1 Structura Sistemelor de Combatere A Caderilor de Grindina

UNIVERSITATEA
DIN CRAIOVA
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE INGINERIE IN ELECTROMECANICĂ
MEDIU ŞI INFORMATICĂ INDUSTRIALĂ
Studiu individual in cadrul disciplinei
STRUCTURA SISTEMELOR DE
COMBATERE A CĂDERILOR DE
GRINDINĂ
Coordonator ştiinţific:
Prof. dr. ing. Gheorghe MANOLEA Doctorand:
Ing. Constantin ŞULEA
CRAIOVA
Structura sistemelor de combatere a căderilor de grindina pag.2
- Mai 2010 -
CUPRINS
pag.
1. Introducere 3
2. Metode folosite pentru însămânţarea norilor 6
2.1 Folosirea rachetelor pentru însămânţarea norilor 6
2.2 Utilizarea artileriei pentru însămânţarea norilor 6
2.3 Folosirea avioanelor pentru însămânţarea cu fumigene cu iodura de argint 6
2.4 Tun cu şocuri de unde 6
2.5 Generatoare de iodura de argint de la sol 8
2.6 Plasele antigrindină 9
2.7 Comparaţie intre metoda racheta si alte metode antigrindină 10
2.8 Strategii antigrindină utilizate pe plan internaţional` 11
2.8.1 Programe de cercetare internaţionale 11
2.8.2 Tehnologia de rachete ruseasca pentru protecţia antigrindină 12
2.8.3 Soluţia antigrindină din Bulgaria 14
2.8.4 Sistemul antigrindină din Iugoslavia 17
2.8.5 Sistemul antigrindină din China 17
2.8.6 Sistemul antigrindină din Serbia 18
2.8.7 Soluţii utilizate în Republica Moldova 18
2.9 Strategii antigrindină naţionale 20
3. Structura instalaţiilor pentru combaterea căderilor de grindina 21
3.1 Staţiile meteorologice 21
3.2 Punctul central 24
3.2.1 Radar 25
3.2.2 Principii de funcţionare 25
3.3 Punctul local 26
3.3.1 Amenajare – construcţii 27
3.3.2 Partea mecanica 28
3.3.3 Partea electrica 28
3.3.4 Comunicaţii 30
4. Propuneri privind sistemul informatic 33
5. Exemplu de sistem informatic de analiza a evoluţiei norilor 36
Concluzii 38
Bibliografie 39
1. Introducere
Justificarea temei
Prezentul raport face parte din activitatea de pregătire a tezei de doctorat cu titlul „Cercetări
privind realizarea unui sistem informatic integrat pentru monitorizarea punctelor de lansare a
unităţilor de combatere a căderilor de grindină”. Pana in prezent s-a susţinut din planul individual
de pregătire, examenul de la disciplina: „Bazele cercetării ştiinţifice”. In planul individual mai sunt
prevăzute următoare activităţii:
Structuri sofware pentru aplicaţii de timp real
Sisteme informatice geografice
Arhitectura şi funcţiile sistemului informatic integrat
Subiectul cercetării continua preocupările colectivului de cercetare privind sistemele
antigrindină.
Actualitatea temei
În ţara noastră sunt distruse anual, de căderile de grindină, importante suprafeţe de culturi
agricole şi se produc pagube asupra obiectivelor economice şi bunurilor populaţiei. Circa 60% din
furtunile ce apar în perioada martie-septembrie a anului sunt însoţite de căderi de grindină, iar 40%
dintre aceste căderi determină pierderi însemnate ale recoltelor, ajungând până la distrugerea totală
a acestora. Din statistica ultimilor ani privitoare la căderile de grindină se constată că 90% dintre
acestea se produc de regulă între orele 14-19. Suprafeţele afectate în timpul căderilor de grindină
au, de regulă lăţimi de 3-4 km şi lungimi de 14-24 km, putând ajunge uneori până la 100 km.
Astfel, pagubele înregistrate în agricultură în 1996 datorită căderilor de grindină au fost de
3640 miliarde lei. Pierderile cele mai mari sunt produse culturilor agricole, viilor şi plantaţiilor de
pomi fructiferi, iar recoltele sunt afectate 2-3 ani.
Scopul tezei
Teza are ca scop conceperea si realizarea unui sistem informatic care sa permită
monitorizarea unităţilor de lansare a rachetelor antigrindină.
Obiective:
1. Stabilirea structurii unui sistem informatic specific sistemului naţional antigrindină care sa
tina seama de complexitatea fenomenelor si care sa răspundă eficient si in timp util
sarcinilor de protecţie antigrindină
2. Conceperea si realizarea modelului funcţional al sistemului informatic integrat
3. Implementarea sistemului şi testare in condiţii reale.
4. Optimizarea funcţională a modulelor software
Încadrarea in preocupările internaţionale
Schimbările climatice din ultimele decenii au dus la intensificări ale proceselor de cădere a
grindinii, şi la alternări cu perioade lungi de secetă. În acest context, mai multe ţări din lume
practică soluţii simple sau au dezvoltat Sisteme antigrindină complexe care să crească eficienţa
măsurilor de combatere a căderilor de grindină. Sistemele antigrindină se utilizează în 29 de ţări şi
sunt în derulare peste 40 de proiecte, în care sunt implicate 87,4 milioane ha. Astfel, numai Statele
Unite au dezvoltat în ultimii ani, peste 74 de astfel de programe în valoare de aproximativ 22
miliarde USD.
Cercetările care se desfăşoară pe plan mondial în prezent au drept obiective:
- îmbunătăţirea tehnologiilor de acţiune prin studierea fenomenelor micro şi macrofizice
legate de procesele de formare şi evoluţie a sistemelor noroase şi de condensare;
- reducerea timpilor de reacţie prin automatizarea sistemelor de intervenţie (detectare,
determinare a parametrilor de însămânţare, lansare şi monitorizarea eficienţei fizice);
- îmbunătăţirea criteriilor de monitorizare a eficienţei fizice şi economice a acţiunilor,
creşterea eficienţei elementelor de dispersie a agenţilor activi (prin scurtarea timpului de
nucleaţie şi creşterea activităţii acestora);
- identificarea unor noi domenii de aplicabilitate ale sistemelor, având în vedere progresele
realizate în influenţarea fenomenelor meteorologice.
Încadrarea in preocupările naţionale
În anul 1999 s-a înfiinţat în ţara noastră [26] un sistem naţional antigrindină , iar de curând
a fost creată o Autoritate naţională [27] pentru combaterea căderilor de grindină şi stimularea
precipitaţiilor. În perioada evocată s-au derulat mai multe activităţi de cercetare susţinute de forurile
guvernamentale [25] sau de agenţi economici, iar în prezent există preocupări de extindere a
acestor activităţi prin cercetări doctorale, prin cercetări în parteneriate internaţionale,
transfrontaliere sau regionale. Se poate afirma că gestionarea căderilor de grindină şi stimularea
precipitaţiilor a devenit, în ţara noastră, o preocupare actuală.
Cum se formează grindina ? [9]

Grindina este o precipitaţie de particule de grindina.
O particula de grindina este cuprinsa între 5 si 50mm, unii pot
atinge 15cm. In figura 1.1 sunt prezentate particule de grindina
cu 2 tipuri diferite de creştere.
Principala condiţie a apariţiei grindinii este prezenta în
cantitate mare de apa lichida în "supercooling" care sa găseşte Fig. 1.1. Mostre de grindina
în sânul unor mişcări verticale ascendente puternice, pe care le întâlnim într-un cumulonimbus.
Grindina este transportata de curenţii ascendenţi prezenţi într-un cumulonimbus (fig. 1.2) si, în
momentul în care trece printr-o zona bogata în stropişori, grindina va căpăta, în momentul în care le
capturează, un strat translucid, în timp ce în regiunile de furtuna, unde se găsesc mai degrabă vapori
de apa, se va forma un strat de gheata alb opac.
Fig. 1.2 Cumulonimbus Furtuna cu grindina Cumulonimbus
Pagubele cauzate de grindină

Grindină este un fenomen devastator pentru recolte si bunuri (maşini, locuinţe). Când este mare,
grindină poate fi periculoasa de asemenea si pentru oameni si animale (fig. 1.3).
Fig. 1.3 Efectele căderilor de grindina
Formarea grindinii puternice are loc în urma

îngheţării unui număr mare de picături de apă (fig. 1.4).
Metoda principală anti-grindină, folosită şi astăzi, este
bazată pe formarea artificială a embrionilor de grindină
capabili să concureze în procesul creşterii cu embrionii ce
se formează natural, astfel încât cei din urmă sunt lipsiţi
de posibilitatea de a creşte şi la cădere se topesc. Pentru
acest lucru se aplică introducerea unui reagent în nori, de
obicei fiind folosită iodura de argint cu valori cuprinse
intre 2-10 % (AgI), care nu este dăunătoare mediului
înconjurător. Transportarea acestui reagent se efectuează
cu ajutorul rachetelor anti-grindină de diverse tipuri:
“Alazani” şi “Cristal”. Reagentul poate provoca
intensificarea de 2-8 ori a ploii aduse de nori purtători de
ploaie cu intensitate minimă, iar norii puternici sunt
diminuaţi de 1,5 ori.
Principalele state care prin amploarea proiectelor şi
rezultatelor tehnico-ştiinţifice experimental/ operaţionale
deţin întâietate în domeniul modificării vremii sunt SUA,
Rusia, China, Serbia, Israel, Canada, Franţa, Italia,
Argentina. În China există cea mai vastă suprafaţă
protejată de grindină: trei milioane de kilometri pătraţi. Fig. 1.4 Explicativa formare grindina
In Serbia, la nivelul lui anului 2002, erau operaţionale 10 radare meteorologice MITSHUBISHI RC
34-A si 3 GEMATRONIC pentru sistemul de combatere a căderilor de grindina.
2. Metode folosite pentru combaterea căderilor de grindină
Principalele metode folosite pentru combatere a căderilor de grindina sunt:
2.1 Folosirea rachetelor pentru însămânţarea norilor

Utilizarea rachetelor pentru însămânţarea norilor a devenit una din metodele cele mai
utilizate. Modul de lansare al rachetelor se poate face cu ajutorul unor dispozitive speciale fixe sau
mobile aşa cum este prezentat in figura 2.1.
Fig. 2.1 Modalităţi de lansare a rachetelor
2.2 Utilizarea artileriei pentru însămânţarea norilor

Folosirea artileriei pentru însămânţarea norilor a devenit o practica uzuala in India,fig.2.2.
Fig. 2.2 Folosirea artileriei pentru însămânţarea norilor
2.3 Folosirea avioanelor pentru însămânţarea cu fumigene cu iodura de argint

Multe tari, SUA, China, folosesc avioanele purtătoare de fumigene cu iodura de argint
pentru a reduce efectele provocate de căderile de grindina.
Fig. 2.3 Folosirea artileriei pentru însămânţarea norilor
2.4 Tun cu şocuri de unde [4], [24]

Explozii, repetate la fiecare 7 secunde, sunt produse de
aprinderea acetilenei in stare gazoasa amestecata cu aer. Fiecare
explozie generează o unda soc, care se propagă în atmosfera
furnizând o raza de acoperire de 500 de metri. Undele soc modifica
grindina prin schimbarea structurii externe cat timp acesta este într-
o stare lichidă răcita la maxim, prin urmare, este produsa inhibarea
necleelor de a se amesteca si astfel împiedicarea creşterii in mărime
a pietrelor de grindina. Undele soc de asemenea afectează structura
interna de formare a pietrelor de grindina in cavitatea coloanei Fig. 2.4 1901 Conferinţa
grindinii in Lyon, Franţa
interne de apa si prin urmare, întârzierea formaţiunilor de gheata externe si înmuierea pietrelor de
grindina in lapoviţa sau ninsoare fig. 2.5.
Este, prin urmare, extrem de important de a iniţia dispozitivele de foc antigrindină INAINTE
de sosirea unei ploi suspecte de grindina. O acţiune anticipata cu 30 de minute este necesara pentru
a atinge protecţia optima. Orice întârziere a pornirii tunurilor va afecta eficienta protecţiei împotriva
grindinii. Folosirea radarelor meteo specializare pentru detecţia ploilor cu grindina este foarte
recomandata pentru a evita eroarea umana. Se direcţionează sunetul unei explozii de acetilena, mai
mare de 120 dB, in sus prin gura mare a conului aşezata vertical in sus.
Iniţial, aceste tunuri au fost dezvoltate în 1896 de Albert Stiger, un cultivator de vin austriac.
Când în valea Stiger nici o grindina nu a mai căzut timp de doi ani, utilizarea acestor tunuri a
devenit o imensa nebunie în Austria şi în nordul Italiei. O industrie a tunurilor a fost dezvoltata si
peste 10.000 de tunuri au fost folosite in regiune in jurul lui 1900. La conferinţa grindinii la Lyon in
1900, o mulţime de modele de tunuri au fost oferite spre vânzare fig. 2.4.
Cu toate acestea, atunci când în mod regulat locaţii cu o mulţime de tunuri au fost grav
afectate de grindină, a scăzut încrederea publicului şi
autorităţilor au organizat un experiment sistematic de mai
mulţi ani în unele regiuni austriece şi italiene. Până în
momentul în care acest experiment a fost încheiat în 1906,
majoritatea fermierilor au vândut deja tunurile lor inutile ca
fier vechi (PERNTER, 1907; ODDIE, 1965; CHANGNON
si IVENS, 1981).
Cu toate acestea, oameni care nu cunosc istoria sunt
condamnaţi sa repete. În 1972, compania franceză
Corballan a început din nou fabricarea tunului grindina
Stiger şi, treptat, a devenit popular din nou. In prezent
aceste tunuri sunt produse în Spania, Canada şi Belgia. În
Italia, Franţa, Austria, Olanda, Statele Unite ale Americii,
Australia, Noua Zeelandă şi Tibet aceste tunuri au fost
vândute fără scrupule la un public dispus de fermieri, care
au suferit prejudicii datorita grindinii şi care au dorit să ia
măsuri împotriva ei.
În rezumat, se poate concluziona din toate datele Fig. 2.5. Principiu de funcţionare al tunului cu şocuri
din acest domeniu (Castelfranco Veneto, Windisch
-Feistritz, Ferrara, Val di Non şi Emmental), că utilizarea unui tun antigrindină nu are nici un efect
semnificativ asupra căderilor de grindina. Instrucţiunile tunurilor sugerează diferite teorii fanteziste,
de exemplu, că undele de şoc sunt reflectate de nori şi, la ridicarea valurilor de unde se ionizează
aerul, astfel schimbându-se comportamentului fizic al norului într-o manieră importanta
nespecificată.
Hotărârea oficiala a Organizaţiei Meteorologice Mondiale in privinţa acestor idei fanteziste
nefondate este clara: "În ultimii ani, activităţile anti-grindina cu tunuri de a produce zgomote
puternice au reapărut. Nu există nici o bază ştiinţifică, nici o ipoteză credibilă pentru a sprijinirea
unor astfel de activităţi. "(OMM, 2001).
Descrierea tunului
Înălţime: 6 metri
Nivelul de intensitate al sunetului la explozie, la
următoarele distanţe de dispozitiv:
20 m = 98 dB; 100 m = 89 dB;
300 m = 60 dB
Energie: acetilena si baterie electrica încărcata
solar, cu o baterie de back-up pentru reîncărcarea
sistemului
Cost operare: mai puţin de 0,9 EUR/hectar/ora

Control de la distanta: radio sau GSM (voce sau SMS) Fig. 2.6 Componentele sistemului
Pornire: manual sau auto –SMS --(cu radar) cu şocuri de unde
Diferite tipuri de instalare
Fig. 2.7.
Exemple de tunuri
2.5 Generatoare de iodura de argint de la sol [1],[8]

Generatoare de particule glicogene vaporizează un complex de molecule de iodură de argint,
compusul chimic anorganic are o structură cristalină (simetrie, distanta dintre atomi), similară cu
cea de gheaţă. Compusul este foarte puţin solubil în apă şi poate fi uşor de fabricat sub forma de
aerosoli de iodura de sodiu într-o flacără de acetonă. Condiţii optime pentru producerea de particule
sunt obţinute printr-o flacără a cărei temperatura nu depăşeşte 800 ° C pentru a evita disocierea
iodurii de argint. Modul vortex de ardere îndeplineşte aceste condiţii, într-o flacără stabilă departe
de pereţii arzătorului in care este produsa.
O rezervă de aer comprimat şi un regulator menţine soluţia acetonica de iodură de argint
într-un rezervor din oţel inoxidabil. Această soluţie este pulverizat printr-o duză în partea de jos a
arzătorului cilindric cu prize de aer cilindrice tangenţiale, şi apoi aprinderea se face cu un chibrit.
Fig. 2.8. Generatoare de particule de

iodura de argint si amplasarea lor in
Franţa
Soluţia utilizata este dozarea a 8 g de iodura de argint pe litru. Cu un debit de 1,1 litru pe
ora, producţia de nuclee active la -15°C este de 2 x 1011 particule pe secunda. Autonomia de
funcţionare a generatorului este de aproximativ 30 de ore.
Structura sistemelor de combatere a căderilor de grindina
pag.10
In Franţa este pusa la punct o reţea de combatere a căderilor de grindina bazata pe acest fel
de protecţie. Reţeaua este compusa din aproximativ 650 de generatoare manuale care sunt pregătite
sa fie pornite de voluntari (in principal fermieri si viticultori). Previziunea căderii de grindina este
făcuta de Meteo–France. Avertizarea este data cu 4 ore in avans de serviciile meteorologice si apoi
transmise la staţiile de emisie aflate in zonele interesate printr-un sistem telefonic computerizat.
2.6 Plase antigrindină [10]
Aplicând acest sistem, plasa este instalată pe o structură încordată, ancorată pe tot perimetrul
lotului de teren şi cu plase instalate sub formă de
boltă, având o înclinare de aproximativ 65%
pentru a putea asigura descărcarea la sol a
grindinii, în mod simultan, pentru a încărca
structura în mod constant şi mai ales pentru a nu o
supraîncărca. Acest tip de structură este, fără dubiu, cel mai sigur nu doar pentru că este cel mai
verificat în timp, dar şi pentru că suferă cele mai puţin daunele ce pot fi provocate de greutatea
grindinii.
Este de menţionat şi faptul că rezistenţa extraordinară a plasei poate
suporta greutăţi foarte mari, motiv pentru care în cazul unor grindini
puternice, plasa nu va ceda şi toată greutatea va apăsa pe structură. Plasa
urmează să aibă o suprafaţă cu 20% m² mai mare decât suprafaţa care
urmează să fie protejată.
Avantajele instalaţiei sub formă de boltă:
a) soliditatea structurii;
b) o mai mare înălţime utilă pentru plante;
c) un mai scurt timp dedicat întreţinerii tehnice anuale a
plasei (se pot închide două bucăţi de pânză simultan).
Elementele caracteristice ale instalaţiei
1. Ancorări longitudinale – 2. Ancorări perimetrale – 3.
Firul crestei acoperit cu plastic – 4. Plăcuţe de fixare a
plasei pentru efectuarea unirii a doua bucăţi de pânză –
5. Firul de căpriori acoperit cu plastic (doar pentru
utilajul sub formă de boltă) – 6. Plăcuţe sau ace pentru
fixarea plasei pe creastă (doar pentru utilajul plat) – 7.
Plăcuţe de fixare a plasei pentru unirea a două bucăţi de
pânză – 8. Funii transversale.
Structura
Structura de sprijin a unei instalaţii antigrindină pare
mult mai complexă în comparaţie cu ceea ce se revelă în
practică. Elementele fundamentale caracteristice a unei structuri
antigrindină sunt:
Ancorările: Fac parte din componentele fundamentale ale unei instalaţii
antigrindină şi sunt constituite dintr-un căprior fixat în pământ şi un căprior de legătură.
Ancoră fixată în pământ: În instalaţiile antigrindină ancorarea este extrem de solicitată, motiv
pentru care trebuie să fie realizată în mod perfect, îngropând căpriorul zincat, având o placă din
cement şi adăugând o cantitate necesară de beton. Drept alternativă, puteţi utiliza ancore fixate cu
şuruburi de dimensiuni mari care oferă avantajul de rapiditate în fixarea structurii şi o posibilă
întindere încordare a plasei.
pag.11
Fig. 2.9.
Sistem de plase antigrindină
2.7 Comparaţie intre metoda racheta si alte metode antigrindină
Fig. 2.10. Explicativa a metodelor de însămânţare
În lume există 3 metode pentru însămânţarea norilor cu reactiv activ. In cazul unei analize
fiecare din ele au avantajele si dezavantajele lor in activitatea de combatere a căderilor de grindina.
A. Generatoare de însămânţare de la sol

Avantaje:
- costuri de întreţinere mici;
- nu necesita o înalta calificare a personalului;
- nu necesita o coordonare a traficului aerian.
Limitării:
- cantitate mare si neeficienta a agentului de însămânţare;
- însămânţare a nu este făcuta in locurile cele mai potrivite si la momentul potrivit si agentul
de însămânţare este adesea deactivat (umezit) înainte de a ajunge la înălţimea necesara.
B. Însămânţarea cu avionul
Avantaje:
- nu necesita restricţii ale controlului traficului aerian;
- are nevoie de personal puţin;
- poate face însămânţarea in zona corecta la momentul potrivit, cu excepţia norilor grei
Limitări:
- însămânţarea continua este imposibila; norii grei limitează precizia de însămânţare in spaţiu
si timp;
- are nevoie de personal cu calificare înalta.
C. Însămânţarea cu rachete
Avantaje:
- poate însămânţa cu precizie la înălţimi mari si la momentul potrivit;
- însămânţarea continua este posibila;
- puţin agent pierdut, deci eficienta mare.
pag.12
Limitări:
- necesita restricţii de control a traficului aerian.
- are nevoie de personal cu calificare înalta
2.8 Strategii antigrindină utilizate pe plan internaţional
Schimbările climatice din ultimele decenii au dus la intensificări ale proceselor de cădere a
grindinii, şi la alternări cu perioade lungi de secetă. În acest context, mai multe ţări din lume
practică soluţii simple sau au dezvoltat Sisteme antigrindină complexe care să crească eficienţa
măsurilor de combatere a căderilor de grindină. Sistemele antigrindină se utilizează în 29 de ţări şi
sunt în derulare mai multe proiecte.
Cercetările care se desfăşoară pe plan mondial în prezent au drept obiective:
- îmbunătăţirea tehnologiilor de acţiune prin studierea fenomenelor micro şi macrofizice
legate de procesele de formare şi evoluţie a sistemelor noroase şi de condensare;
- reducerea timpilor de reacţie prin automatizarea sistemelor de intervenţie (detectare,
determinare a parametrilor de însămânţare, lansare şi monitorizarea eficienţei fizice);
- îmbunătăţirea criteriilor de monitorizare a eficienţei fizice şi economice a acţiunilor,
creşterea eficienţei elementelor de dispersie a agenţilor activi (prin scurtarea timpului de nucleaţie şi
creşterea activităţii acestora);
- identificarea unor noi domenii de aplicabilitate ale sistemelor, având în vedere progresele
realizate în influenţarea fenomenelor meteorologice.
2.8.1 Programe de cercetare internaţionale
Se menţionează programele de cercetare cuprinse in „Register of National Weather

Modification Projects 2000” (TD nr.1094), format din 74 de proiecte in 23 de tari care acoperă
toate continentele (SUA, Rusia, China, Brazilia, Maroc, Grecia, Arabia Saudita, Nigeria, Israel,
etc.), Programul meteorologic pentru agricultura (AGMP) al Organizatiei Mondiale de
Meteorologie cu rol in susţinerea producţiei agricole si activităţilor conexe, in scopul dezvoltării
unor sisteme viabile, care sa duca la creşterea calităţii produselor agricole, reducerea pierderilor si
riscurilor, conservarea resurselor naturale si reducerea poluării cu agenţi chimici care contribuie la
degradarea mediului, proiectul TasHydro din Australia, in cadrul căruia se fac operaţiuni de
însămânţare a norilor pe o suprafaţa care acopera aprox. 1000 km 2 in Munţii Snovy, monitorizarea
efectelor si raportarea anuala a acestora. In Franţa se desfăşoară trei proiecte de modificare a
fenomenelor meteorologice extreme, operate de firme private, in cadrul cărora se urmăreşte
reducerea efectului căderilor de grindina pe suprafeţele cultivate. In primul se foloseşte NaCl
introdusa la baza norului cu generatoare pirotehnice aeropurtate, iar al doilea si al treilea
cercetează comportarea norilor la acţiunea AgI împrăştiata din rachete sol-aer , sau din generatoare
cu baza la sol.
Generatoare pirotehnice aeropurtate Rachete antigrindină sol-aer Generator cu baza la sol (arzător cu
propan)
pag.13
Fig. 2.11.
Unul din cei mai mari producători de rachete antigrindină este societatea DARG, din Rusia
care fabrică o rachetă cu caracteristici funcţionale deosebite şi probabilitate de utilizare sigură
mare, 0,999999, la un preţ competitiv. În figura 2.12 este prezentată racheta DARG, iar în tabelul
1 câteva caracteristici ale acesteia.
Fig. 2.12. Racheta antigrindină DARG (Rusia)
Tabelul 1. Caracteristicile rachetei antigrindină DARG
2.8.2 Tehnologia de rachete ruseasca pentru protecţia antigrindină [15]
Rusia susţine ca deţine cel mai performant sistem de

combatere a grindinii. Tehnologia se bazează pe detecţia radar si
identificarea tipului de nor si pe introducerea in interiorul norului a
substanţelor anticristalizante (ex: iodura de argint). Aceste rachete
sunt destul de sigure datorita sistemului de autodistrugere
performant. In acelaşi timp ele sunt construite din materiale
ecologice. După spusele fabricantului “CPA n.a. V.I. Chapaev”,
folosirea rachetelor Alazan 5 si Alazan 6 conduce la diminuarea
pierderilor datorate grindinii de 7 ori. Modul de ambalare al
rachetelor este individual, in cutii de lemn cu o greutate totala de 60
kg si o lungime de 1,5 m.
CARATERISTICI:
- Calibru ............................................................................ 82,5 mm;
- Lungime ....................................................................... 1.402 mm;
- Masa totala ........................................................................ 8,8 Kg ;
- Masa încărcătura utila .................................................... 0,66 Kg;
- Număr nuclee active formate ....................................... 3 x 1E+15
- Înălţime maxima a traiectoriei ............................................. 9.300
- Bătaie maxima .............................................................. 12.000m;
- Timp de lansare pana la momentul începerii formarii nucleelor
active ....................................cca. 13 s;
- Timp de autodistrugere .................................................... cca. 41 s
Fig. 2.13. Rachete ruseşti antigrindină
Dezavantaje
• Acest sistem este foarte costisitor si nu este 100% eficient in eliminarea grindinii.
• Rachetele pot exploda înainte de lansare, in timpul lansării si pot sa nu se autodistrugă înainte de a
cădea pe sol.
pag.14
• Rachetele trebuie fabricate, transportate, păzite, toate acestea cresc preţul si trebuie legate de radar
meteo de urmărire a componentelor.
• Posibile abuzuri ale teroriştilor si criminalilor.
Rampa de lansare ruseasca TKB-040
Caracteristici:
 Capacitate de încărcare 12 rachete
 Greutate 520 kg
 Unghi de orientare pe azimut 0-360˚
 Unghi de lansare 45-85˚
 Acumulator Ni-Cd 27V, 45Ah
Fig. 2.14. Rachete ruseşti antigrindină
Poziţionarea pe verticala se face prin învârtirea unei manivele plasate in stânga iar pe azimut
poziţionarea se face tot manual după o spaţiere de 3-5˚.
Acest model este in buna măsura proiectat in urma cu 60-70 de ani. Deşi si-a dovedit
fiabilitatea si eficacitatea pe câmpul de lupta, totuşi acest echipament nu mai poate face fata
cerinţelor unei armate moderne datorita lipsei automatizării, a modului de încărcare si poziţionare
manuala si a greutăţii in transport. Platforma de lansare prezentata este folosita in Rusia si România
pentru sistemul de combatere a grindinii.
Costurile protecţiei realizate a fost amortizat de la 5 la 15 ori depinzând de valoarea culturilor
protejate (bumbac, tutun, fructe, struguri, legume, grâu, floarea soarelui, etc.).
O aplicaţie a tehnologiei automate ruseşti a fost in una din cele mai periculoase regiuni ale
lumii – Provincia Mendoza, in perioada 1994-1998, care a asigurat reducerea pierderilor in 8-10
situaţii. Costurile au fost recuperate de 14 ori.
Din punct de vedere fizic tehnologia consta in accelerarea formarii precipitaţiei in regiunile
de creştere posibila a grindinii. Iniţierea prematura a precipitaţiilor norilor produce întreruperea
procesului de formare si creştere a pietrelor de grindina. In acest scop, tehnologie oferă radar pentru
detectarea automată şi recunoaştere grindina, riscuri de grindina si norii de grindină, volumele
viitoare de formare grindina şi injectarea de agenţi de cristalizare prin intermediul unor rachete anti-
grindină
Pentru combaterea grindinii Centrul de Control este echipat cu radar MRL-5, sistem de
control automat (ACS) "ANTIGRAD" si 20 - 40 puncte de lansare a rachetelor care sunt localizate
pe teritoriul protejat cu distante intre ele de 15-20 km. Punctele de rachete sunt echipate cu
lansatoare (TKB-040) si cu cantităţile necesare de rachete ("Alazan-5").
Un asemenea sistem permite protecţia a 300 - 500 mii de hectare.
Principalii paşii in organizarea sistemului de combatere a grindinii:
 Prioritar este proiectul de cercetare cu privire la teritoriile periculoase din punct de vedere a
căderilor de grindina, tipuri de traiectorii si tipuri de ploi cu grindina, durata sezonului cu
grindina, relieful regiunii, etc.;
 Dezvoltarea proiectului de infrastructura a sistemului de protecţie antigrindină (numărul
punctelor de lansare, amplasarea lor in teritoriul protejat, necesarul de personal si consumul
de rachete);
 Asamblare, orientare, ochire, gradare si calibrare radar si lansatoare rachete;
 Instalarea mijloacelor de automatizare;
 Organizarea comunicaţiei FM intre Centrul de Control si controlul regional al traficului
aerian;
 Formarea profesionala a personalului;
pag.15
 organizare a previziunilor de grindina de zi cu zi;
 monitorizarea zi-noapte de norilor de grindină;
 combaterea grindinii la orice moment din zi si din noapte pe toata perioada sezonului de
protecţie.
Principalele mijloace care sunt incluse in structura sistemului de protecţie.

 Frecventa duala radio meteorologica-locator MRL-5;
 Control complex automat ACS "ANTIGRAD";
 Complexe rachete de combatere grindina "Alazan" si "Alan".
Fig. 2.15. Principiul sistemului rusesc antigrindină
2.8.3 Soluţia antigrindină din Bulgaria [2], [3], [16]

Protecţia antigrindină din Bulgaria are o
istorie de 35 de ani. În 1968 au fost stabilite servicii
"Activitatea antigrindină", iar în anul 1969 prima
influenţa a fost realizat într-o regiune mică, cu o
suprafaţă de circa 1 milion de hectare în Bulgaria de
Sud.
Acum, sistemul antigrindină include 10 unităţi
antigrindină de testare fig. 2.18, în Nord-Vest şi
Sudul Bulgaria şi este gestionat de către Agenţia
"Activitate antigrindină" (EAAA) a Ministerul
Agriculturii şi Pădurilor (MAP). Teritoriul aflat sub Fig. 2.16. Reţea radare in Bulgaria
protecţia cuprinde 15 600 000 hectare, din care 11 400 000 de hectare sunt terenuri cultivate.
Conform datelor din MAP aceasta reprezintă aproximativ 25% din terenurile cultivate din Bulgaria.
Rachetele “LOZA” produse in Bulgaria sunt rodul
unei experienţe de peste 40 de ani in domeniul
combaterii grindinii si a provocării căderilor de
precipitaţii.
Sistemul e compus din rachete de lansare de
calibrul 55 mm si dintr-un lansator de rachete.
masa rachetei – 2,8 kg
exploziv de autodistrugere –4g
factorul de siguranţa al rachetei – 0,995
cantitatea de agent reactiv – 400 g
Se poate observa ca acest sistem antigrindină este

mai suplu, rachetele LOZA având o masa de patru ori
Fig. 2.17. Rachete antigrindină bulgăreşti

pag.16
mai mica decât cele ruseşti. De asemenea, construcţia din plastic a rachetelor le face sa fie mai
sigure si mai ieftine.
Proiectul de combatere a grindinii in Bulgaria
începe cu protecţia a 250 000 ha si pana in 1987 aria
protejata s-a marit la 1 500 000 ha. La început rachetele
ruseşti erau folosite ca “PGI”, “Oblako”, “Alazan”, care
purtau un activ reagent bazat pe iodura de plumb, si o
metodologie georgiana pentru identificarea norilor de
grindina si însămânţarea acestora. Din 1986 a fost
introdusa o metodologie Bulgara de identificare si
însămânţare norilor de grindina, bazata pe metode
fizice-statistice. Din 1994 reagentul active disponibil in
rachetele “Alazan” este înlocuit cu iodura de argint si Fig. 2.18. Puncte centrale antigrindină Bulgaria
implementarea primului model de difuzie reagent in
atmosfera a început. Din 1999 fabricarea rachetelor antigrindină bulgare a început; racheta purta
versiunea actualizata a reagentului activ, bazata pe iodura de argint. In 2000 modelul de difuziune
este modernizat luând in considerare condiţiile de temperatura in care generatorul reagent activ
funcţionează. Software-ul, care este folosit translatează locaţia tuturor obiectelor la sistemul de
coordonate al radarului si alege selectează punctul de lansare cel mai potrivit pentru însămânţarea
norului luând in considerare condiţiile meteorologice specifice acelei zile. De asemenea aria de
însămânţare si metoda devine mult mai precisa. Ca rezultat al activităţilor:
- consumul de rachete este redus de 5 ori;
- reagentul folosit este nepoluant’
- efectul fizic de la intervenţia însămânţării norului este crescuta;
- reducerea riscului de manipulare a rachetelor;
- reducerea greutăţii rachetelor si lansatoarelor, care permite stabilirea punctelor mobile de
lansare;
- reducerea înălţimii de zbor superioare si mărind permisiunea spaţiului de zbor a traficului
aerian civil;
- introducerea reagentului in părţile mai calde ale norilor, astfel crescând traiectoria activa a
rachetei
Avantajele rachetei bulgare ca suport tehnic al reagentului in nori, in comparaţie cu produse

similare:
- in ceea ce priveşte reagentul activ:
Este testat in Laboratorul de testare al Institutului Naţional de Meteorologie si Hidrologie al
Academiei de Ştiinţe Bulgare in Laboratorul P. DeMott la Colorado State University in Laboratorul
de Cercetare Aerosol la Central Aerological Observatory(CAO), Moskow. Are un număr mare de
nuclee-gheata la 1gr de compus pirotehnic. Pentru o comparaţie: la -100 C numărul de nuclee-gheata
este 1.5x1013 nuclee. Pe lângă compusul pirotehnic conţine aditivi, care permit reagentului sa fie
reactivat la temperaturi negative chiar daca la momentul (si nivelul) iniţial al intervenţiei
temperatura a fost pozitiva.
- cu privire la siguranţa:
Racheta este un recipient ermetic, care îl protejează de influentele atmosferice si protejează
personalul chiar si in cazul unei autodistrugeri a rachetei la sol din anumite motive. In lanţul de
autodistrugere al rachetei in aceasta nu sunt substanţe puternic explozive ca hexogen, TNT, elastit,
etc. În conformitate cu Convenţia Europeană privind Transportul Materialelor Periculoase, racheta
este clasificata in clasa IIIB, sistemul de autodistrugere in clasa IB. Clasificarea rachetei ADR este
1.4S.
- cu privire la greutate:
pag.17
Greutatea rachetei este de 2.6 kg, si împreuna cu recipientul – 3.65 kg. Masa compusului
pirotehnic activ este 400 g. Greutăţile lansatoarelor sunt in jurul a 70 kg. Aceşti parametrii permit
construcţia unui complex de puncte 1 staţionar si 3-4 mobile.
Tehnologia pentru determinarea norului cu pericol de grindina:

Punctul de plecare este că norul este un proces, mai degrabă decât un obiect. Estimarea
pericolului începe cu evaluarea stării atmosferei, de exemplu, cât de mult este capabil de a suporta
procesele convective de formare a formarii grindinii. Această estimare se bazează pe analizele
sinoptice şi aerologice.
Prezenţa condiţiilor de convecţie puternice este necesară pentru observaţiile radiolocaţie lui.
Înălţimile izocontururilor sunt determinate având reflexia radiolocaţiei de 15, 25, 35, 45, si 55 dBz,
împreună cu valorile de temperatură la aceste înălţimi. Variaţia timpului este monitorizata de aşa-
numita Funcţie Descriptiva, care desparte nori de "grindină" de nori "fără grindină".
Cum este determinata aceasta funcţie discriminative?
Iniţial baza de date care conţine toţi norii observaţi, este împărţita in doua – nori care au
condus la căderii de grindina si care nu. Utilizând o „estimare expert”, după care este ales un
moment din istoria norului când a fost in dezvoltarea lui maxima (din nori de ploaie) sau intr-o stare
de „înainte de grindina” (de exemplu momentul care precedă dezvoltarea norului) pentru norii de
grindina. Astfel sunt formaţi doi parametrii ai radiolocaţiei si temperaturii, corespunzând doua tipuri
de nor. Analiza discriminativa lineara permite generarea unei funcţii cu parametrii norului, care
separa in cea mai buna cale doua pasaje (fragmente) .
Consideram ca cel mai bun criteriu pentru tranziţia norului in starea „norului grindina” este
condiţia: A = H45 - 0.1 TH15 > 9.3,
Unde H45 este înălţimea (km) izoconturului cu reflexivitate 45 dBz si T H15 este temperatura
[o C] la vârful izoconturului cu reflexivitatea 15 dBz.
Când valoarea lui A este in jurul criticului 9.3, un criteriu suplimentar este folosit pentru
determinarea tipului norului, cum ar fi tipul scenei convective generale in regiune, înălţimile
izometrice, gradienţi si dinamica izocontururilor, etc. toate acestea aduc un răspuns „CAND sa
intervin?”. Observaţiile se efectuează cu ajutorul staţie meteorologica de radiolocaţie MRL-5 cu
lungimea undei de 10 cm, sistem analogic pentru afişarea semnalului multicontur si sistem digital
pentru afişarea in timp real si înregistrarea datelor de radiolocaţie.
Tehnologia de intervenţie:
Observaţiile radiolocaţie folosesc clasificarea proceselor uni- multi- si super-celula. Aceasta
celula este definita ca un izocontur de 45 dBz reflexivitate. Tipul procesului este determinat de
numărul de celula intr-un izocontur de 35dBz precum şi de stadiul de dezvoltare. Procesul
Unicelula este trivial. Este mult mai dificil să se stabilească momentul de tranziţie între procesele
multicell şi supercell. Procesul supercelula necesita ca in acelaşi moment celulele in diferite stări de
dezvoltare sa existe intr-un izocontur de 35dBz (in stari de geneza, dezvoltare maxima si ploaie) si
ca generarea se petrece continuu in timp. In acest caz, realizarea energiei atmosferice devine un
proces neîntreruptibil care conduce la cele mai mari daune datorate grindinii. In toate cazurile
agentul este activat la înălţime in stratul cuprins intre -5°C si -10°C.
Procesele simetrice necesita însămânţare in regiunea cu reflexivitate de 35dBz. Pentru
procesele asimetrice regiunea de însămânţare se afla mai jos de „inclinaţie”, excluzând izoconturul
cu reflexivitatea de 55dBz, gradienţii mari orizontali impun ca însămânţarea sa includă regiunea de
deasupra frontiere de izocontur de 15 dBz.
CAT de mult trebuie însămânţat?
Metoda impune completarea regiunii de însămânţare cu 10 4-105 particule pe metru cub.
Înainte de 1992, agentul de însămânţare utilizat a fost de iodură de plumb (PbJ). Cantitatea
agentului de însămânţare necesar a fost determinata de volumul regiunii de însămânţare pentru a se
pag.18
obţine o densitate de 105 particule pe metru cub. Din 1994 un nou agent de însămânţare este folosit.
Compusul pirotehnic conţine 10% iodura de argint (AGI). Cantitatea agentului de însămânţare este
determinata folosind modelul de difuziune. In urma acestor evoluţii cantitatea rachetelor a fost
redusa de 5 ori. Este necesar personal pentru mentenanţa liniilor de rachete, insa nu este nevoie de o
calificare înalta.
2.8.4 Sistemul antigrindină din Iugoslavia

Este compus dintr-un cadru metalic si doua tipuri de rachete cu timpi de explozie intre 6 si 60 de
secunde.
CALIBRU 72 mm
LUNGIME 950 mm
GREUTATE 53 N
INALTIMEA MAXIMA 5500 m
RAZA DE EFICACITATE 7000 m
AGENT REACTIV AgI
CANTITATEA DE AGENT 400 gr
Fig. 2.19. Sistem rachete Iugoslavia

2.8.5 Sistemul antigrindină din China [2]
Modificările climatice ale Chinei sunt bazate pe însămânţarea in regiunea de maxim supercooled
sau in regiunea updraft (însămânţare statica sau dinamica)
Fig. 2.20. Reţeaua de radare China: • S-band(74) 􀀀 C-band(52)

Metoda curenta de însămânţare pentru modificări climatice este
creşterea CCN sau IN pentru a consolida precipitaţiile
- concentraţie aerosol si tip diferenţiere din loc in loc
- însămânţare hidroscopica (CCN)
- Insamnatare AgI: depinzând foarte mult de temperatura (IN)
- Însămânţare CO2 solid: depinzând de mărime (IN)
- Însămânţare LCO2 sau LN2: nedepinzând de temperatura (IN)
Figura 2.21.
Dependenta temperatura-concentraţie
aerosol
pag.19
2.8.6 Sistemul antigrindină din Serbia [18]
SISTEMUL KRUSIK anti-grindina KPGS fig. 2.21.

KPGS este un sistem modern, cu eficienţă în protecţia anti-grindina.
Se compune din:lansator universal multi-bare, KLR-94 si racheta anti-
grindina, KPGR-6
Lansator universal KLR-94
Caracteristicile operaţionale:
 manevrare şi dare foc rapida şi uşoara
 precizia elementelor de asamblare
 permite arderea stabilă şi precisă a rachetei
Figura 2.21. Sistem lansator sârbesc
 calibrare glisierelor
 racheta poate fi uşor conectat la sursa de alimentare prin intermediul lansatorului, care oferă
eficienţă timpul lansării
 durata de viaţă lungă şi uşor de întreţinere
Caracteristicile dimensionale:
Calibru 75 ± 10 mm
Nr de perechi de glisiere: 1-6
Nr de suporturi conice: 1-4
Lungime glisiera: 1200 mm
Azimut 0- 60o cu pas 5o
Înălţare 45-85o cu pas 5o
Masa 85 kg
Dimensiuni: 1705 x 840 x 600 mm
Caracteristici funcţionale
Domeniul vertical (Q = 85 °)
Timp operare focos 3 ± 0,5 sec.
Interval de timp întârziere 1: 7 ± 0.5 sec
Interval de timp întârziere 2: 29 ± 0,1 sec
timp emisie agent chimic 26 ± 1 sec.
Autodistrugere 35 ± sec l.
Agenţi activi 1.98 x 10 ¹² AC / gr
Racheta este lansate de pe lansatorul universal printr-un Figura 2.22. Sistem lansator sârbesc si
racheta antigrindină
impuls electric.
2.8.7 Soluţii utilizate în Republica Moldova [29]

Serviciul Antigrindină al Republicii Moldova activează din anul 1967 iar în anul 1999 a
asigurat protecţia a cca. 2 milioane hectare de teren agricol, ceea ce constituie circa 60 % din
suprafaţă teritoriului. Potenţialul tehnic al Serviciului poate asigura protecţia a 3 milioane hectare.
Experienţa acumulată pe parcursul a peste 30 de ani a confirmat eficienţa înaltă de
combatere a grindinii. Astfel, datele statistice pentru ultimii 14 ani demonstrează o eficienţă de 93
%. În anul 1999 combaterea grindinii pe o suprafaţă de 120 mii hectare a permis protecţia
producţiei agricole cu o valoare de circa 120 milioane lei.
pag.20
Serviciul Antigrindină al Republicii Moldova cuprinde 141 posturi de lansare a rachetelor
antigrindină şi 12 staţii - Centre de comandă, care au în componenţă şi echipamente de reîncărcare a
acumulatoarelor (fig.1.3).
În prezent alimentarea cu energie electrică a consumatorilor posturilor antigrindină se
efectuează de la acumulatoare. Periodic, acestea se reîncarcă la Centrul de comandă, care deserveşte
12-14 posturi.
LEG END Ă
C e n tr e d e c o m a n d ă
O c n iţa
P o s tu ri a n tig r in d in ă
D onduşeni
E d in e ţ S o ro c a
D r o c h ia C am enca
R îş c a n i
F lo r e ş t i
Ş o ld ă n e ş ti R îb n iţa
G lo d e n i
R e z in a
T e le n e ş ti
O rh e i
C a la r a ş i D u b ă s a ri
C r iu le n i
U ngheni G r ig o r io p o l
S tră ş e n i
N is p o r e n i
C h iş in ă u
I a lo v e n i
T ira s p o l
H în c e ş ti Bender
S lo b o z ia
C ă in a r i C ă u ş e n i
S te fa n -V o d ă
C im iş lia
B a s a ra b e a s c a
C a n t e m ir
C o m ra t
C e a d îr lu n g a
C ahul T a r a c lia
V u lc ă n e ş ti
Fig. 2.23 Amplasamentele posturilor de lansare şi centrelor de comandă din cadrul

serviciului antigrindină a Republicii Moldova
În perioada activă (1 aprilie-30 septembrie) alimentarea cu energie electrică a

consumatorilor trebuie să fie de cea mai înaltă siguranţă. Consumatorii principali - staţiile radio şi
focoasele lansatoarelor de rachete - se clasifică în consumatori de categoria I-a. Din acest motiv,
aceşti consumatori se alimentează de la baterii separate de acumulatoare cu rezervare reciprocă. O
dată pe lună, o pătrime din acumulatoare, sunt înlocuite cu cele de rezervă, care se păstrează şi
reîncarcă la Staţiile de comandă.
Costurile legate de dotarea tehnică şi exploatare a posturilor antigrindină sunt mari, de aceea
orice modernizare îndreptată spre micşorarea acestor costuri este binevenită. Totodată, este
pag.21
cunoscut faptul că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de mică putere dispersaţi
teritorial este mai avantajoasă economic şi ambiental de la surse de energie regenerabilă, de
exemplu - solară sau eoliană.
2.9 Strategii antigrindină naţionale
În anul 1999 s-a înfiinţat în ţara noastră [26] un sistem naţional antigrindină , iar de curând a
fost creată o Autoritate naţională [27] pentru combaterea căderilor de grindină şi stimularea
precipitaţiilor. În perioada evocată s-au derulat mai multe activităţi de cercetare susţinute de
forurile guvernamentale [25] sau de agenţi economici, iar în prezent există preocupări de extindere
a acestor activităţi prin cercetări doctorale, prin cercetări în parteneriate internaţionale,
transfrontaliere sau regionale. Se poate afirma că gestionarea căderilor de grindină şi stimularea
precipitaţiilor a devenit , în ţara noastră, o preocupare actuală cu valenţe conceptuale, descriptive şi
predictive, valenţe specifice domeniilor ştiinţifice.
În ţara noastră s-a oficializat metoda de însămânţare cu rachete, deşi au existat cercetări
pentru utilizarea avioanelor. Sistemul (fig.2.24) este format din mai multe Unităţi de Combatere a
căderilor de grindina,
Fig. 2.24 Sistemul antigrindină românesc
dintre care cea din zona Ploieşti-Buzău este funcţională, cea din zona Vrancea-Iaşi este în curs de
punere în funcţiune ,iar în perspectivă se va extinde şi în judeţul Dolj
Sistemul antigrindină in România

Pe plan naţional in prezent funcţionează un sistem de combatere activa a căderilor de
grindina, conceput, realizat si exploatat de un consorţiu format din Administraţia Naţionala de
Meteorologie si Electromecanica Ploieşti, care funcţionează cu o unitate antigrindină in judeţele
Prahova si Buzău, începând din anul 2005 si care se afla intr-un stadiu avansat de implementare in
judeţele Vrancea si Iaşi. El are in compunere mijloacele de lupta formate dintr-o racheta sol-aer
nedirijata calibru 82,5 mm si un lansator orientabil cu 12 sine de ghidare. Informaţiile despre
Fig. 2.1.
pag.22
situaţia formarii norilor si dimensiunile acestora sunt asigurate de staţiile metrologice din sistemul
SIMIN.
3. Structura instalaţiilor pentru combaterea căderilor de grindina
O Unitate de Combatere a Grindinii cuprinde o staţie meteorologică, dotată cu un radar

meteorologic cu efect Doppler, un Punct central de comandă şi mai multe Puncte locale de lansare
a rachetelor antigrindină. Un punct local de lansare a rachetelor este echipat cu două Platforme de
tragere, fabricate de SC Electromecanica Ploieşti. Fiecare platformă poate lansa până la 12 rachete
într-un minut.
Staţie
meteorologica
P1 P8
Punct lansare Punctul de Punct lansare
rachete comanda rachete
P4
Punct lansare
rachete
Fig. 3.1. Structura unei Unităţi de Combatere a Grindinii
Unitatea de Combatere a Grindinii (UCG) este compusa din mai multe structuri:
 staţiile meteorologice
 sala operativa (punctul de comanda)
 depozitul logistic
 6-12 punctele de lansare
 sistemul de comunicaţii si logistica
 fabricantul de armament
3.1 Staţiile meteorologice

Staţiile meteorologice din zona sunt capabile sa detecteze norii cu potenţial de grindina si sa
alerteze sala operativa cu privinţa la dimensiunile, poziţia si traiectoria acestor nori.
Prognoza de scurtă şi medie durată
Aceste prognoze se realizează de regulă pentru un intervalul de la 1 la 7 zile, având la bază
rezultatele obţinute în urma unui set complex de ecuaţii matematice care se înregistrează în timp
pornind de la starea iniţială a atmosferei. Aceleaşi ecuaţii matematice se pot utiliza în determinarea
pag.23
stării probabile pentru un interval de maxim 10 zile, utilizând modele mai performante. În cazul
prognozelor pentru un interval mai mare de 7 - 10 zile, erorile de prognozare sunt însemnate, fapt
pentru care nu pot fi luate în considerare. Prognoza de scurtă şi medie durată se stabileşte în urma
unei videoconferinţe zilnice, prin consultarea meteorologilor revizionişti, nu înainte de a fi parcurse
în prealabil următoarele etape:
Etapele pentru realizarea prognozei:
1. se analizează evoluţia situaţiei atmosferice de sol şi altitudine în ultimele 24 de ore în spaţiul
atlantico-european cu accent pe situaţia curentă;
2. se analizează datele de sol şi altitudine, imagini furnizate de sateliţi, radar, descărcări electrice
(compararea acesteia cu anticipările din ziua precedenta),
3. analiza rezultatelor modelelor atmosferice globale şi pe arie limitată disponibile la punctele de
elaborare a prognozei meteo
4. analiza rezultatelor procesării statistice asupra rezultatelor modelelor, procesare care, folosind
şirurile lungi de date de la staţiile meteorologice de suprafaţă realizează o corecţie, de regulă
pozitivă, a rezultatelor modelelor
Acest tip de prognoză urmăreşte prezentarea stării vremii la nivel naţional şi regional
(Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania de nord, Transilvania de sud, Banat,
Crişana), existând posibilitatea ca aria de prognozare să fie restrânsă putându-se prezenta situaţii la
nivelul litoralului românesc, la nivel montan sau de judeţ.
Prognoza de foarte scurtă durată şi imediată

Prognoză meteorologică de foarte scurtă durată se realizează pentru intervale mici de 12 ore
până la 2-3 ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informaţiile ce stau la baza
acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemul naţional de radarele si sistemul de detecţie
al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliţii meteorologici şi informaţiile de la staţiile automate de
suprafaţă. Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de
Prognoza a Vremii şi Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar şi
avertizări privind cantităţi mari de precipitaţii, vijelie, grindină. Obiectivul principal al acestui
model de prognoză meteorologică îl reprezintă furnizarea informaţiilor despre apariţia unui
fenomen meteorologic ca trăsnetele, grindina, ploile abundente, intensificări ale vântului. Cantitatea
informaţională furnizată de prognoza imediată este condiţionată de capacitatea de anticipare şi
detectare a fenomenului respectiv. Trăsnetele şi tornadele sunt fenomene care se pot anticipa numai
cu câteva minute înainte ca acestea să se producă, cu toate acestea, apariţia lor poate fi detectată în
timp real cu ajutorul detectorilor de fulgere şi a radarelor meteorologice.
pag.24
Fig. 3.2. Sistemul de radare meteo din România
Prognoze imediate specializate pentru Sistemul Naţional Antigrindină

Pentru evitarea pagubelor produse de grindină, România dezvoltă un program de protecţie a
unor importante zone agricole din ţară. Grupul de dezvoltare si aplicare Prognoze Specializate
furnizează prognoze privind posibilitatea de formare a norilor purtători de grindina precum si date
despre localizarea spaţiala a zonelor ce trebuie însămânţare.
Astfel Sistemul Naţional Antigrindină are ca scop combaterea grindinii prin împrăştierea în
atmosferă a unor substanţe (iodură de argint, substanţă despre care specialiştii în protecţia mediului
spun că este nepoluantă) care împiedica formarea granulelor de mari dimensiuni. Substanţele sunt
împrăştiate cu ajutorul unor rachete grupate în baterii de 5 - 10 bucăţi asigurând protecţia a
aproximativ 150.000 hectare. Costul unei rachete este de 250 dolari şi sunt produse la fabrica
Electromecanica SA Ploieşti.
Punctele de lansare
Pe baza informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Meteorologie si Hidrologie se
întocmeşte un program de intervenţie in cadrul unei acţiuni de combatere. In urma acestei acţiuni se
vor stabili punctele de lansare implicate, numărul de rachete, unghiurile de azimut si înălţare.
Urmează lansarea unui număr de rachete in zonele afectate si urmărirea efectului ulterior. In punctul
de lansare activitatea are ca scop verificarea capacitaţii operaţionale a sistemului prin simularea
acţiunilor de combatere a unui nucleu virtual încheiata cu trageri reale.
Un centru de comanda poate administra de la sase la doisprezece puncte de lansare. Acestea
sunt situate pe câmp, in apropierea suprafeţelor ce trebuiesc protejate. Totodată acestea nu trebuie
sa fie amplasate in apropierea zonelor locuite pentru a nu pune in pericol siguranţa publica.
Suprafeţele protejate împotriva grindinii sunt de obicei cultivate cu fructe si legume. Un punct de
comanda acoperă peste 100.000 de hectare de teren.
Uneori proprietarii culturilor pot cere ca o anumita zona sa fie protejata contra unei sume de
bani care se ridica la zeci de euro pentru un hectar anual. In teren, punctul de lansare se prezintă ca
o suprafaţa de câteva sute de metri pătraţi încercuita cu gard si cu stâlpi de iluminare. Pe aceasta
suprafaţa se găseşte baraca pentru depozit si un spaţiu de locuit pentru doua persoane: o persoana de
paza si un operator al echipamentelor. De obicei un punct de lansare este dotat cu doua platforme de
lansare a rachetelor antigrindină. Periodic sunt executate exerciţii de poziţionare si tragere dar si
operaţii de întreţinere a echipamentelor.
pag.25
Punctele de lansare ca si depozitul logistic sunt supuse unei legislaţii foarte stricte in ceea ce
priveşte distanta minima fata de zonele locuite, asigurarea pazei si protecţiei echipamentelor.
Amplasarea in teren a punctului de lansare trebuie sa tina cont de următoarele aspecte:
 amplasarea suprafeţelor protejate
 accesul la o sursa de energie
 existenta cailor de acces
 distanta fata de zonele locuite
Sunt preferate zonele de deal pentru amplasarea punctului de lansare deoarece acestea nu
sunt inundabile si pot asigura o mai buna vizibilitate.
In ultimul timp exista o preocupare tot mai mare fata de asigurarea independentei energetice
a punctelor de lucru prin folosirea generatoarelor pe combustibil sau a surselor de energie
alternative: panouri fotovoltaice, mori de vânt.
In punctele de lansare sunt asigurate următoarele facilitaţi:
 semnalizarea vizuala si sonora a stărilor de prealarma
 interfaţa pentru comunicaţii vocale
 semnalizarea vizuala si sonora a stărilor de alarma
 afişarea datelor de lansare
 transmiterea datelor monitorizate
Programul de dezvoltare tehnologica care cuprinde:
 ANTIGRINDINA (Sistem Naţional Antigrindină si de Simulare a Precipitaţiilor) are în

vedere crearea, până în anul 2012 a unei reţele de unitatea de combatere a căderilor de
grindina si a unei unităţi speciale de aviaţie pentru însămânţarea norilor în vederea stimulării
precipitaţiilor;
 SIMIN (Sistem Meteorologic Integrat Naţional) demarat în 2001, este un proiect complex
ce vizează modernizarea surselor de date meteorologice si de mediu, integrarea informaţiilor
obţinute automat de la noile surse de date cu cele furnizate de aparatura existenta, pentru a
asigura un suport de informaţii meteorologice si hidrologice performant pentru România.
Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale "Elie Carafoli" are un proiect, împărţit in 6

etape, in desfăşurare care îşi propune realizarea unui complex aeropurtat format dintr-o platforma
aeriana, lansatoare de fuzee multirol multiple, elementele active (rachete, trasoare, sonde senzori,
etc. montate pe platforma aeriana), care pe baza informaţiilor primite de la un sistem de detecţie
parametri atmosferici si senzorii situaţi la sol, sau ataşaţi pe platforma aeriana, poate sa desfăşoare
acţiuni de reducere a efectelor fenomenelor meteo extreme asupra culturilor agricole si a
obiectivelor de interes naţional si strategic, având in acelaşi timp si rolul de a modifica regimul
parametrilor meteorologici de risc si regularizarea acestora. Proiectul a început in ianuarie 2009 si
are ca data de finalizare anul 2011.
3.2. Punctul central

Sala operativa (sau punctul de comanda) este alertata de staţiile de meteorologie locale. Ea
este creierul operaţiunilor de combatere unde se iau cele mai importante decizii si sunt coordonate
toate părţile componente ale Unităţii de combatere a grindinii. Este dotata cu echipamente de calcul
si echipamente de comunicare dar si un număr suficient de tehnicieni si personal auxiliar.
Aceasta parte componenta a Unităţii de combatere a grindinii este amplasata de obicei intr-un
oraş important din apropierea zonelor care trebuiesc protejate.
pag.26
Fig. 3.3 Schema administrativa a unităţii de combatere a grindinii
Deciziile care se iau in sala operativa in continuare trebuie sa fie luate rapid si eventualele
hotărâri de lansare sunt transmise câtre punctul de lansare vizat.
Un singur centru de comanda poate asigura protecţia împotriva grindinii a unei suprafeţe
echivalente cu un judeţ.
Depozitul logistic este situat de obicei in apropierea sălii operative dar suficient de departe de
zone locuite din motive de securitate. Aici se găsesc depozitate rachetele antigrindină, rampe de
lansare, piese de schimb si alte echipamente. Acest depozit trebuie sa îndeplinească o serie de
condiţii stricte referitoare la modul de depozitare al rachetelor, paza si protecţia obiectivului dar si
modul de transport al echipamentelor.
Coordonarea activităţilor de depozitare si transport este asigurata de la punctul de comanda de
unde se dau ordine de aprovizionare cu rachete si alte necesitaţi ale punctelor de lansare din
teritoriu.
3.2.1 Radar [19], [20], [22]

Cel care introduce intriga in procesul de combatere a căderilor de grindina este radarul.
O Unitate de Combatere a Grindinii cuprinde o staţie meteorologică, dotată cu un radar
meteorologic cu efect Doppler.
Fig. 3.4
Radar meteorologic de
tip Doppler
Radarul este un instrument complex de investigare a atmosferei, un echipament electronic

care foloseşte tehnica teledetecţiei active pentru detecţia ţintelor "vizibile" radar.
Aceste ţinte sunt de doua feluri: ţinte de natura meteorologica (nori care conţin precipitaţii,
neomogenităţii ale atmosferei, etc.) si ţinte de alta natura decât meteorologica (orografie, clădiri,
avioane, pasări, insecte, etc.).Termenul RADAR este un acronim al expresiei englezeşti "RAdio
Detection in Azimuth and Range" ceea ce înseamnă detecţie radio in azimut si distanta.
Principiul de funcţionare al radarului a fost stabilit de către Watson si Watt in 1937.
3.2.2 Principii de funcţionare

pag.27
Radarul convenţional emite in atmosfera la intervale de timp egale impulsuri de energie
electromagnetica puternice, foarte scurte si de frecventa ridicata. Energia este concentrata intr-un
fascicol de mica deschidere de către o antena directiva. Ţintele de orice natura, prezente in fascicol,
interceptează o parte din energia incidenta pe care o absoarbe si o radiază in diverse direcţii.
Fracţiunea reflectata spre radar este semnalul util. Daca admitem, in prima aproximaţie ca, pe
distante ce nu depăşesc câteva sute de km, undele electromagnetice utilizate se propaga in linie
dreapta si cu viteza constanta (c 3108 m/s), orientarea antenei si timpul scurs intre emisia
impulsului si recepţia semnalului permit localizarea regiunii difuzate, in direcţie si in distanta.
Ţinta este o regiune difuzanta ale cărei dimensiuni sunt importante in raport cu cele ale
fascicolului. Observaţia la toate distantele in direcţia vizata, combinata cu mişcarea antenei, permite
efectuarea unei explorări in volum. Semnalul recepţionat de radar aduce informaţii relative despre
proprietăţile mediului in fiecare din punctele observate (granulometrie, viteza medie, turbulenta,
etc.) si despre distribuţia spatio-temporala a parametrilor măsuraţi (geometria volumelor, structura,
deplasări relative, etc.).
Ţinta radar poate fi orice zona unde indicele de refracţie diferă de cel al mediului: orografia
(zone de munte si de deal), obiecte locale (copaci înalţi, .linii de înalta tensiune, stâlpi pentru relee,
clădiri), insecte si pasări. Ţinta de interes din punct de vedere meteorologic, este reprezentata de
însăşi atmosfera si, mai precis, de particulele de nori si de precipitaţii.
Avantajele sondajului prin radar in comparaţie cu alte mijloace de observare si măsurări
atmosferice "in situ" si la distanta, sunt:
 efectuarea unei teledetecţii active a ţintei; observaţia este făcuta fără sa fie necesara
deplasarea instrumentului si exista posibilitatea de a alege, cu precizie si in mod obiectiv,
volumul sondat dintr-un ansamblu mai vast;
 explorarea poate fi făcuta in trei dimensiuni oricând, in volume foarte mari;
 observaţiile sunt continue in timp si spaţiu
 rezoluţia este satisfăcătoare pentru numeroase aplicaţii;
 observaţia nu perturba mediul in care este efectuata;
 datele obţinute sunt imediat disponibile.
Radarul prezintă insa si câteva dezavantaje:
 ambiguitatea unor măsurători
 limitele rezoluţiei
 costul echipamentelor.
3.3 Punctul local

Pe baza informaţiilor primite de la Administraţia Naţionala de Meteorologie se întocmeşte
un program de intervenţie in cadrul unei acţiuni de combatere. In urma acestei acţiuni se vor stabili
punctele de lansare implicate, numărul de rachete, unghiurile de azimut si înălţare. Urmează
lansarea unui număr de rachete in zonele afectate si urmărirea efectului ulterior. In punctul de
lansare activitatea are ca scop verificarea capacitaţii operaţionale a sistemului prin simularea
acţiunilor de combatere a unui nucleu virtual încheiata cu trageri reale.
pag.28
Fig. 3.5 Platforma de lansare a rachetelor intr-un punct de lansare
Un centru de comanda poate administra de la sase la doisprezece puncte de lansare. Acestea
sunt situate pe câmp, in apropierea suprafeţelor ce trebuiesc protejate. Totodată acestea nu trebuie
sa fie amplasate in apropierea zonelor locuite pentru a nu pune in pericol siguranţa publica.
Suprafeţele protejate împotriva grindinii sunt de obicei cultivate cu fructe si legume. Uneori
proprietarii culturilor pot cere ca o anumita zona sa fie protejata contra unei sume bani care se
ridica la zeci de euro pentru un hectar anual. In teren, punctul de lansare se prezintă ca o suprafaţa
de câteva sute de metri pătraţi încercuita cu gard si cu stâlpi de iluminare. Pe aceasta suprafaţa se
găseşte baraca pentru depozit si un spaţiu de locuit pentru doua persoane: o persoana de paza si un
operator al echipamentelor. De obicei un punct de lansare este dotat cu doua platforme de lansare a
rachetelor antigrindină. Periodic sunt executate exerciţii de poziţionare si tragere dar si operaţii de
întreţinere a echipamentelor.
Punctele de lansare ca si depozitul logistic sunt supuse unei legislaţii foarte stricte in ceea ce
priveşte distanta minima fata de zonele locuite, asigurarea pazei si protecţiei echipamentelor.
Amplasarea in teren a punctului de lansare trebuie sa tina cont de următoarele aspecte:
 amplasarea in suprafeţelor protejate
 accesul la o sursa de energie electrica
 existenta cailor de acces
 distanta fata de zonele locuite
Sunt preferate zonele de deal pentru amplasarea punctului de lansare deoarece acestea nu
sunt inundabile si pot asigura o mai buna vizibilitate.
In ultimul timp exista o preocupare tot mai mare fata de asigurarea independentei energetice
a punctelor de lucru prin folosirea generatoarelor pe combustibil sau a surselor de energie
alternative: panouri fotovoltaice, mori de vânt. In acest sens este de menţionat lucrarea de doctorat a
Domnului Inginer Laurenţiu Alboteanu din Craiova “Poziţionarea panourilor fotovoltaice pentru
sporirea randamentului energetic” care este unul din colaboratorii la aceasta lucrare.
In punctele de lansare sunt asigurate următoarele facilitaţi:
 semnalizarea vizuala si sonora a stărilor de prealarma
 interfaţa pentru comunicaţii vocale
 semnalizarea vizuala si sonora a stărilor de alarma
 afişarea datelor de lansare
 transmiterea datelor monitorizate
3.3.1 Amenajare – construcţii

In general un punct de lansare seamănă cu cel arătat in figura 3.6. Gardul de împrejmuire are
30 X 50 m iar direcţia de referinţa este de-a lungul laturii mari.
Din schema se observa cele doua rampe de lansare care sunt bine fixate pe sol. Aceste
instalaţii sunt legate prin fire cu punctul tehnic si cu adăpostul de dare foc. In incinta punctului de
lansare se găseşte si un rezervor de combustibil pentru alimentarea generatorului de electricitate.
Magazia de rachete este amplasata din motive de siguranţa intr-unul din colturile aşezământului si
este protejata de doua ziduri de protecţie.
Un container utilat pentru adăpostirea a 2-3 persoane este amplasat langa poarta. Aici
locuieşte o persoana de paza si o persoana care se ocupa de tragere. Se mai pot observa antena,
cele doua paratrăsnete si adăpostul de dare foc. Punctul tehnic este o camera dotata cu
echipamente tehnice: calculator, telefon etc.
pag.29
Încercări au mai fost făcute in anii ’60 de către actuala UM Plopeni, insa rezultatele nu au
fost pe deplin satisfăcătoare si de asemenea in
anii ’70 de către Academia Tehnica Militara
care a si omologat in anul 1978 o racheta
recuperabila cu paraşuta. Din cauza lipsei de
interes a autorităţilor din acea perioada s-a
renunţat la acest mijloc de limitare a efectelor
căderilor de grindina.
Un punct local actual conţine următoarele
fig. 3.6:
 2 Lansatoare
 Căsuţa de locuit
 Redresor încărcare
 Magazie muniţie
 2 Paratrăsnete
 Punct PSI
 Grup generator
 Toaleta ecologica
 Suport cu roti
 Adăpost de dare a focului
 Diverse accesorii
Fig. 3.6 Schema unui punct de

lansare
Platforma de lansare a rachetelor este asemănătoare cu modelul rusesc TKB-040 si poate lansa
toate cele 12 rachete intr-un minut fig. 3.7.
Fig. 3.7. Platforma

româneasca de
lansare a rachetelor
Portret de rachetă
Alpha-G, racheta antigrindină produsă la Electromecanica Ploieşti fig. 3.8,
are următoarele caracteristici:
- Calibru: 82,5 mm
- Lungime: 1.402 mm
- Masă totală: 8,8 kg
- Masă încărcătură utilă: 0,66 kg
Fig. 3.8. Racheta româneasca

antigrindină Alpha-G
pag.30
- Număr nuclee active formate: 3 x 1E+15
- Înălţime maximă a traiectoriei: 9.300
- Bătaie maximă:12.000 m
- Timp de lansare pînă la momentul începerii formării nucleelor
active: cca 13 s
- Timp de autodistrugere: cca 41 s
3.3.2 Partea mecanica
Partea mecanica a unui punct local este alcătuita din sistemul de poziţionare a rampelor de
lansare si sistemul de poziţionare a panourilor fotovoltaice.
3.3.3 Partea electrica
Partea electrica a unui punct local poate fi împărţit in trei circuite mari:
- circuitul de alimentare cu energie electrica pentru căsuţa de locuit si rampele de lansare
- circuitul de dare foc
- circuite de achiziţie si comanda
Problema alimentarii cu energie a punctelor de lansare este foarte importanta datorita
locaţiilor izolate in care se afla, astfel ca devine rentabila alimentarea si producerea energiei din
surse regenerabile: soare, vânt.
Este de remarcat lucrarea de doctorat a d-lui inginer Laurenţiu Alboteanu „Cercetări privind
utilizarea energiei solare pentru alimentarea consumatorilor electrici din staţiile antigrindină
izolate” care este soluţia rezolvării acestei probleme.
Componentele unui sistem de alimentare cu energie electrica produsa de soare sunt prezentate
in figura 3.9:
pag.31
D1
Panou Regulator 1
fix TC1
TC3 K2
Acumulatori Invertor
D2 TC2
Panou Regulator 2 TU K1
Orientat
Consumatori Consumatori
c.c. c.a.
Actuator
Piranometru
Sistem de dezvoltare
Temp1 cu microcontroler PC
Temp2
Fig. 3.9 Schema de principiu a sistemului fotovoltaic autonom
TC1, TC2 – traductoarele de curent pentru cele două panouri fotovoltaice.
TC3 – traductor de curent pentru curentul absorbit de sarcină.

D1 şi D2 - diode de sens pentru cele două panouri PV.
TU – traductor de tensiune pentru măsurarea tensiunii de la bornele bateriei.

Temp1 – senzor de temperatură pentru măsurarea temperaturii mediului ambiant.
Temp2 – senzor de temperatură pentru măsurarea temperaturii panoului fotovoltaic.
K1 – contactor pentru conectare/deconectarea consumatorilor de curent continuu.
K – contactor pentru conectare/deconectarea consumatorilor de curent alternativ.

2
Circuite de achiziţie si comanda:
- circuit de achiziţie si comanda pentru orientarea automata a panourilor fotovoltaice
- circuit de achiziţie si comanda pentru orientarea automata a rampelor de lansare
- circuit de achiziţie pentru rampa de lansare
Circuit de achiziţie si comanda pentru orientarea automata a panourilor fotovoltaice este deja
realizat de către ing. Laurenţiu Alboteanu si este prezentat in lucrarea de doctorat a acestuia.
Circuit de achiziţie si comanda pentru orientarea automata a rampelor de lansare este in curs de
realizare de către ing. Dan Alboteanu.
Cu ajutorul unei placi cu microcontroler se vor efectua dezvoltarea, depanarea si execuţia
programelor specifice achiziţiei a datelor provenite din proces. Este necesara buna cunoaştere a
resurselor plăcii pentru întocmirea rutinelor de program in limbaj de asamblare. Prin intermediul
plăcii se va face achiziţia, memorarea, prelucrarea, afişarea acestora si transmiterea la distanta la un
calculator ierarhic superior. Limbajele folosite sunt C, C++, limbajul de Asamblare sau toate. In C
se vor concepe rutinele din program folosite pentru operaţii matematice (înmulţire, împărţire,
scădere, etc.) iar in limbajul de Asamblare se vor realiza rutinele care folosesc resurse interne ale
microcontrolerului: registrii interni, adresarea porturilor, adresarea zonelor de memorie.
Azimutul si înălţarea reala a instalaţiei sunt achiziţionate prin intermediul unor traductoare
astfel:
- azimutul se obţine ca o tensiune de la un potenţiometru. Aceasta tensiune este
proporţionala cu o valoare intre 0 si 355 de grade cu pasul de 5 grade
- înălţarea este data ca o valoare digitala cuprinsa intre 0 si 14 care corespund valorilor de
20 respectiv 85 de grade înălţare cu pasul de 5 grade
pag.32
3.3.4 Comunicaţii
Componentele hardware ale sistemului antigrindină in punctul de lansare sunt ilustrate in

figura 3.10.
Containerul de locuit este prevăzut cu un controler de comanda pe post de master. Acest
controler este legat la antena si la celelalte componente printr-o legătura de tip RS485.
Instalaţiile de lansare sunt prevăzute cu un controler aflat in modul slave in raport cu controlerul
din camera de locuit. Tot ca slave este pus si controlerul din adăpostul de dare foc aflat la 30 -35 m
fata de instalaţiile de lansare. Aici se găseşte si pupitrul de comanda conectat la sursa de energie.
Fig. 3.10 Arhitectura hardware in punctul de lucru
Se doreşte obţinerea următoarelor funcţii in interiorul adăpostului de dare foc

 afişare
 azimut instalaţie lansare
 înălţare (elevaţie)
 prezenta rachete pe rampa
 comanda
 selectare instalaţie lansare
 poziţionarea
 azimut
 înălţare
Staţiile meteorologice transmit prin mijloace de comunicare informatice datele referitoare la
deplasarea norilor cu potenţial de grindina. După evaluarea situaţiei si efectuarea calculelor
necesare, in sala de comanda se poate lua decizia de lansare de rachete. Aceasta decizie este imediat
transmisa punctului de lansare împreuna cu coordonatele de lansare. Comunicarea dintre punctul de
comanda si punctul de lansare se face in principal prin telefonie. Sistemul de transmisie este
verificat si controlat in întregime din punctul de comanda. Datele sunt transmise dinspre punctul de
comanda in spre punctele de lansare după asigurarea următoarelor secvenţe:
 prealarma – vine dinspre punctul de comanda si este semnalizata vizual si sonor
 alarma – este si ea semnalizata vizual si sonor
pag.33
 coordonatele de lansare – se transmit către punctul de lansare date privind identificarea
instalaţiei de lansare, numărul de rachete, azimutul, înălţare grup 1 si înălţare grup 2,
momentul lansării pentru fiecare instalaţie de lansare in parte.
 ordinul de lansare
 sfârşit alarma
Monitorizarea instalaţiei de lansare se face printr-o transmisie automata de date către punctul
de comanda după intervale prestabilite sau in momentul apariţiei de modificări.
Sistemele si echipamentele aflate in punctul de comanda permit următoarele facilitaţi:
 selectarea punctului cu care se stabileşte legătura
 posibilitatea de activare/dezactivare a canalului de comunicaţie
 ecran pentru afişarea comenzilor specifice
 transmiterii automate a coordonatelor de lansare din cadrul unui program adiacent
 consola pentru comunicaţii vocale
 înregistrare tuturor comenzilor si a altor date
Un sistemului pentru monitorizarea informaţiilor transmite in cadrul un punct de lansare se
poate realiza prin echipamentul MONIGRIN fig. 3.11 realizat in cadrul Centrului de Inovare si
Transfer Tehnologic al Universitarii din Craiova.
Echipamentul conţine:
- Automat Rampa de Lansare ARL
- Automat Central din Punctul de Lansare ACPL
conectate conform figurii 2.11
Circulaţia informaţiei in cadrul sistemului presupune utilizarea si interconectarea a doua
magistrale informaţionale:
- magistrala de tip RS485 între automatul central din punctual de lansare (ACPL) şi
automatele de pe lansatoarele de rachete (ARL);
- magistrala de tip RS232 intre automatul central din punctual de lansare si modem-ul
telefonic. La celalalt capăt al liniei telefonice se afla un modem si un PC (punctul de
comanda).
Fig. 3.11. Structura sistemului pentru monitorizarea informaţiilor transmise

pag.34
Sistemul pentru monitorizare informaţiilor transmise asigură:
- Legătura vocală bidirecţională între Punctul de comandă şi Punctele de lansare;
- Transmisie de date - comenzi de la Punctul de comandă la Punctele de lansare;
- Transmisie de date - monitorizarea lansărilor din Punctele de lansare în Punctul de
comandă;
Distanţa maximă dintre punctul de comandă si punctele de lansare este de 120 km. Liniile
de comunicaţii acceptate sunt liniile telefonice RomTelecom şi canalele telefonice GSM. În cazuri
excepţionale, acolo unde serviciile telefonice nu sunt accesibile, sunt acceptate si echipamente de
comunicaţii radio. Controlul sistemului de transmisie se va face integral din punctul de comanda.
Stabilirea legăturii de comunicaţie se realizează la cerere din punctul de comandă şi va dura
atât timp cât este necesară.
Legătura vocală asigură posibilitatea de comunicare de tip telefonie între punctul de
comandă şi punctul de lansare. Legătura se iniţiază din punctul de comandă şi se semnalizează în
punctul de lansare sonor si optic..
a b
Fig. 3.12. Automatul MONIGRIN a) Placa de bază ; b) Vedere de ansamblu
Transmisia de date - comenzi asigură transmiterea comenzilor din punctul de comanda în

punctul de lansare astfel:
- comanda de prealarmă: se transmite din punctul de comandă şi se semnalizează sonor si
vizual;
- comanda de alarmă: se transmite din punctul de comandă şi se semnalizează sonor şi
vizual;
- coordonatele de lansare: instalaţia de lansare; numărul rachetelor; azimut; înălţare grup l;
înălţare grup 2; momentul lansării, pentru fiecare instalaţie de lansare.
- comanda lansare pe coordonatele stabilite;
- comanda sfârşit alarma.
Transmisia de date - monitorizare asigura datele destinate monitorizării instalaţiilor de
lansare. Legătura se iniţiază din punctul de comanda iar transmisia se realizează automat la o rata
stabilita sau în momentul modificării unuia din parametrii, astfel: numărul instalaţiei de lansare;
tipul instalaţiei de lansare; azimutul; înălţările celor doua grupuri; prezenta rachetelor pe instalaţie;
momentul achiziţionării datelor, pentru fiecare instalaţie de lansare în parte.
Echipamentul aflat în punctul de comanda asigura următoarele facilitaţi:
- posibilitatea de selecţie a punctelor de lansare cu care se stabileşte legătura;
- posibilitatea de activare / închidere a canalului de comunicaţie;
- consola pentru transmiterea comenzilor specifice;
- posibilitatea de transmitere automata a coordonatelor de lansare din cadrul unui program
adiacent;
- consola pentru afişarea datelor monitorizate;
- consola pentru comunicaţii vocale;
- posibilitatea de înregistrare a datelor.
pag.35
Echipamentul aflat în punctul de lansare asigura următoarele facilitaţi:
- interfaţa pentru comunicaţii vocale;
- semnalizare sonora si vizuala a semnalului de prealarma;
- semnalizare sonora si vizuala a semnalului de alarma;
- afişarea datelor de lansare; transmiterea automata a datelor de monitorizare
4. Propuneri privind sistemul informatic
Sistemul informatic este un ansamblu de strategii, proceduri, activităţi şi echipamente,

corelate informaţional şi funcţional (fig.4.1) astfel încât să asigure prevenirea dezastrelor provocate
de grindină şi să prevină deşertificarea prin stimularea precipitaţiilor şi menţinerea echilibrului
natural.
Fig. 4.1. Sistem informatic antigrindină
Structura hardware a sistemului informatic grindină cuprinde următoarele subsisteme:

- echipamente pentru identificarea norilor potenţial purtători de grindină
- echipamente pentru coordonarea lansării rachetelor antigrindină
- echipamente automatizate pentru lansarea rachetelor antigrindină
- echipamente pentru alimentarea cu energie electrică de la panouri fotovoltaice
Sistemul informatic va încerca sa integreze date legate de: date meteorologice, coordonatele
culturilor protejate, ale punctelor de lansare si ale punctelor centrale, tipul culturilor, raza de acţiune
a punctelor de lansare, drumuri acces, prezenta rachete pe rampa unui punct de lansare, date legate
de poziţionarea rampei, modalităţi de selecţie, date despre sistemul de alimentare cu energie
electrica, evidenta lansărilor, a stocurilor de rachete, etc.
Sistemul informatic va avea doua componente principale:
- sistemul pentru luarea deciziei de lansare
- sistemul pentru asistarea deciziei de lansare
Sistemul pentru luarea deciziei de lansare se adresează exclusiv punctului central de
comanda. Sistemul se doreşte a fi un GIS multifuncţional care sa poată sa ajute personalul punctului
central asupra deciziilor ce trebuie luate in situaţii limita. Sistemul meteorologic actual din tara
noastră permite un update la fiecare circa 7-9 minute, informaţiile cu evoluţia norilor ajung in
punctul de comanda la aproximativ fiecare 15 minute. Pentru ca timpul scurs intre momentul
ultimului update al norilor si timpul pentru comanda de tragere sa fie cat mai scurt este necesara
integrarea multor mărimi astfel încât operatorul sa aibă cat mai multa informaţie comasata intr-un
„ecran”.
Principalele straturi de informaţie - mărimi de intrare sunt legate de: evoluţia norilor, relieful
si zonele cultivate, punctele de lansare si elementele organizatorice.
pag.36
Situaţia noroasa a regiunii protejate este foarte importanta, intervenţia va avea loc numai
daca radarul meteo semnalează prezenta grindinii sau riscul de apariţie al acesteia fig. 4.2.
Fig. 4.2 . Exemplu de evoluţie a norilor in România si in zona Olteniei (Sursa: http://vremea.meteoromania.ro/taxonomy/term/10)
In figura 4.3 sunt prezentate in mod simbolic suprafeţele cultivate ce trebuie protejate,
reprezentate prin poligoane rectangulare de diverse culori: verde, albastru, galben, portocaliu, roşu
simbolizând tipul fiecărei culturi (pomi fructiferi, vita de vie, grâu, porumb, etc); coordonatele
punctului central si punctelor de lansare sunt reprezentate prin buline albastre si respectiv buline
roşii. Raza de acţiune a rampelor de lansare este si ea importanta, de asemenea este evidenţiata si
zona pe care o acoperă un punct central. Drumurile de acces si tipul acestora (agricole, judeţene,
naţionale, europene) sunt evidenţiate pentru o intervenţie prompta in cazul unei avarii.
Punct local 2
Punct local 4
Punct Central 1
Punct local 1 Punct local 3 Punct local 5
Fig. 4.3. Ipoteza de realizare a proiectului
Principala ieşire a acestui sistem o reprezintă decizia operatorului. Punctul local decis va
putea fi accesat prin intermediul unei aplicaţii care va face legătura spre sistemul pentru asistarea
deciziei de lansare.
pag.37
Principalele date de intrare pentru acest sistem sunt reprezentate de:

- Rampa lansare număr – pentru o identificare sigura de către operator
- Tensiunea acumulatori – verificarea valorii energiei disponibile a sistemului de alimentare;
datorita sistemului de prioritizare a consumatorilor se va asigura tot timpul energia minima
pentru poziţionare rampa si dare foc.
- Confirmare prezenta nori grindina – un element de siguranţa înaintea lansării
- Confirmare spaţiu aerian liber - un element de siguranţa înaintea lansării
- Deschidere/închidere incinta rampa – un element de securitate si de protecţie a rampei de
lansare
- Elementele de poziţionare: azimut si înălţător
- Numărul si poziţia de prezenta a rachetelor pe rampa – astfel se asigura un control asupra
activităţii de lansare si încărcare rampa
- Alegerea rachetelor pentru lansare
- Altitudinea de explozie – pentru o eficienta mare a activităţii de combatere a căderilor de
grindina este important locul însămânţării in nor; acest lucru se realizează prin poziţionare
rampa si printr-o programare a altimetrului prezent in racheta.
Principalele date de ieşire vor fi reprezentate de: poziţionare rampa, comanda tragere si raportul
de tragere zilnica, lunara.
Interfaţa prezentata in figura 4.4 a fost realizata in mediul de programare Visual Basic 6.
Fig. 4.4. Interfaţa sistemul informatic de asistarea deciziei

pag.38
5. Exemplu de sistem informatic de analiza a evoluţiei norilor
HASIS este un sistem informatic de combatere a grindinii. Acest sistem conectează 13

centre radar si peste 1600 caracteristici ale Basic HASIS 3D:
- procesare digitala in timp real a semnalului radar
- Vizualizarea datelor radar
- Detectarea in timp real a celulelor de grindina
- Suport GIS pentru calculul parametrilor de acţiune (înălţare, azimut, staţii antigrindină, tip racheta
si însămânţare – coordonare eficienta cu centrul de control zbor
- Simulare însămânţare si suport analiza
- Generare raport suport
- Vizualizarea integrata a imaginii radar, harţii topografice si straturi vectoriale
- Calculul parametrilor de însămânţare bazat pe matrice reflexive 3D
- Suport pentru o varietate de tipuri de produse radar:
- Reflexivitate
- Vânt
- Lăţimea spectrala
- Reflexivitate diferenţiala
Caracteristici Avansate HASIS 3D:

- Vizualizarea integrata a terenului 3D si isosurfata norului 3D
- Vizualizări izometrice multiple 3D ale norului
- Vizualizarea traiectoriilor rachetelor de însămânţare
- Vizualizarea secţiunilor izometrice orizontale si verticale
Structura sistemului
Vizualizare 3D Isosurface Vizualizare izosurfata multipla 3D
Vizualizare traiectorii de rachete 3D Traiectorii însămânţare rachetă vizualizare 3D

pag.39
Vizualizare secţiune transversală vertical Vizualizare secţiune transversală Orizontal
Descrierea Descrierea
2 D şi integrarea modul 3D 3D slab şi integrarea 3D teren
Vizualizare IPP Suport GIS

pag.40
Vizualizare RHI Analiza 3D a norului
Concluzii
Sistemele de managementul riscurilor au început sa aibă o importanta din ce in ce mai mare,

in principal datorita efectelor devastatoare provocate de schimbările climatice. Astfel, sistemelor de
combatere a căderilor de grindina a cunoscut o evoluţie importanta in ultima parte a secolului al
XX-lea.
Sistemele antigrindină cu eficienta sporita se bazează pe principiul însămânţării norilor atât
din zona aeriana cat si din cea terestra. Datorita evoluţiei sistemelor radar si a soft-urilor dedicate,
norul nu mai este perceput ca un obiect ci ca un proces fizico-chimic in care sunt importante zonele
exacte de intervenţie pentru a se produce o modificare favorabila a acestuia.
Cele mai eficiente sisteme de combatere a căderilor de grindina se dovedesc cele care
folosesc însămânţarea norilor cu ajutorul rachetelor pentru ca se pot folosii in orice condiţii si
permit o însămânţare in volumele din nor dorite.
Sistemul informatic propus va avea doua componente principale: sistemul pentru luarea
deciziei de lansare si sistemul pentru asistarea deciziei de lansare.
Realizarea unui sistem informatic integrat de monitorizare a unităţilor de lansare a rachetelor
antigrindină va permite: o eficienta sporita prin micşorarea timpului de intervenţie, o mai buna
organizare, un grad de securitate ridicat.
Ar fi de dorit, pe viitor, realizarea unor sisteme care sa permită o analiza a efectelor
intervenţiei antigrindină asupra norilor purtători, asemănătoare sistemului prezentat HASIS.
pag.41
Bibliografie
[1]. *** - http://www.anelfa.asso.fr/-Prevention-.html

[2]. *** - http://www.radiometrics.com/CMA%20Weather%20Mod.pdf
[3]. *** - http://www.weathermod-bg.eu/pages/izk_en.php
[4]. *** - http://meteoradar.hit.bg/pbv_bme.html
[5]. *** - http://www.evidencesoup.com/canopener/2009/06/the-wikipedia-page-on-hail-cannons-
reviews-the-scientific-evidence----not-favorably-i-might-addtoday-boing-boing-picked-up.html
[6]. *** - http://www.incas.ro/PNCDI2_Program4/2008/C52-106/prezentare_proiect.htm
[7]. *** - http://www.nawcinc.com/l
[8]. *** - http://ro.wikipedia.org/wiki/Tun_sonic
[9]. *** - http://www.anti-grele.fr/antigrindina_protectie.htm
[10]. *** - http://www.samiralagro.md/index.php?option=com_content&view=article&id=57&
Itemid=55& lang=md
[11]. *** - http://www.texasweathermodification.com/faq.html#1
[12]. *** - http://www.most.gov.cn/eng/newsletters/2007/200705/t20070522_49921.htm
[13]. *** - http://www.smmiab.se/English/Environment/GroundGenerator.html
[14]. *** - http://www.smmiab.se/English/Environment/Environment.html
[15]. *** - http://www.chapaew.ru/default.aspx?page=./10508/10527/10540&mode=prod&type=
en&s=ujseks45s13c0v45a4p0aa55
[16]. *** - http://www.cloud-seeding.com/
[17]. *** - http://www.anelfa.asso.fr/-Efficacite-.html
[18]. *** - http://www.krusik.rs/CIVIL.PROG_eng/index.htm - sistem serbia
[19]. International weather radar networking: final seminar of the COST Project 73 By C. G.
Collier, Commission of the European Communities http://books.google.com/books?
id=qcf6XiL60UUC&pg=PA174&dq=%22hail+suppression
%22&lr=&as_drrb_is=q&as_minm_is=0&as_miny_is=&as_maxm_is=0&as_maxy_is=&num=
20&as_brr=3&cd=12#v=onepage&q=%22hail%20suppression%22&f=false
[20]. *** - http://www.meteoromania.ro/index.php?id=431
pag.42
[21]. *** - http://www.vaisala.com/index.aspx
[22]. *** - en.wikipedia.org/wiki/Doppler_radar
[23]. *** - http://www.elmec.ro/r_produse.html
[24]. ***- http://mbi-intl.co.in/word-anti-hail-guns-presentation-word.pdf
[25]. *** - Sisteme autonome automatizate-surse de alimentare cu energie electrica a
consumatorilor serviciilor antigrindină, folosind energia solara si eoliana. Contract CIITT
575/2000 - ANSTI, in colaborare cu Universitatea Tehnica a Moldovei, Responsabil Manolea
Gh, Colectiv CIITT Anul 2000, 2001, 2002.
[26]. *** HOTĂRÂRE nr.604 din 28 iulie 1999 privind aprobarea Programului de realizare a
Sistemului naţional antigrindină şi de finanţare a acestuia
[27]. *** HG nr. 601/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Administraţiei Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, a Structurii
organizatorice a Administraţiei Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor şi
a unităţilor din subordine
[28]. Zugravescu D., Manolea Gh., Alboteanu L., Şulea C., Anti-hail system - geonomic component
of modern science, Proccedings of the WSEAS International Conference, Bucharest, Romania,
2010
[29]. Teza doctorat, L. Alboteanu, Poziţionarea panourilor fotovoltaice pentru sporirea
randamentului energetic

1 Structura Sistemelor de Combatere A Caderilor de Grindina

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

1 Structura Sistemelor de Combatere A Caderilor de Grindina

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

UNIVERSITATEA

Studiu individual in cadrul disciplinei

Încadrarea in preocupările internaţionale

Încadrarea in preocupările naţionale

Cum se formează grindina ? [9]

Fig. 1.2 Cumulonimbus Furtuna cu grindina Cumulonimbus

Pagubele cauzate de grindină

Fig. 1.3 Efectele căderilor de grindina

Formarea grindinii puternice are loc în urma

2. Metode folosite pentru combaterea căderilor de grindină

Principalele metode folosite pentru combatere a căderilor de grindina sunt:

2.1 Folosirea rachetelor pentru însămânţarea norilor

Fig. 2.1 Modalităţi de lansare a rachetelor

2.2 Utilizarea artileriei pentru însămânţarea norilor

Fig. 2.2 Folosirea artileriei pentru însămânţarea norilor

2.3 Folosirea avioanelor pentru însămânţarea cu fumigene cu iodura de argint

Fig. 2.3 Folosirea artileriei pentru însămânţarea norilor

2.4 Tun cu şocuri de unde [4], [24]

Cost operare: mai puţin de 0,9 EUR/hectar/ora

Diferite tipuri de instalare

2.5 Generatoare de iodura de argint de la sol [1],[8]

Fig. 2.8. Generatoare de particule de

2.7 Comparaţie intre metoda racheta si alte metode antigrindină

Fig. 2.10. Explicativa a metodelor de însămânţare

A. Generatoare de însămânţare de la sol

2.8 Strategii antigrindină utilizate pe plan internaţional

2.8.1 Programe de cercetare internaţionale

Se menţionează programele de cercetare cuprinse in „Register of National Weather

Fig. 2.12. Racheta antigrindină DARG (Rusia)

Tabelul 1. Caracteristicile rachetei antigrindină DARG

2.8.2 Tehnologia de rachete ruseasca pentru protecţia antigrindină [15]

Rusia susţine ca deţine cel mai performant sistem de

Rampa de lansare ruseasca TKB-040

Principalele mijloace care sunt incluse in structura sistemului de protecţie.

Fig. 2.15. Principiul sistemului rusesc antigrindină

2.8.3 Soluţia antigrindină din Bulgaria [2], [3], [16]

Se poate observa ca acest sistem antigrindină este

Fig. 2.17. Rachete antigrindină bulgăreşti

Avantajele rachetei bulgare ca suport tehnic al reagentului in nori, in comparaţie cu produse

Tehnologia pentru determinarea norului cu pericol de grindina:

2.8.4 Sistemul antigrindină din Iugoslavia

Fig. 2.19. Sistem rachete Iugoslavia

Fig. 2.20. Reţeaua de radare China: • S-band(74) 􀀀 C-band(52)

2.8.6 Sistemul antigrindină din Serbia [18]

SISTEMUL KRUSIK anti-grindina KPGS fig. 2.21.

2.8.7 Soluţii utilizate în Republica Moldova [29]

Fig. 2.23 Amplasamentele posturilor de lansare şi centrelor de comandă din cadrul

În perioada activă (1 aprilie-30 septembrie) alimentarea cu energie electrică a

2.9 Strategii antigrindină naţionale

Fig. 2.24 Sistemul antigrindină românesc

Sistemul antigrindină in România

3. Structura instalaţiilor pentru combaterea căderilor de grindina

O Unitate de Combatere a Grindinii cuprinde o staţie meteorologică, dotată cu un radar

Fig. 3.1. Structura unei Unităţi de Combatere a Grindinii

3.1 Staţiile meteorologice

Prognoza de foarte scurtă durată şi imediată

Fig. 3.2. Sistemul de radare meteo din România

Prognoze imediate specializate pentru Sistemul Naţional Antigrindină

Programul de dezvoltare tehnologica care cuprinde:

 ANTIGRINDINA (Sistem Naţional Antigrindină si de Simulare a Precipitaţiilor) are în

Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale "Elie Carafoli" are un proiect, împărţit in 6

3.2. Punctul central

Fig. 3.3 Schema administrativa a unităţii de combatere a grindinii