Sei sulla pagina 1di 3

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului
geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice,
agricole si de alta natura.In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in
urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii – padurile, solurile, apele, stepele, luncile – au inceput sa-si
piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au
devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat.Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia
masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant.
Astfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat.Fondul
ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale:
a) rezervatii stiintifice - 5
b) parcuri nationale - in curs de organizare
c) monumente ale naturii - 1035
d) rezervatii naturale - 63
e) rezervatii peisagistice – 41
f) rezervatii de resurse - 13
g) arii cu management multifunctional–32
h) rezervatii ale biosferei – in curs de organizare
i) gradini botanice - 1
j) gradini dendrologice – 2
k) monumente de arhitectura peisajera – 20
l) gradini zoologice - 1
Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile
stiintifice. cestea sunt: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a
Uniunii Internationale de Conservare a Naturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a
proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii
de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in
mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.
Rezervatii stiintifice
Rezervatia stiintifica „CODRU” este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in partea centrala a
codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de 5177 ha. Rezervatia a fost fondata in 1971. Din cele 5177 ha,
teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%. Predomina arboretele de gorun – cca 1800 ha, arborete de
frasin - aproximativ 1800 ha, arboretele de carpen – 460 ha, de stejar - cca 400 ha . Se intalnesc pe alocuri si terenuri
acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie
cca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de specii de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii
rare . Din plantele vasculare peste 50 de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al genofondului padurilor central-
europene.Lumea animala este de asemenea diversa si bogata. Se intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil,
cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Este
de asemenea larg reprezentata clasa insectelor.Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor fiecarei specii de plante
si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.
Rezervatia stiintifica „IAGORLIC”
Rezervatia stiintifica „IAGORLIC” a fost fondata in anul 1988 si are o suprafata de 836 ha. Este amplasata pe malul stang al
raului Nistru la varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea satului Goian. Teritoriul rezervatiei consta din doua
componente naturale principale – un sector de stepa de peste 300 ha si un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de
aproximativ 250 ha . Se mai intalnesc sectoare neinsemnate de padure, de lunca, versanti abrupti etc.Rezervatia a fost creata
in vederea conservarii speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor acvatice. Se intalnesc peste 600 de
specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti, arbusti. Dintre speciile de arbori predomina speciile de stejar, carpen, tei, din
arbusti - macesul, porumbarul, scumpia si altele.
Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care se intalnesc specii de tistari si alte rozatoare, din
clasa reptilelor si amfibienilor se intalnesc diferite specii de serpi, soparle, broaste. Este reprezentata clasa insectelor si,
partial, cea a ornitofaunei (pasarilor). In sectorul impadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara, mistretul,
veverita.
Golful Goian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si reproducerea complexului ihtiologic.
Rezervatia stiintifica ”PRUTUL DE JOS ”
Rezervatia stiintifica „PRUTUL DE JOS ” este amplasata in cursul inferior al raului Prut si are o suprafata de 1691 ha. Ea
cuprinde un important si valoros sector de lunca , in componenta caruia intra lacul Beleu si o retea de balti care in ansamblu
formeaza un ecosistem unical de importanta nu numai nationala, dar si internationala.Vegetatia este reprezentata de o
varietate mare de specii si comunitati de plante vasculare. Sunt raspandite rachitisurile, sangerul, catina rosie, hameiul si
altele. Frecvent se intalneste trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile. Este prezent plopul alb si cel negru. In total se
intalnesc cca 270 specii de plante vasculare.
Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor
sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. Unele specii de pasari cum ar fi
lebada, gasca sura, starcul sur si cel rosietic, pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat.De rand cu importanta
factorului ornitologic, la fel de important este si cel ihtiologic. Au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu
serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile
migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Unele specii de pesti au
devenit rare: platica de Dunare, bibanul - soare si tiganusul. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele specii: vidra, pisica
salbatica, nurca europeana, ondatra, dihorele negru, mistretul si caprioarele.Ecosistemul acvatic al rezervatiei este apreciat
unanim ca una din cele mai importante zone umede din Republica Moldova, care de rand cu statutul de rezervatie stiintifica
are si statut de zona umeda de insemnatate internationala.
Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI”
Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI” este amplasata in partea de nord a Inaltimii Codrilor si reprezinta un ecosistem
silvic reprezentativ care incheie zona de paduri codrene la latitudinile nordice ale acestora. Rezervatia a fost fondata in anul
1992 si are o suprafata de 5642 ha. Teritoriul rezervatiei prezinta interes din punct de vedere geomorfologic, botanic, al
diversitatii de habitate naturale si, nu in ultimul rand, din punct de vedere faunistic.Din cele 5642 ha, terenul impadurit
constituie cca 4640 ha. Mai raspandite sunt sectoarele de gorunete – cca 31 % din teritoriu, frasinisurile alcatuiesc cca 21 %,
carpenetele – cca 19 %.
Fagetele, care sunt cel mai mult raspandite aici, comparativ cu restul teritoriului republicii, alcatuiesc cca 260 ha sau 5 % din
teritoriul rezervatiei. Sectoarele cu stejar ocupa cca 230 ha sau aproximativ 4 % din teritoriu. De pe teritoriul rezervatiei
izvoraste r. Bic, in bazinul caruia se afla si orasul Chisinau.Pe teritoriul rezervatiei se intalnesc cca 900 specii de plante, dintre
care plantele vasculare alcatuiesc cca 640 specii, lichenii – cca 50 specii si alte specii. Din numarul total de specii floristice 77
au devenit rare, alcatuind aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontana a Republicii Moldova. Preponderent in aceasta
rezervatie cresc astfel de specii ca malinul, perisorul, pana-zburatorului, ferigile si altele.S-a constatat ca componenta
floristica din cadrul teritoriului acestei rezervatii este unicala.Rezervatia este interesanta si atractiva si din punct de vedere al
complexului faunistic.Aici vietuiesc multe animale mamifere, cum ar fi cerbul european, cerbul patat, cerbul lopatar, sunt
raspanditi mistretii, jderul de padure, bursucul, hermelina, veverita, pisica salbatica, lilieci si altele. In lunca r. Bic este bine
reprezentat complexul de entomofauna.Si in randul speciilor faunistice sunt multe specii care au devenit rare, cum ar fi jderul
de padure, hermelina, pisica salbatica; din pasari – cucuveaua sau buha mare.
Rezervatia reprezinta in fond un depozit natural al unui numar substantial de specii de plante si animale care au un regim
strict de protectie.
Rezervatia stiintifica „PADUREA DOMNEASCA”
Rezervatia stiintifica „Padurea Domneasca ” este amplasata in cursul de mijloc al r. Prut si ocupa lunca r. Prut pe tot
intinsul ei din cadrul sectorului Glodeni si, partial, din sectorul Falesti, judetul Balti, avand o suprafata de 6032 ha. In
majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure de lunca sau, altfel spus, padure zavoi, care s-a pastrat cel mai bine
dintre toate padurile de lunca de pe teritoriul republicii.Din cele 6032 ha suprafata acoperita cu paduri constituie circa 3050
ha sau 52% din teritoriu. Predomina arboretele de stejar – cca 18 %, de plop alb - 18%, salcie – 7 %, plop negru – 0,5 %, se
intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita de vie salbatica,
liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii,
toporasii, floarea vantului.In cadrul rezervatiei s-a pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa, inclusiv a
celor migratoare.Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat. Mamiferele sunt reprezentate prin astfel de specii ca cerbul
nobil, caprioara, mistretul, bursucul, nevastuica, pisica salbatica, jderul de padure, hermelina, vidra si alte specii.Ornitofauna
este reprezentata prin specii de balta cum ar fi viesparul, acvila pitica, acvila tipatoare, egreta mare alba. Dintre speciile
migratoare se intalnesc soimul dunarean, codalbul, acvila imperiala, vulturul pescar, cocostarcul negru, lebada
cucuiata.Speciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca testoasa de balta, broasca gheboasa, broasca de camp si altele.
Este bogata, de asemenea, si entomofauna.Variatia speciilor floristice si a celor faunistice in acest spatiu natural de lunca,
confirma importanta lui ca depozit natural al genofondului floristic si faunistic, pentru investigatii stiintifice, popularizarea
cunostintelor si educatia ecologica.
Rezervaţiile peisajistice (landşafturile naturale)
Rezervaţiile peisajistic- reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică, ecologică, recreativă, estetică,
instructivă, şi educaţională.
Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei activităţi economice reglementate,
au o deosibită şi pot servi drept laboratoare în natură drept pentru savanţi. În prezent în Republica Moldova sunt luate sub
protecţie 41 de peisaje cu o suprafaţă de 34200 ha.
,, La castel ”
Această rezervaţie peisajistică ocupă sectorul văii rîului Racovăţ pe o lungime de 5 km între satele Horodineşti şi Brînzeni.
Este un peisaj natural tipic de toltre. Stîncele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca peşterile şi pîlniile crastice.
Sub acţiunea agregării, eroziunii, a proceselor eoliene si a celor carstice, pe alocuri în sînci au luat naştere forme mitice de
relief care amintesc diferite figuri, animale, castele oameni. Din stînci izvorăsc multe izvoare cu apă rece potabilă. Acolo unde
rîul Racovăţ întretaie şirul de toltre, el formează difileuri impresionante iar cursul lui rapid zgomotos crează impresia unui
peisaj montan. Malurile stîncoase ale văii Racovăţ sunt acoperite pe alocuri de crînguri, grupr de arbori, stejar comun, cireş
sălbatic, păr pădureţ; din arbuşti aici cresc verigarul, porumbarul, păducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-
pufoasă, strigoae, crînceş, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, straşnicul.
,, Suta de movile ”
Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al rîului Prut, lîngă satele Avrameni şi Cubani.
Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în lucrarea Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir.
Cercetările savanţilor au arătat că aceste movile s-au format în urma unor mari alunecări de teren. Peisajul Suta de movile se
întinde pe o lungime de 7,5 km şi are o laţime de 2 km. Aici se întîlnesc multe izvoare care formează – În depresiunile dintre
movile – băltoace, bălţi, mlaştini, în carese deyvoltă o faună deosebită unde se întîlnesc: rogozul, coada calului, pipirigul,
rodul pământului, limba şarpelui. Din arbori – plopul alb, plopul tremurător. Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc
stjarul comun, arţarul, teiul, frasinul, cireşul sălbatic, din arbuşti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane,
hameiul.
,, Saharna ”
În cursul de mijloc al bazinului rîului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna, situat lîngă satul cu acelaşi
nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stîncoase străbătute de defileurile fermecătoare ale
rîuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi pitoresc este defileul Saharna, a cărui adîncime este de 175 m şi care îţi face
impresia unei prăpastii fioroase. În albia rîuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul lui zgomotos.
Una dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de 6 m care a săpat în pitră o adîncitură de circa 10 m. Versanţii
verticali a defileului, sub acţiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii, vîntului, sunt marcţi de numeroase nişe şi
peşteri care au servit pentru omul primitiv drept primele adăposturi naturale. În prezent aici locuiesc, păsări răpitoare, jderul
de piatră, vulpi, bursuci, care ziua şed în ascunzişuri, iar noaptea ies la vînat. În multe locuri versanţii stîncoşi sunt acoperiţi de
păduri: stejari seculari, arţar tătăresc, gorun, vişin turcesc, din arbuşti se întîlnesc scumpia, păducelul, alunul, cornul. În aceste
păduri vieţuesc căproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.
Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antică şi medievală. În stîncile
landşaftului se observă si astăzi ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII.
,, Trebujeni ”
Trebujeni este situată în vale rîului Răut. Ra include sectorul văii Răutului în formă de canion al afluenţilor lui – Ivancea din
dreapta şi Drăghiceni din stinga. Văile acestor rîuri se dezvoltă în calcare sarmaţiene cu versanţi abrupţi, stîncoşi, împiestriţaţi
de numeroase peşteri, pâlnii carstice, iar în albiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. Pe versanţii stîncoşi ai Răutului s-
au păstrat unele mănăstiri medievale săpate în pitară. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun, vişin turcesc, păr de pădure,
carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Din arbuşti aici cresc cornul, dîrmozul, sîngerul, scumpia. Pe stînci se încălzesc la sore
şarpele lui Eculap, şarpele cu abdomenul galben, şarpele coronele, şopîrlr. Aici se află unul dintre cele mai preţiose
monumente arhiologico-istrice: ruinele oraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi.
,, Ţigăneşti ”
Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hîrtop care se deschide în vale rîului
Ichel în formă de amfiteatru. În partea inferioară a caestui hîrtop este o mănastire. Pe versanţi se întîlnesc multe izvoare ce
formează un pîrîiaş. Versanţii hîrtopului sunt acoperiţi de păduri de gorun, stejar comun (unii arbori au vîrsta de 200-300 ani
şi au o grosime în diametru de 1 m ), carpen, arţar, maceşul, cornul.
,, Ţipova ”
Ţipova este situată în cursul de mijloc al rîului Nistru între satele Ţipova şi Horodişte. El includ terasele Nistrului şi valea
rîuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adîncimea de 150-200 m. În albia rîuleţului s-au format multe cascade. Pe
versanţii canionului se găsesc forme de relief eulian, forme carstice: peşteri, pîlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi
getice, iar în apropiere de satul Ţipova – s-a păstrat o mănăstire. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi de
bărboasă, mai creşte cimbrul, jugărelul, lapele cîinelui. S-au păstrat trei masive de pădure arţar tătăresc, arţar, jugastru, din
arbuşti se întîlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.
In republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisajistice naturale. Acesta va contribui la
restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei mediului înconjurător.

Potrebbero piacerti anche