Sei sulla pagina 1di 40

Ministerul Administraţiei Publice

Ordin nr. 534/2001


din 01/10/2001

privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea


cadastrului general

Publicat in MOF nr. 744 - 21/11/2001

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 744 din 21/11/2001

Actul a intrat in vigoare la data de 21 noiembrie 2001

Având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
în temeiul art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Ministerului Administraţiei Publice,
ministrul administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea dispoziţiile Ordinului
preşedintelui Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie nr. 452/1999, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 78 din 25 februarie 1999.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data
publicării.

Ministrul administraţiei publice,


Octav Cozmâncă

Bucureşti, 1 octombrie 2001.


Nr. 534.

ANEXĂ

NORME TEHNICE
pentru introducerea cadastrului general
Normă tehnică
din 01/10/2001

pentru introducerea cadastrului general

Publicat in MOF nr. 744 - 21/11/2001

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 744 din 21/11/2001

Actul a intrat in vigoare la data de 21 noiembrie 2001

1. Introducere
Normele tehnice privind lucrările de introducere a cadastrului general sunt elaborate de O.N.C.G.C. în baza
atribuţiilor care îi revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România potrivit Legii cadastrului
şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare.
În conformitate cu prevederile legale măsurătorile cadastrale se fac la nivel de parcelă/corp de proprietate şi
au ca scop evidenţierea imobilelor prin formă, dimensiune şi atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a
prezenta succesiunea operaţiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrărilor,
modul de întocmire şi conţinutul documentaţiilor tehnice rezultate, condiţiile tehnice de calitate şi modul de
avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuţie a lucrărilor, la
instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în
responsabilitatea executantului, astfel încât să îndeplinească condiţiile de conţinut şi de calitate cerute.
Condiţiile pentru realizarea reţelelor geodezice de sprijin, de îndesire şi de ridicare, precum şi structura şi
conţinutul bazei de date a cadastrului general sunt stabilite în normele tehnice specifice.
2. Dispoziţii generale
Prezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice care finanţează, contractează,
avizează, execută, verifică şi recepţionează lucrări de cadastru general.
Titularii cadastrelor de specialitate trebuie să îşi elaboreze propriile metodologii, instrucţiuni, regulamente sau
norme tehnice şi sunt obligaţi ca la întocmirea acestora să ţină seama de prevederile prezentelor norme tehnice.
Normele tehnice, instrucţiunile, regulamentele şi metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de
specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme tehnice şi prezentate pentru avizare
O.N.C.G.C.
3. Reţele geodezice
3.1. Prevederi generale
3.1.1. Materializarea punctelor din reţelele geodezice de sprijin şi din reţelele de îndesire şi ridicare se face
conform prevederilor standardului român SR 3446-1/1996 (anexa nr. 9), având mărci conform standardului de
stat STAS 4294-73 (anexa nr. 10). Aceste standarde sunt emise de Institutul Român de Standardizare şi sunt
obligatorii pe teritoriul României.
3.1.2. Coordonatele punctelor din reţelele geodezice se calculează în Sistem de proiecţie Stereografic 1970 şi
în Sistem de referinţă Marea Neagră 1975.
3.2. Reţeaua geodezică de sprijin
3.2.1. Reţeaua geodezică de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general este formată din
totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referinţă.
3.3. Reţea geodezică de îndesire
3.3.1. Reţeaua geodezică de îndesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare în
zona de lucru şi în zona limitrofă pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului general.
3.3.2. În configuraţia reţelei geodezice de îndesire vor fi incluse cel puţin 4 puncte din reţeaua geodezică de
sprijin, astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele reţelei de îndesire.
3.3.3. Reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulaţie, trilateraţie,
triangulaţie-trilateraţie, reţele de drumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe înregistrări
satelitare (Global Positioning System-GPS - sisteme globale de poziţionare). În cazul în care coordonatele
punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea reţelei se va ţine seama de următoarele:
- reţeaua de îndesire şi ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din reţeaua geodezică de sprijin;
- punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate atât în interiorul reţelei, cât şi la marginea acesteia;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;
- se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-staţionate în sesiuni diferite. Numărul minim de
sesiuni s într-o reţea cu p puncte şi cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relaţia:

(p-n)
s = ----- pentru n >= 1
(r-n)

în care n este numărul punctelor de legătură între sesiuni.


Dacă un punct este staţionat de m ori, atunci numărul de sesiuni se calculează cu relaţia:

m x p
s = -----
r

3.3.4. Reţelele geodezice de îndesire se compensează ca reţele libere prin încadrarea în configuraţia lor a cel
puţin 4 puncte din reţeaua geodezică de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor reţelei
geodezice de îndesire nu trebuie să depăşească ± 5 cm în poziţie planimetrică şi se calculează cu relaţia:

+------------------
| n + +
| ____ | |
| \ |Q + Q |
s = s \ | / | xx yy |
r 0 \ | ---- | i i|
\ | i=1 + +
\ |------------------,
\| 2n

în care:
n = numărul de puncte din reţea;
Q(xx), Q(yy) = elementele de pe diagonala principală a matricii cofactorilor (coeficienţilor de pondere) a
necunoscutelor, corespunzătoare coordonatelor X şi, respectiv, Y ale punctului i;
s(0) = abaterea standard a unităţii de pondere.
3.3.5. După compensarea ca reţea liberă se vor determina coordonatele plane ale punctelor reţelei de îndesire
şi ridicare în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4
puncte din reţeaua geodezică de sprijin.
3.3.6. Punctele din reţeaua de îndesire trebuie să asigure o densitate de 1 punct/5 km2 în extravilan şi 1
punct/km2 în intravilan.
3.4. Reţea geodezică de ridicare
3.4.1. Reţelele geodezice de ridicare sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare
măsurătorilor topografice şi cadastrale de detaliu. Punctele reţelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin
intersecţii înainte, retrointersecţii, intersecţii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizându-se
puncte din reţeaua geodezică de sprijin şi de îndesire.
3.4.2. Densitatea unei reţele geodezice de ridicare se stabileşte în raport cu suprafaţa pe care se execută
lucrările şi cu scopul acestora. Reţelele geodezice de ridicare se proiectează astfel încât să se asigure
determinarea punctelor care delimitează unităţile administrativ-teritoriale şi intravilanele, precum şi a celor care
definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puţin 1 punct/km2 în zonă de şes, 1
punct/2 km2 în zone colinare şi 1 punct/5 km2 în zone de munte.
3.4.3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusă de configuraţia terenului şi densitatea detaliilor
(în principal limite de proprietate). Materializarea se va face, după natura solului, cu borne, repere şi mărci
standardizate. În intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face şi cu picheţi metalici
cu diametrul de 25 mm şi cu lungimea de 15 cm, bătuţi la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de
minimum 4 puncte/km2. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilităţi către cel puţin alte două puncte
din reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare sau din reţeaua geodezică de sprijin.
3.4.4. Indiferent de instrumentele şi procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, reţeaua
geodezică de ridicare se compensează ca reţea constrânsă pe punctele reţelelor de sprijin şi de îndesire.
Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie să depăşească: ± 10 cm în intravilan, iar în extravilan
± 20 cm în zone de şes, ± 30 cm în zone colinare, ± 50 cm în zone de munte. Aceasta se calculează cu relaţiile:

+----
S = S \ |Q
X 0 \ | xx
\| i

+----
S = S \ |Q
Y 0 \ | yy
\| i

3.4.5. Documentaţia tehnică întocmită după executarea reţelelor geodezice de sprijin, îndesire şi ridicare,
supusă operaţiunilor de recepţie, va cuprinde:
- memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea
datelor (softul folosit, metoda de compensare a reţelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct
geodezic nou-determinat), preciziile obţinute etc.;
- schema dispunerii punctelor vechi şi noi, cu marcarea vizibilităţilor (schiţa vizelor);
- schema măsurătorilor efectuate (schiţa vizelor);
- fişiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului
de staţie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe măsurate);
- descrierile topografice (anexa nr. 8) şi schiţele de reperaj pentru punctele vechi şi noi;
- inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fişier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr.
15);
- tabel din care să reiasă diferenţele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) şi coordonatele
noi ale aceloraşi puncte, rezultate în urma compensării reţelei.
4. Delimitarea cadastrală a unităţilor administrativ-teritoriale
4.1. Prevederi generale
4.1.1. Delimitarea cadastrală a unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă operaţiunea de bază prin care se
identifică, se măsoară la teren şi se oficializează limitele unităţilor administrativ-teritoriale, conţinând punctele de
frângere şi traseele hotarului unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi limitele intravilanelor din respectiva
unitate administrativ-teritorială. Această lucrare se execută obligatoriu înaintea începerii lucrărilor de introducere
a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorială.
4.1.2. Stabilirea liniei de hotar şi a denumirilor unităţilor administrativ-teritoriale se face în conformitate cu
prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România,
republicată, cu modificările ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale
întocmite şi aprobate potrivit prevederilor legale. În cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale,
limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările ulterioare.
4.2. Operaţiuni de delimitare
4.2.1. Pentru realizarea delimitărilor cadastrale se vor executa următoarele:
a) constituirea comisiei de delimitare cadastrală, denumită în continuare comisie, şi aprobarea componenţei
acesteia, prin ordin al prefectului;
b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului unităţii administrative şi stabilirea punctelor de hotar
care vor fi materializate;
c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafaţă utilizate pentru punctele de triangulaţie de ordinul V
şi cu borne subterane tip 2, conform standardului SR 3446-1/96. Mărcile pentru bornele de suprafaţă se
inscripţionează conform anexei nr. 10;
d) executarea măsurătorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;
e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;
f) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrală şi al delegaţilor
unităţilor administrativ-teritoriale vecine (anexa nr. 13);
g) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală şi marcarea hotarelor administrative.
4.2.2. Comisia de delimitare cadastrală are următoarea componenţă: primarii şi secretarii consiliilor locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale implicate în operaţiunea de delimitare cadastrală, delegatul O.J.C.G.C. şi, după
caz, delegatul organului abilitat în problemele de urbanism şi amenajarea teritoriului. Componenţa comisiei se
aprobă prin ordin al prefectului. În comisie de recomandă convocarea unor localnici care cunosc traseul
hotarului, fără ca aceştia să fie nominalizaţi în ordinul prefectului pentru stabilirea componenţei comisiei. La
stabilirea hotarului administrativ pot fi invitaţi, dacă este cazul, delegaţi desemnaţi de titularii cadastrelor de
specialitate şi proprietari de mari suprafeţe de teren.
4.2.3. Înaintea începerii lucrărilor de delimitare cadastrală delegatul O.J.C.G.C. împreună cu primarul
procedează la convocarea comisiei, care are obligaţia să studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga
documentaţie existentă referitoare la ultima delimitare cadastrală.
4.2.4. Consiliul local care doreşte să îşi delimiteze teritoriul va comunica în scris (anexa nr. 11), cu aviz de
confirmare, consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale vecine, cu minimum 15 zile înainte, data, ora şi
locul de întâlnire pentru a proceda la operaţiunea de delimitare cadastrală. Consiliul local al unităţii administrativ-
teritoriale vecine este obligat să îşi delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.
4.2.5. Când o parte din hotarul unităţii administrativ-teritoriale care se delimitează se află la limită de judeţ,
comisia de delimitare cadastrală va fi constituită prin ordin comun al prefecţilor judeţelor implicate. Consiliul local
care îşi delimitează teritoriul şi O.J.C.G.C. vor informa în scris (anexa nr. 12) prefectura judeţului vecin, respectiv
O.J.C.G.C. din judeţul vecin, despre operaţiunea de delimitare cadastrală cu minimum 15 zile înainte de data
stabilită pentru delimitarea cadastrală. Aceştia sunt obligaţi să îşi trimită delegaţii, membri ai comisiei, la data,
ora şi locul comunicate.
4.2.6. În cazul în care delegaţii consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale vecine, ai judeţului vecin sau
ai O.J.C.G.C. vecin, după caz, nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea cadastrală a hotarului se va face în
lipsa acestora, iar în procesul-verbal şi în schiţa de delimitare se vor face menţiuni în legătură cu aceasta.
4.2.7. Operaţiunea de delimitare cadastrală pe teren a liniei de hotar începe, de regulă, dintr-un punct de trei
sau mai multe hotare, identificându-se traseul până la următorul punct format din intersecţia mai multor hotare.
Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schiţa din dosarul ultimei delimitări cadastrale. În lipsa schiţei
menţionate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei şi se evidenţiază, la faţa locului, pe hărţile
şi planurile topografice existente. Reprezentanţii executantului lucrărilor, convocaţi prin grija O.J.C.G.C.,
participă în mod obligatoriu la operaţiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar şi a punctelor care vor fi
materializate.
4.2.8. În cazul în care unele segmente şi puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schiţa veche de
delimitare) au suferit modificări, pe noua schiţă vor fi făcute menţiunile corespunzătoare. Numerotarea punctelor
de hotar începe cu numărul 101 din punctul de intersecţie a trei sau mai multe hotare situate în partea de nord
sau nord-vest şi continuă în sens orar.
4.2.9. În cazul existenţei unor delimitări cadastrale făcute anterior se vor înlocui numerele vechi ale punctelor
de hotar cu numere noi, fără a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune pentru două unităţi
administrativ-teritoriale delimitate numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale vecine vor fi scrise în paranteză.
4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schiţe de reperaj şi descrieri
topografice (anexa nr. 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar
(categoriile de folosinţă, destinaţia terenurilor şi proprietarii) şi se vor consemna în procesul-verbal de delimitare
cadastrală.
4.2.11. Dacă linia de hotar este şi linie de frontieră a ţării, coordonatele punctelor de hotar se preiau, în mod
obligatoriu, de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Cartografie. Linia de frontieră a ţării se
avizează la Comandamentul Naţional al Grănicerilor.
4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea stării marcajelor atât pentru vechile puncte de
hotar (care se menţin), cât şi pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.
4.2.13. Punctele care se bornează sunt:
- punctele de intersecţie ale liniilor de hotar (puncte de 3 sau mai multe hotare);
- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât să permită, la nevoie,
reconstituirea exactă a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, în aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se
plantează la distanţe de aproximativ 2 km;
- punctele de intersecţie a hotarului cu ape curgătoare, căi ferate, şosele se vor borna numai pe o parte a
acestor detalii liniare, iar pe partea opusă se vor marca prin stâlpi de lemn cu diametrul de 10 cm şi lungimea de
70 cm, protejaţi cu movile de pământ.
4.2.14. În cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frângere) sau de intersecţie a hotarelor
care trebuie bornate se află în locuri improprii bornării (baltă, mlaştină, carieră etc.), se vor planta în apropierea
lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.
4.2.15. Dacă hotarul traversează în linie dreaptă o pădure compactă, o păşune, o fâneaţă sau un lac, se vor
borna punctele de intersecţie a liniei de hotar cu limita suprafeţelor acestor categorii de folosinţă (în aceste
cazuri linia de hotar este o linie dreaptă imaginară). Dacă linia de hotar care traversează pădurea este o linie
frântă sau sinuoasă, se vor materializa şi se vor determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie
de hotar. La recunoaşterea traseului hotarului care traversează păduri şi lacuri de acumulare, în comisia de
delimitare vor fi invitaţi, după caz, şi reprezentanţii direcţiei silvice judeţene şi ai Companiei Naţionale "Apele
Române" - S.A.
4.2.16. Dacă hotarul este format de talvegul unei ape curgătoare se vor borna numai punctele de intersecţie a
liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimitează, indiferent de lungimea tronsonului.
Dacă firul apei are un traseu sinuos, la lucrările de delimitare se vor determina coordonate la punctele
intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializează la intervale de 200-1.000 m cu
stâlpi de lemn cu lungimea de 70 cm şi diametrul de 20 cm, protejaţi cu movile de pământ. În cazul apelor
curgătoare interioare hotarul se stabileşte pe talvegul firului de curgere a apei, iar în cazul albiilor secate, hotarul
se stabileşte la jumătatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeţei
unităţii administrativ-teritoriale.
4.2.17. Dacă unitatea administrativ-teritorială este mărginită de drumuri, căi ferate, diguri, canale, linia de hotar
se stabileşte pe una dintre laturile acestora, astfel încât acestea să fie cuprinse în întregime în suprafaţa unei
unităţi administrativ-teritoriale. În cazul traseelor frânte ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte
intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul
suprafeţei unităţii administrativ-teritoriale.
4.2.18. Pe râurile de frontieră ale ţării şi pe fluviul Dunărea coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate
de la Institutul de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Cartografie. Pe fluviul Dunărea, pe porţiunea în care
ambele maluri se află pe teritoriul României, punctele de hotar între două teritorii se stabilesc de comun acord
de către consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Coordonatele punctelor de hotar se determină prin
digitizare pe planuri topografice la scara 1:10.000 sau 1:5.000, actualizate.
4.2.19. La Marea Neagră hotarele se stabilesc pe linia care separă uscatul de apă, la data măsurătorilor.
4.2.20. În cazurile în care există neînţelegeri între vecini la stabilirea liniei de hotar şi membrii comisiei nu pot
rezolva neînţelegerile, litigiul se consemnează în documentele de delimitare cadastrală, astfel:
a) pe schiţa generală a hotarului administrativ şi pe schiţa cu porţiunea de hotar în litigiu se consemnează
ambele variante;
b) suprafaţa în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur, care se vor stabili în prezenţa
membrilor comisiei de delimitare cadastrală;
c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafeţei în litigiu se vor materializa cu stâlpi de lemn cu
lungimea de 50 cm şi diametrul de 10 cm şi vor avea o altă numerotare decât restul punctelor de hotar;
d) până la rezolvarea litigiului suprafaţa disputată va fi inclusă în suprafaţa calculată a teritoriului nominalizat
de O.J.C.G.C.;
e) în procesul-verbal de delimitare cadastrală se vor menţiona argumentele celor două părţi şi se vor anexa
copii de pe actele deţinute, dacă acestea există;
f) după soluţionarea litigiului se reface documentaţia cadastrală şi se vor materializa cu borne punctele de
hotar de pe varianta acceptată.
4.2.21. Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizează prin grija executantului lucrărilor de
delimitare cadastrală.
4.2.22. Coordonatele X, Y, Z ale punctelor de hotar se calculează în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi
în Sistemul de referinţă Marea Neagră 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similară cu cea a
punctelor din reţelele geodezice de ridicare.
4.2.23. Operaţiunile de delimitare a intravilanelor constau în:
a) constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;
b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat, şi stabilirea
punctelor care se vor materializa;
c) materializarea punctelor;
d) executarea operaţiunilor de teren şi de birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;
e) întocmirea procesului-verbal de delimitare cadastrală a intravilanului, cu acordul şi cu semnăturile membrilor
comisiei (anexa nr. 3);
f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală.
4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numită prin ordin al prefectului, este formată din
primarul şi secretarul consiliului local, delegatul O.J.C.G.C. şi delegatul organului abilitat în probleme de
urbanism şi amenajarea teritoriului.
4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primăriei la data şi ora stabilite de primar.
4.2.26. Limita intravilanului se materializează cu borne standardizate conform SR 3446-1/96 (anexa nr. 9).
Mărcile pentru borne se inscripţionează conform anexei nr. 10. Punctele materializate vor asigura o densitate de
minimum 2 puncte/km.
4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum şi cele reprezentate prin detalii stabile se
numerotează începând de la 1001, în sens orar, începând cu un punct din partea de nord-vest. Dacă limita
intravilanului a fost materializată cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general (aprobat potrivit legii), vor fi
determinate coordonatele punctelor materializate.
4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor întocmi schiţe de reperaj şi descrieri topografice (anexa nr.
8).
4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate şi pentru punctele de hotar şi limită de intravilan,
materializate, se vor întocmi procese-verbale de predare, conform modelului prezentat în anexa nr. 14.
4.3. Documentaţii tehnice
4.3.1. La terminarea lucrărilor de delimitare cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale se întocmeşte, în
vederea realizării recepţiei, "dosarul de delimitare", care trebuie să cuprindă următoarele piese:
- memoriul tehnic;
- schiţa generală a hotarului unităţii administrativ-teritoriale;
- schiţele segmentelor de hotar cuprinse între două puncte de trei sau mai multe hotare, cu acordul şi
semnăturile membrilor comisiei de delimitare;
- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de O.N.C.G.C.;
- schiţele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;
- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (anexa nr. 8);
- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate şi nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fişier ASCII conform
modelului prezentat în anexa nr. 15);
- date rezultate din măsurătorile de teren şi prelucrările acestora, pe suport magnetic - fişier ASCII
(denumire/numărul punctului de staţie, denumire/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe
măsurate, calcule, toleranţe, erori);
- schema măsurătorilor efectuate (schiţa vizelor);
- suprafaţa teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;
- procesul-verbal de delimitare cadastrală, cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale vecine, cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare (anexa nr. 13);
- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale vecine şi,
după caz, prefecturilor şi O.J.C.G.C. vecine.
4.3.2. Schiţa generală a hotarului administrativ, însoţită de o descriere a traseului hotarului, se întocmeşte pe
copii extrase de pe hărţile topografice, la scările 1:25.000 sau 1:50.000, astfel ca, în funcţie de mărimea
teritoriului, schiţa să fie pe o singură planşă. Schiţa generală conţine reprezentarea următoarelor detalii:
- reţeaua hidrografică formată din apele curgătoare şi stătătoare, canalele şi digurile principale;
- perimetrele intravilanelor şi denumirile acestora;
- poziţia şi numerotarea punctelor materializate şi a punctelor de 3 sau mai multe hotare;
- traseul liniei de hotar, marcat prin semne convenţionale;
- denumirea teritoriilor vecine.
4.3.3. Pentru segmentele care constituie şi hotar de judeţ este necesar acordul prefecturilor şi al O.J.C.G.C.
din cele două judeţe limitrofe şi, respectiv, parafa prefecturii, semnătura prefectului, semnătura şi parafa
preşedintelui consiliului judeţean, aplicate pe schiţă în dreptul porţiunii de hotar.
4.3.4. Dosarul de delimitare cadastrală se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se depune la O.J.C.G.C.,
un exemplar la consiliul local şi un exemplar la consiliul judeţean. Pentru porţiunile de hotar cu unităţi
administrativ-teritoriale vecine se întocmesc dosare cu schiţa tronsonului de hotar, cu poziţia şi numerotarea
punctelor de hotar. La fiecare consiliu local al unităţilor administrativ-teritoriale vecine se transmite, prin grija
O.J.C.G.C., un dosar cuprinzând schiţa porţiunii comune de hotar şi inventarul de coordonate al punctelor de
hotar pe tronsonul respectiv.
4.3.5. Pentru fiecare intravilan se întocmeşte un dosar de delimitare cadastrală care conţine:
- schiţa generală a limitei intravilanului, la o scară convenabilă (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea
punctelor, denumirea intravilanului, reţeaua generală de drumuri/străzi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se
pot prezenta şi detalii la scări mai mari;
- schiţe cu segmentele de pe limita intravilanului, la scara 1:2.000, cu numerotarea tuturor punctelor;
- memoriu tehnic;
- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare a intravilanului, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de
O.N.C.G.C.;
- schiţe de reperaj şi descrierile topografice ale punctelor materializate;
- procesul-verbal de delimitare, cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei judeţene şi ai O.J.C.G.C. din cele
două judeţe;
- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate şi nematerializate);
- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fişier ASCII conform
modelului prezentat în anexa nr. 15);
- schema măsurătorilor efectuate;
- copii de pe scrisorile de încunoştinţare trimise delegatului organului abilitat în probleme de urbanism şi
amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale şi, după caz, al comisiilor judeţene sau prefecturilor;
- suprafaţa intravilanului calculată din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.
4.3.6. Dosarul de delimitare cadastrală al intravilanului se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se predă
la consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale, un exemplar la O.J.C.G.C. şi un exemplar la organul abilitat în
probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului.
5. Lucrări de introducere a cadastrului general
5.1. Proiectul tehnic de ansamblu
5.1.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele
principale necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice de execuţie, stabilirea soluţiilor tehnice şi pentru
estimarea cantităţilor şi valorilor pe categorii de lucrări.
5.1.2. În cazul unor lucrări de actualizare de mică complexitate la care nu sunt necesare analize ale lucrărilor
vechi, iar execuţia noilor lucrări nu implică studierea mai multor soluţii, se poate trece direct la proiectul tehnic de
execuţie, cu aprobarea O.J.C.G.C. sau, după caz, a O.N.C.G.C.
5.1.3. Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrările care se execută pe unităţi
administrativ-teritoriale întregi sau pe porţiuni de cel puţin jumătate din suprafaţa acestora.
5.1.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde următoarele părţi principale:
a) constatările şi concluziile în urma analizării documentaţiilor existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ
şi al gradului de actualitate;
b) prezentarea soluţiilor tehnice de bază pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreţinere a
cadastrului general;
c) calcule estimative pentru volumul de lucrări, forţa de muncă necesară pentru executarea lucrărilor la
termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice şi materiale;
d) memoriul justificativ.
5.1.5. Pentru urmărirea realizării lucrărilor se întocmeşte graficul programării calendaristice a desfăşurării pe
etape de execuţie a acestora.
5.1.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizează de Comisia de avizare a O.J.C.G.C., numită prin decizie a
directorului general. Prevederile proiectului tehnic de ansamblu sunt obligatorii la întocmirea proiectului tehnic de
execuţie.
5.2. Proiectul tehnic de execuţie
5.2.1. Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia care stă la baza justificării soluţiilor tehnice alese şi
a cuantificării volumelor de lucrări pe etape şi tipuri, precum şi estimarea fondurilor necesare. La elaborarea
proiectului executantul va respecta prevederile prezentelor norme tehnice, precum şi precizările de ordin tehnic
şi financiar din proiectul tehnic de ansamblu şi din caietul de sarcini.
5.2.2. Proiectul tehnic de execuţie cuprinde următoarele părţi principale:
a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrările care trebuie să facă obiectul proiectului
tehnic de execuţie;
b) concluziile în urma recunoaşterii făcute la teren;
c) studiul asupra posibilităţilor de utilizare a documentaţiilor şi produselor cartografice şi cadastrale existente în
zonă;
d) posibilităţile de recuperare, integrare şi utilizare a datelor şi documentelor provenite în urma aplicării legilor
proprietăţii şi a recepţiei lucrărilor;
e) soluţiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau pentru unităţile
administrativ-teritoriale şi pentru fiecare intravilan, cuprinzând:
- punctele reţelei de sprijin;
- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unităţii administrativ-teritoriale şi pe limita intravilanelor;
- punctele sau traseele reţelelor de întreţinere şi ridicare pentru extravilan şi intravilan;
- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau
ultima actualizare, după scară, după felul materialului-suport pe care este făcută imprimarea şi după metoda de
întocmire);
f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări (reţele geodezice, conversia planurilor în format digital,
măsurători de detaliu pentru actualizarea sau realizarea hărţilor şi planurilor, întocmirea registrelor cadastrale
etc.);
g) memoriul tehnic.
5.3. Lucrări de cadastru general prin utilizarea de planuri şi hărţi vechi
5.3.1. Înainte de începerea lucrărilor de introducere a cadastrului general O.J.C.G.C. are obligaţia să analizeze
şi să pregătească întreaga documentaţie topografică şi cadastrală existentă pe unitatea administrativ-teritorială.
5.3.2. Criteriile de bază pentru analizarea conţinutului planurilor şi hărţilor existente, menţionate mai sus, în
vederea utilizării lor la introducerea şi întreţinerea cadastrului general într-o unitate administrativ-teritorială, sunt:
- procentul de modificări ale conţinutului cadastral, raportat la conţinutul general pe unitatea de suprafaţă
(km2);
- calitatea suportului planurilor şi hărţilor;
- lizibilitatea planurilor şi hărţilor şi gradul de uzură şi degradare a acestora;
5.3.3. Procentul de modificări ale conţinutului planurilor şi hărţilor constituie criteriul de bază faţă de celelalte
criterii menţionate mai sus. Procentul de modificări se stabileşte prin confruntarea planurilor şi hărţilor cu situaţia
din teren.
5.3.4. Concluziile rezultate în urma analizei vor fi menţionate în caietul de sarcini referitor la lucrările de
introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei făcute asupra conţinutului planurilor şi hărţilor, precum şi
documentaţia topografică şi cadastrală existentă vor fi puse la dispoziţie executantului lucrărilor.
5.3.5. Confruntarea din teren a planurilor cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din
unitatea administrativ-teritorială pentru cel puţin 75% din suprafaţa acesteia.
5.3.6. În cadrul operaţiunii de confruntare cu situaţia din teren se verifică existenţa şi starea punctelor
geodezice din reţeaua de referinţă, din extravilan şi din intravilanele componente ale unităţii administrativ-
teritoriale. Pe copiile planurilor şi hărţilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificări
constatate "din vedere" asupra imobilelor, categoriilor de folosinţă şi detaliilor liniare şi se vor estima în procente,
în funcţie de suprafaţa afectată.
5.3.7. După determinarea procentului mediu de modificări în conţinutul planurilor şi hărţilor se va stabili soluţia
care trebuie adoptată pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrările de introducere şi întreţinere a
cadastrului general: actualizarea planurilor şi hărţilor existente sau a planurilor şi hărţilor noi.
5.3.8. O.J.C.G.C. va pune la dispoziţie executantului lucrărilor documentele cadastrale existente în zona de
lucru, fie sub formă analogică (pe suport hârtie, material plastic transparent, bază tare), fie sub formă digitală,
dacă există plan digital.
5.3.9. La încheierea lucrării executantul este obligat să predea O.J.C.G.C. documentele primite.
Înainte de operarea modificărilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transformă,
de către executantul lucrărilor, în formă digitală prin digitizare sau scanare/vectorizare.
Parametrii de scanare şi structura datelor predate vor fi menţionate în caietul de sarcini referitor la lucrările de
introducere a cadastrului general.
Modificările constatate în urma lucrărilor de actualizare vor fi făcute direct pe planul digital obţinut. Planurile
cadastrale noi se realizează în formă digitală şi constituie baza de date grafice; datele şi informaţiile referitoare
la imobile şi proprietari constituie baza de date textuale. Structura bazei de date grafice şi a bazei de date
textuale şi legăturile dintre acestea se stabilesc prin instrucţiuni specifice.
5.3.10. La introducerea lucrărilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor şi
documentelor rezultate în urma aplicării legilor proprietăţii se va realiza de executantul lucrării numai dacă
acestea corespund din punct de vedere al calităţii şi respectă prevederile din prezentele norme tehnice.
5.3.11. Datele şi informaţiile conţinute în documentaţiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor
cadastrale provizorii vor fi preluate şi vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.
5.3.12. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan şi din
extravilan, realizându-se operaţiunile de teren şi de birou pentru determinarea elementelor necesare actualizării
acestuia, astfel:
a) în extravilan:
- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale
grupurilor de parcele izolate;
- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/corpurilor de proprietate;
- întocmirea schiţelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupele de parcele izolate;
b) în intravilan:
- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate;
- măsurători expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;
- măsurători pentru poziţionarea construcţiilor cu caracter permanent, nou-apărute;
- întocmirea schiţei pentru fiecare corp de proprietate.
5.3.13. În interiorul corpurilor de proprietate se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosinţă
în suprafaţă mai mare de 50 m2 în intravilan şi mai mare de 300 m2 în extravilan şi numai construcţiile cu
caracter permanent. Parcelele cu suprafeţe mai mici decât cele de mai sus vor fi incluse în parcelele adiacente
ale aceluiaşi proprietar.
5.3.14. Lăţimea străzilor, drumurilor comunale şi uliţelor se stabileşte între limitele corpurilor de proprietate. Pe
planul cadastral nu se reprezintă partea carosabilă, trotuarele, şanţurile, acostamentele, zonele de parcare şi de
refugiu, zonele verzi etc. Detaliile liniare (drumuri, străzi, uliţe, căi ferate, diguri, ape etc.) constituie corpuri de
proprietate independente şi se înregistrează ca atare.
5.3.15. Concomitent cu efectuarea operaţiunilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru
fiecare parcelă/corp de proprietate se culeg şi datele de identificare a proprietarului sau deţinătorului legal,
categoriile de folosinţă a parcelelor şi modul de deţinere (exclusiv sau în indiviziune).
5.3.16. La nivelul fiecărui corp de proprietate din intravilan se vor întocmi:
a) schiţa cadastrală a corpului de proprietate. Pe schiţă se figurează perimetrul, parcelele din interior,
categoriile de folosinţă a parcelelor şi clădirile cu caracter parmanent. Pe schiţă se scriu, de asemenea, numele
şi prenumele proprietarului (cu iniţiala tatălui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a
proprietarului (în cazul în care proprietarul are alt domiciliu), vecinii şi cu o săgeată se indică direcţia nord.
Schiţele cadastrale vor fi grupate pe sectoare cadastrale;
b) fişa corpului de proprietate, care constituie documentul de bază în care se înscriu datele cadastrale care se
introduc în baza de date a cadastrului general.
După încheierea lucrărilor la nivelul intravilanului fiecare fişă a corpului de proprietate (anexa nr. 1) se
completează cu numărul cadastral definitiv, cu suprafeţele calculate ale parcelelor şi suprafaţa corpului de
proprietate.
5.3.17. Documentele care se întocmesc în extravilan sunt:
a) schiţa cadastrală, pe grupe de parcele, în cazul terenurilor agricole şi silvice, pe trupuri de pădure sau pe
corpuri de proprietate ale marilor deţinători (ferme, exploataţii agricole, triaje şi depouri, aeroporturi, lacuri,
exploatări miniere, cariere etc.);
b) fişa corpului de proprietate (anexa nr. 1).
5.3.18. Condiţiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt următoarele:
- în intravilan: ± 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate şi al
proiecţiilor la sol ale construcţiilor cu caracter permanent şi ± 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din
interiorul corpurilor de proprietate;
- în extravilan: ± 20 cm în zonele de şes, ± 30 cm în zonele colinare şi ± 50 cm în zonele de munte, pentru
punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate.
5.3.19. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se vor determina prin măsurători expeditive.
Suprafeţele rezultate se vor constrânge pe suprafaţa corpului de proprietate calculată din coordonate.
Detaliile liniare şi elementele punctuale reprezentând reţeaua de căi de comunicaţii, hidrografia şi construcţiile
speciale se vor determina în aceleaşi condiţii de precizie ca şi pentru corpurile de proprietate.
5.4. Lucrări de cadastru general pe baza ortofotoplanurilor
5.4.1. Noile tehnologii permit executarea lucrărilor de cadastru prin utilizarea ortofotoplanurilor. Datorită
caracteristicilor şi calităţilor ortofotoplanului lucrările de cadastru general trebuie abordate conform unui nou
concept: planul cadastral index.
5.4.2. Scopul implementării planului cadastral index, realizat pe baza ortofotoplanurilor, este de a furniza soluţii
de cost eficiente, bazate pe utilizarea cât mai largă a datelor cadastrale existente.
5.4.3. Planul cadastral index (anexa nr. 16) conţine reprezentarea grafică în format digital a următoarelor
elemente:
- limitele corpurilor de proprietate;
- construcţiile permanente;
- elemente de infrastructură (căi ferate, drumuri, ape, canale şi elemente de toponimie aferente);
- identificatori cadastrali georeferenţiaţi.
5.4.4. Planul cadastral index se obţine prin vectorizarea corectă a limitelor de pe ortofotoplanurile digitale şi
necesită atât o identificare pe teren a acestora, cât şi evaluarea semnificaţiei lor.
5.4.5. Conturarea obiectelor se va face pe copiile ortofotoplanurilor, obţinându-se o schiţă de identificare. Se
vor identifica în primul rând elementele vizibile pe ortofotoplanuri. Pentru elementele ce sunt neclare pentru
vectorizare se vor efectua schiţe ajutătoare.
5.4.6. Poziţiile punctelor topografice, pentru detalii care sunt în zone umbrite sau acoperite de vegetaţie, se pot
determina prin ridicări topografice simple (metoda coordonatelor rectangulare, metoda aliniamentului sau
metoda intersecţiei liniare, radiere etc.). Pentru detaliile topografice ridicate prin aceste metode se vor întocmi
schiţe de detaliu.
5.4.7. Preciziile care trebuie asigurate pentru poziţia planimetrică relativă a punctelor topografice care pot fi
identificate pe ortofotoplan sunt de ±10 cm în intravilan şi ±20 cm în extravilan pentru terenurile plane, ±30 cm
pentru zonele de deal şi ±50 cm pentru zonele de munte.
5.4.8. Pentru corpurile de proprietate pentru care nu se dispune de una dintre următoarele surse de informaţii:
- documentaţii tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;
- plan parcelar şi titluri de proprietate eliberate conform legilor proprietăţii;
- documentaţii executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor
terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, cu modificările ulterioare, şi avizate tehnic, datele
de identificare a proprietarului se vor culege pe teren.
5.4.9. Prin vectorizare, de pe ortofotoplanuri se vor extrage următoarele elemente:
- limitele corpurilor de proprietate;
- elementele de infrastructură: căi ferate, drumuri, ape, canale. Vectorizarea se va face ţinându-se sema de
elementele culese pe teren în schiţele de identificare şi schiţele detaliilor determinate prin măsurători clasice.
5.4.10. Pentru includerea în planul cadastral index a documentaţiilor tehnice întocmite pentru atribuirea
numerelor cadastrale provizorii executate în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 se vor utiliza coordonatele
punctelor de contur. În cazul în care punctele de contur au coordonate într-un sistem de referinţă local (ales
arbitrar) se va efectua o poziţionare relativă pe baza unor elemente comune cu suportul pus la dispoziţie de
beneficiar. Unde nu este posibilă această poziţionare pe planul cadastral index se va amplasa doar
identificatorul cadastral corespunzător corpului de proprietate respectiv (cu ajutorul planului de încadrare în
zonă). Forma şi dimensiunile corpului de proprietate se vor regăsi în arhiva digitală (realizată prin scanarea
documentaţiei) cu ajutorul identificatorului cadastral.
5.4.11. Conturul construcţiilor permanente se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de amplasament şi
delimitare a corpului de proprietate şi se va integra în corpul de proprietate corespunzător din planul cadastral
index.
5.4.12. Pentru integrarea în planul cadastral index a datelor şi informaţiilor rezultate în urma aplicării legilor
proprietăţii se va proceda astfel: pe imaginile raster furnizate de ortofotoplanuri se va identifica amplasamentul
planului parcelar şi se va determina prin vectorizare suprafaţa tarlalei. Executantul trebuie să efectueze un plan
parcelar vectorizat bazat pe planul parcelar existent, păstrând forma, configuraţia şi suprafaţa parcelelor înscrise
în titlul de proprietate. Cu ajutorul elementelor fixe de pe imaginea raster acest nou plan parcelar va fi inserat pe
planul index (printr-o transformare conformă), avându-se grijă să se realizeze o cât mai bună poziţionare a
proprietăţilor. În memoriul tehnic va fi prezentat un tabel (prezentat mai jos), cuprinzând fiecare plan parcelar şi
cele două suprafeţe: suprafaţa vectorizată şi suprafaţa din titlul de proprietate. Vor fi înscrise şi diferenţele dintre
cele două suprafeţe. Planul parcelar se va regăsi în arhiva digitală cu ajutorul identificatorului cadastral, obţinută
prin scanarea planurilor parcelare.

----------------------------------------------------------------------------
Codul Suprafata Suprafata din
Nr. planului vectorizata Legea nr. 18/1991, Diferente Diferente
crt. parcelar - m2 - republicata - m2 - - % -
- m2 -
----------------------------------------------------------------------------
1 T47 100.000 9.000 1.000 10
----------------------------------------------------------------------------

5.4.13. Pentru integrarea în planul cadastral index a documentaţiilor întocmite conform Hotărârii Guvernului nr.
834/1991, cu modificările ulterioare, se va introduce conturul incintei din inventarul de coordonate şi se va
verifica suprafaţa rezultată cu suprafaţa din titlu (rezultatul va fi consemnat în memoriul tehnic sub formă de
tabel). Conturul construcţiilor permanente se va introduce din inventarul de coordonate (dacă există) sau se va
vectoriza de pe imaginea raster a planului de situaţie şi se va integra în corpul de proprietate corespunzător.
Dacă planurile sunt în format digital se vor prelua din ele elementele necesare planului cadastral index.
Conversia în format digital a materialului cartografic de pe suport analogic se va face cu o precizie
corespunzătoare preciziei grafice a scării documentaţiei cartografice puse la dispoziţie, calculată pentru eroarea
grafică de +/- 0,2 mm.
5.4.14. Identificatorii cadastrali sunt definiţi ca puncte cu atribut într-un fişier specific. Atributul punctului este
un cod numeric de identificare unic, care face legătura cu baza de date textuale.
Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructură (drumuri, căi ferate etc.), vor primi un identificator
cadastral al cărui atribut va fi un număr natural (de la 1 la n) unic pe întreaga unitate administrativ-teritorială.
Amplasarea identificatorilor cadastrali se va face obligatoriu în interiorul corpurilor de proprietate şi pe cât posibil
în centrul de greutate al acestora.
5.4.15. Se vor atribui identificatori cadastrali şi pentru elementele de infrastructură, iar acestea se vor amplasa,
pe cât posibil, în centrul de greutate al limitelor ce definesc elementul de infrastructură respectiv.
5.4.16. Identificatorii cadastrali nu reprezintă numerele cadastrale provizorii atribuite de O.J.C.G.C., acestea
regăsindu-se în baza de date textuale.
5.5. Baza de date grafice
5.5.1. Baza de date grafice se va realiza în format digital, cu obligativitatea înregistrării tuturor entităţilor
definite în prezentele norme tehnice.
5.6. Baza de date textuale
5.6.1. Pentru realizarea bazei de date textuale vor fi folosite informaţiile extrase din:
(i) documentaţiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;
(ii) titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietăţii;
(iii) documentaţiile executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, cu modificările ulterioare, şi avizate
tehnic;
(iv) datele culese pe teren şi înscrise în fişa corpului de proprietate.
5.6.2. Atributele care se vor ataşa entităţilor grafice se vor încărca într-o bază de date care trebuie să asigure
conţinutul registrelor cadastrale.
5.6.3. Datele se stochează la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.
6. Conţinutul planului cadastral
6.1. Prevederi generale
6.1.1. Conceptul de bază la realizarea planului cadastral este forma digitală. Planurile cadastrale de ansamblu
şi planurile cadastrale de bază se obţin prin extragerea datelor din bazele de date grafice şi textuale şi prin
desenarea la plotter.
6.2. Planul cadastral de ansamblu
6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale se obţine prin generalizarea planului
cadastral de bază şi conţine reprezentarea grafică a întregii suprafeţe a unităţii administrativ-teritoriale.
6.2.2. Planul cadastral de ansamblu sau, după caz, harta cadastrală de ansamblu, sub formă analogică, se
întocmeşte, în funcţie de mărimea unităţii administrativ-teritoriale şi de forma sa, la o scară standard
convenabilă. De regulă este una dintre scările 1:10.000, 1:25.000, 1:50.000.
6.2.3. Elementele de conţinut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:
- denumirea unităţii administrativ-teritoriale;
- pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;
- reţeaua de şosele, drumuri, străzi, uliţe şi căi ferate;
- reţeaua hidrografică şi construcţiile hidrotehnice importante (ape curgătoare, stătătoare, canale deschise,
baraje, diguri);
- punctele care marchează hotarele unităţii administrativ-teritoriale;
- limitele şi denumirea intravilanelor;
- elemente de toponimie;
- punctele din reţeaua geodezică;
- nordul geografic;
- scara planului.
Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmeşte (în extracadru, în partea din stânga jos)
schema cu dispunerea foilor componente.
6.3. Planul cadastral de bază
6.3.1. Planul cadastral de bază se întocmeşte în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea
sau întreţinerea cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ-teritorială şi cuprinde elementele de
cadastru general în detaliu.
6.3.2. Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral de bază, în formă analogică, este:
- 1:5.000, în zonele de şes pentru extravilan şi 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor,
pentru intravilane;
- 1:2.000, în zonele de deal pentru extravilan şi 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor,
pentru intravilane;
- 1:5.000 şi 1:10.000 sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;
- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.
6.3.3. Planurile cadastrale de bază redactate sub formă analogică la scările menţionate anterior se întocmesc
pe trapeze cu nomenclatura oficială în România. Reprezentarea analogică se face în Sistem de proiecţie
Stereografic 1970.
6.3.4. Planul cadastral de bază va conţine următoarele elemente:
- punctele reţelei geodezice de sprijin, de îndesire şi de ridicare;
- limitele şi punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul unităţii administrativ-teritoriale şi pentru
intravilanele componente;
- limitele şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale şi
categoriile de folosinţă ale parcelelor, limitele şi numerele cadastrale ale construcţiilor cu caracter permanent;
- reţeaua de drumuri;
- căile ferate;
- apele curgătoare cu sensul lor de curgere;
- apele stătătoare;
- construcţiile hidrotehnice;
- denumirile localităţilor, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor şi străzilor, ale obiectivelor
industriale, social-culturale etc., care sunt prevăzute în nomenclatoarele şi atlasele oficiale în vigoare;
- numerele poştale ale imobilelor din intravilane;
- codul SIRSUP al unităţii administrativ-teritoriale;
- scara de reprezentare, sistemul de proiecţie, anul de întocmire, schema de dispunere şi încadrare a foilor
componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiecţie Stereografic 1970.
6.3.5. Semnele convenţionale, regulile de scriere şi corpurile de literă stabilite pentru elementele de toponimie
care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de bază şi de ansamblu sunt cele prevăzute în "Atlasul de
semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000; 1:1.000 şi 1:500", ediţia 1978, până
la elaborarea şi avizarea şi/sau aprobarea unui nou atlas de semne convenţionale.
7. Criteriile de împărţire a terenurilor după destinaţii
7.1. Prevederi generale
7.1.1. Terenurile de orice fel care aparţin persoanelor fizice şi juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt
deţinute, se împart pe destinaţii conform prevederilor legale.
7.1.2. Prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai
altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori de deţinător
precar.
7.1.3. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public
aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparţine
comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.
7.2. Terenurile cu destinaţie agricolă
7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele
viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele, terenurile cu
vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu
construcţii agrozootehnice şi de îmbunătăţiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice şi de
depozitare.
7.3. Terenurile cu destinaţie forestieră
7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc
nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive -
stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi.
7.4. Terenurile aflate permanent sub ape
7.4.1. Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale şi
artificiale la nivelul maxim de retenţie, braţele şi canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare şi al
mării teritoriale şi contigue.
7.5. Terenurile din intravilan
7.5.1. În această categorie se includ toate terenurile, indiferent de categoria de folosinţă, situate în perimetrul
localităţilor urbane şi rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislaţiei în vigoare.
7.6. Terenurile cu destinaţie specială
7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, aeriene şi navale, cele pe care se află obiective şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al
energiei electrice şi gazelor naturale, terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare
a ţării, precum şi rezervaţiile şi monumentele naturii, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice
şi altele asemenea.
8. Criteriile de clasificare şi identificare a categoriilor de folosinţă a terenurilor şi a construcţiilor
8.1. Prevederi generale
8.1.1. Categoria de folosinţă a terenului, individualizată printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei.
Evidenţierea la partea tehnică a cadastrului general a categoriei de folosinţă alături de celelalte atribute este
necesară atât pentru întocmirea cărţii funciare, cât şi pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele.
În cadastrul general nu se înregistrează subcategorii de folosinţă.
8.1.2. Fiecare dintre cele 5 destinaţii ale terenurilor poate avea categorii de folosinţă predominante, care
ocupă suprafaţa majoritară, şi categorii de folosinţă care ocupă un procent mai mic. De exemplu, în grupa
terenurilor cu destinaţie agricolă categoriile de folosinţă predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fâneţele şi
păşunile, dar un procent mai mic îl ocupă şi construcţiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de
categoria de folosinţă curţi-construcţii, care este predominantă în cadrul destinaţiei, se includ şi alte categorii de
folosinţă care ocupă suprafeţe mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape etc.
8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosinţă a terenurilor
8.2.1. Terenuri arabile (A). În această categorie se încadrează acele terenuri care se ară în fiecare an sau la
mai mulţi ani (2-6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru
boabe, plante tehnice şi industriale, plante medicinale şi aromate, plante furajere, legume etc. În categoria de
folosinţă arabil se includ: arabil propriu-zis, pajişti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii şi răsadniţe,
căpşunării, alte culturi perene. Se înregistrează ca terenuri arabile:
a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoişti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri însămânţate
cu diferite amestecuri de plante leguminoase şi graminee perene), care se ară o dată la cel mult 6 ani;
b) terenurile rămase temporar neînsămânţate datorită inundaţiilor, colmatărilor, degradărilor sau altor cauze;
c) terenurile cu sere şi răsadniţe sistematizate, cu menţiunea "sere" sau "răsadniţe".
Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita şi
se vor înscrie la arabil cu întreaga lor suprafaţă, incluzând şi suprafeţele ocupate de canale, diguri, taluzuri,
debuşee, benzi înierbate etc., care au lăţimi mai mici de 2 m, cu excepţia celor din proprietatea Societăţii
Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. şi Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A., care se vor înregistra la
categoria de folosinţă curţi-construcţii.
8.2.2. Păşuni (P). Păşunile sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial prin însămânţări la
maximum 15-20 de ani şi care se folosesc pentru păşunatul animalelor. În cadrul acestei categorii de folosinţă
se înregistrează:
a) păşuni curate - păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasă;
b) păşuni cu pomi - păşunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecărilor de
teren, precum şi păşunile care provin din livezi părăginite. La încadrarea acestora se va ţine seama de faptul că
producţia principală este masa verde care se păşunează, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar;
c) păşuni împădurite - păşunile care în afară de vegetaţie ierboasă sunt acoperite şi cu vegetaţie forestieră, cu
diferite grade de consistenţă;
d) păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri.
8.2.3. Fâneţe (F). La categoria fâneţe se încadrează terenurile înierbate sau înţelenite în mod natural sau
artificial prin însămânţări la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseşte pentru fân. Se înregistrează la fâneţe:
fâneţe curate, fâneţe cu pomi, fâneţe împădurite, fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri.
8.2.4. Vii (V). În această categorie se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie:
a) vii altoite şi indigene:
- viile altoite au la baza lor un portaltoi;
- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltându-se pe rădăcini proprii.
Împreună mai sunt denumite şi vii nobile;
b) vii hibride - sunt cele care poartă şi denumirea de producători direcţi;
c) hamei - deoarece au o agrotehnică asemănătoare cu a viţei de vie, plantaţiile de hamei se includ în această
categorie de folosinţă;
d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantaţiile portaltoi şi pepinierele
propriu-zise sau şcolile de viţe.
8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi. Se înregistrează ca livezi:
a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultură tradiţionale, şi anume: livezi
cu culturi intercalate, livezi înierbate, livezi în sistem agropomicol, livezi pure etc.;
b) livezi intensive şi superintensive - livezi amenajate având o mare densitate de pomi pe hectar, cu
conducerea dirijată a coroanelor şi mecanizarea lucrărilor de întreţinere şi recoltare;
c) plantaţii de arbuşti fructiferi - terenuri plantate cu zmeură, agrişe, coacăze, trandafiri de dulceaţă etc.;
d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol;
e) plantaţii de duzi.
8.2.6. Păduri şi alte terenuri forestiere. În această categorie de folosinţă intră toate terenurile care sunt
cuprinse în amenajamentele silvice şi în afara acestora, indiferent de proprietar. Se înregistrează la această
categorie de folosinţă:
a) păduri - terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, cu o suprafaţă mai mare de 0,25 ha;
b) terenuri destinate împăduririi - terenuri în curs de regenerare, terenuri degradate şi poieni prevăzute a fi
împădurite prin amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică - terenuri ocupate de pepiniere,
solarii, plantaţii, culturi de răchită, arbuşti ornamentali şi fructiferi, cele destinate hranei vânatului şi animalelor
din unităţile silvice, cele date în folosinţă temporară personalului silvic;
d) perdele de protecţie - benzi ordonate din plantaţii silvice şi uneori silvopomicole, care au diferite roluri de
protecţie, ca: perdele pentru protecţia culturilor agricole, perdele pentru protecţia căilor de comunicaţie, pentru
protecţia aşezărilor umane, perdele pentru protecţia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;
e) tufărişuri şi mărăcinişuri - terenuri acoperite masiv cu vegetaţie arborescentă de mică înălţime, cătinişuri,
ienupărişuri, salcâmi, mărăcinişuri etc.
8.2.7. Terenuri cu ape şi ape cu stuf. În această categorie intră terenurile acoperite permanent cu apă, precum
şi cele acoperite temporar, care după retragerea apelor nu pot avea altă folosinţă. Se înregistrează la această
categorie:
a) ape curgătoare (HR): fluviul Dunărea, braţele şi canalele din Delta Dunării, cursurile de apă, pârâurile,
gârlele şi alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri etc.). La apele curgătoare se va înregistra
suprafaţa ocupată de întreaga albie minoră a cursului de apă, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în
întregime şi permanent sub apă. De obicei apele curgătoare formează de o parte şi de alta a luciului apei
prundişuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apă. Albia minoră a unui curs de apă
include toate zonele joase ale cursului, insulele şi prundişurile. Toate aceste terenuri din albia minoră nu se
înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape;
b) ape stătătoare (HB). Limita acestor ape variază în funcţie de anotimp şi de regimul de precipitaţii. La
delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul mediu al apelor. În această categorie se
încadrează şi apele amenajate în mod special pentru creşterea dirijată a peştelui, precum şi suprafeţele cu ape
stătătoare de mică adâncime unde cresc trestişuri şi păpurişuri şi alte tipuri de vegetaţie specifică în regim
amenajat sau neamenajat;
c) marea teritorială şi marea interioară. Suprafaţa mării teritoriale este cuprinsă între liniile de bază ale celui
mai mare reflux de-a lungul ţărmului, inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare,
amenajamentelor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente şi linia din larg, care are fiecare punct
situat la o distanţă de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la punctul cel mai apropiat de la liniile de bază.
Suprafaţa mării interioare este cuprinsă între ţărmul mării şi liniile de bază aşa cum au fost definite mai sus.
8.2.8. Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale şi
artificiale, ale bălţilor, ale ţărmului şi plajei de nisip ale Mării Negre, este stabilită prin norme specifice elaborate
de ministerele interesate şi avizate de O.N.C.G.C.
8.2.9. Căile de comunicaţii rutiere (DR) şi căile ferate (CF). Din punct de vedere funcţional şi al administrării
căile de comunicaţii rutiere se împart, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, după cum urmează:
a) drumuri de interes naţional: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale europene, drumuri naţionale
principale, drumuri naţionale secundare;
b) drumuri de interes judeţean: drumurile care fac legătura între reşedinţele de judeţ şi reşedinţele de
municipiu şi oraşe, staţiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi şi alte obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale şi drumurile vicinale;
d) străzile din localităţile urbane;
e) străzile din localităţile rurale: străzi principale şi străzi secundare;
f) căi ferate simple, duble şi înguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au un caracter permanent, nu se înregistrează ca detalii şi se
atribuie în proporţie egală parcelelor din imediata vecinătate.
8.2.10. Terenurile ocupate cu construcţii şi curţi (CC). Această categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizări
şi destinaţii, de exemplu: clădiri, curţi, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere şi
petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debuşee, grădini
botanice şi zoologice, parcuri, cimitire, pieţe, rampe de încărcare, fâşia de frontieră, locuri de depozitare, precum
şi alte terenuri care nu se încadrează în nici una dintre categoriile de folosinţă prevăzute la punctele anterioare.
8.2.11. Terenuri degradate şi neproductive (N). Această categorie cuprinde terenurile degradate şi cu procese
excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetaţie. Din această categorie fac parte:
a) nisipuri zburătoare - nisipuri mobile nefixate de vegetaţie şi pe care vântul le poate deplasa dintr-un loc în
altul;
b) stâncării, bolovănişuri, pietrişuri - terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive, îngrămădiri de bolovani şi
pietrişuri, care nu sunt acoperite de vegetaţie;
c) râpe, ravene, torenţi - alunecări active de teren care sunt neproductive când nu sunt împădurite;
d) sărături cu crustă - terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafaţa lor o crustă albicioasă friabilă;
e) mocirle şi smârcuri - terenuri cu alternanţe frecvente de exces de apă şi uscăciune, pe care nu se
instalează vegetaţie. Terenurile cu mlaştini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la
categoria terenuri cu ape şi stuf;
f) gropile de împrumut şi cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol şi rocă pentru
diverse nevoi de construcţii;
g) halde - terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activităţi industriale şi exploatări
miniere.
8.3. Criteriile de identificare şi înregistrare a construcţiilor
8.3.1. La construcţiile cu caracter permanent se înregistrează datele privind:
- situaţia juridică;
- domeniul public sau privat;
- destinaţia. După destinaţie construcţiile se clasifică în: construcţii de locuinţe, construcţii administrative şi
social-culturale, construcţii industriale şi edilitare, construcţii anexe.
9. Culegerea în teren a datelor cadastrale
9.1. Prevederi generale
9.1.1. Lucrările de culegere în teren a datelor cadastrale constau în:
- identificarea amplasamentului şi limitelor corpurilor de proprietate şi categoriilor de folosinţă ale acestora;
- identificarea construcţiilor cu caracter permanent;
- identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;
- identificarea actului sau faptului juridic în temeiul căruia este folosit imobilul.
9.1.2. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separată, organizată în acest scop sau
concomitent cu executarea lucrărilor de teren în cadrul actualizării sau realizării planurilor cadastrale.
9.2. Identificarea proprietarilor şi a situaţiei juridice a imobilelor
9.2.1. Operaţiunea de identificare a proprietarului constă în înregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau
juridice care deţin un titlu de proprietate asupra imobilului.
9.2.2. Proprietarii vor fi identificaţi din evidenţele consiliului local. Datele vor fi extrase din Registrul permanent
al populaţiei, listele cu numele şi prenumele, codul numeric personal şi adresa tuturor proprietarilor din unitatea
administrativ-teritorială, conform evidenţelor de la poliţie.
9.2.3. Datele referitoare la proprietar se înscriu în fişa corpului de proprietate (anexa nr. 1). Datele cu privire la
identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate al/a proprietarului. În situaţiile în care
proprietarul refuză prezentarea acestor acte, în fişă se menţionează refuzul şi pentru rezolvare se solicită
sprijinul consiliului local şi al poliţiei. În cazul în care nici cu ajutorul evidenţelor existente la consiliul local şi
poliţie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, în fişă se face menţiunea "Proprietar neidentificat". În fişa
corpului de proprietate se înscriu:
a) numele, prenumele proprietarului şi codul numeric personal. Aceste date se compară cu cele din listele
extrase din Registrul permanent al populaţiei, în cazul când acestea au fost obţinute. Pentru femeile căsătorite
sau văduve se vor înscrie numele de familie dobândit după căsătorie urmat de numele de familie avut înainte de
căsătorie (de exemplu: Ionescu Ortansa, născută Răducanu) şi codul numeric personal. La înscrierea adresei
de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondenţei poştale, mai ales
pentru proprietarii domiciliaţi în alte localităţi decât cele cuprinse în raza unităţii administrativ-teritoriale
respective;
b) situaţia juridică a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numărul şi data eliberării, cota din
coproprietate, unde este cazul, suprafaţa înscrisă în acte pentru fiecare parcelă, corp de proprietate şi
construcţie, după caz. Înscrierea datelor privitoare la situaţia juridică a imobilelor aflate în proprietatea
persoanelor juridice se face potrivit specificaţiilor din actele normative sau din alte acte în temeiul cărora au
dobândit dreptul real supus înscrierii. În cazul în care nu există titlu de proprietate înscrierea se va face pe baza
posesiei exercitate sub nume de proprietar la data identificării cadastrale, precum şi a unei declaraţii pe propria
răspundere a persoanei deţinătoare a imobilului. În situaţia în care un imobil este într-un litigiu în curs de
judecată, pe fişa datelor cadastrale se face menţiunea "imobil în litigiu" şi se nominalizează părţile şi obiectul
litigiului.
9.2.4. În cazul imobilelor dobândite prin moştenire se vor înregistra numele moştenitorului, felul moştenirii şi
actele care dovedesc calitatea de moştenitor.
9.2.5. La identificarea proprietarilor persoane juridice se înscriu următoarele date: denumirea persoanei
juridice, codul SIRUES şi adresa poştală a sediului.
9.2.6. Dacă nu face obiectul proprietăţii pe etaje sau apartamente, în fişa corpului de proprietate se vor înscrie
proprietarii respectivi, arătându-se pentru fiecare (sub formă fracţionară sau în procente) numărul de părţi din
întreg care îi revine, indiferent dacă acesta locuieşte sau nu locuieşte la adresa imobilului.
9.2.7. În cazul clădirilor cu mai multe apartamente se întocmeşte pentru fiecare clădire lista proprietarilor şi a
titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor, ca anexă la fişa corpului de proprietate. În această listă se înscriu
toţi proprietarii grupaţi pe intrări, astfel: numărul cadastral al corpului de proprietate, numărul blocului, numărul
etajului, numărul apartamentului, numele, prenumele proprietarului şi codul numeric personal sau, după caz,
denumirea persoanei juridice şi codul SIRUES, suprafaţa totală ocupată, în proprietate exclusivă sau în
proprietate comună, denumirea actului de proprietate şi data emiterii acestuia. În situaţia în care în clădirea
respectivă sunt şi apartamente aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, se
vor înscrie denumirea persoanei juridice care administrează fondul locativ de stat, codul SIRUES şi datele de
identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataşează la fişa corpului de proprietate.
9.2.8. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura
lor, sunt de uz sau de interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare.
9.2.9. La stabilirea limitelor imobilelor aparţinând titularilor de cadastre de specialitate se va ţine seama de
prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecărui domeniu de activitate.
9.3. Identificarea categoriilor de folosinţă
9.3.1. Identificarea categoriilor de folosinţă se realizează concomitent cu execuţia lucrărilor de cadastru
general, respectiv cu executarea măsurătorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii
datelor de identificare a proprietarilor şi a celor referitoare la actele de proprietate, în cazul utilizării
ortofotogramelor.
9.3.2. Identificarea şi consemnarea categoriei de folosinţă se fac pentru fiecare parcelă de teren (în extravilan
şi intravilan), iar datele se înscriu în fişa corpului de proprietate avându-se în vedere semnificaţiile simbolurilor
(codurilor) categoriilor de folosinţă. Codurile categoriilor de folosinţă se scriu şi pe schiţele întocmite pentru
fiecare corp de proprietate.
10. Numerotarea cadastrală a unei unităţi administrativ-teritoriale
10.1. Prevederi generale
10.1.1. Fiecare unitate administrativ-teritorială se identifică prin codul SIRSUP extras din "Registrul permanent
al unităţilor administrativ-teritoriale" publicat de Comisia Naţională pentru Statistică.
10.1.2. Fiecare corp de proprietate se individualizează prin numărul cadastral, care asigură legătura între
planul cadastral, registrele cadastrale şi înregistrările din cartea funciară. Numărul cadastral al corpului de
proprietate este unul dintre identificatorii de legătură logică dintre baza de date grafice şi baza de date
alfanumerice în sistemul informatic al cadastrului.
10.2. Numerotarea cadastrală
10.2.1. Numerotarea cadastrală într-o unitate administrativ-teritorială se face la nivel de parcelă sau corp de
proprietate. În cadrul teritoriului unei unităţi administrativ-teritoriale numerotarea cadastrală a corpurilor de
proprietate se face separat pentru intravilan şi extravilan. Codul de identificare în baza de date este "1" pentru
extravilan şi "2" pentru intravilan. În situaţia în care teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de exemplu, o
comună cu mai multe sate), acestea vor primi coduri de identificare "3", "4" etc. Pentru a uşura numerotarea
corpurilor de proprietate acestea vor fi, după caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).
10.2.2. Corpurile de proprietate se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n începând de la NV spre SE unităţii
administrativ-teritoriale, separat pentru intravilan şi extravilan. În cadrul fiecărui corp de proprietate parcelele
componente se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n, urmate de simbolul categoriei de folosinţă, începând cu
categoria de folosinţă curţi-construcţii.
10.2.3. Imobilele care reprezintă detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, căi ferate, drumuri clasate se
numerotează separat în cadrul fiecărui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur număr
cadastral pe toată lungimea lor (cu excepţia subtraversărilor) în cadrul fiecărui intravilan şi un singur număr
cadastral în extravilan şi pe tronsoane create prin intersecţia cu alte detalii liniare (separat în intravilan şi
extravilan), respectându-se următoarea ierarhie:
- căile ferate întretăiate de ape;
- drumurile naţionale întretăiate de căi ferate şi ape;
- drumurile judeţene întretăiate de ape, căi ferate şi drumuri naţionale;
- drumurile comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale şi drumuri judeţene;
- drumurile de exploatare (comune) întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale, drumuri judeţene sau
comunale.
10.2.4. Dacă la încheierea numerotării se constată omiterea unor imobile, acestea vor primi numere în
continuarea numerotării în intravilanul unităţii administrativ-teritoriale respective.
10.2.5. În cazul proprietăţilor izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafaţa intravilanelor corpurile de
proprietate se numerotează în cadrul extravilanului. În acelaşi fel se procedează în cazurile speciale, în care nu
s-a efectuat o delimitare clară între intravilan şi extravilan (în unele zone de munte).
10.2.6. Parcelele componente ale corpurilor de proprietate, care au suprafeţe mai mici de 50 m2 în intravilan şi
300 m2 în extravilan, nu se numerotează. Suprafaţa acestora se încadrează în suprafeţele şi, respectiv, în
categoriile de folosinţă a parcelelor alăturate, ale aceluiaşi corp de proprietate.
10.2.7. În cazurile în care un corp de proprietate sau părţi dintr-un corp de proprietate îşi schimbă proprietarul,
fiecare parte va fi numerotată cu un număr cadastral nou, în continuarea ultimului număr atribuit la ultima
numerotare cadastrală. Un număr cadastral vechi nu se va atribui altui corp de proprietate, ci va rămâne
înregistrat în baza de date a cadastrului, la istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale din
vechile cărţi funciare vor fi înregistrate în baza de date la istoricul corpului de proprietate.
10.2.8. În cazul în care se modifică configuraţia unui corp de proprietate prin comasare, dezmembrare,
divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate se modifică astfel: numerele cadastrale
vechi dispar şi se acordă numere cadastrale noi în continuarea ultimului număr cadastral acordat pe suprafaţa
unităţii administrativ-teritoriale.
10.2.9. Numărul cadastral al corpului de proprietate şi cele ale parcelelor componente ale acestuia nu vor
conţine codul de identificare şi codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
Un exemplu de numerotare cadastrală în intravilan:

2349 Corp de proprietate:


Ionescu N.C. Ion - total: 3.450 m 2, din care:
1. Curti-constructii 750 m2
2. Livada 240 m2
3. Vie 1.300 m2
4. Arabil 1.160 m2

2350 Corp de proprietate:


Vasilescu I. Petre - total: 5.400 m 2, din care:
1. Curti-constructii 1.400 m2
2. Arabil 1.500 m2
3. Vii 2.500 m2

10.2.10. Suprafeţelor de teren ocupate de proiecţiile la sol ale construcţiilor permanente din cadrul parcelelor
cu categoria de folosinţă curţi-construcţii aparţinătoare unui corp de proprietate li se va atribui litera "C" urmată
de un indice de la 1 la n (de exemplu: C1, C2, C3,...).
11. Calculul suprafeţelor
11.1. Prevederi generale
11.1.1. În cadastrul general calculul suprafeţelor se face analitic, din coordonatele punctelor de contur ale
unităţii administrativ-teritoriale (perimetrul extravilan şi intravilan subdivizat în sectoare cadastrale), ale corpurilor
de proprietate şi ale parcelelor rezultate în urma prelucrării operaţiunilor de teren şi de birou.
11.1.2. Valorile suprafeţelor calculate înscrise în documentele cadastrului general se exprimă în metri pătraţi.
11.1.3. Suprafeţele calculate înregistrate în cadastrul general pot fi diferite de suprafeţele înscrise în actele de
proprietate (titlu de proprietate, acte de vânzare-cumpărare şi altele). Eventualele diferenţe dintre aceste
suprafeţe sunt aduse la cunoştinţă proprietarilor şi pot fi contestate de aceştia, conform prevederilor legale, cu
respectarea regulamentelor elaborate şi aprobate de O.N.C.G.C.
11.2. Calculul suprafeţelor în extravilan şi intravilan
11.2.1 Calculul analitic al suprafeţelor se face pentru: unitatea administrativ-teritorială, extravilan - intravilan,
sectoarele cadastrale, corpurile de proprietate, parcele.
11.2.2. Pentru controlul calculelor suprafeţelor (în cazul în care nu au fost determinate analitic toate
elementele) se au în vedere următoarele:
- suma suprafeţelor parcelelor componente ale unui corp de proprietate este egală cu suprafaţa calculată a
corpului de proprietate, cu constrângere pe aceasta;
- suma suprafeţelor corpurilor de proprietate este egală cu suprafaţa calculată a sectoarelor cadastrale, cu
constrângere pe acestea;
- suma suprafeţelor sectoarelor cadastrale este egală cu suprafaţa calculată a extravilanului şi a intravilanului,
cu constrângere pe acestea.
12. Registrele cadastrale
12.1. Prevederi generale
12.1.1. Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se întocmesc după introducerea lucrărilor
de cadastru general la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale sunt:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fişa centralizatoare, partida cadastrală pe proprietari şi pe categorii de folosinţă;
- planul cadastral.
12.1.2. Fişele corpurilor de proprietate sunt documentele care conţin datele de intrare în baza de date a
cadastrului general. Documentele tehnice ale cadastrului general se obţin prin prelucrarea datelor din baza de
date.
12.1.3. Orice informaţii grafice sau alfanumerice referitoare la un corp de proprietate se pot obţine prin
interogarea bazei de date a cadastrului general.
12.1.4. Documentele cadastrale se întocmesc o singură dată pe suport de hârtie, la încheierea tuturor
lucrărilor de cadastru general într-o unitate administrativ-teritorială. De regulă, registrele cadastrale se întocmesc
în trei exemplare, dintre care unul se depune la consiliul local şi două la O.J.C.G.C. (un exemplar pentru arhiva
proprie şi un exemplar pentru biroul de carte funciară).
12.2. Registrul cadastral al parcelelor
12.2.1. Registrul cadastral al parcelelor conţine situaţia tuturor parcelelor componente ale corpului de
proprietate din cuprinsul unei unităţi administrativ-teritoriale şi se întocmeşte separat pentru intravilan şi pentru
extravilan. Conţinutul registrului cadastral al parcelelor este prezentat în anexa nr. 2.
12.3. Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora
12.3.1. Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei
cadastrale a fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face legătura
între registrul cadastral şi al parcelelor şi registrul cadastral al proprietarilor. Conţinutul acestui registru este
prezentat în anexa nr. 3.
12.3.2. Numerele de ordine date proprietarilor în indexul alfabetic coincid cu numerele partidelor cadastrale ale
acestora din registrul cadastral al proprietarilor.
12.4. Registrul cadastral al proprietarilor
12.4.1. Registrul cadastral al proprietarilor conţine partidele cadastrale ale fiecărui proprietar, în care sunt
înscrise toate suprafeţele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de proprietate, atât în intravilan, cât
şi în extravilan. Conţinutul registrului este prezentat în anexa nr. 4.
12.5. Registrul corpurilor de proprietate
12.5.1. Corpul de proprietate este format din una sau mai multe parcele alipite care aparţin aceluiaşi
proprietar. Registrul se întocmeşte conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
12.6. Fişa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţă
12.6.1. Fişele centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursă pentru întocmirea
situaţiilor statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile care se pun la dispoziţie autorităţilor publice.
12.6.2. În fişa centralizatoare se înscriu suprafaţa totală pe fiecare categorie de folosinţă şi suprafaţa totală
generală pe fiecare grupă de destinaţie a terenului, deţinută într-o unitate administrativ-teritorială. Fişa se
întocmeşte pe tipuri de proprietate şi grupe de proprietari ai corpurilor de proprietate. Modelul fişei
centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţă este prezentat în anexa nr. 6.
13. Execuţia planurilor de amplasament şi delimitare a corpurilor de proprietate
13.1. Scopul întocmirii planurilor
13.1.1. Planurile de amplasament şi delimitare a corpurilor de proprietate se execută în următoarele scopuri:
- înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice privind terenurile şi
construcţiile situate pe o unitate administrativ-teritorială pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului
general; pentru acestea sunt elaborate instrucţiuni de întocmire a documentaţiei;
- soluţionarea contestaţiilor cu privire la corectitudinea şi exactitatea datelor referitoare la un corp de
proprietate;
- după finalizarea lucrărilor de introducere a cadastrului general într-o unitate administrativ-teritorială, pentru
elaborarea documentaţiilor topocadastrale necesare realizării solicitate de administraţia publică locală pentru
emiterea avizelor, certificatelor şi autorizaţiilor legale, precum şi pentru soluţionarea aspectelor legate de
constituirea sau reconstituirea proprietăţilor.
13.2. Conţinutul documentaţiei
13.2.1. Documentaţia privind întocmirea planurilor cadastrale de amplasament şi delimitare a corpurilor de
proprietate cuprinde:
- memoriul tehnic justificativ;
- planul de încadrare în zonă, întocmit la o scară convenabilă, de regulă 1: 2.000 - 1: 10.000;
- planul de amplasament propriu-zis;
- inventarul cu punctele folosite la ridicarea topografică a imobilului în Sistem de coordonate Stereografic 1970
sau local;
- inventarul de coordonate al punctelor de pe conturul imobilului/corpului de proprietate şi a patru puncte de
detaliu stabilite (borne, picheţi de fier, colţuri de clădiri, cămine de vizitare, puncte de frângere ale împrejmuirilor
în intravilan şi stâlpi, ţăruşi de lemn şi borne în extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de
coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate;
- descrierile topografice ale punctelor stabile.
13.2.2. Condiţiile de execuţie a planurilor cadastrale de amplasament şi delimitare a corpurilor de proprietate
sunt:
- măsurătorile topografice se vor executa, de regulă, în Sistem de proiecţie Stereografic 1970. În cazurile în
care punctele din reţeaua geodezică sunt amplasate la o distanţă mai mare de 3 km de zona de lucru, suprafaţa
este mai mică de 10 ha şi nu există condiţii de vizibilitate pentru măsurători, prin metodele retrointersecţiei,
intersecţiei înainte, intersecţiei combinate, se poate lucra în sistem local;
- în situaţia în care coordonatele punctelor se calculează în sistem local, se vor lua măsurile necesare pentru
materializarea şi conservarea a minimum patru puncte stabile cu coordonate în sistem local, care vor folosi la
integrarea ulterioară în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970.
13.2.3. Preciziile de determinare, modalităţile de materializare, conţinutul şi modul de realizare a planurilor de
amplasament şi delimitare a corpurilor de proprietate vor fi cele specificate în prezentele norme tehnice, cu
excepţia numerotării cadastrale.
La recepţia planurilor de amplasament şi delimitare, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se vor
atribui, în ordinea cronologică a solicitărilor, numere cadastrale provizorii (în cazul teritoriilor în care nu s-a
introdus cadastrul general) sau în continuarea ultimului număr cadastral pentru teritoriile în care s-a introdus
cadastrul general.
13.2.4. Planurile se întocmesc pe suport analogic format A4, A3 la o scară convenabilă (1:500, 1: 1.000, 1:
2.000) şi în formă digitală.
13.2.5. Pe plan, în completarea părţii grafice, se înscriu: numele, prenumele şi adresa celui care a solicitat
planul, adresa imobilului, inventarul cu numerele şi coordonatele punctelor de contur, suprafaţa corpului de
proprietate şi a parcelelor componente - pe categorii de folosinţă, numere cadastrale provizorii, sistemul de
proiecţie, scara, direcţia nord, numele, semnătura şi ştampila executantului, conform anexei nr. 7. Planurile de
amplasament şi delimitare vor fi însoţite de "Fişa corpului de proprietate" (anexa nr. 1) completată
corespunzător.
13.2.6. Punctele de pe conturul imobilului se marchează cu ţăruşi de lemn sau picheţi metalici, dacă imobilul
nu este împrejmuit.
14. Controlul, avizarea, recepţia lucrărilor şi aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul
unităţii administrativ-teritoriale
14.1. Controlul lucrărilor
14.1.1. Controlul pe parcursul executării lucrărilor de teren şi de birou se face de către personalul de
specialitate al O.J.C.G.C., potrivit programelor întocmite în acest scop, sau la solicitarea executanţilor. Rolul
controlului pe parcursul executării lucrărilor îl constituie analiza şi confirmarea stadiilor de realizare a etapelor
prevăzute în graficele convenite prin contracte.
14.1.2. În cazurile în care la controalele făcute din iniţiativa O.J.C.G.C. se constată deficienţe de ordin tehnic
sau de organizare a lucrărilor, care anticipează o calitate scăzută sau neîncadrarea în termenul din contract, se
întocmeşte procesul-verbal de constatare în care se specifică măsuri şi termene pentru remedieri.
Dacă la al doilea control situaţiile deficitare constatate la controlul anterior nu au fost rezolvate şi nu se
anticipează remedierea lor, organul de control va înainta conducerii O.J.C.G.C. sau, după caz, O.N.C.G.C., în
termen de 3 zile, raportul de constatare şi propuneri, mergându-se până la rezilierea contractului şi luarea
măsurilor de recuperare a cheltuielilor care nu pot fi justificate, conform prevederilor legale.
14.2. Avizarea soluţiilor din proiectele tehnice de ansamblu şi de execuţie
14.2.1. În conformitate cu normele legale cu privire la metodologia de avizare a documentaţiilor tehnico-
economice, în cadrul O.J.C.G.C. se va constitui, prin decizie a directorului general, comisia de avizare.
Procesele-verbale cuprinzând hotărârile comisiilor de avizare se aduc la cunoştinţă executanţilor lucrărilor, în
scris, cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la adoptare.
14.2.2. Obiectul principal al activităţii de avizare îl constituie analizarea eficienţei soluţiilor tehnice şi
economice propuse în proiectul tehnic de ansamblu şi în proiectul tehnic de execuţie a lucrărilor destinate
introducerii şi întreţinerii cadastrului general.
14.2.3. Avizarea soluţiilor tehnice şi economice propuse pentru lucrări se face după adjudecarea prin licitaţie a
acestora şi înainte de contractarea execuţiei lucrărilor.
14.2.4. Analizarea soluţiilor tehnice în şedinţele de avizare se face, după caz, în prezenţa executanţilor
lucrărilor şi în funcţie de mărimea şi complexitatea lucrărilor, la avizare fiind invitaţi şi reprezentanţi ai
O.N.C.G.C., personalităţi în domeniu.
14.3. Recepţia lucrărilor
14.3.1. Recepţia se va efectua pe baza dosarului de verificare întocmit de persoane fizice sau juridice
autorizate, altele decât cele ale executantului. Recepţia are drept scop confirmarea îndeplinirii clauzelor din
contracte la terminarea lucrărilor sau a etapelor de lucrări, potrivit condiţiilor tehnice prevăzute în prezentele
norme tehnice şi în caietele de sarcini.
14.3.2. Din punct de vedere contractual, prin operaţiunea de recepţie se constată şi se recunoaşte oficial că
lucrarea s-a încheiat şi poate fi utilizată potrivit normelor stabilite de O.N.C.G.C. Prin recepţionarea lucrării
executantul se eliberează de obligaţiile contractuale, iar O.J.C.G.C., în calitate de beneficiar al lucrării, preia
răspunderile în privinţa utilizării, valorificării şi întreţinerii ei.
14.3.3. Potrivit prevederilor contractuale se pot efectua recepţii parţiale, dar numai pe faze de lucrări încheiate
prevăzute în contract.
14.3.4. Recepţia finală a lucrărilor de introducere şi întreţinere a cadastrului general - partea tehnică - se
consideră încheiată după afişarea, timp de 60 de zile, a rezultatelor măsurătorilor şi rezolvarea contestaţiilor cu
privire la exactitatea măsurătorilor.
14.3.5. În cazurile în care se constată că lucrările necesită remedieri de conţinut, de calitate sau de prezentare
grafică, ce conduc la hotărârea amânării recepţiei, atunci în locul procesului-verbal de recepţie se întocmeşte o
notă de constatare în care se nominalizează deficienţele constatate şi completările necesare, precum şi
termenele în care se vor efectua remedierile. Procesul-verbal de recepţie sau nota de constatare se semnează
de împuterniciţii O.N.C.G.C. şi de executantul lucrării.
14.3.6. Recepţia finală a lucrărilor de cadastru general se va realiza în termen de 30 de zile de la data expirării
celor 60 de zile prevăzute de lege pentru depunerea contestaţiilor, timp în care se vor rezolva de către
executantul lucrării problemele legate de refaceri sau corecţii ale datelor. Se vor respecta următoarele condiţii:
a) afişarea la sediul consiliului local, conform prevederilor legale, a datelor rezultate în urma măsurătorilor
cadastrale: amplasamentele, proprietarii, suprafeţele parcelelor, corpurilor de proprietate şi partidelor cadastrale.
Proprietarii care au domiciliul în alte localităţi decât cele în care s-au executat lucrările vor fi înştiinţaţi, prin grija
consiliului local, în mod obligatoriu, prin adresă scrisă, expediată prin poştă, cu confirmare de primire;
b) rezolvarea contestaţiilor care se referă la exactitatea măsuratorilor în conformitate cu regulamentele şi
instrucţiunile elaborate de O.N.C.G.C. În cazurile în care în urma rezolvării contestaţiilor persoanele nemulţumite
apelează la acţiuni judecătoreşti, recepţia finală se va face cu menţionarea situaţiilor litigioase care vor fi
soluţionate în instanţă.
14.3.7. Soluţiile de compensare a unor suprafeţe găsite în plus sau în minus la introducerea cadastrului
general faţă de înscrisurile din titlurile de proprietate obţinute prin reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate conform legilor proprietăţii şi din alte documente legale se vor stabili prin grija consiliilor locale, ca
acţiune separată ce intră în responsabilitatea acestora.
Deciziile luate în cadrul consiliilor locale, după ce sunt aduse la cunoştinţă persoanelor implicate şi devin
definitive, vor fi puse în aplicare de persoane fizice şi juridice autorizate de O.N.C.G.C. sau de O.J.C.G.C.
14.3.8. Datele cadastrale modificate în conformitate cu hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile vor fi
aduse la cunoştinţă O.J.C.G.C. de persoanele beneficiare care au obligaţia să prezinte în termen de 60 de zile o
documentaţie tehnică întocmită de persoane fizice sau juridice autorizate, care va conţine modificările rezultate
din hotărâre. Documentaţia modificatoare, întocmită conform prevederilor regulamentului de recepţie, se preia
cu caracter nedefinitiv în cartea funciară, urmând să fie recuperată şi integrată în cadastrul general la
introducerea sau întreţinerea acestuia.
14.3.9. Procesul-verbal de recepţie finală se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de membrii
comisiei de recepţie, se consemnează luarea la cunoştinţă de către primar şi se aprobă de către directorul
general al O.J.C.G.C. Data definitivării lucrărilor de cadastru coincide cu data întocmirii proceselor-verbale de
recepţie finală.
14.4. Aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul unităţii administrativ-teritoriale
14.4.1. În termen de 3 zile de la data recepţiei finale conducerea O.J.C.G.C. transmite O.N.C.G.C. un
exemplar al procesului-verbal de recepţie finală, un exemplar al "Fişei centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari şi pe categorii de folosinţă" şi o notă justificativă asupra categoriilor de lucrări realizate. O.N.C.G.C.
va analiza felul în care au fost aplicate prevederile legale de ordin tehnic şi economic şi va emite ordinul de
validare a cadastrului general. Data emiterii ordinului reprezintă data oficială a introducerii cadastrului general.
14.4.2. După primirea ordinului de la O.N.C.G.C. O.J.C.G.C. va transmite în termen de 30 de zile biroului de
carte funciară al judecătoriei în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială respectivă registrele şi copia
de pe planurile cadastrale de bază. Transmiterea documentelor menţionate către judecătoria teritorială se va
face cu adresă scrisă în care se vor menţiona data recepţiei şi numărul ordinului de aprobare al O.N.C.G.C.
14.4.3. La consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale se vor transmite următoarele documente:
- dosarul de delimitare cadastrală a hotarului administrativ şi a intravilanelor;
- copie de pe procesul-verbal de recepţie finală şi de pe ordinul O.N.C.G.C.;
- registrele şi copiile de pe planurile cadastrale.
15. Lista de coduri

Tipul de proprietate Cod


-------------------- ---
- proprietatea privata a persoanelor fizice PF
- proprietatea privata a persoanelor juridice PJ
- domeniul public al statului DS
- domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale DAT
- domeniul privat al statului DPS
- domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale DAT

Destinatiile terenurilor
------------------------
- terenuri cu destinatie agricola TDA
- terenuri cu destinatie forestiera TDF
- terenuri aflate permanent sub ape TDH
- terenuri aflate in intravilane TDI
- terenuri cu destinatii speciale TDS

Categorii de folosinta a terenurilor


------------------------------------
- arabil A
- vii V
- livezi L
- pasuni P
- fanete F
- paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera PD
- ape curgatoare HR
- ape statatoare HB
- cai de comunicatii rutiere DR
- cai ferate CF
- curti si curti cu constructii CC
- constructii C
- terenuri neproductive si degradate N

Destinatiile constructiilor
---------------------------
- locuinte CL
- constructii administrative si social-culturale CAS
- constructii industriale si edilitare CIE
- constructii-anexa CA
16. Glosar de termeni

Birou de carte funciară - compartiment auxiliar al judecătoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în
cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobile.
Cadastru general - sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se
realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate,
indiferent de destinaţie şi de proprietar, de pe întregul teritoriu al ţării.
Carte funciară - sistem de publicitate imobiliară întemeiat pe identificarea cadastrală a imobilelor.
Cadastre de specialitate - subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică din punct de vedere tehnic şi
economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrării lor raţionale. Dintre
acestea se disting:
- cadastrul agricol - evidenţa şi inventarierea sistematică a terenurilor agricole pe categorii şi subcategorii de
folosinţă, specificând natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net etc.;
- cadastrul forestier - evidenţa şi inventarierea sistematică a fondului forestier naţional şi a amenajamentelor
silvice, specificând suprafaţa, esenţa lemnoasă, vârsta, consistenţa masei lemnoase etc., precum şi informaţii
referitoare la sol, relief şi climă;
- cadastrul căilor ferate - evidenţa şi inventarierea terenurilor, construcţiilor, instalaţiilor şi stării reţelei feroviare;
- cadastrul drumurilor - evidenţa şi inventarierea terenurilor, construcţiilor, instalaţiilor şi stării reţelei de
drumuri;
- cadastrul porturilor - evidenţa şi inventarierea sistematică a terenurilor, construcţiilor, instalaţiilor, căilor de
transport, reţelelor subterane şi supraterane, platformelor tehnologice etc., care deservesc unităţile portuare;
- cadastrul aeroporturilor - evidenţa şi inventarierea sistematică a terenurilor, construcţiilor, instalaţiilor, căilor
de transport, reţelelor subterane şi supraterane etc., care deservesc aeroporturile;
- cadastrul apelor - evidenţa şi inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape şi stuf, precum şi a
instalaţiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificând suprafaţa, calitatea, folosinţa,
instalaţiile de transport şi exploatare, de protecţie şi ameliorare a calităţii, precum şi condiţiile de relief şi climă;
- cadastrul fondului imobiliar - evidenţa şi inventarierea corpurilor de proprietate din localităţi, specificând
pentru construcţii folosinţa, materialele de construcţie, structura, regimul de înălţime, fundaţia, suprafaţa,
dotările, starea;
- cadastrul reţelelor edilitare (apă, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) - evidenţa şi inventarierea
reţelelor edilitare şi a instalaţiilor care le deservesc, specificând amplasamentele, traseele, dimensiunile,
materialele de construcţii, parametrii tehnici, starea.
Codificare cadastrală - operaţiunea prin care se atribuie numere identificatoare (coduri) de recunoaştere unică
a corpurilor de proprietate în raport cu proprietarul. De exemplu: codul pentru proprietatea de stat de interes
public sau proprietatea de stat de interes privat; codul pentru terenurile deţinute de persoanele fizice private;
codul pentru terenurile cu destinaţie forestieră; codul pentru terenurile ocupate de ape etc.
Corp de clădire - parte componentă a unei clădiri, delimitată după următoarele criterii:
- sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie a pereţilor exteriori;
- intrarea separată în clădire;
- independenţa şi regimul diferit de înălţime faţă de alte clădiri alăturate.
Categorie de folosinţă a terenului - caracterizare codificată din punct de vedere al destinaţiei terenului în
funcţie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, căi de comunicaţii, exploatare minieră etc.).
Construcţie - o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar,
care aparţine unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau
părţi dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări. Fiecare intrare are o adresă. Adresa este identică cu cea a
intrării.
Corp de proprietate - una sau mai multe parcele alipite, aparţinând aceluiaşi proprietar.
Delimitarea cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale - lucrare distinctă la introducerea cadastrului la nivelul
unităţii administrativ-teritoriale, constând în: constituirea conform legii a comisiei, parcurgerea întregului traseu al
hotarului unităţii administrativ-teritoriale, stabilirea punctelor de hotar caracteristice pe linia de hotar sau pe limita
intravilanului şi marcarea lor cu borne, determinarea coordonatelor acestora, întocmirea actelor şi documentaţiei
tehnice de delimitare.
Drept real - dreptul absolut, opozabil tuturor, pe care titularul îl exercită direct asupra bunului, fără a fi
necesară intervenţia altor persoane.
Drept de proprietate privată - drept aparţinând numai persoanelor fizice care îşi pot exercita asupra imobilelor
din proprietatea privată toate prerogativele dreptului de proprietate, adică posesia, folosinţa şi dispoziţia din
putere proprie şi în interesul satisfacerii nevoilor personale.
Drepturi reale imobiliare principale - drepturi care au o existenţă de sine stătătoare în raport cu alte drepturi
reale sau de creanţă.
Drepturi reale imobiliare accesorii - drepturi reale imobiliare care servesc ca o garanţie reală a unor drepturi
de creanţă şi au o existenţă juridică subordonată drepturilor reale imobiliare principale. Din acestea fac parte:
ipoteca, amanetul şi unele privilegii imobiliare.
Deţinători de terenuri - titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra terenului sau cei care,
potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori deţinător precar.
Entităţi de bază ale sistemului de evidenţă a cadastrului general - parcela, construcţia şi proprietarul.
Extravilanul unităţii administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afara
intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii.
Fond funciar - totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlurile pe baza cărora sunt
deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judeţ, al României etc.).
Imobil - parcelă de teren cu sau fără construcţii.
Intravilanul unităţii administrativ-teritoriale - partea din unitatea administrativ-teritorială, legal delimitată,
destinată construirii şi habitaţiei.
Numerotare cadastrală - operaţiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere de ordine (numere
cadastrale) corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
Numerotare topografică (în cadastru) - operaţiunea prin care se atribuie numere de ordine punctelor
caracteristice ale contururilor.
Parcelă - suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit,
având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din
punct de vedere economic o parcelă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o
porţiune a parcelei având aceeaşi clasificare calitativă.
Publicitate imobiliară - sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreună cu
drepturile imobiliare pe care le au proprietarii şi posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliară se realizează prin
cartea funciară.
Partidă cadastrală - suma corpurilor de proprietate care aparţin aceluiaşi proprietar în cuprinsul unei unităţi
administrativ-teritoriale (comună, oraş sau municipiu).
Plan topografic - reprezentare convenţională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafeţe de teren, într-o
proiecţie cartografică şi într-un sistem de referinţă. În România planul topografic se întocmeşte în Sistemul de
proiecţie Stereografic 1970 şi în Sistemul de referinţă Marea Neagră 1975.
Plan cadastral de bază - plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat
poziţia şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate şi parcelelor, categoriile de folosinţă a terenurilor şi
construcţiile permanente.
Plan cadastral de ansamblu - produs derivat obţinut prin generalizarea conţinutului planului cadastral de bază.
Se întocmeşte, de regulă, pentru o unitate administrativ-teritorială şi conţine reprezentarea hotarului, a limitelor
intravilanelor şi denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile unităţilor
administrativ-teritoriale vecine.
Proprietar - persoană fizică sau juridică titulară în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra
corpului de proprietate supus înscrierii.
Posesor - persoană fizică sau juridică care deţine numai posesia şi folosinţa din dezmembrămintele dreptului
de proprietate.
Punct geodezic (PG) - elementul din reţeaua geodezică materializat în teren, poziţionat prin coordonate în
sistemele de referinţă oficiale, inventariat după număr/denumire şi cu fişă de descriere.
Registru cadastral - documentul principal al cadastrului general, prin care se sistematizează datele cadastrale
pentru evidenţierea distinctă în cadrul unităţii administrativ-teritoriale a situaţiei corpurilor de proprietate şi
proprietarilor, precum şi a situaţiilor centralizatoare pe destinaţii ale terenurilor, grupelor de proprietari, intravilan-
extravilan etc.
Reţea geodezică (RG) - totalitatea punctelor determinate într-un sistem unitar de referinţă, cuprinzând reţeaua
de triangulaţie-trilateraţie (RTT) pentru poziţionarea în plan şi reţeaua de nivelment şi gravimetrie (RNG) pentru
poziţionarea altimetrică. Reţeaua de triangulaţie-trilateraţie (RTT) este formată din puncte situate pe o anumită
suprafaţă, încadrate în reţele geometrice compacte în care s-au efectuat determinări astronomice şi/sau direcţii
azimutale, distanţe zenitale şi lungimi de laturi, pe baza cărora s-au calculat coordonatele punctelor în sistem
unitar de referinţă.
Sector cadastral - diviziune tehnică cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale, delimitată de detalii liniare (căi
de comunicaţie, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente şi care cuprinde mai multe bunuri imobile
alipite.
Sistemul informaţional al cadastrului - organizarea de baze de date grafice şi alfanumerice de evidenţă
tehnică, economică şi juridică referitoare la corpurile de proprietate şi la proprietarii acestora.
Schiţa corpului de proprietate - documentul grafic ce se întocmeşte o dată cu completarea fişei corpului de
proprietate, la o scară convenabilă, pe care se înscriu datele de localizare şi de identificare a corpului de
proprietate, categoriile de folosinţă a parcelelor, construcţiile, precum şi vecinătăţile acestora.
17. Lista abrevierilor

O.N.C.G.C. - Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie


O.J.C.G.C. - Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie
I.G.F.C.C. - Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru
BCF - Biroul Cartii Funciare
SR - standard roman emis de Institutul Roman de Standardizare
STAS - standard roman.

18. Anexe

Anexa nr. 1 - Macheta pentru fisa corpului de proprietate


Anexa nr. 2 - Macheta registrului cadastral al parcelelor
Anexa nr. 3 - Macheta indexului alfabetic al proprietarilor si domiciliul
acestora
Anexa nr. 4 - Macheta registrului cadastral al proprietarilor
Anexa nr. 5 - Macheta registrului corpurilor de proprietate
Anexa nr. 6 - Macheta pentru "Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe
proprietari si pe categorii de folosinta"
Anexa nr. 7 - Plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate
Anexa nr. 8 - Descrierea topografica a punctului geodezic
Anexa nr. 9 - Schita bornei de beton
Anexa nr. 10 - Marca pentru borna de suprafata
Anexa nr. 11 - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor
consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale vecine
Anexa nr. 12 - Scrisoare de incunostintare pentru desemnarea delegatilor
prefecturii vecine
Anexa nr. 13 - Proces-verbal de delimitare a unitatii administrativ-teritoriale
(comuna/orasul)
Anexa nr. 14 - Proces-verbal de predare-primire a punctelor geodezice/de hotar
Anexa nr. 15 - Inventar de coordonate - fisier ASCII
Anexa nr. 16 - Exemplu de plan cadastral index.

ANEXA Nr. 1

FISA CORPULUI DE
PROPRIETATE
din str. ............. nr.
.............

Judetul .........................................
Nomenclatura .......................................
Unitatea administrativ-teritoriala ..............
Nr. sector cadastral ...............................
Cod SIRUTA ......................................
Nr. cadastral al corpului de proprietate ...........
Cod intravilan/extravilan .......................
Nr. carte funciara .................................

SCHITA CORPULUI DE PROPRIETATE A.


DATE REFERITOARE LA TEREN
+------------------------------------------------------+ +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | | Nr. | Categoria |Cod
grupa |Suprafata din|Clasa de| Zona in | |
| | |parcela|de
folosinta|destinatie| masuratori |calitate| cadrul |Mentiuni|
| | | | |
| (mp) | |localitatii| |
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | | 1 | 2 |
3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| | | TOTAL | - |
- | - | - | - | - |
| | +-------+------------+----
------+-------------+--------+-----------+--------+
| |
| | B.
DATE REFERITOARE LA CONSTRUCTII
| |
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | | Nr. corp |
Denumire | Suprafata |Cod grupa | |
| | | cladire/ |
|construita la sol|destinatie|Mentiuni|
| | |constructie|
| (mp) | | |
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | | 1 | 2
| 3 | 4 | 5 |
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+
| | | TOTAL | -
| | - | - |
+------------------------------------------------------+ +-----------+-------------
------------+-----------------+----------+--------+

C. DATE REFERITOARE LA PROPRIETAR

+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----------------+--------------------+--------+
| |Nume/Denumire|Domiciliu/Sediu|Cod numeric | Tipul actului de | Cod
grupa |Suprafata din act| Modul de detinere |Mentiuni|
|Nr. | proprietar | proprietar |personal/Cod|proprietate, nr. si
data|proprietate| (ha sau mp) | Teren/constructie | |
|crt.| | | SIRUES |inregistrarii/eliberarii|
+-----+-----------+--------+-----------+ |
| | | | | |
|Teren|Constructie|Exclusiv|Indiviziune| |
+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----+-----------+--------+-----------+--------+
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----+-----------+--------+-----------+--------+
+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----+-----------+--------+-----------+--------+
+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----+-----------+--------+-----------+--------+
+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----+-----------+--------+-----------+--------+
+----+-------------+---------------+------------+------------------------+---------
--+-----+-----------+--------+-----------+--------+

Intocmit: ________________ Data: ______________________


Verificat ______________________________

ANEXA Nr. 2

Judeţul .........................................
Unitatea administrativ-teritorială ..............
Cod SIRUTA ......................................
Cod intravilan/extravilan .......................

REGISTRUL CADASTRAL AL
PARCELELOR

+----+-----------+------------+-----------+----------+----------------------------
+---------------------------------+--------+----------+--------+
| | | Adresa | | | Teren |
Constructii | | | |
| | Numar |corpului de | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | Nr. | |
|Nr. | cadastral |proprietate/| Cod grupa |Cod grupa | Nr. |Cotegoria|Suprafata|
Nr. corp |Suprafata |Cod grupa |Sectiune| partida |Mentiuni|
|crt.|al corpului| denumirea |proprietate|destinatie|paracela| de | (mp) |
cladire/ |construita|destinatie|de plan |cadastrala| |
| | de | locului | | | |folosinta|
|constructie| la sol | | | | |
| |proprietate| | | | | | |
| (mp) | | | | |
+----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+--------+----------+--------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
+----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+--------+----------+--------+
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
+----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+--------+----------+--------+
| | TOTAL | - | - | - | - | - | |
- | | - | - | - | - |
+----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+--------+----------+--------+
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
| | | | | +--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+ | | |
+----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+--------+----------+--------+
| | TOTAL | - | - | - | - | - | |
- | | - | - | - | - |
+----+-----------+------------+-----------+----------+--------+---------+---------
+-----------+----------+----------+--------+----------+--------+

ANEXA Nr. 3
Judeţul .........................................
Unitatea administrativ-teritorială ..............
Cod SIRUTA ......................................
Cod intravilan/extravilan .......................

INDEXUL ALFABETICAL AL PROPRIETARILOR


ŞI DOMICILIUL ACESTORA

+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
|Nr. | Nume/ | Cod |Domiciliu/| Numarul | Cod grupa |Pozitia si
pagina|Mentiuni|
|crt.| Denumire | numeric | Sediu | partidei |proprietate| din "Registrul |
|
| |proprietar|personal/ |proprietar|cadastrale| | cadastral al |
|
| | |Cod SIRUES| | | | proprietarilor" |
|
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
7 |
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
+----+----------+----------+----------+----------+-----------+-----------------+---
-----+
ANEXA Nr. 4

Judeţul .........................................
Unitatea administrativ-teritorială ..............
Cod SIRUTA ......................................

REGISTRUL CADASTRAL AL
PROPRIETARILOR

+----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+--------------------
--------------+-----------------------------------------+------+-----+-----+
|Nr. | Nr. |Nume/| Cod |Domi- | Cod | Adresa | Nr. |Nr. | TEREN
| CONSTRUCTII | Cod |Sec- |Men- |
|crt.| par- |Denu-|numeric|ciliu/|grupa|corpului| cada- |par-+------+-----+------
+--------------+--------+----------+------+--------------+intra-|tiune|tiuni|
| | tida |mire |perso- |Sediu |pro- | de | stral |cela| Cod |Cate-|Supra-|
Mod detinere |Nr. corp|Suprafata | Cod | Mod |vilan/| de | |
| |cadas-|pro- | nal/ | pro- |prie-|proprie-| al | |grupa |goria| fata |
|cladire/|construita|grupa | detinere |extra-|plan | |
| |trala |pri- | cod | pri- |tate | tate/ |corpului| |desti-| de | (mp)
+------+-------| cons- | la sol |desti-+------+-------+vilan | | |
| | |etar |SIRUES | etar | | Denu | de | |natie |folo-|
|Exclu-| Indi- |tructie | (mp) |natie |Exclu-| Indi- | | | |
| | | | | | | mirea |proprie-| | |sinta| |
siv |viziune| | | | siv |viziune| | | |
| | | | | | |locului | tate | | | | |
| | | | | | | | | |
+----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
+----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | +--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
+----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| TOTAL | - | - | - | - | | - | - | - | - | |
- | - | - | | - | - | - | - | | - |
+----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | +--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
| | | | | | | | +----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+ +-----+
+----+------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
| TOTAL | - | - | - | - | | - | - | - | - | |
- | - | - | | - | - | - | - | | - |
+-----------+-----+-------+------+-----+--------+--------+----+------+-----+------
+------+-------+--------+----------+------+------+-------+------+-----+-----+
ANEXA Nr. 5

Judeţul .........................................
Unitatea administrativ-teritorială ..............
Cod SIRUTA ......................................

REGISTRUL CORPURILOR DE
PROPRIETATE

+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
| Nr. | Partida |Nume/Denumire|Cod numeric |Domiciliu/| Cod grupa |Cod grupa
|Adresa corpului| Nr. | Suprafata | Cod |Sectiunea|Mentiuni|
|crt. |cadastrala| proprietar |personal/Cod| Sediu |proprietate|destinatie|de
proprietate/|cadastral al|corpului de|intravilan/| de | |
| | | | SIRUES |proprietar| | |
Denumirea |corpului de |proprietate|extravilan | plan | |
| | | | | | | |
locului |proprietate | (mp) | | | |
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+ | | | +-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+ | | | +-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
|TOTAL| | - | - | - | - | - |
- | - | | | - | - |
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+ | | | +-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+ | | | +-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
|TOTAL| | - | - | - | - | - |
- | - | | | - | - |
+-----+----------+-------------+------------+----------+-----------+----------+----
-----------+------------+-----------+-----------+---------+--------+
ANEXA Nr. 6

Judeţul .........................................
Unitatea administrativ-teritorială ..............
Cod SIRUTA ......................................

FISA CENTRALIZATOARE A PARTIDELOR CADASTRALE PE PROPRIETARI SI PE


CATEGORII DE FOLOSINTA

+----+-----------+---------+-------------------------------------------------------
-----------------------+------------+
| | | | Suprafetele pe categorii de folosinta a
terenurilor (m.p.) |Supr. oc. de|
|Nr. | Denumirea |Cod grupa|
|constr. (C) |
|crt.|grupelor de|propriet.+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
| |proprietari| | A | P | F | V | L | Total | PD | HR | HB | DR | CF |
CC | N | Total |Total| Total |
| | | | | | | | |agricol| | | | | |
| |neagricol|gen. | constr. |
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+
| | TOTAL: | | | | | | | | | | | | |
| | | | |
+----+-----------+---------+---+---+---+---+---+-------+----+----+----+----+----+--
--+----+---------+-----+------------+

NOTA
Se intocmeste la nivelul unitatii administrativ-teritoriale (comuna, oras sau
municipiu si pe total judet)
- Datele din coloana 19 nu se aduna la cele din coloana 18.
ANEXA Nr. 7

PLAN DE AMPLASAMENT ŞI DELIMITARE A CORPULUI DE PROPRIETATE

(intravilan)
- exemplu -
Scara ..........

Judetul PRAHOVA Numele si prenumele


proprietarului:
Unutatea administrativ-teritoriala: DUMBRAVENI IONESCU ION
Cod SIRUTA: 131461 Domiciliul:
Adresa corpului de proprietate: Str. COVACI nr. 3
Str. LIBERTATEA nr. 14 Localitatea: TARGU MURES
Judetul: MURES
Nr. cadastral al corpului de proprietate

IMAGINE

Sistem de proiecţie .............

Suprafata terenului OFICIUL DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE


+----------+---------+----------+
| Pct. | X(m) | Y(m) | .....................................
+----------+---------+----------+
| 1 | | | Receptionat ..................
+----------+---------+----------+
| 2 | | |
+----------+---------+----------+
| 3 | | |
+----------+---------+----------+
| 4 | | |
+----------+---------+----------+
|Suprafata:| | |
+----------+---------+----------+
Numele si prenumele executantului: Data 19.09.2001
..................................
Semnatura si stampila

ANEXA Nr. 8

+---------------------------------------------+------------------+-------------+
|Descrierea topografica a punctului geodezic |OJCGC: | |
| +------------------+-------------+
| |Localitatea: | |
| +------------------+-------------+
| |Tip punct: | |
| +------------------+-------------+
| |Cod (numar) punct:| |
+--------+-------+-------------+----------+---+------------+-----+-------------+
|Ordin | |Numar vechi | |Denumire | |
+--------+-------+-------------+----------+----------------+-------------------+
|Vechi/Nou | |Semnalizare | |
+----------------+------------------------+----------------+-------------------+
|Materializare | |Marca subterana | |
+----------------+------------------------+----------------+-------------------+
|Stare | |Inscriptii marca| |
+----------------+------------------------+-----------+----+-------------------+
|Coordonate aproximative | |
+----------+------------------------------+-----------+------------------------+
| Φ | |lambda | |
+----------+------------------------------+-----------+------------------------+
|Trapez (1:25000) | |
+-----------------------------------------+------------------------------------+
|Puncte vizate |
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
|Numar punct | Denumire punct | Orientare |
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
+---------------+-------------------------------------+------------------------+
+---------------+--------------+-----------+----------+----------+------+------+
|Executant | | Lucrare | | An | |
+---------------+--------------+-----------+---------------------+------+------+
|Data inspectarii punctului | |
+------------------------------+-----------------------------------------------+
|Proprietarul locului | |
+------------------------------+-----------------------------------------------+
|Adresa proprietarului | |
+------------------------------+-----------------------------------------------+
|Acces la punct |
+------------------------------------------------------------------------------+
| |
| |
+-----------------------------------------------------+---------------+--------+
|Schita amplasarii punctului |Inaltime semnal| |
+-----------------------------------------+-----------+---------------+--------+
| |Fotografia punctului |
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
| | |
+-----------------------------------------+------------------------------------+
--------------------------------------------------------------------------------
Intocmit: Data: Verificat: Data:

ANEXA Nr. 9

ICS 91.200
--------------------------------------------------------------------------------
IRS
STANDARD ROMAN SR 3446-1
Iunie 1996
Indice de clasificare G 08
--------------------------------------------------------------------------------
Masurari terestre
BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULATIE SI REPERE
AZIMUTALE

Land surveys. Bollards for triangulation points


and azimuthal marks

Mesurages terrestres. Bornes pour points


de triangulations et reperes azimut

APROBARE | Aprobat de Directorul General al IRS la 19 ianuarie 1996


| Inlocuieste STAS 3446/1-89

CORESPONDENTA | La data aprobarii prezentului standard, nu exista


| nici un standard international sau european care sa
| se refere la acelasi subiect
|
| On the date of this standard approval, there is no
| international or European Standard dealing with the
| same subject
|
| A la date d'approbation de la presente norme il
| n'existe pas de Norme internationale ou europeenne
| traitant du meme sujet

DESCRIPTORI TIT | Masurare, marcare, borna

--------------------------------------------------------------------------------
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13-70201, Bucuresti
TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833
--------------------------------------------------------------------------------

IRS Reproducerea sau utilizarea integrala sau partiala a prezentului


standard in orice publicatii si prin orice procedeu (electronic,
mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu exista
acordul scris al IRS.

Ref.: SR 3446-1:1996 Editia a 5-a

A.6 . BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL II, III, IV ŞI V ŞI PUNCTE GPS,
INSTALATE ÎN TEREN STÂNCOS
1 - Bornă

de suprafaţă mică, mărime 1

A.8 . BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL III ŞI IV ŞI PUNCTE GPS, INSTALATE
ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIŞ ŞI/SAU BOLOVĂNIŞ

1 - Bornă

de suprafaţă tip I, mărime 1; 2, 3 - Bornă subterană tip I, mărime 1

A.9 . BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ŞI PUNCTE


GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS, ARGILOS

1 - Bornă

de suprafaţă mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 1


A.1 0. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL V, REPERE AZIMUTALE ŞI PUNCTE
GPS, INSTALATE ÎN TEREN NISIPOS CU PIETRIŞ ŞI/SAU BOLOVĂNIŞ

1 - Bornă

de suprafaţă mare, mărime 2; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 2

A.1 1. BORNE PILON PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL II, III, IV, V ŞI PUNCTE GPS,
INSTALATE ÎN TERENURI MLĂŞTINOASE ŞI ÎN DELTĂ

Bornă

A.1 2. BORNE PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL V, INSTALATE ÎN LOCALITĂŢI


1 - Bornă

de suprafaţă mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip I, mărime 1

A.1 3. PUNCTE MARTOR PENTRU PUNCTE DE TRIANGULAŢIE DE ORDINUL V, INSTALATE ÎN


LOCALITĂŢI

1 - Bornă

de suprafaţă, mijlocie, mărime 1; 2 - Bornă subterană tip 1, mărime


1; 3 - Tub de protecţie; 4 - Capac metalic

ANEXA Nr. 10
FORMA ŞI DIMENSIUNILE

mărcilor la sol conform STAS 4294 - 73

ANEXA Nr. 11

Primăria comunei/oraşului ..................


Judeţul ....................................

Către Primăria comunei/oraşului ........., judeţul ........

Domnule primar,
potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru,
Geodezie şi Cartografie în conformitate cu Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările
ulterioare, vă facem cunoscut că în baza Ordinului prefectului judeţului ....... nr. ....... din .................... a fost
constituită comisia de delimitare şi marcare a hotarelor administrative ale comunei/oraşului .......................,
judeţul ................ .
Vă rugăm ca delegaţii dumneavoastră, membri ai comisiei, cunoscători ai hotarului dintre comunele/oraşele
noastre, să participe la recunoaşterea, stabilirea şi materializarea liniei de hotar.
Reprezentanţii dumneavoastră se vor întâlni în ziua de .........., ora ....., la .............. şi vor fi împuterniciţi printr-
o delegaţie scrisă, parafată cu sigiliul consiliului local, pentru validarea traseului liniei de hotar.
Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, în cazul în care delegaţii dumneavoastră nu
se vor prezenta la data şi locul stabilite, se va proceda la delimitare în lipsa acestora, situaţie în care eventualele
obiecţiuni ulterioare nu vor fi luate în considerare.

Primar,
..............................
ANEXA Nr. 12

Prefectura judeţului ..................

Către Prefectura judeţului ...........................


Domnului prefect ...............................

Vă comunicăm că în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu


modificările ulterioare, se vor face delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale comunei/oraşului ..........
din judeţul nostru.
Întrucât hotarul dintre comunele/oraşele ........................... formează limită administrativă de judeţ, vă rugăm
să numiţi delegaţii dumneavoastră, membri ai comisiei, cunoscători ai acestui hotar, care împreună cu delegatul
Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie ..................... să procedeze la recunoaşterea, stabilirea
şi materializarea liniei de hotar.
Reprezentanţii dumneavoastră vor fi împuterniciţi cu delegaţie scrisă purtând sigiliul prefecturii, pentru
validarea liniei de hotar, şi vor fi prezenţi la data de ............, ora ...., la ........................................... .
Potrivit Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru,
Geodezie şi Cartografie, în cazul în care delegaţii dumneavoastră nu vor fi prezenţi la data şi locul menţionate,
se va proceda la delimitare în lipsa acestora, situaţie în care orice eventuale obiecţiuni ulterioare nu vor fi luate
în considerare.

Prefect, Director O.J.C.G.C.,


.................. ......................

ANEXA Nr. 13

OFICIUL NAŢIONAL DE CADASTRU, GEODEZIE ŞI CARTOGRAFIE


Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie .............

PROCES-VERBAL
de delimitare a unităţii administrativ-teritoriale
(comuna/oraşul) ...........................
Judeţul ................................................
încheiat la data ..........................................

In conformitate cu prevederile Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare


nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare, si ale Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general, subsemnatii am procedat la recunoasterea si
stabilirea liniei de hotar a unitatii administrativ-teritoriale (comuna/orasul)
................., judetul ....................., pe tronsonul de hotar comun cu
comuna/orasul ........................, judetul ............., dupa cum urmeaza:
Linia de hotar incepe din punctul de .............. hotare marcat pe schita
anexata cu nr. ........., situat la intersectia hotarelor urmatoarelor unitati
administrativ-teritoriale: .....................................................
................................................................................
trece prin punctele ............................................................
(Se completeaza dupa materializarea punctelor cu numarul
fiecarui punct de hotar si se face o descriere a traseului
liniei de hotar.)
................................................................................
.............................................................................. .
Punctele de hotar, felul materializarii, principalele categorii de folosinta,
directia, forma si traseul liniei de hotar sunt prezentate in schita anexata
semnata de noi, care face parte din prezentul proces-verbal.
Linia de hotar se termina in punctul de ....................... hotare,
marcat pe schita cu nr. ........, situat la intersectia hotarelor urmatoarelor
unitati administrativ-teritoriale: ......................................... .
Schita hotarului face parte integranta din documentatie si insoteste
prezentul proces-verbal.
Prezentul proces-verbal a fost incheiat in 3 exemplare, dintre care unul a
fost predat consiliului local al comunei/orasului ........................, unul
consiliului local al comunei/orasului ............ si unul O.J.C.G.C. ........ .

Reprezentant O.J.C.G.C., Membrii comisiei de delimitare:


...............................
...............................
...............................
...............................
...............................

NOTĂ:
Modelul procesului-verbal se utilizează şi pentru limita unui intravilan, adaptat corespunzător.

ANEXA Nr. 14

OFICIUL NAŢIONAL DE CADASTRU, GEODEZIE ŞI CARTOGRAFIE


Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie ............

PROCES-VERBAL
de predare-primire a punctelor geodezice/de hotar
încheiat la data .................................

Subsemnatul .................................................................
(se completeaza cu numele si prenumele, adresa proprietarului
corpului de proprietate pe care se afla punctul.)
din partea O.J.C.G.C. ...................., impreuna cu .......................,
in baza prevederilor art. 12 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare
nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare, am procedat la predarea, respectiv
primirea urmatoarelor puncte geodezice:
Punctul ....................., situat la ....................................
(nr., denumire cod) (data de reperare a punctului)
...............................................................................,
materializat cu ............... si semnalizat cu ............................. .
Proprietarul va lua masuri de protejare si pastrare in bune conditii a
punctului.
In cazul in care pe locul de amplasare a punctului geodezic se intentioneaza
executarea unor lucrari care pot duce la distrugerea acestuia, proprietarul va
anunta in scris O.J.C.G.C. cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea
lucrarilor.
Degradarea sau distrugerea punctului geodezic constituie infractiune si se
pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
Prezentul proces-verbal s-a intocmit in 2 exemplare, unul pentru O.J.C.G.C.
................. si unul pentru Consiliul Local al ............................

Proprietar, Delegatul O.J.C.G.C.,


................... .........................

Primar, Executantul lucrarii,


................... .........................

ANEXA Nr. 15

INVENTAR DE COORDONATE - FIŞIER ASCII

Judetul .................................................
Denumirea unitatii administrativ-teritoriale ............
Cod SIRUTA ..............................................
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St
Cod punct X Y St

ANEXA Nr. 16

EXEMPLU

DE PLAN CADASTRAL INDEX

Legătura dintre baza de date grafice BDG şi baza de date textuale BDT se realizează prin intermediul
identificatorilor cadastrali unici pe o unitate administrativ-teritorială (numerotaţi de la 1 la n).