1903-1913;
5) Registrul istoric, pe perioada 01.04.1913-26.10.1933;
6) Registrul istoric, pe perioada 1851-03.09.1941;
7) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 1915-29.06.1940;
8) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 05.09.1941-17.10.1941;
9) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 18.10.1941-06.07.1942164.
Fondul arhivistic al Regimentului 1 Dorobanţi „Dolj”, destul de simplu comparativ cu al
altor regimente, deşi nu acoperă documentar întreaga perioadă a existenţei acestuia, conţine bogate
informaţii privind finanţarea acestei unităţi militare, dar şi a unor evenimente istorice de
importanţă naţională.
Anii extremi 1906-1951; n.a. 3392; inventar permanent.
157
Ibidem, crt. 2703.
158
Ibidem, crt. 2739.
159
Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2910, 2989.
160
Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2908, 2910, 2989.
161
Ibidem, crt. 3057, 3058.
162
Ibidem, crt. 2637, 2711, 2723, 2902.
163
Ibidem, crt. 1493, 2444.
164
Ibidem, crt. 3029, f. 37.
229
REGIMENTUL 2 DOROBANŢI „VÂLCEA”
A fost creat la 01.07.1872 în conformitate cu prevederile Înaltului Decret 1064/05.06, sub

numele de Regimentul 2 Dorobanţi. Era organizat pe trei batalioane cu reşedinţele la Târgu Jiu,
Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, iar reşedinţa Statului Major a fost stabilită la Rm. Vâlcea. Baza de
recrutare îi era asigurată de judeţele: Vâlcea, Gorj şi Argeş care creau batalioanele cu aceleaşi
nume165.
Primul comandant al regimentului a fost maiorul Bârsescu Constantin166. A primit
drapelul la 14.10.1874, la sfârşitul manevrelor efectuate în prezenţa domnitorului Carol. Patronul
regimentului a fost Sf. Ioan Botezătorul, stabilit prin Înaltul Decret nr. 107/18.01.1875167.
Prin Înaltul Decret 2195/26.11.1876 este reorganizat pe două batalioane, Gorj şi Vâlcea,
batalionul 3 Argeş cedându-l Regimentului 4 Dorobanţi, care se crea la 01.01.1877. Baza de
recrutări i se reducea la numai două judeţe: Gorj şi Vâlcea168.
Participă la războiul pentru cucerirea independenţei remarcându-se în luptele de la
Opanez, Plevna, Vidin169.
De la 01.05.1880, conform Înaltului Decret 1163/05.04.1880, urmărindu-se apropierea
companiilor de reşedinţa regimentului pentru a se putea asigura o instrucţie cât mai completă, baza
de recrutare a regimentului se restrângea numai la judeţul Vâlcea, care asigura oamenii pentru cele
două batalioane. Pe lângă schimbarea dislocării batalioanelor şi companiilor, această reorganizare
aducea şi schimbarea denumirii în Regimentul de Dorobanţi Râmnicu Vâlcea nr. 2170.
Dintre modificările structurii organizatorice, suferite ulterior de regiment mai menţionăm:
- crearea prin decizia ministerială nr. 106/21.06.1899, începând cu 1 iulie, a primelor
două companii permanente171;
- la 15 iulie 1891, prin contopirea companiilor sale permanente cu companiile 1 şi 2
ale Regimentului 2 Linie, primite ca urmare a desfiinţării acestuia, se constituie pe trei batalioane
din care unul permanent172;
- de la 01.11.1899, conform Înaltului Decret 1415/01.04.1898, regimentul se
reorganiza pe două batalioane permanente şi unul teritorial173;
- permanentizarea, la 01.04.1908, a celui de-al treilea batalion teritorial174.
Şi denumirea regimentului a mai fost modificată în câteva rânduri, după cea din 1880,
astfel:
- Regimentul 2 Dorobanţi, la 05.04.1889175;
- Regimentul Vâlcea, nr. 2, la 13.03.1891176;
- Regimentul nr. 2 Dorobanţi Vâlcea, la 25.03.1932177.
Sub această denumire a funcţionat până la desfiinţarea sa, efectuată în conformitate cu
Instrucţiunile 56500/24.07.1945, prin transformarea în Centrul de Instrucţie al Infanteriei178.
165
166
Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713 R.I., f. 2.
167
Ibidem, f. 4-5.
168
169
Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, f. 10-13.
170
171
Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 21.
172
Ibidem, f. 23 şi „Monitorul oastei”, nr. 28/1891, p. 911-913.
173
Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 30.
174
Ibidem, f. 65.
175
176
Ibidem, nr. 28/1891, 911-913.
177
„Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445.
178
Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4980, f. 218.
230
De la Regimentul 2 Dorobanţi, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor

Militare Istorice, se păstrează numai arhiva creată în perioada 1909-1945, în număr de 2802 unităţi
arhivistice. Pentru perioada 1872-1945, în număr de 2802 unităţi arhivistice. Pentru perioada 1872-
1908 nu mai deţine nici un document, iar pe anii 1909-1914 s-au păstrat extrem de puţine de la 1 la
5 unităţi arhivistice pe an.
Până la centralizarea arhivelor militare, arhiva Regimentului 2 Dorobanţi s-a aflat în
păstrarea Depozitului regional de arhivă al Comandamentului 1 Craiova. Acestuia îi era predată, în
mai multe rânduri, în perioada 1936-1938, arhiva creată pe perioada 1921-1934, în total
992 dosare179. Arhiva creată pe perioada 1935-1945 a fost predată la Cercurile teritoriale Olt şi
Vâlcea în momentul desfiinţării regimentului180.
Actualmente, fondul întregit este inventariat, selecţionat şi dispune de inventar permanent.
Dintre prelucrările anterioare avem mărturii numai despre cea din 1929-1930, efectuată
conform Ordinului 854/1929. Prelucrarea a constat în separarea documentelor operative de cele
neoperative şi s-a aplicat arhivei create în perioada 1913-1921.
Documentele operative, grupate pe cinci mari probleme au fost grupate în 8 dosare,
numerotate în mod distinct şi din care 7 se regăsesc în fond181.
Lipsa totală a documentelor pe perioada 1872-1908, ca şi existenţa a foarte puţine pe
perioada 1909-1916, restrâng posibilitatea documentării asupra participării regimentului la o serie
de evenimente cum sunt: războiul de independenţă, reprimarea răscoalelor din 1907, campania din
1913 şi chiar asupra evoluţiei organizatorice a unităţii.
Documentarea asupra acestor perioade poate fi făcută din registrele istorice care acoperă
intervalul 1872-1930182. În acestea, pe lângă date privind evoluţia organizatorică a regimentului, se
găsesc bogate informaţii asupra acţiunilor întreprinse de regiment în perioada 12.09.1877-
19.02.1878; bombardarea localităţilor de pe malul drept al Dunării, trecerea fluviului, asedierea
Plevnei, pierderile umane înregistrate, cooperarea cu alte unităţi româneşti183.
Pentru potolirea răscoalelor din 1907, la 12 martie, regimentul mobiliza contingentele
1899-1905, astfel că, la 14 martie, era organizat pe 4 batalioane a câte 800 de oameni. Batalioanele
1, 2 şi 3 au fost însărcinate cu asigurarea ordinii în arealul Horezu, Bălceşti, Drăgăşani,
Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea. Batalionul 4 a fost dislocat la Buzău şi apoi la Giurgiu184.
Informaţii amănunţite sunt oferite şi despre campania din 1913 (itinerarul urmat,
pierderile înregistrate ca urmare a epidemiei de ciumă, prizonierii bulgari etc.)185.
Documentele existente în fond (ordine, rapoarte, situaţii statistice, tabele nominale, dări
de seamă, instrucţiuni şi altele) se referă în cea mai mare parte la activitatea unităţii: organizarea şi
desfăşurarea instrucţiei, asigurarea bazei tehnico-materiale, mutarea, detaşarea şi înaintarea în grad
a cadrelor, participarea la manevre militare etc.
O categorie aparte o constituie arhiva operativă creată pe anii 1916-1919, ca şi jurnalele
de operaţii186 din care se pot culege informaţii despre lucrările de fortificaţii executate de regiment
179
Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 1258, f. 98, 115, 122, 123, 129.
180
Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4814, f. 86-87.
181
Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 160, f. 1-3 (este vorba de numerele curente: 11, 22, 27, 63, 64, 111, 154, 181.
Încă de la acea dată se precizează că nu au fost identificate documente operative pe anul 1913).
182
Ibidem, crt. 5,9 şi Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 713 şi 714.
183
Loc. cit., Registrul istoric…., crt. 713, f. 9-17, crt. 714, f. 13-30.
184
Ibidem, crt. 713 R.I., f. 57-58.
185
Ibidem, f. 90-96.
186
Loc. cit., Regimentul 2 Dorobanţi, crt. 5, 9, 28, 108, 131, 132.
231
187
în zona Olt-Lotru , luptele la care unitatea a luat parte în perioada august-decembrie 1916,
retragerea şi refacerea în Moldova, despre activitatea Misiunii militare franceze188, ca şi despre
misiunile îndeplinite în Banat şi Basarabia între 1919-1921189.
Numeroase informaţii despre operaţiunile din Primul Război Mondial la care regimentul a
luat parte, furnizează dosarele în care sunt cuprinse pierderile umane şi materiale înregistrare de
acesta190.
Bine acoperită documentar este şi participarea regimentului la Al Doilea Război Mondial.
Jurnalele de operaţii detaliază acţiunile la care regimentul a luat parte în perioada iunie 1941-
aprilie 1943191.
Multe dosare oferă date despre operaţiunile desfăşurate de regiment pe fronturile din
Ardeal şi Ungaria192, ca şi asupra pierderilor umane înregistrate193.
Fondul documentar al Regimentului 2 Dorobanţi Vâlcea, chiar dacă nu acoperă întreaga
perioadă a existenţei sale, se constituie într-o importantă sursă de informaţii pentru istoria acestei
importante unităţi de infanterie şi chiar pentru istoria naţională.
Anii extremi: 1909-1945; unităţi arhivistice 2802; inventar permanent.
187
Ibidem, crt. 7, 54, 1403.
188
Ibidem, crt. 24, 34, 44, 63, 92, 124, 126, 309.
189
Ibidem, crt. 129.
190
Ibidem, crt. 156, 187, 192, 203, 206.
191
Ibidem, crt. 36, 37, 39, 41, 46, 56, 58, 75, 76, 88, 93, 99, 100, 134, 144, 199, 595.
192
Ibidem, crt. 2375, 2379, 2627.
193
Ibidem, crt. 1906-1916, 1980, 2100, 2587, 2627, 2679.
232
REGIMENTUL 3 DOROBANŢI „OLT”
Se numără printre regimentele care au fost înfiinţate la începutul anului 1877, în

conformitate cu prevederile Înaltului Decret 2195 din 26.11.1876. A fost creat cu numele de
Regimentul 3 Dorobanţi şi avea garnizoana statului major în oraşul Slatina. Era organizat pe două
batalioane pe care le recruta de pe raza judeţelor Olt şi Romanaţi, judeţe care le-au împrumutat şi
numele194.
Primul comandant al regimentului a fost colonelul Herfner George, numit prin Înaltul
Decret 97/18.0l.1877195.
Renumerotarea regimentelor de dorobanţi a făcut ca Regimentul 3 Dorobanţi să preia
drapelul fostului regiment cu acelaşi număr, devenit acum Regimentul 6 Dorobanţi196. Înmânarea
drapelului a fost făcută de domnitorul Carol la 17.07.1877, la Poiana Mare197.
La 0l.04.1880, ca urmare a prevederilor Înaltului Decret 1163, ceda batalionul de
Romanaţi, regimentului care se constituia acum cu reşedinţa la Caracal. Regimentul 3 Dorobanţi
continua să fie organizat pe 2 batalioane a câte 4 companii, dar care se recrutau numai de pe raza
judeţului Olt. Conform aceluiaşi decret denumirea regimentului era schimbată în Regimentul 3
Dorobanţi „Olt”198.
Prin Decizia ministerială nr. 106/21 iunie 1887 în cadrul regimentului au fost create
primele două companii permanente, amândouă cu reşedinţa la Slatina199. Tot în acelaşi an, prin
Înaltul Decret nr. 556 din 17.03., denumirea regimentului a devenit Regimentul 3 Dorobanţi200.
Un alt moment organizatoric importantă l-a constituit crearea celui de-al treilea batalion
al regimentului, în anul 1891. El era primul batalion permanent şi se constituia, conform
prevederilor Înaltului Decret 2140/12.07.1891201, prin contopirea celor două companii permanente
cu companiile 5 şi 6 ale Regimentului 2 Linie, desfiinţat prin Înaltul Decret 2329/11.07.1991. Tot
prin acest Înalt Decret denumirea regimentului devenea: Regimentul Olt nr. 3202. Celelalte
batalioane vor fi permanentizate prin Înaltele Decrete 3657/07.10.1899203şi 917/29.03.1908204.
Denumirea regimentului va rămâne aceeaşi până în anul 1932, când, prin Înaltul Decret
1778/23.05., îi era schimbată în: Regimentul 3 de Dorobanţi „Olt”205.
Regimentul a funcţionat până la 24 iulie 1945 când a fost desfiinţat ca urmare a
Instrucţiunilor Speciale nr. 56500 ale M.St.M prin care se reorganiza întreaga armată206. Atât
Divizia 11 Infanterie cât şi Regimentul 3 Infanterie vor fi reînfiinţate, în organizare redusă207, prin
ordinul M.St.M. nr. 317763/02.08.1951 însă vor activa numai până la 27.11.1951208.
Fondul arhivistic al Regimentului 3 Dorobanţi „Olt” aflat în păstrarea Centrului de
Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, este format dintr-un număr de 3832 de unităţi
arhivistice şi este constituit conform sistemului cronologic structural.
194
195
Ibidem, nr. 1/1877, p.44.
196
Albumul Armatei Române, 10 Mai 1902,Librăria Socecu, Buc. 1902, p.70
197
C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 3 Dorobanţi, crt. 717, fila 10 (în continuare: Reg. istoric.)
198
„Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p.258; 299-30l.
199
Loc.cit., Reg. istoric ..., crt. 717., f. 66.
200
„Monitorul Oastei”, nr.13/1889, p. 124-136.
201
Ibidem, nr.28/1891, p. 25.
202
Reg. istoric ... fila 98-99.
203
„Monitorul Oastei”, nr.47/1889, p. 823-824.
204
Ibidem, nr.l5/1908, p. 50-60.
205
206
Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I,crt. 4930, f. 218.
207
Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, crt. 130l, f. 55.
208
Loc. cit., fond Divizia 95 Infanterie, crt. 32 A, f. 73.
233
Cea mai mare parte dintre documentele care alcătuiesc fondul conţin informaţii în
legătură cu încadrarea cu efective, schimbări organizatorice, desfăşurarea procesului de instrucţie,
rezultatele diferitelor controale, comune tuturor unităţilor militare.
O importanţă deosebită în cadrul fondului o prezintă arhiva operativă creată de regiment
pe parcursul celor două războaie mondiale la care au luat parte.
Ordinele de operaţii, buletinele informative, rapoartele, dările de seamă, tabelele
nominale şi situaţiile statistice întocmite în perioada 1916-1919, oferă informaţii despre luptele la
care a luat parte regimentul209, acţiunea de reorganizare şi completarea efectivelor la care a fost
supus în 1917210, ca şi despre pierderile umane înregistrate211.
Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945, cuprind informaţii în legătură cu
participarea sa la luptele duse pe frontul de est în perioadele 22.06.1941-15.11.1941 şi 05.09.1942-
17.03.1943212, retragerea de pe frontul de la Iaşi213 şi continuarea războiului alături de trupele
sovietice în Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia214.
Interesante informaţii oferă arhiva regimentului şi despre aplicarea prevederilor unor
articole ale Convenţiei de Armistiţiu215.
Documentele create de Regimentul 3 dorobanţi „Olt” constituie o importantă sursă de
informaţii pentru istoricul unităţii, dar şi pentru participarea ţării noastre la cele două conflagraţii
mondiale.
Anii extremi: 1906-1945; unităţi arhivistice 2852, inventar permanent.
209
Loc. cit., fond Regimentul 3 Dorobanţi, crt.38; 39; 56; 91; 94; 96; 105; 107; 287; 288; 291; 390.
210
Ibidem, crt.92;161.
211
Ibidem, crt. l05; 116; 119; 121; 128; 135; 138; 2836.
212
Ibidem, crt. 274, 2145, 2146, 2358.
213
Ibidem, crt. 2892.
214
Ibidem, crt. 2894, 2905, 2913-2917, 3125, 3130, 3139.
215
Ibidem, crt. 298, 2955, 30l6, 30l7, 3058, 397.
234
REGIMENTUL 4 DOROBANŢI „ARGEŞ”
A fost înfiinţat la 0l.0l.1877, conform prevederilor Înaltului decret nr. 2195/26.11.1876,

sub numele de Regimentul 4 Dorobanţi şi i se stabilea reşedinţa la Piteşti. Baza de recrutare a
regimentului o constituiau judeţele Argeş şi Muscel care asigurau oameni pentru Batalionul 1
Argeş şi respectiv Batalionul 2 Muscel216.
Formarea Regimentului 4 Dorobanţi a fost concomitent cu a altora şapte şi s-a făcut prin
„renumerotarea şi desdoirea” vechilor regimente de dorobanţi create în 1872. Cele două batalioane
ale regimentului proveneau de la Regimentul 2 Dorobanţi „Rîmnicu Vâlcea” (batalionul Argeş) şi
de la Regimentul 4 Dorobanţi, Prahova” (batalionul Muscel)217.
Reducerea bazei de recrutare mobilizare de la 4-5 judeţe la numai 2, conform expunerii
de motive la Înaltul Decret 2195, urmărea crearea unor condiţii care să „garanteze o mai bună şi
mai grabnică mobilizare şi un număr mai considerabil de forţă”218. Din acest ultim considerent,
dată fiind situaţia internaţională, România menţinea sub arme şi rezerviştii concentraţi pentru
manevre în toamna anului 1876219. Efectivele regimentului erau stabilite la: 28 ofiţeri, 64 sergenţi,
96 caporali, 64 toboşari şi cornişti şi 1510 soldaţi220, iar primul său comandant a fost locotenentul-
colonel Gorjan August, numit prin Înaltul Decret 97 din 18.0l.1877221.
La 17.07.1877, la Cartierul General al Armatei, stabilit la Poiana Mare, lângă Calafat,
domnitorul Carol I înmâna drapelele de luptă regimentelor nou create222. Culorile drapelului
Regimentului 4 Dorobanţi, stabilite prin Înaltul Decret 1098/09.05.1877, erau: alb, albastru şi roşu223.
În structura organizatorică amintită mai sus, participă la războiul din 1877-1878,
susţinând lupte grele la Rahova şi Vidin şi culegând aprecieri elogioase pentru eroismul oamenilor
săi224. Drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”225.
În perioada următoare cunoaşte succesive reorganizări. În anul 1880, conform Înaltului Decret
1163/05.04., ceda 1/3 din oamenii săi Regimentului de Dorobanţi „Dâmboviţa” nr. 22, format acum, iar
numele îi era schimbat în Regimentul de Dorobanţi „Argeş-Muscel” nr. 4226. Reorganizarea a durat
numai o lună, căci prin Înaltul Decret nr.1459 din 08.05.1880 i se restrângea teritoriul de recrutare
numai la judeţul Argeş, iar batalionul de Muscel se va constitui în al 30-lea regiment de dorobanţi. Tot
cu acest prilej i-a fost dată o nouă denumire: Regimentul de Dorobanţi „Argeş” nr. 4227.
Păstrează organizarea pe două batalioane după 1883, deşi prin Legea asupra organizării
comandamentelor corpurilor de armată, se hotăra ca toate regimentele de dorobanţi să fie
organizate pe 3 batalioane şi din cadrele unui batalion de depozit228.
Numele Regimentului va fi schimbat iarăşi în 1889, prin Înaltul Decret 556 din 17.03., el
redevenind Regimentul 4 Dorobanţi229.
Dintre modificările structurale pe care le-a mai cunoscut regimentul trebuie să amintim:
crearea a două companii permanente, prin legea bugetară din 1889-1890230 şi apoi organizarea sa
pe trei batalioane, din care unul permanent, începând cu 15.07.1891. Tot de la această ultimă dată
216
„Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 811-821, (Fiecare batalion era format din câte 4 companii şi dislocate la:
Şuici,Curtea de Argeş, Piteşti, Cotmeana, Cîmpulung, Giuvala, Miceşti şi Argeşel).
217
Ibidem. nr. 1/1877, p. l0-13.
218
Ibidem, nr. 35/1876, p. 811.
219
R. Bădulescu, Războiul ruso-româno-turc 1877-1878, Sibiu 1926, p.5.
220
221
Ibidem, nr. 17/1877, p. 526.
222
Ibidem, nr. 20/1877, p. 688.
223
Ibidem, nr. 14/1877, p. 505-507.
224
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 4 Dorobanţi Argeş, crt. 737, fila 215-216.
225
Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu, Buc. l902, p. 70.
226
Monitorul Oastei, nr. 10/1880, p. 258; 299-301.
227
Loc. cit, fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 216.
228
229
Ibidem, nr.13/1889, p.124-136.
230
Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc. 1985, p. 19.
235
i-a fost schimbată şi denumirea în Regimentul „Argeş” nr. 4231. Continuând acţiunile pentru
permanentizarea stagiului militar, Regimentul „Argeş” nr. 4 se va organiza, de la 0l.11.1899, pe
două batalioane permanente şi unul cu schimbul232. Ultimul batalion teritorial va deveni permanent
la 21.04.1908233. Denumirea regimentului va rămâne neschimbată până în anul 1932, când prin
Înaltul Decret 1778 din 23.05., va deveni Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”234, pe care o va păstra
până la desfiinţarea sa, survenită la 15.06.1946235.
Deşi a funcţionat 7 decenii, fondul arhivistic creat de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”
acoperă numai perioada 1906-1946, însă pe mulţi dintre ani număra numai 1-2 unităţi arhivistice.
Fondul a fost constituit conform sistemului cronologic structural, menţinut şi după ultima prelucrare.
Până la preluarea în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice,
arhiva regimentului s-a aflat în păstrarea Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial,
la Craiova. Acestuia, în conformitate cu Ordinul 1208/1923, îi era predată arhiva creată pe anii
1903-1919236, iar apoi, în mai multe etape (19.08.1937, 11.09.1940 şi 08.07.1942) cea creată în
perioada 1921-1939237.
La 15 iulie 1946, momentul desfiinţării, atât arhiva care se afla asupra sa cât şi drapelul
regimentului erau predate Regimentului 4 Infanterie Voluntari238.
În păstrarea Centrului se află registre istorice care acoperă perioadele 1877-1931 şi 1939-
1944239 ca şi jurnale de operaţii pentru perioadele 01.08.1918-01.03.1921 şi 15.08.1939-
21.06.1941240.
În mare, fondul arhivistic cuprinde aceleaşi categorii de documente specifice tuturor
unităţilor militare: ordine, rapoarte, dări de seamă, instrucţiuni, situaţii statistice, în care este
reflectată instruirea militarilor în termen, asigurarea bazei tehnico-materiale, participarea la
manevre militare, mutări şi detaşări de cadre etc.
Arhiva operativă conţine numeroase informaţii privind participarea regimentului la
campania din 1916 în Transilvania, despre luptele susţinute la Cincu Mare, Moha, Sfîntu Petru,
replierea pe aliniamentul trecătorilor şi retragerea în Moldova şi apoi luptele de pe frontul de la
Mărăşeşti241. Mai bogată în unităţi arhivistice şi în informaţii este arhiva operativă pentru
campaniile din 1941 şi 1944-1945242.
Legat tot de participarea la cele două războaie mondiale, numeroase dosare conţin
informaţii despre pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment243.
Date importante ne sunt transmise în legătură cu participarea subunităţilor regimentului la
asigurarea ordinii pe timpul grevelor şi desfăşurării congresului socialiştilor, în anul 1919244.
Un alt eveniment intern, în care regimentul a fost direct implicat şi pentru care există
numeroase informaţii în acest fond, este reprimarea rebeliunii legionare din ianuarie 1941245.
Tot din arhiva regimentului mai pot fi culese informaţii despre starea de spirit a populaţiei
basarabene în perioada 1920-1921, cât şi despre misiunile îndeplinite de acesta în Basarabia246.
Documentele constituite de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” sunt o importantă sursă de
informaţii pentru istoria naţională. Anii extremi: 1906-1946; u.a. 2162; inventar permanent.
231
„Monitorul Oastei”, nr. 28/1891, pag. 911.
232
Ibidem, nr. 19/1898, pag. 536.
233
Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 220.
234
Loc. cit., fond Regimentul 11 Dorobanţi, anul 1932, crt. 10, f. 175.
235
Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt.1982, f. 282, 292, 295.
236
Ibidem, crt. 390, f. 220-224.
237
Ibidem, crt. 819, f. 193, 512, 548.
238
Ibidem, crt.1982, f. 282, 292, 295.
239
Loc. cit., fond Bibliotecă, crt. 720, 721, 722.
240
Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 166, 167, 737, 1133, 1436, 1802.
241
Ibidem, crt. 26-39; 47; 58; 71; 73-111.
242
Ibidem. crt. 1455; 1459; 1458.
243
Ibidem, crt. 40; 41; 45; 46; 124; 135;1408; 1410; 1419;1793; 1797.
244
Ibidem, crt. 216; 220.
245
Ibidem, crt. 1223; 1244; 1448; 1460; 1472; 1518; 1858; 1958; 1987.
246
236
REGIMENTUL 5 DOROBANŢI „VLAŞCA”
S-a constituit la 01.01.1877, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2195/

26.11.1876 şi Ordinul circular nr. 75/28.12.1876 sub numele Regimentul 5 Dorobanţi. Crearea lui
s-a făcut prin „desdoirea” Regimentului 6 Dorobanţi, care îi ceda Batalioanele Teleorman şi
Vlaşca. Garnizoana regimentului a fost stabilită la Giurgiu. Aria de recrutare a regimentului se
întindea asupra judeţelor Teleorman şi Vlaşca247, de la care şi-au luat numele şi batalioanele.
Primul comandant al regimentului a fost colonelul Dona Nicolae, numit prin Înaltul
Decret nr. 97/18.01.1877248.
Înmânarea drapelului s-a făcut la 17.07.1877, la sediul Cartierului General al armatei aflat
dislocat la Poiana Mare, de însuşi domnitorul Carol249.
În campania 1877-1878, regimentul participă cu cele două batalioane ale sale, luând parte
la atacul redutei Griviţa 2, la 07.10 şi Opanezului, la 28.10.1877. Pentru faptele de arme săvârşite,
drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”250.
Prin Înaltul Decret 1459/08.05.1880, i se reducea baza de recrutare numai la raza
judeţului Vlaşca, iar denumirea îi era schimbată în Regimentul de Dorobanţi „Vlaşca” nr. 5251.
Rămâne structurat pe două batalioane teritoriale, a câte 4 companii, până la 1889, an în
care companiile 1 şi 5 se transformă în permanente252. Tot în acelaşi an, 1889, revine şi la vechea
denumire de Regimentul 5 Dorobanţi, conform Înaltului Decret 556/17.03253.
O nouă schimbare structurală va cunoaşte în 1891 în virtutea Înaltului Decret 2324/11.07,
când regimentul era organizat pe 3 batalioane din care unul permanent. La acest regiment
batalionul permanent s-a constituit la 06.08.1891, din contopirea companiilor sale permanente cu
companiile 1 şi 2 ale Regimentului 4 Linie care se desfiinţa acum. Conform aceluiaşi act normativ
noua denumire a regimentului era: Regimentul „Vlaşca” nr. 5254.
Acţiunea de permanentizare, din necesitatea „creşterii nivelului instrucţiei”, va continua
prin Înaltele Decrete nr. 3657/07.10.1899255 şi 917/29.03.1908256 în baza cărora se permanentiza al
doilea şi respectiv al treilea batalion.
În ceea ce priveşte denumirea va rămâne neschimbată până în 1932, când, prin Înaltul
Decret 1778/23.05., va fi modificată în Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”257, pe care o va purta
până la desfiinţarea sa, survenită conform Instrucţiunilor speciale nr. 70200/01.11.1944258.
Fondul arhivistic al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca” este extrem de redus, raportat la
perioada de existenţă, 1877-1944. Pe anii 1877-1910, 1912, 1913, 1915, 1918, 1921, 1923 şi 1925
nu deţinem niciun document, iar pe 1911, 1914, 1922, 1924, 1926 şi 1928, câte una-două unităţi
arhivistice.
Documentele fondului nu conţin mărturii despre ce s-a întâmplat cu arhiva acestei unităţi
a infanteriei noastre.
247
248
Ibidem, nr. 1/1877, p. 44.
249
Ibidem, nr. 20/1877, p. 688.
250
Albumul armatei, 10 mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 69.
251
252
col. dr. Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19.
253
254
Ibidem, nr. 28/1891, p. 25-28; C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 723, f. 49
(în continuare se va cita Registrul istoric….).
255
„Monitorul Oastei”, nr. 47/1899, f. 823-824.
256
Ibidem, nr. 15/1908, p. 50-60 şi Loc. cit. Registrul istoric, f. 168.
257
258
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 433, f. 1.
237
Din alte surse documentare a reieşit că arhiva operativă de dinaintea primului război
mondial a fost capturată de inamic în toamna lui 1916, în momentul acceptării cazărmii „Carol”
din Giurgiu259.
Despre arhiva aflată asupra Regimentului în 1944, se menţionează că în momentul
desfiinţării, a fost predată împreună cu drapelul, Regimentul 23 Infanterie, la 27.11.1944260.
Registrele istorice păstrate, în număr de trei, sunt constituite pentru perioadele: 1888-
1915261, 01.08.1914-15.08.1916262 şi 01.07.1918-01.04.1921263; nu conţin suficiente date care să
documenteze evoluţia organizatorică a regimentului ca şi participarea sa la momentele istorice mai
deosebite ale istoriei noastre. Toate trei conţin mai multe informaţii despre participarea la
manevre, mutări, detaşări şi avansarea în grad a cadrelor, ordinea de bătaie nominală etc.
Registrul istoric constituit pentru perioada 1888-1915, pe lângă cele de mai sus, mai oferă
şi informaţii privitoare la reconstruirea cazărmii din Giurgiu şi interesante amănunte privitoare la
incidentele dintre răsculaţi şi plutonul I al regimentului, dislocat la Ştefăneşti, pe proprietatea
Lahovary.
Incidentul desfăşurat pe 12.03.1907 s-a soldat în prima fază cu uciderea unui soldat şi
molestarea căpitanului şi gradaţilor. Soldaţii au refuzat să execute comenzile264.
Din arhiva existentă, cercetătorul poate afla foarte puţine date despre participarea
regimentului la Primul Război Mondial pentru că s-au păstrat numai câteva dosare265.
Mai multe informaţii oferă documentele fondului asupra misiunii îndeplinite de regiment
în Basarabia în perioada 1919-1920, la paza graniţei pe Nistru, informaţii despre luptele care se
desfăşurau în Ucraina ca şi despre marcări ale trupelor galitierei, presate de bolşevici, care
încercau să treacă în Moldova, despre desele schimburi de focuri între trupele noastre şi bolşevicii
din stânga Nistrului etc.266.
Săracă în informaţii este şi arhiva privitoare la cel de-Al Doilea Război Mondial, deşi
regimentul s-a aflat pe front mari perioade de timp: 22.09.1941-04.04.1943 şi 23.04.1944-
24.08.1944. Numai puţine dosare conţin mărturii despre acţiunile desfăşurate267, pierderi umane268
şi materiale înregistrate269.
Anii extremi 1911-1944; 463 unităţi arhivistice; inventar permanent.
259
Ibidem.
260
Ibidem.
261
Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 723.
262
Ibidem, crt. 724.
263
Ibidem, crt. 725 R.I.
264
Ibidem, crt. 723 R.I., f. 50, 150.
265
Loc. cit., Fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 3, 5, 10, 11, 15.
266
Ibidem, crt. 17, 19, 20-28 şi Loc. cit. Registrul istoric, crt. 725.
267
Loc. cit., crt. 329, 343, 346, 348, 431.
268
269
238
REGIMENTUL 6 DOROBANŢI „MIHAI VITEAZUL”
Creşterea numărului de regimente în anul 1877, conform Înaltului Decret 2195/26

noiembrie 1876 şi Ordinului circular 75/1877, se făcea prin „desdoirea şi renumerotarea” primelor
opt regimente, create în anul 1872.
Ca urmare a actelor normative amintite, Regimentul 3 Dorobanţi, înfiinţat prin Înaltul
Decret 1064/5 iunie 1872270 ceda trei din cele cinci batalioane ale sale (Teleorman, Vlaşca, Ilfov)
unor regimente nou formate şi prin renumerotare devenea Regimentul 6 Dorobanţi271.
Deci putem considera că Regimentul 6 Dorobanţi a fost creat în anul 1872 sub numele de
Regimentul 3 Dorobanţi şi că în 1877 i-a fost schimbată doar denumirea şi redusă aria de recrutare
numai la oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Regimentul avea reşedinţa statului major la Bucureşti ca şi batalionul 1, iar cea a
batalionul 2 era la Olteniţa.
Era subordonat Diviziei II Teritoriale Militare şi avea un efectiv de 2133 oameni272.
Steagul vechiului Regiment 3 Dorobanţi a fost preluat de regimentul cu acelaşi număr
creat la Slatina273.
Noul drapel al regimentului va fi înmânat de domnitorul Carol la 17 iulie 1877, pe
Câmpia de la Poiana, unde se afla dislocat Cartierul General al Armatei274.
În campania din anii 1877-1878, Regimentul 6 Dorobanţi a luat parte la luptele de la
Rahova, Griviţa, Nicopole şi la asediul Vidinului275. Faptele de arme ale oamenilor săi au făcut ca
la 8 octombrie 1878 drapelul regimentului să fie decorat eu Crucea „Trecerea Dunării”276.
Reorganizarea dorobanţilor, efectuată prin Înaltul Decret 1163/5 aprilie 1860, îi reducea
baza de recrutare numai la Oraşul Bucureşti şi îi schimba denumirea în Regimentul de Dorobanţi
nr.6, Bucureşti277.
Regimentul va cunoaşte, ca şi celelalte de altfel, până la Primul Război Mondial, mai
multe schimbări organizatorice. În anul 1889 îşi organizează primele două companii
permanente278, iar doi ani mai târziu din contopirea acestora cu companiile 5 şi 6 primite de la
Regimentul 4 Linie, îşi constituia al treilea său batalion, dar primul permanent279. Celelalte două
batalioane teritoriale vor fi permanentizate, pe rând, prin Înaltele Decrete 3657/7 octombrie
1899280 şi 917/29 martie 1908281.
În preajma izbucnirii primului război mondial regimentul era organizat pe trei batalioane
permanente, o secţie de mitraliere şi o secţie de tunuri de 53 mm, ca toate celelalte regimente de
infanterie.
În ceea ce priveşte denumirea regimentului, după schimbarea din 1880, va mai cunoaşte
şi alte câteva:
- Regimentul 6 Dorobanţi la 17 martie 1889282
- Regimentul „Minai Viteazul” nr. 6, la 11 iulie 1891283
270
„Monitorul Oastei”, nr. 426 M/1872, p. 410-430.
271
Ibidem, nr. 35/1876, p. 810-813 şi nr. 1/1877, p. 10.
272
Ibidem, nr. 1/1877, p. 10-37.
273
Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69-70.
274
275
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, f. 7-9.
276
Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69.
277
„Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, f. 258-259.
278
Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1985, f. 19.
279
280
Ibidem, nr. 47/1891, p. 823-824.
281
Ibidem, nr. l5/1903, p..50-60.
282
„Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, f. 124.
283
Ibidem, nr. 28/1891, f. 25-28.
239
- Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 13.06.1930284

- Regimentul 6 Dorobanţi de Garda „Mihai Viteazul” la 11 aprilie 1942285
- Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 28 februarie 1945286
- Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” de la 28 ianuarie 1948287
- Regimentul 6 Infanterie la 01 februarie 1949288
Regimentul a fost desfiinţat la 1 decembrie 1951, conform Ordinului 0027715/
29 noiembrie 1951 al Regiunii a II-a Militare289 el se număra printre unităţile de infanterie cu cea
mai îndelungată existenţă.
Fondul Regimentului 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” a intrat în depozitele Centrului pentru
valorificarea şi păstrarea arhivelor M.Ap.N. „General Radu Rosetti” în anul 1960.
Din cercetarea documentelor a reieşit că, anterior centralizării, arhiva regimentului a fost
păstrată la depozitul de arhivă a Comandamentului 2 Teritorial (cea pe anii 1915-1938)290,
depozitul Diviziei 1 Gardă291 şi Depozitul de arhivă Otopeni292.
Din întreaga arhivă creată de unitate, după prelucrările la care a fost supusă (inventariere
şi selecţionare) în păstrarea Centrului se mai află 2505 unităţi arhivistică, pe anii 1909-1951.
Despre soarta arhivei creată pe anii 1878-1908 nu s-a găsit nicio referire în documentele
fondului. Probabil că o mare parte s-a distrus cu trecerea timpului sau ca urmare a dislocărilor, dar
este posibil ca o parte din ea să fi fost capturată de inamic în toamna lui 19l6. Conducerea
regimentului anunţa că la 24 noiembrie 1916 nu i-a fost capturat „decât registrul cu ordine de zi pe
perioada 1 aprilie-24 noiembrie”293.
Pentru perioada 1877-1921 regimentul dispune de mai multe jurnale de operaţii care oferă
informaţii amănunţite despere participarea sa la războiul pentru cucerirea independenţei asupra
reprimării răscoalelor ţărăneşti din 1907 în localităţile Bragadiru, Vieru, Ştefăneşti etc., ca şi
despre participarea la campania din 1913294. Jurnale de operaţii mai are alcătuite şi pentru
perioadele 1934-1942 şi 1944-1945295.
În cadrul fondului se află multe documente care conţin informaţii despre evoluţia
organizării regimentului, organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie, participarea la
manevre militare şi cu deosebire la cele două conflagraţii mondiale.
Din documentele existente în fond menţionăm ordine, rapoarte, instrucţiuni, dări de
seamă, situaţii statistice, tabele nominale, grupate în unităţi arhivistice pe probleme şi cronologic.
Dintre acestea mai importante sunt cele create în perioadele 1916-1921 şi 1941-1945.
Documentele create în prima dintre cele două perioade oferea informaţii detaliate despre
luptele purtate de regiment în Transilvania, la Suţa, Cincu Mare, Porumbaru, Arpaşu de Sus,
despre retragerea în Moldova şi refacerea efectivelor296.
După refacerea efectivelor regimentul a fost dislocat în Basarabia cu misiunea asigurării
ordinii interne şi securităţii graniţei. Arhiva creată în această perioadă oferă bogate date cu privire
284
Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt. 17/1930.
285
Registrul istoric al Reg. de Gardă „Mihai Viteazul”, crt. 11, f. 8.
286
Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt.1951, f. 1-2.
287
Ibidem, crt. 2133, f. 225.
288
Loc. cit., fond Cercul Teritorial Someş, crt. 80/1949, f. 23.
289
Loc. cit., fond Divizia 89 Infanterie, crt. l04/1952, f. 3435.
290
Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt. 1808, f. 1-104.
291
Ibidem, crt. 1643, f.1-102.
292
Ibidem,crt. 2172, f.111-121.
293
Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare, crt. 234, f 3.
294
Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, 2, 3, 90, 99, 185.
295
Ibidem, crt. 723, 929, 1928, 2010.
296
Ibidem, crt. 90, 99, 105.
240
la starea de spirit a populaţiei basarabene297, organizarea sectorului de graniţă afectat298,

dezarmarea trupelor ruseşti din Galiţia în ianuarie 1919299.
Pentru campania 1916-1919 multe informaţii privind luptele susţinute de regiment pot fi
extrase din dosarele în care sunt grupate pierderile umane şi materiale înregistrate de acesta300.
În documentele perioadei interbelice se găsesc cu predilecţie informaţii despre evoluţia
structurii organizatorice a regimentului, schimbarea atribuţiilor şi denumirilor, organizarea şi
desfăşurarea instrucţiei etc.
Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial şi participarea regimentului la luptele din
Basarabia şi Trasnistria şi apoi pe fronturile din Moldova, Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia sunt
foarte bine acoperite documentar301.
Dosare întregi conţin referiri la pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment în
ambele campanii302, cât şi despre bunurile ridicate de armatele sovietice în baza prevederii
Convenţiei de Armistiţiu303.
Despre faptele de arme ale oamenilor regimentului ca şi despre desfăşurarea luptelor se
pot extrage informaţii utile din dosarele cu propuneri la decorare304 şi registrele cu ordine de zi.
Unităţile arhivistice constituite după 1945 oferă date despre intrarea armatei la
organizarea de pace305, crearea unor noi structuri organizatorice „împrumutate” de la sovietici306,
schimbarea garnizoanei şi denumirii307.
Se poate afirma că fondul creat de Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” se remarcă
prin bogăţia de informaţii pe care le oferă cercetătorilor în domeniile militar şi istoric.
Anii extremi 1909-1951; unităţile arhivistică 2505, normativ permanent.
297
Ibidem, crt. 138, 141, 166.
298
Ibidem, crt. 130, 133, 142-149.
299
Ibidem, crt. 219.
300
Ibidem, crt. 139, 161, 164, 173.
301
Ibidem, crt. 1142, 1838, 1839, 2021, 2033.
302
Ibidem, crt. 1705, 1730, 1733, 1735, 1840, 1844, 1850, 1854, 1952, 1953.
303
Ibidem, crt.1836,1837,1999, 2021, 2023, 2027, 2082, 2108.
304
Ibidem, crt. 1140, 1147, 1148, 1216, 1314, 1345, 1464, 1560, 1618, 1801, 2014.
305
Ibidem, crt. 2007, 2036, 2044, 2116.
306
Ibidem, crt. 1917, 2139.
307
Ibidem, crt. 2116, 2130, 2226.
241
REGIMENTUL 7 DOROBANŢI – PRAHOVA
Prin aplicarea prevederilor Înaltului Decret Regal nr.2195/26.11.1876, la 01.01.1877 din

Regimentul 4 Dorobanţi s-a înfiinţat Regimentul 7 Dorobanţi, cu garnizoana de reşedinţă la
Ploieşti308.
La înfiinţare unitatea a intrat în subordinea Diviziei 2 Teritoriale şi era structurată pe
două batalioane – Batalionul nr. l Dâmboviţa şi Batalionul nr.2 Prahova309.
În campania din 1877 regimentul a acţionat operativ în august-septembrie la atacul
pentru cucerirea redutelor Griviţa 1 şi Griviţa 2, fapt care a motivat decorarea drapelului cu
medalia „Crucea Trecerea Dunării” la 08.10.1878310.
Conform Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880 – relativ la crearea a încă 14 regimente de
dorobanţi – teritoriul de activitate al regimentelor s-a restrâns la câte un judeţ, unităţile de
dorobanţi purtând, de regulă, numele judeţului respectiv. Astfel, Regimentul 7 Dorobanţi a primit
denumirea de Regimentul Prahova Nr.7, păstrându-şi reşedinţa la Ploieşti şi rămânând subordonat
tot Diviziei 2 Teritoriale311.
La 26 iunie 1913 regimentul a fost mobilizat, ca şi restul armatei, fiind dislocat la
Craiova312. La 7 iulie trupele sale au trecut Dunărea, înaintând până în localităţile LEPITA şi
STUPCA; datorită încheierii armistiţiului, unitatea s-a înapoiat în garnizoana de pace,
demobilizându-şi efectivele la sfârşitul lunii august313.
Întâiul an – 1916 - al primului război mondial marchează, acţiunile operative ale
regimentului în zona Transilvaniei, împreună cu celelalte unităţi ale Grupului de Apărare –
PREDELUS; în vara anului 1917 regimentul a luat parte la luptele de la MĂRĂŞEŞTI – faptele de
arme ale efectivelor sale fiind consemnate în motivaţia decorării drapelului cu ordinul „Mihai
Viteazul”, cls. a 3-a, prin Înaltul Decret nr. 902/16 iunie 1918, Brevet 323314.
Medalia „Victoria” conferită prin Înaltul Decret nr.3390/20 iunie 1921, Brevet nr. 12456
stă mărturie pentru activitatea unităţii în intervalul 1918-1919315.
Potrivit stipulaţiilor Înaltului Decret nr. 1778/23 mai 1932 – relativ la modificarea
denumirii regimentelor de infanterie – Regimentul Prahova nr. 7 se va numi REGIMENTUL Nr. 7
DOROBANŢI – PRAHOVA316.
Contextul socio-politic extern din anul 1939 a determinat concentrarea a numeroase
unităţi, de toate armele, Regimentul 7 Dorobanţi fiind dislocat în Moldova, în zona Pâstrăveni –
Hârlău – Iaşi şi structurat pe parte activă şi parte sedentară317.
Din iulie 1941 unitatea a luat parte la luptele din Basarabia şi Transnistria, apoi la cele de
la Cotul Donului, suferind pierderi grele umane şi materiale318.
Faptul că o mare parte a arhivei operative a fost pierdută pe front, din forţă majoră, face
ca informaţiile relative la activitatea regimentului în anii 1942-1944 să fie sumare.
În baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/l noiembrie 1944 ale Marelui Stat Major –
reglementând desfiinţarea Diviziei 13 Infanterie şi a unităţilor subordonate – regimentul s-a
308
„Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810.
309
„Monitorul Oastei”, nr.1/12.01.1877, f. 10, 15-37.
310
Albumul Armatei Române, Bucureşti, 1902.
311
„Monitorul Oastei”, nr. crt. 434/1880, f. 257-283.
312
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 7 Dorobanţi, nr. crt. 5, f. 33-49.
313
Ibidem.
314
Ibidem, crt.185, f. 608-6l2.
315
Ibidem.
316
„Monitorul Oficial”, nr. 122/28 mai 1932, p. 3445.
317
Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 346, f. 785.
318
242
desfiinţat la 15 decembrie 1944, vărsându-şi personalul, materialele de toate tipurile şi arhiva la

Regimentul 1 Vânători319.
Prelucrarea ştiinţifică a materialului arhivistic creat de acest regiment - 946 de dosare şi
registre – a început în anul 1972, cu inventarierea şi ordonarea unităţilor arhivistică, potrivit
sistemei cronologic-structurale. Selecţionarea fondului a fost efectuată în 1982.
Repere privind arhiva unităţii se regăsesc în documentele fondului:
- în anul 1930, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 854/1929 s-a executat
prelucrarea arhivei existente asupra regimentului, întocmindu-se opise la dosare şi inventare ale
acestora320;
- în iulie 1942 arhiva din anii 1940-1941, arhiva aflată la Partea Operativă, a fost
predată Părţii Sedentare321.
O menţiune specială este de făcut pentru dosarul cu nr. inv. 185, 7/1929 căreia filele 608-
612 conţine documente relative la istoricul drapelelor de luptă ale regimentelor 7 şi 47 infanterie şi
decoraţiile care le-au fost conferite. De subliniat că acest ultim regiment a dat „....companii de
onoare cu drapelul….” pentru:
„...7 iunie 1921 – comemorarea „Eroinei Ecaterina Teodoroiu”;
„... 21 octombrie 1922 – venirea generalului Berthelot, când a fost decorat oraşul Galaţi
cu „Crucea de Război” a Franţei;
„...13-15 mai 1923 - înmormântarea „Eroului Necunoscut”.
Fondul are note istorice relative la creator şi la materialul arhivistic constituit de acesta;
nu deţine registru istoric şi jurnale de operaţii.
Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt fişele şi inventarele realizate în
cadrul C.V.P.A.M.
319
Loc. cit., fond Divizia 13 Infanterie, crt. 2802, f. 7.
320
Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 223, f.2.
321
243
REGIMENTUL 8 DOROBANŢI „BUZĂU”
A luat fiinţă cu denumirea de Regimentul 8 Dorobanţi la 1 iulie 1872, în baza

prevederilor Înaltului Decret nr. 1055/1872, stabilindu-i-se reşedinţa în oraşul Roman şi având ca
zonă de încorporare a recruţilor şi de dislocare a subunităţilor sale, teritoriile judeţelor Roman,
Suceava, Neamţ şi Bacău322.
La 16 octombrie 1874, regimentul, aflat pe zona de concentrare în apropierea capitalei, la
Colentina, a primit în cadru festiv drapelul de luptă, înmânat de domnitorul Carol323.
Prin Înaltul Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1875, referitor la reorganizarea
regimentelor de dorobanţi prin crearea a încă 8 noi regimente „peste cele opt care există astăzi”,
Regimentul 8 Dorobanţi s-a transformat în „al 14-lea Regiment de Dorobanţi” primind reşedinţa în
garnizoana Roman, fiind organizat pe două batalioane ce aveau ca zonă administrativă numai
teritoriile judeţelor Roman şi Bacău324, regiment care a fiinţat până în anul 1944.
Prin acelaşi Înalt Decret (nr. 2195/26.11.1876) se prevedea crearea (prin restrângerea
numărului de judeţe afectat fostelor regimente de dorobanţi) şi a Regimentului 8 Dorobanţi (...al 8-lea
regiment de dorobanţi...) cu reşedinţa la Buzău, organizat pe două batalioane şi 8 companii, fiindu-
i repartizate, pentru încorporarea şi concentrarea efectivelor şi pentru dislocarea subunităţilor sale,
numai teritoriile judeţelor Buzău şi Ialomiţa325.
Cu această titulatură şi cu organizarea de mai sus a funcţionat până la 5 aprilie 1830, când
în baza Înaltului Decret nr. 1163/1880 a primit denumirea de Regimentul de Dorobanţi Buzău nr.8,
menţinându-şi reşedinţa la Buzău şi cuprinzând numai teritoriul acelui judeţ326.
În contextul preocupărilor factorilor de decizie ai armatei de a aduce îmbunătăţiri armei
infanterie se înscrie şi Înaltul Decret nr. 2329/11.07.1891 care, printre alte prevederi, modifica şi
titulatura regimentelor de dorobanţi.
Astfel, în baza acelui Înalt Decret, regimentul primea denumirea de Regimentul Buzău nr.8327.
La 23 mai 1932, regimentului avea să i se modifice din nou titulatura, care, conform
Înaltului Decret Regal nr. 1778/1932, devenea Regimentul nr. 8 de Dorobanţi Buzău328.
Acesta a funcţionat până în anul 1944 când, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M.
nr.70200/01.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 40 Infanterie329.
În ceea ce priveşte primirea şi schimbarea drapelului de luptă al regimentului se fac
următoarele precizări:
- La 1 februarie 1877 a primit drapelul pe care îl deţinuse Regimentul 4 Dorobanţi,
din anul 1874, dat fiind faptul că acesta avusese un batalion dislocat la Buzău330.
- La 17 iulie 1877, în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 29, comandamentului
regimentului i-a fost înaintat un nou drapel de către Domnitorul Carol, în cadrul unei ceremonii ce
a avut loc în comuna Poiane-Dolj331.
Ulterior, drapelul regimentului a mai fost înlocuit la 10.05.1902, 10.05.1902, 10.05.1914
şi la 10.05.1929332.
322
C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Registrului 8 Dorobanţi, crt. 730, f. 1.
323
Ibidem, f. 3.
324
325
Ibidem.
326
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, P.O., p. 257-264.
327
„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914.
328
„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, P.I., f. 3445.
329
Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, crt. 713/1944 şi 715/1944 şi fond Divizia 5 Infanterie, crt. 1957/1944, f.
345 şi 347.
330
Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 281/1929, f. 272.
331
Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, crt. 731, f. 3.
332
Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar crt. 281/1929, f. 272.
244
Ca o răsplată a modului cum ostaşii acestui regiment şi-au făcut datoria pe câmpul de
luptă, drapelului i-au fost conferite următoarele distincţii:
- Steaua României – 1877;
- Virtutea Militară – 1877;
- Medalia „Crucea Trecerii Dunării” – 04.10.1878;
- Medalia „Avântul Ţării” – 13.11.1913;
- Ordinul militar „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D.M.910/19.04.1918;
- Medalia „Crucea Comemorativă” 1916-1918 cu Baretele: Dobrogea, Ardeal,
Mărăşeşti, 1918, 1919, Neajlov şi Bucureşti;
- Medalia „Victoria” – 20.07.1921333.
În Războiul de Independenţă, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia a 2-a şi a luat
parte la luptele de la Griviţa şi Plevna.
La 5 august 1878 a revenit în Garnizoana Buzău şi a fost demobilizat334.
În primăvara anului 1907, între 11-31 martie, acest regiment a fost mobilizat şi a
participat la menţinerea ordinii publice în oraşele Buzău, Râmnicu Sărat şi Mizil şi la atenuarea şi
lichidarea mişcărilor ţărăneşti în unele sate din judeţele Buzău, Râmnicu Sărat şi Vlaşca335.
În anul 1913, regimentul a fost mobilizat şi a participat la campania din acel an, la sudul
Dunării336.
Întrucât fondul de arhivă creat de acest regiment nu deţine arhiva pe anii 1876-1913, ci
numai câte un dosar cu statele de plată a soldelor pe anii 1907, 1910, 1912 şi 1913, toate
informaţiile privind activitatea creatorului fondului în perioada sus-menţionată, provin din
registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi
inventariate cu nr. 730 şi 731.
Regimentul 8 Dorobanţi „Buzău”, ce a fiinţat în perioada 1877-1944 a creat un fond de
arhivă din care se păstrează un număr de 753 dosare şi registre (inclusiv cele 35 registre-control
ale contingentelor) ce acoperă documentar anii 1907, 1910, 1912-1944.
Cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944, trupele sovietice aflate în trecere spre
Braşov, au „devastat şi dat foc arhivei regimentului”, printre care se afla şi cea creată de Serviciul
Îmbrăcăminte pe anii 1941-1943337.
Într-un raport al comandantului regimentului nr. 4569/30.04.1930 adresat Ministerului
Armatei se preciza că brevetele ordinelor şi medaliilor conferite drapelului regimentului în
perioada 1877-1918, au fost pierdute „odată cu arhiva în timpul războiului”338.
Cazurile sus-menţionate de pierdere „din cauze de forţă majoră” a unei părţi din arhiva
regimentului, justifică, parţial cantitatea relativ redusă a unităţilor arhivistice ce compun acest
fond.
Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structural, sistemă ce a
fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, operaţiune ce a fost executată de către personalul specializat
din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în anii 1978 şi 1982.
Dosarele şi registrele ce prezintă într-o stare de păstrare relativ bună, cea mai mare parte
dintre acestea având copertele originale, sunt legate, numerotate şi certificate.
De precizat este faptul că unele dosare sunt eronat numerotate sau au înscrise pe copertă
formulări generice.
Cu ocazia prelucrării, dosarele dezmembrate au fast recondiţionate la Atelierul de
legătorie al instituţiei noastre.
333
Ibidem, fila, 388, Fond Marele Stat Major – Secţia I, dosar nr. crt. 2637, fila 12.
334
Ibidem, Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, nr. crt. 731, filele 1-13.
335
Ibidem, filele 110-117.
336
Ibidem, filele 229-240.
337
Ibidem, Fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 711, filele 1-2.
338
Ibidem, dosar nr. crt. 281/1929, fila 389.
245
Fondul deţine inventarul provizoriu al arhivei, întocmit în urma prelucrării şi

dactilografiat într-un exemplar.
Dosarele create în perioada 1914-1944 se constituie într-un fond arhivistic valoros, ce
conţine întreaga gamă de documente specifice arhivei unităţilor militare şi oferă un bogat volum
de informaţii şi date în legătură cu problematica activităţii acestuia în anii de pace şi în perioadele
când a luat parte la Campaniile militare din 1916-1918 şi 1941-1944.
Participarea regimentului la Războiul pentru Reîntregire este bine acoperit documentar şi
excelent sintetizat prin motivaţia conferirii Ordinului militar „Mihai Viteazul” cls. a III-a prin Înalt
Decret nr.910/19.04.1918 pentru „Vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii
în aprigele lupte din 1916-1517”. S-au distins în mod strălucit în atacul poziţiilor de pe Dealul
Beldiei şi al satului Bodza-Vam (Transilvania), în care au capturat 4 ofiţeri şi 550 trupă şi un bogat
material de război, precum şi în luptele din Dobrogea din octombrie 1916.
În 1917, în noaptea de 24-25 august, batalioanele acestui eroic regiment au atacat cu furie
pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi Străjescu, cucerindu-le şi producând
pierderi mari.
De la 26 iulie la 1 august, regimentul a rezistat cu tărie pe poziţie „...respingând toate
atacurile date de numeroase forţe inamice...”339.
Documentele existente în arhiva creată pe anii 1914-1918 (ordine, rapoarte, instrucţiuni,
situaţii numerice, referate, memorii, dări de seama, buletine informative zilnice, schiţe şi altele,
precum şi jurnalele de operaţii integrate în arhiva pe aceşti ani), oferă cercetătorului numeroase şi
valoroase informaţii privind organizarea, dotarea materială şi efectivele regimentului la diferite
date, misiunile şi activitatea acestuia în sectorul de frontieră încredinţat în perioada premergătoare
intrării României în război, activitatea operativă în general, materializata prin participarea la lupte,
executarea marşurilor şi a dislocărilor succesive, recunoaşterea poziţiilor de luptă şi a sectoarelor
de dislocare, executarea lucrărilor de organizare a terenului, pierderile produse inamicului ca
şi cele proprii, precum şi evidenţa numerică şi nominală a militarilor morţi, răniţi şi dispăruţi
pe front.
De asemenea, buletinele informative şi comunicatele oficiale oferă informaţii în legătură
cu desfăşurarea generală a operaţiunilor pe frontul românesc şi pe cel european.
Informaţiile privind evidenţa militarilor decoraţi pentru fapte de arme a celor dezertori,
ori foşti prizonieri se găsesc în unele dosare create în perioada interbelică.
În perioada 28-31 octombrie 1918, regimentul s-a aflat la Galaţi, având misiunea de a
efectua paza sectorului cuprins între Vădeni-Balta Grapina-Dunăre340.
La 10 mai 1919 conform Ordinului Marelui Cartier General nr. 620/1919, a fost mobilizat
şi la 30 mai, acelaşi an, a fost dislocat în Basarabia, având misiunea de a efectua paza sectorului
pe Nistru, cuprins între Cetatea Bender şi Teliţa şi de a executa lucrări de organizare a terenului.
Ulterior, dislocarea acestuia a fost schimbată, succesiv la Mireni, Leipzig, iar
la 10 octombrie 1920 la Chişinău341.
Documentele aflate în dosarele create în anii 1913-1923 (ordine, ordine şi rapoarte
operative, instrucţiuni, procese-verbale, schiţe, buletine informative şi altele) ca şi Jurnalele de
operaţii întocmite pentru perioadele 23.10.1918-31.03.1919 şi 01.06.1919-29.03.1921 (integrate în
fond şi inventariate cu numerele 47 şi 58) oferă informaţii bogate privind activitatea regimentului
în această perioadă, materializată în misiuni de pază a frontierei, executarea lucrărilor genistice,
instrucţie, educaţie patriotică, serviciul de gardă, predarea-primirea sectoarelor de pază etc.
Mobilizarea armatei, din 21 iunie 1941, găseşte regimentul dislocat în zona Băluşeni-
Drăcşani cu misiunea de a apăra sectorul de frontieră-Prut.
339
Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul”, 1916-1920, f. 184-185.
340
Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 47, filele 1-9.
341
Ibidem, crt. 58, f. 1-107.
246
În campania din anul 1941, a participat, în cadrul Diviziei 5 Infanterie, la luptele din
Basarabia şi de la Dalnic, iar în anii următori la cele de la Cotul Donului, unde a suferit mari
pierderi în oameni şi în materiale.
Evenimentele de la 23 august 1944 l-au surprins dislocat în localitatea Cîndeşti-Buzău,
urmând să fie retras în zona Teleormanului.
În conjunctura creată (retragerea trupelor germane şi înaintarea celor sovietice),
regimentul a suferit mari pierderi în oameni şi materiale de toate categoriile.
Dosarele create în acei ani şi existente în fondul arhivist şi registrele de ordine de zi, pun
în lumină drumul de luptă al regimentului, organizarea, forţa combativă, succesele obţinute, dar şi
marile pierderi în oameni şi materiale suferite pe front.
În cadrul fondului arhivistic sunt integrate jurnalele de operaţii pe următoarele perioade:
- 13.08.1916-23.12.1916 – dosarul crt.19;
- 13.08.1916-30.06.1918 – dosarul crt.24;
- 26.08.1916-28.10.1916 – dosarul crt.25;
- 28.10.1918-31.05.1919 – dosarul crt.47;
- 01.06.1919-29.03.1921 – dosar crt.58;
- martie-iulie 1944 – dosarul crt.702.
Pentru perioada 1921-1923 există registrul istoric, aflat la Biblioteca Centrului de Studii
şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, având numărul de inventar nr.732.
De asemenea, în fondul arhivistic al acestui regiment sunt integrate şi dosare care conţin
informaţii cu caracter istoric şi documentar, astfel:
- Registrul istoric al cazărmii regimentului pe perioada 1882-1949, crt. 1 bis;
- Copie de pe ordinul circular nr. 21140 din 07.11.1921 al Ministerului de Război
privind înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor de alfabetizare,în dosarul crt.70, f. 588-589;
- Copie de pe Raportul nr. 14 al generalului Henry Cihovschi, către M.St.M., cu
constatările sale pe perioada stagiului în armata franceză, la ciclul de informaţii de la Versatilles,
în perioada 17.11-17.12.1921, în dosarul nr. 6/1922, crt. 84, f. 277-284.
247
În vederea îmbunătăţirii activităţii unităţilor de dorobanţi, Înaltul Decret nr. 2195 din 26
noiembrie 1876 prevedea crearea de la data de 1 ianuarie 1877 a încă opt regimente de dorobanţi
pe lângă cele opt existente deja. În aceste condiţii, la data de 1 februarie 1877 s-a înfiinţat
Regimentul al 9-lea de dorobanţi aflat în subordinea Diviziei a 3-a Teritoriale Militare, cu
reşedinţa în garnizoana Brăila. Districtul de recrutare afectat regimentului se înscria în graniţele
fostelor Judeţe Brăila şi Râmnicu Sărat, urbanizarea şi dislocarea subunităţilor regimentului nou
înfiinţat era următoarea: Batalionul 1 cu reşedinţa la Brăila avea în compunere:
Compania 1 dislocată la Brăila;
Compania a 2-a dislocata la Vădeni;
Compania a 3-a dislocată la Balta,
iar Batalionul al 2-lea dislocat la Râmnicu Sărat avea în compunere:
Compania a 4-a dislocată la Râmnicu Sărat;
Compania a 5-a dislocată la Marginea de Jos;
Compania a 6-a dislocată la Cucu;
Compania a 7-a dislocată la Râmnicu Sărat342.
În conformitate cu Înaltul Decret nr.830 din 8 aprilie 1879 Regimentul al 9-lea de
Dorobanţi a fost „mărit”, cu un batalion teritorial de Covurlui, ca urmare a desfiinţării
Regimentului 11 Dorobanţi, deci de la acea dată regimentul avea în compunere trei batalioane343.
Dat fiind faptul că regimentului îi revenea ca district de recrutare teritoriul a două judeţe, Înaltul
Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 preciza că de la acea dată Regimentul al 5-lea de dorobanţi se va
numi Regimentul 9 Dorobanţi Brăila-Râmnicu Sărat344. Cu această titulatură a funcţionat până în
anul 1891 când, conform Înaltului Decret nr. 2140 din 20 iunie 1891 a primit denumirea de
Regimentul Râmnicu-Sărat nr. 9, organizat pe trei batalioane, dislocate pe frontieră şi un batalion
teritorial345. În ceea ce priveşte structura organizatorică, aceasta s-a modificat de la 7 octombrie
1899, în sensul că de la acea dată regimentul era compus din trei batalioane a câte patru companii,
dintre care două batalioane permanente şi al treilea cu schimbul346.
Din anul 1932, conform Înaltului Decret nr.1778 din 23 mai, regimentul a creat arhivă
sub titulatura de Regimentul nr. 9 de Dorobanţi Râmnicu Sărat347.
Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când, în conformitate cu Instrucţiunile
Marelui Stat Major nr. 70200 din 1 noiembrie a fost desfiinţat predând arhiva, efectivele şi
materialele din dotare, Regimentului 36 Infanterie şi Cercului Teritorial Râmnicu-Sărat348.
În conformitate cu tabela de efective Model A/1949 şi Ordinul Marelui Stat Major nr.45744
din 3 iunie 1949, la data de 15 iunie 1949 s-a înfiinţat o noua unitate de infanterie cu titulatura de
Regimentul 9 Infanterie349 având reşedinţa iniţial în garnizoana Târgu Jiu, apoi din martie 1950 în
garnizoana Botoşani care a funcţionat până la 27 mai 1951 când a fost renumerotat şi a devenit
Regimentul 231 Infanterie conform ordinului Marelui Stat Major C.L. nr. 00319531350.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de
958 unităţi arhivistice reprezentând arhiva creată de Regimentul 9 Infanterie în perioadele: 1907;
342
„Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09 decembrie 1876, Partea Oficială, p. 811-812.
343
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major - Secţia 1 Organizare-Mobilizare, dos. 4/1342, crt. 2637, f. 13.
344
Ibidem.
345
Ibidem.
346
Ibidem.
347
„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea Oficială, p. 3445.
348
Loc. cit., fond Regimentul 9 Infanterie, dos f .n./1944, crt. 754, f.n.n.
349
Loc. cit., Bibliotecă Registrul istoric al Regimentului 9 Infanterie pe anii 1949-1951, f. L.
350
Loc. cit., fond Regiunea 1 Militară,Secţia Organizare-Mobilizare,dos,38/1951, crt. 2841, f. 290.
248
19l2; 1915-1944; 1949-1951. Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventar

definitiv la a cărui întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond.
Fondul documentar bogat al Regimentului 9 Infanterie furnizează informaţii în legătură
cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificări de structura, schimbări la comandă,
acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie,
rezultatele controalelor făcute de eşaloanele superioare, modul de administrare.
În ceea ce priveşte participarea regimentului la operaţii militare menţionăm faptul că, deşi
fondul nu deţine documente create de acesta în anii 1877-1914 (pe anul 1907 şi 1912 există două
dosare conţinând state de plată a soldei personalului militar şi civil introduse cu ocazia preluării
acestora de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului) din registrele istorice şi jurnalele de operaţii
existente la Biblioteca centrului se poate urmări participarea acestuia la Războiul de Independenţă
din anii 1877-1878. Regimentul mobilizat în perioada 10 aprilie 1877-1 august 1878 s-a alăturat
celorlalte unităţi ale armatei române în luptele de la Griviţa, Rahova, Vidin şi Smârdan. La acestea
din urmă pierderile umane se cifrau la 2 ofiţeri şi 71 soldaţi. Avântul, vitejia şi eroismul de care au
dat dovadă efectivele regimentului sunt demonstrate de decoraţiile atribuite drapelului
regimentului; astfel, la data de 12 ianuarie 1878 era decorat cu Ordinul „Steaua României” în
gradul de „Mare Cruce”, la 10 mai 1878 era decorat cu Ordinul „Crucea Trecerii Dunării”, iar
la 8 octombrie 1878 i s-a conferit „Panglica Crucea Trecerii Dunării”.
În vara anului 1913, a participat şi el la luptele din Bulgaria, la cel de-al doilea război
balcanic, drapelul fiind decorat cu Medalia Comemorativă „Avântul Ţării”.
O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care ilustrează participarea
regimentului la cele două conflagraţii mondiale: dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe,
buletine informative.
Astfel, în vara şi toamna anului 1916 regimentul (organizat pe trei batalioane, un batalion
teritorial şi o secţie de biciclişti) aflat în compunerea Diviziei a 5-a Infanterie a participat în cadrul
Armatei de Dobrogea la luptele din această zonă, precum şi la cele de la Bucureşti, iar în vara
anului 1917 la luptele din zona Doaga-Străjescu-Mărăşeşti, drept pentru care Drapelul
regimentului a fost decorat la data de 7 noiembrie 1918 cu medalia „Crucea Comemorativă cu
Baretele: Ardeal, Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti 1918-1919”. În ceea se priveşte pierderile umane
înregistrate de regiment în perioada decembrie 1916 - aprilie 1925, statisticile întocmite,
menţionau un număr de 1980 morţi – ofiţeri, subofiţeri, trupă.
În perioada anilor 1939-1940, regimentul inclus în cadrul „Grupării Tactice de Vest” a
efectuat lucrări de organizare a terenului în Zona Cuza-Vodă, Doljeşti, Sibna. La 26 octombrie
1540 revenea de pe Zonă, cazarma fiindu-i ocupată de trupele germane regimentul îşi stabilea
Punctul de comandă la Râmnicu Sărat, hotel „Modern”, companiile neînbatalionate la Râmnicu
Sărat, Batalionul 1 la Bălţaţi, Batalionul 2 la Dărâmaţi şi Batalionul 3 la Rubea. Odată cantonat în
aceste localităţi de la data de 10 noiembrie 1940 preocuparea regimentului a fost aceea de a începe
instrucţia efectivelor cu trupele de specialitate germane.
În lunile ianuarie-februarie 1941, în timpul rebeliunii legionare regimentul a fost la
dispoziţia garnizoanei pentru menţinerea ordinii interne.
Documentele întocmite de regiment în anii celui de Al Doilea Război Mondial cuprind
informaţii preţioase în legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive ale Diviziei a 5-a Infanterie
din vara şi toamna anului 1941 din sudul Basarabiei, la bătălia de la Cotul Donului din toamna şi
iarna anului 1942, precum şi la acţiunea de curăţire a nordului Moldovei de resturi ale trupelor
germane-maghiare în august-septembrie 1944 şi de asigurarea pazei sectorului de frontieră,
eroismul de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa, pierderile umane şi materiale suferite.
În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice şi jurnalele
de operaţii întocmite pentru perioada 1877-1888, 1914-1916, 1921-1923, martie-septembrie 1939,
mai 1940-iunie 1941, noiembrie 1941-august 1942, aprilie 1943 păstrate în cadrul Bibliotecii
Centrului.
249
REGIMENTUL 10 DOROBANŢI „PUTNA”
S-a înfiinţat la 1 ianuarie 1877, din Batalioanele Putna şi Tecuci ale Regimentului 6
Dorobanţi, potrivit Înaltului Decret nr. 2195/26 noiembrie 1876; se afla în subordinea Diviziei III
Teritoriale şi avea garnizoana la Focşani351. Prin Înaltul Decret nr.1163/5 aprilie 1880, teritoriul de
recrutare şi mobilizare al regimentului s-a restrâns numai la judeţul Putna, iar denumirea acestuia
a fost schimbată în „Regimentul de Dorobanţi Putna nr.10”352.
În baza Legii organizării armatei din 1891 şi a Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891
unitatea s-a structurat pe trei batalioane, schimbându-i-se şi denumirea în „Regimentul Putna nr. 10”353.
Îşi menţine această denumire până la 23 mai 1943 când prin Înaltul Decret nr.1778 este
numit „Regimentul nr. 10 de Dorobanţi Putna”354.
Din necesităţi operative, în anul 1943, Regimentul 1 Fortificaţii s-a contopit cu
Regimentul 10 Dorobanţi, sub denumirea celui din urmă355.
În noiembrie 1944, conform Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr. 70200 din 1 noiembrie
1944, Regimentul 14 Infanterie se contopeşte cu Regimentul 10, păstrând denumirea acestuia356.
La 6 iunie 1945, partea sedentară a Regimentului 10 Infanterie s-a desfiinţat, vărsându-şi
materialele la C.T. Olt, unde era dislocată Ordinul telegrafic al M.St.M. 50800 din 2 iunie 1945357.
Regimentul s-a desfiinţat la 15 iunie 1946, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M.
nr. 50200 din 10 iunie 1946, vărsându-şi efectivele, averea şi arhivele la Regimentul 15 Dorobanţi358.
S-a reînfiinţat la 1 februarie 1949, prin schimbarea denumirii Regimentului 90 Infanterie –
Ordinul M. St. M. nr. 45052 din 18 ianuarie 1949359 – şi a funcţionat până în anul 1951 când, prin
Ordinul M. St. M. nr. C.L. 0031953/27 noiembrie 1951 s-a transformat în Regimentul 247
Infanterie360.
Activitatea desfăşurată de regiment pe parcursul existenţei sale a cuprins forme obişnuite,
specifice unităţilor de acest profil, dar şi momente deosebite, dramatice uneori. Iată consemnarea
documentelor:
„...În baza Ordinului 2981 din 3 aprilie 1877...regimentul pleacă în ziua de 11 aprilie 1877
la Bucureşti, ajunge la Măgurele şi Corabia, pe unde trece Dunărea în Bulgaria şi după diferite
etape, în ziua de 30 august 1877, primeşte botezul sângelui, luând parte, ca primă unitate
românească la asaltul redutei Griviţa, unde moare maiorul Sonţu Gheorghe, conducătorul
batalionului 1…”361.
În ianuarie 1878, încheindu-se armistiţiul, unitatea se întoarce în ţară, ajungând în august
1878 la Focşani, unde îşi desconcentrează efectivele.
În anul 1907, luna februarie, regimentul se deplasează în judeţele Botoşani şi Dorohoi
pentru reprimarea răscoalelor ţărăneşti.
La campania din 1913 (Bulgaria) a participat, dar nu cu operaţiuni relevante.
După decretarea mobilizării din 1916, regimentul a trecut în Transilvania, unde a
participat la luptele de la Ciucu Mare şi Tohan, iar din iulie 1917 a luat parte la acţiunile din zona
Mărăşti-Pralea, Sboina-Neagra şi Oituz.
351
„Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810.
352
Ibidem, nr. 10/1880, p. 258-259.
353
Ibidem, nr. 28/1891, p. 911-913 şi Loc. cit. fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar F.N./1920, crt. 272, f. 40.
354
Loc. cit., fond Regimentul 11 Infanterie, dosar 14/1932 crt. 10, f. 175.
355
Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar 77/1943, vol. l, crt. 2033, , f. 7.
356
Loc. cit., Registrul istoric al Diviziei 6 Infanterie, crt. 249, f. 27.
357
Ibidem, f.37, 38.
358
Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar f. n./1946, crt.2390, f. 12, 13.
359
Loc. cit., fond Regiunea a 2-a Militară, dosar 96/1/1949, crt. 18, , f. 12.
360
Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia 4 Organizare Mobilizare, dosar 4/1951, crt. 66, f. 41.
361
Loc. cit., fond M. St. M., Secţia 1, dosar 4/1942, crt. 2637.
250
Pe frontul din Ungaria duce lupte în localităţile Caba, Tisa şi Rekaş, până la 19 octombrie
1919, când se întoarce în ţară. Ordinul de operaţii 49/18 octombrie 1919 al Comandamentului
Trupelor de Transilvania362.
În intervalul 1921-1923, unitatea dislocată la Cetatea Albă a asigurat securitatea graniţei
Nistrului, după care se retrage în garnizoana de pace. La decretarea mobilizării generale din
22 iunie 1941, unitatea era dislocată la Roman, de unde în ziua de 7 iulie a trecut Prutul pe la
Cuconeştii Vechi, iar la 20 iulie a traversat Nistrul pe la Ungheni.
După participarea la luptele de la Octyabri şi Dalnic, în noiembrie 1941 s-a reîntors în
garnizoana de pace, unde a fost desconcentrat. În august 1942 regimentul pleacă din nou pe front
în regiunea „Cotul Donului”. La întoarcerea în ţară (toamna anului 1943) partea activă se
contopeşte cu partea sedentară, regimentul trecând la organizarea de pace.
Evenimentele de la 23 August 1944 surprind Regimentul 10 Dorobanţi cu partea activă
dislocată în zona de operaţii Săbăoani-Muncelu, iar partea sedentară în localitatea Cârligele, lângă
Focşani.
La 25 august partea sedentară primea ordinul garnizoanei Focşani de a se deplasa chiar în
acea noapte către Târgovişte – zona de dispensare.
Pătrunderea nestingherită a trupelor sovietice către Bucureşti, a creat posibilitatea ca
partea sedentară a regimentului să fie prinsă din urmă şi capturată de aceasta în comuna
Dumitreşti, satul Giurcani, la 28 august. Regimentul a pierdut cu această ocazie drapelul (primit în
1877 din mâna regelui Carol I, la Poiana Mare), o parte din arhivă şi materiale, care au fost
capturate de sovietici, iar ofiţerii şi subofiţerii au fost luaţi prizonieri363.
Efectivele părţii active au apărat Bucureştiul şi aeroportul Pipera „concurând în mod
strălucit la capturarea şefului misiunii germane în România, generalul Gerstenberg”364.
Din septembrie 1944 până la sfârşitul războiului, regimentul a susţinut lupte în
Transilvania (Sântioana de Mureş), Ungaria (Hernad Petry şi Hinr) şi Cehoslovacia (Pereny,
Palgora şi Mihailova).
Faptele de arme ale regimentului sunt elocvent ilustrate şi prin decoraţiile conferite
drapelului său de luptă:
- „Crucea Trecerea-Dunării” din 1877;
- „Crucea Comemorativă – 1916-1918”, cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşeşti şi
Târgu Ocna – I.D.1744/1918;
- „Ordinul Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 2025 din 16.07.1942.
Fondul arhivistic creat de Regimentul 10 Infanterie numără 2875 unităţi arhivistice, pe
perioadele 1915-1946, 1949-1951.
Regimentul dispune de registru istoric pe perioadele 1877-1899, 1917-1919 şi 1924-1940.
Materialul arhivistic a fost constituit potrivit sistemei „cronologic-structurală” menţinută
şi la prelucrarea ştiinţifică a documentelor, efectuată în 1971.
De asemenea, regimentul are note istorice asupra creatorului de fond şi fondului, iar ca
instrumente de evidenţă – inventarul vechi de predare către diferite depozite şi inventarele
constituite în cadrul Centrului.
362
Ibidem, f. 15 (V).
363
Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, notă istorică, f. l0.
364
Ibidem, f. 11.
251
REGIMENTUL 11 DOROBANŢI
Regimentul 11 dorobanţi a fost creat prin Înaltul Decret nr. 1064 din 05 iunie 1872 sub
denumirea de Regimentul 5 de dorobanţi, în garnizoana Galaţi fiind unul din cele opt regimente
constituite ca urmare a desfiinţării batalioanelor şi escadroanelor de miliţie şi companiilor teritoriale de
grăniceri, conform legii din 27 martie 1872, prin care au fost puse bazele armatei teritoriale365.
La înfiinţare era organizat pe trei batalioane şi opt companii cu efectiv recrutat din
judeţele Covurlui şi Cahul. Din considerente teritoriale suprafaţa de exercitare a autorităţii militare
fiind prea mare, ceea ce îngreuna organizarea şi mobilizarea rapidă a regimentelor a fost emis
Decretul nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, prin care numărul regimentelor de dorobanţi a fost
dublat începând cu 01 ianuarie 1877366. Astfel, Regimentul 5 a fost numit Regimentul al
unsprezecelea de dorobanţi. Datorită poziţiei sale geografice spre deosebire de celelalte regimente
care prin noul decret aveau în compunerea lor numai două batalioane, Regimentul al unsprezecelea
şi-a păstrat organizarea pe trei batalioane:
- batalionul 1 – Covurlui; batalionul 2 – Cahul şi batalionul 3 – Bolgrad - Ismai367.
Prin Înaltul Decret nr. 2304 din 16 aprilie 1877 unitatea şi-a restrâns efectivele într-un
singur batalion, care a fost anexat Regimentului 9 dorobanţi Brăila, şi s-a concentrat pe Dunăre,
participând la războiul pentru independenţă alături de acesta. La 8 aprilie 1879, Batalionul 11
dorobanţi a fost desfiinţat şi s-a contopit definitiv cu Regimentul 9 dorobanţi368. Pentru înlesnirea
unei mai bune administraţii, s-a ajuns la concluzia că este necesar ca fiecare judeţ să aibă câte un
regiment de dorobanţi. Astfel, prin Înaltul Decret nr. 1163 publicat în Monitorul Oastei nr. 10 din
15 aprilie 1880, s-a hotărât crearea a treizeci de regimente de dorobanţi. Începând de la această
dată regimentul a fost reînfiinţat şi s-a numit Regimentul de dorobanţi Covurlui nr. 11 cu reşedinţa
la Galaţi şi cuprindea în exclusivitate judeţul Covurlui369.
Pentru perpetuarea tradiţiei regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, cât şi
pentru păstrarea amintirii faptelor celor mai strălucite ale istoriei noastre prin Înaltul Decret
nr. 2329 din 11 iulie 1891 s-a hotărât ca pe lângă numerele de ordine ale regimentelor de dorobanţi
să se adauge şi numele districtului de recrutare pentru regimentele care se recrutau dintr-un singur
district. În baza acestui decret Regimentul al 11-lea de dorobanţi a primit denumirea de
Regimentul Siret nr. 11370.
Înfiinţat în 1872 regimentul a participat la luptele de la Vidin şi Plevna pentru
independenţa ţării din anii 1877-1878 şi s-a încununat de glorie în războiul din anul 1913. Mărturie
a faptelor de arme săvârşite în aceste războaie sunt decoraţiile primite: Crucea trecerii Dunării
1877 şi Medalia de război 1913.
Cu acelaşi patriotism desăvârşit unitatea a participat şi la Primul Război Mondial 1916-
1918, pentru realizarea idealului naţional. La data decretării mobilizării din 15 august 1916,
Regimentul Siret nr. 11 a înfiinţat ca organ de mobilizare Regimentul 51 Infanterie, care a
funcţionat până la 1 august 1923, când prin Înaltul Decret nr. 1764 a fost desfiinţat. A luptat în
subordinea Diviziei 6 infanterie, Grupul-Valea Buzău.
Pierderi de efective şi materiale a suferit la 15 decembrie 1916 în luptele de la Dealul
Şoimului şi s-a încununat de glorie în luptele de la Mărăşeşti. S-a înapoiat în garnizoana de
reşedinţă la 1 mai 1918.
365
„Monitorul Oastei” pe anul 1972, p. 406-413.
366
„Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09.12.1876- Partea Oficială, p. 811, 818.
367
„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12.01.1877- Partea Oficială, p. 11, p. 36.
368
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare: C.S.P.A.M.I.), fond Marele Stat Major,
Secţia organizare-mobilizare, crt. 2637, fila 16.
369
„ Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880- Partea Oficială, p. 259.
370
„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891- Partea Oficială, p. 914.
252
În anul 1919 a participat la luptele din Ungaria.

Faptele de arme de care a dat dovadă regimentul în războiul de reîntregire a neamului au
fost răsplătite prin decorarea drapelului cu medalia „Crucea comemorativă” cu baretele Turtucaia,
Carpaţi şi Mărăşeşti.
După încetarea ostilităţilor regimentul s-a aflat dislocat în Basarabia până la 15 octombrie
1923, când a revenit la Galaţi. La aceeaşi dată Regimentul Siret nr. 11 a ieşit din subordinea
Diviziei a 6-a infanterie şi a intrat în compunerea organică a Diviziei 21 infanterie371. Prin Decretul
Regal nr. 1778 din 23 mai 1932 denumirea Regimentului Siret nr. 11 a fost schimbată în
Regimentul nr. 11 de dorobanţi Siret372.
La 5 septembrie 1939 punându-se în aplicare planul de mobilizare pe anul 1939-1940,
regimentul şi-a reînfiinţat sarcina de mobilizare din Primul Război Mondial. Regimentul 51
infanterie cu care s-a contopit la 15 octombrie 1940. La data decretării mobilizării din 22 iunie
1941 unitatea se găsea pe Prut cu misiunea de a apăra şi rezista la încercarea oricărei incursiuni din
direcţia Cahul-Oancea. După o serie de lupte susţinute cu succes în regiunea podului Oancea a
reuşit să treacă Prutul pe podul de vase la sud de Fălciu şi a participat la luptele de la: Stoeneşti,
Dealul Epureni şi Ţiganca. În luna august, partea operativă a unităţii a reuşit să treacă Nistru, iar
partea sedentară s-a înapoiat la Galaţi. Datorită pierderilor în oameni la începutul lunii septembrie,
regimentul a trecut la reorganizarea pe două batalioane primind un batalion de la Regimentul 17
infanterie cu care s-a contopit, funcţionând sub denumirea de Regiment 11/17 dorobanţi până
la 12 noiembrie 1914. Cu efectivele complete a luptat până la căderea Dalnicului şi Odessei.
Înainte de a părăsi zona de operaţii, Marele Stat Major, Secţia 1 cu Ordinul nr. 8209 din
18 octombrie 1941 a hotărât ca regimentul Diviziei 21 infanterie să fie dislocat operativ în cursul
iernii 1941-1942. Astfel, batalionul II al regimentului a rămas în garnizoana Chilia în scopul apărării
coastei Mării Negre, o companie la Periprava şi alta la C.A. Rosetti-Cordon pentru paza litoralului.
În conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 624.316 din 02 iulie 1943, regimentul a
fost evacuat în localităţile Fântânele-Smârdan, Vânători. La 14 octombrie 1943, Divizia 21
infanterie a emis Ordinul nr. 32.303 prin care Regimentul 11 dorobanţi s-a deplasat la Odessa
pentru a schimba Regimentul 10 dorobanţi. Compania a 3-a garnizoană la 27 martie 1944 a fost
mobilizată şi trimisă în garnizoana Ismail, unde a rămas până în luna noiembrie 1944 în scopul
păstrării ordinei interne şi apărării contra paraşutiştilor. Partea sedentară a unităţii a fost evacuată
la 22 aprilie 1944, în comuna Liţa, judeţul Teleorman.
Din Ordinul Marelui Stat Major nr. 20.858 în luna aprilie 1944 a fost constituit
Detaşamentul 121 infanterie, în competenţa căruia intra şi un batalion de marş al Regimentului 11
dorobanţi care a fost instalat la Vest de Siret. Partea operativă a Regimentului 11 dorobanţi
începând cu data de 15 aprilie 1944 a intrat în compunerea Detaşamentului colonel Georgescu, ce
se afla la dispoziţia Armatei a 3-a în zona Jibrieni. În timpul evenimentelor de la 23 august 1944 a
acţionat în zona Brădeanu-Pogoanele-Bucureşti.
Cu acelaşi eroism Regimentul 11 dorobanţi a participat la luptele pentru eliberarea
Ardealului şi a teritoriilor Ungariei şi Cehoslovaciei. Pentru faptele sale de arme drapelul a fost
decorat în luna mai 1946 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cls. a 3-a.
La 26 octombrie 1944, în baza Instrucţiunilor nr. 70.200 ale Marelui Stat Major şi a
prevederilor protocolului la Convenţia de armistiţiu, Regimentul 12 infanterie s-a contopit cu
Regimentul 11 dorobanţi în garnizoana Turnu-Măgurele373. Partea Sedentară s-a înapoiat în
garnizoana Galaţi. După întoarcerea în ţară regimentul s-a stabilit cu un batalion şi serviciile în
garnizoana Botoşani şi cu cel de-al doilea în garnizoana Dorohoi. Ca urmare a desfiinţării Diviziei
21 infanterie în conformitate cu instrucţiunile speciale nr. 50.200 ale Marelui Stat Major din
10 iunie 1946, regimentul a trecut în subordinea Diviziei 6 infanterie având comanda şi două
batalioane la Botoşani şi un batalion la Fălticeni.
371
Loc.cit., fond Regimentul 11 dorobanţi, crt. 120, filele 5, 6, 102, 197.
372
„Monitorul Oastei”, nr. 122 din 28.05.1932 - Partea Oficială, p. 3445.
373
Loc.cit., crt. 2150, nenumerotat.
253
În baza aceloraşi instrucţiuni Regimentul 11 dorobanţi a primit la 15 iulie 1946 de la

Regimentul 27 sau 26 infanterie prin contopire efectivele şi averea acestuia374. La numai un an de
zile, în anul 1947 s-a contopit cu Regimentul 36 infanterie375.
Odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a unităţilor şi formaţiunilor militare la
01 decembrie 1951 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 0319531 Regimentul 11 dorobanţi a primit
numărul 154. Şi-a continuat activitatea sub denumirea de Regimentul 154 infanterie376 până în
anul 1954, când a fost transformat în regiment mecanizat.
Regimentul 11 dorobanţi deţine arhivă în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice pe anii 1906, 1909, 1913, 1915-1951. În urma prelucrării ştiinţifice a
fondului său documentar a fost întocmit un inventar permanent, care cuprinde un număr de
3065 dosare şi registre.
Pentru anii desfăşurării primului război mondial 1916-1918, regimentul deţine o cantitate
mică de arhivă concretizată prin ordine operative, rapoarte operative, buletine zilnice, schiţe. Se
găsesc în număr mai mare tabele nominale şi situaţii numerice cu evidenţa cadrelor militare şi a
trupei rănită, dispărută şi decedată pe front. Tot pentru această perioadă se găsesc documente care
prezintă împrejurările decesului unor ofiţeri şi rezervişti. Anul 1919 este mai bogat în buletine
zilnice cu privire la desfăşurarea operaţiunilor militare de pe teritoriul Ungariei.
În sprijinul elucidării aportului regimentului din primul război mondial sunt de semnalat.
Jurnalul de operaţii pe perioada 14 august 1916-01 aprilie 1921; Extrasul din registrul istoric pe
perioada 26-28 septembrie 1916 existent în fondul de arhivă al regimentului.
Perioada interbelică cuprinde ordine de bătaie cu organizarea unităţii la diferite date, dări
de seamă, ordine, directive, instrucţiuni, programe în legătură cu încorporarea recruţilor,
desfăşurarea recruţilor a aplicaţiilor demonstrative.
Anul 1935 deţine dosare cu tabele nominale ce evidenţiază ofiţerii, subofiţerii şi trupă
morţi pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, rezerviştii participanţi la primul război mondial, şi
ofiţerii de comandă şi administraţie care au încadrat regimentul în perioada 1917-1935.
Anul premergător celui de-al doilea război mondial, 1940 deţine dosare cu o dare de
seamă referitoare la activitatea regimentului în timpul retragerii din Basarabia, precum şi situaţii
cu pierderile materiale suferite de ofiţeri şi subofiţeri în aceste împrejurări. De un real interes este
şi o leată care cuprinde judeţele cedate în întregime Ungariei şi acelea prin care trecea noua
frontieră în august 1940. Legat de tragicul Dictat de la Viena arhiva anului fatidic deţine un ordin
prin care se aducea la cunoştinţă munca ce trebuia dusă în armată pentru a se explica condiţiile
care au determinat trecerea sub autoritatea maghiară a teritoriului din nordul Ardealului.
Activitatea regimentului între cele două războaie mondiale este ilustrată de istorice ale
unităţii existente în fond, pe următoarele perioade: 11.03.1932-10.06.1932; 06.01.1933-
11.01.1934; 01.01.1934-04.05.1934; 01.03.1938-31.01.1939; 01.08.1939-08.06.1941; 09.04.1940-
04.10.1940.
Anul 1941 deţine un număr mic de ordine şi rapoarte operative, în număr mai mare fiind
tabelele nominale şi situaţiile cu oamenii decedaţi, dispăruţi, răniţi, cu trupa distinsă în lupte şi
propusă pentru împroprietărirea în Bucovina şi Basarabia, cu evidenţa armamentului şi muniţiilor
pierdute pe front.
Pentru arhiva creată în anul 1942, este semnificativ memoriul întocmit asupra acţiunilor
de luptă purtate în perioada 07 iulie 1941-12 iulie 1941, planurile de acţiune, schiţele şi ordinele de
operaţii privind apărarea Coastei Mării Negre în sectorul Chilia.
De un real interes este studiul asupra stării şi caracteristicilor tehnice ale podurilor şi
drumurilor din judeţul Covurlui şi planul de apărare pasivă a zonei acestui judeţ.
374
Ibidem, crt. 2418, f. 180.
375
376
Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7, f. 36.
254
Dările de seamă şi rapoartele operative întocmite în anul 1943 prezintă organizarea

transportului şi deplasarea unităţii în diferite zone ale frontului, evenimentele şi acţiunile de luptă
în sectorul subunităţilor. Numeroase tabele şi situaţii numerice relevă statistica morţilor, răniţilor şi
dispăruţilor în perioada anilor 1941-1944.
Pentru anul 1944 elocvente sunt rapoartele care prezintă modul de comportare a
regimentului în timpul luptelor de la 22 septembrie 1944, starea de spirit, disciplinară şi de
sacrificiu ce a cunoscut unitate de la înfiinţarea sa şi evenimentele la care a luat parte în perioada
04 aprilie 1944-09 aprilie 1946.
Materialul documentar întocmit în anul 1945 reliefează acţiunile mai importante din
campania din vest.
Ca şi în ceilalţi ani, arhiva pe acest an este bogată în tabele nominale şi registru cu
evidenţa ofiţerilor, subofiţerilor, soldaţilor morţi, răniţi şi dispăruţi.
La biblioteca unităţii există registre istorice ale regimentului pe următoarele perioade:
1939, 1939-1941, 1941-1942, 1941-1943, 1942-1943, precum şi registrele istorice ale companiilor
1-12 pe anii 1939-1941.
255
Prin aplicarea Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876 a luat fiinţă, la 01 ianuarie
1877, „al 12-lea regiment de dorobanţi” cu reşedinţa la Bârlad, subordonat Diviziei III Teritoriale
şi având ca arie de recrutare şi mobilizare judeţele Tutova şi Fălciu.
S-a constituit din Batalionul 1 Tutova cu reşedinţa la Bârlad şi Batalionul 2 Fălciu cu
reşedinţa la Huşi377. Acestora li s-a adăugat la 15 iulie 1891 un al treilea batalion-Înalt Decret 2329
din 11 iulie 1891, iar regimentul şi-a schimbat denumirea în „Regimentul Cantemir nr. 12”378.
În august 1923 Regimentul 51/52 Infanterie desfiinţându-se potrivit prevederilor Înaltului
Decret nr. 1674, Regimentul Cantemir nr. 12 se contopeşte cu Regimentul 51 Infanterie; acest
ultim regiment se înfiinţează în septembrie 1939 conform Ordinului Marelui Stat Major 10100 din
03 septembrie 1939 pentru ca în octombrie 1940 să se contopească din nou cu Regimentul 12
Dorobanţi-ordinul Marelui Stat Major nr. 14449/1940379.
Deoarece în timpul evenimentelor de la 23 August 1944, partea activă a regimentului a
fost încercuită şi practic distrusă în localitatea Tătărăşti, judeţul Cetatea Albă, efectivele părţii
sedentare (dislocate în judeţul Teleorman) împreună cu ceea ce a rămas din partea operativă au
constituit la 7 septembrie 1944 Detaşamentul Regimentului 12 Infanterie, conform ordinului
transmis din 29 august 1944 din Divizia 15 Infanterie380.
Din septembrie 1944, partea operativă s-a separat de partea sedentară, renunţându-se la
denumirea de detaşament şi revenindu-se la aceea de regiment381.
Conform Instrucţiunilor Marelui Stat Major 70200/1944, Regimentul 12 Infanterie s-a
desfiinţat, predându-şi efectivele, materialele şi arhiva la Regimentul 11 Infanterie382.
Unitatea s-a reînfiinţat la 1 iulie 1949 în garnizoana Botoşani, în baza ordinului Marelui
Stat Major nr. 45745/03 iunie 1944383.
Cu începere de la 01 decembrie 1951 schimbându-se numerotarea unităţilor armatei,
conform Ordinului Marelui Stat Major nr. CL 00319531/27 noiembrie 1951, Regimentul 12
Infanterie a devenit Regimentul 192 Infanterie384.
Activitatea Regimentului 12 Infanterie se poate structura în activitatea obişnuită a oricărei
unităţi de infanterie în timp de pace (instrucţie şi participare la manevre) şi a operaţiunilor din
timpul campaniilor.
Războiul de Independenţă rămâne consemnat în istoricul unităţii prin participarea la
luptele din Valea Bucovului, de la Opanez şi Vidin în intervalul aprilie 1877-august 1878385.
Între 23 iunie-15 august 1913, regimentul a fost mobilizat şi întrebuinţat în serviciul de
avanposturi la Staravelţ-Bulgaria; nu a luat parte la operaţiuni şi nu a suferit pierderi386.
În timpul primului război mondial, Regimentul 12 Infanterie a participat la luptele purtate
în zona oraşelor Sf. Gheorghe şi Braşov, la Întorsura Buzăului şi la ofensiva de la Mărăşeşti387.
377
378
„Monitorul Oastei ”, nr. 28/13.07.1891, p. 913-915.
379
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 18.
380
Ibidem, fond Regimentul 12 Infanterie, inventar nr. S/1285/02.08.1980, anul 1943, crt. 847,dosar 2, f. 156-160.
381
Ibidem, f. 172.
382
Ibidem, dosar 1/1944, crt. 974 f. 71.
383
Ibidem, dosar f.n./1949, crt. 1159 f. 2.
384
Loc.cit, fond Regiunea I Militară, dosar 68/1951, crt. 65.
385
Loc.cit, biblioteca, Jurnalul de Operaţii al Regimentului 12 Infanterie, crt.29 bis.
386
Loc.cit, fond Regimentul 12 Infanterie, dosar 7/1925, crt. 154, f. 68.
387
Ibidem, f. 70-80.
256
Unitatea a fost din nou mobilizată în octombrie 1918 şi întrebuinţată operativ în Ardeal şi
Ungaria (1918-1919); ulterior (1921-1923) a fost dislocată la Cetatea Albă la dispoziţia
Comandamentului Militar al Basarabiei, până în decembrie 1923, când s-a reîntors în garnizoana
de pace şi efectivele sale au fost demobilizate388.
În primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial Regimentul 12 Infanterie a participat la
luptele din Basarabia (1941), de la Cotul Donului (1942) şi din Transnistria în apărarea peninsulei
Kimburn (1943) având ca pierderi un număr de 182 ofiţeri, 106 subofiţeri şi 4669 trupă389.
La 23 august 1944, regimentul a fost încercuit împreună cu celelalte unităţi ale Diviziei 2
şi 15 Infanterie, lângă localitatea Tătărăşti (Cetatea Albă); cu aceasta partea operativă a unităţii
încetează a mai exista.
Reînfiinţat în septembrie 1944, partea operativă a fost inclusă în „Gruparea de marş
Colonel Pantelimonescu” deplasându-se pe Culoarul Timişului şi fiind în rezerva Corpului IV
Armată390.
Din octombrie 1944, regimentul considerat unitate de interior staţionează în localitatea
Radna până la data desfiinţării (noiembrie 1944).
Faptele de arme ale efectivelor Regimentului 12 Infanterie au fost răsplătite prin
decorarea drapelului de luptă cu:
- „Crucea Trecerea Dunării” Ordinul nr. 2037 din 12.08.1878 al Ministerului de Război.
- „Crucea Comemorativă cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi Târgu Ocna” Brevet
10468 din 01.07.1919.
- „Ordinul Mihai Viteazul cls. a III-a”, I.D. 3090 din 07.11.1941391.
Regimentul 12 Infanterie deţine un număr de 1507 unităţi arhivistice pe perioada 1907-
1944 şi 1949-1951.
Pentru perioada de început a funcţionării regimentului (1877-1906) nu s-au păstrat
documente.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial o parte din arhiva operativă a regimentului a
fost distrusă prin ardere, de către adjutantul unităţii, deoarece n-a putu fi evacuată din cauza unui
atac al trupelor sovietice (19.11.1942).
Regimentul 12 Infanterie a predat la 19 iunie 1943 Depozitului de arhivă al
Comandamentului 3 Teritorial Galaţi, arhiva constituită în perioada 1921-1938. În anul 1947,
fondul de arhivă al unităţii a fost vărsat Depozitului Regional de arhivă nr. 1 Bârlad, de unde a fost
redepozitat în 1960 la Râmnicu Sărat şi Piteşti (din anul 1973) în depozitul de arhivă al
Ministerului Apărării Naţionale.
Starea de conservare a unităţilor arhivistice este relativ bună, majoritatea fiind copertate,
legate şi certificate. Prelucrarea arhivistică a fondului a început în 1958 prin inventariere şi
ordonare.
Regimentul 12 Infanterie deţine registru istoric inventariat la nr. crt. 752 perioada 1877-
1878, nr. crt. 753 perioada 1880-1935, nr. crt. 754 perioada 1914-1016, nr. crt. 755 perioada 1939-
1942, nr. crt. 756 perioada 1939, nr. crt. 757 perioada 1939-1941 şi jurnalul de operaţii nr. crt. 812
pe anul 1944.
388
Ibidem, dosar f.n./1922, crt.24, f. 55-58.
389
Ibidem, dosar 3/1943, vol. II, crt. 823, f. 14.
390
Ibidem, dosar 2/1943, crt. 1847 f. 198-199.
391
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 17.
257
„ŞTEFAN CEL MARE”
A luat fiinţă în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, publicat în
Monitorul Oastei nr. 35/1876392.
Reorganizarea regimentelor de dorobanţi şi înfiinţarea a încă opt regimente, pe lângă cele
opt deja existente a fost motivate de necesitatea de a se asigura o mai rapidă mobilizare a armatei
şi de o creştere considerabilă au efectivelor regimentelor.
Astfel, înaltul decret susmenţionat prevedea crearea Regimentului 13 Dorobanţi, la Iaşi,
prin renumerotarea şi restructurarea Regimentului 7 Dorobanţi.
Metodologia creării noilor regimente de dorobanţi a fost dezvoltată prin Ordinul circular
nr. 75 din 28 decembrie 1876393, al Ministerului de Război, care preciza că acest regiment intra în
compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale, cuprindea teritoriul judeţelor Iaşi şi Vaslui, era organizat pe
două batalioane şi avea un efectiv de 28 ofiţeri şi 2030 trupă.
La 5 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost
reorganizate, creâdu-se încă 14 regimente, operaţiune ce se realiza prin restrângerea teritoriului
administrativ la câte un judeţ pentru fiecare regiment. În acest context, titulatura regimentului a
fost modificată în aceea de Regimentul de Dorobanţi Iaşi, nr. 13, îşi menţinea dislocarea şi
subordonarea şi cuprindea, din punct de vedere administrativ, numai teritoriul judeţului Iaşi394.
În urma acestei reorganizări, circumscripţiile teritoriale, ale batalioanelor şi companiilor
regimentului au fost stabilite prin Decizia Ministerială nr. 18, publicată în Monitorul Oastei nr. 7
(supliment) din 3 martie 1881395.
Titulatura mai sus menţionată a regimentului a fost menţinută până în anul 1891, când în
baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie, a fost modificată în Regimentul „Ştefan cel Mare nr.
13396, denumire care la rândul ei a fost utilizată până în anul 1932.
Prin urmare, decretul Regal nr. 1778/1932, prevedea ca, din 23 mai, acelaşi an, noua
denumire să fie Regimentul nr. 13 de Dorobanţi „Ştefan cel Mare”397.
Acest regiment a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor 70200/1944 ale Marelui Stat
Major, la data de 26 noiembrie 1944 când a predat efectivele şi materialele din dotare la
regimentul 26 Dorobanţi398.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare-Piteşti, există şi arhiva
creată de Regimentul 13 Infanterie în anii 1949-1951 (194 unităţi arhivistice) arhivă ce a fost
integrată în fondul arhivistic al Regimentului 13 Dorobanţi.
Cel de-al treisprezecelea regiment de dorobanţi, purtând cu mândrie şi glorie numele
legendarului domnitor moldovean, a participat la toate marile campanii militare din istoria
modernă a României, aducându-şi din plin, contribuţia la cucerirea şi apărarea independenţei ţării,
la desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român.
Drept recunoştinţă a activităţii sale deosebite pe câmpurile de luptă, a faptelor de arme şi
a spiritului de sacrificiu dovedite de ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestuia, drapelului regimentului
i-au fost conferite:
- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Cruce, primit la 28.08.1977;
- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Ofiţer, primit la 31.12.1877;
- Crucea „Trecerea Dunării”, 1877;
392
393
„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877 – Partea Oficială, p. 14-36.
394
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880, p. 258-264.
395
„Monitorul Oastei”, nr. 7 din 03.03.1881 (supliment), nenumerotat.
396
„ Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, p. 913-914.
397
„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, p. 3445.
398
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 13 Dorobanţi, crt. 476/1944, f. 666-667.
258
- Medalia „Avântul Ţării”, primită prin Înaltul Decret nr. 6247/1913;

- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, a primit prin Înaltul Decret nr. 17/10.01.1917;
- Medalia „Crucea Comemorativă”, 1916-1918, primită prin Înaltul Decret
1744/05.07.1918;
- Medalia „Victoria”, primită prin Înaltul Decret nr. 3390/20.07.1921;
- Medalia „50de ani de la Independenţa României”, primită prin Înaltul Decret
nr. 1320/09.05.1927399;
- Semnul Onorific de Aur, pentru 40 de ani de serviciu;
- Furajera „Mihai Viteazul” şi „Steaua României”, primite prin Înaltul Decret
nr. 651/09.03.1931;
Din fondul de arhivă creat de Regimentul 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare”, pe anii cât a
fiinţat400, adică 1877-1944, deţinem arhiva creată de acesta în perioada 1909; 1912-1944,
însumând un număr de 569 dosare şi 72 registre control, în total 641 unităţi arhivistice.
De consemnat este faptul că unităţile arhivistice existente sunt repartizate în mod neuniform
pe ani, iar în perioadele 1912-1915, 1921-1924 şi 1933-1938, numărul acestora este foarte mic.
Cu ocazia evacuării părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj, în luna
martie 1944, o parte din arhivă a fost distrusă în bombardamentul din 04.04.1944, în gara
Bucureşti-Triaj.
O altă cantitate de arhivă a fost capturată de trupele germane şi sovietice, cu ocazia
evenimentelor de la 23 august 1944.
La 07.12.1949, au fost primite de la Regimentul 2 Pionieri un număr de 32 dosare create
de Regimentul 13 Dorobanţi, în perioada 1916-1938, arhivă găsită în fosta cazarmă a regimentului,
din Iaşi.
Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă
ce a fost menţinută după prelucrarea acestui fond arhivistic, efectuată de către personalul Centrului
de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în anii 1973 şi 1979.
Unităţile arhivistice sunt, în general, cusute, copertate, numerotate şi opisate, iar cele care
se aflau în stare de dezmembrare au fost legate.
Ca instrumente de evidenţă, fondul deţine numai inventarul provizoriu, întocmit şi
dactilografiat în urma prelucrării acestuia.
Activitatea desfăşurată de regiment, de-a lungul existenţei sale, rezultată din însăşi
menirea sa şi anume: organizare, instrucţiuni, trageri, evidenţă personal, dotarea, hrănirea,
echiparea şi educarea patriotică a trupei, asistenţa sanitară, problemele financiare, de patrimoniu şi
cazarmare etc., sunt reflectate, în general, prin documentele existente în cuprinsul fondului, cu
excepţia anilor în care unităţile arhivistice sunt foarte puţine şi nereprezentative pentru întreaga
structură organică a regimentului. Categoriile de documente existente în fond (ordine, rapoarte,
instrucţiuni, ordine şi rapoarte operative, dări de seamă, memorii, buletine informative, situaţii
numerice, tabele nominale, schiţe şi crochiuri, procese verbale şi altele), precum şi registrul istoric
al regimentului pe anii 1914-1918 (nr. crt. 758) şi jurnalele de operaţii din cuprinsul fondului pun
în lumină un bogat şi valoros volum de informaţii privind participarea independenţei ţării şi
reîntregirea neamului, în 1877-1878, 1913, 1916-1919 şi 1941-1945.
În ceea ce priveşte participarea la războiul din 1877-1878, fondul de arhivă nu deţine
documente, dar aceasta este sintetizată atât într-un document intitulat „Scurt istoric asupra
participării regimentului la operaţiunile militare, în perioada 1877-1919”, existent în dosarul
crt. 270/1932, cât şi prin Înaltul ordin de zi pe armată din 03.01.1878 al domnitorului Carol, în care
aducea elogii la adresa acestui regiment, pentru modul în care şi-a făcut datoria pe câmpul de luptă.
399
Ibidem, dosar nr. 9, crt. 218/1930, f. 934 şi loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 19.
400
În fondul de arhivă al Regimentului 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare” aflat în evidenţa C.S.P.A.M.I.- Piteşti este
integrată şi arhiva creată pe anii 1949-1951 de către Regimentul 13 Infanterie, ce a fiinţat în această perioadă, având
denumirea de mai sus.
259
Participarea regimentului la Campania din 1913 este bine acoperită documentar prin
existenţa registrului-jurnal de operaţii ce cuprinde perioada 21.06.1913-30.08.1913.
Pentru anii 1916-1918, documentele de sinteză din cadrul fondului scot în evidenţă
participarea regimentului la acţiunile operative din anul 1916 şi la marile bătălii din vara anului
1917, din Valea Caşinului, organizarea, dotarea, efectivele în oameni, pierderile materiale suferite
de acesta pe front, evidenţa oamenilor morţi, bolnavi şi dispăruţi cu ocazia luptelor, evidenţa celor
decedaţi, ca urmare a faptelor de onoare săvârşite pe câmpul de luptă.
Pentru anii 1914-1918, volumul de informaţii este completat prin existenţa copiilor de pe
registrul istoric, pe următoarele perioade: 02.08.1914-14.08.1916, 01.06.1918-13.07.1919,
30.05.1918-01.07.1918 şi 01.07.1918-01.11.1918, a jurnalelor de operaţiuni pe perioadele:
14.08.1916-30.05.1918 şi 14.08.1916-31.12.1921, precum şi a unui scurt istoric cuprinzând
perioada 1877-1919, întocmit în anul 1932 şi aflat în dosarul cu nr. crt. 270. La biblioteca
Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti se află de asemenea, registrul istoric al
regimentului pe anii 1914-1916, inventariat la nr. crt. 758.
Pentru perioada 1918-1921, fondul de arhivă oferă multe şi valoroase informaţii, atât
despre activitatea regimentului, aflat dislocat în zona Cernăuţi-Bucovina, cu misiunea de a asigura
liniştea publică şi de a efectua paza frontierei pe Nistru, cât şi despre starea de spirit a locuitorilor
din această regiune.
Participarea regimentului la Campania din anul 1941, pentru eliberarea Basarabiei,
materializată prin luptele încleştate duse cu inamicul la Dalnic şi Odessa, starea de spirit a ostaşilor
şi pierderile în oameni suferite sunt reliefate de documentele fondului şi în copia de pe jurnalul de
operaţiuni, care cuprinde această perioadă.
Suficiente informaţii sunt oferite de documentele aflate în fondul arhivistic al acestui
regiment în legătură cu participarea acestuia, între anii 1942-1944, la luptele din Ucraina şi de la
Cotul Donului, modul cum şi-a îndeplinit misiunea pe care a avut-o de a asigura ordinea publică în
zona Birzula din Transilvania, pierderile suferite de regiment cu ocazia retragerii din Basarabia,
dislocarea acestuia, după evenimentele de la 23 august 1944, în zona Caransebeş, cu misiune
operativă, evacuarea părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj şi pierderile în
materiale suferite cu această ocazie, în ziua de 04.04.1944, în bombardamentul aerian inamic în
Gara Bucureşti-Triaj.
Desfiinţarea regimentului în noiembrie 1944, modalităţile de executare a acestei
operaţiuni sunt bine reflectate în documentele fondului, cum sunt: instrucţiunile speciale ale
Marelui Stat Major nr. 70200/1944, situaţii numerice, procese-verbale şi dare de seamă,
documente ce oferă informaţii că această operaţiune s-a finalizat la 26 noiembrie 1944.
Fondul de arhivă cuprinde documente care conţin informaţii în legătură cu stagiul
de 3 luni efectuat de ofiţeri polonezi în anul 1928 (dosar crt. 153/1928), precum şi despre înfiinţarea
Secţiei de pregătire militară de pe lângă Facultatea de Medicină Iaşi (dosar crt. 341), activitatea
desfăşurată în anul 1938 de către Cercul Subofiţerilor din Garnizoana Iaşi (dosar crt. 175) şi despre
votul exprimat de cadrele şi trupa regimentului la plebiscitul din 02.03.1941 (dosar crt. 322/1941).
260
REGIMENTUL 14 DOROBANŢI „ROMAN”
A luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, publicat în
Monitorul Oastei nr. 35/1876, fiind unul dintre cele opt regimente de dorobanţi create la această dată401.
Regimentul îşi avea reşedinţa în oraşul Roman, era organizat pe două batalioane cuprinzând
administrativ teritoriul judeţelor Roman şi Bacău şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale.
Conform Ordinului Circular nr. 75 din 28.12.1876 al Ministerului de Război,
regimentului i se stabilesc ca efective un număr de 26 ofiţeri şi 1490 trupă402.
La 05 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, a fost făcută reorganizarea regimentelor
de dorobanţi, fixându-se câte un regiment pentru câte un judeţ. Cu această ocazie, în baza acestui
înalt decret, regimentul 14 Dorobanţi şi-a modificat titulatura în aceea de Regimentul de Dorobanţi
Roman nr. 14, cuprinzând numai teritoriul judeţului Roman403.
La 15 iulie 1891, în baza I.D. nr. 2329 din 11 iulie 1891, regimentul a fost organizat pe
trei batalioane, iar titulatura a fost modificată în aceea de „Regimentul Roman nr. 14”404.
Cu această denumire, regimentul a funcţionat până în 23 mai 1932, când, în baza I.D.R.
nr. 1778/1932, aceasta a fost modificată în Regimentul 14 de Dorobanţi „Roman”405.
Regimentul a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major
nr. 70200/01.11.1944, predând patrimoniul la Regimentul 10 Dorobanţi, din Garnizoana Focşani406.
Regimentul a primit drapelul la data de 10.05.1902, fiind înlocuit cu un altul la
10.05.1929.
Vechiului drapel, predat la Muzeul Militar Central, i-au fost conferite următoarele distincţii:
- Medalia „Trecerea Dunării, 1877-1878”;
- Medalia „Avântul Ţării” 1913;
- Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1919;
- Medalia „Victoria”;
- Medalia comemorativă pentru 50 de ani de la înfiinţarea regimentului:
- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1525/02.05.1931407.
Prin Înaltul Decret 1932/19.08.1936, regimentului i s-a acordat dreptul de a înscrie pe
drapel denumirile localităţilor şi zonelor în care a dus lupte grele şi a săvârşit fapte de arme în
războaiele din 1877-1878 şi 1916-1919, anume: Griviţa, Ardeal, Valea Trotuşului, Călugăreni,
Târgu Ocna, Tisa408.
Din fondul de arhivă creat de Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, în perioada cât acesta a
funcţionat (1877-1944), se păstrează arhiva creată în anii 1900, 1902, 1911-1944, însumând un
număr de 2651 unităţi arhivistice, plus un număr de 89 registre control.
Arhiva a fost constituită de creator potrivit sistemei cronologic-structurale, sistemă
menţinută şi la prelucrarea fondului.
Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează starea iniţială, fiind copertate, numerotate
şi sigilate.
În anul 1944, în urma desfiinţării regimentului, arhiva acestuia a fost predată
Regimentului 10 Dorobanţi, iar, ulterior, Depozitului de Arhivă al Corpului 4 Armată Râmnicu
Vâlcea409.
401
402
„Monitorul Oastei”, nr. 1/12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36.
403
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 258-264.
404
„Monitorul Oastei”, nr. 28/13 iulie 1891, p. 913-914 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 14
Dorobanţi, crt. 637, f. 5-11.
405
„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445.
406
Loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 4057 şi crt. 4030, p. 198.
407
Loc.cit, fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, fila 50 şi fond Marele Stat Major, Secţia I , crt. 2637, f. 20.
408
Loc.cit., fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, f. 50.
409
Loc.cit., fond Divizia 7 Infanterie, crt. 3819, f. 1.
261
Odată cu înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, în anul

1960 la Râmnicu Sărat, arhiva acestui regiment a fost predată acestui depozit.
Prelucrarea materialului arhivistic a fost efectuată în două faze, în anii 1972 şi 1979, de
către personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Fondul arhivistic al Regimentului 14 Dorobanţi „Roman” deţine inventarul provizoriu (în
2 volume), întocmit şi dactilografiat în urma selecţionării arhivei. Volumul mare de arhivă ce
constituie acest fond este justificat de faptul că, în perioada 1919-1944, pe lângă dosarele create de
compartimentele (serviciile) regimentului, se păstrează şi un mare număr de dosare şi registre
constituite de batalioanele acestuia.
Fondul de arhivă creat de acest regiment conţine întreaga gamă de documente (inclusiv
cele de sinteză), precum şi registrele de ordine de zi şi care încorporează un bogat şi valoros volum
de informaţii şi date ce pun în lumină activitatea creatorului de fond, atât în anii de pace, cât şi cei
de război.
În urma selecţionării arhivei un mare număr de dosare şi registre lipsite de importanţă
practică, documentară şi istorică au fost eliminate din fond.
În ceea ce priveşte războiul din 1877-1878 şi participarea regimentului la Campania din
1913, documentele păstrate în fondul de arhivă sunt mai puţin relevante, dar informaţiile valoroase
sunt oferite de registrul istoric, pe anii 1877-1916, inventariat cu nr. 759 R.I. şi aflat la Biblioteca
Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Perioada 1916-1918, când regimentul a participat la marea epopee de întregire a neamului
românesc (ducând lupte grele pe văile Trotuşului, Oltului şi Uzului şi la Călugăreni şi Adunaţii
Copăceni, cu mari pierderi umane şi materiale) este bine acoperită documentar, iar fondul de
arhivă oferă multe şi valoroase informaţii în acest sens.
În luna octombrie 1918, regimentul a fost din nou mobilizat şi întrebuinţat operativ în
Maramureş şi în Ungaria.
Documentele aflate în arhiva creată în acel timp, împreună cu copia de pe Jurnalul de
operaţii (aflată în dosarul crt. 148/1918) şi memoriul privind participarea regimentului la luptele
din 1916-1919, aflat în dosar crt. 677 din 1927, reliefează activitatea operativă a regimentului şi
oferă şi informaţii în legătură cu starea de spirit a populaţiei din zona Sighetu-Marmaţiei (dosar
crt. 125).
Între anii 1921-1923, regimentul a fost dislocat în Basarabia, în Garnizoana Bălţi.
Activitatea desfăşurată în această perioadă este evidenţiată prin multe informaţii existente
în dosarele create în acei ani.
În perioada septembrie 1939-iunie 1940, regimentul s-a deplasat în Bucovina, în zona
Storojineţ, executând instrucţie şi lucrări de organizare a terenului.
În urma evenimentelor din iunie 1940, a fost adus în garnizoana de reşedinţă, Roman.
Activitatea, retragerea în garnizoana de pace şi pierderile în oameni şi materiale suferite sunt puse
în lumină de arhiva creată de regiment în anul 1940, precum şi de Jurnalul de operaţii, pe anii
1939-1941, aflat în bibliotecă, sub nr. crt. 813/R.I.
Organizarea, efectivele, dotarea materială şi activitatea operativă a regimentului, precum
şi pierderile suferite în anii 1941-1944 (când regimentul a participat la acţiunile de pe Prut, la
operaţiunile de la Cotul Donului, Transnistria şi Crimeea), se regăsesc în arhiva creată pe aceşti
ani, prin informaţii multiple şi valoroase, informaţii ce sunt puse la dispoziţie şi de Jurnalul de
operaţii şi registrul istoric, pe anii 1939-1944.
Fondul deţine registrele istorice ale regimentului pe anii 1876-1936, 1877-1916 şi 1939-
1944 şi Jurnalul de operaţiuni pe 1939-1941, aflate la Bibliotecă, fiind inventariate cu nr. 730, 759,
760 şi respectiv 813.
262
REGIMENTUL 15 DOROBANŢI „RĂZBOIENI”
Actul de înfiinţare, Înaltul Decret nr. 2195 din 26.11.1876, precizează că „cel de-al 15-lea
regiment de dorobanţi” avea reşedinţa la Piatra Neamţ şi cuprindea, din punct de vedere
administrativ, teritoriile judeţelor Neamţ şi Suceava410.
La constituire regimentul era organizat pe două batalioane, ce erau dislocate unul la Piatra
Neamţ şi al doilea la Suceava, având un efectiv de 21 ofiţeri şi 1490 trupă411.
La 5 mai 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost
reorganizate, iar aria teritorială de recrutare şi dislocare a acestora a fost redusă la câte un judeţ
pentru fiecare regiment.
Astfel, regimentul cuprindea numai teritoriul judeţului Neamţ şi, în baza aceluiaşi înalt
decret, titulatura a fost modificată în Regimentul de Dorobanţi „Războieni” nr. 15412.
Prezenţa cuvântului „Războieni”, în titulatură se constituia într-un omagiu adus luptelor
de legendarul voievod Ştefan cu turcii la Valea Albă (Războieni), pe teritoriul judeţului Neamţ.
Această titulatură avea să fie utilizată până în anul 1891, la 15 iulie, când în baza Înaltului
Decret nr. 2329/1891 a fost modificată în Regimentul Războieni nr. 15413.
Noua denumire avea să fie, din nou, modificată, în anul 1932, la 23 mai, prin Decretul
Regal nr. 1778/1932, devenind Regimentul nr. 15 de Dorobanţi „Războieni”414.
În baza Ordinului nr. 53000 din 30.04.1943 al Marelui Stat Major, Secţia I, Biroul 3
Mobilizare, acest regiment a primit personalul şi materialele din dotare ale Regimentului 68
Infanterie Fortificaţii, desfiinţat prin contopire, la această dată415.
În luna iulie 1946 regimentul a preluat patrimoniul Regimentului 10 Dorobanţi, ce fusese
desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 50200/10.06.1946416, iar în
august 1947 a preluat efectivele Regimentului 36 Infanterie ce fusese desfiinţat în baza
Instrucţiunilor Speciale nr. 41900 din 15.08.1947417.
Reşedinţa regimentului – ce fusese la Piatra Neamţ, încă de la înfiinţare a fost schimbată,
în luna august 1946, cu Garnizoana Bacău418.
Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” a funcţionat până la 27.11.1951, când în baza
Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951, transmis de Regiunea a II-a Militară cu numărul
027715/1951, a fost desfiinţat prin renumerotare, sub titulatura Regimentului 241 Infanterie419.
Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” deţine, spre păstrare şi valorificare, fondul de
arhivă creat pe anii 1909-1951 şi care în urma operaţiunii de selecţionare, cuprinde un număr de
2801 unităţi arhivistice şi 89 registre control contingente, în total 2890 unităţi arhivistice.
De notat este faptul că repartizarea pe ani a arhivei este neuniformă, în perioada 1909-
1920, numărul unităţilor arhivistice fiind redus sau chiar foarte mic, la anii de început.
Arhiva a fost constituită de creatorul fondului potrivit sistemei cronologic-structurale,
sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea arhivistică.
În marea lor majoritate, dosarele îşi păstrează forma de constituire iniţială, fiind copertate,
numerotate şi sigilate.
410
411
„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36.
412
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială., p. 257-264.
413
414
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 15 Dorobanţi, crt. 761, f. 1.
415
Loc. cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 1757/1943 şi crt. 1800/1943.
416
Ibidem, crt. 2247/1946.
417
Ibidem, crt. 2268 şi loc.cit., fond Divizia 6 Infanterie, crt. 3103, f. 182-195 şi crt. 3110, f. 566.
418
Loc.cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 2226/1946, f. 53-64.
419
Ibidem, crt. 2707/1951, f. 141.
263
O parte din arhiva creată de regiment pe anii 1911-1949 a fost predată la 10.01.1959, la
Depozitul Regional de Arhivă nr. 1 Bârlad, iar o altă parte, creată în perioada 1944-1951, a fost
predată la 08.08.1958 la Depozitul Regional de Arhivă nr. 2 Urziceni.
În anul 1962 întreaga arhivă creată de regiment a fost redepozitată la Depozitul de Arhivă
al Ministerului Apărării Naţionale Râmnicu Sărat.
Fondul de arhivă a fost prelucrat în anii 1972 şi 1979 de către personalul specializat al
Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar în urma prelucrării a fost întocmit
inventarul provizoriu, în două volume (vol. I-1909-1940, vol. II-1941-1951), dactilografiat într-un
exemplar.
Fondul de arhivă creat de regiment conţine toate categoriile de documente, inclusiv cele
de sinteză, precum şi registre de ordine de zi, registrul istoric, pe anii 1881-1944 şi jurnale de
operaţii, care prin bogatul volum de informaţii încorporat în ele, pun în lumină organizarea,
dotarea, forţa combativă şi activitatea, în general, desfăşurată de regiment, atât în anii de pace, cât
mai ales în cei de război.
Referitor la participarea regimentului la Războiul pentru Independenţă 1877-1878 (acesta
luând parte cu un batalion, afectat Diviziei a 4-a, la luptele de la Griviţa şi Rahova) această filă
glorioasă din Cartea istoriei regimentului nu este reflectată în fondul arhivistic, nepăstrându-se
arhivă din acel an. Conferirea medaliei Comemorative a Războiului 1916-1918, drapelului
regimentului este o dovadă a modului cu s-au comportat pe câmpul de luptă ofiţerii şi trupa
regimentului.
De asemenea, monumentul ridicat la Roznov pentru cinstirea eroilor regimentului, căzuţi
la datorie, monument dezvelit la 24 august 1908, completează afirmaţiile de mai sus.
Categoriile de documente aflate în arhiva creată în anul 1913 (ordine, rapoarte,
instrucţiuni, tabele, situaţii numerice), precum şi copia de pe jurnalul de operaţii, pe perioada
23.06.1913-01.09.1913 (aflată în dosarul crt. 20) pun în evidenţă date şi informaţii în legătură cu
participarea la Campania din Bulgaria.
Aceleaşi categorii de documente, la care se adaugă: ordine şi rapoarte operative, dări de
seamă, buletine informative, împreună cu jurnalele de operaţii pe perioadele: 15.08.1916-
23.04.1923 şi 15.08.1916-01.04.1921 (existente în fond cu nr. crt. 57 şi 58) oferă bogate informaţii
privind participarea acestui regiment la luptele de pe Valea Trotuşului, de la Odobeşti şi Paşcani,
activitatea operativă dusă în anii 1918-1919 în Campania din Ungaria şi activitatea desfăşurată în
perioada 1921-1923, când a fost dislocat în oraşul Bălţi, din Basarabia.
Multe informaţii în legătură cu activitatea regimentului aflat dislocat în Transilvania (în
judeţul Sălaj, în vara anului 1940), precum şi în legătură cu desfăşurarea instruirii cadrelor din
regiment la Centrul de Instrucţie Româno-German, din comuna Vârtescoi, judeţul Râmnicu Sărat,
se găsesc în arhiva existentă, la anul 1940.
Regimentul a participat, în Campania din 1941, la luptele de pe Prut, la cele pentru
eliberarea Basarabiei, până în apropierea Odessei.
De asemenea, a luat parte la luptele şi acţiunile operative din anii 1942 şi 1943, în cadrul
Diviziei 6 Infanterie, iar din luna martie 1944, până la 09.05.1945 şi-a adus contribuţia la luptele
pentru apărarea şi eliberarea teritoriului naţional, la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei.
Participarea la acţiunile operative, organizarea, efectivele şi forţa combativă a
regimentului, faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite, evidenţa celor
morţi, răniţi, dispăruţi pe front, a celor decoraţi, starea de spirit al personalului, executarea
marşului de înapoiere de pe front în ţară şi alte aspecte şi laturi ale activităţii regimentului sunt
oglindite în volumul mare de informaţii existente atât în documente, cât şi în ordinele de zi şi
jurnalele de operaţii, întocmite pe diferite perioade de timp şi existente în dosarele crt. 1711, 1010
şi 2015.
De asemenea, informaţii şi date se găsesc şi în legătură cu contopirea regimentelor 68
Infanterie Fortificaţii, 10 şi 36 Dorobanţi, cu acest regiment.
264
REGIMENTUL 16 DOROBANŢI – SUCEAVA
A luat fiinţă la 01.03.1877, în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, fiind unul
din cele opt regimente înfiinţate la acea dată.
A fost constituit din batalioanele 4 şi 5 ale fostului Regiment 7 Dorobanţi, avea reşedinţa
la Botoşani şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale420.
Efectivele în oameni ale regimentului, la constituire, erau de 14 ofiţeri şi 1490 trupă421.
Reorganizându-se regimentele de dorobanţi, în anul 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163/
05.05.1880, regimentului i-a fost modificată titulatura, denumindu-se Regimentul de Dorobanţi nr. 16,
iar teritoriul de concentrare şi dislocare a fost restrâns numai pentru judeţul Botoşani422.
La 15.07.1891, în baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11.07.1891, regimentul a fost organizat
pe trei batalioane, iar denumirea acestuia a fost modificată în cea de Regimentul Suceava nr. 16423.
Prin Înaltul Decret nr. 556/1899, începând cu 15.04.1899, reşedinţa regimentului a fost
stabilită la Fălticeni424.
În cadrul general al bunelor relaţii, pe multiple planuri, inclusiv cel militar, statornicite
între România şi Polonia, în perioada interbelică (între care se încheiaseră tratate politice şi
convenţii militare), prin Înaltul Decret Regal nr. 3422 din 17.10.1931, publicat în Monitorul
Oficial nr. 244/1931, regimentul a primit denumirea de „Regimentul Baia nr. 16, Mareşal Iosef
Pilsudski”, prin desemnarea mareşalului polon, ca şef onorific al acestui regiment.
O delegaţie de ofiţeri a prezentat – în capitala Poloniei, omagiile, înaltei personalităţi
militare, care era, mareşalul, ocazie cu care regimentul a primit o cupă de aur cu inscripţia
„Răsplată trecătoare de la Mareşalul Poloniei Iosef Pilsudski” pentru cea mai bună companie de
ochitori a Regimentului 16 din Armata României425.
La 21.04.1932, mareşalul Pilsudski a fost oaspetele de onoare al regimentului la reşedinţa sa
din Fălticeni, vizită ce s-a constituit într-un moment de seamă în relaţiile militare româno-polone426.
Prin Decretul Lege nr. 1778 din 23.05.1932, titulatura regimentului a fost modificată,
devenind „Regimentul 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski427.
În zilele de 16-18.05.1932 o delegaţie a regimentului, în frunte cu comandantul acestuia a
participat la funerariile organizate la decesul mareşalului polonez428.
În zilele de 09-11 iulie 1937, preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki a efectuat o vizită de
prietenie în România, la invitaţia regelui Carol al II-lea.
Cu această ocazie, comandantul regimentului colonel Keintzel Oscar a fost ataşat pe
lângă persoana distinsului oaspete, pe timpul şederii acestuia în ţară „veriga cea mai puternică din
prietenia româno-polonă a format-o armata celor două ţări”, iar „simbolul acestei prietenii sunt
Regimentele 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski şi Regimentul 57 Infanterie polonez „Regele
Carol al II-lea” – consemnează autorul Registrului-Jurnal de operaţii al Regimentului românesc429.
În perioada 23-24 mai 1938, o delegaţie a regimentului a efectuat o vizită în Polonia, la Poznan,
unde îşi avea reşedinţa Regimentul polon 57 Infanterie, ce purta numele suveranului României430.
420
421
„Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36.
422
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-264 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul
Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 3.
423
424
Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 24.
425
Loc.cit., Registru Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 75.
426
Ibidem, f. 77-81.
427
„Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445.
428
Loc.cit., Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 81-83.
429
Ibidem, f. 83-84.
430
Ibidem, f. 84-86.
265
Regimentul a funcţionat până la 30.11.1944, când în baza Instrucţiunilor Speciale ale

Marelui Stat Major nr. 70200/01.11.1944 a fost desfiinţat, predând personalul, armamentul şi
materialele din dotare la Regimentul 15 Dorobanţi431.
În ceea ce priveşte drapelul regimentului, sunt de consemnat câteva informaţii.
Astfel, prin Decizia Ministerială nr. 153 din 10.07.1891, regimentul primeşte drapelul
Regimentului 8 Linie, ce se desfiinţase432.
La 10 mai 1902, regimentul a primit un nou drapel, care a însoţit regimentul în Campania
din 1913 şi în Războiul din 1916-1919. Acest drapel a primit următoarele distincţii:
- Crucea „Trecerea Dunării”-1877/1878, prin I.D. 218/07.06.1902;
- Medalia comemorativă „Avântul Ţării”-1933, prin I.D. 6247/17.11.1913;
- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Cavaler, cu Spade şi Panglică de Virtute
Militară-1916-1919, prin I.D. 5504/27.09.1920;
- „Crucea Comemorativă” a războiului din 1916-1918, cu baretele Ardeal, Carpaţi,
Bucureşti, Târgu Ocna, prin I.D. 1744 din 08.07.1918 şi I.D. 4690 din 06.11.1918, brevet
nr. 10478 din 01.07.1919;
- Medalia „Victoria”, prin I.D. 3390 din 20.07.1921, Brevet nr. 12539/15.11.1935;
- Medalia Jubiliară a Proclamării Independenţei, 1877-1927, prin I.D. 1320/09.05.1927.
Acest drapel a fost predat la Muzeul Militar Naţional şi înregistrat sub nr. 3534 în
Inventarul general.
În ziua de 10.05.1929, regimentul a primit, în cadrul festiv un nou drapel, care posedă distincţiile:
- Semnul Onorific de 25 de ani, prin I.D. nr. 194 din 1931, Brevet nr. 2601/27.01.1931;
- Semnul Onorific de 40 de ani, prin I.D. 195/1931, Brevet nr. 21 din 27.01.1931433.
În perioada 01.03.1877-01.04.1938, la comanda acestui regiment s-au succedat un număr
de 46 de ofiţeri434.
Regimentul 16 Dorobanţi deţine un fond de arhivă creat pe anii 1907, 1909-1911 şi 1913-
1944 ce însumează, în urma efectuării operaţiunii de selecţionare, un număr de 2524 unităţi
arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor).
De notat este faptul că, pentru anii 1877-1906, arhiva nu se păstrează, iar pe anii ulteriori,
până în 1920, numărul dosarelor şi registrelor este foarte mic.
În ceea ce priveşte absenţa din fond a arhivei create până în anul 1906 şi a cantităţii mici
pe anii următori, aceasta era motivată printr-un raport al regimentului, în anul 1927, că această
arhivă a fost distrusă de armata rusă în perioada 1916-1918, când cazarma regimentului a fost
ocupată de trupele ruseşti435.
Arhiva regimentului a fost constituită de creator potrivit sistemului cronologic-structural,
sistem ce a fost menţinut şi după prelucrarea fondului.
La desfiinţarea regimentului (în anul 1944) arhiva a fost predată la Depozitul Regional de
Arhivă nr. 1 Bârlad, cu inventare de predare, iar în anul 1962, aceasta a fost redepozitată la
Depozitul de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale.
Fondul de arhivă a fost inventariat în anul 1973 şi selecţionat de către personalul din
cadrul Centrului de Studii şi Păstrarea a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1982.
Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează forma lor iniţială, fiind copertate,
numerotate şi sigilate.
Fondul de arhivă deţine inventarul provizoriu, într-un exemplar, întocmit şi dactilografiat
în urma prelucrării arhivei.
Fondul de arhivă conţine întreaga gamă de documente (inclusiv cele de sinteză), precum
şi registrele de ordine de zi, Jurnalele de operaţii pe diferite perioada de zi şi Registrele istorice, ce
431
Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 2232, f. 280-320.
432
„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 915.
433
Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 74 şi fond Marele Stat
Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 2637, f. 22.
434
Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi , crt. 815, f. 87.
435
Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 250, f. 71.
266
încorporează în cuprinsul lor un bogat şi valoros volum de informaţii referitoare la activitatea

creatorului arhivei, atât în perioadele de pace, cât şi în cele de mobilizare şi război.
Jurnalele de operaţii, aflate la bibliotecă, cel întocmit, pe anii 1907-1913 existent în
cadrul fondului la nr. crt. 1, Registrele istorice, pe anii 1877-1907, 1899-1919 şi 1914-1921 aflate
la Bibliotecă, sub nr. crt. 762, 763 şi 764, precum şi documentele aflate în arhiva pe anii 1916-
1919 pun în lumină participarea regimentului la Războiul de Independenţă (1877-1878), unde
ostaşii săi au dovedit eroism şi spirit de sacrificiu în luptele pentru cucerirea Redutei Griviţa,
precum şi folosirea subunităţilor acestuia la instalarea ordinei publice, în primăvara anului 1907, în
unele localităţi rurale, cum ar fi: Rugionoasa, Lespezi, Preuţeşti, Liteni şi altele.
Aceleaşi documente conţin multe informaţii privind activitatea şi pierderile suferite de
regiment în Campania din Bulgaria din 1913, organizarea, efectivele, dotarea, luptele purtate,
faptele de arme săvârşite şi pierderile în oameni şi materiale suferite în anul 1916 (când regimentul
a fost întrebuinţat operativ pe Valea Trotuşului, la bătălia de pe Neajlov şi Argeş şi din nou în
Moldova, la Oituz), activitatea dusă pentru refacerea acestuia în anul 1917 (când a fost dislocat în
satul Gropile), acţiunile duse împotriva unor trupe ruseşti care se dedau la acte de dezordine, la
începutul anului 1918 (în zona Paşcani-Cristeşti-Fălticeni-Dolhasca) şi dislocarea acestuia pentru o
scurtă perioadă de timp, în cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918 în Bucovina.
În perioada 20.11.1918-25.11.1919, regimentul a participat la acţiuni operative în Transilvania
(Zalău, Jibou, Tăşnad, Careii Mari) şi în Ungaria, ajungând la Budapesta, la 12.09.1919, acţiuni ce sunt
evidenţiate de documentele din arhiva pe aceşti ani şi de către Jurnalele de operaţii.
Aceleaşi documente aduc la lumină multe informaţii privind misiunea regimentului, în
perioada 13.10.1921-08.11.1923 de menţinere a ordinei publice în Basarabia şi de Pază a unui
sector de frontieră pe Nistru, în zona Ocniţa-Atachi.
Participarea regimentului, la război, între anii 1941-1944 poate fi structurată astfel:
- 22.06.1941-11.07.1941 – a luat parte la acţiunile operative pentru eliberarea nordului
Bucovinei, până la Cernăuţi;
- 11.07.1941-16.10.1941 – dislocat în sudul Moldovei, a participat la luptele de la
Grigoriopol, Razdelnaia, Dalnic până la Odessa;
- 19.09.1942-29.03.1943 – a luat parte la acţiunile operative din Ucraina şi la marea
bătălie de la Cotul Donului;
- 18.03.1944-30.11.1944 – a participat la luptele din Moldova, Muntenia şi Transilvania
(Câmpia Tirzii, Viişoara, Cojocna);
Documentele din arhivă (ordine, ordine operative, dări de seamă, rapoarte, memorii,
tabele, schiţe, situaţii numerice şi altele) jurnalele de operaţii cuprinse în fondul de arhivă, cele
aflate la Bibliotecă cu nr. crt. 819, 820 şi 821, precum şi registrele cu ordine de zi oferă
cercetătorului posibilitatea de a reconstitui drumul de luptă al regimentului, punându-i la dispoziţie
un bogat şi valoros volum de informaţii şi date cu privire la:
- organizarea, efectivele, forţa combativă, dotarea logistică;
- activitatea operativă, în general luptele la care a participat, marşuri executate şi
recunoaşteri de sectoare de dislocare sau de luptă;
- faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite;
- evidenţa oamenilor morţi, răniţi, bolnavi şi dispăruţi pe front;
- distincţii acordate cadrelor şi trupei;
- starea de spirit în cadrul regimentului, dar şi în zonele unde era cantonat;
- activităţile cu caracter educativ-patriotic şi religios şi altele.
Documentele aflate în arhiva pe anul 1944 oferă informaţii privind desfiinţarea
regimentului, modalitatea executării acestei operaţiuni şi finalizarea ei.
Registrul-jurnal de operaţii al regimentului pe anii 1877-1938 (din care lipsesc filele 9-26)
aflat la Biblioteca Centrului, consemnează numele celor 46 de comandanţi ai regimentului în
perioada 01.03.1877-01.04.1938, precum şi numele celor 583 ofiţeri, subofiţeri şi trupă morţi pe
front între anii 1916-1919.
De asemenea, informaţii detaliate privind relaţiile regimentului cu regimentul de infanterie
polonez, sunt furnizate de Registrul istoric al regimentului.
267
REGIMENTUL 17 DOROBANŢI „ŞTIRBEY VODĂ”
A luat fiinţă cu numele de Regimentul 17 de Dorobanţi, în baza Înaltului Decret

nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Turnu Severin şi cuprindea, din punct de vedere al
dislocării şi recrutării efectivelor, teritoriul judeţului Mehedinţi436.
În anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329/11 iulie, regimentele de dorobanţi au fost
reorganizate, iar cele de infanterie de linie au fost contopite cu acestea437.
Cu această ocazie, titulatura regimentului a fost modificată în regimentul 1 Mehedinţi, nr.
17, cifra 1 din titulatură reprezentând numărul regimentului de linie de la care a preluat drapelul,
tradiţia istorică şi arhiva, operaţiune executată prin Decizia Ministerială nr. 153/10.07.1891438.
Titulatura regimentului a fost completată în Regimentul (1) Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey
Vodă”, la data de 12.12.1912, cu ocazia dezvelirii, la Craiova, a statuii domnitorului Barbu
Ştirbey, ca un omagiu adus acestuia pentru contribuţia adusă la înfiinţarea Regimentului 1
Infanterie de Linie439.
Cu această denumire regimentul a funcţionat până în anul 1944, când, în baza
Instrucţiunilor Speciale nr. 70200 din 01.11.1944 şi a ordinului Diviziei 19 Infanterie
nr. 9360/06.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 96 Infanterie, căruia i-a predat
efectivele şi materialele la 28.11.1944440.
În ceea ce priveşte dislocarea regimentului, în anul 1920 acesta a fost mutat din Turnu
Severin la Lugoj441, unde va rămâne până la desfiinţare.
Ca o recunoaştere a modului cum acest regiment şi-a adus contribuţia la Campania din 1913 şi
la războiul de reîntregire 1916-1919, drapelului său i-au fost conferite următoarele distincţii:
- Trecerea Dunării (1877) – pentru contribuţia adusă de batalionul provenit din
Regimentul 1 Infanterie de Linie, în acest război:
- Avântul Ţării – 1913;
- Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918, cu Baretele Cerna, Carpaţi, Jiu,
Mărăşeşti, Târgu Ocna, I.D. 1744/07.07.1918, Brevet nr. 10460/01.06.1921;
- Victoria, 1916-1921, I.D. 3390/20.02.1921;
- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1373/21.11.1917442 Regimentul (1)
Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey Vodă, care a fiinţat în perioada 1880-1944, deţine un fond de arhivă
creată pe anii 1909, 1912-1944, ce cuprinde un număr de 2238 dosare şi registre )în care sunt
incluse şi cele 71 de registre control ale contingentelor).
În ceea ce priveşte repartiţia pe ani a arhivei, se constată că aceasta este neuniformă, pe
anii 1909, 1912-1917, numărul dosarelor fiind foarte mic.
Cantitatea redusă a arhivei din anul 1916 şi din anii anteriori este justificată şi de faptul
că, la data de 23.11.1916, când regimentul se afla în retragere şi în situaţia de a fi încercuit de
trupele germane, drapelul regimentului, împreună cu arhiva biroului mobilizare şi casierie au fost
arse, pentru a nu cădea în mâinile inamicului443.
Fondul de arhivă a fost constituit, de către creator conform sistemei cronologic-
structurale, sistemă ce a fost respectată şi în urma prelucrării, în cadrul Centrului de Studii şi
Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.
Arhiva este selecţionată şi are întocmit inventarul provizoriu, într-un exemplar.
436
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială,, p. 257-264.
437
438
Ibidem, p. 915.
439
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23.
440
Loc.cit., fond Regimentul 17 Dorobanţi, dosar nr. 21/1944, crt. 17, f. 125 şi registrul cu ordine de zi pe 1944, crt. 111
(Ordin de zi nr.2900 din 24.11.1944).
441
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23.
442
Ibidem.
443
Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 17 Dorobanţi, crt. 766, f. 8.
268
Dosarele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, fiind, în general, copertate şi

certificate.
Fondul de arhivă conţine atât documente obişnuite (ordine, rapoarte, instrucţiuni, situaţii
numerice, tabele nominale, schiţe, crochiuri, buletine informative, procese-verbale etc.),
documente de sinteză (dări de seamă operative, memorii, situaţii centralizatoare), cât şi jurnale de
operaţii pe diferite perioade de timp existente în structura fondului şi la Biblioteca Centrului de
Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, care oferă un valoros şi bogat volum de informaţii
în legătură cu activitatea creatorului fondului, atât în anii de pace, cât şi în cei de mobilizare şi de
război.
Regimentul a participat la Campania din anul 1913, în cadrul Brigăzii 1 Infanterie,
activitate evidenţiată de arhiva creată în acel an şi care cuprinde şi dări de seamă în acest sens.
În perioada 1916-1918, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia 1 Infanterie, luptând
pe Valea Cernei şi a Jiului, iar în anul 1917, la Mărăşeşti şi Cireşoaia.
Între 06.06.1919-20.09.1919 a luat parte la Campania din Transilvania şi Ungaria,
încadrat tot în Divizia 1 Infanterie.
Documentele existente în arhiva creată în aceşti ani, precum şi jurnalele de operaţiuni,
scot în evidenţă organizarea şi forţa combativă a regimentului, luptele purtate, faptele de arme
săvârşite, pierderile în oameni şi în logistică suferite, eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite de
ostaşii săi, distincţiile conferite acestora, starea de spirit a ostaşilor şi a populaţiei civile din zonele
unde a fost dislocat şi cantonat, activitatea depusă la executarea lucrărilor de fortificaţii şi de
organizare a terenului în zonele şi sectoarele de apărare şi de luptă şi altele.
Perioada 06.04.1939-24.10.1940, când regimentul a fost dislocat în zona de concentrare
Chişinău-Criş-Tinca, pentru instrucţie şi lucrări de organizare a terenului, este bine pusă în lumină
prin informaţiile existente în arhivă şi în jurnalele de operaţii.
Acelaşi lucru se poate spune şi despre activitatea regimentului în zilele de 21-23 ianuarie
1941, când a fost folosit pentru menţinerea ordinei publice în oraşul Lugoj.
În Campania din anul 1941, regimentul a luat parte la luptele pentru eliberarea sudului
Basarabiei, la cele de la Dalnic şi Odessa, fiind încadrat operativ la Divizia 21 Infanterie.
La 12.05.1944, regimentul a fost mobilizat şi dislocat în zona Piatra Neamţ, cu misiuni
operative.
Evenimentele de la 23 august 1944, au găsit regimentul în contact cu inamicul şi încadrat
în Comandamentul 103 Munte, s-a deplasat spre Transilvania, pe direcţia Praid-Sovata-Valea
Mureşului-Sângiorgiul de Pădure, unde a dus lupte grele împotriva trupelor germano-maghiare.
La 19 octombrie, partea operativă a regimentului a fost adusă în garnizoana Lugoj.
În tot acest timp subunităţile Părţii Sedentare a regimentului au participat la acţiuni de
apărare a oraşului Timişoara şi pe teritoriul ungar.
Arhiva existentă pe aceşti ani scoate în evidenţă, prin foarte multe informaţii, drumul de
luptă al regimentului, victoriile obţinute, dar şi pierderile suferite.
De asemenea, activităţile legate de desfiinţarea regimentului se regăsesc în arhiva din
anul 1944.
Fondul de arhivă deţine jurnale de operaţii, pe următoarele perioade: 1916-1920, 1919-
1921, aprilie-iulie 1917, 1939-1942, 1939-1943, mai-noiembrie 1941, 1941-1944, aprilie 1943-
decembrie 1943, aprilie 1943-noiembrie 1943 şi decembrie 1943-aprilie 1944.
De asemenea, la biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se
găsesc registrele istorice pe perioadele: 15.08.1916-01.04.1921, crt. 766; 01.08.1914-15.08.1916,
crt. 765.
269
REGIMENTUL 18 DOROBANŢI „TUDOR VLADIMIRESCU”
A fost înfiinţat, cu denumirea de Regimentul 18 Dorobanţi în baza Înaltului Decret

nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Târgu Jiu şi cuprindea, din punct de vederea al recrutării şi
dislocării, teritoriul judeţului Gorj444.
Prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 titulatura a fost modificată în Regimentul
Gorj nr. 18445 titulatură ce s-a completat, la 13.05.1929, prin Înaltul Decret nr. 1414, cu
supranumele de „Tudor Vladimirescu”446.
Titulatura regimentului a fost, din nou, modificată la 23.05.1932, prin Înaltul Decret
nr. 1778, devenind Regimentul 18 de Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”447.
În luna mai 1943, în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major, nr. 935004 din
05.04.1943, acest regiment s-a contopit cu Regimentul 4 Grăniceresc sub denumirea de Grupul 18
Vânători Munte448, ca unitate cu caracter operativ-denumire ce avea să o poarte până la 06.10.1944, în
baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 11257 se va modifica în aceea de Regimentul 18 Infanterie449.
De notat este faptul că în perioada 05.04.1943-06.10.1944, cât a fiinţat Grupul 18
Vânători Munte (ca unitate operativă), partea sedentară a regimentului a continuat să funcţioneze
cu numirea de Regimentul 18 Dorobanţi Munte, P.S.
În baza Ordinului Marelui Stat Major, nr. 76200/1944, comunicat de Divizia 18 Infanterie
cu nr. 8729/06.11.1944, regimentul a fost dislocat în Garnizoana Alba Iulia preluând cazarma şi
patrimoniul Regimentului 91 Infanterie desfiinţat la acea dată450, garnizoană unde a avut reşedinţa
până la 07.08.1945, când, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 56500/1945, aceasta a fost
schimbată în Garnizoana Oradea451.
În anul 1951, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/27.11.1951, Regimentul
18 Infanterie a fost desfiinţat prin schimbarea denumirii acestuia în Regimentul 173 Infanterie,
ocazie cu care noul regiment a fost dislocat în localitatea Săcălaz-Timişoara452.
Regimentul a primit drapelul la 28 noiembrie 1880, drapel ce a fost înlocuit cu un altul la
09 mai 1910453.
În baza Ordinului general nr. 55 din 01.05.1929 al Ministerului de Război, Secretariatul
General, drapelele regimentelor au fost înlocuite cu altele ce purtau noua stemă a ţării. Astfel, la
09.05.1929, regimentul a predat vechiul drapel şi l-a primit pe cel nou. În cadrul festivităţilor
organizate pentru aducerea şi primirea în garnizoană a drapelului, precum şi cu ocazia zilei de
10 mai şi a împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, merită consemnat faptul că în ziua de 12 mai 1929
s-a procedat la sădirea unui arbust de stejar, denumit simbolic „Stejarul Unirii”, în grădina din faţa
pavilionului de administraţie al regimentului, solemnitate la care au participat autorităţile militare
şi civile din garnizoană. La rădăcina acestui pom a fost îngropat un document, al cărui înscris
motiva evenimentul şi se constituia într-un mesaj pentru generaţiile viitoare454.
Ca zi patronimică a regimentului a fost aleasă ziua de 21 mai (Sfinţii Împăraţi Constantin
şi Elena), iar, din 1930, „patronul regimentului a fost Sf. Teodor Stratilat455.
444
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-259.
445
446
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 156-157.
447
„Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1923, p. 3445.
448
Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 515/1943, f. 324.
449
Ibidem, f. 313.
450
Ibidem, crt. 521, nenumerotat.
451
Ibidem, crt. 610/1945, f. 11.
452
Ibidem, crt. 1683 şi loc.cit., fond Regiunea a III-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar FN/1951, crt. 5, f. 148.
453
Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 37-40.
454
Ibidem, f. 155.
455
Ibidem, f. 164.
270
Regimentul 18 Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”, care a fiinţat în perioada 1880-1951, a

creat un fond arhivistic din care se păstrează arhivă pe anii: 1909, 1913-1917, 1919-1920, 1922-
1951, însumând un număr de 1839 unităţi arhivistice (în care sunt incluse şi registrele-control ale
contingentelor).
Repartiţia numerică pe ani a arhivei este neuniformă, constatându-se că până în anul
1939, numărul unităţilor arhivistice estre mic sau redus, iar pe anii 1909, 1915 şi 1920 se păstrează
numai câte un dosar cu state de plată integrate în fond la o dată ulterioară prelucrării acestuia.
ce a fost menţinută şi după prelucrare.
Fondul de arhivă a fost prelucrat în lunile ianuarie şi aprilie 1979, de către personal
specializat din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.
Dosarele şi registrele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, iar multe dosare au
fost recondiţionate, cu ocazia efectuării operaţiunilor de inventariere şi selecţionare.
Fondul de arhivă deţine inventarul de predare a arhivei la Depozitul Regional de Arhivă
Floreşti-Cluj, în anii 1956 şi 1962 şi inventarul provizoriu, dactilografiat într-un exemplar, fiind
întocmit în urma prelucrării arhivei.
Documentele obişnuite ori sintetice existente în fond, precum şi registrul istoric pe anii
1903-1915 şi 1921-1932 pun la îndemâna cercetătorului un bogat şi valoros volum de informaţii în
legătură cu activitatea desfăşurată de creatorul fondului în anii de pace, activitate specifică tuturor
regimentelor de dorobanţi.
Perioadele de mobilizare şi cele de război sunt bine reflectate de documentele, create în
anii respectivi, documente care împreună cu jurnalele de operaţii în cadrul fondului, conţin
informaţii bogate şi valoroase privind activitatea acestui regiment în momentele de referinţă ale
istoriei militare româneşti.
În acest context, sintetizând activitatea regimentului în mod cronologic, se consemnează
următoarele:
- în luna martie 1907, regimentul la ordinul factorilor de decizie ai armatei, a acţionat
pentru instaurarea ordinei publice în unele sate, din judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Argeş şi Ilfov
cuprinse de flacăra răscoalei.
Informaţii referitoare la organizarea, efectivele, dotarea şi activitatea regimentului în acel
timp, se găsesc în registrul istoric, filele 37-40, crt. 767, aflat la Biblioteca Centrului.
La Campania din 1913, regimentul a făcut parte din eşaloanele înaintate ale Armatei
Române, ajungând la o distanţă de 14 km de oraşul Sofia, unde comandantul acestui regiment,
colonel Antonescu Ilie a primit delegaţia de parlamentari bulgari care cereau armistiţiu.
Informaţiile în legătură cu această campanie, sunt oferite de Jurnalul de operaţiuni
crt. 1A/1913, precum şi de registrul istoric al regimentului.
În perioada premergătoare intrării României în Războiul din 1916-1918, între 1august
1915-august 1916, regimentul a fost concentrat pentru instrucţie şi lucrări de organizarea terenului,
în sectorul de frontieră de pe Valea Jiului, activităţi ce sunt reflectate parţial în registrul istoric.
O pagină memorabilă în istoricul acestui regiment o constituie participarea sa la luptele
din toamna anului 1916 şi în anul 1917. Astfel, încadrat operativ în Grupul „Jiul”, regimentul a
luat parte la luptele de pe Jiu, Baru Mare, Frânceşti, Dobriţa, Bumbeşti unde ostaşii săi au săvârşit
adevărate fapte de arme cu preţul multor sacrificii.
De notat că în această perioadă a luptat şi eroina de pe Jiu, Ecaterina Teodoroiu, încadrată
voluntar în acest regiment.
În vara anului 1917, între 11-14 iulie, regimentul a săvârşit adevărate acte de bravură,
luptând în primele rânduri, la Mărăşti, Dealul Răchitaşul Mic, Tiua Neagră, luând prizonieri
8 ofiţeri şi 676 trupă, precum şi mult material de război.
În perioada 20.10.1918, regimentul a fost mobilizat, luând parte la acţiunile din
Transilvania, la luptele de pe teritoriul ungar, cum sunt cele purtate în localităţile Csap, Szolnok,
Fievernek, Debreţin, Tecled, Budapesta.
271
Ca o recunoaştere a modului cum cadrele şi ostaşii regimentului şi-au făcut datoria pe

câmpul de luptă, regimentul a fost citat prin ordin de zi pe armată, iar drapelului său i-au fost
conferite înaltele distincţii:
- Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a;
- Medalia „Virtutea Militară”, cls. I;
- Medalia „Avântul Ţării” (1913);
- Crucea Comemorativă în Războiul 1916-1918;
- Medalia „Victoria” 1916-1921;
- Semnul Onorific de 25 ani de Serviciu;
- Semnul Onorific de 50 ani de serviciu456.
Arhiva creată de regiment în anii 1916-1919 conţine documente de mare valoare, cum
sunt: ordine, dări de seamă şi rapoarte operative, ordine, instrucţiuni, rapoarte, situaţii numerice,
tabele, planuri de apărare, schiţe şi crochiuri, precum şi două jurnale de operaţii care acoperă
perioada de timp respectivă, documente ce oferă multe informaţii şi date în legătură cu organizarea
şi forţa combativă a regimentului, luptele la care a luat parte, faptele de arme săvârşite şi pierderile
în oameni şi materiale suferite de acesta, distincţiile acordate cadrelor şi trupei, pentru eroismul şi
spiritul de sacrificiu dovedite pe front.
De asemenea, buletinele informative existente în arhiva acestor ani, furnizează date
privind mersul operaţiilor şi starea generală periodică a frontului în Europa.
În anii 1941-1944, regimentul, aflat iniţial în subordinea Diviziei 18 Infanterie şi ulterior,
a Corpului de Munte, a luat parte la luptele de la Odessa, Kerci şi Sevastopol, săvârşind adevărate
fapte de arme, dar având şi mari pierderi în oameni şi materiale de război.
Evenimentele de la 23 august 1944 au găsit regimentul în retragerea din Moldova şi,
reorganizat în zona Buzău, a participat la luptele de la Valea Călugărească şi Ploieşti.
În acelaşi timp, Detaşamentul de Recruţi, organizat de Partea Sedentară a regimentului a
acţionat în zona Ardealului.
Regimentul a fost încadrat operativ la Divizia 18 Infanterie, luând parte la acţiunile şi
luptele de la Turda, Cluj, Zalău, Careii Mari (Transilvania) şi la cele de pe teritoriul Ungariei şi
Cehoslovaciei (Miskolč, Valea Hernadului, Iablaniča, Rosenau, Valovna şi altele) până la
terminarea războiului.
Pentru contribuţia adusă la victoriile obţinute, regimentul şi Divizia 18 Infanterie au fost
citate de mai multe ori prin ordinele de zi ale Corpului 6 Armată, Armatei a 4-a şi pe întreaga
armată457.
Toate categoriile de documente (inclusiv cele sintetice, ordinele de zi şi jurnalele de
operaţii) existente în arhiva din anii 1941-1945 oferă informaţii detaliate privind drumul de luptă
al regimentului, victoriile obţinute şi pierderile suferite de acesta.
De asemenea, sunt puse în lumină informaţii şi date privind organizarea, reorganizarea şi
dotarea regimentului la diferite date, evidenţa cadrelor şi ostaşilor morţi şi dispăruţi pe câmpul de
luptă, a celor bolnavi, clasaţi medical ori decoraţi, evidenţa pierderilor materiale suferite şi
împrejurările producerii acestora, starea de spirit şi disciplinară în cadrul regimentului, primirea
patrimoniului Regimentului 91 Infanterie (desfiinţat) schimbarea dislocării şi transportul unităţii în
noua garnizoană şi alte probleme.
Arhiva creată în perioada 1945-1951 oferă informaţii în legătură cu organizarea,
dislocarea, atribuţiile şi activitatea regimentului, în contextul noii doctrine militare şi a
schimbărilor produse pe plan politic, social şi economic în România.
456
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 26-27 şi fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 188/1939,
f. 295-296, crt. 515/1944, f. 323-325.
457
Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 621/1944, f. 251-254 (Memoriu privind luptele duse de Regimentul 18
Infanterie în perioada 23 august 1944-09.mai 1945).
272
De asemenea, documentele respective oferă informaţii în legătură cu evidenţa

materialelor şi a cailor predaţi în baza Convenţiei de Armistiţiu, participarea militarilor din
regiment la acţiunea de sprijinire a efectuării lucrărilor agricole în Moldova, în primăvara anului
1946, rezultatele obţinute la cursurile de alfabetizare în regiment cu militarii neştiutori de carte,
organizarea muncii politice şi de propagandă comunistă în rândul personalului şi late probleme.
În fondul arhivistic al regimentului există următoarele:
- Jurnal de operaţii - iunie-august 1913;
- Jurnal de operaţii – 1916-1920;
- Jurnal de operaţii – 1919-1920;
- Extras din Istoricul regimentului pe anul 1913 (dosar crt. 87);
- Extras din Istoricul regimentului (crt. 188/1939);
- Jurnal de operaţii 1939-1942;
- Jurnal de operaţii – septembrie 1941-octombrie 1941;
- Extras din registrul istoric al regimentului 1872-1943 (crt. 515);
- Jurnal de operaţii 01.09.1944-20.11.1944;
- Istoricul participării regimentului pe Frontul de Vest (dosar crt. 732/1945);
- Jurnal de operaţii pe perioada februarie 1945-mai 1945 (dosar crt. 734).
Pe lângă documentele ce atestă activitatea regimentului de-al lungul existenţei sale, în
acest fond arhivistic se mai găsesc şi următoarele documente:
- dosar crt. 51/1928, tabele cu regimentele ale căror drapele au fost decorate după bătălia
de la Mărăşeşti;
- dosar crt. 60/1929 – raport al comandantului regimentului privind completarea
titulaturii unităţii ce o comanda cu supranumele „Domnul Tudor”;
- dosar crt. 139 şi 141/1935 – planuri de situaţie ale Cazărmii „Tudor Vladimirescu”,
ocupată de regiment;
- dosar crt. 158 – plan de apărare antiaeriană a Garnizoanei Târgu Jiu;
- dosar crt. 232/1940 – plan de situaţie a Lagărului de internaţi polonezi Târgu Jiu;
- dosar crt. 721/1945 – organizarea şi funcţionarea Centrului de primire a prizonierilor
nr. 4 din Oradea.
273
A luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform prevederilor Înaltului Decret nr. 1163, sub
denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 19, cu garnizoana la Caracal. Nucleul noii unităţi era
format de Batalionul 1 Romanaţi, anterior în compunerea Regimentului 2 Linie, iar completarea
efectivelor urma să fie făcută, exploatând numai resursele umane ale judeţului Romanaţi458. La
înfiinţarea regimentului i s-a afectat şi un sector de frontieră, scurtat în anul 1898 prin predarea
unor segmente Regimentului Olt nr.3 şi Regimentului Dolj nr. 1459.
În urma hotărârii Ministerului de Război de a desfiinţa regimentele de linie, Regimentul 2
Linie Romanaţi s-a contopit cu Regimentul de Dorobanţi nr. 19, sub denumirea de Regimentul al
II-lea Romanaţi nr. 19, noua unitate preluând atât tradiţia de luptă cât şi drapelul regimentului
desfiinţat (Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891)460. Sub această denumire regimentul a
funcţionat până în anul 1945 când a fost desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major
nr. 53800 din 2 iunie 1945461. Reînfiinţarea la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A
nr. 2005/1949, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 2 noiembrie 1951 când a fost renumerotat
şi a devenit Regimentul 293 Infanterie (prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00319531/1951)462.
Fondul de arhivă aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare
Istorice conţine documentele create pe anii 1909-1945 şi 1949-1951. Constituit conform criteriului
cronologic structural, fondul cuprinde un număr de 1851 unităţi arhivistice şi dispune ca
instrument de investigare de inventar definitiv întocmit pe ani şi, în cadrul anilor, pe
compartimente de activitate.
Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale cuprind o problematică
diversă, ilustrând atât relaţiile de comandament cu marile unităţi cărora li s-a subordonat, modul în
care au fost aplicate directivele, instrucţiunile şi ordinele privind instrucţia, dotarea şi mobilizarea,
cât mai ales participarea sa la înfăptuirea marilor idealuri naţionale.
În cadrul fondului, deosebit de valoroase sunt documentele operative create în perioada
Primului Război Mondial.
Inclus în compunerea Brigăzii 1 Mixtă, regimentul a participat la operaţiunile din
Dobrogea, efectivele sale fiind decimate. Din raţiuni operative, Marele Cartier General a dispus
fuzionarea sa într-o unitate de comandament cu Regimentul Olt nr.3, la rândul său decimat.
Fiecare regiment şi-a păstrat drapelul şi administraţia proprie. Unitatea nou formată a funcţionat
sub denumirea de Regimentul 3/19 Infanterie în perioada 2 noiembrie 1916 – 20 decembrie 1916,
fără a crea arhivă proprie. Participarea sa la operaţiunile desfăşurate în apărare de Armata Română
este oglindită atât în documentele create de Regimentul 3 Infanterie, cât şi de Regimentul 19
Infanterie.
O parte din documentele cuprinse în fond furnizează informaţii despre reorganizarea
regimentului pe baze moderne în iarna-primăvara 1917 şi participarea sa la eroica bătălie de la
Mărăşeşti, aflându-se în compunerea Diviziei 2 Infanterie.
Deşi puţin numeroasă, o altă categorie de documente ilustrează activitatea desfăşurată pe
teritoriul Moldovei, în zona Piatra Neamţ, pentru protejarea teritoriului naţional în timpul retragerii
458
459
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, (în continuare: C.S.P.A. M.I.), Biblioteca, Registrul
Istoric al Regimentului 19 Infanterie, crt. 768, f. 28 verso.
460
Ibidem, f.23.
461
Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar f.n/1933, crt. 477, f. 160.
462
Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 293 Infanterie, crt.771, f.1-5.
274
armatelor ruse dezorganizate, în Banat, în subordinea Comandamentului Trupelor de Transilvania

(perioada 26 iulie 1919-24 decembrie 1919) şi în Basarabia, în subordinea Comandamentului
Trupelor de Est, (perioada 24 decembrie 1919-decembrie 1921).
Deosebit de interesante sunt şi informaţiile conţinute de fond în ceea ce priveşte
activitatea regimentului în anii celui de-al Doilea Război Mondial.
Făcând parte din compunerea Diviziei 11 Infanterie, a participat la operaţiunile pentru
eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei, la bătălia de la Cotul Donului şi, ulterior, în apărarea
teritoriului naţional în perioada aprilie-august 1944. După 23 august 1944 regimentul a participat
la operaţiunile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei, documentele
demonstrând capacitatea de luptă şi eroismul ostaşilor români.
Fondul dispune de registru istoric, întocmit pentru perioada 1880-1931 şi 1949-1951 şi de
extrase din registrul istoric, pe perioadele: august 1942-aprilie 1943 şi mai 1943-decembrie 1943.
275
Regimentul 20 Infanterie a luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform Înaltului Decret nr. 1163
din 5 aprilie 1880, sub denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 20, cu reşedinţa la Turnu
Măgurele. Crearea nucleului noului regiment de dorobanţi s-a făcut prin preluarea Batalionului 1
Teleorman din Regimentul 5 Dorobanţi, ai cărui oameni erau recrutaţi în exclusivitate de pe raza
judeţului Teleorman, cu respectarea strictă a principiului teritorialităţii, în condiţiile în care,
conform expunerii de motive a înaltului decret de înfiinţare „regimentele de dorobanţi aparţin
întotdeauna teritoriului de unde se recrutează”463.
Conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, începând cu 15 iulie 1891, titulatura
regimentului a fost modificată fiind inclus numele districtului său de recrutare. Din acest moment a
creat arhivă sub denumirea de Regimentul Teleorman nr. 20464.
Din anul 1932 regimentul a creat arhivă sub titulatura de Regimentul Dorobanţi nr. 20
Teleorman, modificarea fiind stabilită prin prevederile Înaltului Decret nr. 1778 din 23 mai 1932465.
A fost desfiinţat la 30 noiembrie 1944 prin Instrucţiunile de reorganizare a armatei
nr. 70200 din 23 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare
Regimentului 38 Infanterie466.
Fondul Regimentului 20 Dorobanţi aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice cuprinde arhiva creată de regiment în perioada 1915-1944, o cantitate
de 811 unităţi arhivistice. În păstrarea bibliotecii centrului se află registrul său istoric, întocmit
pentru perioada 1880-1922. Ca instrument de investigare, fondul dispune de inventarul definitiv, la
întocmirea căruia au fost respectate toate particularităţile imprimate arhivei de creator. Pentru
perioadele în care regimentul a fost mobilizat, partea sa activă fiinţând separat de partea sedentară,
în cadrul fiecărui an arhiva a fost grupată separat pentru fiecare eşalon, respectându-se în acelaşi
timp principiul cronologic-structural pe baza căruia a fost constituit fondul.
Cele mai numeroase categorii de documente care compun fondul de arhivă al
Regimentului 20 Infanterie conţin informaţii specifice activităţii unei unităţi de infanterie, care
privesc mobilizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă, încadrarea cu efective, modificări de
structură, administrarea şi dotarea cu armament şi materiale, participarea sa la viaţa socială a
garnizoanei Turnu Măgurele.
Arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor trei războaie la care a participat
reprezintă segmentul cel mai important al fondului.
Deosebit de interesante şi valoroase sunt documentele care ilustrează participarea
regimentului la cel de-al doilea război balcanic (perioada 23 iunie 1913-31 august 1913) când,
inclus fiind în compunerea Diviziei 4 Infanterie, a operat pe teritoriul Bulgariei.
Documentele aflate în fond trasează şi drumul de luptă al Regimentului 20 Infanterie în
timpul primei conflagraţii mondiale. În prima etapă a războiului, regimentul a fost divizat, astfel că
Batalionul 2 a fost inclus în compunerea Grupului de Acoperire Predeal şi a operat în Ardeal,
participând la eliberarea oraşului Braşov şi apoi, în apărare, pe Valea Prahovei. Comanda
regimentului, împreună cu batalioanele 1 şi 3 au fost incluse iniţial în componenţa Grupului de
Apărare Alexandria, destinat a proteja frontiera dunăreană şi apoi în compunerea Grupului de
Armate „General Prezan”, participând la „Bătălia pentru Bucureşti” şi la luptele în retragere din
Zona Râmnicu Sărat – Viziru. Rapoarte şi dări de seamă întocmite de regiment informează despre
463
464
465
„Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445.
466
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 20 Infanterie, dosar f.n. pe anul 1944, nr. crt. 748, f.1-40.
276
reorganizarea sa pe baze moderne în perioada decembrie 1916-iunie 1917, despre dificultăţile

întâmpinate pe parcursul acestui proces. După finalizarea reorganizării, regimentul a participat la
ofensiva Armatei 1 pe frontul de la Mărăşeşti şi apoi la asigurarea securităţii teritoriului Moldovei
în perioada retragerii în dezordine a armatelor ruse - dezorganizate de revoluţie.
Un număr mic de documente se referă la activitatea desfăşurată de regiment în perioada
martie – iulie 1918, perioadă în care regimentul a fost dislocat în Basarabia, şi la modul în care şi-a
dus la îndeplinire misiunea avută.
Pentru anii 1941 – 1944 fondul cuprinde numeroase documente operative care atestă
participarea regimentului la acţiunile ofensive ale Diviziei a 4-a Infanterie în Transnistria, în
spaţiul dintre Nistru şi Bug şi apoi la Cotul Donului. În luna aprilie 1943, cu efectivul decimat,
regimentul a revenit în ţară şi, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943,
s-a contopit cu Regimentul 1 Grăniceri Operativ, sub denumirea de Regimentul 20 Infanterie.
Documentele reflectă faptul că, începând din 4 mai 1943 regimentul a funcţionat divizat, partea
sedentară aflându-se în garnizoana Turnu Măgurele, iar partea operativă la Turnu Severin.
După 23 august 1944, regimentul a fost introdus în dispozitivul format pentru protejarea
Banatului de atacurile germano-maghiare şi a făcut parte din primele unităţi române care au
depăşit frontiera naţională, operând pe teritoriul Ungariei în zona Capului de Pod Szolnok, pentru
forţarea Tisei. Numeroase documente furnizează informaţii despre rolul şi acţiunile regimentului
în dispozitivul operativ al Diviziei 4 Infanterie, pierderile suferite în efective şi materiale, faptele
de eroism ale ofiţerilor şi soldaţilor săi.
Imaginea participării regimentului la cele două conflagraţii mondiale este completată în
mod strălucit de informaţiile cuprinse în jurnalul de operaţii (întocmit pentru perioada
18 octombrie 1916-30 decembrie 1917) şi în copiile extras ale jurnalelor de operaţii (pentru
perioadele 25 mai 1942-8 noiembrie 1942 şi 31 martie 1942-16 iulie 1942) existente în fond.
277
A fost înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 sub denumirea de
Regimentul de Dorobanţi Ilfov nr. 21, cu reşedinţa la Bucureşti. Districtul de recrutare afectat
regimentului se înscria în graniţele fostului judeţ Ilfov, în condiţiile în care la acea dată, conform
principiului teritorialităţii, fiecărui regiment de dorobanţi îi corespundea teritoriul unui singur
judeţ467.
Cu această titulatură a funcţionat până în anul 1891, când, în cadrul măsurilor de
perfecţionare a organizării unităţilor de infanterie, Regimentul 4 Linie s-a contopit cu Regimentul
21 Infanterie, sub denumirea de Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21. Actul care stabilea această
contopire, Înaltul Decret nr. 2329 din 7 iulie 1891, legifera de asemenea prelucrarea drapelului şi a
tradiţiei de luptă a regimentului de linie desfiinţat468.
Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când a fost desfiinţat, predându-şi
arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 33 Infanterie, prin prevederile
Instrucţiunilor Marelui Stat Major nr. 70200 din noiembrie 1944469.
O nouă unitate de infanterie cu titulatura Regimentul 21 Infanterie s-a înfiinţat la 1 august 1949,
conform Tabelei de Efective Model A/1949, nr. 2005 şi a funcţionat până la 27 noiembrie 1951 când a fost
renumerotat şi a devenit Regimentul 291 Infanterie, conform Ordinului nr. 00139 531/1951 al Marelui
Stat Major.
În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate
de 2136 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic structural de
Regimentul 21 Infanterie pe anii 1914-1944 şi 1949-1951.
Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventarul definitiv, la a cărui
întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond.
Bogatul fond documentar al Regimentului 21 Infanterie furnizează informaţii în legătură
cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificările de structură, schimbările de comandă,
acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie
şi modul de administrare, specifice unităţilor de infanterie.
Deosebit de valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente în fond, care
reflectă participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale.
La începutul anului 1916 Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21 făcea parte din compunerea
Diviziei 4 Infanterie. Conform planului operativ al Marelui Cartier General mobilizarea din august
1916 găseşte regimentul dislocat pe frontiera din Carpaţii Meridionali, ca element constitutiv al
Grupului de Acoperire Predeal. Rapoartele şi dările de seamă operative existente în fond
informează despre participarea unităţii la acţiunile operative din Transilvania în lunile august-
septembrie 1916 şi ulterior în luptele în apărare pe Valea Prahovei, când regimentul a suferit
pierderi deosebit de grele.
O altă categorie de documente se referă la dificultăţile întâmpinate în perioada
reorganizării unităţii pe baze moderne, la începutul anului 1917. Deosebit de interesante sunt
informaţiile conţinute de documentele create în perioada iulie-septembrie 1917 care se referă la
sectorul de front afectat regimentului, dispozitivul de luptă constituit, acţiunile operative
desfăşurate pentru apărarea oraşului Galaţi, participarea regimentului la acţiunile de ajutorare a
orfanilor de război din Galaţi, desfăşurare de diferite societăţi de binefacere.
După încheierea Păcii de la Buftea-Bucureşti, regimentul a fost dislocat în Basarabia. La
sfârşitul anului 1918 i s-a afectat un sector de pază pe Nistru, fondul cuprinzând date despre
467
„Monitorul Oastei” nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-160.
468
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 21 Infanterie, crt. 772, f.44 verso.
469
Ibidem.
278
configuraţia acestui sector, despre executarea unor lucrări de fortificare a diferitelor segmente ale
sectorului, relaţiile cu populaţia civilă şi activitatea desfăşurată pentru prevenirea propagandei
comuniste, încorporarea unor tineri originari din Basarabia.
La 10 octombrie 1920 regimentul a revenit în garnizoana Bucureşti.
Fondul oferă de asemenea informaţii despre participarea regimentului la reprimarea
rebeliunii legionare în ianuarie-februarie 1941.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclus în compunerea Diviziei 4 Infanterie,
Regimentul 21 Infanterie a fost dislocat iniţial în Transnistria, pentru asigurarea securităţii zonei,
participând apoi la operaţiunile ofensive din spaţiul dintre Bug şi Don şi de la Sud de Stalingrad.
Documentele aflate în fond oferă informaţii preţioase atât în legătură cu drumul de luptă al
regimentului în perioada octombrie 1941-aprilie 1943, cât şi cu pierderile materiale şi umane
suferite, cu readucerea în ţară şi reconstituirea sa prin contopirea cu Regimentul 5 Grăniceri
Operativ (contopirea s-a efectuat în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale ale
Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943).
Arhiva creată de regiment după 23 August 1944, furnizează de asemenea date numeroase
despre prezenţa regimentului în dispozitivul de luptă creat pentru protejarea Banatului şi în
compunerea trupelor române care operau ofensiv pe cursul inferior al Tisei, în zona Capului de
Pod Szolnok.
Fondul dispune şi de registrele istorice întocmite de regiment pe anii 1916-1921, 1929-
1941 şi 1939-1942, aflate în păstrarea bibliotecii centrului, inventariate la nr. crt. 775, 776, 777.
279
Înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, sub titulatura de Regimentul de
Dorobanţi Dâmboviţa nr. 22, regimentul a funcţionat în garnizoana Târgovişte având ca district de
recrutare teritoriul fostului judeţ Dâmboviţa470. Sub această denumire a creat arhivă o perioadă
relativ scurtă deoarece, în anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, în urma
contopirii sale cu Regimentul 3 Linie (desfiinţat), unitatea nou formată s-a numit Regimentul al
III-lea Dâmboviţa nr. 22 preluând tradiţia de luptă şi drapelul unităţii desfiinţate471.
Regimentul a fost desfiinţat la 1 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi
materialele din dotare Regimentului 4 Infanterie, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor
Speciale de reorganizare a armatei nr. 70200 din noiembrie 1944472.
Reînfiinţat la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A nr. 2005/1949,
regimentul şi-a păstrat titulatura până la 27 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit
Regimentul 134 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951.
În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află arhiva
creată de Regimentul 22 Infanterie pe anii 1910-1944 şi 1949-1951. Acest fond arhivistic este
structurat conform principiului cronologic structural şi dispune de inventar definitiv ca instrument
de investigare ştiinţifică.
Categoriile de documente existente în fond furnizează în cea mai mare parte informaţii
specifice activităţii unităţilor de infanterie, legate de încadrarea cu efective şi personal, dotarea cu
materiale şi armament, desfăşurarea instrucţiei de specialitate, participarea regimentului la viaţa
socială a garnizoanei, raporturile de comandament cu eşaloanele superioare şi administrarea sa.
O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care reflectă contribuţia adusă de
unitate şi oamenii judeţului Dâmboviţa la înfăptuirea unor deziderate naţionale. În acest context, se
cuvin semnalate documentele, puţin numeroase, create de regiment în timpul celui de-al doilea
război balcanic, când a operat pe teritoriul Bulgariei, în compunerea Corpului 2 Armată.
Numeroase sunt însă documentele care atestă drumul de luptă al Regimentului III
Dâmboviţa nr. 22 în Primul Război Mondial. Conform acestora, mobilizarea generală a armatei
din 14 august 1916 a găsit regimentul inclus în compunerea Grupului de Acoperire Bran,
participând ulterior în toamna anului 1916 la ofensiva pentru eliberarea Transilvaniei şi la luptele
în apărare de pe Valea Prahovei. Deşi suferise pierderi numeroase atât în efective cât şi în
materiale, regimentul nu a fost retras pentru reorganizare rămânând, ca de altfel toate unităţile
Armatei a 2-a, să apere frontul din sudul Moldovei. Deosebit de valoroase sunt actele care vorbesc
despre condiţiile vitrege în care s-a efectuat reconstituirea pe baze moderne a unităţii, despre
particularităţile sectorului de front repartizat, despre participarea regimentului la eroicele lupte de
la Mărăşti şi Oituz din iulie-august 1917 şi mai ales despre eroismul soldaţilor şi ofiţerilor săi.
Fondul mai cuprinde informaţii despre activitatea regimentului în perioada februarie 1920-
septembrie 1922 când a fost dislocat în Basarabia, asigurând paza unui sector din frontiera pe Nistru.
Participarea regimentului la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi apoi pentru cucerirea
Odessei, în vara şi toamna anului 1941, la bătălia de la Cotul Donului în toamna şi iarna anului
1942, precum şi la acţiunea de curăţare a Munţilor Buzăului de resturi ale trupelor germano-
maghiare în august-octombrie 1944 sunt de asemenea amplu susţinute documentar.
În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice, întocmite
pentru perioadele 1880-1930, 1920-1922, 1939-1942, 1943-1944 şi jurnalul de operaţii întocmit
pentru perioada octombrie-noiembrie 1944, păstrate în cadrul bibliotecii centrului.
470
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p.257-260.
471
472
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. Secţia 1 Organizare-Mobilizare, crt. 4057, nenumerotat.
280
Face parte din grupul celor 14 regimente înfiinţate în anul 1880 prin Înaltul Decret
nr. 1163 din 5 aprilie în scopul de a îmbunătăţi organizarea regimentelor de dorobanţi, prin
limitarea districtului de recrutare afectat fiecărui regiment la teritoriul unui singur judeţ.
Conform acestui decret, la înfiinţare regimentul a primit titulatura de Regimentul de
Dorobanţi Ialomiţa nr. 20, având reşedinţa la Călăraşi şi fiindu-i repartizat pentru recrutare
teritoriul fostului judeţ Ialomiţa473.
Cu această denumire a funcţionat până în anul 1891 când s-a contopit cu Regimentul 5
Linie (desfiinţat), conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin prevederile acestuia s-a
stabilit noua titulatură a regimentului, aceea de Regimentul al V-lea Ialomiţa nr. 23. Noua unitate
prelua drapelul şi tradiţia de luptă a unităţii desfiinţate şi îşi preda propriul drapel la Arsenalul
Armatei474.
Regimentul a funcţionat până la 18 august 1945 când a fost desfiinţat, în cadrul măsurilor
generale de reorganizare a armatei în conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr. 56500/1945 ale
Marelui Stat Major. Conform acestor instrucţiuni regimentul şi-a predat arhiva şi drapelul
Centrului Teritorial Ialomiţa475.
În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate
de 1444 unităţi arhivistice ce reprezintă arhiva creată de Regimentul 23 Infanterie pe anii 1913-
1945. Acest fond arhivistic este constituit conform sistemului cronologic structural şi dispune de
inventar definitiv ca instrument de investigare ştiinţifică.
Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţin informaţii în legătură
cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificările de structură, acordarea
drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, modul de administrare, relaţiile cu eşaloanele
superioare şi rezultatele diferitelor controale, desfăşurarea procesului de instrucţie, proprii
unităţilor de infanterie.
În cadrul fondului informaţii deosebit de valoroase cuprinde arhiva operativă creată de
regiment pe parcursul celor două războaie mondiale la care a participat făcând parte din Divizia 10
Infanterie.
Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii şi buletinele informative
întocmite în vara şi toamna anului 1916 ilustrează participarea sa la luptele în apărare duse de
trupele din compunerea Capului de Pod Silistra şi apoi de unităţile ce formau Armata de
Dobrogea. La sfârşitul lunii octombrie, valoarea combativă a regimentului se redusese la un
batalion, motiv pentru care Marele Cartier General a decis cuplarea sa cu Regimentul 63
Infanterie, aflat în aceeaşi situaţie. Din acest moment unitatea a fiinţat sub titulatura de Regimentul
23/63 Infanterie, până la 17 decembrie 1916, comanda fiind exercitată de comandantul
Regimentului 23 Infanterie. Retrase pe zona de reorganizare după ocuparea Dobrogei, cele două
regimente se vor separa, revenind la structura anterioară.
Numeroase documente oglindesc dificilul proces de reorganizare prin care a trecut
regimentul în iarna şi primăvara anului 1917, precum şi contribuţia adusă de această unitate la
succesul ofensivei de la Mărăşeşti din august 1917.
Date interesante cuprind şi documentele create în anii 1918-1919, când regimentul a fost
dislocat în Basarabia, iniţial în garnizoana Chişinău, asigurând apoi paza unui sector de frontieră
pe Nistru. Revenit în garnizoana Călăraşi la 28 noiembrie 1919, regimentul şi-a dislocat Batalionul 1
473
„Monitorul Oastei” nr. 10 din 5 aprilie 1880, p. 257-260.
474
„Monitorul Oastei” nr. 28 din 11iulie 1891, p. 913-915.
475
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 23 Infanterie, dosar f.n., nr. crt.2326, f.87.
281
la Silistra şi Batalionul 2 la Turtucaia unde, în perioada 3 decembrie 1919-18 ianuarie 1920, au

înlocuit trupele franceze ce garantau securitatea zonei.
Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945 cuprind informaţii preţioase în
legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei în vara şi toamna anului 1941,
din Crimeea, Peninsula Kerci şi Peninsula Taman din anul 1942, la luptele în apărare din Caucaz şi
din Crimeea din septembrie 1943-aprilie 1944. La fel de valoroase sunt şi datele privitoare la
dificultăţile întâmpinate de regiment pe parcursul operaţiei de retragere din Crimeea, pierderile
suferite în efective şi materiale, colaborarea cu celelalte unităţi blocate în peninsulă, includerea sa
în dispozitivul de apărare a Dobrogei începând cu luna iulie 1944 şi contribuţia adusă la eliberarea
Cehoslovaciei.
Informaţiile conţinute de arhiva operativă creată de regiment sunt completate de datele
conţinute de registrele istorice (pentru perioadele 1 august 1914-14 august 1916 şi 1 iulie 1918-31
martie 1919) şi jurnalele de operaţii (întocmite pentru perioadele 13 septembrie 1915-11 august
1917, 1 iunie 1916-14 august 1918 şi 1 octombrie 1942-31 decembrie 1942) aflate în colecţiile
centrului.
282
Înfiinţat în aprilie 1880 prin prevederile Înaltului Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880,
regimentul a funcţionat în prima etapă a existenţei sale sub titulatura de Regimentul de Dorobanţi
Tecuci nr. 24. Garnizoana iniţială a fost stabilită în oraşul Tecuci, iar zona afectată pentru
recrutarea efectivelor corespundea strict graniţelor fostului judeţ Tecuci476.
La 11 iulie 1891 titulatura regimentului a fost modificată în urma contopirii cu
Regimentul 6 Linie (desfiinţat) şi a devenit Regimentul al VI-lea Tecuci nr. 24, conform Înaltului
Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin acelaşi act s-a stabilit ca regimentul să preia atât drapelul,
cât şi tradiţia de luptă a regimentului desfiinţat, atât drapelul cât şi tradiţia de luptă a regimentului
desfiinţat, predându-şi propriul drapel la Arsenalul Armatei477.
Regimentul a fiinţat până la 1 decembrie 1951 când, în conformitate cu Ordinul Marelui
Stat Major nr. 0031953 din 27 noiembrie 1951, a fost renumerotat primind denumirea de
Regimentul 185 Infanterie478.
Fondul aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice
cuprinde arhiva creată de Regimentul 24 Infanterie pe anii 1909, 1913-1919 şi 1922-1951 şi
anume o cantitate de 1365 unităţi arhivistice, grupate conform sistemului cronologic structural pe
ani, şi în cadrul anilor, pe compartimente de activitate. Anii 1909, 1913, 1914 şi 1915 sunt
reprezentanţi în fond doar de câte o unitate arhivistică cuprinzând statele de plata soldelor pentru
cadre, preluate în anul 1986 de la Arhivele Naţionale.
Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventar definitiv, la
întocmirea căruia s-a avut în vedere respectarea particularităţilor imprimate de creatorul de fond.
Cea mai mare parte a documentelor existente în fond conţin informaţii referitoare la
activităţile specifice unei unităţi de infanterie şi anume: desfăşurarea procesului de instrucţie,
administrarea, dotarea cu armament şi materiale, încadrarea cu efective, participarea regimentului
la viaţa socială din garnizoana de reşedinţă, participarea în diferite etape, la mobilizare, raporturile
de comandament cu eşaloanele superioare, schimbările la comandă, decorarea drapelului unităţii
pentru strălucite fapte de armă.
În fond există şi o categorie specifică de documente, cu valoare eminamente practică,
care atestă situaţia militară a cadrelor, militarilor în termen şi rezerviştilor din evidenţa
regimentului.
De o valoare deosebită sunt documentele care cuprind informaţii în legătură cu evacuarea
regimentului din Basarabia, în vara anului 1940. Starea de spirit a populaţiei civile şi a trupei
evacuate, pierderile suferite în oameni şi materiale, demobilizarea oamenilor originari din
Basarabia şi Transilvania de Nord, atitudinea trupelor sovietice sunt oglindite în dările de seamă,
rapoartele, procesele verbale şi situaţiile existente în fond.
În cadrul fondului o valoare deosebită are arhiva operativă, care ilustrează participarea
regimentului la cele două conflagraţii mondiale.
Inclus în compunerea Armatei a 2-a, în timpul Primului Război Mondial, regimentul a
participat la acţiunile ofensive din Transilvania din august-septembrie 1916 şi apoi la luptele în
retragere ale acesteia, până în luna decembrie 1916. În perioada iulie-august 1917 a participat eroic
la marile bătălii de la Caşin şi Oituz, iar ulterior, până în noiembrie 1918 la protejarea Moldovei în
timpul retragerii trupelor ruse dezorganizate şi la demontarea şi nivelarea lucrărilor de fortificaţii
existente în zona sa de dislocare. Ordine de operaţii şi buletine informative datate începând cu
30 noiembrie 1918, informează în legătură cu acţiunile operative desfăşurate de regiment în
476
477
478
C.S.P.A.M.I., fond Regiunea a 2-a Militară – Secţia Organizare Mobilizare, dosar 41/1951, nr. crt.7.
283
compunerea Comandamentului Trupelor de Transilvania până la revenirea sa în garnizoana de

pace în decembrie 1919. Fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pe anii 1916-1929,
acoperirea documentară a acestei perioade fiind asigurată de registrele istorice întocmite pentru
perioadele 1880-1931, 1914-1916 şi 1880-1906, aflate în colecţiile centrului.
Informaţii la fel de preţioase conţin documentele create de regiment în anii celui de-al
Doilea Război Mondial, conturând drumul său de luptă în vara şi toamna anului 1941 când a
participat la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei.
Interesante date oferă şi documentele aparţinând perioadei 1942-1943 când regimentul a
făcut parte din trupele care au asigurat siguranţa teritoriului Transnistriei.
După 23 August 1944 regimentul a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de
Nord şi ulterior a Ungariei şi Cehoslovaciei, revenind în ţară în august 1945. Rapoartele şi dările
de seamă operative, situaţiile de efective şi potenţial, ordinele de operaţii, hărţile şi crochiurile
existente în fond atestă pierderile suferite de regiment, dotarea defectuoasă, eroismul cadrelor şi
soldaţilor săi.
Pentru perioada 1945-1951, documentele conţin date sugestive în legătură cu organizarea
şi desfăşurarea muncii politice în armată, participarea unor detaşamente constituite de regiment la
munci agricole organizarea şcolilor de alfabetizare şi rezultatele obţinute în cadrul acestora.
284
Regimentul de Dorobanţi Vaslui nr. 25 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880479. Atât statul
major, cât şi cele două batalioane cu schimbul din compunerea lui au avut garnizoana în Vaslui480.
El a avut ca bază de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta. Prin reorganizarea din
15 aprilie 1889, al doilea batalion cu schimbul a fost dislocat la Huşi. El a preluat ca bază de
recrutare o parte din aria judeţului Fălciu. De la această dată unitatea s-a numit Regimentul nr. 25
de Dorobanţi481. În urma desfiinţării regimentelor de linie, în anul 1891, unitatea a primit drapelul
şi tradiţia Regimentului 7 Linie. Urmarea a fost modificarea denumirii în Regimentul al 7-lea
Rahova nr. 25482 şi primirea în compunere a unui batalion permanent, care a primit primul număr
de ordine şi a fost dislocat la Huşi. Cele două batalioane cu schimbul, fără a-şi schimba
reşedinţele, au primit următoarele numere de ordine483. Începând cu 7 octombrie 1899 batalionul
secund a fost transformat din „cu schimbul” în „permanent”:
Cele două batalioane permanente au fost aduse în garnizoana Vaslui484. Al treilea, cu
schimbul, a rămas cu reşedinţa la Huşi şi companiile repartizate pe teritoriu. El a devenit
permanent la 1 aprilie 1908485.
De la această dată istoricul unităţii este reliefat pe larg în documentele incluse în propriul
fond arhivistic. Ne rezumăm la prezentarea următoarelor repere:
- Completarea denumirii unităţii, prin atribuirea cuvintelor: „General C. Prezan”,
începând cu anul 1925486.
- Prin contopirea cu Regimentul 53 Infanterie, desfiinţat datorită pierderilor suferite pe
front, la 1 aprilie 1942 denumirea unităţii a fost schimbată în Regimentul 25 Infanterie487.
- La 11 noiembrie 1944 regimentul a fost desfiinţat, prin contopire cu partea sedentară a
Un nou regiment de infanterie, cu acelaşi număr de ordine, a fost înfiinţat în garnizoana
Iaşi la 3 iunie 1949489. Acest Regiment 25 Infanterie a fost desfiinţat la 27 noiembrie 1951, prin
schimbarea numerotării în Regimentul 128 Infanterie490.
Fondul de arhivă al regimentului prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi
Păstrare a Arhivelor Militare Istorice are un volum de 1353 unităţi arhivistice şi acoperă
documentar perioada anilor 1912-1944 şi 1949-1951. La baza constituirii lui a stat principiul
cronologic-structural. Atât tipologia documentelor întâlnite în fond, cât şi problematicile
consemnate în acestea sunt specifice regimentelor de infanterie. În prezentarea pe care o facem,
semnalăm evenimentele asupra cărora fac referire documentele din acest fond:
- Includerea în grupurile de acoperire Trotuş şi Oituz şi activitatea desfăşurată în cadrul
acestora pe frontiera cu Austro-Ungaria (1915-1916).
- Ofensiva din Transilvania pe direcţia generală Sovata (august-septembrie 1916).
- Luptele de apărare de pe văile Caşinului şi Oituzului (octombrie 1916-ianuarie 1917).
479
„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259.
480
Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 31.
481
Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 135.
482
Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914.
483
Ibidem, p.917.
484
Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824.
485
Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916-
1919”, vol. I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5.
486
Constatare în urma expertizării documentelor create sau primite de unitate.
487
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar f.n./1944, crt. 1021, f. 264.
488
Ibidem, dosar f.n., 1944, crt. 1020, , f. 109.
489
Loc.cit., fond M.St.M., Secţia a IV-a, dosar nr. 244 bis, vol.I, 1949,crt. 1797, , f. 61.
490
Loc. cit., fond Regiunea I Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, crt. 2841, dosar f.n., 1951, f. 291.
285
- Defensiva de pe aliniamentele: Mănăstirea Caşin-Cireşoaia-Pârâul Crimiretz-Manciuc

(iulie 1917-ianuarie 1918) şi Poiana Tepei-Dealul Prisacei (februarie 1918).
- Apărarea frontierei de pe Nistru şi activitatea desfăşurată în Pocuţia şi Basarabia
(1918-1919).
- Includerea în Gruparea Tactică de Nord şi organizarea defensivă a unor sectoare din
Bucovina (1939-iunie 1940).
- Evacuarea Bucovinei cedate URSS –ului şi evidenţa pierderilor suferite la Româneşti
(iunie/iulie 1940).
- Ofensiva din Basarabia şi Transnistria (iunie-noiembrie 1941).
- Participarea la luptele de pe Don şi retragerea în Crimeea (1942/1943).
- Organizarea şi apărarea litoralului Crimeei în sectoarele Oceakov şi Mihailovka (iunie
1943-martie 1944).
- Retragerea şi organizarea aliniamentelor defensive de pe malul drept al Nistrului, în
Basarabia: Cazaci-Coremaz-Antoneşti şi Tudora-Coremaz (martie 1944-22 august 1944).
- Părăsirea Basarabiei, prin Căplani şi Plătăreşti. Evidenţa pierderilor umane şi
materiale suferite la Sărata în încercarea de traversare a Dunării (22-25 august 1944).
- Contribuţia recruţilor de la partea sedentară la apărarea şi curăţirea oraşului Turnu
Măgurele şi împrejurimilor de trupele germane (23 august-5 septembrie 1944).
- Reorganizarea unităţii, prin sosirea subunităţilor şi efectivelor scăpate din încercuirea
sovietică (septembrie 1944).
- Apărarea malului românesc al Dunării în sectoarele:Turnu Măgurele – Alexandria şi
Corabia-Orbea (5-26 septembrie 1944).
- Asigurarea zonelor de etapă ale unităţilor operative din Banat şi vestul ţării
(octombrie 1944).
De asemenea, în cadrul bibliotecii Centrului fondul deţine:
- Registre istorice pentru perioada anilor 1914-1916, 1918 şi 1940-1942, inventariate
la nr. 789, 791-792.
- Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1921 şi 1944, inventariate la nr. 830
şi 869.
În cadrul fondului sunt documente referitoare la evidenţa arhivelor:
a) Regimentului 3 Vânători, distrusă prin ardere sau capturată de sovietici la
Româneşti, la 30 iunie 1940491. Arhiva salvată a fost predată regimentului prezentat492.
b) Proprii, capturată de sovietici la Sărata, în Basarabia, la 23 August 1944493 sau
predată cu ocazia desfiinţării din 11 noiembrie 1944 Regimentului 24 Infanterie494.
Documentele ce constituie acest fond au o stare de conservare bună şi conferă acestuia,
prin conţinutul lor, importanţa istorică şi practică.
491
Loc. cit., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar nr. 4/1944, crt. 1022, , f.114.
492
Ibidem, dosar nr. 12, vol. XV/1940, crt. 617, , f. 814.
493
Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1021, , f.276.
494
Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1020, f.109.
286
REGIMENTUL NR. 26 DE DOROBANŢI ROVINE
Având drept bază de recrutare aria judeţului Fălciu, la 5 aprilie 1880 a fost înfiinţat:
„Regimentul de Dorobanţi Fălciu nr. 26”495. Statul major şi cele două batalioane „cu schimbul” erau
încazarmate la Huşi496. De la 15 aprilie 1889 aria de recrutare a regimentului i-a fost mutată în judeţele
Dolj şi Romanaţi. Statul major şi drapelul s-au dislocat în noua garnizoană: Craiova. Unitatea a primit
şi o nouă denumire „Regimentul nr. 26 de Dorobanţi”497. Cele două batalioane „cu schimbul” au fost
organizate în noile reşedinţe: Craiova şi Filiaşi498. Reorganizarea armatei, ca urmare a desfiinţării
„regimentelor de linie a impus de la 1 iulie 1891 noul nume al unităţii: „Regimentul Rovine nr. 26”499.
În compunerea căreia a apărut „batalionul permanent”, care a primit primul număr de ordine şi a fost
organizat în Craiova500. Cele două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi modifica reşedinţele, au primit
următoarele numere de ordine. De la 7 octombrie 1899 şi primul batalion „cu schimbul” s-a
transformat în „permanent”. El şi-a păstrat numărul secund de ordine şi reşedinţa501. Batalionul „cu
schimbul”, al treilea numeric, avea companiile „repartizate pe teritoriu”502.
Această compunere a unităţii a suferit o nouă modificare la 1 aprilie 1908. Batalionul al
treilea a devenit şi el „permanent” şi a fost adus la Craiova503. Evoluţia istoricului unităţii îşi
găseşte de la această dată reflectarea în materialul documentar propriu. Vom evidenţia doar:
- schimbarea denumirii în „Regulamentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine” la 23 mai 1932,
fără modificarea garnizoanei504.
- desfiinţarea, prin contopire cu Regimentul 1 Vânători, la data de 11 iulie 1946505.
Fondul de arhivă creat de unitate şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice are un volum de 2209 unităţi arhivistice, care acoperă documentar
perioada anilor: 1906, 1913-1946. Arhiva anilor 1906 şi 1913-1921 a fost ordonată în conformitate
cu numerele date de creator dosarelor, iar cea a perioadei 1922-1946 în baza schemei cronologic-
structural. Documentele incluse în fond şi problematicile acestora sunt comune regimentelor de
infanterie. Reliefăm câteva din problematicile specifice acestui fond arhivistic:
- participarea unor subunităţi la înăbuşirea răscoalelor din unele sate ale judeţelor Dolj
şi Romanaţi (1907).
- Campania dintre 2 iulie-11 august 1913 din Bulgaria: Bechet, Oreava (Rahova),
Lescovăţ, Altemir, Urata, Orhania.
- Supravegherea Dunării în sectorul Bechet şi activitatea desfăşurată în cadrul
„Grupului de acoperire Jiu” (1915-1916).
- Ofensiva din Transilvania: Surduc-Petroşani-Muntele Piatra Roşie (16 august-6
septembrie 1916).
- Apărarea pe frontieră şi luptele desfăşurate în timpul retragerii spre Moldova:
Defileul Lainici, Vădeni, Târgu Jiu, Filiaşi, Craiova, Slatina, Mozaci, Cornăţel, Vidra
(septembrie-decembrie 1916).
- Asigurarea aliniamentelor defensive din Moldova: Vizantea-Soveja, Ireşti-Muncelul
şi Dealul Voloşcani (decembrie 1916-martie 1917).
- Reorganizarea unităţii în judeţul Iaşi, la: Tomeşti şi Moara de Vânt (martie-iulie 1917).
495
496
497
498
Ibidem.
499
500
Ibidem.
501
502
Ibidem.
503
Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p. 96 – 97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 –
1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Buc., 1934, p. 5.
504
505
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.6.
287
Ofensiva şi defensiva de la : Mărăşeşti, Muncelul, Panciu şi Păuneşti (august 1917-

martie 1918).
- Paza malului Dunării în sectorul: Gălăşei-Reni (martie-iunie 1918).
- Dislocarea în zona Piatra Neamţ (iunie 1918-mai 1919).
- Intervenţia în Ungaria, asigurarea spatelui frontului: Tegled, Tisza Szapel şi Szolnoc
(iulie-septembrie 1919).
- Organizarea şi apărarea unui sector de frontieră pe Nistru (26 decembrie 1919-31
octombrie 1921).
- Executarea lucrărilor genistice defensive în sectoarele: malul Siretului, Tecuci,
Focşani, Hrăliceni şi Brăneşti (septembrie 1939-octombrie 1940).
- Campania antisovietică din Basarabia şi Transnistria (septembrie 1941-aprilie 1943).
- Organizarea sectorului Tătărăşti din sudul Basarabiei şi apărarea lui (24 aprilie-
23 august 1944).
- Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare: Movila Mare, Sudiţi,
Bechet, Ianca, Mehedia, Recaş (23 august -11 octombrie 1944).
- Campania din Ungaria: Szoke Psu, Csongrad, forţarea Tisei în sectorul: Tisza Ug-
Tiza Inoka, Kokser, Tapio, Ferma „Felso Liget”, Iszaseg, Cinkota, Budapesta (11 octombrie 1944-
21 ianuarie 1945).
- Luptele din Cehoslovacia: Proviţa, Abelova, Plisovce, Dobra Niva, Zvolen, Brzovka,
Brno (21 ianuarie-12 mai 1945).
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice fondul deţine:
- „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1896-1943, 1899-1930, 1914-1916 şi
1916-1918, inventariate la nr. 793 – 796.
- „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1906-1912 şi 1912-1913, inventariate la
nr. 831 şi 832.
De asemenea, fondul include în compunere:
- „registrul istoric” pentru perioada anilor: 1918-1920506.
- „jurnale de operaţii” pentru perioada anilor „1913-1940 şi 1941-1944507.
Documentele fondului cuprind referiri la:
a) Predarea unei părţi a arhivei proprii Depozitului de Arhivă al Comandamentului 1
Teritorial, în anii 1929 şi 1942508.
b) Predarea arhivei existente asupra unităţii, la data desfiinţării, Regimentului 1
Vânători509.
c) Primirea arhivei următoarelor unităţi desfiinţate: Regimentul 66 Infanterie,
Batalionul 50 Mitraliere şi Detaşamentul 52 Căi Ferate510; Batalionul 660 Infanterie Independent
şi Centrul de Colectare Prizonieri nr. 7511, precum şi a „părţii sedentare” a Regimentului 13
Dorobanţi512.
Starea de conservare a documentelor este bună şi ele, prin conţinutul lor, imprimă
importanţa istorică şi practică a fondului.
506
Ibidem, dosar f.n./1918, crt. 143.
507
Ibidem, dosar f.n., 1913, crt.7; dosar f.n./1940; crt.1180; dosar nr. 32/1941, crt. 1341; dosar f.n./1941, crt. 1344;
dosar nr. 99, vol.11/1942, crt. 1538; dosar nr. 31 bis/1942, crt.1589; dosar nr. 32/ 1944., crt. 1897.
508
Ibidem, dosar f.n./1929, crt. 575, f.337-358; dosar nr.1/1942, crt. 1446, f.150; dosar nr.2/1942, crt. 1451, f.13-18,
63-69, 109-124, 133-138; dosar nr. 12, vol.11/1943, crt. 1644.
509
Ibidem, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.3,6; dosar nr.2/1946, crt.2148, f.128.
510
Ibidem, dosar nr.2, vol.1/1942, crt. 1416.
511
Ibidem, dosar nr.9, vol.1/1942, crt. 1479, , f.19, 22, 36 şi 46.
512
Ibidem, dosar nr.3/1945, crt. 2087, , f. 515.
288
În vederea încorporării şi instruirii militare a tinerilor din judeţul Bacău, la 5 aprilie 1880
a fost înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Bacău nr. 27513. Comanda şi cele două batalioane cu
schimbul au fost instalate în garnizoana Bacău514. La 15 aprilie 1889 unitatea a primit denumirea
de Regimentul nr. 27 de Dorobanţi, iar al doilea batalion i-a fost dislocat la Târgu Ocna515. În
urma desfiinţării regimentelor de linie, unitatea a organizat la Bacău un batalion permanent, care a
primit numărul unu516. Batalioanele cu schimbul ale unităţii au primit următoarele două numere,
păstrându-şi reşedinţele avute. Tot la această dată, 1 iulie 1891, denumirea unităţii a devenit
Regimentul Bacău nr. 27517.
Primul batalion cu schimbul a fost transformat în al doilea batalion permanent la
7 octombrie 1899518. Batalionul al treilea a rămas cu schimbul şi cu subunităţile repartizate pe
teritoriu. Şi el, la rândul lui, la 1 aprilie 1908 a fost transformat în permanent şi adus la Bacău519.
De la această dată, în baza materialului documentar inclus în fondul propriu de arhivă, istoricul
unităţii este pe larg reflectat de acesta.
Evidenţiem doar schimbarea denumirii la 23 mai 1932 în Regimentul nr. 27 de Dorobanţi
Bacău520, iar la 14 aprilie 1943, ca urmare a contopirii cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii, în
Regimentul 27 Infanterie521. Unitatea a fost desfiinţată la 15 iulie 1946, când a predat: „…arhiva,
drapelul…gestiunile materiale…Regimentului 11 Infanterie522.
Un nou Regiment 27 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Oradea la 15 iunie 1949523
şi desfiinţat, prin schimbarea numerotării în Regimentul 105 Infanterie, la data de 1 decembrie
1951524.
Fondul arhivistic al unităţii, depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor
Militare Istorice, acoperă documentar perioada anilor 1891, 1904, 1906, 1908, 1912-1948 şi 1949-
1951 şi are un volum de 1392 unităţi arhivistice. În cadrul fondului se regăsesc tipologia
documentelor şi problematicile acestora comune regimentelor de infanterie. Ca unicitate a
problematicilor unităţii prezentate nominalizăm:
- Executarea de lucrări defensive la graniţa cu Austro-Ungaria în zonele Comăneşti-
Dârmăneşti, Drăguşeni-Tătăruşi, Cristeşti-Hereşti (1915-1916).
- Apărarea poziţiilor de pe Valea Trotuşului (1916).
- Reorganizarea (la Sendriceni) şi asigurarea ordinii în judeţul Dorohoi (1917).
- Organizarea şi asigurarea apărării frontierei de pe malul Nistrului, în sectorul
Soproca-Poeana (septembrie 1921-noiembrie 1923).
- Evidenţa ofiţerilor morţi pe front în războaiele din 1877/1878, 1913 şi 1916-1921525.
- Copia ordinului privind identificarea arhivei istorice a Banatului pentru perioada
1750-1918 la Comenduirea Pieţii Timişoara526.
513
514
Ibidem, Supliment, la nr. 7 din 3 martie 1881, p.30.
515
Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.117 şi 135.
516
517
Ibidem, p.914.
518
519
Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară , p.96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916-
1919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5.
520
521
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 27 Infanterie, R.I. nr. 799, f. 151.
522
Loc. cit., dosar nr. 23, vol.I/1946, crt. 1078, f. 397.
523
Ibidem, dosar nr. 14/1949, crt. 1130, f. 6.
524
Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar H, vol.I/1951, crt. 66, f.491.
525
Loc. cit., fond Regimentul 27 Infanterie, dosar nr. 5A, vol.I/1932, crt. 232.
526
Ibidem, dosar f.n./1933, crt. 247, f.145.
289
- Evidenţa părţilor sedentare evacuate din Transilvania, Basarabia şi Bucovina în anul

1940 şi a noilor lor dislocări527.
- Acţiunile desfăşurate pe frontul antisovietic pe direcţia Liteni-Odessa (1941).
- Participarea la luptele din 1942 de la Cotul Donului şi evidenţa pierderilor suferite în
încercuirea de la Raspapinskaya – Fordminsky.
- Contopirea cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii şi preluarea pazei litoralului Mării
Negre din Transnistria (1943).
- Apărarea sectorului Hălăuceşti din Basarabia în perioada 27 martie-23 august 1944.
- Aportul regimentului la luptele de eliberare a teritoriului naţional. Principalele repere
ale luptelor duse sunt: Dumbrăveni, Seleuş, Idrifaia (pe Târnava Mică), Dealul Rakotzi, Ilieni,
Cristeşti (pe Mureş), Sântioara de Mureş, Tigău.
- Tabel cu evidenţa cercurilor teritoriale unde s-a depozitat arhiva unităţilor
desfiinţate528.
- Evidenţa nominală a basarabenilor şi bucovinenilor rămaşi de bună voie în
România529.
- Primirea efectivelor şi materialelor Regimentului 37 Infanterie la 1 noiembrie 1944530.
- Campania din Ungaria: Nyir Bator, Gyulay Nagy, forţarea Tisei în sectorul Tisza
Eslar – Ujjalu, Csiobay, Megyhaza (octombrie-decembrie 1944).
- Ofensiva din Cehoslovacia: Pereny, Gamboş, Buziţa, Yablaniţa, Krociok, Zvolen
(decembrie 1944-mai 1945).
Fondul deţine în cadrul bibliotecii Centrului registre istorice pentru perioada anilor: 1905-
1929, 1914-1916 şi 1930-1946, inventariate la nr. 797-799. El mai deţine jurnale de operaţii pentru
perioada anilor: 1880-1891, 1906-1915, 1916-1918, 1913-1923, 1918-1919, 1934-1939 şi 1939-
1942, incluse în fond şi inventariate la numerele curente: 1-2, 19, 25, 40 şi 352-354.
În cadrul fondului sunt documente referitoare la pierderea în încercuirea de la Cotul
Donului (zona Raspapinskaya-Fordminski), la 18 noiembrie 1942, atât a arhivei proprii531, cât şi
cea a Brigăzii 6 Infanterie şi Batalionului 6 Infanterie Uşoară. Arhive capturate de sovietici532.
Amintim şi existenţa documentelor referitoare la predarea arhivei unităţii, la data desfiinţării,
Ordonarea fondului a avut la bază sistemul cronologic-structural. Starea de conservare a
materialului documentar ce constituie acest fond este bună, iar conţinutul acestuia îi conferă
importanţă istorică şi practică.
527
Ibidem, dosar nr.1, vol.I/1940, crt. 378.
528
529
Ibidem, dosar nr. 8, vol.I/1944, crt. 756; dosar nr. 9, vol.13/1944, crt. 771.
530
531
Ibidem, dosar nr. 27, vol.I/1943, crt. 562, f.76.
532
Ibidem, f.77-79.
533
Ibidem, dosar nr. 23, vol.I/1946, f.397, crt. 1078.
290
Regimentul de Dorobanţi Suceava nr. 28 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880 şi a avut drept bază
de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta534. Statul major şi cele două batalioane „cu
schimbul” din compunere au avut garnizoana la Fălticeni535. Prin organizarea din 1889 aria de
recrutare i-a fost modificată. De la 15 aprilie 1889 aceasta a fost stabilită în judeţele Dâmboviţa şi
Argeş. De aceea „statul major”, drapelul şi „materialele” au fost dislocate în noua garnizoană Găeşti.
Denumirea unităţii a devenit şi ea „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi”536. Cele două batalioane „cu
schimbul” au fost organizate: la Găeşti, primul, respectiv Titu al doilea537. Prin desfiinţarea
„regimentelor de linie” unitatea a primit în compunere un „batalion permanent”, care a primit primul
număr de ordine şi a fost dislocat la Bucureşti538. Celelalte două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi
modifica dislocarea, au primit următoarele numere de ordine. Aceste modificări au survenit de la
1 iulie 1891, dată de la care denumirea unităţii a fost de „Regimentul Radu Negru nr. 28”539.
Batalionul „permanent” a fost dislocat din Bucureşti în Dobrogea la 8 martie 1893540.
Iar din 15 mai 1893, regimentul, împreună cu cele două batalioane „cu schimbul”, a fost
dislocat în garnizoana Piteşti541. Baza de recrutare i-a rămas neschimbată.
Batalionul secund a fost transformat la 7 octombrie 1899 din „cu schimbul” în
„permanent”542, iar ultimul rămas „cu schimbul” avea companiile „repartizate pe teritoriu”543. De
la data de 1 aprilie 1908 şi acest ultim batalion a devenit „permanent” la reşedinţa unităţii544. În
perioada interbelică regimentul a fost dislocat în Basarabia, garnizoana fiindu-i la Ismail. Din nou,
la data de 23 mai 1932, denumirea i-a fost modificată în „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi Radu
Negru”545.
Evacuat din Basarabia cedată U.R.S.S.-ului, regimentul a fost dislocat în garnizoana
Focşani. Participând la executarea lucrărilor de fortificaţii din zonă, la 15 iulie 1940 unitatea a
primit o nouă denumire „Regimentul nr. 28 Infanterie Fortificaţii”546. El a fost desfiinţat la data de
30 aprilie 1943 prin contopire cu Regimentul 10 Vânători547.
O unitate de infanterie cu acelaşi număr de ordine a fost înfiinţată în garnizoana Caracal
la 26 aprilie 1951. Ea s-a numit „Regimentul 28 Infanterie”548 şi a fost desfiinţată la 4 decembrie
1951, prin schimbarea numărului în Regimentul 271 Infanterie549.
Fondul arhivistic prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice, are un volum de 880 unităţi arhivistice, care acoperă documentar anii:
1903, 1909, 1943 şi 1951.
534
535
536
Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.132.
537
Ibidem.
538
539
Ibidem, p. 914.
540
541
Ibidem, Supliment la nr. 24 din 22 mai 1893, p.7.
542
543
Ibidem.
544
Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p.96-97 şi România în Primul Război Mondial 1916-1919,
vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, f.5.
545
546
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 28 Infanterie, dosar nr.2, livret 4, 1940, crt. 394, nenumerotat.
547
Ibidem, dosar f.n. 1943/O.Z. nr. 308 din 30 aprilie 1943, crt. 783.
548
Ibidem, dosar nr. 2/1951, crt. 820, f.40.
549
Ibidem, dosar f.n., 1951/O.Z. nr. 171 din 4 decembrie, 1951, crt. 863.
291
Sistemul cronologic-structural a stat la baza constituirii acestui fond. Tipologia

documentelor incluse în fond şi problematicile consemnate în acestea sunt comune regimentelor de
infanterie. Vom prezenta, spre evidenţierea unicităţii fondului, specificităţile acestuia:
- Includerea în cadrul „Grupului de acoperire Bran” şi activitatea desfăşurată în zona
Rucăr-Dâmbovicioara (1915-1916).
- Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Ghimbav, Tohanu Vechi, Codlea, Cincu Mare
(1916).
- Defensiva din toamna anului 1916 şi iarna 1916-1917: Făgăraş, Muntele Bratocea,
Tabla Buţii.
- Ofensiva-defensiva din vara-toamna anului 1917: Mărăşeşti, Răchitaşul, Valea Suşiţei,
Vârful Momâia, Dealul Porcului.
- Dislocarea în Basarabia şi organizarea defensivă a Frontierei de pe Nistru (1918-1921).
- Planurile de situaţie a cazărmilor „Carol I” şi „Regele Ferdinand” din Ismail550.
- Evacuarea Basarabiei şi evidenţa pierderilor suferite (iunie 1940).
- Evidenţa armamentului confiscat în urma participării la înăbuşirea rebeliunii legionare
(1941, ianuarie)551.
- Ofensiva din Basarabia, apoi organizarea şi asigurarea pazei litoralului maritim al
Transilvaniei (1941-1943).
Fondul deţine în cadrul său documente referitoare la distrugerea arhivei proprii cu ocazia
evacuării din Ismail552. El mai deţine în cadrul bibliotecii Centrului:
- „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1914-1916 şi 1939-1941, inventariate
la nr. 800 şi 801.
- „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1916-1918 şi 1918-1921, inventariate la
nr. 833 şi 834.
Documentele incluse în cadrul fondului au o stare de conservare bună şi atribuie, prin
valoarea conţinutului lor, importanţa istorică şi practică a acestuia.
550
Ibidem, dosar nr. 1, 1937, crt. 252.
551
Ibidem, dosar nr.1, vol.11, 1941, crt. 484.
552
Ibidem, dosar nr. 5, 1940, crt. 472.
292
În garnizoana Dorohoi, având ca bază de recrutare aria judeţului cu acelaşi nume, la

5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi nr. 29553. El a avut în compunere două
batalioane cu schimbul, cu reşedinţa în aceeaşi garnizoană554. Denumirea unităţii s-a modificat de
la 15 aprilie 1889 în Regimentul nr. 29 de Dorobanţi555. Ca urmare a desfiinţării regimentelor de
linie, la 1 iulie 1891 unitatea a preluat drapelul şi istoricul Regimentului de Linie nr.8 şi a primit
denumirea de Regimentul al 8-lea Dragoş nr. 29556. În compunerea unităţii a intrat un batalion
permanent, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Iaşi557. Celelalte două
batalioane cu schimbul ale regimentului au primit următoarele numere, fără a-şi schimba
reşedinţa. De la 7 octombrie 1899 primul dintre cele două batalioane cu schimbul a devenit
permanent. El a rămas cu acelaşi număr de ordine (doi) şi-n aceeaşi garnizoană. Cel cu schimbul
(numărul trei) a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu558.
Batalionul cu schimbul a devenit la rândul lui permanent la 1 aprilie 1908, cu reşedinţa
în Dorohoi559.
Istoricul unităţii, de la această dată, îşi găseşte o ilustrare adecvată în propriul fond
arhivistic. Specificăm apariţia în documentele emise sau primite de unitate, începând cu anul
1939, a unei noi denumiri a acesteia: Regimentul 29 Infanterie. Unitatea a fost desfiinţată la data
de 23 noiembrie 1944, când a predat „…personalul…armamentul… şi arhivele…Regimentului
nr.3 Infanterie, la Slatina”560.
Volumul de arhivă creat de regiment şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare
a Arhivelor Militare Istorice este de 3233 unităţi arhivistice. Materialul documentar ce constituie
acest fond acoperă perioada anilor: 1903 şi 1909-1944.
Categoriile de documente, precum şi problematicile reflectate de acestea sunt comune
regimentelor de infanterie. Problematicile care asigură unicitatea fondului sunt următoarele:
- Intervenţia din anul 1888 la „liniştirea repede şi fără vărsare de sânge a locuitorilor
satului Dumbrăveni, din judeţul Botoşani, care se răsculaseră”561 .
- Reprimarea răscoalei din 1907 din unele sate din judeţele Dorohoi şi Fălticeni562.
- Marşul din 1913 în Bulgaria, de la Siliştioara până în Munţii Balcani, punctul Panega
şi înapoi563.
- Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în sectorul judeţului Dorohoi
(1914-1916).
- Evacuarea poziţiilor defensive şi desfăşurarea ofensivei în Transilvania: pasul
Ghimeş, Praid, Sovata, Corod, Siclod (toamna anului 1916).
- Retragerea din Transilvania şi luptele de apărare a frontierelor: Piscul Dobrului,
Vârful Cernica, Poiana Uzului, Muntele Lapoş, Brezoiul (1 octombrie-12 decembrie 1916).
- Apărarea aliniamentelor defensive de pe văile Oituzului, Caşinului şi Suşiţei
(12 decembrie 1916-6 ianuarie 1917).
553
554
555
Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.136.
556
Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914.
557
Ibidem, p. 917.
558
559
Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară, p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916-
1919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5.
560
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 29 Infanterie, dosar f.n., 1944, crt. 3006, , f. 1, 85.
561
Ibidem, dosar nr. 12/1930, crt. 978, f.42.
562
Ibidem, f.47.
563
Ibidem, f. 48-49.
293
- Ofensiva şi defensiva din vara anului 1917: Măgura Caşinului, Vârful Războiului şi
Sticlăria.
- Dislocarea în Bucovina şi activitatea din zona Cernăuţi (1919-1923).
- A doua dislocare în Bucovina şi organizarea sectoarelor defensive: - Budeşti –
Văscăuţi şi Ispas – Vişniţa (10 septembrie – 6 octombrie 1939);
- Storojineţ – Adâncata (6 octombrie 1939 – 4 aprilie 1940);
- Ostriţa – Cernăuţi – Horecea (4 aprilie – 28 iunie 1940).
- Evacuarea Bucovinei cedată URSS-ului şi organizarea unui aliniament defensiv pe
noua frontieră: Secătura – Creasta Obcina – Voroneţ (28 iunie – 9 septembrie 1940).
- Participarea la realizarea fortificaţiilor din zona: Târgu Ocna – Bâra (9 septembrie
1940 – 5 iunie 1941).
- Intervenţia, prin intermediul unor subunităţi, în Bucureşti pentru înăbuşirea rebeliunii
legionare (ianuarie 1941).
- Apărarea frontierei de pe Prut în sectorul: Româneşti – Santa Maria (5 iunie – 2 iulie
1941).
- Luptele purtate pentru eliberarea Bucovinei: Moara Domnească, Obreja, Răut,
Văscăuţi, Rezina, malul drept al Nistrului (2-23 iulie 1941).
- Campania din Transnistria şi luptele duse pentru ocuparea Odesei: Bicloci (traversarea
Nistrului), Tarascova, Rabniţa, Mokra, Dabova, Baranova (23 iulie – 19 august 1941); în
continuare: Freudenthal, Dalnic, Lenintal, Tătarca (19 august – 30 septembrie 1941).
- A doua dislocare în Transnistria, pentru: „…menţinerea ordinii contra partizanilor
(23 februarie – 25 aprilie 1944).
- Organizarea şi apărarea, în nordul Moldovei, aliniamentului Poeni – Lela – Valea
Albă – Dealul Curăturile (25 aprilie – 23 august 1944).
- Participarea la luptele pentru eliberarea teritoriului naţional (23 august – octombrie
1944).
Fondul cuprinde documente referitoare la pregătirea şi predarea arhivei istorice la
Depozitul de Arhivă al Corpului 4 Armată, la 14 decembrie 1943564, precum şi la primirea arhivei
Comandamentului Infanteriei Diviziei a 8-a pe perioada anilor 1942-1943565. De asemenea,
reamintim şi documentele referitoare la predarea arhivei unităţii Regimentului 3 Infanterie566.
În cadrul bibliotecii Centrului, fondul deţine:
- Registre istorice pentru perioada anilor 1914 – 1915 şi 1941 – 1943, inventariate la
nr. 802 şi 803.
- Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1920, 1918-1921 şi 1939-1941,
inventariate la nr. 835-837.
Fondul a fost ordonat conform schemei cronologic-structural. Documentele ce compun
fondul au o stare de conservare bună, iar prin conţinutul lor îi conferă importanţă istorică şi
practică.
564
Ibidem, dosar nr. 35/1943, crt. 2847, f. 58, 89.
565
Ibidem, dosar nr. 12, 1943, crt. 2850, f.23-30.
566
Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 3006, f.1; dosar f.n., 1944, crt. 3010, f.2.
294
REGIMENTUL NR.30 DE DOROBANŢI MUSCEL
În garnizoana Constanţa, la 5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Tulcea-

Constanţa nr. 30567. El a avut primul batalion în Constanţa, iar al doilea în Tulcea. Cele două
judeţe au constituit baza ariei de recrutare pentru fiecare din batalioanele dislocate în reşedinţele
respective de judeţ568. Existenţa acestei unităţi a fost de scurtă durată, desfiinţându-se la 8 mai
1880569. O altă unitate, cu acelaşi număr de ordine, dar cu o altă arie de recrutare, a fost înfiinţată
la 1 iunie 1880. Aceasta a fost Regimentul de Dorobanţi Muscel nr. 30570. Garnizoana statului
major şi a primului batalion cu schimbul i-a fost stabilită la Câmpulung-Muscel. Batalionul cu
schimbul, cu numărul secund, a fost organizat la Ştefăneşti571. Regimentul a avut ca bază de
recrutare aria judeţului Muscel. La 15 aprilie 1889 batalionul secund a fost dislocat la Târgu-
Dealului, iar denumirea unităţii a devenit Regimentul nr. 30 de Dorobanţi572.
Prin desfiinţarea regimentelor de linie, unitatea a primit în compunere un batalion
permanent. Acesta a fost dislocat la Bucureşti şi i-a fost atribuit numărul unu573.
Cele două batalioane cu schimbul au primit următoarele două numere de ordine şi şi-au păstrat
dislocarea.
Aceste modificări au avut loc la data de 1 iulie 1891, dată de la care unitatea s-a numit:
Regimentul Muscel nr. 30574. La 7 octombrie 1899 batalionul secund a fost transformat în
permanent. Cele două batalioane permanente erau dislocate în Câmpulung Muscel, iar al treilea cu
schimbul a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu575. Şi acest ultim batalion, la data de
1 aprilie 1908, a devenit permanent şi încazarmat la reşedinţa regimentului576. Evoluţia istorică a
unităţii, de la această dată, îşi găseşte reflectarea în documentele propriului fond arhivistic.
Consemnăm numai schimbarea denumirii unităţii în: Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, la
23 mai 1932577.
Regimentul a fost desfiinţat la 15 iunie 1946, dată de la care a predat:
„…drapelul…arhiva şi gestiunile materiale Regimentului 5 Infanterie Voluntari578.
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, depozitarul fondului,
consemnează în evidenţele acestuia un număr de 1623 unităţi arhivistice, care acoperă documentar
perioada anilor 1914 – 1946. tipologia documentelor existente în fond, precum şi problematicile
acestora sunt comune regimentelor de infanterie. Vom individualiza în continuare problematicile
care imprimă specificitatea acestui fond arhivistic:
- Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în cadrul Grupului de
acoperire Bran (1915 – 1916).
- Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Tohanu Vechi, Ghimbav, Codlea (august –
septembrie 1916).
- Luptele defensive pentru apărarea frontierelor şi drumului spre Moldova: Cincu
Mare, Făgăraş, Muntele Bratocea (septembrie – decembrie 1916).
567
568
Ibidem.
569
Ibidem, nr. 15 din 10 iunie 1880, p. 434.
570
Ibidem.
571
Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p.5.
572
573
574
Ibidem, p.914.
575
576
Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 -
1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934, p.5.
577
„Monitorul oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445.
578
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, dosar f.n., vol.1, 1946, crt.7, f.159-164.
295
- Reorganizarea regimentului şi executarea de lucrări defensive în Moldova (ianuarie

– iulie 1917).
- Ofensiva şi defensiva din Moldova: Mărăşti, Răcoasa, Valea Sării, Dealul Porcului
(iulie 1917-ianuarie 1918).
- Dislocarea şi activitatea desfăşurată în Basarabia, în două etape distincte:
a) 1918 – 1919 în zonele Movileni, Şoldana Crasna, Curteni.
b) 1920 – 1922 la Chişinău, ca rezervă a „Grupului General Popovici”.
- Participarea la înăbuşirea rebeliunii legionare din ianuarie 1941.
- Ofensiva din Basarabia şi Transnistria: Hut, Temuş, Oktiabri (iulie – noiembrie 1941).
- Defensiva din nordul Moldovei (aprilie – august 1944).
- Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare (august – octombrie 1944).
- Ofensiva din Ungaria: Alsö, Kasmark, Rasony, Csobod, Szabo (octombrie –
decembrie 1944).
- Campania din Cehoslovacia: Nem Pravda, Tuyina, Cicimani, Zliacov, Banska
Bistriţa, Bello (decembrie 1944 – mai 1945).
Fondul deţine în cadrul său copii ale registrelor istorice pentru perioada anilor: 1914 -
1921579. La ordonarea materialului documentar s-a avut în vedere sistemul:cronologic-structural. În
cadrul fondului sunt documente referitoare la predarea arhivei proprii:
a) pe anii 1935 – 1937 la Depozitul Regional de Arhivă al Comandamentului 1
Teritorial580;
b) pe anii 1939 – 1941 la Depozitul de Arhivă de la Curtea de Argeş581;
c) întreaga arhivă existentă asupra unităţii la data desfiinţării Regimentului 5 Infanterie
Voluntari582.
Materialul documentar ce constituie acest fond arhivistic are o stare de conservare bună.
El asigură, prin conţinutul înmagazinat, importanţa istorică şi practică a acestui fond.
579
Ibidem, dosar f.n./1914, crt. 2B, dosar f.n./1916, crt. 20, dosar f.n./1918, crt. 54.
580
581
Ibidem, dosar nr.3/1941, crt. 1143,
582
Ibidem, dosar f.n. vol.1/1946, crt. 7, f.159 – 164.
296
Regimentul 31 Dorobanţi a luat fiinţă în garnizoana Calafat la data de 01 aprilie 1883

prin Înaltul Decret nr. 1057 dintr-un nucleu format din două companii primite de la Regimentul 1
Dorobanţi583. Funcţionează sub această denumire până în anul 1891, când prin Înaltul Decret
nr. 2329 publicat în Monitorul Oastei nr. 28 din 13 iulie 1891 pentru a se stabili o corelaţie între
tradiţiile regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, unitatea a fost numită –
Regimentul Calafat nr. 31584. Decretul nr. 1778 din 23 mai 1932 prevedea schimbarea denumirii
Regimentului Calafat nr. 31 în Regimentul nr. 31 de dorobanţi Calafat585.
Prin Înaltul Decret nr. 1661 din 09 august 1947 a fost stabilit noul cadrul al armatei.
Instrucţiunile speciale nr. 41900 din 15 august 1947 ale Marelui Stat Major, Secţia 1
stabileau şi organizarea Diviziei 2 Infanterie, în subordinea căreia se afla şi Regimentul 31
Dorobanţi, care la această dată este înscris cu denumirea de Regimentul 31 Infanterie. Prin acelaşi
normativ regimentului i-a fost stabilită noua garnizoană la Târgu-Jiu586. Cu începere de la
15 octombrie 1949, unitatea a fost dislocată în garnizoana Turnu-Severin cu excepţia unui batalion
care a fost dislocat în Calafat.
La 01 decembrie 1951 odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a marilor unităţi,
unităţi şi formaţiuni militare, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531, Regimentul 31
Infanterie şi-a schimbat denumirea în Regimentul 195 Infanterie587.
Regimentul 31 Dorobanţi a cunoscut botezul focului în războiul din 1913, din Bulgaria.
Avangardă a Diviziei 1 Infanterie, unitatea a trecut Dunărea pe la Bechet participând efectiv la
operaţiunile militare. În războiul de reîntregire a neamului, Regimentul 31 Dorobanţi a participat
pe fronturile Cerna, Valea Jiului la ofensiva Mărăşti şi la luptele din zona Slănic-Târgu-Ocna. În
campania din 1916, unitatea a susţinut lupte grele la: Ţânţăreni, Filiaşi, Slatina şi Costeşti. Din
Regimentul 31 Dorobanţi au rămas pe frontul Cernei, companiile 6 şi 12 care au intrat în
compunerea Detaşamentului Colonel Tăutu. Regimentul a cunoscut momente deosebit de grele în
luna noiembrie 1916. După susţinerea luptelor de la Orşova, la Gura Oltului, unitatea a ajuns la
Izbiceni, unde a găsit podul rupt. Înconjurată din toate părţile de inamic, nemaiavând muniţii şi
hrană, foarte puţini oameni ca număr au trebuit să se predea inamicului. Înainte de a lua această
hotărâre comandantul regimentului înconjurat de garda drapelului au ars drapelul, iar vulturul l-au
aruncat în Olt, pentru a nu cădea în mâna inamicului. De la data de 23 noiembrie 1916
Regimentul 31 Dorobanţi nu a avut drapelul până la 10 mai 1927, când prin ordinul Corpului 1
armată nr. 8573/1927, i-a fost atribuit drapelul fostului Regiment 41/71 Infanterie. Greutăţile prin
care a trecut unitatea au dus la decimarea sa. Oamenii rămaşi au fost încredinţaţi Regimentului 4
Dorobanţi. La 12 februarie 1917 Divizia 1 Infanterie a dat ordin ca regimentul să funcţioneze de
sine stătător. Din februarie şi până în iulie 1917 a ocupat diferite sectoare pe frontul Suşiţei, fiind
apoi trimis pe frontul de la Mărăşti. A înregistrat succese deosebite în luptele de pe Dealul
Răchitosul Mare şi Mic, reuşind să ocupe Soveja şi Negrileşti. În urma luptelor ce au fost susţinute
pentru respingerea inamicului pe Valea – Mâncinului, şi la Sticlărie, regimentul a fost pentru a
doua oară decimat. Efectivele rămase au luat parte la 27 august 1917 la luptele de la Cireşoaia-
Bacău. Din august şi până în noiembrie 1918 regimentul a apărat porţile Moldovei. După
încheierea păcii de la Bucureşti s-a retras în garnizoana Homocea de pe Valea-Siretului, unde şi-a
583
„Monitorul Oastei” nr. 19 din 09.04.1883, Partea Oficială, p.336 şi nr. 31 din 20.05.1883, Partea Oficială, p. 690.
584
„Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p.913.
585
„Monitorul Oficial” nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445.
586
C.S.P.A.M.I., Fond Divizia a 2-a Infanterie, crt.4327, filele 1 -5.
587
Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7/1951, filele 118 şi 125.
297
desfăşurat activitatea până în luna februarie 1919, când s-a înapoiat în garnizoana Calafat.
La 11 iunie 1919 în urma decretării mobilizării unitatea s-a deplasat în zona Debreţin făcând parte
din grupa de manevră a Generalului Moşoiu. În urma luptelor susţinute a reuşit să pătrundă în
capitala Ungariei, unde a staţionat până la 21 septembrie 1919. De la această dată a fost deplasat în
zona Ardealului, apoi la Iaşi pentru a menţine ordinea în timpul alegerilor. Regimentul nr. 31 de
Dorobanţi Calafat, s-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă în luna decembrie 1919. Conform
Ordinului Marelui Stat Major nr. 5882 în luna septembrie 1920, regimentul a fost mutat la
Timişoara. Şi-a desfăşurat activitatea în această garnizoană până la 01 noiembrie 1923, când a
revenit la Calafat. Regimentul nr. 31 de Dorobanţi Calafat în timpul acţiunilor militare a mobilizat
şi rezerva sa, Regimentul 71 Infanterie. Pentru faptele sale de arme săvârşite în războiul din 1913
şi în timpul Primului Război Mondial a fost decorat cu medalia „Avântul Ţării” – 1913, Ordinul
„Steaua României! În grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară, Crucea Comemorativă a
Războiului 1916 – 1918, cu baretele Cerna, Carpaţi, Mărăşeşti şi Târgu-Ocna.
Între anii 1920-1939 regimentul şi-a desfăşurat activitatea în garnizoana Calafat urmărind
încorporarea şi instrucţia recruţilor, concentrarea pentru instrucţie a rezerviştilor, reciclarea
ofiţerilor şi subofiţerilor prin şcolile organizate pe garnizoana, desfăşurarea aplicaţiilor, dotarea
materială a unităţii şi starea de sănătate a trupei. Conform Ordinului Marelui Stat Major transmis
la 05.09.1939 prin Divizia a 2-a Infanterie, regimentul şi-a concentrat întreg efectivul. Garnizoana
de mobilizare a fost stabilită la Băileşti, localitate ce a devenit garnizoana părţii sedentare a
regimentului. În intervalul 06 septembrie 1939 – 31 octombrie 1940 partea activă a unităţii a
staţionat în trei zone de concentrare; zona Bolghiş, judeţul Sălaj, comunele Vulturul, Moreni şi
Fundeni, judeţul Covurlui şi în localităţile Ruginoasa şi Târgu-Frumos.
În ziua de 03 septembrie 1941 prin Ordinul Diviziei a 2-a Infanterie, regimentul a fost
mobilizat în vederea plecării pe front. Împreună cu unităţile din subordinea eşalonului superior a
acţionat în sectorul Ghiliacovo – Dacinaia – Kobacenca urmărind distrugerea ultimelor rezistenţe
pentru ocuparea Odessei. Începând cu luna noiembrie misiunea sa a constat în asigurarea
siguranţei dintre Bug şi Nipru. A participat activ la tragedia de la Cotu - Donului. S-a înapoiat în
ţară în luna aprilie 1943. În luptele din zona Ardealului, în subordinea Diviziei 21 Infanterie a
acţionat la Sud de Mureş, în zona Lăscud-Giuluş şi pe direcţia Turda-Cojocna Vest, Jibou-Carei.
Pe teritoriul Ungariei s-a aflat în dispozitivul de apărare al Armatei a IV-a Române, pe
râul Tisa între Dombrad şi Altman şi de-a lungul Văii Hernadului. Lupte pline de succes au
desfăşurat şi în Cehoslovacia pe direcţia Jablanov – Roznava, apoi în munţii Metalici şi Tatra
Mare, precum şi între râurile Vah şi Morava.
Regimentul 31 Infanterie deşi înfiinţat în anul 1883 deţine arhivă în cadrul Centrului de
Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, începând cu anul 1909, un singur dosar cuprinzând
state nominale de plata soldei, pe anii 1911 – 1913 de asemenea există câte un dosar cu acelaşi
specific. În urma efectuării operaţiilor de prelucrare ştiinţifică a fondului său de arhivă a fost
întocmit un inventar permanent, ce cuprinde dosarele şi registrele create până în anul 1951,
precum şi un număr de unităţi de păstrare, create în urma reînfiinţării sale în anul 1959 însumând
2658 dosare şi registre.
Arhiva creată în perioada Primului Război Mondial deţine un număr mic de dosare,
explicat prin momentele tragice prin care a trecut unitatea.
Pentru imaginea activităţii Regimentului 31 Dorobanţi în fond există; un scurt istoric al
unităţii pe anii 1873 – 1923, jurnale de operaţii pe perioadele 12 iulie 1916 – 21 martie 1920;
12 februarie 1917-06 septembrie 1917; 06 mai 1919 – 31 decembrie 1919. Rapoarte şi ordine
operative sunt puţine. Pentru pierderile în efective au fost întocmite tabele nominale cu ofiţerii,
subofiţerii şi soldaţii morţi, răniţi şi dispăruţi.
De o importanţă deosebită sunt registrele care nominalizează rezerviştii ce au luat parte la
războiul de reîntregire şi cu cei ce au fost decoraţi pentru fapte de arme.
298
Raportul întocmit pentru decorarea drapelului, face cunoscute actele de vitejie de care a
dat dovadă regimentul.
În sprijinul întocmirii istoricului unităţii vin şi tabelele nominale cu comandanţii pe
perioada 1885 – 1915, cu evidenţa luptelor la care şi-a adus aportul unitatea în Primul Război –
Mondial şi cu nominalizarea medaliilor şi brevetelor cu care a fost încununat drapelul său.
Anul de început al celui de-al Doilea Război Mondial 1941 este lipsit de documente
operative şi cuprinde ordine de chemare la concentrare a rezerviştilor, tabele nominale cu oamenii
morţi şi răniţi şi un jurnal de operaţii pe perioada 22 iunie 1941 – 30 aprilie 1942.
Anii 1942 – 1945, au o cantitate mai mare de documente concretizată în ordine de
operaţii, rapoarte operative, dări de seamă, schiţe, planuri în legătură cu activitatea operativă a
regimentului alături de care există tabelele nominale cu oamenii morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi.
De o importanţă deosebită sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade; 22.06.1941 –
30.04.1942; 01.10.1942 – 11.04.1943; 16.04.1943 – 31.12.1943.
299
În jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 12 din 19 martie 1883, se aproba sub rezerva
sancţionării ulterioare a Majestăţii sale Regelui înfiinţarea Regimentului 32 Dorobanţi.
Înaltul Decret 1057 din 01 aprilie 1883 consfinţea înfiinţarea acestei unităţi în garnizoana
Brăila588. Un an mai târziu la 10 mai 1884 regimentul a primit drapelul de luptă. Prin Înaltul
Decret Regal nr. 556 din 17 martie 1889, comandamentul Diviziei 5 Infanterie a fost dislocat la
Buzău. Regimentul 32 Dorobanţi subordonat acestui eşalon şi-a stabilit reşedinţa la Mizil, având
ca teritoriu o parte din judeţul Prahova şi o parte din judeţul Buzău589. Pentru a perpetua în
memoria trupelor amintirea faptelor strălucite ale istoriei patriei sau numele eroilor care le-au
înfăptuit Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 stabilea noua denumire a unităţii – Regimentul
“Mircea” nr. 32590. La 21 octombrie 1893 conform Ordinului Corpului 3 Armată numărul 15384
unitatea a fost dislocată în garnizoana Ploieşti591.
A funcţionat sub această denumire până în anul 1932, când pe baza Înaltului Decret Regal
nr. 1778 din 23 mai 1932 Regimentul “Mircea” nr. 32 a primit denumirea Regimentul nr. 32 de
Dorobanţi “Mircea”592.
Regimentul şi-a încetat activitatea la 01 noiembrie 1944 în conformitate cu prevederile
Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200. Personalul şi zestrea materială au fost
predate Regimentului 34 Infanterie593. În războiul din Bulgaria din 1913, deşi a fost mobilizat şi
s-a deplasat pe teritoriul acesteia nu a fost implicat în operaţii militare.
Starea de război dintre România şi Puterile Centrale care s-a declanşat în noaptea de
14 spre 15 august 1916, a determinat necesitatea mobilizării întregii armate. În subordinea Diviziei 5
Infanterie, în campania din 1916 regimentul s-a distins în mod deosebit în luptele din zona
muntelui Mateiaş. În registrul istoric al acestei brave unităţi se consemna: “Neschimbaţi de pe
poziţie măcar o oră, timp de patruzeci de zile stând veşnic la pândă în tranşee, uzi de ploaie,
obosiţi, cu nervii sleiţi din cauza bombardamentului continuu al artileriei inamice suferind frigul
nopţilor de octombrie şi noiembrie care le pătrundeau până la oase. Toate acestea la un loc fac să
nu se uite niciodată atât de mare sacrificiu, atâta răbdare şi patriotism. Pe Mateiaş, a curs mult
sânge şi s-a revărsat multă sudoare, nimeni nu s-a clintit însă de locul său, ofiţeri sau soldaţi”.
În crâncena bătălie de la Mărăşeşti din vara anului 1917, Regimentul 32 Dorobanţi, şi-a
adus o contribuţie deosebită recunoscută prin decorarea drapelului cu Ordinul “Mihai Viteazul”
cls. a 3-a. “Pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa acestui
glorios regiment pe poziţiunile de la Străjescu, Moara Roşie şi Valea Jugastrului între 24 iulie
şi 3 august 1917. Deşi cu pierderi mari au rezistat pe poziţie, ţinând pe loc numeroase trupe
germane ce-i atacau fără întrerupere şi au găsit încă energia de a mai pronunţa două atacuri
legendare asupra Moarei Roşii din zilele de 28 şi 29 iulie 1917”. În perioada 8 martie 1918-
19 noiembrie 1921, regimentul a fost dislocat în Basarabia. Pentru aportul la operaţiile militare în
primul război mondial pe lângă Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a primit prin Înaltul Decret nr. 1171,
regimentul a mai fost recompensat cu medalia “Victoria a marelui război” pentru civilizaţie 1916-
1918 şi “Crucea Comemorativă” a războiului din anul 1916-1918. Până în anul 1939 regimentul
nu şi-a părăsit garnizoana de reşedinţă. Cu începere de la 18 septembrie 1939 s-a deplasat spre
zona de concentrare stabilită în Nordul Moldovei – Miorcani, Slobozia, Horodiştea.
588
“Monitorul Oastei”, nr. 19 din 09.04.1883. Partea Oficială, p. 336.
589
“Monitorul Oastei”, nr. 13 din 17.03.1889. partea oficială, p. 119.
590
Albumul Armatei Române, fila 71.
591
Ibidem.
592
“Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445.
593
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.), Regimentul 32 Infanterie,
dosar nr. 1/1944, crt. 901, fila 316.
300
La 22 iunie 1941, întreaga Armată Română era mobilizată pentru a intra în marea
conflagraţie a secolului XX, în baza Înaltului Decret nr. 1798. Regimentul 32 Dorobanţi la 5 iulie
1941 a reuşit să treacă Prutul.
Înscrie fapte de vitejie în luptele de la Mândreşti, la Orhei, la Vigoda, Dalnic şi Odessa.
A revenit în ţară la 11 noiembrie 1941.
În luna august 1942, regimentul a plecat pentru a doua oară pe zona de operaţii
participând la luptele din zona Mariopol şi la Cotu Donului, unde a suferit pierderi foarte mari.
Ulterior, alături de celelalte unităţi componente ale Diviziei 5 Infanterie, Regimentul 32 Dorobanţi
a asigurat ordinea şi paza în Transnistria. A revenit în ţară la 27 mai 1944.
În timpul evenimentelor din perioada 23 august 1944-31 august 1944, unitatea a acţionat
în zona Ploieşti – Vălenii de Munte. Începând cu 1 septembrie până la sfârşitul lunii sarcina sa a
fost aceea de a interzice o eventuală trecere la Nord de Dunăre a forţelor germane aflate în Balcani
şi de a asigura ordinea internă în judeţul Caraş. În deplasarea sa pe direcţia Orşova – Caransebeş –
Timişoara a purtat lupte grele cu trupe răzleţe ale armatei germane.
În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare general Radu Rosetti,
Regimentul 32 Infanterie deţine arhivă pe anii 1905-1944 şi 1949-1951.
Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 se explică prin reînfiinţarea unităţii în această
perioadă.
Ordonarea arhivei fondului creat de Regimentul 31 Infanterie, a fost făcută conform
schemei cronologic-structurale. Dosarele create în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au
fost ordonate, conform organizării unităţii pe timp de război, respectiv pe parte activă şi parte
sedentară. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului a fost întocmit un inventar definitiv şi notele
istorice asupra creatorului fondului şi a fondului de arhivă, ce cuprinde datele esenţiale ale
existenţei şi organizării sale. Problematica documentelor create de Regimentul 32 Infanterie, este
asemănătoare cu problematica cu care se confruntau toate unităţile din arma “infanterie”.
Semnalăm din categoria documentelor importante specifice fondului: tabele nominale cu
rezerviştii care au luptat în campania din 1877-1878, cu cadrele militare şi militarii în termen
decedaţi în timpul primului război mondial şi cu nominalizarea decoraţiilor primite de regiment
pentru participarea sa la operaţiile militare dintre anii 1916-1918.
În arhiva anului 1915 se găsesc ordine şi dări de seamă cu privire la lucrările de
fortificaţii executate de regiment în zona Mâneciu –Ungureni.
Au fost întocmite de-a lungul existenţei sale rezumate ale istoricului regimentului în
campania din 1916-1917, jurnalul de operaţii pe anul 1913 şi jurnalele de operaţii ale unor
batalioane şi companii cu acţiunile desfăşurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În fondul documentar întâlnim şi istoricul Cercului Militar Ploieşti (28 noiembrie 1929-30 aprilie
1930), precum şi Planul de apărare antiaeriană al garnizoanei Slănic (1936-1938). Mărturie a
participării unităţii la viaţa socială în fondul documentar se găsesc şi ordine, rapoarte, dări de
seamă referitoare la intervenţia subunităţilor regimentului la răscoalele ţărăneşti din 1907, din
judeţul Prahova.
În fondul de arhivă există şi situaţii cu evidenţa depozitelor şi întreprinderilor din judeţul
Prahova.
La biblioteca unităţii există un registru istoric al Regimentului 32 Infanterie, pe perioada
01 august 1914-15 august 1916.
301
În baza legii bugetare pe anul financiar 1884-1885, a fost emisă Decizia Ministerială
nr. 18 prin care au fost înfiinţate şi reorganizate unităţi ale Armatei Române. În Dobrogea la
această dată a fost creat Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea”, la Constanţa, având în compunere
patru companii594.
Prin Înaltul Decret nr. 472 emis la 10 martie 1887, Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea”
şi-a schimbat denumirea în Regimentul 33 Dorobanţi cu reşedinţa la Tulcea595.
La 11 iulie 1891, pe baza Înaltului Decret nr.2329 regimentul şi-a păstrat numărul primit
la înfiinţare, la care s-a adăugat numele districtului de recrutare “Dobrogea”, unitatea primind
numele de Regimentul Dobrogea nr. 33596.
Îşi desfăşoară activitatea sub această denumire până în anul 1932, când prin Înaltul Decret
nr. 1778 din 23 mai 1932, Regimentul Tulcea nr. 33, a devenit Regimentul 33 Dorobanţi Tulcea597.
La 19 august 1945, în conformitate cu Ordinul nr. 57282 al Marelui Stat Major, Divizia 10
Infanterie şi implicit unităţile subordonate au fost desfiinţate. Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în
compunerea Brigăzii 1 Care Luptă cu garnizoana de reşedinţă Târgovişte598.
În războiul din 1913 din Bulgaria, Regimentul 33 Dorobanţi şi-a mobilizat efectivele şi a
participat la luptele de la Turtucaia, Dobrici şi Balcic. Declanşarea primului război mondial a găsit
regimentul dislocat la Mogoşoaia, judeţul Ilfov. Împreună cu rezerva sa, Regimentul 73 Infanterie
la 15 august 1916 au format Brigada 20 Infanterie. A participat cu succes alături de celelalte unităţi
ale Diviziei 10 Infanterie la acţiunea de forţare a Dunării, operaţiunea Flămânda declanşată la
18 septembrie 1916. La sfârşitul lunii septembrie 1916 regimentul a primit ordinul de a-şi dirija
efectivele pe Valea Prahovei. În luptele purtate în zona muntelui Clăbucet a suferit pierderi foarte
mari. În urma dezastrului suferit unitatea a fost retrasă de pe front şi trimisă pentru refacere la
Ploieşti.
S-a remarcat în bătălia de la Mărăşeşti, reuşind să cucerească şi să menţină poziţia dintre
movila Chicera şi Panciu. Ca răsplată pentru bravura cu care a luptat drapelul regimentului a fost
decorat de regale Ferdinand la 27 martie 1918, cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a. În raportul
special al Diviziei 10 Infanterie, pentru decorarea drapelului unităţii se menţiona: “Niciunul din
atacurile inamicului n-au putut reuşi din cauza bărbăţiei, tenacităţii şi bravurii Regimentului 33
Dorobanţi”. Conform ordinului Marelui Cartier General nr. 485 din 30 mai 1918, Divizia 10
Infanterie cu unităţile din subordine a fost dislocată în Basarabia pentru asigurarea pazei în zona
Bolgrad – Ismail – Chilia .
În luna mai 1919, Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în subordinea Grupului general
Popovici şi a fost dislocat la Chişinău. O lună mai târziu urmare a Ordinului de operaţii nr. 1296 al
grupului general Popovici, unitatea a fost dislocată în zona Akerman cuprinsă între Olăneşti şi
Bugaz. La 1 decembrie 1919 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 5383, regimentul s-a
înapoiat în garnizoana Tulcea, mai puţin Batalionul 3, care a rămas în Cadrilater, la Bazargic.
În anul 1922, regimentul a revenit în Basarabia, la Orhei în conformitate cu prevederile
Ordinului Marelui Stat Major nr. 166/1922, în Tulcea rămânând să fiinţeze compania depozit.
Efectivul regimentului a revenit în garnizoana de reşedinţă, în anul 1925.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941 a impus
necesitatea mobilizării întregii armate prin Înaltul Decret nr.1798. Primele fapte de arme săvârşite
de Regiment au fost înscrise în luptele purtate în Delta Dunării. La data de 7 septembrie 1941,
594
C.S.P.A.M.I., “Monitorul Oastei”, nr.22 din 08.05.1884, Partea Oficială, p 335, p 400.
595
“Monitorul Oastei”, nr. 7 din 10.03.1887, Partea Regulamentară, p 107.
596
“Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p 913.
597
“Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445.
598
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 5 Infanterie, dosar 9, crt. 2040, fila 165.
302
unitatea a primit ordinul de a intra în subordinea Diviziei 8 Infanterie. Participă la luptele de la

Dalnic, Tătarca, Odessa, se încununează de glorie în luptele de la Kerci şi în grelele bătălii de la
Capul de pod Kuban. A revenit în ţară în luna octombrie 1943. În timpul acestor acţiuni militare,
unitatea tulceană a luptat şi sub comanda Diviziei 79 germane şi a Corpului 44 armată german.
Regimentul 33 Dorobanţi a fost primul regiment din Armata Română, care a fost citat
nominal în comunicatul Înaltului Comandament al Forţelor Armatei Germane şi al doilea regiment
din Armata Română pe care mareşalul Antonescu l-a citat prin ordin de zi pe armată, decorându-i
drapelul cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 2-a. În perioada 23 august 1944-31 august 1944,
regimentul a acţionat în zona Tulcea, Măcin şi Isaccea.
Pentru siguranţa şi paza zonei petrolifere Prahova –Dâmboviţa, la 10 septembrie 1944 a
fost dislocată Divizia 10 Infanterie, care a luat denumirea de Comandamentul Zonei Petrolifere,
general Trestioreanu, iar Regimentul 33 Infanterie, Detaşamentul 33 Infanterie. Conform
Ordinului nr. 22284 din 16 noiembrie 1944 al Diviziei 10 Infanterie, Regimentul 33 Dorobanţi a
primit Ordinul pentru a se deplasa pe front. Efectivul său a preluat şi efectivele regimentelor 21 şi
115 infanterie, cu care s-a contopit. A participat la toate marile bătălii de pe teritoriul
Cehoslovaciei. Regimentul 33 Dorobanţi, deţine ca instrument de evidenţă un inventar permanent
cu un număr de 1436 dosare şi registre.
Ordonarea arhivei sale a fost făcută conform schemei cronologic structurale. Dosarele
create în cel de-al Doilea Război Mondial au fost ordonate conform organizării unităţii la acea
dată, respectiv pe partea activă şi partea sedentară, respectând aceeaşi schemă.
Inventarul cuprinde unităţile de păstrare create între anii 1911-1945; 1949-1951 şi 1959,
însumând un număr de 1436 dosare şi registre. Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 şi 1959 se
explică prin reînfiinţarea unităţii în aceste perioade.
Arhiva primului război mondial are un număr mic de dosare. Pentru anii 1917-1918
semnalăm ordine de operaţii, directive, schiţe, rapoarte zilnice, rapoarte informative, planuri în
legătură cu participarea unităţii la primul război mondial. Aceste documente sunt întregite prin
existenţa unui extras din registrul istoric pe anii: 24.08.1916-01.01.1921.
Documentele din perioada interbelică sunt constituite din ordine de bătaie, dări de seamă,
directive, instrucţiuni, tabele, situaţii numerice referitoare la reorganizarea unităţii, desfăşurarea
instrucţiei, aplicaţiilor demonstrative, însumarea recruţilor, concentrarea rezerviştilor pentru
instrucţie.
Şi arhiva celui de-al Doilea Război Mondial este săracă în documente. Există însă
numeroase copii de pe jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 20.03.1939-01.11.1941;
16.10.1941-08.10.1942; 06.01.1942-03.09.1942; 04.09.1942-08.10.1942; 01.01.1943-01.04.1943;
01. – 31.03.1943; (01.05.1944-30.11.1944; 01.02.1944-01.03.1944; 01.05.1944-01.08.1944).
De asemenea, la biblioteca unităţii există registre istorice ale Regimentului 33 Infanterie,
pentru perioada 1916-1924 şi 01.08.1914-15.08.1916; 01.07. 1942-31.03.1943.
Relevante pentru acţiunile militare desfăşurate de regiment pe front sunt: memoriile,
ordinele de operaţii şi dările de seamă.
În arhiva unităţii se găsesc numeroase tabele nominale şi state nominale cu morţii şi
răniţii pe câmpul de luptă.
303
Regimentul 34 Infanterie s-a înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1548, pe ziua de 20 aprilie
1894, sub numele de Regimentul Constanţa nr. 34. Prin Decizia Ministerială nr. 40 s-a fixat
acestui regiment ca teritoriu, judeţul Constanţa, iar ca reşedinţă oraşul Constanţa. Regimentul a
fost organizat pe trei batalioane a patru companii, având două batalioane teritoriale şi un
batalion activ.
La data de 10 mai 1894, regele Carol a încredinţat drapelul comandantului regimentului599.
La 20 iunie 1913, pe baza Înaltului Decret nr. 4609 efectivul regimentului a fost
reorganizat pentru a participa la războiul din Bulgaria. Batalionul 1 care se afla în Caraomer, a
trecut frontiera spre Ciufut – Cuiuşu, unde plutonul de grăniceri a fost atacat şi făcuţi prizonieri.
Batalioanele II şi III au trecut frontiera şi au înaintat până la Casap, iar Batalionul 1 a
înaintat până la Ghelengic, unde a rămas până la încetarea ostilităţilor, asigurând siguranţa în
direcţia Bazargic.
Regimentul a intrat în Constanţa la 7 august 1913. Mobilizarea unităţii pentru participarea
la marele război de reîntregirea neamului a găsit regimentul în noaptea de 14/15 august 1916
instalat la Turtucaia cu misiunea de a veni în ajutorul trupelor care luptau în sectorul Antimova şi
Daidr. Între 24 august şi 3 septembrie 1916, a fost complet distrus în luptele de la Turtucaia. La
21 septembrie 1916, unitatea cu efectiv redus s-a înapoiat la Constanţa pentru refacere. Primind
oamenii rămaşi de la rezerva sa, Regimentul 74 Infanterie a purtat de la această dată denumirea:
Regimentul 34/74 Infanterie. Pentru eroismul de care a dat dovadă în timpul aprigelor lupte de la
Mărăşeşti, drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cl. a 3-a. Între anii
1918-1919 această unitate a avut ca misiune paza frontierei Nistrului cu posturi fixe la Vârtejeni şi
Sehatorca. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial la 22 iunie 1941 a găsit regimentul cu
întreg efectivul mobilizat. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie nr.30317 din 29 iunie 1941,
Regimentul 34 Infanterie, a intrat în compunerea Detaşamentului Litoral constituind
Subdetaşamentul Constanţa, cu misiunea de a apăra litoralul în zona cuprinsă între localităţile
Ovidiu şi Tuzla şi a interveni pentru apărarea aeroportului Constanţa şi a altor instituţii. O
subunitate a regimentului, compania 9 anticar a participat la luptele de la Odessa până în
noiembrie 1941, când s-a înapoiat de pe front. La 3 iulie 1942, prin Ordinul nr. 89855 din 03 iulie
1942, regimentul a fost concentrat în vederea plecării pe front.
Alături de celelalte unităţi militare ale Armatei Române, şi Regimentul 34 Infanterie a
suferit pierderi grele la Stalingrad, Cotu Donului, în Caucaz şi Crimeea. Ziua de 23 august 1944 a
găsit Regimentul 34 Infanterie în dispozitivul de apărarea litoralului, în zona Constanţa. În lunile
septembrie 1944-mai 1945, împreună cu unităţile din subordinea Diviziei 9 Infanterie, a participat
la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei. Pe teritoriul Ardealului s-a
distins în luptele de la Corneşti, Târnăveni, Dealul – Sângeorgiului şi Oarba de Mureş. Frontiera
româno-ungară a fost trecută de regiment pe data de 18 decembrie 1944. De la această dată şi până
la 9 mai 1945, a participat la cele mai însemnate bătălii pentru înfrângerea Germaniei.
Conform Ordinului Marelui Stat Major nr.41800 din 10.08.1947, Divizia 9 Infanterie ca
urmare a reorganizării armatei a fost desfiinţată, Regimentul 34 Infanterie intrând de la această
dată în compunerea Diviziei 1 Gardă. A continuat să funcţioneze la Constanţa şi cu un batalion
la Tulcea600 .
La 3 martie 1948, pe baza Ordinului Marelui Stat Major nr.540192 unitatea a fost
dislocată la Medgidia601.
599
C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registru istoric pe perioada 1894/1930, crt.809, fila 1.
600
Fond Regimentul 34 Infanterie, dosar 3/1, crt. 1269, filele 10 şi 26.
601
Ibidem, dosar 32, crt. 1421, fila 10.
304
Regimentul 34 Infanterie a funcţionat până în anul 1951. La 29 noiembrie 1951 intrând în

vigoare noua numerotare a unităţilor, în conformitate cu Ordinul Regiunii a 2-a militare
nr.0027715, Regimentul 34 Infanterie a devenit Regimentul 219 Infanterie602.
În urma prelucrării ştiinţifice a fondului creat de Regimentul 34 Infanterie, a fost întocmit
un inventar definitiv cuprinzând arhivă pe anii 1906, 1908, 1912, 1913-1951, însumând un număr
de 1696, dosare şi registre.
Arhiva creată în primul război mondial deţine un număr mic de dosare. Anii 1916 şi 1917
legat de tragedia de la Turtucaia şi bătălia de la Mărăşeşti, deţine situaţii numerice şi procese
verbale cu pierderile materiale şi umane suferite de regiment.
Anii 1917-1918, sunt reprezentaţi prin buletine zilnice, ordine de operaţii, planuri
operative şi schiţe în legătură cu desfăşurarea luptelor.
Un document deosebit pentru acest segment de arhivă, este darea de seamă asupra
activităţii Căminului de copii orfani înfiinţat în cadrul regimentului, la care se adaugă memoriile şi
declaraţiile ofiţerilor foşti prizonieri în Bulgaria.
Documentele pentru perioada interbelică sunt în număr mai mare şi tratează probleme din
viaţa unităţii asemănătoare tuturor regimentelor de infanterie.
Arhiva operativă în cel de-al Doilea Război Mondial este reprezentată prin ordine de
operaţii, rapoarte operative şi informative, dări de seamă, schiţe asupra participării unităţii la
marea conflagraţie a secolului XX.
Într-o cantitate mai mare sunt situaţiile cu morţi, răniţi şi dispăruţi ce explică numeroasele
dosare întocmite pentru invalizii sau urmaşii celor decedaţi.
La biblioteca unităţii, există două registre istorice ale Regimentului 34 Infanterie, pentru
perioadele 1894-1930; 23.08.1944-09.05.1945.
602
Ibidem, dos.1/A, crt. 1336, filele 76-77.
305
La 1 noiembrie 1898 prin Înaltul Decret nr.3044, s-a înfiinţat Regimentul 35 Infanterie în
subordinea Brigăzii 16 Infanterie, căruia i s-a fixat ca regiune de recrutare o parte din judeţul
Botoşani. A fost organizat pe două batalioane: batalionul 1 cu reşedinţa la Botoşani, iar batalionul
2 cu reşedinţa la Cristeşti603.
În anul 1900 s-a desfiinţat prin transformarea în două batalioane de vânători de munte
nr.7 şi nr.8 prin Înaltul Decret nr.1637 din 28 martie 1900604.
La 1 aprilie 1908 a fost reînfiinţat conform Înaltului Decret nr.985 din 31 martie 1908 în
subordinea Diviziei a 9-a Infanterie, cu reşedinţa în garnizoana Cernavodă – Regimentul îşi recruta
oamenii de pe raza Corpurilor 1 şi 2 Armată605.
Participarea sa la războiul din anul 1913 a fost apreciată prin decorarea drapelului cu
medalia “Avântul ţării”.
La 20 august 1916, regimentul era complet încadrat şi pregătit pentru a intra în marele
război de reîntregirea neamului. Zilele de 23 şi 24 august s-au soldat cu un adevărat dezastru în
luptele susţinute la Turtucaia. La începutul lunii septembrie 1916, resturile regimentului au plecat
la Călăraşi, unde a fuzionat cu efectivele rămase de la Regimentul 79 Infanterie, formând două
batalioane care au asigurat paza malului Dunării având sectorul cuprins între Feteşti şi Călăraşi. În
urma ordinelor primate la 30 octombrie, Regimentul “Matei Basarab” nr. 35, a plecat cu destinaţia
Valea-Jiului, luând parte la luptele de la Cărbuneşti, Jupâneşti, Bărbăteşti, Balş, Slatina, Streiul de
Sus şi de Jos. Batalionul 2 a luptat la Jupâneşti şi de acolo la Filiaş – Craiova, zonă în care întreg
batalionul a căzut prizonier.
După retragerea din Muntenia pentru refacerea regimentului 1 s-a stabilit garnizoana în
localitatea Scânteia, judeţul Vaslui, unde în luna ianuarie 1917 a fuzionat cu Regimentul 76
Infanterie. La 28 iulie 1917, unitatea a primit ordinul de a se deplasa în zona Mărăşeşti, ocupând
sectorul gară Mărăşeşti – Siretel. Victoriile obţinute la Mărăşeşti, Muncel şi Valea Zăbrăuţului sunt
mărturii şi ale vitejiei şi dăruirii ostaşilor Regimentului “Matei Basarab” nr.35. În luna decembrie
1917, regimentul a fost scos de pe poziţie şi trimis pentru dezarmarea ruşilor din judeţul Bacău. A
ocupat apoi sectoarele părăsite de aceştia între Valea –Domucului şi Bicazului, Coşula – Drăcşanei.
În luna martie 1918, când a început demobilizarea armatei, Regimentul “Matei Basarab”
nr.35 s-a despărţit de Regimentul 76 Infanterie.
Prin Ordinul Ministerului Apărării Naţionale nr. 1448, la 10 octombrie 1940, Divizia 12
Infanterie s-a contopit cu Divizia 15 Infanterie. În acest context Regimentul “Matei Basarab” nr.35
s-a contopit cu Regimentul 7 Vânători, sub denumirea de Regimentul 35 Infanterie606.
Aflat în subordinea Diviziei 15 Infanterie supranumită Divizia de oţel, regimentul în urma
primirii ordinului de mobilizare începând cu ziua de 22 iunie 1941, s-a angajat în aprigele lupte de
la Prut, Lăpuşna, Sibka, între limanurile Odessei, de la Budianovka, Dufinka, Alexandrovka
şi Plinka.
În conformitate cu Ordinul 12200 al Marelui Cartier General la 27 octombrie 1941,
regimentul a început operaţia de desconcentrare a oamenilor, sosind în garnizoana ce i-a fost
stabilită, Cetatea – Albă la 10 noiembrie 1941.
Intrând în subordinea Diviziei 21 Infanterie, în luna mai 1942 regimentului i-a fost afectat
următorul dispozitiv: Batalionul 1 la Odessa, Batalionul II la Bugaz, Batalionul III şi comanda
unităţii în Cetatea – Albă ca rezervă a sectorului de apărare Cetatea – Albă. În anul 1943,
regimentul şi-a păstrat aceeaşi zonă de dislocare şi misiunea de apărarea litoralului basarabean în
603
“Monitorul Oastei”, nr. 45 din 17.10.1898, Partea Regulamentară, p 770, 773.
604
“Monitorul Oastei”, nr. 17 din 31.03.1900.
605
“Monitorul Oastei”, nr. 16 din 08.04.1908, Partea Regulamentară, p. 73.
606
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 35 Infanterie, crt. 1904, fila 179 şi crt. 1906, nenumerotat.
306
zona Cetatea – Albă, Balabanka, Tătărăşti, Arciz. Ca urmare a schimbării cursului evenimentelor
de pe front, Marele Stat Major a emis Ordinul nr.50120 din 01 aprilie 1944, care prevedea
evacuarea unităţilor şi formaţiunilor Armatei Române de pe teritoriul judeţelor Vaslui şi Cetatea –
Albă. Regimentul 35 Infanterie a fost evacuat la Crângeni, judeţul Teleorman, la vechea reşedinţă
rămânând o permanenţă cu misiunea de a executa evacuarea.
În timpul evenimentelor de la 23 august 1944, alături de unităţile aflate în subordinea
Diviziei 21 Infanterie, a acţionat în zona Otopeni – Băneasa, Turnu – Măgurele.
Pentru eliberarea Ardealului a participat la luptele ce s-au desfăşurat în centrul
Transilvaniei pe Târnava – Mică, în zona Găneşti – Bahnea, la sud de Mureş în sectorul Lăscud –
Giulus, apoi la capul de pod de pe Dealul Sângeorgiu, înaintând până la 25 octombrie pe direcţia
Turda – Cojocna –Jibou – Carei.
De la 25 octombrie 1944 până la 16 decembrie 1944, Regimentul 35 Infanterie a
participat la acţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Ungariei. Apoi, până la 09 mai 1945,
unitatea s-a angajat cu fermitate în luptele pentru eliberarea poporului cehoslovac.
În conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr.50200 ale Marelui Stat Major din 10 iunie
1945 şi Ordinul Ministerului de Război nr. 20057 din 09 aprilie 1946, Regimentul 35 Infanterie a
fost desfiinţat pe data de 15 iunie 1946, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie căruia i-a
predat efectivele şi zestrea materială607 .
Regimentul 35 Infanterie are ca instrument de evidenţă un inventar permanent cu un
număr de 1993 dosare şi registre.
Fondul său documentar deţine arhivă începând cu anul 1909. Dosarele create în primul
război mondial şi în special în anul 1916 sunt foarte puţine ca număr, datorită situaţiei
excepţionale a acestui regiment care la Turtucaia şi-a pierdut tot materialul şi arhiva. Din aceste
motive anul 1916, are un număr mic de dosare care cuprind tabele nominale şi situaţii numerice cu
ofiţerii, subofiţerii, şi trupă, morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. Pentru anii 1917-1918, arhiva sa
deţine dosare cu ordine operative, buletine zilnice, rapoarte şi dări de seamă în legătură cu
activitatea operativă a unităţii.
Sunt importante de semnalat şi declaraţiile ostaşilor înapoiaţi din captivitate. Informaţiile
pentru activitatea regimentului în primul război mondial se completează cu jurnalele de operaţii ale
unităţii pe următoarele perioade: 15.08.1916-01.07.1918; 12.11.1918-30.09.1919; 15.08.1916-
01.04.1921.
Ordinele, instrucţiunile, directivele, ordinele de bătaie, procesele verbale existente în
dosarele din perioada interbelică se referă la problemele organizatorice ale unităţii, activitatea de
cadre, însumarea şi instruirea militarilor în termen şi a rezerviştilor, organizarea de aplicaţii
demonstrative.
Puţine ca număr sunt şi memoriile, dările de seamă, rapoartele şi buletinele informative
care se referă la activitatea operativă a regimentului în cel de-al Doilea Război Mondial.
Ordinele, rapoartele, ordinele de bătaie, tabelele nominale şi situaţiile numerice pentru
anii 1941-1945, se referă în cea mai mare parte la pierderile în oameni şi materiale suferite pe
front, la completarea efectivelor, la încadrarea părţii active şi sedentare a regimentului.
Informaţiile documentare sunt completate de existenţa în fondul de arhivă a unui număr
mai mare de copii de pe jurnalele de operaţii ale batalioanelor şi a unor companii care se referă la
perioadele: 22.06.1941-31.12.1942; 01.01.1943-01.04.1943.
La biblioteca unităţii, există un Registru istoric pentru perioada: 01.08.1914-15.08.1916.
607
Ibidem, nr. 3444, f. 2.
307
Regimentul 36 Infanterie, a luat fiinţă la 01 aprilie 1909 pe baza Înaltului Decret nr.1459
în localitatea Constanţa, sub numele de Regimentul “Vasile Lupu” nr.36608. Organizarea pe care a
avut-o iniţial a fost pe două batalioane permanente şi un batalion de rezervă. În ianuarie 1910
regimentul şi-a mutat reşedinţa în garnizoana Galaţi, având un batalion detaşat la Babadag. La
18 aprilie 1913, batalionul 2 a fost dislocat la Ostrov. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie
nr.1549 din 01 iunie 1913, batalionul 2 şi-a schimbat garnizoana de la Ostrov la Anadalchioi, unde
a venit şi restul regimentului de la Galaţi. Cu data de 01 ianuarie 1914, unitatea constituită pe două
batalioane şi o companie mitralieră şi-a mutat reşedinţa la Turtucaia. Acest regiment a participat la
războiul din anul 1913 din Bulgaria. Pentru faptele de arme drapelul său a fost decorat cu medalia
“Trecerea Dunării” 1913.
La data decretării mobilizării din 1916, în baza planului întocmit de Marele Cartier
General pentru zona Dobrogea, Diviziei 17 Infanterie căreia îi era subordonat, Regimentul “Vasile
Lupu” nr.36 i-a fost afectat pentru apărare Capul de pod de la Turtucaia. Efortul depus pentru
menţinerea acestei zone s-a soldat cu un eşec datorită superiorităţii numerice a adversarului.
Regimentul în aceste condiţii dezastruoase a fost retras pentru refacere la Bucureşti. În jurnalul de
operaţii al unităţii această dramă se consemna astfel: “Opt zile de luptă în condiţii extraordinare de
grele, opt zile de încordare, fiorii primelor zile de război în condiţii absolute anormale şi inegale,
cu acelea ale inamicului, slăbise în soldat orice voinţă, orice …”.
La 27 septembrie 1916, s-a deplasat la Curtea de Argeş. În această zonă timp de şase zile
duce lupte crâncene la Aref, intervine cu succes în luptele de la Lereşti şi Albeşti. De pe valea
râului Târg, regimentul a fost dislocat pentru o perioadă scurtă de timp pe valea Dâmboviţei,
revenind la 18 octombrie 1919, în apropiere de Câmpulung – Muscel. În acţiunile militare
desfăşurate în zona Rucăr, unitatea a suferit pierderi mari. Pentru refacere, s-a stabilit cu un
batalion în garnizoana Albeşti, judeţul Vaslui, iar al doilea în judeţul Fălciu. Sfârşitul lunii iulie
1917 a găsit regimentul în subordinea Diviziei 9 Infanterie staţionat la sud de localitatea Mărăşeşti.
Ofiţerii şi trupa au luptat cu un eroism desăvârşit în marea bătălie de la Mărăşeşti contribuind
alături de unităţile române la înfrângerea inamicului.
În luna septembrie 1917, regimentul a luat măsuri de refacere şi până în noiembrie 1917,
a executat tranşee în zona Mărăşeşti-Bârlad. Sfârşitul războiului a găsit regimentul în nordul
Moldovei.
Până în decembrie 1919, unitatea a asigurat paza frontierei în Basarabia. La 05 ianuarie 1920 a
sosit la Turtucaia, reşedinţa sa de pace conform ordinului Marelui Stat Major nr. 6683 la
15 decembrie 1923, Regimentul “Vasile Lupu” nr. 36 a fost dislocat în garnizoana Silistra, la
Turtucaia rămânând batalionul III. Cantonamentele pe care le ocupa unitatea în anul 1939, erau
următoarele:
- Comanda regimentului şi compania recunoaştere, la Ceairlighiol;
- Batalionul 1 la Teke (Bazargic);
- Batalionul II în comuna Ceatalar (Bazargic);
- Batalionul III la Toccilar (Bazargic).
La 28 martie 1940, partea sedentară a unităţii a fost mutată de la Silistra la Cobadin.
Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a găsit regimentul grupat la Cernavodă.
Prin Înaltul Decret nr. 1798 din 22.06.1941, întreaga armată română a fost mobilizată.
Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 s-a alăturat celorlalte unităţi ale Armatei Române
participând efectiv la luptele din Basarabia şi a înregistrat succese deosebite în luptele pentru
ocuparea Odessei.
608
“Monitorul Oastei”, nr. 18 din 28.04.1909, Partea Regulamentară, p 95.
308
S-a înapoiat în ţară la începutul lunii noiembrie 1941. Până la 08 august 1942, când
regimentul a fost mobilizat pentru a pleca pe front a avut ca misiune apărarea zonei Cernavodă –
Feteşti. În subordinea Diviziei 9 Infanterie, regimentul a cunoscut încercări dramatice în
memorabilele lupte din Caucaz, Stalingrad şi de la Cotul–Donului. A revenit în ţară la
17 septembrie 1943. Din efectivele sale s-a constituit Gruparea Tactică Mangalia, pentru apărarea
litoralului maritim de la Mangalia la Techirghiol. În timpul evenimentelor de la 23-31 august
1944, a acţionat în jumătatea de sud a ţării. Unitatea dobrogeană şi-a adus un aport deosebit în
luptele pentru eliberarea Ardealului de la Corneşti – Crăeşti, Dealul – Sângeorgiului, Oarba de
Mureş, cotele 409, 495, 463, la est de Turda şi în zona oraşului Carei. De la 25 octombrie la
18 decembrie, Regimentul 36 Infanterie a acţionat în luptele de pe teritoriul Ungariei înregistrând
succese deosebite în luptele de la Tactasada, Bekeş – Serencsz, Dealul – Tegarului şi Derno.
La 20 decembrie 1944, a pătruns pe teritoriul Cehoslovaciei. De la această dată şi până la
09 mai 1945, a acţionat pentru apărarea părţii de sud a Slovaciei şi s-a remarcat în luptele de la Bistra şi
Cota 798, de la Banska – Bystrica, Dobrove – Lesne şi Popovice. A revenit în ţară în luna august 1945,
în garnizoana de reşedinţă Cernavodă. Conform Ordinului Marelui Stat Major, Secţia a 3-a, nr.673581
din 25 februarie 1945, unitatea a fost dislocată de la Cernavodă la Iveşti, judeţul Tecuci609.
În cadrul procesului de reorganizare a armatei de uscat pe baza Ordinului Marelui Stat
Major nr.41800 din 10 august 1947, Regimentul 36 Infanterie a fost desfiinţat, predându-şi
efectivele, zestrea materială şi arhiva Regimentului 11 Dorobanţi610.
Regimentul 36 Infanterie “Vasile Lupu” a fost prelucrat în mod ştiinţific de personalul
Centrului de Păstrare şi Valorificarea Arhivelor Militare Radu Rosetti, întocmind un inventar
permanent ce însumează 1357 dosare şi registre.
Arhiva constituită în anul de înfiinţare 1909, are un singur dosar cu statele nominale de plata
soldei, anii 1910 şi 1991 nu au arhivă, iar anul 1912 are de asemenea un singur dosar cu state de plata
soldei. Dosarele şi registrele create în timpul campaniei din anul 1913 şi în primul război mondial, sunt
puţine ca număr. Pentru modul cum s-au derulat operaţiile militare sunt relevante jurnalele de operaţii
pe următoarele perioade: 15.08.1916-30.06.1918; 15.08.1916-24.08.1916; 01.07.1918-01.04.1921, la
care se adaugă dări de seamă, ordine de operaţii, memorii, schiţe. Din categoria documentelor care
oglindesc tragedia suferită de regiment la Turtucaia, în zona Câmpulungului, şi la Mărăşeşti fac parte
tabelele nominale şi situaţiile cu morţii, răniţii şi dispăruţii.
Meritele deosebite ale unor cadre militare şi militari în termen sunt concretizate în
existenţa brevetelor de decorare. De o importanţă deosebită sunt şi memoriile şi declaraţiile
prizonierilor înapoiaţi din captivitate.
Pentru perioada interbelică documentele importante sunt constituite din ordine de bătaie
privind organizarea unităţii, ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni, dări de seamă în legătură cu
desfăşurarea instrucţiei, organizarea aplicaţiilor demonstrative, situaţii şi state ce cuprind
însumarea militarilor în termen şi concentrarea rezerviştilor. Există în fond şi două jurnale de
operaţii pe perioadele: 21.03.1939-23.10.1940; 19.03.1941-19.06.1941.
Arhiva creată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este de asemenea văduvită de
documente cu caracter operativ.
De un real interes pentru obţinerea informaţiilor privind aportul regimentului la cel de-al
Doilea Război Mondial sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 22.06.1941-30.09.1941;
18.10.1941-22.11.1941; 20.07.1943-20.10.1943; 31.12.1943-01.09.1944; 06.01.1944-01.07.1944;
27.04.1944-02.07.1944. Puţinele documente ilustrative pentru participarea unităţii pe front sunt
ordinele de operaţii, măsurile de apărare a zonei Cernavodă – Feteşti, o dare de seamă în legătură
cu luptele de la Cotul–Donului.
În număr mai mare sunt tabelele şi situaţiile cu ofiţerii, subofiţerii şi trupa morţi, răniţi,
dispăruţi şi decoraţi.
609
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 36 Infanterie, crt. 1279, fila 5.
610
Ibidem, dosar 1.A, crt. 1321, fila 2, fond Regimentul 11 Dorobanţi, crt. 2508, fila 92.
309
REGIMENTUL „ALEXANDRU CEL BUN” NR. 37
Această unitate s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911, în baza Înaltului Decret nr.1195/
31 martie 1911, cu denumirea de “REGIMENTUL BOTOŞANI Nr. 37” şi având garnizoana de
reşedinţă fixată la Botoşani:611
În mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă; în aceeaşi lună, dar a anului 1914, a
primit denumirea de REGIMENTUL “ALEXANDRU CEL BUN” Nr.37, titulatură menţinută
până la desfiinţare612.
În campania din 1913 subunităţile regimentului, dislocate dincolo de Dunăre, nu au
participat activ la lupte.
În schimb, în primul război mondial, efectivele sale s-au remarcat în acţiuni operative,
fapt întărit prin Înaltul Decret 1932/19 august 1936, care conferea unităţii dreptul de a-şi înscrie pe
drapel “… denumirile localităţilor istorice în care s-a distins în lupte grele …” ARDEAL,
POIANA UZULUI, FATA MOARTĂ şi CAŞIN613.
În mai 1929 regimentul şi-a schimbat drapelul cu unul nou, cu noua stemă a ţării.
Participarea unităţii la cel de-al Doilea Război Mondial a fost consemnată, începând cu
mobilizarea generală din 22 iunie 1941 (luptele de la Nistru şi Odessa), cu menţiuni speciale
pentru luptele de la Cotul–Donului din noiembrie-decembrie 1942. Numeroase documente din
anul 1943 consemnează pierderile în oameni, materiale şi arhivă din acea perioadă.
În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului de graniţele României,
regimentul a fost evacuat în localitatea Brastavăţ, judeţul Romanaţi, în baza Ordinului 50.647 din
17 aprilie 1944 al Marelui Stat Major614.
În aceeaşi perioadă Regimentul 112 Infanterie şi-a predat întreaga arhivă – dosare şi
registre la această unitate.
Instrucţiunile speciale ale Marelui Stat Major nr.70200 din 01 noiembrie 1944 stipulau
desfiinţarea Regimentului “Alexandru Cel Bun” Nr.37 prin contopirea cu Regimentul 27
Infanterie, care i-a preluat averea şi arhiva615.
Pentru întreaga perioadă de funcţionare (1911-1944) unitatea deţine 2018 de unităţi
arhivistice, constituite la creator conform sistemei cronologic-structurale.
Inventarierea şi ordonarea materialului arhivistic s-au efectuat în martie 1972, iar
selecţionarea – în august – septembrie 1984. Dosarele sunt legate, copertate, dar neopisate.
Intervalul 1911-1941 este acoperit prin registrul istoric al regimentului, aflat la Biblioteca
arhivistică la nr. crt. 812; fondul nu a păstrat jurnalele de operaţii pentru campaniile la care a
participat unitatea.
Fondul nu deţine inventar de predare a arhivei la C.V.P.A.M; notele istorice asupra
regimentului şi fondului de arhivă care îi aparţine au fost întocmite în cadrul centrului.
Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt nomenclatoarele dosarelor,
fişele şi inventarele provizorii întocmite în cadrul centrului.
611
C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registrul istoric, crt.812, f. 1-4.
612
Ibidem, fila 29.
613
Ibidem, fila 175.
614
Loc.cit., fond Regimentul 37 Infanterie, crt. 1861, f. 29-30.
615
Ibidem, crt. 1839, f. 406 şi crt. 1865, f. 10-27.
310
REGIMENTUL 38 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB”
Acest regiment s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911 în garnizoana Brăila, în baza

“….Înaltelor Decrete Regale nr. 1245, 2125 şi 2452 din 1911…”, având ca “….district de recrutare
şi mobilizare judeţul Brăila….”616
Unitatea şi-a ales ca patron spiritual pe Sf. Nicolae – 6 decembrie – şi primit drapelul de
luptă la 10 mai 1912617.
În toată perioada de funcţionare regimentul a fost subordonat Diviziei a X-a Infanterie şi,
în timpul campaniilor, a avut ca Parte Complementară – Regimentul 78 Infanterie618.
Decretarea mobilizării din 23 iunie 1913 a determinat dislocarea efectivelor sale la
Cernavodă, de unde, la 3 iulie 1913, a trecut graniţa Bulgariei; la începutul lui august regimentul
s-a reîntors în garnizoană, demobilizându-şi efectivele619.
Unitatea s-a făcut cunoscută în timpul primului război mondial prin fapte de arme de
excepţie, fiind “…. pildă de bravură, devotament şi sacrificiu către ţară în timpul marii bătălii de la
Mărăşeşti ….”; la 26 mai 1918 drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Steaua României”
cu spade şi panglică de “Virtute Militară” în grad de Cavaler pentru “…. bravura sa ….”620.
La 10 mai 1929 unitatea a primit drapelul de luptă cu noua stemă a ţării, vechiul drapel
fiind depus spre păstrare la Arsenalul Armatei621.
Centenarul eliberării oraşului Brăila de sub stăpânirea turcească – 13–15 decembrie 1929 –
marcat de serbări fastuoase a fost onorat cu prezenţa ofiţerilor şi a unei “…. companii de onoare ….”622
Anul 1931 a fost un an deosebit în “viaţa” unităţii, deoarece la 10 mai 1931 s-a sărbătorit
împlinirea a “…. 100 de ani de la înfiinţarea armatei pământene ….”, iar la 8 octombrie 1931 a avut loc
solemnitatea dezvelirii Monumentului Eroilor din regiment, căzuţi în luptele din Dobrogea, Neajlov şi
Mărăşeşti (1916-1919), monument ridicat prin efortul bănesc al ofiţerilor din unitate623.
Mobilizat în iunie 1941 regimentul a participat efectiv la lupte începând cu data de
17 septembrie 1941624.
Luna martie 1943 consemnează despărţirea Regimentului 38 Infanterie de Partea sa
Complementară – Regimentul 78 Infanterie – care,desfiinţându-se, şi-a vărsat “…. averea ….” şi
efectivele la Regimentul 36 Infanterie625.
La 13 mai 1944 Partea Operativă a unităţii s-a contopit cu partea Sedentară626.
Potrivit Ordinului Marelui Stat Major nr. 57.282/19.08.1945, Regimentul 38 Infanterie s-a
desfiinţat “…. vărsându-şi drapelul, arhiva şi gestiunea ….” la Cercul Teritorial Brăila627.
Unitatea deţine registre istorice care acoperă întreaga perioadă de funcţionare (1911-
1945), aflate în evidenţa Bibliotecii arhivistice la nr. crt. 813-817; are 1595 de unităţi arhivistice
pentru intervalul 1913-1945, primii doi ani nefiind reprezentaţi material prin niciun dosar. Deţine,
de asemenea, o notă istorică asupra fondului.
Sistema de constituire a documentelor la creator – cronologic-structurală – a fost respectată în
timpul prelucrării ştiinţifice a fondului, dosarele sunt bine constituite, legate şi certificate de creator.
Inventarul şi fişele constituite în cadrul centrului, precum şi nomenclatoarele dosarelor,
reprezintă instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic.
616
C.S.P.A.M.I., bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 38 Infanterie (1911-1945), crt. 813, nenumerotat.
617
Ibidem.
618
Ibidem.
619
Ibidem.
620
Ibidem.
621
Ibidem.
622
Ibidem.
623
Ibidem.
624
Ibidem.
625
Ibidem.
626
Ibidem.
627
Loc.cit., fond Divizia 10 Infanterie, crt 2040, f. 165-166.
311
REGIMENTUL 39 INFANTERIE „PETRU RAREŞ”
Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a luat fiinţă la 1 octombrie 1911 în baza Înaltului
Decret Regal nr. 1195/1911 şi Deciziei ministeriale nr. 576/12 septembrie 1911628.
La înfiinţare, datorită spaţiului redus de cazare, un batalion al regimentului a fost instalat
la Tulcea – garnizoana de reşedinţă a unităţii, iar celălalt batalion – în fortul Jilava, pe centura
Bucureştiului. În 1913 cel de-al doilea batalion s-a dislocat la Tulcea, pentru reîntregirea unităţii.
La 10 mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă, ziua onomastică fiindu-i fixată la 29 iunie –
Sfinţii Petru şi Pavel629.
Declanşarea războiului din Balcani – 20 iunie 1913 – a găsit unitatea “…. complet
organizată ….” şi pregătită pentru mobilizarea decretată prin Înaltul Decret 4609/1913. A luat
parte la această campanie, înaintând până aproape de Dobrici (Bazargic)630.
În aprilie 1914 unitatea s-a dislocat la Cernavodă unde a ocupat fostele cazărmi ale
Regimentului 36 Infanterie “Vasile Lupu”, cazărmi pe care le va părăsi în iulie 1917, când şi-a
dislocat efectivele în direcţia Bazargic631.
Campania din 1916-1918 a fost ocazia regimentului de a lupta în Dobrogea şi în
împrejurimile Bucureştiului632.
S-a numărat printre unităţile care au luat parte la contraofensiva pentru apărarea
Moldovei, declanşată în august 1917, acţionând “…. decisiv în bătălia de la Mărăşeşti ….”, motiv
pentru care la 27 martie 1918 drapelul de luptă al regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai
Viteazul” cl. a 3-a633.
În anul 1918 efectivele sale au activat în Basarabia şi, alături de trupele aliate franceze, în
Ucraina – Zona Tiraspol – Razdelnaia634.
După încheierea primului război mondial, drapelului unităţii i-a fost conferită şi medalia
“Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” cu beretele Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti635.
La 1 noiembrie 1923 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 148/23 se dispunea dislocarea
unităţii la Floreşti – Soroca, având garnizoana de mobilizare Iaşi, pentru o perioadă de peste
şaptesprezece ani636.
Conform Ordinului nr. 14447/1940 regimentul a asimilat la 15 octombrie 1940, efectivele
Regimentului 56 Infanterie, desfiinţat la această dată637.
Rezumativ şi cronologic acţiunile la care regimentul a luat parte în prima perioadă a celui
de-al Doilea Război Mondial au fost: 1941 – Nistru şi Odessa; august – decembrie 1942 – Cotul–
Donului. În toamna anului 1943 – primăvara anului 1944 efectivele sale au fost trimise în
Trasnistria pentru a asigura securitatea în zonă638.
Conform Instrucţiunilor speciale nr. 670/1943 ale Marelui Stat Major, Partea Sedentară a
unităţii – înfiinţată la 15 aprilie 1941 în baza Ordinului 306/1941 al Diviziei 14 Infanterie – a fost
dislocată la Gângiova, judeţul Dolj639.
628
C.S.P.A.M.I., Regimentul 39 Infanterie, crt. 1322, fila 50.
629
Ibidem, crt. 133, fila 81.
630
Loc.cit., crt. 418, filele 521-526.
631
Ibidem, Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 21, 36.
632
Ibidem, fila 37, şi loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 418, filele 521-526.
633
Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 589.
634
Loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 181, filele 147-149.
635
636
637
Ibidem.
638
Loc.cit. Divizia 14 Infanterie, dosar f.n., crt. 1744, filele 1, 13, 94.
639
Ibidem, crt. 1997, filele 54, 405-407
312
Instrucţiunile speciale nr. 66000/1944 ale Marelui Stat Major dispuneau ca Partea Activă
să fie retrasă de la Chişinău în august 1944 şi să fie trimisă pentru refacere la Caransebeş640.
Perioada septembrie-octombrie 1944 rămâne consemnată în jurnalele de operaţii ale
regimentului prin participarea trupelor sale la luptele pentru eliberarea localităţilor Buziaş, Deta,
Vârset şi misiunea de a asigura securitatea zonei Arad – Sânnicolaul Mare641.
La 25 noiembrie 1944, în baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/1944 ale Marelui Stat
Major, Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a fost desfiinţat şi şi-a predat efectivele şi averea la
Regimentul 31 Infanterie – Calafat642.
Materialul arhivistic creat de acest regiment şi aflat în evidenţa C.V.P.A.M., conţine 2059
de dosare şi registre.
Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, procedându-se la
inventarierea şi ordonarea unităţilor de arhivă potrivit sistemei cronologic - structurale, sistema de
constituire a documentelor la creator.
O parte a dosarelor fondului a necesitat îmbunătăţiri privind reconstituirea, copertarea şi
legarea, dată fiind starea necorespunzătoare în care se găsea la începutul prelucrării.
Selecţionarea fişelor a fost efectuată în octombrie 1980, iar inventarul provizoriu a fost
dactilografiat în octombrie 1980; regimentul deţine note istorice asupra creatorului de fond şi a
fondului constituit de acesta.
Regimentul 39 Infanterie are la Biblioteca arhivistică, registru istoric pe anii 1919–1925
(crt. 818) şi jurnale de operaţii, pe diferite perioade, relevante pentru campaniile 1913, 1916–1919
şi 1941–1944.
Inventarul provizoriu constituit în cadrul depozitului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor
reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă creat de acest regiment.
640
Ibidem, crt. 1912, fila 118 şi crt. 2087, fila 78.
641
Ibidem.
642
Loc.cit., Biblioteca, jurnal de operaţii (1944, crt. 853, nenumerotat.
313
REGIMENTUL 40 INFANTERIE „CĂLUGĂRENI”
Prin Înaltul Decret nr. 1195/31 martie 1911 la 1 octombrie 1911 a luat fiinţă, în
garnizoana Bucureşti, Regimentul 40 Infanterie “Călugăreni”643.
La 10 mai 1912, unitatea a primit drapelul de luptă; Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil,
sărbătoriţi la 8 noiembrie, au fost aleşi patronii spirituali ai regimentului644.
În campania din 1913 unitatea nu a participat la lupte, având misiuni de pază şi fiind
subordonată Brigăzii 17 Infanterie645.
Participarea la prima conflagraţie mondială a fost marcată prin decorarea drapelului cu
ordinul “Mihai Viteazul cl. a 3-a “…. pentru vitejia şi avântul cu care au luptat efectivele
regimentului în luptele din 1916 în Dobrogea şi Muntenia ….” – Înalt Decret nr. 868/11 aprilie 1918646.
În iunie-decembrie 1941 Regimentul 40 Infanterie, subordonat Diviziei a IX-a Infanterie
şi aflat în componenţa Grupării Tactice nr. 2, a avut misiunea de a apăra litoralul şi teritoriul de
infiltrările paraşutiştilor şi partizanilor inamici în zonele Constanţa – Techirghiol şi Cuza-Vodă –
Medgidia – Valul lui Traian647.
Din august 1942 unitatea a luat parte efectiv la lupte, atât în est cât şi în vest, până la
încheierea războiului648.
Cu ultima garnizoană de reşedinţă la Tulcea unitatea a funcţionat până la 20 august 1947,
când, ca urmare a Instrucţiunilor speciale nr. 41900/1947 ale Marelui Stat Major şi Ordinul
nr. 101.880/1947 al Diviziei 1 gardă, s-a contopit cu Regimentul 34 Infanterie, sub denumirea de
Regimentul 34 Infanterie Gardă649.
În ceea ce priveşte materialul arhivistic creat de acest regiment este de menţionat că
există registre istorice şi jurnale de operaţii pe întreaga perioadă de funcţionare, aflate la Biblioteca
arhivistică a centrului la nr. crt. 819-824.
Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, cu inventarierea şi
ordonarea conform sistemei cronologic - structurale, selecţionarea fişelor s-a efectuat în august
1980, iar inventarele provizorii au fost dactilografiate în septembrie 1980.
Dosarele acestui fond, în mare parte deteriorate şi arse, au fost recondiţionate în timpul
inventarierii.
În urma prelucrării a rezultat un număr de 671 de dosare şi registre; ulterior selecţionării,
fondul a fost completat cu 39 de dosare, astfel că, în prezent, are 710 de unităţi arhivistice.
Fondul de arhivă creat de acest regiment nu are inventar de predare a arhivei la
C.V.P.A.M.
Instrumentele de evidenţă ale fondului sunt nomenclatoarele dosarelor, fişele şi inventarul
provizoriu constituit în cadrul centrului.
643
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric, crt. 819, fila 1.
644
ibidem, filele 5, 11.
645
ibidem, filele 12-17.
646
Ibidem, fila 81 (v).
647
Loc.cit., fond Regimentul 40 Infanterie, crt. 245, filele 225-230.
648
Ibidem, crt. 392, nenumerotat.
649
Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, nr. crt. 824, nenumerotat.
314
REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE
Potrivit prevederilor Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 la 1 aprilie 1914, în garnizoana Craiova, a
luat fiinţă REGIMENTUL 41 INFANTERIE, prin transformarea unităţii omonime de rezervă650.
Înaltul Decret nr. 3499/5 noiembrie 1914 stipula desemnarea ca patron spiritual al unităţii nou –
înfiinţate a Sfântului Gheorghe sărbătorit la 23 aprilie; în mai 1914 unitatea a primit drapelul de luptă651.
Aflat în subordinea Diviziei 11 Infanterie, regimentul a luat parte la luptele din
septembrie 1916 din zona Jiului.
La 1 februarie 1917 efectivele Regimentelor 41 şi 71 Infanterie s-au contopit, formând
REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE, în conformitate cu Ordinul nr. 1014/22.12.1916 al Marelui
Cartier General şi cu Ordinul nr. 689/8 ianuarie 1917 al Diviziei 11 Infanterie652.
Începutul lunii august 1917 marchează o nouă dislocare a regimentului în zona de operaţii
şi participarea trupelor sale la luptele de la MĂRĂŞTI – MĂRĂŞEŞTI.
Conform Ordinului nr. 6713/7 ianuarie 1918 al Marelui Cartier General, Divizia 11
Infanterie şi unităţile din subordine s-au deplasat în Basarabia pe zona de concentrare Chişinău –
Cărbuna, pentru a asigura ordinea internă.
În aprilie 1918 Regimentul 41/71 Infanterie a revenit în ţară şi s-a separat în unităţile
componente, ca urmare a Ordinului nr. 7050/27 februarie 1918 al Marelui Cartier General653.
A doua fuzionare, în octombrie 1920, a avut loc în baza Ordinelor nr. 5170 şi 5200/1920
ale Marelui Stat Major.
Pentru executarea prevederilor Înaltului Decret nr. 1674/12 aprilie 1923, relativ la trecerea
armatei la o nouă organizare şi ca urmare a Ordinului nr.100/1923 al Marelui Stat Major, Regimentul
41/71 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923, vărsându-şi efectivele şi materialele la Regimentele 1 şi 31
Infanterie, drapelul – Arsenalului Armatei şi muzica – Regimentului 91 Infanterie.
Regimentul 41 Infanterie s-a reînfiinţat la începutul lunii septembrie 1939, având
garnizoana de reşedinţă fixată tot la Craiova, conform Ordinului nr. 10.743/4 septembrie 1939, al
Marelui Stat Major.
La 30 septembrie 1941 regimentul s-a desfiinţat potrivit ordinului Marelui Stat Major
nr. 8494/26 septembrie 1941.
Prelucrarea ştiinţifică a fondului arhivistic creat de acest regiment a început în august
1979, respectându-se sistemul de constituire a documentelor la creator – cea cronologic -
structurală. Selecţionarea a fost efectuată în cursul lunii ianuarie 1980, iar dactilografierea
inventarului provizoriu în iunie, acelaşi an.
Cantitatea de arhivă rezultată după prelucrare este de 401 de dosare şi registre, cu
menţiunea că există un registru de Ordine de zi pe anul 1913, aparţinând Regimentului 41
Infanterie Rezervă, inclus în fond pe considerentul transformării ulterioare acestei unităţi în
Regimentul 41 Infanterie. De asemenea, ulterior prelucrării ştiinţifice din cadrul C.S.P.A.M.I., au
fost introduse în fond încă 7 unităţi arhivistice – un dosar pe anul 1912, astfel că fondul deţine
actualmente 408 de dosare şi registre.
Arhiva este bine constituită, legată şi certificată de creatorul fondului, având înscrise pe copertă
elementele anexei 4 din „Instrucţiunile Arhivistice 75”. Unitatea are registrul istoric (1908 – 1917) şi un
jurnal de operaţii (1917 – 1920), înregistrate la Biblioteca arhivistică la crt. 825 şi, respectiv, 858.
Personalul centrului a întocmit nota istorică a regimentului şi a fondului de arhivă creat
de acesta.
Inventarul realizat de către personalul centrului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor
reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă al Regimentului 41 (41/71) Infanterie.
650
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 41/71
Infanterie, crt. 825, f.16;
651
Ibidem, f.25
652
Loc.cit. fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.282 – 283, 290 – 293;
653
Ibidem.
315
REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE
Regimentul 41 Infanterie a luat fiinţă, în garnizoana Râmnicu Vâlcea, prin transformarea

unităţii similare de rezervă, în baza Înaltului Decret Regal nr.1444/1 aprilie 1914 654.
Începutul lunii mai 1914 consemnează primirea drapelului de luptă al unităţii şi stabilirea
zilei de 17 februarie – Sfântul Teodor din Tiron – ca dată a patronului spiritual al regimentului655.
La 26 octombrie 1914 regimentul şi-a schimbat definitiv garnizoana dislocându-se la
Drăgăşani, conform Deciziei Ministeriale nr. 477/1914 656.
Primul război mondial a înscris pagini de bravură în jurnalele de operaţii ale unităţii prin
numărul mare de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi care şi-au sfârşit viaţa în luptele din împrejurimile
Bucureştilor şi din zona Argeşului.
Conform Ordinului general nr. 1014/22.12.1916 al Marelui Cartier General – referitor la
reorganizarea armatei după pierderile suferite în prima parte a campaniei – şi ordinului Marelui
Stat Major nr.8788/1917, Regimentele 42 şi 66 Infanterie s-au contopit, constituind în ianuarie
1917 REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE657.
În aprilie 1918 unitatea s-a separat în regimentele componente – Ordinul nr.7050/27
februarie 1918 al Marelui Cartier General658.
În octombrie 1920 s-a produs cea de-a doua fuzionare a unităţilor, în baza Ordinelor
nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major659.
Regimentul 42/66 Infanterie s-a desfiinţat la 1 aprilie 1923 prin contopirea cu cele două
unităţi active – regimentul 2 şi 26 infanterie, vărsându-şi arhiva celui dintâi, în baza Ordinului
strict secret nr. 47/1923 al Diviziei 11 Infanterie660.
Relevantă pentru „viaţa” unităţii este şi data de 9 septembrie 1939 când regimentul s-a
reînfiinţat cu denumirea de REGIMENTUL 42 INFANTERIE, potrivit ordinelor Marelui Stat
Major nr.11277/1939 şi Corpului 1 Armată, nr.1955/1939 661.
Ordinul telegrafic al Marelui Stat Major nr. 6832/4 septembrie 1941 dispunea ca
regimentul să mobilizeze din efectivele sale, Batalionul 420 Infanterie, destinat a acţiona în
subordinea unor mari unităţi662.
La 30 septembrie 1941 Regimentul 42 Infanterie s-a desfiinţat, în baza Ordinului Marelui
Stat Major/Secţia 1, nr.8494/B/26 septembrie 1941, efectivele sale trecând la organul de
mobilizare – Regimentul 2 Infanterie, iar materialele şi arhiva vărsându-se la Partea Sedentară a
aceluiaşi regiment663.
Operaţiunea de prelucrare ştiinţifică a fondului de arhivă creat de acest regiment a început
în iulie 1979 cu inventarierea şi ordonarea materialului potrivit sistemului cronologic – structurale
întrebuinţată de creatorul de fond.
O bună parte a materialului arhivistic a fost reconstituit, legat şi copertat, pentru a
îndeplini cerinţele instrucţiunilor arhivistice în vigoare.
654
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, nr. inv.826, f.23 (v);
655
Ibidem, f.26;
656
Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.11, f.31 – 32;
657
Ibidem, f.55 – 56;
658
Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.405 – 410; 417;
659
Ibidem;
660
Loc.cit., Bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, crt.826, f.47 (v);
661
Ibidem, f.49;
662
Loc.cit., Jurnalul de Operaţii, crt.864, f.79;
663
Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.371, f.299 – 301.
316
Selecţionarea fondului s-a realizat în martie 1980.

Regimentul deţine, la Biblioteca arhivistică, registru istoric crt.826 (1 aprilie 1908 –
21 ianuarie 1915; 1 iulie 1918 – 16 martie 1921; 6 mai 1922 – 1 august 1923; 9 septembrie 1939 –
27 iunie 1940) şi jurnale de operaţii – crt.861 – 864, care acoperă intervalele campaniilor. Este de
menţionat că arhiva regimentului din perioada august – noiembrie 1916 a fost capturată de trupele
austro – ungare la retragerea de peste Argeş664.
Fondul are notă istorică asupra cantităţii de arhivă create de unitate – 398 de dosare şi
registre.
Fişele şi inventarul întocmite în cadrul centrului sunt instrumentele de evidenţă ale
acestui fond.
664
Ibidem, bibliotecă, jurnal de operaţii al Regimentului 66 Infanterie, crt.826, f.3.
317
Cel de-al 43 - lea regiment de infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin
transformarea Batalionului 3 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal
nr. 1444/1914 665.
Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Slatina, iar efectivele îi erau asigurate,
în principal de pe teritoriul judeţului Olt.
În perioadele 6 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923,
regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 59 Infanterie, sub titulatura Regimentului 43/59
Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 666, Ordinul
nr.20737/1918 al Marelui Stat Major 667 şi Ordinul nr.6733/1920 al Brigăzii 31 Infanterie668.
Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 43/59 a fost desfiinţat la data
de 1 iulie 1923669.
Unitatea a fost reînfiinţată, în aceeaşi garnizoană, la 14 septembrie 1939, conform
Ordinului nr. 1320/1939 al Marelui Stat Major670.
Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 4 septembrie 1941, când, conform
Ordinului nr. 6832/1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în Batalionul 430
Infanterie Independent671.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istoric fondul de arhivă al
Regimentului 43 Infanterie însumează 442 dosare şi registre create în anii 1912 – 1923;
1939 – 1941.
Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 3
Rezervă.
Fondul a fost constituit cronologic – structural, iar arhiva se află în stare de păstrare bună,
sub forma avută iniţial.
Din documentele cuprinse în acest fond, cele cu caracter operativ (ordine, rapoarte,
sinteze, note, jurnale şi statistici ale pierderilor) oferă imaginea participării Regimentului 43
Infanterie la luptele de apărare a Defileului Jiului, în toamna anului 1916, precum şi informaţii
asupra retragerii şi activităţii unităţii pe zona de refacere, în Moldova.
Participarea Regimentului 43/59 în luptele de la Muncelu şi Dealul Secului este bogat
reprezentată documentar. În 21 august 1917, la Muncelu cade eroic la datorie sublocotenentul
Ecaterina Teodoroiu, comandant de pluton în Compania 7. Dosarul crt. 80 conţine Ordinul de zi
prin care, alături de căpitanul Ignat Grigore, eroina este citată pe regiment.
În cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare al Arhivelor Militare Istorice se află
registrele istorice şi jurnalele de operaţii ale Regimentului 43 Infanterie, scrise între anii 1914 şi
1918.
665
“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159;
666
C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157;
667
Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135, f.1;
668
Ibidem, dosar 4/1920, crt181, f.35;
669
Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, f.3, 21;
670
Ibidem, dosar f. n./1939, crt.252, f.1;
671
Ibidem, dosar nr.1/1941, crt.397, f.1.
318
În istoria infanteriei române, primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit
perioada celui de-al doilea război balcanic, la care Regimentul 44 Infanterie Rezervă a participat
din 1 iulie 1913, în compunerea Brigăzii 23 Rezervă672.
Nu s-au păstrat documente create de unitate în această perioadă.
Regimentul 44 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea
Batalionului 4 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914673.
Având reşedinţa în garnizoana Piteşti, efectivele unităţii erau asigurate de Cercul de
Recrutare Argeş.
Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp 15 ianuarie
1917 – 21 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentului 44/68
Infanterie, ca urmare a contopirii cu Regimentul 68 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22
decembrie 1916 al Marelui Cartier General 674, Ordinul nr.2568/1918 al Diviziei 12 Infanterie675 şi
Ordinul nr.1608/1920 al Marelui Stat Major676.
La 1 iulie 1923, Regimentul 44 Infanterie şi-a încetat existenţa prin aplicarea Înaltului
Decret Regal nr.1674/1923677.
În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare „General Radu
Rosetti, fondul de arhivă al fostului Regiment 44 Infanterie cuprinde un foarte mic număr de
dosare – 40 create între anii 1912 şi 1922. Documentele create în anii 1912,1913 (de către fostul
Batalion 4 Rezervă) sunt statele de plată a soldelor.
Din arhiva anilor 1915 şi 1917, în fond se păstrează numai registrele de zi.
Reţin atenţia celor interesaţi dosarele constituite din documentele anului 1916, care, prin
varietatea lor (comunicate oficiale, sinteze informative, ordine şi rapoarte, operative, tabele şi
statistici ale pierderilor suferite în luptă), ilustrează participarea unităţii la operaţiile desfăşurate de
Corpul 1 Armată de la decretarea mobilizării până la retragerea în Moldova.
Documentele create în anul 1917 se păstrează în fondul de arhivă al Regimentului 68
Infanterie.
Informaţiile conţinute de documente se completează cu Registrul Istoric şi Jurnalul de
operaţii, aflate în colecţiile bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.
672
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, f.37;
673
”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159;
674
Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157;
675
Loc.cit, fond Regimentul 68 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.20, f.159;
676
Loc.cit, fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36;
677
Loc.cit., Biblioteca, lit.I, crt.1702, f.2 – 3.
319
Regimentul 45 Infanterie a fost înfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului

5 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal 1444/1914678.
Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Giurgiu, efectivele fiindu-i asigurate, în
principal, de pe raza fostului judeţ Vlaşca.
În perioadele 8 martie 1917 – 31 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923,
regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 60 Infanterie, sub titulatura „Regimentul 45/60
Infanterie” (Ordinele nr.1093B/1917679 şi 2568/1918680 ale Diviziei 12 Infanterie; Ordinul
nr.5166/1920 al Marelui Stat Major681).
Regimentul 45 Infanterie şi-a încheiat existenţa la 1 iulie 1923, fiind desfiinţat conform
Înaltului Decret Regal nr. 1674/1923682.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă
creat de Regimentul 45 Infanterie se află numai 45 dosare şi registre, cuprinzând documente create
în anii 1912 – 1914, 1916 – 1923.
Documentele anilor 1912 şi 1913 sunt state de plata soldelor şi tabele cu rezerviştii
disponibili pentru mobilizare la Batalionul 5 Rezervă.
Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în stare bună îndeosebi documentele
cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile
de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 45 Infanterie, în subordinea
Diviziei 21 Infanterie, la luptele din zona Predeal – Azuga – Muntele Susai, în toamna
anului 1916, ulterior la bătălia pentru Bucureşti (în zona Naipu, Bălăria), iar în vara lui 1917 la
bătălia de la Oituz, în cadrul Diviziei 12 Infanterie.
Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în Registrul istoric aflat în
biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Fondul de arhivă creat de Regimentul 45 Infanterie dispune de inventar definitiv.
678
679
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 45 Infanterie, crt.870, f.25;
680
Ibidem, f.186;
681
Ibidem, crt.995, f.21;
682
Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3.
320
Cel de-al 46-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 27 iunie 1913, prin
mobilizarea Batalionului de Rezervă „Mihai Viteazul” nr. 6, prin Înaltul Decret Regal
nr. 4609/1913683.
Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 33 Rezervă până la data
demobilizării – 31 august 1912684.
Regimentul 46 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de
rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltul Decret Regal nr.1444/1914685.
Unitatea avea ca garnizoană de reşedinţă oraşul Bucureşti, de pe teritoriul acestuia şi
comunele limitrofe fiindu-i asigurate efectivele.
În martie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 61 Infanterie constituind Regimentul
46/61 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General 1014/1916686.
Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separe în
unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major687).
Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 61 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (46/61)
la data de 1 octombrie 1920, conform ordinului nr. 6108/1920 al Marelui Stat Major688,
Regimentul 46 Infanterie şi-a încetat existenţa la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltul Decret Regal
nr.1674/1923689.
La data de 5 septembrie 1939, ca urmare a Comunicatului nr.5 al Marelui Stat Major, a
luat fiinţă, în garnizoana Călăraşi, Regimentul „B.Z.1”, dublură a Regimentului 23 Infanterie690.
Din 14 septembrie 1939, noua unitate a funcţionat cu denumirea Regimentului 46 Infanterie,
conform Ordinului Diviziei 32 Infanterie nr.76/1939691.
Această nouă perioadă a existenţei s-a încheiat la 1 octombrie 1941, regimentul fiind
desfiinţat conform Ordinului nr. 8494/1941 al Marelui Stat Major692.
În fondul de arhivă al fostului Regiment 46 Infanterie se află pentru păstrarea permanentă
381 unităţi arhivistice, create de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1913 – 1923;
1939 – 1941).
Din arhiva anului 1913 s-a păstrat un dosar cuprinzând statele de plată a soldelor.
Singurele informaţii asupra participării unităţii la cel de-al doilea război balcanic sunt cele
furnizate de registrul istoric.
Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii
1916 şi 1917, care reconstituie participarea regimentului la marile operaţii desfăşurate de unităţile
Corpului 2 Armată în zona Braşov, pe Valea Prahovei (zona Predeal – Azuga), pe Argeş şi în vara
anului 1917, la Mărăşti.
Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 46
Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.
683
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.830, f.15 – 16;
684
Ibidem, f.17 – 22;
685
“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159;
686
Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157;
687
Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 22/1918, crt.146, f.188;
688
Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36;
689
Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3;
690
Loc.cit, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.831, f.1;
691
692
Loc.cit., dosar 1/1941, crt.327, f.106.
321
A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Ploieşti prin transformarea Batalionului 7
Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914693.
Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova.
La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării instrucţiunilor Marelui Cartier General
nr.1014/1916, Regimentul 47 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 72 Infanterie, formând
Regimentul 47/72 Infanterie, formând Regimentul 47/72 Infanterie694. Sub această denumire
regimentul fiinţează mai bine de un an de zile.
Cele două regimente se separă în unităţi de sine stătătoare în 28 martie 1918 (conform
ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major,695 pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească
sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie.
Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin
Înaltului Decret Regal nr.1674/1923696.
O nouă perioadă în existenţa Regimentului 47 Infanterie a constituit-o anul 1940, unitatea
fiinţând între 1 iunie şi 20 octombrie în zona petroliferă Prahova (Moreni, Gura Ocniţei) sub
ordinele Brigăzii 2 Mixte Gardă.697.
Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Bacău, conform ordinului Marelui Stat Major
nr.45746/1949, 698 regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când prin renumerotarea,
a devenit Regimentul 280 Infanterie (ordinul Marelui Stat Major nr.00309531/1951699.
Fondul de arhivă al fostului Regiment 47 Infanterie cuprinde 273 dosare şi registre, constituie
din documente create în anii 1912 – 1913; 1916 – 1918; 1920 – 1923; 1940;1949 – 1951.
Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 7
Rezervă.
Evidenţiem existenţa în fond a documentelor operative din anii 1916 şi 1917.
Ordinele şi rapoartele zilnice de operaţii, buletinele informative cu situaţia frontului,
schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi ilustrează participarea regimentului la
mari bătălii, desfăşurate în localităţi de atunci cu răsunet de istorie – la Călugăreni şi la Mărăşeşti
(Răzoare).
Supremă recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa, în
aprigele lupte de la Mărăşeşti”, la Iaşi, în 26 mai 1918, drapelul Regimentului 47 Infanterie a fost
decorat cu cea mai înaltă distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul”700.
Aceeaşi înaltă distincţie a fost conferită locotenent – colonelului Radu R. Rosetti – viitorul
general – istoric şi academician, pe atunci comandantul regimentului. Din motivaţia decorării cităm:
„Pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus regimentul în lupta de la Răzoare, din 6 august 1917.
Aruncând la timp batalionul de rezervă în faţa trupelor germane care înaintau, le-a oprit avântul, dând
astfel timp rezervelor diviziei să intervină cu hotărâre în flancul şi spatele inamicului şi să-l silească a se
retrage în dezordine. În timpul luptelor sale, a fost grav rănit de un glonţ de mitralieră701.
Aceste momente eroice din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii
aflat în biblioteca Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare.
693
694
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105;
695
Ibidem, crt.874, f.85;
696
697
Loc.cit., Registrul istoric al Diviziei 2 Gardă, crt.394, f.33 şi fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar FN/1939, crt.1820, f.9;
698
Loc.cit., fond Regimentul 47 Infanterie, dosar nr.4/1949, crt.63, f.31;
699
Loc.cit., fond Regiunea 1 Militară, dosar nr.38/1951, crt.2841, f.270 - 271;
700
Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul” 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180;
701
Ibidem, pag.80.
322
Al 48-lea regiment de infanterie a fost creat la 1 aprilie 1914, prin transformarea

Având reşedinţa în garnizoana Buzău, efectivele unităţii erau asigurate de către cercul de
recrutare omonim.
Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp (15 ianuarie
1917 – 28 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923) cu o altă compunere şi denumire –
Regimentul 48/49 Infanterie -, ca urmare a contopirii cu Regimentul 49 Infanterie, conform
ordinelor de reorganizări succesive ale armatei (ordinul nr.1014/1916 al Marelui Cartier General şi
ordinele Marelui Stat Major nr. 20828/1918 şi 5166/1920)703.
Prima perioadă a existenţei Regimentului 48 Infanterie, începută în 1914, s-a încheiat
la 1 iulie 1923, prin desfiinţare, conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923704.
Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a
aplicării Ordinului Marelui Stat Major nr.8000/1939705.
Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, prin
desfiinţarea unităţii, conform ordinului nr. 8494B/1941 al Marelui Stat Major706.
Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Zalău, conform Ordinului Marelui Stat Major
nr.45746/1949707, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când, prin
renumerotare, a devenit Regimentul 209 Infanterie (Ordinul Marelui Stat Major
nr.0035716/1951708.
În fondul de arhivă al Regimentului 48 Infanterie se păstrează 440 dosare şi registre,
create de acesta de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1914 – 1923, 1939 – 1941,
1949 – 1951).
Fondul mai conţine şi statele de plata soldelor personalului fostului Batalion 8 Rezervă
(1912, 1913).
Inventarul definitiv de care se dispune este constituit conform criteriului cronologic –
structural.
Acest instrument semnalează, în principal, cercetătorului prezenţa documentelor cu
caracter operativ (comunicate, ordine, rapoarte, sinteze şi statistici) cuprinzând informaţii asupra
participării unităţii în compania anului 1916, în cadrul Corpului 1 Armată, îndeosebi la bătălia de
la Sibiu şi la luptele de apărare a Defileului Oltului (în zona Câineni).
Documentele referitoare la prezenţa Regimentului 48/49 Infanterie între forţele angajate
în luptele de la Muncelu în cadrul bătăliei de la Mărăşeşti, se păstrează în fondul de arhivă creat de
Regimentul 49 Infanterie.
Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice pune totodată la
dispoziţia celor interesaţi jurnale de operaţii şi registre istorice pentru întreaga perioadă de
existenţă a Regimentului 48 Infanterie.
702
”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea Regulamentară, pag.160;
703
C.S.P.A.M.I., Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2A/2/1916, crt.11, f. 129 - 136;
704
705
Loc.cit., Jurnale de operaţii ale Regimentului 48 Infanterie, crt.879, 880;
706
Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2/1941, crt.67, f.364;
707
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia a IV-a, dosar nr.444 bis/1949, crt.1797, f.88;
708
Loc.cit., fond Regiunea a 3-a Militară, dosar nr.4/1/1951, crt.66, f.491 – 450.
323
Primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit perioada celui de-al doilea
război balcanic, la care Regimentul 49 Infanterie Rezervă a participat din 1 iulie 1913, în
compunerea Brigăzii 23 Rezervă709.
Regimentul a fost înfiinţat la mobilizare, din efectivele Batalionului 9 Rezervă.
Nu s-au păstrat documente create de respectiva unitate în această perioadă.
Regimentul 49 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea
Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Râmnicu Sărat, efectivele fiindu-i
asigurate, în principal, de pe raza judeţului Râmnicu Sărat.
În perioadele: 15 ianuarie 1917 – 28 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923,
regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 48 Infanterie, sub titulatura Regimentului 48/49
Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General711 şi Ordinele
nr.20828/1918712 şi nr.5166/1920713 ale Marelui Stat Major).
Prima perioadă a existenţei Regimentului 49 Infanterie s-a încheiat la 1 iulie 1923,
unitatea fiind desfiinţată conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923.714.
Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a
aplicării Ordinului nr.8000/1939 al Marelui Stat Major715.
Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, regimentul
fiind desfiinţat conform Ordinului nr.8494/B/1941 al Marelui Stat Major716.
al Regimentului 49 Infanterie se află 342 dosare şi registre, cuprinzând documente create în
anii 1913, 1915 – 1920; 1939 – 1941. Documentele anului 1913 sunt state de plata soldei cadrelor
fostului Batalion 9 Rezervă.
Fondul a fost constituit potrivit principiului cronologic – structural şi dispune de inventar
permanent.
Din documentele cuprinse în acest inventar, cele cu caracter operativ (comunicate, ordine,
sinteze, rapoarte, şi statistici) oferă informaţii asupra participării Regimentului 49 Infanterie la
luptele purtate de unităţile Corpului 1 Armată în campania anului 1916, precum şi la marea bătălie
de la Mărăşeşti (în zona Muncelu).
Întreaga perioadă de existenţă a Regimentului 49 Infanterie este reflectată în registrele
sale istorice şi în jurnalele de operaţii aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice.
709
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, dosar f. n./1913, f.51;
710
711
Loc.cit.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157;
712
Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar 2A/1916, crt.11, f.129 – 136;
713
Loc.cit., biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 48/49 Infanterie, crt.836, f.21;
714
Loc.cit., lit.I, cota 1702, f.2 – 3;
715
Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 49 Infanterie, crt.884, f.1;
716
Loc.cit., fond Regiment 49 Infanterie, dosar f. n./1939, crt.31.
324
Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea Regimentului 50 Infanterie

Rezervă, conform Înaltului Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 care a participat în compunerea
Diviziei a 5-a Rezervă la cel de-al doilea război balcanic, pe teritoriul Bulgariei, până la 15august
când a fost demobilizat717.
Regimentul 50 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea
Batalionului de Rezervă „Putna”, conform Înaltului Decret nr.1444/1914718. Unitatea subordonată
Brigăzii 25 Infanterie din Divizia a 5-a Infanterie a Corpului 3 Armată a avut ca garnizoană de
reşedinţă oraşul Focşani. Prin Ordinul Ministerului de Război nr.97 din 24 aprilie 1914 – care
menţinea distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou create respectiv Regimentelor 41 –
80 Infanterie la 9 mai 1914 regimentul a primit drapelul de luptă719.
În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918, Regimentul 64 Infanterie, sub titulatura de
Regimentul 50/64 Infanterie, conform Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier
General720 şi Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062/15 ianuarie 1917721 şi nr.20828/1918
comunicat cu al Diviziei 13 Infanterie nr. 8384/1918722.
La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 50 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu
Regimentul 64 Infanterie, formând în baza ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, Regimentul
50/64 Infanterie de data asta cu reşedinţa la Tecuci723. Regimentul 50/64 Infanterie a funcţionat
sub această denumire până la 1 iulie 1923, când în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din
12 aprilie 1923 s-a desfiinţat predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentelor
matcă respectiv 10 şi 24 Infanterie724.
Regimentul 50 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Focşani la 11 septembrie 1939 în
baza Comunicatului Oficial nr.5/1939 şi Ordinului nr.1320/1919 al Marelui Stat Major725. Această
a doua perioadă a existenţei sale a durat până la 30 septembrie 1941, când, în conformitate cu
Ordinul Marelui Cartier General nr. 8494/B din 26 septembrie 1941, transmis cu cel al Diviziei 35
Infanterie, nr.3787 din 28 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat. Lucrările de lichidare a
gestiunilor şi de predare a efectivelor, materialelor şi arhivei la Regimentul 10 Infanterie, aveau să
fie încheiate la 30 octombrie 1941726.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un
număr de 483 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic -
structural de Regimentul 50/64 Infanterie pe anii 1914 – 1923 şi 1939 1941.
Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventarul definitiv.
Pentru anul 1912 şi 1913 fondul deţine două dosare conţinând state de plată a soldei
personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă „Putna”. În ceea ce priveşte starea de
conservare a arhivei se poate afirma că este corespunzătoare, sub forma avută iniţial.
Fondul documentar furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu
armament, modificări de structură, schimbări la comandă, acordarea decoraţiilor personalului
militar, desfăşurarea procesului de instrucţie.
717
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, dosar nr.4/1942, crt.2637, fila 62, Secţia organizare - mobilizare;
718
Monitorul Oastei”, nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159;
719
Loc.cit., fond Regimentul 32 Infanterie, dosar 1/1914, nr.crt.30, f.14;
720
721
Ibidem;
722
Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii, nr.crt.886 şi 885, f.47;
723
Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.f. n./1916, crt.16, f.121;
724
Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21;
725
Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. f. n. vol.1/1939, crt.124, f.22;
726
Ibidem, dos. f. n./1941, crt.376, f.150 – 151; 335 – 336.
325
Valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente (rapoarte şi dări de seamă

operative, note, jurnal de operaţii) care reflectă participarea regimentului la acţiunile din vara şi
toamna anului 1916 (hărţuirea grupurilor inamice răzleţe din Transilvania, ajutorul acordat
trupelor care luptau în Dobrogea şi asigurarea protejării unităţilor în retragere prin Pasul Bran. În
decembrie 1916, regimentul s-a retras către zona de refacere Buhalniţa (judeţul Iaşi) unde timp de
o lună avea să desfăşoare o intensă pregătire de luptă.
După reorganizarea armatei de la începutul anului 1917, Regimentului 50 Infanterie i s-a
afectat un nou sector de front în zona Mărăşeşti – Muncelu – Ţepu – Ghidigeni având misiunea de
a „împiedica trupele ruse de a părăsi frontul”, de a păzi „avutul, cinstea şi viaţa populaţiei române
din calea fugarilor şi răzvrătiţilor”, precum şi de a „securiza liniile ferate şi lucrările de artă din
zona controlată”.
În luna august 1917 regimentul s-a distins în luptele de la „Răzoare” în urma cărora a fost
decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a prin Înaltul Decret nr.1356 din 15.11.1917 şi
„Crucea Comemorativă” cu bretelele „Ardeal, Carpaţi, Dunăre, Mărăşeşti”.
Fricţiunile cu trupele ruse s-au prelungit la data de 18 ianuarie 1918, regimentul a trecut
Prutul în Basarabia şi-a dezarmat grupările armate ruseşti şi populaţia din Zona Taraklia – Arciz,
Nicolaevka, Akerman. În martie 1918, primind ordin de reîntoarcere în ţară unitatea revenea prin
Arciz – Galaţi – Barboşi în garnizoana Tecuci, demobilizând efectivele.
Regimentul 50 Infanterie, reînfiinţat în septembrie 1939, organizat pe trei batalioane s-a
deplasat în regiunea Vlădeni, Borşa din judeţul Iaşi unde a executat lucrări de organizarea
terenului, conform Ordinului nr.3068 al Diviziei a 35-a.
Din aprilie 1940 până la 29 iulie 1940 a rămas în Zona Mitoc, pe Prut. La 27 octombrie
1940 conform Ordinului nr.4821 al Diviziei a 35-a s-a deplasat la Focşani desconcentrând
efectivele de rezervă, iar pe cele active le-a vărsat Regimentului 10 Infanterie.
Evenimentele din iunie 1941 găsesc Regimentul 50 Infanterie dislocat pe zona de
concentrare de pe Prut (Focşani – Cosmeşti – Tecuci – Bârlad – Crasna – Sârbu). La 22 iunie 1941
când unităţile române treceau Prutul, trupele regimentului ocupau un sector defensiv pe malul
vestic al Prutului în cadrul Grupării de Sud, participând la acţiuni de luptă până în luna septembrie
1941. Din data de 20 august 1941 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 4033/1941 cele
trei batalioane ale regimentului deveneau independente primind nr.501, 502, 503 fiind dislocate la
Tighina şi intrând în subordinea directă a unor mari unităţi. La 02.11.1941 se reîntorc în
garnizoană şi conform Ordinului Marelui Stat Major nr.12100 se contopesc cu Regimentul 10
Infanterie.
Fondul mai dispune de registru istoric şi jurnale de operaţii întocmite de regiment pe anii
1917 – 1921, aflate în păstrarea Bibliotecii Centrului care ajută la completarea imaginii participării
detaliate a acestuia la prima conflagraţie mondială.
326
Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea conform Înaltului Decret nr.4609
din 20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913 a Regimentului 51
Infanterie Rezervă în garnizoana Galaţi, inclus în compunerea Diviziei a 3-a Rezervă şi a Brigăzii
a 26-a Infanterie Rezervă.
Mobilizat de Cercul de Recrutare „Siret”, regimentul, organizat pe trei batalioane a
participat la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie – 31 august 1913, pe
teritoriul Bulgariei. La data de 13 august 1913 regimentul revenea în garnizoana Galaţi
demobilizând efectivele727.
La data de 1 aprilie 1914, prin Înaltul Decret nr.1444/1914 se prevedea transformarea
batalioanelor de rezervă în regimente. Astfel de la această dată, Batalionul de Rezervă „Siret” a
devenit Regimentul 51 Infanterie cu reşedinţa în garnizoana Galaţi. Mobilizat de Cercul de
Recrutare „Siret” era rezerva Regimentului 11 Infanterie „Siret” din aceeaşi garnizoană728.
În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 regimentul a funcţionat contopit cu
Regimentul 51 Infanterie sub titulatura de Regimentul 51/52 Infanterie, conform Ordinului
Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916729 şi Ordinul nr.1062 din 15 ianuarie 1917
al Marelui Stat Major,730 precum şi al Ordinului nr.20828/1916 Marelui Stat Major731. La data
de 1 octombrie 1920, Regimentul 51 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 52
Infanterie, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920,732 formând din nou Regimentul
51/52 Infanterie, denumire sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923, în
conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923733 a fost desfiinţat, predând efectivele şi
materialele de toate categoriile Regimentului 11 Infanterie „Siret” din garnizoana Galaţi.
Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 prin Comunicatul Marelui Stat Major
nr.5/1939, la data de 5 septembrie 1939 a fost reînfiinţat Regimentul 51 Infanterie ca „sarcină de
mobilizare” a Regimentului 11 Infanterie734 şi a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când,
conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940 şi tabelei model B, litera „a”, pentru
mobilizarea anului 1941/1942, a fost desfiinţat,735 lichidarea gestiunilor şi predarea efectivelor s-a
făcut la organul de mobilizare – respectiv Regimentul 11 Infanterie.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare General Istorice se păstrează
un număr de 144 dosare şi registre create în anii 1914 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform
criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul
anilor pe compartimente de activitate.
Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale, ilustrează modul în care a fost
organizat şi încadrat cu efective, dotarea cu armament, desfăşurarea procesului de instrucţie şi
modul de administrare. O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu
caracter operativ: rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice şi
tabele nominale care reliefează participarea regimentului la luptele în apărare duse în vara şi
727
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt.2637, dosar 4, f.62 şi Biblioteca, Jurnal de Operaţii al
Regimentului 51 Infanterie, crt.887, f. nr.2 – 13;
728
“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, f.159;
729
730
Ibidem;
731
Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii al Regimentului 51/52 Infanterie, crt.888, f.158;
732
Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.16, f.121;
733
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt.2637, f.58;
734
Ibidem;
735
Ibidem, f.59.
327
toamna anului 1916 de unităţile care formau Armata de Dobrogea, pierderile umane şi materiale,
decorarea personalului, Eroismul şi vitejia de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa Regimentului
51/52, aflat în compunerea Diviziei a 13-a Infanterie în luptele de la Mărăşeşti din 6 august 1917,
atacate din plin de Divizia a 12-a Bavareză şi 115 Prusiană, este demonstrat de faptul că la data de
16 mai 1918, majestatea Sa Regele, la Mitropolia din Iaşi, decora Drapelul de luptă al
Regimentului cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1356 din
15 noiembrie 1917736.
Documentele create de Regimentul 51 Infanterie în anii 1939 – 1940 ilustrează încadrarea
cu efective, precum şi participarea regimentului la lucrările de organizare a terenului în nordul
Moldovei şi Basarabia.
Deoarece fondul creat de Regimentul 51 Infanterie deţine o cantitate redusă de unităţi
arhivistice, imaginea completă a participării sale la acţiuni operative, este prezentată în detaliu în
jurnalele de operaţii, existente la Biblioteca Centrului, pe perioada 1913 – 1923 şi în copia – extras
de pe jurnalul de operaţii pe perioada septembrie 1939 – aprilie1940 existentă în fond.
736
Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag. 179.
328
Prin Înaltul Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914 care prevedea transformarea batalioanelor
de rezervă în regimente, s-a înfiinţat Regimentul 52 Infanterie din fostul Batalion 12 Rezervă,
Mobilizat de Cercul de Recrutare Tutova, Regimentul 52 Infanterie a funcţionat ca rezervă a
Regimentului 12 Infanterie, având reşedinţa în garnizoana Bârlad737.
În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 52 Infanterie a fuzionat cu
Regimentul 51 Infanterie, funcţionând sub denumirea de Regimentul 51/52 Infanterie, conform
Ordinelor Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916738; al Marelui Stat Major
nr.1062 din 15 ianuarie 1917739 şi respectiv al Ordinului Marelui Stat Major nr.10828/1918.740 La
data de 1 octombrie 1920, Regimentul 52 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul
51 Infanterie, formând din nou Regimentul 51/52 Infanterie, conform ordinului Marelui Stat Major
nr.6108/1920,741 titulatură sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923 când, în
conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie1923,742 a fost desfiinţat, predând efectivele şi
materialele de toate categoriile Regimentului 12 Infanterie, organul său de Mobilizare.
Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 şi al Comunicatului nr.5/1939 şi Ordinului
Marelui Stat Major nr.11.000 din 3 septembrie 1939, Regimentul 52 Infanterie a fost reînfiinţat la data
de 5 septembrie 1939,743 intrând în compunerea Brigăzii 33 Infanterie fiind sarcină de mobilizare a
Regimentului 12 Infanterie. La data de 15 octombrie 1940 a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul
12 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940744.
La data de 15 aprilie 1951 s-a înfiinţat o nouă unitate de infanterie cu titulatura de
Regimentul 52 Infanterie conform Ordinului Marelui Stat Major nr.00316427 din 6 aprilie 1951,
având reşedinţa în garnizoana Turnu Măgurele745. Aceasta a fost desfiinţată la data de 1 decembrie
1951 când datorită renumerotării unităţilor de infanterie a devenit Regimentul 215 Infanterie,
conform Ordinului Regiunii a 2-a Militare nr.0025715/1951.
număr de 184 dosare şi registre create în anii 1914 – 1920; 1939 – 1940; 1951 de către Regimentul
52 Infanterie, respectiv Regimentul 51/52 Infanterie. Pentru anul 1913 fondul deţine două dosare
conţinând state de plată a soldei personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă nr.12.
Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit
pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate.
Deoarece fondul deţine o cantitate redusă de unităţi arhivistice, ponderea deţinând-o
arhiva creată pe anul 1951, imaginea participării regimentului la acţiunile operative din vara şi
toamna anului 1916, din vara lui 1917 se reflectă în jurnalele de operaţii pe anul 1916 existent în
Biblioteca Centrului, extrasul de pe jurnalul de operaţii existent în fond pentru perioada aprilie
1918 – aprilie 1921 precum şi de jurnalele de operaţii ale Regimentului 51 Infanterie cu care a
fuzionat. De asemenea, fondul mai deţine registru istoric şi jurnalele de operaţii create de regiment
în anii 1939 – 1940.
Majoritatea documentelor valoroase cu caracter operativ aflându-se în fondul creat de
737
“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, pag.159;
738
C.S.P.A.M.I. fond Regiment 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10;
739
Ibidem;
740
Ibidem;
741
Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.131;
742
Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4, crt.2637, f.59, Asigurare Mobilizare;
743
Ibidem;
744
Ibidem;
745
Loc.cit., fond Regimentul 52, dos. f. n/1951, crt.267, f.1.
329
Regimentul 53 Infanterie s-a înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret
nr.1444/1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Ştefan cel Mare”. Mobilizat de Cercul
de Recrutare Iaşi a funcţionat ca rezervă a Regimentului 13 Infanterie având reşedinţa în
garnizoana Iaşi746.
În perioada 1 februarie 1917 – 19 martie 1918 Regimentul 53 Infanterie a fuzionat cu
Regimentul 65 Infanterie funcţionând sub denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, conform
ordinelor Diviziei a 14-a Infanterie, în a cărei subordine se afla nr.794 din 1 februarie 1917747 şi
respectiv al Ordinelor Marelui Stat Major nr.20435/1918 şi 20828/1918 748.
La data de 1 octombrie 1920 conform ordinelor Marelui Stat Major nr.5866 şi 6108/1920,
comunicate cu ale Diviziei a 14-a Infanterie nr.3279/1920,749 care s-a transformat din divizie de
rezervă în divizie activă şi pentru a fi „întărită” regimentele de infanterie din subordine urmau a se
contopi două câte două, Regimentul 53 Infanterie a fuzionat a doua oară cu Regimentul 65
Infanterie, primind denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, până la 1 august 1923 când, în
conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 s-a desfiinţat750.
Regimentul 53/65 Infanterie înfiinţat în anul 1920, organizat pe două batalioane, avea
comanda şi un batalion dislocate la Vaslui, iar cel de-al doilea batalion era la Iaşi. La desfiinţare
efectivele, arhiva şi zestrea materială au fost predate regimentelor matcă, respectiv 13 şi
25 Infanterie.
În conformitate cu ordinele Marelui Stat Major nr.6034/1931 şi al Corpului 4 Armată
nr.27333/1931 la data de 1 octombrie 1931, Regimentul 53 Infanterie a fost reînfiinţat stabilindu-i-se
ca reşedinţă garnizoana Ungheni. Regimentul era organizat pe trei batalioane, efectivele în cadre
fiind primite de la Regimentul 13 Infanterie, iar trupa de la toate regimentele de infanterie din
subordinea Corpului 4 Armată751.
El era încadrat în compunerea Brigăzii 44 Infanterie Iaşi.
La data de 10 octombrie 1940 conform Înaltului Decret nr.1916/1940752 Regimentul 53
Infanterie s-a transformat în Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii, având reşedinţa în garnizoana
Odobeşti, care a fiinţat până la data de 9 martie 1943 când în conformitate cu Instrucţiunile
Marelui Stat Major nr.985002/1943 a fost desfiinţată, predând arhiva, efectivele şi zestrea
materială, Regimentului 25 Infanterie753.
număr de 523 dosare şi registre create de Regimentul 53 Infanterie, respectiv Regimentul 53/65 şi
53 Infanterie Fortificaţii create în anii 1914 – 1923; 1931 – 1943. Constituit conform criteriului
cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe
compartimente de activitate.
Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost
încadrat cu efective, structura organizatorică şi modificările survenite, administrarea şi dotarea cu
armament şi materiale, desfăşurarea procesului de instrucţie.
746
“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159;
747
C.S.P.A.M.I., fond Regiment 77 Infanterie, dos.1 bis/1917, crt.1, f.171;
748
Loc.cit., Regiment 55 Infanterie, dos. 4./1918, crt.20, f.11;
749
Loc.cit., Biblioteca, Regimentul 53 Infanterie – Registru istoric, crt.841, f.30;
750
Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21 şi Biblioteca, Reg. 53 Inf. Registrul istoric,
crt.840, f.72 verso;
751
Loc.cit., Biblioteca, Registru istoric al Regimentul 53 Infanterie, crt.840, f.73;
752
Loc.cit., Regimentul 53 Infanterie, dos.1/2, vol.1/1940, crt.203, f.330;
753
Ibidem, dos.76/1943, crt.494, f.1.
330
Informaţii valoroase furnizează însă documentele cu caracter operativ/ce-i drept puţin

numeroase/ existente în fond. Pe baza acestora: dări de seamă operative, schiţe, memorii, ordine de
operaţii, situaţii numerice şi tabele nominale se poate urmări participarea regimentului la cele două
războaie mondiale, precum şi pierderile umane şi materiale suferite. Astfel în vara şi toamna anului
1916 Regimentul 53 Infanterie, respectiv 53/65 Infanterie s-a distins în luptele înverşunate din
Dobrogea şi pentru apărarea Văii Oituzului, motiv pentru care Majestatea Sa Regele a decorat la data
de 16 ianuarie 1917 la Oneşti, în conformitate cu Înaltul Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, drapelul
unităţii cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a754; apoi la luptele de la Mărăşeşti din vara anului
1917. În anii 1939 – 1940 regimentul a fost antrenat în lucrările de organizare a terenului desfăşurate
în nordul Moldovei şi în Basarabia. La data decretării mobilizării, 22 iunie 1941 şi a intrării
României în cel de-al Doilea Război Mondial Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii se afla în
subordinea Brigăzii a 2-a Infanterie şi avea misiunea de a executa lucrări de asigurare a pazei în
frontul fortificat zona Odobeşti – Puţeni – Mândreşti. De la data de 20 februarie 1942 regimentul a
trecut în subordinea Diviziei a 2-a Pază având ca organ de mobilizare Comandamentul Etapelor de Est.
La 22 aprilie 1942 regimentul dislocat la est de Nistru a fost prezent între limanul Bugului
şi limanul Cujalsiski apărând litoralul Mării Negre şi asigurând siguranţa teritoriului contra
partizanilor şi paraşutiştilor, paza Bugului, paza căii ferate Odessa – Berezovka – Trihati, precum
şi a depozitelor militare din zona judeţelor Berezovka şi Oceacov şi în judeţul Odessa la sud de
linia Ghildendorf – Tisofka.
Deoarece fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pentru perioada anilor 1916 –
1923, 1931 – 1937, acoperirea documentară a acestei perioade este asigurată de registrele istorice
create de regiment în anii 1914 – 1932; martie 1939 – septembrie 1942 aflate în cadrul Bibliotecii
Centrului şi în copiile jurnalelor de operaţii pentru perioada iunie 1941 – decembrie 1942 existente
în fond.
754
Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.172.
331
În anul 1913 conform Înaltului Decret nr.4609/20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat
Major nr.476 din 24 iunie 1913 s-a decretat mobilizarea în vederea participării unităţilor armatei
române la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie 1913 – 31august 1913,
pe teritoriul Bulgariei. Astfel s-a înfiinţat la 20 iunie 1913 Regimentul 54 Infanterie Rezervă, cu
reşedinţa în garnizoana Roman, demobilizat la data de 15 august 1913755.
La data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr. 1444/1914 Batalionul de Rezervă
„Roman” s-a transformat în Regimentul 54 Infanterie, fiind rezerva Regimentului 14 Infanterie şi
inclus în compunerea Diviziei 14 Infanterie. Reşedinţa regimentului nou înfiinţat era stabilită în
garnizoana Roman756.
În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 54 Infanterie s-a contopit cu
Regimentul 56 Infanterie, funcţionând sub titulatura de Regimentul 54/56 Infanterie, conform
Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917757 şi nr.20828/1918 758.
La data de 1 octombrie 1920, pentru a doua oară cele două regimente au fuzionat în baza
ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920759 sub denumirea de Regimentul 54/56 Infanterie
fiinţând până la 1 iulie 1923. când conform Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost
desfiinţat760. Efectivele, armamentul şi materialele de toate categoriile urmau a fi predate
Regimentelor 14 şi respectiv 16 Infanterie. Arhiva şi drapelul de luptă al Regimentul 54/56
Infanterie au fost predate Regimentului 14 Infanterie.
Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940, prin Comunicatul Marelui Stat Major
nr.5 din 3 septembrie 1939 la data de 14 septembrie 1939 s-a înfiinţat Regimentul 54 Infanterie761
în garnizoana Roman, dislocat apoi în Sudul Basarabiei subordonat Diviziei 34 Infanterie, iar
la 15 octombrie 1940 prin Ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat762. Potrivit
dispoziţiilor primite, Regimentul 54 Infanterie a predat arhiva Regimentului 14 Infanterie,
efectivele – Regimentului 13 Infanterie pentru completarea acestuia; armamentul, materialele de
geniu, de transmisiuni şi de intendenţă Diviziilor 13 şi 14 Infanterie.
număr de 591 unităţi arhivistice create de Regimentul 54 Infanterie Rezervă, Regimentul 54
Infanterie şi Regimentul 54/56 Infanterie în anii 1913 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform
criteriului cronologic – structural fondul dispune de inventar definitiv.
Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost
organizat şi încadrat cu efective şi modificările survenite, dotarea cu armament şi muniţii,
desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare.
O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu caracter operativ:
rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice, tabele nominale,
care reflectă participarea regimentului la operaţiile militare de pe teritoriul Bulgariei în vara anului 1913,
la luptele din vara şi toamna anului 1916 din Transilvania, precum şi cele din vara anului 1917
755
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, dos.4 crt.26 -37, f.62, fond Regimentul 54 Infanterie, dos.1A/1913, crt.3.
756
“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159;
757
Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. 2/1916, crt.27, f.10;
758
Ibidem;
759
Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121;
760
Loc.cit., fond Regimentul 54 Infanterie, dos. f. n./1923, crt.271, f.1;
761
Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos. 3/1942, crt.2636, f.23, Organizare Mobilizare;
762
Ibidem.
332
din Zona Nămoloasa – Cosmeşti, precum şi la pierderile umane şi materiale suferite de acesta în
timpul primei conflagraţii mondiale, decorarea cadrelor şi trupei.
Pentru perioada anilor 1939 – 1940 documentele păstrate ilustrează participarea
subunităţilor regimentului la lucrările de organizare a terenului în Bucovina de Nord şi Basarabia,
pierderilor materiale suferite cu ocazia evacuării acestor teritorii în perioada 28 iunie –
30 iunie 1940.
În ceea ce priveşte imaginea documentară a participării Regimentului 54, respectiv
Regimentul 54/56 la operaţii militare, menţionăm faptul că păstrându-se o cantitate mică de arhivă,
aceasta se poate completa pe larg pe baza jurnalelor de operaţii întocmite de regiment pentru anii
1916 – 1921 existente la Biblioteca Centrului.
333
Regimentul 55 Infanterie a luat fiinţă la data de 1 aprilie 1914 conform Înaltului Decret
nr.1444/1914, prin transformarea Batalionului de Rezervă nr.15 „Războieni”. Subordonat
Comandamentului 4 Teritorial, regimentului i s-a fixat garnizoana de reşedinţă în oraşul Piatra
Neamţ763, Organul său de mobilizare fiind Regimentul 15 Infanterie.
De la data de 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentele 55 şi n67 Infanterie au
fuzionat sub denumirea de Regimentul 55/67 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Stat Major
nr.1062 din 15 ianuarie 1917764 şi nr.20828/1918765. Cele două Regimente s-au unit pentru a doua
oară la 1 octombrie 1920 conform Ordinului Marelui Stat Major, nr.6108/1920766 formând
Regimentul 55/67 Infanterie care a fost desfiinţat în baza Înaltului Decret nr.1674/1923 la data de
1 iulie 1923767 împărţind personalul şi materialele egal la Regimentele 15 şi 27 Infanterie.
Reînfiinţat la 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.11000 din
4 septembrie 1939768 în garnizoana Piatra-Neamţ a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, în
conformitate cu ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat769.
La data de 12 ianuarie 1941 a urmat o a treia reînfiinţare a Regimentului 55 Infanterie
conform Ordinului Marelui Stat Major Secţia I nr.22500 din aceeaşi dată770. S-a desfiinţat la 30
septembrie 1941 conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.5940 din 27 august 1941 şi ale Marelui
Cartier General nr. 5450 din 9 septembrie 1941 şi 8494/B din 26 septembrie 1941771.
număr de 473 dosare şi registre create de Regimentul 55 Infanterie şi respectiv Regimentul 55/67
Infanterie pe anii 1914, 1916 – 1923, 1939 – 1941. Constituit conform criteriului cronologic -
structural fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor, pe compartimente
de activitate.
Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţine informaţii în legătură
cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificări de structură, acordarea
drapelului de luptă şi decorarea acestuia, modul de administrare.
Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii ilustrează participarea
regimentului la luptele desfăşurate în vara şi toamna anului 1916 pe teritoriul Transilvaniei în zona
Borsec – Topliţa – Valea Mureşului – Păltiniş, sau pe Valea Prahovei într-un perimetru operaţional
care acoperea Zona Clăbucet – Valea Corbului – Sinaia; la cele din iulie – august 1917 în Zona
Nămoloasa, punctul strategic Furceni – Cosmeşti, unde, ofiţerii şi trupa Regimentului 55/67
Infanterie au rezistat timp de o lună celor mai îngrozitoare bombardamente, motiv pentru care la
data de 29 mai 1918, Majestatea Sa Regele a decorat la Iaşi drapelul regimentului cu ordinul
„Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1126 din 30 septembrie 1917772.
În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de Regimentul 55 Infanterie, reînfiinţat în
septembrie 1939, organizat pe trei batalioane şi cantonat în satele din jurul oraşului Piatra-Neamţ
se caracterizează prin deplasarea acestuia pe zona de concentrare în judeţele Botoşani, Iaşi şi
Vaslui unde a executat lucrări de organizare a terenului.
763
“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea reulamentară, f.159.
764
C.S.P.A.M.I, fond Regimentul 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10.
765
Ibidem.
766
Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121.
767
Ibidem, dos. f. n./1920, crt.24, f.45.
768
Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4/1942, crt.2637, f.60.
769
Ibidem, f.58.
770
Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.21/1941, crt.357, f.7.
771
Ibidem, dos. 2/1941, crt.396, f.472.
772
Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.177.
334
La data decretării mobilizării armatei în 22 iunie 1941 – Regimentul 55 Infanterie se afla

dislocat în satele Tâlhăreşti – Idrici pe Prut, în judeţul Fălciu. La data de 3 iulie 1941 regimentul a
trecut Prutul pe la Prisecani – Iaşi şi a participat la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei până la
data de 18 august 1941, aflându-se în compunerea Diviziei 35 Infanterie.
Prin Ordinul secret nr.3714 al Diviziei 35 Infanterie,773 din data de 21 august 1941
batalioanele regimentului deveneau batalioane independente primind nr.551, 552, 553 şi urmau a fi
trimise la Tighina, la est de Nistru „pentru a intra în compunerea altor mari unităţi”… şi a
contribui astfel la întărirea acelor care luptau pe frontul Odessei.
Companiile independente s-au reîntors la Piatra-Neamţ la 1 septembrie 1941 şi au fost
desconcentrate, iar efectivele cu care a mai rămas regimentul s-au desconcentrat la 30 septembrie 1941.
Cantitatea redusă de arhivă pe care o deţine fondul pe anii 1916 – 1921 nu oferă o
imagine completă a participării regimentului la prima conflagraţie mondială. În acest sens de un
real folos sunt jurnalele de operaţii create de regiment pe anii 1916 – 1921 şi registrul istoric pe
anii 1914 – 1918 existente la Biblioteca Centrului.
773
Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos.2/1941, crt.396, f.480.
335
Regimentul 56 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului de

Rezervă Suceava, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1444 din aceeaşi dată774. Garnizoana de reşedinţă
era la Fălticeni. Patronul spiritual al regimentului erau Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Ca urmare a Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 1 februarie 1917, Regimentele 54
şi 56 Infanterie s-au contopit, formând Regimentul 54/56 Infanterie775 pentru numai un an,
deoarece la 27 februarie1918, unitatea s-a separat în regimentele constitutive, în baza
Instrucţiunilor nr.7050/1918 ale Marelui Stat Major. Ulterior, ca urmare a aceloraşi instrucţiuni,
partea sedentară a Regimentului 56 Infanterie s-a contopit cu partea activă, echipamentul,
materialele de tot felul, arhiva şi gestiunile în materii şi bani fiind preluate de acesta din urmă776.
Recontopite la 1 octombrie 1920, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920,
transmis cu al Diviziei 14 Infanterie nr.3279/1920, regimentele 54 şi 56 infanterie777 au funcţionat
sub aceeaşi titulatură de Regimentul 54/56 Infanterie până la 1 iulie 1923, când, potrivit cu Înaltul
Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, acesta s-a desfiinţat, predând efectivele, armamentul, muniţia
şi materialele de toate categoriile Regimentelor 14 şi 16 Infanterie, iar arhiva şi drapelul,
Reînfiinţat la 14 septembrie 1939, în baza ordinului nr.8079 din 9 septembrie 1939 şi a
instrucţiunilor administrative nr.30505 din 11 septembrie 1939 ale Diviziei a 7-a Infanterie, 779
Regimentul 56 Infanterie a fiinţat un an. La 15 octombrie 1940, conform Ordinului Marelui Stat
Major nr.14447 din 3 octombrie 1940, Regimentul 56 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 39
Infanterie, sub denumirea acestuia din urmă780.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă
creat de Regimentul 56 Infanterie se află 448 dosare şi registre, create în anii 1913 – 1920; 1939 –
1940. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a soldelor şi aparţine
Batalionului de Rezervă Suceava.
Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, păstrat şi după prelucrarea
acestuia, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, sub forma avută iniţial.
Documentele oferă informaţii cu o largă arie tematică.
Multe dintre ele se referă la organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie,
încadrarea cu efective, asigurarea materială a regimentului, executarea lucrărilor de mobilizare şi a
celor de organizare a terenului, ajutorarea familiilor celor concentraţi, strângerea rechiziţiilor.
Alte documente, cu caracter operativ (ordine, rapoarte, dări de seamă, memorii, situaţii,
tabele nominale) furnizează informaţii despre participarea unităţii la războiul de eliberare şi
reîntregire naţională, şi anume la operaţiile din zona Păltiniş – Vatra Dornei – Bilbor – Tulgheş, la
luptele din Valea Jiului (Tg. Cărbuneşti, Pojogeni) şi la cele de pe frontul Nămoloasa – Focşani, cu
precădere în zona Furceni – Movilienii de Jos şi împrejurimile Panciului. Registrul istoric şi
jurnalele de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor
Militare Istorice şi a fondului creat de regiment, întregesc acţiunile întreprinse de regiment în
perioada primului război mondial şi pierderile umane şi materiale suferite de acesta.
774
C.S.P.A.M.I.– Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 56 Infanterie, crt.846, f. 1-2.
775
Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916 crt.154, f.154 – 157.
776
Loc.cit.,, fond Regiment 54 Infanterie, dosar 22/1918 crt.89, f. 39.
777
Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar FN/1915 crt.37, numerotat.
778
Loc.cit., fond Regiment 54 Infanterie, dosar FN/1923 crt.271, f. 62,149.
779
Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar 6/1939 crt.166, f. 8.
780
Ibidem, crt.409, dosar FN/1940, f. 73.
336
Unele documente (rapoarte, procese-verbale) relatează despre colaborarea dintre regiment

şi populaţia civilă, după ce unitatea se retrage în garnizoana de pace Fălticeni.
Nu puţine şi pline de semnificaţii sunt documentele (ordine, rapoarte, instrucţiuni,
buletine informative, procese-verbale, declaraţii) care cuprind informaţii în legătură cu starea de
spirit în cadrul regimentului, dislocarea acestuia, situaţia de pe frontul european de la frontiera cu
U.R.S.S., executarea lucrărilor de fortificaţii, acţiunile întreprinse de frontieră, retragerea din
nordul Bucovinei şi pierderile în echipament şi armament suferite cu această ocazie.
Fondul dispune de inventar definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente
de activitate, fiind principalul instrument de informare pentru cei interesaţi.
337
A luat fiinţă sub denumirea Regimentului 57 Infanterie rezervă, odată cu decretarea

mobilizării din anul 1913, adică la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi
ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913. Făcea parte din Divizia 1 Rezervă, Brigada
57 Infanterie Rezervă781.
După participarea la cel de-al doilea război balcanic, la 15 august 1913 se întoarce în
garnizoana de reşedinţă Severin. Este demobilizat, rămânând numai cu un batalion cu efectivul
redus782.
Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 17 Rezervă Mehedinţi s-a
transformat în Regimentul 57 Infanterie, cu garnizoana de reşedinţă la Turnu-Severin, subordonat
Diviziei 11 Infanterie783.
La 14 Februarie 1917, în conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General nr.1014 din 22
decembrie 1916, comunicat cu al Diviziei 11 Infanterie nr.689 din 10 ianuarie 1917, Regimentul
57 Infanterie s-a contopit cu regimentul 58 Infanterie, formând Regimentul 57/58 Infanterie784.
Sub această titulatură unitatea a funcţionat mai mult de un an, dislocată pe zona de reorganizare
Hilita – Costuleni, judeţul Iaşi. Regimentul 57/58 Infanterie s-a separat în unităţi de sine-
stătătoare, la începutul lunii aprilie 1918, pentru ca la 1 octombrie 1920, să se reunească sub
aceeaşi denumire, cu reşedinţa la Tg. Jiu785.
O dată cu trecerea armatei la noua reorganizare, conform Înaltului Decret nr.1674/123 şi
Ordinului Marelui Stat Major nr.100/1923, regimentul 57/58 Infanterie s-a desfiinţat786 la 1 iulie
1923.
Potrivit Înaltului Decret nr.2856/1930787 şi Ordinului nr.3779/1930 al Corpului 7 Armată,
pe data de 1 noiembrie 1930, se dispunea reînfiinţarea Regimentului 57 Infanterie, stabilindu-şi
garnizoana de reşedinţă în localitatea Salonta, judeţul Bihor788. Regimentul 57 Infanterie a fost nou
creat cu elemente din regimentele 18, 94, 95, 96 infanterie şi 7 pionieri, toate din Corpul 7
Armată.789
La 26 octombrie 1938, Regimentul 57 Infanterie a fost desfiinţat, prin contopire cu
Regimentul 4 Grăniceri, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 2929 din 2 septembrie 1938,
comunicat de Corpul 7 Armată cu nr.1960 din 6 septembrie 1938. Întreaga gestiune materială a
Regimentului 57 Infanterie a fost predată Regimentului 4 Grăniceri 790.
creat de Regimentul 57 Infanterie se află 218 dosare şi registre, create în anii 1913; 1915 – 1918;
1920; 1922; 1930 – 1938. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a
soldelor şi aparţine fostului Batalion 17 Rezervă Mehedinţi, iar a anilor 1917 – 1918, numai trei
dosare, care aparţin Regimentului 57/58 Infanterie.
Informaţiile cuprinse în documente sunt de ordin administrativ şi operativ.
Majoritatea documentelor (ordine, rapoarte, instrucţiuni, tabele nominale, situaţii) ne dau
informaţii în legătură cu procesul de instrucţie, încadrarea cu efective, dotarea materială,
concentrarea rezerviştilor.
781
C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Jurnalul de operaţii al regimentului 57 Infanterie, crt.895, f.1.
782
Ibidem, fila 17.
783”
Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159.
784
Loc.cit., – Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f. 69.
785
Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33.
786
Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar FN/1916, crt.6, f. 234 – 235.
787
Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61.
788
Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 49/1930 crt.31, f. 35 – 36.
789
Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61.
790
Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 41A/1938, crt.279, f.22.
338
La fel de bogate în informaţii sunt şi documentele cu caracter operativ, care se referă la

desfăşurarea operaţiilor pe front, evidenţa celor morţi, răniţi şi dispăruţi în perioada 1916 – 1918.
Relevante în acest sens sunt registrele istorice şi jurnalul de operaţii ale regimentului, care
ilustrează pe larg participarea acestuia la războiul pentru reîntregirea fiinţei naţionale.
Alte documente furnizează informaţii despre predarea arhivei create de regiment, la
diferite depozite de arhivă.
Starea de întreţinere a arhivei regimentului este bună, iar sistemul de constituire a
documentelor la creator, cronologic - structural, s-a păstrat şi după prelucrarea acestuia.
Cercetătorului îi stă la dispoziţie, ca sursă de investigare, inventarul definitiv, întocmit în
cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Istorice.
339
A luat fiinţă la 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr.1444 din aceeaşi dată, prin
transformarea Batalionului 18 Rezervă Gorj791. Garnizoana de reşedinţă era la Tg. Jiu şi efectivele
unităţii erau asigurate de Cercul de Recrutare Gorj.
La 14 februarie 1917, Regimentul 58 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 57 Infanterie,
în baza Ordinului Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916, formând Regimentul
57/58 Infanterie792. Sub această denumire, dislocat în zona Hiliţa – Costuleni, judeţul Iaşi,
Regimentul a activat mai mult de un an, după care, în jurul datei de 1 aprilie 1918, s-a separat în
unităţile consecutive.
Reunite la 1 octombrie 1920 sub aceeaşi titulatură, Regimentul 57/58 Infanterie a
funcţionat în garnizoana Tg. Jiu, 793 până la 1 iulie 1923, când s-a desfiinţat, conform Înaltului
Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923794 şi a vărsat arhiva la Regimentul 17 Infanterie, respectiv
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al
fostului Regiment 58 Infanterie, constituit după sistemul cronologic – structural, păstrat şi după
prelucrarea acestuia, cuprinde un număr foarte mic de dosare şi registre – 22 – create între
anii 1914 – 1920. Din arhiva anilor 1914 – 1915 şi 1917 – 1920 s-au păstrat numai statele de plată
a soldelor, iar pentru alţi ani, documentele lipsesc complet.
Reţin atenţia celor interesaţi, dosarele constituite în anul 1916, care prin varietatea lor
(ordine de operaţii şi de bătaie, instrucţiuni, dări de seamă, rapoarte, operative, buletine de operaţii
zilnice, situaţii statistice) înfăţişează luptele duse de regiment alături de alte unităţi, în Valea Jiului,
până la retragerea în Moldova.
Informaţiile conţinute de documente se completează cu registrele istorice existente în
cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, scrise între anii
1914 – 1916; 1915 – 1918 şi 1915 – 1921.
Instrumentul de bază pentru investigare îl constituie inventarul definitiv, întocmit în
cadrul Centrului pe ani şi compartimente de activitate.
791”
Monitorul Oastei”, nr.15 din 04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159.
792
C.S.P.A.M.I. - Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f.69.
793
Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33.
794
Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare, crt.1820, dosar F.N/1939, f.28.
340
Regimentul 59 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 19

Rezervă Romanaţi, conform Înaltului Decret nr.1444 din acceaşi dată795. Garnizoana de reşedinţă
era la Caracal, judeţul Romanaţi şi era subordonat Corpului 1 Armată.
Ca urmare a Ordinului Marelui Cartier General nr. 1014 din 22 decembrie 1916, partea
operativă a Regimentului 59 Infanterie, la 6 ianuarie 1917, s-a cuplat cu Regimentul 43 Infanterie
formând unitatea tactică, Regimentul 43/59 Infanterie796. Fiinţează sub această denumire până
la 1 aprilie 1918, când se separă în cele două unităţi componente, respectiv Regimentul 43
Infanterie şi Regimentul 59 Infanterie, în baza Ordinului nr. 20737/1918 al Marelui Stat Major797.
Recontopite la 1 octombrie 1920, potrivit Ordinului nr.6733/1920 al Brigăzii 31
Infanterie, cele două regimente au funcţionat sub aceeaşi titulatură, de Regimentul 43/59
Infanterie, cu reşedinţa la Caracal798.
Prin Înaltul Decret nr.1674/1923, Regimentul 43/59 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923799.
Regimentul 59 Infanterie s-a reînfiinţat în aceeaşi garnizoană la 16 septembrie 1939, în
conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr.1320/1939 ca sarcină de mobilizare a Regimentului
19 Infanterie800 şi era subordonat Diviziei 31 Infanterie.
La 30 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major
nr.8484/B din 16 septembrie 1941801.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă al
Regimentului 59 Infanterie, se află 252 dosare şi registre create în anii 1912; 1914 – 1920; 1939 – 1941.
Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 19 Rezervă.
Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, care s-a păstrat şi după
prelucrarea acestuia iar arhiva se află în stare de păstrare bună.
Documentele acestui fond s-au păstrat numai parţial, ele fiind distruse din cauza vicisitudinilor
vremii, dar şi ca urmare a neglijenţei celor ce le aveau în păstrare. Pentru anii 1914 – 1915; 1917 – 1920
s-au păstrat câte una sau două unităţi arhivistice, iar pentru anii 1921 – 1923, ele lipsesc complet.
Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ, care prin varietatea lor
(ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni buletine informative, dări de seamă, tabele nominale,
situaţii numerice) consemnează acţiunile de luptă desfăşurate de regiment în zona Turnu Severin şi
pasul Vulcan, evidenţa pierderilor umane înregistrate de acesta. Participarea Regimentului 43/59
Infanterie la luptele pentru realizarea idealului naţional este bogat reprezentată în registrul istoric şi
jurnalul de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului.
Documentele anilor 1939 – 1941, pe lângă problemele specifice regimentelor de
infanterie, oferă informaţii despre deplasarea regimentului în zona de concentrare, organizarea
apărării în zona Chişinău, pierderile în armament şi muniţii, în materiale de echipament şi de
geniu, în timpul retragerii din Basarabia, administrarea batalioanelor de lucrători agricoli puse la
dispoziţia Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a, executarea muncilor agricole în Transnistria,
precum şi ajutorarea familiilor concentraţilor.
Ca sursă de investigare, fondul dispune de inventar definitiv, întocmit în cadrul Centrului de
Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate.
795
„Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159.
796
Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fond Marele Cartier General, crt.154, dosar 14/1916, fila
154 – 157 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 43 Infanterie, crt.865, f. 3.
797
Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135. fila 1 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 59
Infanterie, crt.897, fila 39.
798
Loc. cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 4/1920, crt.181, fila 35.
799
Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, filele 3 şi 21.
800
Loc.cit., fond Regimentul 59 Infanterie, dosar FN/vol.1/1939, crt.120, fila 2.
801
Loc.cit., fond Divizia 31 Infanterie, dosar FN/1941, crt.386, fila 4.
341
Regimentul 60 Infanterie a luat fiinţă odată cu decretarea mobilizării din anul 1913, adică
la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476
din 24 iunie 1913.
A fost creat sub denumirea de Regimentul 60 Infanterie Rezervă, prin transformarea
Regimentului 7 Infanterie Rezervă, făcând parte din Divizia 2 Rezervă, Brigada 24 Infanterie
Rezervă802.
La creare regimentul avea trei batalioane şi o companie de mitraliere. A participat la cel
de-al doilea război balcanic, fiind decorat pentru faptele de armă cu Medalia „Avântul Ţării”.
La 15 august 1913, regimentul a fost demobilizat, iar la 21 august 1913, Regimentul 60
Infanterie Rezervă a vărsat toate actele şi echipamentul la Cercul de Recrutare Teleorman, care l-a
înfiinţat,803 rămânând numai cu un batalion, cu efectivul redus.
Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 20 Rezervă Teleorman s-a
transformat în Regimentul 60 Infanterie, cu Reşedinţa la Roşiori de Vede, provizoriu la Turnu
Măgurele, aparţinând Comandamentului 2 Teritorial804.
Cu începere de la 8 februarie 1917, în baza Ordinului telefonic nr.1093 B al Diviziei 12
Infanterie, Regimentul 60 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 45 Infanterie şi a luat denumirea de
Regimentul 45/60 Infanterie805. Fiinţează sub această titulatură până la 31 martie 1918, când s-a
separat în unităţile constitutive, în conformitate cu ordinul Diviziei 12 Infanterie nr. 2568/1918806.
Regimentul 60 Infanterie s-a instalat în satul Lunca Dochiei, iar Regimentul 45 Infanterie a rămas
în localitatea Urecheşti.
Recontopite la 1 octombrie 1920, în baza ordinului Marelui Stat Major, Secţia I,
nr.5170/1920, formează Regimentul 45/60 Infanterie cu reşedinţa la Turnu – Măgurele şi un
batalion detaşat la Giurgiu807.
În conformitate cu comunicatul Marelui Stat Major nr.4 din 25 aprilie 1923, comunicat cu
al Corpului 2 Armată nr.35 din 2 mai 1923, pentru executarea Înaltului Decret nr.1674
din 12 aprilie 1923, regimentul 45/60 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923,808 predând
materialele de echipament, harnaşament şi cazare, celor două regimente corespunzătoare,
Regimentul 20 Teleorman şi Regimentul Vlaşca nr.5.
La 5 septembrie 1939, Regimentul 60 Infanterie s-a reînfiinţat, în baza Ordinului Marelui
Stat Major nr. 10100 din 3 septembrie 1939, din Regimentul 1 Grăniceri nr.84, în garnizoana
Bistriţa, intrând în organizarea Brigăzii 26 Infanterie809. A funcţionat un an, deoarece
la 30 septembrie 1940, s-a desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, nr.3960 A
din 26 septembrie 1940810.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă creat de
Regimentul 60 Infanterie, după sistemul cronologic - structural, cuprinde un număr foarte mic de dosare
şi registre – 53 – create în anii 1912 – 1913; 1915 – 1917; 1919 – 1920; 1939 – 1940.
802
C.S.P.A.M.I.,- Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f. 1 şi 8.
803
Ibidem, fila 4.
804
Ibidem, fila 8.
805
806
Ibidem, fila 191.
807
Loc.cit., Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f.27.
808
Ibidem, fila 39.
809
Ibidem, crt.853, f.1
810
342
Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 20
Rezervă, iar pentru alţi ani ele lipsesc, nu s-au păstrat din cauza vitregiei vremurilor şi a neglijenţei
celor ce le aveau în păstrare.
Interesante pentru informaţiile lor sunt documentele cu caracter operativ, care prin
varietatea lor (instrucţiuni, ordine, rapoarte, comunicate oficiale, tabele) scot în evidenţă luptele
din Dobrogea 1916, unde a suferit mari pierderi regimentul, trecerea în Moldova pentru refacere şi
reluarea operaţiilor pe frontul de la Tăcoasa – Iveşti, Valea Lepsei şi Valea Putnei. O imagine
concludentă în acest sens ne-o oferă registrele istorice şi jurnalele de operaţii din colecţia
bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Documentele anilor 1939 – 1940 furnizează informaţii despre inventarierea patrimoniului
regimentului, efectuarea unor lucrări de organizare a terenului, încadrarea cu efective şi retragerea
din Basarabia.
Inventarul definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate, în
cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, constituie sursa principală de
investigare pentru cercetător.
343
În baza Înaltului Decret nr. 1444 din 1 aprilie 1914,811 a luat fiinţă Regimentul 61
Infanterie, prin transformarea Batalionului de Rezervă Ilfov. Era subordonat Comandamentului 2
Teritorial, Divizia 4 Infanterie şi avea reşedinţa la Bucureşti.
Conform Ordinului nr.97 din 24 aprilie 1914 al Ministerului de Război812 referitor la
distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou înfiinţate, adică „regimentelor de infanterie 41 – 80”,
la 9 mai 1914, Regimentul 61 Infanterie a primit drapelul de luptă.
Potrivit Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General relativ la
reorganizarea armatei, precum şi Ordinului Marelui Stat Major nr. 1062 din 15 ianuarie 1917,
relativ la organizarea unităţilor de infanterie, Regimentul 61 Infanterie a furnizat cu Regimentul 46
Infanterie la 10 martie 1917, noul regiment purtând denumirea de Regimentul 46/61 Infanterie813.
Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separeu în
unităţile componente, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20737 şi al Diviziei 12 Infanterie
nr. 2568 din 29 martie 1918814.
Contopite pentru a doua oară la 1 octombrie 1920, în baza Ordinului nr.6108/1920 al
Marelui Stat Major815. Regimentul 46/61 Infanterie avea să se desfiinţeze în iulie 1923, conform
Înaltului Decret nr. 1674 din 12 aprilie 1923816.
Având în vedere comunicatul Marelui Stat Major nr.5 din 3 septembrie 1939, referitor la
reînfiinţarea unor unităţi de infanterie,817 în prima jumătate a lunii septembrie lua fiinţă Regimentul
61 Infanterie, în garnizoana Alba Iulia, ca sarcină de mobilizare a Regimentului 91 Infanterie,
subordonat Diviziei 26 Infanterie. Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat
la 15 octombrie 1940, când s-a desfiinţat prin contopire cu Regimentul 91 Infanterie potrivit
ordinului Marelui Stat Major nr.13960 din 12 octombrie 1940818.
În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă creat
de Regimentul 61 Infanterie, se află 241 dosare şi registre, create în anii 1912 – 1920; 1923; 1939 –
1940. Din arhiva anilor 1912 – 1913 s-au păstrat numai două dosare, câte unul pentru fiecare an, cu
state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion de Rezervă Ilfov. Pentru anii 1921 – 1922,
documentele s-au pierdut, fie din cauza vicisitudinilor vremii, fie a neglijenţei celor ce aveau arhiva în
păstrare.
Categoriile de documente sunt de o mare varietate şi furnizează informaţii în legătură cu
organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de mobilizare, încadrarea cu efective, evidenţa recruţilor.
Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, tabele
nominale, instrucţiuni, dări de seamă, situaţii numerice) care reconstituie dramaticele confruntări
ale regimentului pe frontul din zona Predeal – Sinaia, alături de unităţile Corpului 2 Armată,
retragerea în Moldova, în zona de sud – vest a Iaşului pentru refacere şi reluarea luptelor în zona
Trotuş – Suşiţa.
811 “
Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159.
812
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul Mircea nr.32, dosar 1/1914, crt.30, f. 14.
813
Loc.cit., fond Divizia 5 Infanterie, dosar A/5/1917, crt.27, f. 1 şi 21.
814
815
Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar FN/1915, crt.37, nenumerotat.
816
Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare – mobilizare, dosar FN/1939, crt.1820,f. 28.
817
Ibidem, fond M.St.M. – Secţia I, Bir.2, dosar 4/1942, crt.2637, fila 63.
818
Ibidem.
344
Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii o reprezintă registrul istoric şi jurnalul de
operaţii ale Regimentului 61 Infanterie existente în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a
Arhivelor Militare Istorice.
Numeroase documente ne dau informaţii despre desfăşurarea procesului de instrucţie,
executarea lucrărilor de amenajare a terenului, înzestrarea cu armament şi muniţii, ajutorarea
familiilor celor concentraţi, dislocarea regimentului din garnizoana Galbeni la Alba Iulia.
Alte documente se referă la pierderile suferite din forţă majoră şi neglijenţă, în
echipament, harnaşament, rechiziţii, materiale de geniu, cu ocazia evacuării Basarabiei.
Instrumentul de informare pentru cercetător, îl constituie inventarul definitiv, întocmit pe
ani în cadrul anilor pe compartimente de activitate, existent în cadrul Centrului de Studii şi
Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
345
Regimentul 62 Infanterie Rezervă a fost creat la mobilizarea armatei din vara anului 1913,
fiind încadrat în Brigada 23 Infanterie Rezervă, cu care a luat parte la Campania din Bulgaria.
În luna august 1913 a fost demobilizat 819.
Regimentul 62 Infanterie a luat fiinţă la 01.04.1914, în baza Înaltului Decret nr.1414,
având reşedinţa în Garnizoana Târgovişte820.
Cu această titulatură a funcţionat până la 04.01.1917, când s-a contopit cu Regimentul 70
Infanterie, formându-se astfel Regimentul 62/70 Infanterie, organizat pe două batalioane dislocate
la Târgovişte şi Câmpulung Muscel şi menţinându-se în compunerea Diviziei 12 Infanterie 821,
executată în baza Ordinului general nr.13562 din 10.01.1917 referitor la reorganizarea unităţilor
Armatei a II-a, comunicat cu al Diviziei 12 Infanterie nr.2139/1917.
Noul regiment, 62/70 Infanterie, a fiinţat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului
nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se cele două regimente – 62
şi 70 Infanterie – care au continuat să funcţioneze separat până la 20.09.1920, când au fost
contopite iarăşi şi s-a reconstituit Regimentul 62/70 Infanterie822.
Regimentul a funcţionat până la 01.07.1923, când, în baza Înaltului Decret nr.1674 din
12.04.1923 a fost desfiinţat, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 Infanterie823.
În anul 1939, la 5 septembrie a fost reînfiinţat Regimentul 62 Infanterie, ca dublură a
Regimentului 82 Infanterie, stabilindu-i-se reşedinţa în localitatea Sfântu Gheorghe, în apropiere
de Târgu Mureş.
Operaţiunea de reînfiinţare a regimentului a fost executată în baza prevederilor Ordinului
nr.11000/02.09.1939 al Marelui Stat Major824.
Această unitate a fost desfiinţată la 26.10.1940, în baza Ord. M.St.M. nr.13960/1940,
predând personalul şi materialele la Regimentul 82 Infanterie825.
Regimentul 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) a creat în perioada 1914 – 1923 şi
1939 – 1940, un fond arhivistic din care se păstrează un număr de 256 unităţi arhivistice şi un
registru control al ofiţerilor şi subofiţerilor.
De menţionat este faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare cu state de plată a
soldelor cadrelor Batalionului de rezervă nr.22, pe anii 1912 şi 1913, batalion din care s-a
constituit, în anul 1914, acest regiment.
Fondul de arhivă a fost constituit de creator conform sistemei cronologic-structurale,
sistemă păstrată şi în urma prelucrării de către personalul specializat din Centrul de Studii şi
Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.
Arhiva se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, unităţile arhivistice fiind în
general copertate, numerotate şi opisate.
În urma prelucrării fondului a fost întocmit şi dactilografiat într-un exemplar inventarul
provizoriu, care constituie instrumentul de evidenţă a arhivei.
În ceea ce priveşte repartizarea pe ani a arhivei, aceasta este neuniformă, numărul
dosarelor existente la fiecare an reflectând activitatea creatorului fondului în anii de pace şi în cei
de război.
819
C.S.P.A.M.I., Fond Divizia 12 Infanterie, dosar crt.1/1913, f. 37.
820
Loc cit., Biblioteca, Colecţia Monitorul Oastei nr.M.486/1914,pag.159 – 160.
821
Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, nr.crt.902, f.110 – 111 şi Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.29, f.21- 23.
822
Ibidem, crt.67, f.138, 143, 165 – 167 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f. 63- 64, 67.
823
Loc.cit., Biblioteca, Inventar lit.I, crt.1702,vol.I, f. 2- 3.
824
Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, crt.904, f.1.
825
Ibidem, f. 12 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt. 2637, f. 64 – 65.
346
Acest fond arhivistic, deşi deţine un număr relativ mic de unităţi arhivistice, conţine în
documentele sale un valoros volum de informaţii care jalonează activitatea regimentului pe timp
de pace, specifică tuturor regimentelor şi drumul de luptă al acestuia în anii 1916 – 1918.
Aşadar, în acest context, documentele obişnuite şi sintetice existente în arhiva din anii
1916 – 1918 (instrucţiuni, ordine, rapoarte, situaţii numerice şi dări de seamă operative, buletine
informative zilnice, registre cu ordine de zi, schiţe şi crochiuri şi altele), precum şi registrele –
jurnale de operaţii existente la bibliotecă cu nr. crt. 902 şi 903, pun în lumină participarea
regimentului la luptele din toamna anului 1916 şi 1917 din Dobrogea, Valea Mare – Pravăţ şi
Câmpulung Muscel, Mărăşti, Sboina Neagră şi Răchitaşul unde ostaşii săi au dovedit adevărate
calităţi de luptători, săvârşind fapte de arme cu preţul unor mari sacrificii.
Aceleaşi categorii de documente oferă informaţii în legătură cu organizarea şi
reorganizarea unităţii, schimbările intervenite în titulatură, efectivele, starea de spirit şi pierderile
în oameni suferite de acesta, modul cum s-a executat mobilizarea şi demobilizarea, contopirea sa
cu Regimentul 70 Infanterie şi separarea sa de acesta, precum şi alte probleme.
Arhiva existentă pe anii 1939 – 1940 oferă informaţii privind organizarea şi efectivele
acestuia, participarea sa la lucrări de organizare a terenului în zonele în care a fost dislocat (Adjud –
Focşani, Mărăşeşti, în Moldova şi judeţul Lăpuşna din Basarabia).
Regimentul 62 Infanterie deţine registrul istoric pe perioada 01.08.1914 – 15.08.1916,
aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, cu nr. de
inventar 855.
347
Regimentul 63 Infanterie Rezervă – precursor al Regimentului 63 Infanterie – a fost creat

la 23.06.1913, în baza Înaltului Decret de mobilizare a armatei şi a Ordinului nr.128/21.iunie 1913
al Diviziei 9 Infanterie.
A fost încadrat în Brigada 29 Infanterie Rezervă şi, pe timpul Campaniei din Bulgaria, a
fost dislocat în zona Bucureştiului, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost demobilizat826.
Regimentul 63 Infanterie a luat fiinţă, cu această titulatură în baza Înaltului Decret
nr. 1444 din 01.04.1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.04.1914, având garnizoana de
reşedinţă la Călăraşi – Ialomiţa şi subordonat Brigăzii 39 Infanterie827.
Regimentul a fiinţat, cu această denumire, până la 15 ianuarie 1917, când, în baza
ordinului M.St.M. nr.1062 din 1917, s-a contopit cu Regimentul 79 Infanterie, sub denumirea de
Regimentul 63/79 Infanterie828.
Noul regiment, constituit prin contopire, avea să fie reorganizat, la 01.04.1918, în baza
Ordinului M.St.M. nr.20741/24.03.1918 şi al Diviziei 15 Infanterie nr.3077/1918, separându-se pe
unităţile care l-au constituit: 63 Infanterie şi 79 Infanterie, care au început să funcţioneze
independent829.
Regimentul 63 Infanterie şi-a continuat existenţa până la începutul lunii octombrie 1920,
când în baza Ordinului M.St.M. nr. 6186 din 22.09.1920 a fost contopit cu Regimentul 74
Infanterie, luând denumirea de Regimentul 63/74 Infanterie şi menţinându-şi reşedinţa la
Călăraşi830.
La 01.07.1923, în baza Înaltului Decret nr.1674/12.04.1923, regimentul a fost
desfiinţat831.
De notat este faptul că, în perioada 12.10.1916 – 06.01.1917, în urma pierderilor în
oameni suferite pe front şi din motive operative, Regimentul 63 Infanterie a furnizat cu
Regimentul 23 Infanterie sub denumirea de Regimentul 63/23 Infanterie832.
La 20.11.1929, Regimentul 63 Infanterie avea să fie reînfiinţat, de această dată având
reşedinţa în Garnizoana Cernavodă, în Cazarma „Petru Rareş”.
Operaţiunea de reînfiinţare a acestui regiment s-a executat în baza prevederilor Înaltului
Decret Regal nr.3504/10.10.1929 şi Ordinului M.St.M. nr.3459/1929833.
Regimentul, a cărui garnizoană de reşedinţă a fost schimbată la 01.11.1930, dislocându-se
în baza Înaltului Decret Regal nr. 2727/1930 şi a Ordinului M.St.M. nr.2021/1930, în oraşul
Medgidia834, a fiinţat până în 25.10.1938, când a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 2
Grăniceri, luând titulatura celui din urmă.
Operaţiunea de contopire s-a executat în conformitate cu prevederile Înaltului Decret
Regal nr.826/10.02.1938 şi Ordinelor M.St.M. nr.2829 şi 3815/1938835.
Regimentul a creat, sub titulaturile ce le-a avut în diferitele perioade de timp, un fond
arhivistic ce acoperă documentar întreaga perioadă de existenţă a unităţii şi cuprinde un număr de
351 unităţi arhivistice. De notat este şi faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare create
826
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, pg.7 -9.
827
Monitorul Oastei, crt.M/486/1914, pag.159 – 163.
828
C.S.P.A.M.I.., Biblioteca, Jurnal de operaţii, pe anul 1905 – 1906, inv. Crt.905, f.8 -9.
829
Loc.cit., Fond Regimentul 63/79 Infanterie, dosar nr. I/III/1918, crt.29, f.1.
830
Ibidem, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45.
831
Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1792, vol.I, f.2 -3.
832
Ibidem, Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 63 Infanterie, crt.905, f. 6-7.
833
Loc.cit., Fond Regimentul 63 Infanterie, crt.71 şi 72.
834
Ibidem, dosar nr.2, crt.80, f.174 şi Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 63 Infanterie, crt. 857, f.24 -25.
835
Ibidem, f.135.
348
de Batalionul de Rezervă Ialomiţa, în anii 1912 şi 1913 şi care conţin statele de plată a soldelor
cadrelor acestuia batalion.
Numărul mic de dosare existente în perioada 1916 – 1923 este explicat – în parte – prin
faptul că în această perioadă, regimentul a fost contopit cu Regimentele 79 şi 74 Infanterie, iar
arhiva se găseşte şi în fondurile acestora.
Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă
ce a fost menţinută şi după prelucrarea acestui fond, în anii 1980 şi 1981, de către personalul
specializat din Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.
Dosarele şi Registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, cea mai mare parte dintre
acestea fiind copertate, opisate şi certificate.
Arhiva acestui regiment deţine inventarul provizoriu întocmit, într-un exemplar, în urma
prelucrării fondului.
Dosarele create de acest regiment, prin documentele conţinute de acestea, ca şi registrele
istorice pe anii 1914 – 1916; 1918 – 1921 şi 1930 – 1938 şi Jurnalele de operaţii, pe anii 1916 –
1918 (aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. 856, 857 şi 858/R.I. şi 905 şi 906/Jurnal operaţii),
oferă un valoros volum de date şi informaţii în legătură cu înfiinţarea, organizarea, dotarea,
efectivele şi activitatea, în general, a creatorului fondului, în anii de pace (activitate specifică
tuturor regimentelor de infanterie), cât, mai ales, în anii de război.
Activitatea desfăşurată de acest regiment în anii 1916 – 1919 şi care este sintetizată prin
luptele duse în toamna anului 1916 în Dobrogea (la Sansanlor, Caraorman, Cobadin, Amzecea), la Sud
de Carpaţii Meridionali (la Ruşii lui Asan, Bulbucata, Balăria) retragerea în zona Vaslui, pentru
refacere, acţiunile de luptă duse pe frontul din Moldova (la Răzoare, în zona Bacău) în anul 1917,
precum şi prin dislocarea acestuia în Basarabia, la Chişinău, în a doua parte a anului 1918 şi primăvara
celui următor, este bine reflectată în arhiva regimentului şi în jurnalele de operaţii ale acestuia.
Categoriile de documente existente în fond (ordine, instrucţiuni, rapoarte, dări de seamă,
memorii, situaţii numerice, tabele, schiţe şi crochiuri), oferă informaţii privind organizarea,
reorganizarea, forţa combativă, dotarea cu armament şi materiale de război, efectivele în oameni,
acţiunile operative şi luptele la care a luat parte regimentul, faptele de arme săvârşite, evidenţa
pierderilor în oameni suferite, precum şi a celor decoraţi, deplasările şi dislocările cu caracter
operativ executate, demobilizarea efectivelor şi altele asemenea.
De asemenea, documentele existente în arhiva din perioada interbelică scot în evidenţă
înfiinţarea, organizarea, activitatea şi desfiinţarea regimentului, starea de spirit a ostaşilor acestuia.
349
Cel de-al 64-lea regiment de infanterie a luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret
nr.1444/01.aprilie 1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.aprilie.1914, cu reşedinţa în
Garnizoana Tecuci fiind subordonat Brigăzii 35 Infanterie din Divizia 5 Infanterie836.
Conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General, precum şi
Înaltului Decret 1062/15 ianuarie 1917 al M.St.M., la 01 februarie 1917 Regimentul 64 Infanterie
s-a contopit cu Regimentul 50 Infanterie, formându-se astfel, Regimentul 50/64 Infanterie,837 care
a funcţionat până la 01 aprilie 1918, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.20828/24 martie 1918,
comunicat cu cel al Diviziei 13 Infanterie nr.8354/1918, a fost separat în regimentele componente 838.
Partea sedentară a regimentului, ce a funcţionat până la această dată a fost demobilizată şi s-a
contopit cu partea activă a regimentului.
Regimentul 64 Infanterie a fiinţat, cu această titulatură, până la 01.10.1920, când în baza
Ordinului M.St.M. nr.6108/1920 a fost din nou contopit cu Regimentul 50 Infanterie, rezultând
Regimentul 50/64 Infanterie839, ce a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor
Înaltului Decret nr.1674 din 12.04.1923, a fost desfiinţat840.
Regimentul a fost reînfiinţat la 10.09.1939, tot în garnizoana Tecuci, ca dublură a
Regimentului 24 Infanterie.
Operaţiunea de reînfiinţare s-a executat în baza Ordinului M.St.M. nr.11277/1939, care
mai prevedea că noul regiment era organizat pe 3 batalioane şi intra în subordinea Diviziei 33
Infanterie841.
Astfel constituit şi organizat, regimentul a fiinţat până la 19.10.1940, când în baza
Ordinului M.St.M. nr.14449/1940, transmis regimentului cu Ordinul nr.10842/09.10.1940 al
Diviziei 21 Infanterie, a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie, căruia i-a
predat efectivele şi materialele842.
Regimentul 64 Infanterie, ce a fiinţat, sub această titulatură, în perioadele 1914 – 1917;
1918 – 1920 şi 1939 – 1940, a creat un fond de arhivă din care se păstrează un număr mic de
unităţi arhivistice din anii 1914; 1916; 1917; 1918 şi 1939 – 1940, ce totalizează 68 dosare şi
registre.
De notat este faptul că pe anii 1914 şi 1917 se păstrează numai câte un dosar cu statele de
plată a soldelor personalului.
De asemenea din anul 1916, când regimentul a participat la Campania militară din acel
an, se păstrează numai 8 dosare create de partea sedentară a acestuia.
Cea mai mare parte a dosarelor ce compun acest fond arhivistic provin din anii 1939 –
1040, adică un număr de 55 unităţi arhivistice.
Se menţionează faptul că în acest fond arhivistic este inclus şi un dosar cu statele de plată
a soldelor personalului Batalionului 24 Rezervă, pe anul 1912, batalion care a fost precursor al
regimentului.
Fondul de arhivă nu deţine registre cu ordine de zi în niciun an, iar documentele de
sinteză sunt foarte puţine.
836
“Monitorul Oastei” nr.486/M/1914, pag.159 – 163.
837
C.S.P.A.M.I., Fond Regimentul 50 Infanterie, dosar nr.2, crt.27, f.8.
838
Loc.cit., Fond Regimentul 64 Infanterie, dosar nr.2A/1918, crt.9, f.1.
839
Loc.cit., Fond Regimentul 55 Infanterie, dosar F.N./1916, crt.17, f.121.
840
Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.1, f.2 -3.
841
Ibidem, Registrul Istoric al Regimentului 64 Infanterie, crt.859, f.1 şi Jurnalul de operaţii al Batalionului 3 din
acest regiment, crt.907, f.1.
842
Loc.cit., Fond Regimentul 24 Infanterie, registrul cu ordine de zi, crt.331, f.139, 157.
350
Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, sistemă
ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor
Militare Istorice Piteşti.
Dosarele şi registrele ce compun fondul se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe
din ele având copertele originale, fiind opisate şi certificate.
Fondul de arhivă deţine intervalul permanent, dactilografiat în trei exemplare.
Deşi are un număr mic de dosare, acestea conţin documente care oferă unele informaţii
privind activitatea părţii sedentare a regimentului în Campania din anul 1916, când acesta a fost
dislocat operativ în zonele Braşov – Feldioara – Homorod şi Nămăeşti – Valea Mare Pravăţ –
Câmpulung, după care a urmat un itinerar în retragere spre localitatea Cotnari – Iaşi, unde a rămas
pentru refacere.
Activitatea desfăşurată de regiment în anii 1917 şi 1918 şi 1920 – 1923 este pusă în
evidenţă de arhiva creată în acei ani şi existentă în fondul Regimentului 50 Infanterie (denumit
50/64 Infanterie).
Arhiva creată în anii 1939 şi 1940 completată cu existenţa registrului istoric şi jurnalului
de operaţii (întocmite pe aceşti ani şi aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor
Militare Istorice Piteşti cu nr. de inventar 858 şi 907) oferă multe date şi informaţii în legătură cu
înfiinţarea, organizarea, dislocarea şi misiunile ce i-au revenit regimentului în această perioadă,
mai puţine fiind cele referitoare la desfiinţarea, prin contopire, cu Regimentul 24 Infanterie.
351
A luat fiinţă, cu această titulatură, la 1 aprilie 1914, în baza Înaltului Decret nr.1414/1914,
având ca precursor Regimentul 65 Infanterie Rezervă, ce a fost creat la mobilizarea armatei din
anul 1913843.
La înfiinţare, regimentului i s-a stabilit garnizoana de reşedinţă în oraşul Vaslui, se afla în
subordinea Comandamentului 4 Teritorial şi i se fixau, ca efective, un număr de 2544 trupă.
Primul comandant al regimentului lt.col. Popovici Gheorghe 844 a primit drapelul de luptă
la 9 mai 1914, fiind înmânat, în cadrul unei frumoase ceremonii, de către Regele Carol I845.
Regimentul a funcţionat până în luna ianuarie 1917, când a fost contopit cu Regimentul
53 Infanterie sub denumirea 53/65 Infanterie846.
La 1 aprilie 1918, în baza Ordinului nr.20435/19 martie 1918 regimentul a fost separat pe
unităţile care l-au constituit, iar părţile sedentare ale acestora, care au funcţionat în tot cursul
anului 1917, s-au contopit cu părţile active847.
După separare, Regimentul 65 Infanterie a funcţionat cu titulatură proprie până l
a 1 octombrie 1920 când, în baza Ord. M.St.M. nr.5866/1920 primit cu cel al Diviziei 14 Infanterie
nr. 3279/1920, s-a contopit a doua oară cu Regimentul 53 Infanterie sub denumirea de 53/65
Infanterie 848.
Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 constituie actul de desfiinţare al regimentului,
fixând ca dată de finalizare a acestei operaţiuni, ziua de 1 iulie 1923849.
Regimentul 65 Infanterie a fost reînfiinţat cu această denumire (fiind mobilizat de
Regimentul 81 Infanterie, a cărui sarcină de mobilizare era) la începutul lunii septembrie 1939, în
garnizoana Dej fiind organizat pe trei batalioane şi pus în subordinea Diviziei 16 Infanterie850.
După reconstituire a fost dislocat în zona localităţilor Pir – Otomani – Sălacea, cu
misiunea de a păzi lucrările de organizare a terenului din acea zonă851.
Regimentul a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când în baza Ordinului M.St.M.
Secţia I, nr.13960 din 26 septembrie 1940, a fost desfiinţat împreună cu Divizia 15 Infanterie, din
care făcea parte852.
Regimentul 65 Infanterie sub această denumire şi sub acea de 53/65 Infanterie un fond
arhivistic din care se păstrează un număr de 168 unităţi arhivistice ce acoperă documentar
anii1914; 1916 – 1920;1922; 1939 – 1940.
De notat este faptul că în acest fond sunt integrate şi un număr de 9 dosare, create în anul
1913 de Regimentul 65 Infanterie Rezervă.
De asemenea, o parte din arhiva creată în anii când acest regiment a fuzionat cu
Regimentul 53 Infanterie, se află integrată în fondul arhivistic al acelui regiment.
Fondul de arhivă a fost constituit conform sistemei cronologic structural, sistemă ce a fost
menţinută şi după prelucrarea acestuia.
Prelucrarea ştiinţifică a fondului s-a executat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti în anii 1979 şi
1984, iar în luna ianuarie 1989 a fost dactilografiat inventarul definitiv, în trei exemplare.
843
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, “Monitorul Oastei” nr.15/4 aprilie 1914, crt.486/M/1914, pag. 159 – 163.
844
Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, crt.860, f.1.
845
Ibidem, f.3.
846
Loc.cit., fond Regimentul 53 Infanterie, crt.9, f.68.
847
ILoc.cit., fond Regimentul 65 Infanterie, crt.38, f. 3- 6 şi registrul cu ordine de zi/1918, crt.45, f.1.
848
Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 53 Infanterie crt.841, f.30.
849
Loc.cit., Biblioteca, inventar litera I, crt.1702, f.2 -3.
850
Loc. cit., Regimentul 65 Infanterie, crt.75/1939, f. 25 – 26, 105, 156.
851
Ibidem, crt.84, f.3.
852
Ibidem, crt.101/1940, f.152 – 156.
352
Dosarele se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate,
numerotate şi certificate.
Documentele aflate în dosare, precum şi registrele istorice aflate la biblioteca
C.S.P.A.M.I.. Piteşti şi inventariate cu nr.860, oferă informaţii ce conturează activitatea
regimentului în perioada existenţei sale, participarea acestuia pe front la campania din anul 1916,
organizarea, evidenţa efectivelor, pierderile suferite pe front, dislocările succesive ale acestuia.
Drept recunoştinţă a modului în care regimentul şi-a îndeplinit misiunile pe câmpul de
luptă, a curajului şi spiritului de sacrificiu dovedite de ostaşii săi în luptele din Dobrogea şi Valea
Oituzului, drapelului regimentului i-a fost conferit, prin Înalt Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917,
ordinul militar „ Mihai Viteazul”, cls. a 3-a853.
Fondul arhivistic al acestui regiment deţine puţine documente de sinteză şi nu posedă
jurnale de operaţii.
853
Ibidem, Biblioteca, Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, f.173.
353
A fost creat la 1 aprilie 1914, cu garnizoana de reşedinţă la Balş, având ca precursor

Regimentul 66 Infanterie Rezervă (înfiinţat la mobilizarea din 1913), în baza Înaltului Decret
nr.1444/1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15 din 04.04.1914854.
În luna ianuarie 1917, acest regiment a fost contopit cu Regimentul 42 Infanterie,
rezultând Regimentul 42/66 Infanterie,855 regiment care a fiinţat până în luna aprilie 1918, când în
baza Ordinului nr.7050 din 27 februarie 1918 al M.C.G., a fost separat în unităţile componente856.
De notat este faptul că în anul 1917, părţile sedentare ale celor două regimente au
funcţionat separat şi s-au contopit cu părţile active, odată cu „dezdoirea” regimentului în luna
aprilie 1918.
În octombrie 1920, în baza Ordinelor 5170 şi 5200/1920 ale M.St.M., cele două
regimente au fost iarăşi contopite, funcţionând sub denumirea de Regimentul 42/66 Infanterie857
până la 01.07.1923, când a fost desfiinţat. Actul de desfiinţare este Înaltul Decret nr.1674 din
12.04.1923858.
Regimentul 66 Infanterie a mai funcţionat, ca dublură a Regimentului 26 Infanterie şi în
perioada 1939 – 1941.
Astfel, la 05.09.1939, în baza Ordinului nr.10743/04.09.1939 al M.St.M., comunicat cu
cel al Diviziei 2 Infanterie, nr.1732/04.09.1939 şi a Ordinului de zi nr.336 din 14.09.1939 al
Regimentului 26 Dorobanţi „Rovine”, a luat fiinţă acest regiment, ce era organizat pe 3 batalioane
şi două companii: de Recunoaştere şi Armament Greu859.
Regimentul a funcţionat până la 30.09.1941, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.8494B,
din 26.09.941, comunicat cu ordinul Diviziei 30 Infanterie nr.342/1941, a fost desfiinţat, predând
arhiva şi gestiunile la Regimentul 26 Infanterie860.
Regimentul 66 Infanterie a creat un fond arhivistic ce cuprinde 201 unităţi arhivistice şi
care acoperă documentar perioada 1914 – 1920 şi 1939 – 1941.
De precizat este că în acest fond a fost integrat şi un dosar pe anul 1912 ce cuprinde
statele de plată a soldelor cadrelor militare din Batalionul 26 Rezervă.
Pentru perioada 1914–1920, fondul deţine un număr mic de dosare (38 unităţi
arhivistice), iar anul 1916 este reprezentat de un dosar cu state de plată şi de două registre.
O motivaţie a lipsei arhivei pe anul 1916 este aceea că la data de 20 noiembrie 1916,
arhiva regimentului, inclusiv registrul istoric, a fost capturată de inamic861.
Anii 1939 – 1941 cuprind cea mai mare parte a dosarelor fondului, adică un număr de
263 unităţi arhivistice.
De asemenea, arhiva pe anii când creatorul fondului a fost contopit cu Regimentul 42
Infanterie, se află inclusă în fondul arhivistic al acestuia,.
Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, această
sistemă fiind menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică a acestuia. Operaţiunile de prelucrare s-au
executat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, de către
personal specializat.
854
C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Monitorul Oastei, inv. 486/M/1914, f.159 – 163.
855
Loc.cit., Fond Regimentul 42 Infanterie, dosar nr.2/1916, crt.11, f.55 -56 şi Biblioteca, Jurnal de operaţii al
Regimentului 66 Infanterie, inv.826 R.I., f.17.
856
Loc.cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.176/1917, f.405 – 410 şi 417.
857
Ibidem.
858
Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f.2 -3.
859
Loc.cit., Fond Regimentul 66 Infanterie, crt.132/1939, f.2 şi crt.68, f.1.
860
Ibidem, crt.363/1941, f. 3 -5 şi crt.356 şi 361.
861
Loc.cit., Bibilioteca, Registrul istoric al Regimentului 42 Infanterie între copertele căruia se află Jurnalul de
operaţii al Regimentului 66 Infanterie, pe perioada 15.08.1916 – 21.11.1916, f.3.
354
Dosarele şi registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe dintre ele având
copertele iniţiale, fiind numerotate, opisate şi certificate.
Fondul de arhivă deţine fişele dosarelor, urmând a se dactilografia inventarul provizoriu
al arhivei.
În august 1916, regimentul a fost mobilizat şi încadrat operativ în Brigada 32 Infanterie,
participând la luptele din Dobrogea, Neajlov şi Bucureşti.
La 31 decembrie 1916, după marşuri istovitoare şi cu efectivele foarte mult reduse, acesta
a ajuns în localitatea Dobrovăţ – Vaslui, unde a fost dislocat pentru refacere.
În cea de-a doua parte a anului 1940, regimentul a fost dislocat în zona Jibou din
Transilvania, iar după cedarea părţii nord – vestice a Ardealului, a fost concentrat în zona Stoiceni –
Frumuşiţa (Galaţi), unde a îndeplinit misiuni de pază şi a executat lucrări de organizare a terenului.
În Campania din anul 1941, acest regiment nu a participat ca unitate compactă, ci a
organizat formaţiuni şi subunităţi ce au fost puse la dispoziţia marilor unităţi operative (Plutonul
Brandt 81,4 mm şi grupa anticar, au fost puse la dispoziţia Marelui Cartier General).
De asemenea, a fost constituit un batalion cu un efectiv de 1000 de oameni, denumit
„Batalionul III/66 Munci Agricole”, care a fost folosit în acest scop, în zonele Tiraspol şi Odessa.
Deşi fondul de arhivă nu conţine dări de seamă operative, situaţii numerice
centralizatoare, rapoarte operative, memorii şi altele asemenea, totuşi documentele cuprinse în
dosare oferă multe informaţii privind activitatea regimentului de-a lungul existenţei sale.
Mai puţine informaţii oferă acestea în legătură cu participarea la luptele din toamna
anului 1916, la înfiinţarea, desfiinţarea, organizarea şi schimbarea titulaturii acestuia, fapt suplinit
însă prin existenţa jurnalelor de operaţii pe anii 1916 şi 1917 şi 1940 – 1941 şi a registrului istoric
pe anii 1940 – 1941, aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. crt.908 Jurnal Operativ; 861 R.I. şi
826 R.I.
355
Printre regimentele de infanterie înfiinţate în baza Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie
1914 şi publicat în Monitorul Oastei nr.15/ 4 aprilie 1914, era menţionat şi Regimentul 67
Infanterie, din garnizoana Bacău862.
A funcţionat cu această denumire până în luna ianuarie 1917, când în baza Ordinului
Marelui Cartier General nr.1014/1916 a fost contopit cu Regimentul 55 Infanterie formând
Regimentul 55/67 Infanterie863.
Această contopire s-a menţinut până la 1 aprilie 1918, când regimentul a fost „desdoit”,
separându-se în unităţile componente864. Operaţiunea de separare a regimentului s-a executat în
baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20435/1918.
Cele două regimente au fiinţat separat până la 1 octombrie 1920, când Ordinul Marelui
Stat Major nr.6108/1918 dispunea o nouă contopire a acestora, sub veche denumire, 55/67
Infanterie865.
Regimentul astfel constituit, a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului
Decret nr.1674/ 12 aprilie 1923 a fost desfiinţat866.
Regimentul 67 Infanterie a fost reînfiinţat la 6 septembrie 1939, ca sarcină de mobilizare
a Regimentului 27 Dorobanţi din Bacău în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major
nr.7000/1939 şi cu ordinul de zi nr.1 din 6 septembrie 1939 dat în baza instrucţiunilor de mai
sus867.
Acesta a fiinţat până la 30 septembrie 1941 când Divizia 35 Infanterie (în compunerea
căreia intra şi Regimentul 67 Infanterie) a fost desfiinţată.
Ordinul Marelui Stat Major nr.5450/9 septembrie 1941 şi instrucţiunile date în acest sens,
transmise regimentului prin Ordinul Diviziei 35 Infanterie nr.3735 din 13 septembrie 1941
precizau metodologia desfiinţării regimentului şi predarea patrimoniului acestuia la Regimentul 27
Dorobanţi868.
Regimentul 67 Infanterie a creat un fond arhivistic din care se păstrează arhiva pe anii
1914 – 1920 şi 1939 – 1941, cuprinzând un număr de 130 dosare şi registre.
De asemenea, în acest fond este integrat şi un dosar cu ştatele de plată a soldelor cadrelor
din Batalionul de Rezervă şi Regimentul 67 Infanterie Rezervă pe anii 1912 şi 1913.
De consemnat este faptul că perioada 1914 – 1920 cuprinde un număr mic de dosare şi
registre repartizate pe ani astfel:
- anii 1914, 1915, 1917 şi 1918 – câte un dosar cu state de plată.
- anul 1919 – trei dosare dintre care unul cu state de plată.
- anul 1920 – două dosare dintre care unul cu state de plată.
Arhiva creată în anii în care acest regiment a funcţionat contopit cu Regimentul 55
Infanterie, este integrată în fondul de arhivă al acelui regiment.
Fondul de arhivă este prelucrat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti şi urmează a se dactilografia
inventarul provizoriu şi cele definitive.
862
C.S.P.A.M.I.., Bibliotecă, “Monitorul Oastei”, Inv.M/486/1914, pag.159 – 163.
863
Loc. Cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f. 282 – 283, 290 – 292.
864
Loc.cit., Bibliotecă, Registrul Istoric al Regimentului 55 Infanterie, crt.843, f.56.
865
Ibidem, f.81.
866
Loc.cit., Biblioteca, inv. Litera I, dosar crt.1702, f.2 -3.
867
Loc.cit., Fond Regimentul 67 Infanterie, registrul cu ordine de zi/1939, crt.42, f.1.
868
Ibidem, crt.121/1941, f.495 şi 505.
356
Dosarele se prezintă într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate,
numerotate şi certificate.
Participarea regimentului la operaţiunile militare din anul 1916 este bine acoperită
documentar, în special prin existenţa jurnalului de operaţii şi a memoriului întocmit în acest sens şi
aflate la nr.crt.1 D şi 4/1916.
De asemenea, evidenţa militarilor morţi şi dispăruţi pe front este oferită de dosarele
crt.8/1919 şi 11/1920.
Pentru cunoaşterea activităţii regimentului în perioada 1939 – 1941, arhiva creată în
aceşti ani conţine multe documente inclusiv de sinteză care oferă informaţii valoroase în acest
sens.
Registrul istoric aflat la Biblioteca C.S.P.A.M.I.. – Piteşti cu nr. de inventar 862
completează, cu utile informaţii, activitatea regimentului în perioadele: 24.08.1915- 13.08.1916 şi
01.07.1918 – 13.10.1918.
357
A luat fiinţă, prin transformarea regimentului omonim de rezervă, în baza Înaltului Decret
nr.1444 din 01.04.1914, având reşedinţa la Găeşti, jud. Dâmboviţa869.
În contextul participării acestuia la Războiul pentru reîntregire naţională şi a pierderilor
suferite pe front de acesta – ca de altfel de către toate regimentele româneşti – regimentul a
cunoscut mai multe reorganizări, contopiri cu alte regimente şi schimbări în titulatură.
Astfel, conform Ordinului Diviziei 12 Infanterie nr.2139/03.01.1917, acesta s-a contopit
cu Regimentul 60 Infanterie, rezultând Regimentul 60/68 Infanterie870, care a fost organizat pe
două batalioane şi o companie de mitraliere.
După mai puţin de o lună de zile, în baza Ordinului de operaţii nr. 174 al Diviziei 12
Infanterie, la 23 ianuarie 1917, regimentul a fost separat în cele două regimente componente871.
După o foarte scurtă existenţă „Regimentul 68 Infanterie s-a unit cu Regimentul 44
Infanterie pentru constituirea regimentului combinat 44/68” 872 care a fost organizat pe trei
batalioane a câte patru companii fiecare.
Noul regiment a funcţionat până în luna martie 1918, când, în baza Ordinului
nr.2568/23.03.1918 al Diviziei 12 Infanterie „s-a dezdoit” sub denumirile părţilor componente:
Regimentul 44 Infanterie şi Regimentul 68 Infanterie873, pentru ca, la 01.10.1920 acestea să fie din
nou contopite sub denumirea de Regimentul 44/68 Infanterie, în baza Ordinului nr.2568/1918 al
Diviziei 12 Infanterie874.
Regimentul 44/68 Infanterie a fiinţat până la 01.07.1923, când Înaltul Decret
nr.1674/12.04.1923 îi preciza desfiinţarea 875.
O altă perioadă de existenţă a Regimentului 68 Infanterie, începe în anul 1932.
Astfel „în urma stăruinţelor organelor administrative ale judeţului şi oraşului Cahul”876, în
conformitate cu Înaltul Decret Regal nr.3504/1929 şi cu ordinul M.St.M. nr.5904/1932 transmise
de Corpul 3 Armată, prin ordinul nr.1970/02.09.1932 şi de Divizia 12 Infanterie prin ordinul
nr.3042/29.09.1932, a luat fiinţă pe ziua de 1 septembrie 1932 Regimentul 68 Infanterie, fiind
subordonat Brigăzii 42 Infanterie din Divizia 12 Infanterie877.
La înfiinţare, regimentului i s-a repartizat Cazarma „Ioan Vodă cel Cumplit” din oraşul Cahul878.
Titulatura regimentului a fost completată la 15 iulie 1940 prin adăugarea cuvântului
„Fortificaţii”, deci acesta devenind Regimentul 68 Infanterie – Fortificaţii, completare ce s-a făcut
în baza ordinelor M.St.M. nr. 6372 din 02 iulie 1940 şi nr. 7411C din 08 iulie 1940 şi prin Ordinul
de zi nr.10 din 15 iulie 1940879.
Schimbarea titulaturii era motivată de faptul că regimentul, pe lângă misiunile operative,
urma să identifice şi să demonteze fortificaţiile şi cazematele de la Est de Nistru.
În anul 1941, prin ordinul M.C.G. nr.1056A din 11 iulie, partea sedentară a regimentului
primea reşedinţă, garnizoana Hălăuceşti – Roman”, unde se deplasa cu toate magaziile şi
materialele 12), iar în anul 1943 a fost mutată la Piatra Neamţ880.
869 “
Monitorul Oastei”, inv.M/486/1914, nr.15/04.04.1914, P.R.,pg.159 – 163.
870
C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 68 Infanterie, dosar FN, crt.19, f.75 – 81.
871
Ibidem, crt.22, f.38 – 39.
872
Ibidem, f.73- 77.
873
Ibidem, crt.19,f. 197 – 198.
874
Ibidem, dosar FN, crt.20, f.159.
875
Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f. 2-3.
876
Loc.cit., Fond Regimentul 68 Infanterie, dos.nr.1,crt.126, f.74 – 75.
877
Ibidem, dosar FN/1933, crt.113,f.1.
878
Ibidem, dosar nr.1, crt.73, f.12, 21.
879
Ibidem, registrul cu ordine de zi pe anul 1940, crt.551, f.10.
880
Ibidem, dosar nr.7A/1941, crt.675, f.477.
358
Regimentul a fost desfiinţat la data de 6 mai 1943 prin contopire cu Regimentul 15

Dorobanţi, predând efectivele şi materialele din dotare acelui regiment881.
Operaţiunile de desfiinţare a regimentului s-au executat în baza ordinului M.St.M. –
Secţia I nr.53000 din 30.04.1943, transmis acestuia cu Ordinul Diviziei 1 Fortificaţii
nr.2908/05.05.1943.
Drapelului regimentului – primit la 09 mai 1914 – i s-au conferit următoarele distincţii:
- Medalia „Avântul Ţării” – 1913, primită cu Înaltul Decret nr.6247 din 07 noiembrie
1913 – pentru participarea la această campanie a Regimentului 68 Infanterie Rezervă – precursorul
acestui regiment;
- Medalia „Crucea Comemorativă” – 1916 – 1918, cu Baretele Dobrogea, Carpaţi,
Mărăşti, primită cu Înaltul Decret nr. 3390 din 20 iulie 1921882.
Regimentul 68 Infanterie a creat de-a lungul existenţei sale un fond arhivistic ce acoperă
documentar perioadele 1914 – 1923 şi 1932 – 1943 şi care cuprinde un număr de 1057 unităţi
arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor).
De notat este că în acest fond este integrat şi un dosar ce conţine statele de plată a
soldelor cadrelor militare din Batalionul de Rezervă „Radu Negru” pe anul 1912.
În ceea ce priveşte repartiţia numerică pe ani, a unităţilor arhivistice, numărul acestora
este redus în unii ani din perioada 1914 – 1920.
Astfel, anii 1914, 1915, 1918 – 1920, sunt reprezentaţi de câte două dosare şi registre,
dintre acestea, câte unul conţine state de plată. Se remarcă acoperirea documentară a anilor 1916 şi
1917 cu un număr de 43 dosare cu arhiva operativă, foarte bogată în informaţii.
Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă
ce a fost menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică.
Această operaţiune s-a executat de către personalul specializat din cadrul Centrului de
Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1979 şi s-a finalizat prin întocmirea
inventarului provizoriu, dactilografiat într-un exemplar.
Documentele diversificate atât ca formă cât şi ca importanţă, aflate în arhivă, oferă
cercetătorului un bogat volum de informaţii despre activitatea regimentului în anii de pace, dar mai
ales în cei de război.
În campania din anul 1916, acesta a fost încadrat operativ în Divizia 12 Infanterie şi a
participat la operaţiile militare din zona Brăila – Cernavodă şi la cele din zona centrală a Carpaţilor
Meridionali, suferind pierderi grele.
În anul 1917, regimentul a fost reorganizat, fuzionând cu Regimentul 44 Infanterie şi a
fost dislocat operativ în unele sectoare de pe frontul Moldovei.
Între anii 1914 – 1943, aflat în subordinea Brigăzii 2 Fortificaţii şi a Diviziei 2
Fortificaţii, având o organizare specifică titulaturii sale, a îndeplinit misiuni de asigurare a ordinei
interne în Basarabia şi Bucovina, de pază a depozitelor de materiale şi de demontare a cazematelor
şi lucrărilor de fortificaţii de pe Nistru până la Marea Neagră.
Documentele create în aceşti ani, inclusiv cele de sinteză, conţin foarte multe informaţii
privind organizarea, efectivele şi dotarea regimentului, dislocările succesive şi activitatea
subunităţilor sale, starea de spirit a militarilor şi a populaţiei civile din zonele respective, misiunile
operative şi de pază în zona Odessa, pierderile suferite pe front, desfiinţarea acestuia şi predarea
patrimoniului la Regimentul 15 Dorobanţi.
881
Ibidem, Registrul cu ordine de zi/1943, crt.1015, f.92.
882
Ibidem, Fond M.St.M. – Secţia I, dosar crt.2637, f.145 – 146.
359
Informaţiile oferite de arhivă sunt completate de cele existente în jurnalele de operaţii pe

anii 1916 – 1918 existente la Biblioteca Centrului de Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare
Istorice Piteşti şi cele existente în cadrul fondului:
- extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1916, în dos.crt.1;
- estras de pe jurnalul de operaţii, pe anul 1916, în dosarul crt.3;
- memoriu privind înfiinţarea şi instalarea regimentului la Cahul, în 1932, în dosarul
crt.126;
- jurnal de operaţii, pe perioada iunie – iulie 1940, în dosarul crt.484;
- dare de seamă privind activitatea regimentului în perioada octombrie 1941 – martie
1942, în dosarul crt.792;
- extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1942, în dosarul crt.811;
- jurnal de operaţii pe perioada octombrie 1942 – mai 1943, în dosarul crt.813;
- jurnal de operaţii pe perioada iulie – octombrie 1942, în dosarul crt.814.
De asemenea, semnalăm şi prezenţa în acest fond arhivistic a următoarelor documente:
- copii de pe ordine şi tabele cu privire la înfiinţarea, dislocarea, transformarea şi
schimbarea denumirii unităţilor şi serviciilor jandarmeriei, în dosarul crt.78/1932;
- extras din darea de seamă a ataşatului militar român în Polonia, privind luptele de pe
frontul germano – polon, în dosarul crt.298/1939;
- sinteză informativă şi schiţă referitoare la amplasarea fortificaţiilor sovietice pe Nistru,
în dosarul crt.305/1939.
360
Prin Înaltul Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 – referitor la mobilizarea armatei – a fost
creat, la Dorohoi, Regimentul 69 Infanterie Rezervă, organizat pe trei batalioane, având un efectiv
de 3176 oameni883.
Acesta a participat la Campania din Bulgaria, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost
demobilizat.
În anul 1914, prin Înaltul Decret nr.1444 din 01.04, a luat fiinţă Regimentul 69 Infanterie,
având reşedinţa în oraşul Botoşani884.
În perioada februarie 1917 – martie 1918 acesta a fost contopit cu Regimentul 77
Infanterie, având titulatura de Regimentul 69/77 Infanterie, contopire şi „dezdoire” executate în
baza Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 01 februarie 1917885 şi Instrucţiunilor M.St.M.
nr.7050 din 27 februarie 1918886.
La 1 octombrie 1920, Regimentul 69 Infanterie a fost contopit, pentru a doua oară, cu
Regimentul 77 Infanterie, tot sub aceeaşi denumire, 69/77 Infanterie, aşa cum preciza Ordinul
M.St.M. nr.6108/1920 887, regiment ce a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului
Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost desfiinţat.
Regimentul 69 Infanterie a fost reînfiinţat, la 1 noiembrie 1929, în garnizoana Suceava, în
baza Înaltului Decret nr.3504/19 octombrie 1929 888 şi a funcţionat până la 2 septembrie 1938,
când a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 3 Grăniceri, predându-i acestuia, patrimoniul
său. Desfiinţarea regimentului a fost executată în baza Înaltului Decret nr.828/1938 şi a Ordinului
M.Ap.N. nr.2929 din 02 septembrie 1938889.
Regimentul, creat în 1929, a primit drapelul la 9 mai 1931, iar prin Ordinul nr.4540/
15 martie 1932, Secret, al M.St.M. – Secţia I, se aproba ca acesta să continue tradiţia istorică şi de
luptă a vechiului Regiment 69 Infanterie, ce fusese desfiinţat în anul 1920 şi care a participat, sub
titulatură proprie şi fuzionat cu Regimentul 77 Infanterie, la războiul pentru unitate naţională din
1916 – 1918890.
Ziua patronimică a regimentului a fost stabilită prin Înaltul Decret nr.2244 din 21 iunie
1930 ca fiind la 24 iunie „naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
Printr-un raport din anul 1930, adresat Brigăzii 8 Infanterie, comandantul regimentului
solicita aprobarea ca ziua patronimică să fie aceea de 2 iunie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”,
motivând aceasta prin ceremonialul religios ce se desfăşura în acea zi la Suceava şi că „martirajul
suferit de acest sfânt, constituia un excelent prilej de reculegere sufletească891”.
Regimentul 69 Infanterie a creat, sub titulatură proprie şi în fuziune cu Regimentul 77
Infanterie, un fond de arhivă ce acoperă documentar întreaga sa existenţă, cu menţiunea că pe anii
1921 – 1923 sunt prezente trei dosare cu state de plată, integrate în acest fond, la o dată ulterioară
prelucrării acestuia.
Aşadar, o parte din arhiva creată în perioada cât a fost contopit cu Regimentul 77
Infanterie este integrată în fondul arhivistic al acelui regiment.
883
C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Registrul istoric al Regimenrului 69 Infanterie, crt.863/A, f.1-2.
884
Ibidem, “ Monitorul Oastei” nr.M/486/1914, f.159 – 163.
885
Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.9 şi Fond Regimentul 77 Infanterie, dosar
1B/1917, crt.164, f.71.
886
Ibidem,Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.7-10.
887
Loc.cit., Fond Regimentul 77 Infanterie, crt. 330,f.1-3.
888
Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 69 Infanterie, crt.864, f.1.
889
Loc.cit., Fond Regimentul 69 Infanterie, dos.93, crt.357, f.296 şi Registrul cu ordine de zi FN/vol.I, O.Z 245.
890
Ibidem, crt.265/1932,f.9.
891
361
De asemenea, în arhiva Regimentului 69 Infanterie sunt integrate şi două dosare

cuprinzând statele de plată a soldelor cadrelor din Batalionul de Rezervă „Dragoş”, pe anii 1913
şi 1914.
Fondul de arhivă al acestui regiment cuprinde un număr de 404 unităţi arhivistice
(inclusiv registrele – control ale contingentelor).
ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor
Militare Istorice.
Fondul deţine inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat într-un exemplar.
Unităţile arhivistice se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea fiind copertate,
opisate, numerotate şi certificate.
Fondul de arhivă creat de acest regiment cuprinde atât documente obişnuite, cât şi de
sinteză şi conţine un bogat volum de informaţii ce pun în lumină activitatea regimentului atât în
perioadele de pace, cât şi participarea sa la luptele din anul 1916 din Transilvania şi 1917, din
Moldova (la Oituz, Valea Topologului, Nămoloasa şi Mărăşeşti, unde a participat în fuziune cu
Regimentul 77 Infanterie).
Documentele existente în fond, jurnalele de operaţii integrate în acesta, precum şi cele
existente la biblioteca centrului, coroborate cu cele existente în fondul de arhivă al Regimentului
17 Infanterie, pun în evidenţă înfiinţarea, contopirile, organizarea, desfiinţarea, încadrarea cu
personal şi dotarea regimentului, la diferite date, luptele la care a luat parte, pierderile suferite pe
front şi altele asemenea.
De menţionat este faptul că la 30 iunie 1923, regimentul (la acea dată denumit 69/77
Infanterie) a predat la Divizia 14 Infanterie un număr de 14 dosare, cu arhiva operativă din anii
1916 – 1918892.
Regimentul 69 Infanterie deţine registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii
şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariate cu nr. 863,863/A şi 864.
892
Ibidem, crt.64.
362
Regimentul 70 Infanterie Rezervă a luat fiinţă la 24.06.1913 în baza Ordinului M.St.M.

nr.476/1913, în baza Ordinului M.St.M. nr.476/1913, prin schimbarea denumirii Regimentului 22
Infanterie Rezervă din Târgovişte.
A fost mobilizat, participând la Campania din Bulgaria, în compunerea Brigăzii 31
Rezervă şi a fost demobilizat la 13.08.1913893.
La data de 01.04.1914, în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1444, a luat fiinţă cel de-al
70-lea regiment infanterie, cu reşedinţa la Câmpulung - Muscel894.
Cu titulatura de Regimentul 70 Infanterie, acesta a funcţionat până la 04.01.1917, când, în
baza Ordinului nr.1187/1917 al Armatei a II-a, transmis cu cel al Diviziei 12 Infanterie
nr. 2139/1917, s-a contopit cu Regimentul 62 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 62/70
Infanterie, organizat pe două batalioane895.
Motivaţia acestei contopiri rezultă din faptul că unităţile din compunerea Diviziei 12
Infanterie suferiseră mari pierderi în oameni, în operaţiunile desfăşurate până atunci, iar
constituirea noilor unităţi din efectivele mici ale celor contopite, devenea o necesitate. Iniţial,
contopirea celor două regimente s-a făcut din punct de vedere tactic, dar, la 1 martie 1917, aceasta
se făcea şi din punct de vedere administrativ, aşa cum precizau Instrucţiunile Marelui Cartier
General – 1 nr.10671, transmise regimentului cu Ordinul Diviziei 12 Infanterie nr.1697/1917896.
Noul regiment, 62/70 Infanterie a funcţionat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului
nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se astfel, regimentele 62 şi
70 Infanterie897.
Drept urmare, de la această dată, cele două regimente au funcţionat separat până la
20.09.1920, când au fost iarăşi contopite sub denumirea de Regimentul 62/70 Infanterie898.
Acest regiment a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor Înaltului
Decret nr.1674/12.04.1923 a fost desfiinţat 899, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22
Infanterie.
Regimentul 70 Infanterie a creat, cu această titulatură şi cu aceea de Regimentul 62/70
Infanterie, un fond de arhivă, din care se păstrează un număr de 19 dosare şi registre, repartizate,
pe ani, astfel:
1913 – 1 dosar cu state de plată
1916 – 10 dosare
1917 – 1 dosar cu state de plată, pe anii 1917 – 1918
1919 – 3 dosare
1920 – 3 dosare cu documente de resortul financiar şi cel al aprovizionării cu echipament.
De menţionat că în cadrul fondului este integrat şi un dosar cu state de plată pe anul 1912
(pentru cadrele Batalionului 30 Rezervă Muscel) şi pe 1913.
Aşadar, fondul de arhivă cuprinde un număr mic de dosare, explicaţia lipsei arhivei fiind
aceea că dosarele create în anii 1917 – 1918 şi 1920 – 1923 – când regimentul s-a numit 62/70
Infanterie – se găsesc integrate în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie.
893
C.S.P.A.M.I.. – Statul Major General al Armatei, Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67 şi Biblioteca, Jurnal de
Operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911.
894
Loc.cit., Colecţia “Monitorul Oastei nr.M/486/1914, f.159 -160.
895
Loc.cit. Fond Regimentul 70 Infanterie, crt.4, f.214.
896
Ibidem.
897
Loc.cit., Biblioteca, Colecţia “Jurnale de operaţii”, crt.903, f.192.
898
Loc.cit., Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67.
899
Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.I, f.2-3 şi Registrul istoric al Regimentului 70 Infanterie, crt.865,f.95.
363
Fondul de arhivă creat de Regimentul 70 Infanterie (19 dosare) este inventariat şi

selecţionat, urmând a fi dactilografiat inventarul permanent.
Arhiva existentă pe anii 1916 şi 1919 cuprinde documente (ordine, rapoarte, dări de
seamă operative, situaţii numerice, buletine informative şi tabele nominale) ce conţin informaţii
valoroase, care, completate cu cele existente în Jurnalul de operaţii, aflat la bibliotecă şi inventariat
cu nr.903 şi în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) oferă
posibilitatea reconstituirii participării regimentului la luptele din Dobrogea, Nămăeşti – Pravăţ,
Câmpulung, în anul 1916 şi la bătălia de la Mărăşti, din vara anului 1917.
Ca o răsplată a eroismului şi spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de
cadrele şi ostaşii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa
a III-a, în baza I.D. nr.910/19.04.1918900 şi medalia Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu
Baretele Dobrogea, Carpaţi, Mărăşti şi Mărăşeşti, brevet nr.10550/01.07.1919901.
Fondul de arhivă al Regimentului 70 Infanterie, deţine registrul istoric pe perioada
01.08.1914 – 01.10.1918, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare
Istorice şi inventariat cu nr. 865/R.I.
900
Ibidem, Anuarul Ordinului “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, pag.185.
901
Loc.cit., Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.68/1920 – 1922, f.346 – 352.
364
Cel de-al 71-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 23 iunie 1913, în garnizoana
Calafat, prin mobilizarea Batalionului 31 Rezervă, conform Înaltului Decret Regal
nr.4609/1913902.
Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 31 Rezervă până la data
demobilizării – 13 august 1913903.
Regimentul 71 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de
rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914904. Unitatea a avut ca
garnizoană de reşedinţă oraşul Caracal.
În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 41 Infanterie, constituind
Regimentul 41/71 Infanterie, conform Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916905.
unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major)906.
Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 41 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (41/71),
la data de 1 octombrie 1920, conform Ordinelor nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major 907,
Regimentul 71 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltului Decret Regal
nr.1674/1923908.
Reînfiinţat pe 6 septembrie 1939, prin aplicarea planului de mobilizare al Regimentului
31 Dorobanţi 909, Regimentul 71 Infanterie a fiinţat până la data de 1 octombrie 1941, fiind
desfiinţat conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 8484B/1941910.
Fondul de arhivă al acestei unităţi însumează, pentru păstrarea permanentă 350 unităţi
arhivistice create în perioadele 1912 – 1920, 1939 – 1941.
Din arhiva anilor 1912, 1913 s-au conservat câte un dosar cuprinzând state de plată a
soldelor personalului fostului Batalion 71 Rezervă. Singurele informaţii asupra participării
Regimentului 71 Infanterie Rezervă la cel de-al doilea război balcanic sunt cele furnizate de
registrul său istoric.
Din documentele existente în fond, reţin atenţia celor interesaţi documentele cu caracter
operativ create în anii 1916 – 1917, care reconstituie participarea regimentului la eroicele
confruntări armate din defileul Jiului şi de pe crestele Masivului Făgăraş (septembrie 1916),
precum şi la luptele de la Muncelu, în vara anului 1917.
Dislocat în Basarabia, în ianuarie – februarie 1918, regimentul îndeplineşte misiunea de
apărare a Nistrului în zona Tighina, înfrângând rezistenţa şi respingând contraatacurile bandelor
bolşevice.
Sinteză a acestor momente din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71
Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
Cercetătorul are la dispoziţie un inventar definitiv.
902
C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911, f.1.
903
Ibidem.
904
“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159.
905
C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154- 157.
906
Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.912, f.12.
907
Ibidem, f.21.
908
Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3.
909
Ibidem, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.913, f.1.
910
Loc.cit., fond Regimentul 41 Infanterie, dosar f.n./1941, crt.379, f.1 -3.
365
A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Mizil, prin transformarea Batalionului
32 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914911.
Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova.
La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării Instrucţiunilor Marelui Cartier General
nr.1014/1916, de reorganizare a armatei, Regimentul 72 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 47
Infanterie, constituind Regimentul 47/72 Infanterie912.
Sub această denumire, regimentul a fiinţat mai bine de un an de zile.
Cele două regimente s-au separat în unităţi de sine - stătătoare în 28 martie 1918, conform
Ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major913, pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească
sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie.
Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin
Înaltul Decret Regal nr.1674/1923914.
Regimentul a fost reînfiinţat, în aceeaşi garnizoană, la 15 august 1939, conform Ordinului
nr. 8000/1939 al Marelui Stat Major915.
Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în 30 septembrie 1941 când,
conform Ordinului nr.8494/1941 regimentul s-a transformat în Batalionul 720 Infanterie
Independent916.
Regimentului 72 Infanterie însumează 358 unităţi de păstrare, create în perioadele: 1912 – 1917,
1919 – 1943.
În ciuda acestui volum, relativ mare de documente, momentele importante din istoria
unităţii (1916 – 1918) nu sunt acoperite documentar; arhiva anilor 1912 – 1914 constă în două
dosare cuprinzând ştate de plată a soldelor personalului fostului Batalion 32 Rezervă; din arhiva
anilor 1915 – 1916 s-au păstrat şase dosare, unul cuprinzând copia jurnalului de operaţii pentru
perioada august – noiembrie 1916; tot patru dosare, cuprinzând documente cu caracter
administrativ s-au păstrat din arhiva creată în 1917.
Restul dosarelor şi registrelor create în anii 1917, 1918 se află în fondul de arhivă al
Regimentului 47 Infanterie.
Informaţii asupra participării Regimentului 72 Infanterie la operaţiile desfăşurate în
compunerea Grupului „Olt”, în vara şi toamna anului 1916, sunt cuprinse în Jurnalul de Operaţii
aflat în colecţia Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar despre „vitejia şi
avântul” cu care s-au luptat la Mărăşeşti cadrele şi trupa fostului Regiment 47/72 Infanterie
vorbesc documentele păstrate în fondul Regimentului 47 Infanterie, precum şi jurnalul său de
operaţii.
Documentele păstrate în arhiva anilor 1942 şi 1943 – marea majoritate a celor existente în
fond (247 dosare şi registre) – sunt create de Batalioanele 480, 490 şi 720 Infanterie Independente,
unităţi operative în Basarabia şi Transilvania.
911
“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159.
912
C.S.P.A.M.I.., biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105.
913
914
Loc.cit.,Biblioteca, cota 1702/”I”, f.2 -3.
915
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, crt.2637, f.68.
916
Ibidem.
366
Regimentul 73 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea

Având reşedinţa în oraşul Tulcea, efectivele unităţii erau asigurate, în principal, de pe
raza judeţului Tulcea.
Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp: 21 ianuarie
1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentul 73/78 Infanterie,
ca urmare a contopirii cu Regimentul 78 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916
al Marelui Cartier General918 şi Ordinelor nr.20741/1918919 şi 5170/1920920 ale Marelui Stat
Major.
Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 73/78 Infanterie a fost desfiinţat la
data de 1 iulie 1923921.
Unitatea a fost reînfiinţată în aceeaşi garnizoană, la 5 septembrie 1939, conform
Ordinului Marelui Stat Major nr.11000/1939922.
Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în septembrie 1941, când, conform
ordinului nr.8424/26 septembrie 1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în
Batalionul 730 Infanterie Independent923.
Fondul de arhivă al fostului Regiment 73 Infanterie cuprinde 113 dosare şi registre,
constituite din documente create în anii 1912 – 1923 şi 1939 – 1941.
Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 33
Rezervă.
Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii
1916, 1917 (ordine şi rapoarte zilnice de operaţii, buletine informative cu situaţia frontului, situaţii
de efective, dotare şi pierderi umane) care reconstituie participarea regimentului la mari bătălii
desfăşurate pe frontul din Dobrogea (Flămânda), pe Valea Prahovei, iar în vara anului 1917 – la
Mărăşeşti.
Suprema recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi
soldaţii regimentului, în crâncenele lupte din Bulgaria şi de pe frontul Predeal”, la Iaşi, în 28 mai
1918, drapelul Regimentului 73 Infanterie a fost decorat de regele Ferdinand cu cea mai înaltă
distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul”924.
Din motivaţia decorării cităm925: „S-au distins, în mod strălucit, în zilele de 18 – 20
septembrie (1916), când au concurat de aproape la înfrângerea forţelor bulgare de la Riahova, Mak –
Kaia şi Mak – Para (Flămânda), precum şi în luptele pentru apărarea sectorului dintre cota 1297 şi
Muntele Piatra – Arsă, lupte în care au dat dovadă de înalte virtuţi ostăşeşti. Acest eroic regiment
luptând cu numeroase forţe inamice, a recucerit punctul Predeluş şi Muntele Susai, iar de
la 9 octombrie 1916, a dat lupte furioase, pentru apărarea Văii Cerbului, apoi, pe Muntele Diham şi
Cleştele, până în ziua de 22 octombrie, când a luptat pe muntele Clăbucet şi de pe care a fost retras
pentru reorganizare cu un efectiv redus prin lupte, pentru Patrie şi Rege, la mai puţin de 200 viteji”.
Pentru identificarea documentelor care ilustrează aceste momente eroice, cercetătorului îi
stă la dispoziţie un inventar definitiv.
917
“Monitorul Oastei”, nr.15/1914, Partea regulamentară, pag.159.
918
C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157.
919
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.73.
920
Ibidem.
921
Loc.cit., Biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3.
922
Loc.cit., Registrul istoric al Regimentului 73 Infanterie, crt.870, f.1.
923
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 3/1942, crt.2636,f.32.
924
Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul “ 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180.
925
Ibidem.
367
Unitatea a fost constituită cu denumirea Regimentul 74 Infanterie Rezervă la data

de 23 iunie 1913, în garnizoana Constanţa, prin mobilizarea Batalionului 34 Rezervă, conform
Înaltului Decret Regal nr.4609/1913 şi Ordinului nr.128/1913 al Diviziei 9926.
Aflat în compunerea Brigăzii 29 regimentul nu a acţionat operativ în Bulgaria, fiind
destinat „întăririi şi apărării Cetăţii Bucureşti”.
La 29 august 1913, unitatea a fost demobilizată927.
Regimentul 74 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, în aceeaşi garnizoană
(Constanţa), în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914928.
La 1 aprilie 1917 ca urmare a aplicării Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916,
Regimentul 74 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 80 Infanterie formând Regimentul 74/80
Infanterie929.
Cele două regimente s-au separat, un an mai târziu, în 1 aprilie 1918, în unităţi de sine –
stătătoare, conform Ordinului nr. 20741/1918 al Marelui Stat Major930.
Cu începere din 1 octombrie 1920931, prin contopire cu Regimentul 63 Infanterie,
Regimentul 74 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 63/74 Infanterie până la 1 iulie
1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923932 de
reorganizare a armatei.
Reînfiinţat în 5 septembrie 1939, conform Ordinului nr.10900/1939 al Marelui Stat Major,
ca unitate de dublură, prin scindarea Regimentului 18 Dorobanţi, Regimentul 74 Infanterie şi-a
încetat existenţa la 2 octombrie 1941, fiind transformat în Batalionul 740 Infanterie
Independent933.
În această perioadă de timp garnizoana sa de reşedinţă a constituit-o oraşul Târgu Jiu.
Regimentului 74 Infanterie conţine 140 dosare şi registre, cuprinzând documentele create în anii
1912 – 1920 şi 1939 – 1940.
Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 34
Rezervă.
Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în bună stare îndeosebi documentele
cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile
de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 74 Infanterie la luptele de
la Turtucaia şi apoi pe valea Prahovei în zona Buşteni, în cadrul Diviziei 15 Infanterie, iar în vara
anului1917 la bătălia de la Mărăşeşti.
Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii şi
Registrul istoric aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
926
C.S.P.A.M.I, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, f.7.
927
Ibidem, f.9.
928
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, f.48.
929
Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar nr.14/1916, crt.154, f.154 – 157 şi jurnalul de operaţii al Regimentului
74 Infanterie, f.21.
930
Loc.cit., jurnalul de operaţii al Regimentului 74 Infanterie, crt.920, f.33.
931
Loc.cit., fond Regimentul 63 Infanterie, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45.
932
Loc.cit., biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3.
933
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.70.
368
Regimentul 75 Infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin transformarea

Unitatea îşi avea reşedinţa în oraşul Cernavodă, iar efectivele îi erau asigurate, în
principal, de pe teritoriul Dobrogei.
În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 76 Infanterie, constituind
Regimentul 75/76 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General nr.1014/1916935.
unităţile componente (Ordinul Marelui Stat Major nr.20741/1918, comunicat cu Ordinul
nr.3077/1918 al Diviziei 15936.
Cu începere din 1 octombrie 1920937, prin contopire cu Regimentul 79 Infanterie,
Regimentul 75 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 75/79 Infanterie, până la 1 iulie
1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923938 de
reorganizare a armatei.
Reînfiinţat, în garnizoana Sibiu, la data de 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui
Stat Major nr. 10900/1939, Regimentul 75 Infanterie a fiinţat până la 6 septembrie 1942, fiind
desfiinţat prin Ordinul Marelui Stat Major nr.8494B/1941939.
Fondul de arhivă al Regimentului 75 Infanterie însumează 399 dosare şi registre, create în
anii 1912 – 1923; 1939 – 1941.
Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 35
Rezervă.
Din arhiva creată în anii 1916, 1917 un interes deosebit prezintă documentele cu caracter
operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective
şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 75 Infanterie, sub ordinele Diviziei 15
Infanterie la eroicele confruntări de la Turtucaia şi Mărăşeşti.
Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii aflat în
biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.
934
“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159.
935
C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157.
936
Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f.1.
937
Ibidem, f.15.
938
Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3.
939
Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar 3/1942, crt.2636, fila 56.
369
A luat fiinţă la 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Vasile Lupu”,
în unitate activă (I.D.nr.1414/01.04.1914), cu reşedinţa în Garnizoana Olteniţa şi subordonat
Corpului 5 Armată940.
Noul regiment, al cărui comandant era lt.col. Drăghici Mihail, a primit drapelul la 10 mai
1914, în cadrul unei ceremonii ce s-a desfăşurat la Palatul Regal din Bucureşti941.
De asemenea, ca zi patronimică a regimentului, a fost stabilită ziua de 23 aprilie (Sfântul
Gheorghe)942.
La 15 ianuarie 1917, regimentul a fost contopit cu Regimentul 75 Infanterie,
constituindu-se astfel, Regimentul 75/76 Infanterie943 (Instrucţiunile nr.1014/1916 ale Marelui
Cartier General şi Ordinul nr.1962/15.01.1917 al Marelui Stat Major), regiment care a funcţionat
cu această titulatură până la 1 aprilie 1918, când a fost separat în unităţile componente, respectiv
Regimentele 75 şi 76 Infanterie (Ordinul nr.20741/1918 al Marelui Stat Major şi nr. 3077/1918 al
Diviziei 15 Infanterie)944.
La 30 septembrie 1920, Regimentul 76 Infanterie a fost contopit pentru a doua oară, de
această dată cu Regimentul 80 Infanterie, contopire din care a rezultat Regimentul 76/80 Infanterie
(Ordinul nr.5170/1920 al Marelui Stat Major)945.
Regimentul rezultat în urma acestei contopiri (76/80 Infanterie) a funcţionat până
la 01 iulie 1923, când a fost desfiinţat (I.D.nr.1674/12.04.1923)946.
Regimentul 76 Infanterie a fost reînfiinţat la 05 septembrie 1939, de această dată în
Garnizoana Orăştie (Ordinul nr.11000/04.09.1939 al Marelui Stat Major)947 şi a fiinţat până la
16 octombrie 1941, aceasta fiind data încetării existenţei acestuia (Ordinul Marelui Stat Major
nr. 10262/1941)948.
Ordinul de desfiinţare prevedea ca din cadrele şi trupa regimentului să se constituie
Batalionul 760 Infanterie Independent, iar restul de personal să fie vărsat la Regimentul 92
Infanterie949.
Din fondul arhivistic creat de acest regiment se păstrează un număr de 465 unităţi
arhivistice care acoperă documentar anii 1914 – 1923 şi 1939 – 1941.
În acest fond arhivistic este integrat şi un dosar creat în anul 1913 de către Batalionul 36
Rezervă, dosar care conţine documente pe perioada 1913 – 1916.
De notat este faptul că arhiva creată în anii când acest regiment a fost contopit cu
Regimentele 75 şi 80 Infanterie, a fost integrată în fondurile arhivistice ale acelor regimente, iar în
fondul acestui regiment au rămas un număr foarte mic de dosare.
Fondul de arhivă al Regimentului 76 Infanterie este prelucrat, iar dosarele se prezintă
într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind copertate, opisate şi certificate.
Fondul dispune de inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat în urma executării
operaţiunilor de prelucrare.
940
“Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914.
941
C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 76 Infanterie, dosar 5/1914, f. 552 – 553.
942
Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 76 Infanterie, pe anii 1918 – 1920, crt.924, pg.8.
943
Loc.cit., Fond Marele Cartie General, dosar 14/1916, crt.154, filele 154 – 157.
944
Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f. 1.
945
Loc.cit. Fond Regimentul 76 Infanterie, crt.54/1920, fila 271 şi crt.61/1921, f. 11.
946
Loc.cit., Biblioteca, Inventar litara I, crt.1702, f.2 -3.
947
Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 76 Infanterie, crt.878,f.1.
948
Ibidem, fila 7.
949
Ibidem.
370
Documentele create şi păstrare în dosare scot în evidenţă activitatea regimentului, precum

şi participarea acestuia la luptele de la Turtucaia, în luna septembrie 1916, misiunile îndeplinite în
perioadele 12 iulie 1918 – 11 aprilie 1919 şi 05 aprilie 1940 – 29 iunie 1940, când a fost dislocat
în Basarabia, în Orhei şi respectiv judeţul Bălţi şi 20.08.1940 – 27.10.1940, când a fost dislocat în
Transilvania ( în zonele Bihor şi Cluj).
De asemenea, documentele create în anul 1941 oferă valoroase informaţii privind
activitatea desfăşurată de Batalionul 2 al regimentului denumit Batalionul 76 Munci Agricole,
dislocat, în lunile august – octombrie, în judeţul Berezovca – Transnistria şi pus la dispoziţia
Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a pentru efectuarea lucrărilor agricole în acea zonă.
Fondul de arhivă deţine, la Biblioteca centrului, următoarele:
- registrul istoric, pe perioada 23 iulie 1914 – 05 august 1916, inventariat cu nr. 877;
- registrul istoric pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat
cu nr. 878;
- jurnal de operaţii pe perioada 15 august – 27 septembrie 1916, inventariat cu nr. 923;
- jurnal de operaţii pe perioada 01 iulie 1918 – 01 octombrie 1920, inventariat cu nr.924;
- jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 10 noiembrie 1940, inventariat
cu nr.925;
- jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat
cu nr. 925.
371
ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ
– repere bibliografice –
*** 165 de ani de existenţă a artileriei române moderne, Bucureşti, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, 2008.
*** 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război
mondial, (coordonatori general lt. dr. Ilie Ceauşescu, dr. Florin Constantiniu, dr. Mihail E.
Ionescu), Bucureşti, Editura Politică, 1985.
*** Actul de la 23 august în context internaţional. Studii şi documente, Bucureşti, Editura
Politică, 1984.
*** Albumul Armatei Române, Bucureşti, Stabilimentul Lithografic M. B. Baer, 1873.
*** Albumul Armatei României 1859-2009 (coordonator comandor dr. Marian Moşneagu),
Bucureşti, Editura Militară, 2009.
*** Armata română 1941-1945, (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Ioan
Scafeş, Corneliu Andonie, Romeo Avram, Ioan Dănilă), Bucureşti, R.A.I., 1996.
*** Armata română în Războiul de independenţă. 1877-1878 (coordonatori Cornel Scafeş,
Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Editura Sigma, 2002.
*** Armata română în revoluţia din Decembrie 1989, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura
Militară, 1998.
*** Armata română în misiuni de pace (coordonatori Călin Hentea, Laurenţiu Sfinteş),
*** Armata română în misiuni internaţionale (coordonatori Călin Hentea, Cornel Scafeş,
Horia Şerbănescu), Muzeul Militar Naţional, Colecţia Dorobanţul, Bucureşti, Editura Coresi,
2004.
*** Armata română în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. 1859-1866, (coordonatori Cornel
Scafeş, Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Total Publishing, 2003.
*** Armata română şi Marea Unire, Bucureşti, Editura Daco-Press, 1993.
*** Armata română şi unitatea naţională (coordonatori comandor dr. Marian Moşneagu,
lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă), Piteşti, Editura Delta Cart Educaţional, 2008.
*** Bibliografia analitică a periodicelor româneşti, vol. I (1966) şi vol. II, (1971),
Bucureşti, Editura Academiei, în secţiunea „Armată. Oştire. Artă şi ştiinţă militară”.
*** Biserica şi Armata – slujire şi jertfă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al
Armatei, 2006.
*** Confruntarea cu secolul XXI în abordarea provocărilor din domeniul arhivelor
militare (culegere de comunicări prezentate la simpozionul internaţional cu acelaşi titlu, care a
avut loc la Bucureşti, în perioada 4-8 septembrie 1996), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1997.
*** Documente privind Istoria României. Războiul de Independenţă, vol. IX, Bucureşti,
Academia Română, 1900.
*** Elemente de sociologie şi psihologie militară românească. Culegere de texte,
373
*** Enciclopedia Armatei României (coordonator amiral dr. Gheorghe Marin), Bucureşti,
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009.
*** Istoria aviaţiei române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984.
*** Istoria medicinei militare, Bucureşti, Editura Medicală, 1972.
*** Istoria militară a poporului român, vol.IV-VI, Bucureşti, Editura Militară, 1986-1989.
*** Istoria Statului Major General Român. Documente 1859-1947, (responsabili Eftimie
Ardeleanu, Alexandru Oşca, Dumitru Preda), Bucureşti, Editura Militară, 1994.
*** Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877-1946), (coordonatori comandor dr.
Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă, Vasilica Manea), Piteşti, Editura
Pământul, 2008.
*** În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major
(coordonatori col. dr. Alexandru Oşca, maior dr. Florin Şperlea), Bucureşti, Editura Centrului
*** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. I, 1919-1930,
*** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. II, 1930-1935,
Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008.
*** România în anii Primului Război Mondial, vol.I-II, Bucureşti, Editura Militară, 1987.
*** România în ecuaţia Păcii şi Dictatului. Culegere de studii şi comunicări, Piteşti,
Editura Paralela 45, 2001.
*** România în context internaţional la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Studii
şi comunicări. Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005.
*** Restituiri. Studii şi comunicări, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,
2003.
*** Ministerul Apărării Naţionale, Marele Stat Major, Serviciul Istoric, România în primul
război mondial 1916-1919, Vol. 1, Documente - Anexe, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934.
*** Marele Cartier General al armatei române. Documente 1916-1920, (coordonator:
general de corp de armată Dumitru Cioflină, responsabil de volum lt. col. Eftimie Ardeleanu),
Bucureşti, Editura Machiavelli, 1996.
*** Bibliografia militară românească 1831 - 1973, vol. I-III, Bucureşti, Editura Militară, 1975.
***Uniformele armatei române. 1830-1930, Bucureşti, 1930.
*** Scutul Patriei. Radiografia unei stări de spirit. Contribuţii la istoria presei militare
româneşti din Transilvania, 1919-2003, coordonator Iulian Patca, Cluj-Napoca, 2003.
*** Statul Major General 1859-2004. Istorie şi transformare, Bucureşti, Editura Centrului
*** Şefii Statului Major General Român, 1859-2000, Bucureşti, Editura Europa Nova,
2001.
*** Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, vol. I: Eliberarea Basarabiei şi a nordului
Bucovinei, 22 iunie – 26 iulie 1941, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 1999; vol. II: Pe ţărmul
nord-pontic, iulie 1941-iunie 1942, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000; vol. III: Golgota
Estului, iulie 1942-august 1944, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000.
374
Abrudeanu, Ion, România şi războiul mondial. Contribuţiuni la studiul istoriei războiului

nostru, Bucureşti, Editura Librariei Socec, 1921.
Achim, Gabriel, Acţiunea militară terestră modernă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei, 2006.
Alevra, Nicolae, general, Organizarea armatei după război, Bucureşti, 1930.
Andreescu, Anghel, Conflictele sfârşitului de mileniu: Stabilităţi, instabilităţi, manipulare,
Bucureşti, Editura Timpolisi, 2002.
Antip, Constantin, gl. mr., Publicistica militară în serviciul apărării naţionale, Bucureşti,
Editura Militară, 1983.
Apostol, Vasile; Giurcă Ion; Chiriac, Mircea D.; Baltă, Corneliu, Comandamente
strategice operaţionale române în acţiune (1859-1947), Bucureşti, Editura Tipo-Lith, 2000.
Atanasiu Constantin, maior, Naţiunea armată şi armata de profesionişti. Contribuţii ale
psihologiei aplicate, Cernăuţi, 1935.
Atanasiu, Victor; Iordache, Anastasie; Iosa, Mircea; Oprea, Ion M.; Oprescu, Paul,
România în primul război mondial, Bucureşti, Editura Militară, 1979.
Atanasiu, Traian; Zemba, Anatolie; Grad, Vasile; Mihai Cornel; Marin, Gheorghe, Puterea
maritimă şi diplomaţia navală, Bucureşti, Editura Militară, 1998.
Averescu, Alexandru, Noţite zilnice de război (1914-1918), vol.1-2, ediţie îngrijită, studiu
introductiv şi note de Eftimie Ardeleanu şi Adrian Pandea, Bucureşti, Editura Militară, 1992.
Averescu, Alexandru, Operaţiile de la Flămânda, Bucureşti, 1924.
Avram, Valeriu, Istoria Aeronauticii Militare Române 1910 -1916, Piteşti, Editura Tiparg, 2003.
Avram, Valeriu; Ion Ştefan, Politica aeriană a României în primele decenii ale secolului XX,
Timişoara, Editura Mirton, 2006.
Băldescu, Radu, lt. colonel, Răsboiul naţional. Operaţiunile din anii 1917, 1918 şi 1919,
vol.II, Sibiu, 1934.
Bălescu, Valeria, Mausoleul de la Mărăşeşti, Bucureşti, Editura Militară, 1993.
Bărboi, Vasile, General de corp de armată (r); Popescu, Titus general de brigadă (r); Eugen
Teodorescu, general de brigadă (r); locotenent-colonel Visarion Neagoe, Istoria artileriei şi
rachetelor antiaeriene române, Bucureşti, Editura ,,Modelism”, 1996.
Bârdeanu, Nicolae, Nicolaescu, Dan, Contribuţii la istoria Marinei Române, vol. I. Din
cele mai vechi timpuri până la 1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.
Bârzotescu, Laurenţiu, col., Gazele ca mijloc de luptă. Întrebuinţarea lor în războiul 1914–
1918. Atacul cu gaze şi apărarea contra gazelor, Bucureşti, 1922.
Bădălan, Eugen, Eseu despre arta strategică, Bucureşti, Editura Militară, 2005.
Bodunescu, Ion, Sirianu, Ion Rusu, Descifrarea unei istorii necunoscute, vol.1-3,
Bucureşti, Editura Militară, 1973-1975.
Boldur, Alexandru V., Imperialismul sovietic şi România, Bucureşti, Editura Militară, 2000.
Brătianu, Gheorghe I., Acţiunea politică şi militară a României în 1919 în lumina
corespondenţei diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu, Bucureşti, 1939.
Cantea, D., lt. colonel, Elemente de tactica unităţilor de cavalerie motomecanizate, Sibiu, 1937.
375
Carp, Cornel, col. dr.; Cornel Ţucă, Sub zodia lui Gutenberg. 85 de ani de la crearea
Tipografiei Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al
Armatei, 2005.
Căliman, Călin, Istoria filmului românesc, 1897-2000, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 2000.
Cerăceanu, Ion, Col., Documentar istoric – Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii –
65 de ani de istorie, Bucureşti, Editura CTEA, 2007.
Cernat, Gheorghe şi Dragnea, Stelian, De la Tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 Gardă
1860-1995, Bucureşti, Editura Tempus, 1995.
Cernăianu, Ioan, lt.colonel, Elemente de tactică raţionată. Defensiva în lumina noilor idei
doctrinare româneşti, Bucureşti, 1933.
Ciobanu, Ionel, lt. col. dr., Comunicaţiile – suportul tehnic al conducerii în secolul XXI,
Bucureşti, Editura A.Î.S.M., 2002.
Constantin, Ion, Basarabia sub ocupaţia sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Bucureşti,
Editura Fiat-Lux, 1994.
Constantiniu Florin; Duţu Alesandru; Retegan Mihai, România în război, 1941-1945. Un
destin în istorie, Bucureşti, 1995.
Costescu, Lucian, maior; Nicolae Tomescu, căpitan, Infanteria în luptă în cooperare cu
celelalte arme, Sibiu, 1934.
Cornicioiu Gr., general, Ştefan Opriş, lt. col., Aurel Dumitrescu, maior, Contribuţiuni la
istoricul grănicerilor, vol. I-II, 1834-1921, Bucureşti, 1934.
Cracsner, Constantin Edmond, Elemente de psihologie militară, Bucureşti, Editura AÎSM,
2003.
Crăciunoiu, Cristian; Stănescu, Raymond, Oţel, aburi şi torpile. Marina în Războiul de
independenţă, Bucureşti, Editura Modelism, 2001.
Dabija, G.A, general, Armata română în Răsboiul Mondial (1916-1918), vol.I-IV, cu o
prefaţă de general de corp de armată Alexandru Averescu, Bucureşti, f.a.
Dinulescu, R., maior, Armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor,
Craiova, 1930.
Dogaru, Ştefan Mihai, Col.dr.ing.; mr. dr. ing. Ion Roman, Bibliografia chimiei militare
româneşti, 1917-1985, Bucureşti 1987.
Domenico, Viorel, Scutul de celuloid, Bucureşti, Editura Militară, 1991.
Dobrinescu, Valeriu-Florin; Constantin, Ion, Basarabia în anii celui de-al doilea război
mondial (1939-1947), Iaşi, Institutul European, 1995.
Domette, Pierre, Ing., Alarmă!....Gaze, Bucureşti, 1936.
Dragomirescu, Alexandru, Cantemir Moşoiu, Generalul Traian Moşoiu, Ploieşti, Editura
Printeuro, 2000.
Dragu, Constantin, general, Armata democraţiei. Înfăptuirea „naţiunei armate”. Problema
reducerei serviciului militar activ, Bucureşti, 1925.
Drăgănescu, Constantin, Lt. col., Campaniile din 1848/49 şi 1919 în Transilvania şi
Ungaria, Bucureşti, 1930.
Dumitru, Cristea, Gl.bg.dr.; Col.(r) dr. Alexandru Oşca, Transmisiunile - suport pentru
conducerea militară (1877 – 1947), Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.
376
Duţu Alesandru, Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Relaţii de comandament româno-

germane şi româno-sovietice (1941-1945), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000.
Duţu Alesandru; Dobre Florica; Loghin Leonida, Armata română în al doilea război
mondial, 1941-1945. Dicţionar enciclopedic, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999.
Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. I
(22 iunie – 26 iulie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1993.
Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. II
(2 iulie – 16 octombrie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1995.
Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (septembrie
1941 – iulie 1942), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997.
Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (august 1942 –
august 1944), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997.
Duţu Alesandru; Dobre Florica, Eroi români pe frontul de răsărit (1941-1944), Bucureşti,
Editura Eminescu, 1995.
Duţu Alesandru; Dobre Florica, Drama generalilor români (1944-1964), Bucureşti,
Editura Enciclopedică, 1997.
Duţu Alesandru; Dobre Florica, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice
în România, vol. I-II, Bucureşti, INST, 2001.
Duţu Alesandru; Oroian Teofil, Comandanţii Corpului 7 armată, Dej, 2001.
Enciu, Gheorghe, general; col. Ioan Biji, col. Emil Constantinescu, col. Leandru Panait,
Contribuţii la istoria trupelor de transmisiuni din armata română, Bucureşti, Editura Militară, 1973.
Economu, Virgil, general; Vasile Chiţu, căpitan, Pedagogia instrucţiei practice şi
programe analitice pentru dezvoltarea instrucţiei în corpurile de trupă, vol I, Bucureşti, 1927.
Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei 9-a împotriva românilor şi ruşilor 1916/17,
Bucureşti, 1937.
Giurcă Ion, col. dr., 1917. Reorganizarea armatei române, Bucureşti, Editura Academiei
de Înalte Studii Militare, 1999.
Gheorghiţă, Emil, General de brigadă (r); colonel (r) George Gheorghiu, File din istoria
cavaleriei şi tancurilor din armata română, Bucureşti, Editura Vasile Cîrlova, 2007.
Giuran, Valeriu, Momente din istoricul Batalionului şi al Regimentului 5 Vânători 1896-
1941, Timişoara, Editura Miron, 2000.
Giurescu Dinu, România în al doilea război mondial, 1941-1945, Bucureşti, Editura ALL, 1999.
Herjeu, C.N., Col., Istoria armei geniului, Bucureşti 1902.
Hentea Călin, Noile haine ale propagandei, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.
Ioaniţiu, Alexandru, locotenent-colonel, Războiul României, vol. 1-2, Tipografia Geniului,
Bucureşti, f.a.
Ionescu, Ion, Politica navală a României între anii 1919 şi 1941, Constanţa, Editura
Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A., 2002.
Iordache, Constantin, Acţiunile navelor Marinei Militare în Revoluţia din Decembrie 1989,
Constanţa, Editura Ex Ponto, 2004.
377
Iordache, Neculai, General de divizie (rtr.); General de brigadă (rtr.) dr. Radu Vlăsceanu;
col. (rtr.) Ioan Savu; col. (rtr.) Constantin Chiper, Istoria radiolocaţiei din apărarea antiaeriană a
României, Editura PRO TRANSILVANIA, Bucureşti, 2001.
Irimia, Ion; Ion Emil, Elemente de teorie generală a ştiinţei militare, Bucureşti, Editura
AISM, 2002.
Jitianu, Ion, general de divizie, Forţele morale şi forţele materiale la război, Bucureşti, 1928.
Kiriţescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919, vol. I- II,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989.
Constantin Kiriţescu, Arcul de Triumf şi epopeea română 1916-1918-1922-1936,
Bucureşti, Editura „Casa Şcoalelor”, 1937.
Koslinski, Niculae; Stănescu, Raymond, Marina Română în cel De-al Doilea Război
Mondial 1939-1945, vol. I-III, Bucureşti, Editura Modelism International, 1998.
Lupaşcu, Alexandru, colonel, Din războiul României. În lumina adevărului, Bucureşti,
Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, 1921.
Manafu, Alexandru, Intendenţa armatei române – eroism fără glorie, Bucureşti, Editura
Per Omnes Artes, 1999.
Manafu, Alexandru, Un fiu al Olteniei. Generalul de corp de armată Marin Manafu,
Bucureşti, Editura Per Omnes Artes, 1996.
Manafu, Alexandru, Un secol de viaţă. Generalul de divizie Victor Isăceanu, Bucureşti,
Editura Per Omnes Artes, 1997.
Manafu, Alexandru şi Marin Macri, Medicina militară în campanie, Bucureşti, Editura
Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008.
Marin, Gheorghe, General de brigadă (r) dr.; Ecaterina Marin-Zăinescu; colonel (r) dr.
Gheorghe Romanescu (coordonatori), Istoria cavaleriei române, Bucureşti, Editura Academiei de
Înalte Studii Militare, 1998.
Marinescu, Călin, ing., Istoricul Poştei Militare Române 1859-2000, Bucureşti, Editura
Militară, 2001.
Mărdărescu, G.D., general, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea
Budapestei (1918-1920), Bucureşti, 1922.
Mihalache, Vasile, general-maior, Ioan P. Suciu, colonel (r), Jandarmeria română 1850-
1945. Pagini dintr-o istorie nescrisă, Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1993.
Moşneagu, Marian, Politica navală postbelică a României (1944-1958), Bucureşti, Editura
Mica Valahie, 2005.
Moşneagu, Marian, Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor &
fregatelor ,,REGELE FERDINAND” şi ,,REGINA MARIA”, Constanţa, Editura Muntenia, 2007.
Nădejde, V., lt. col., Centenarul naşterii armatei române (1830-1930), Iaşi, Tipografia
„Cultura Românească”, 1930.
Neagoe, Sever, Grănicerii români în cele două conflagraţii ale secolului al XX-lea,
Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1996.
Neagoe, Sever, Ilie Tender, Gheorghe Văduva, Istoria grănicerilor şi a începutului poliţiei
de frontieră, Bucureşti, Editura Scaiul, 2003.
Nicoară, Adrian Marius, Aeronautica Română pe Frontul de Vest. 23 august 1944 – 12 mai
1945, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2007.
378
Oroian, Teofil, dr.; Gheorghe Nicolescu; Vasile Popa, Tentaţia libertăţii. Operaţiunea
„Sumava” – un simplu pretext, Bucureşti, Editura Militară, 1999.
Otu Petre, Colonel dr., (coordonator); Teofil Oroian; Ion Emil, Personalităţi ale gândirii
militare româneşti, vol. I-II, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte studii Militare, 1997, 2001.
Otu, Petre, Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda, Bucureşti,
Editura Militară, 2005.
Otu, Petre, Îmbrăţişarea anacondei. Politica militară a României între septembrie 1939 şi
iunie 1941, Bucureşti, Editura Militară, 2008.
Oşca, Alexandru, Gheorghe Romanescu, Gheorghe Nicolaescu, Florica Dobre, Corpul 7
armată. Tradiţie şi actualitate, Bucureşti, Editura Modelism, 2001.
Oşca, Alexandru; Vasile Popa, România, o fereastră în cortina de fier, Focşani, Editura
Vrantop, 1997.
Ozunu Mihail Vasile, Otu Petre, Înfrânţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad,
Bucureşti, Editura Ion Cristoiu, 1999.
Pandea Adrian, Pavelescu Ion, Ardeleanu Eftimie, Românii la Stalingrad. Viziunea românească
asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă, Bucureşti, Editura Militară, 1992.
Pentelescu, Aurel, Aeronautica Română pe Frontul de Est (1941-1944), Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2006.
Petre, George, Bitoleanu, Ion, Tradiţii navale româneşti, Bucureşti, Editura Militară, 1991.
Pohrib, Gheorghe, col., Nicolae Lupaşcu, lt. col., Istoricul pompierilor militari. 1835-1935,
Bucureşti, Atelierul „Cartea Românească”, 1935.
Popescu, Ioan, Istoria infanteriei române, vol. I-II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1985.
Popescu, Nicolae, Gl. bg. dr., col. prof. Mihail Grigorescu, Istoria Chimiei Militare
Româneşti 1917-2005, Bucureşti, Centrul Tehnic - Editorial al Armatei, 2005.
Preda, Dumitru; Alexandrescu, Vasile; Prodan, Costică, În apărarea României Mari.
Campania Armatei Române din 1918-1919, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994.
Prodan, Costică; Preda, Dumitru, The Romanian Army During the First World War,
Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998.
Prunache, Dumitru, Gl.bg. (r) ing, col. drd. Liviu Viorel Nemeş, col. drd. Petre Trandaf
col. drd. Ştefan Geantă, Accidentul nuclear, Bucureşti, S.C. Telegrafia Română SRL, 2003.
Rosseti, Radu R., general, România în faţa viitorului război. Îndatoririle ofiţerilor de
rezervă, Bucureşti, 1928.
Rosetti, Radu R., general, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 1930.
Rotaru, Jipa, Damaschin, Ioan, Glorie şi dramă. Marina Regală Română. 1940-1944,
Bucureşti, Editura ,,Ion Cristoiu”, 2000.
Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Oroian Teofil; Moise Leonida, Hitler-Antonescu. Caucazul şi
Crimeea. Sânge românesc şi german pe frontul de Est, Bucureşti, Editura Paideia, 1998.
Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Moise Leonida, Mareşalul Antonescu la Odessa, Bucureşti,
Editura Paideia, 1999.
Safta, Ion; Rotaru Jipa; Tiberiu Velter; Floricel Marinescu, Decoraţii româneşti de război.
1860-1947, Bucureşti, Editura „Universitaria”, 1993.
379
Sandachi George Paul, Aviaţia de luptă reactivă din România, Bucureşti, Editura Regina
din Arcadia, 2001.
Savu, Ion, Col.dr.ing., NBC – istorie, ştiinţă, pasiune, Bucureşti, 2004.
Sârbu, Marian, Marina Română în Primul Război Mondial 1914-1918, Constanţa, Editura
Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân”, 2002.
Sichitiu, Ioan, general; Alexandru Ioaniţiu, colonel, Elemente de strategie, Bucureşti, 1936.
Sinescu, Nicolae, General de divizie, Istoricul întrebuinţării cavalerie române în războiul
mondial 1916 şi până la 1926, vol. I-III, Bucureşti, Institutul de arte grafice „Eminescu” S.A. , 1926.
Sîlea Marin, Istoria Muzicilor Militare, Bucureşti, Editura Militară, 2006.
SUMAN, Gheorghe, Col.(r), Istoria Vânătorilor de Munte din Armata României,
Soare, Corneliu, general (r), Gândirea Militară. Personalităţi şi opere, prefaţă: general de
corp de armată Dumitru Cioflină, Bucureşti, Editura Antet, 1999.
Soare, Corneliu, Recitindu-l pe Clausewitz, Bucureşti, Editura Militară, 1993.
Stănescu, Marin C., Armata şi Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, 1917-1919,
Bucureşti, Editura Saeculum, 1999.
Şuţa, Ion, general, Infanteria română. Contribuţii la istoricul armei, vol. I, Bucureşti,
Editura Militară,1977, vol. II, Bucureşti, Editura Militară, 1982.
Şperlea, Florin, De la armata regală la armata populară. Sovietizarea armatei române
(1948-1955), Bucureşti, Editura „Ziua”, 2003.
Şperlea, Florin; Lucian Drăghici; Manuel Stănescu, Armata Română şi Răscoala din 1907.
Documente, Bucureşti, Editura Militară, 2007.
Tănase, Mircea, Salt în istorie - paraşutiştii din România în anii celui de-al doilea război
mondial, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.
Teodorescu, Eugen, General de divizie (r); col. dr. Visarion Neagoe, lt. Col. dr. Ioan Munteanu,
Supravegherea aeriană – de la mitolocaţie la radiolocaţie, Bucureşti, Editura SYLVI, 2001.
Tomescu, Mircea, Căpitan, Cavaleria. Posibilităţi, Misiuni. Mod de acţiune, Bucureşti, 1935.
Tudose, Emil, col. dr., „Planificarea şi realizarea sistemelor de comunicaţii şi informatice
în operaţiile militare multinaţionale”, Bucureşti, Editura INEDIT, 2001.
Urdăreanu, Tiberiu, general (r.) ing., Factorul tehnic în războaiele României moderne,
Văduva, Gheorghe, Mediul strategic de securitate, Bucureşti, C.S.S.S., 2002.
Vicol, Nicolae, Studii preliminare asupra serviciului sanitar român de război, Bucureşti,
Tipografia Cultura, 1934.
Vizanti, G., colonel, Strategia românească în viitorul război, Bucureşti, 1932.
Vlădescu, Cristian M., Uniformele armatei române de la începutul secolului al XIX-lea
până la victoria din mai 1945, Bucureşti Editura Meridiane, 1977.
Zamfir, Zorin, Jean Banciu, Primul Război Mondial, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A., 1995.
Zulean, Marian, Militarul şi societatea. Relaţiile civil-militare la începutul mileniului al III-lea,
380
LISTA ABREVIERILOR
A.M.R. – Arhivele Militare Române

A.S.R – Alteţa sa Regală
C.C.P.A.M.I. – Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice
Cons. Min. – Consiliul de Miniştri
C.S.P.A.M.I. – Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice
C.T. – Centrul Teritorial
C.V.P.A.M. – Centrul de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice
E.C.P. – Educaţie, Cultură şi Propagandă
Î.D. – Înalt Decret
Î.D.R. – Înalt Decret Regal
M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naţionale
M.C.G. – Marele Cartier General
Min. Int. – Ministerul de Interne
M.F.A. – Ministerul Forţelor Armate
M.St.M. – Marele Stat Major
S.I.A. – Serviciul Istoric al Armatei
S.M.G. – Statul Major General
u.a. – Unităţi Arhivistice (dosare)
381
CUPRINS
Pag.
CUVÂNT ÎNAINTE – general-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ ............................................. 3
Partea I
ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ
A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL ........................................................................ 5
SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI - Comandor dr. Marian MOŞNEAGU ............................ 7
CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI -

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA, dr. Cornel ŢUCĂ .......................................................... 46
Partea a II-a
FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA
CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE ................ 53
FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE

MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI ........................................................ 53
Partea a III-a
FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI,
PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE
ISTORICE CENTRALE .............................................................................................................. 197
DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE,

PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE,
ARHIVA ISTORICĂ .................................................................................................................... 197
Partea a IV-a
NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE........225
ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ - repere bibliografice - ............................... 373
LISTA ABREVIERILOR ............................................................................................................. 381
383
Format: 17x24 cm
Coli tipar: 24
Coli editură: 12
Bun de tipar: 07.07.2010
Lucrarea conţine 384 de pagini
Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei
B-dul Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti
E-mail: ctea_smg@yahoo.com
Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate

la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei
sub comanda nr. 170 /2010
384

Ghidul AMR 2010

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Ghidul AMR 2010

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Ghidul Arhivelor Militare Române

Statul Major General

Serviciul Istoric al Armatei Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei

Autori: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Tehnoredactare computerizată: Oana BURGHELEA, Mirela CONSTANDA, Cristian

Coperta: Cătălin PINTILIE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.

Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativă

General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ

SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

A doua lucrare va fi Istoria militară a României3 (sln.ns.). Această istorie va cuprinde cu

Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămânea ataşat la

Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactat

Serviciul Istoric – for tutelar al Muzeului Militar Naţional

Una dintre atribuţiile Serviciului Istoric a fost şi „supravegherea conducerii Muzeului

Serviciul Istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să se

Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949-1968)

La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi un

O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilor

Din partea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul Constantin

În cadrul ciclului „Diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întocmit conferinţa

Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954, au început

orăşenesc, necesar pentru întocmirea monografiei localităţii cehoslovace cu ocazia sărbătoririi

început să se întocmească documentaţia tehnică în vederea amenajării la Tunari a unor magazii la

La solicitarea Academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-Dej” s-a întocmit

În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei aflat în localul din

La solicitarea Institutului de Istorie a partidului, a fost întocmit un documentar în legătură

La 31 iulie 1963, locotenent-colonelul Leonida Loghin a fost desemnat consilier militar al

„Organizarea şi funcţionarea şcolilor militare de ofiţeri de rezervă”, „Organizarea şi dezvoltarea

patriei determinate de poziţia geografică a României”, „Lucrările cu conţinut militar publicate de

Arhivele Militare Române între anii 1969-1989

Printre documentarele întocmite în cursul acestui an s-au numărat „Mareşalii României

eliberarea localităţii Téglás-Ungaria”, „Relaţiile dintre militarii români şi francezi în decursul

În anul 1982, arhiviştii militari au întocmit documentare referitoare la „Istoricul

„Organizarea şi funcţionarea centrelor de recrutare (1939)”, „Organizarea şi înzestrarea Aviaţiei

Serviciul Istoric al Armatei la începutul mileniului III

La 13 iulie 1990 la Bucureşti a fost semnat un Acord între Consiliul Memorial al

În cursul anului 1992 au fost realizate 65 de studii, sinteze şi documentare referitoare la

Revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul Istoric al Armatei, consacrată

CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA

Evoluţia arhivisticii militare româneşti a fost determinată şi influenţată de dezvoltarea

clari faptul că „… registratorele de direcţiune … este special însărcinat cu conservarea şi îngrijirea

„Regulamentul privitor la:

Regiunea a II-a, la Floreşti-Cluj-depozitul de arhivă al Regiunii a III-a şi la Bârlad-cel al Regiunii

- Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.C.P.A.M.I.), în

De la constituire până în anul 1973, Depozitul de Arhivă al Armatei a avut ca misiune

Revenind la volumele de documente, exemplificăm prin titluri devenite de referinţă în

La 26 iulie 1995 a fost organizată prima aniversare a Centrului - la 75 de ani de la

„… Ordin de Zi pe Unitate nr. 62/26.10.2007

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII,

Nr. An An Nr. unităţi

Nr. An An Nr. unităţi

Nr. An An Nr. unităţi

Nr. An An Nr. unităţi

144 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.1 1919 1948 617

Nr. An An Nr. unităţi

949/117 BATALIONUL CERCETARE NR.528 BRĂILA 1968 1974 210

BATALIONUL CERCETARE ŞI BRUIAJ RADIO *

Nr. An An Nr. unităţi

226 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.463 (9) 1949 1958 623