Topografie – manual de buzunar

30 40 50
Introducere
Aceasta brosura prezinta
principiile de baza ale
topografiei .
Cele mai importante
instrumentesunt: nivelele, si
statiile totale; ele sunt
destinate lucrarilor
topografice de zi cu zi.
Oricine doreste sa afle unde
sunt acestea folosite va gasi
raspunsul in paginile
urmatoare .
2
• Care sunt particularitatile
cele mai importante ale
acestor instrumente ?
• Ce trebuie tinut cont cand
masuram cu nivela ori cu
statia?
• Care sunt efectele
erorilor instrumentale?
• Cum pot fi aceste erori
depistate, determinate si
eliminate?
• Cum poate fi facuta
o lucrare simpla de
topografie ?
Utilitatea nivelelor si statiilor Dar nici nu prezinta
totale este prezentata in performantele fiecarui tip de
cateva exemple practice . In instrument . Aceste aspecte
plus, sunt explicate si sunt acoperite de brosurile
programele utilizate ; mai vaste, de consutanta
acestea sunt incorporate tehnica, si de pagina de
in statiile totale produse internet
de Leica Geosystems si pot (www.leica-geosystems.com).
rezolva problemele chiar
mai usor si elegant .
Echipat cu cunostintele din
aceasta brosura si cu
manualul de utilizare oricine
poate executa lucrari simple
de topografie eficient si corect
.Brosura nu descrie gama de
produse Leica Geosystems ;
 Cuprins

Nivela 4 Masurarea distantelor fara reflector 19

Recunoasterea automata a tintei (ATR) 19
Statia totala 5 Trasarea profilelor sablon 20
Coordonate 6
Masurare unghiuri 7 Erori instrumentale 22
Inspectarea axei de vizare 22
Pregatirea masuratorii 8 Inspectarea EDM la statiia totala 23
Asezarea statiei oriunde 8 Erori instrumentale la staia totala 24
Calarea instrumentului 8
Setarea statiei totale Probleme simple de topografie 26
Pe un punct cunoscut 9 Alinierea dintr-un punct de mijloc 26
Masuratori de pante 27
Masurarea cu nivela 10
Diferenta de nivel intre doua puncte 10
Masurarea distantei (optic) cu nivela 11 Programe 29
Linia (drumuirea) de nivelment 12 Calculul ariei 29
Trasarea cotelor 13 Trasare 30
Profile longitudinale si transversale 14 Puncte inccesibile 31
Nivela digitala 15 Distanta intre puncte 32
Laserul rotativ 15 Intersectie inapoi 33

Masurarea cu statia totala 16 Programele disponibile 34

Extrapolarea unei linii drepte 16
Trasarea polara 16 Topografie cu GPS 35
Puncte pe aceeasi verticala 17
Radiate (metoda polara) 18

3
Nivela
O nivela este esential sa
cuprinda o luneta care sa
se roteasca in jurul aei
verticale; este utilizata
pentru a crea o linie de
vizare orizontala asa ca
diferenta de nivel poate fi
determinata si se poate
face o trasare .

Nivelele Leica Geosystems

sunt echipate si cu un cerc
orizontal , foarte util in cazul
trasarilor de unghiuri drepte,
, adica la efectuarea
profilelor transversale.
Nivelele pot fi uitlizate la
determinarea distantei ,
optic, cu o precizie de 0.1 –
0.3 metri.

4
 Nivela • Statia totala
Statia totala
A total station consists of a Statiile totale Leica au
theodolite with a built-in incorporate programe
distance meter (distancer), care usureaza munca in
and so it can measure teren. Cele mai
angles and distances at the importante informatii
same time. Today’s legate de aceste
electronic total stations all programe sunt prezentate
have an opto-electronic in sectiunea “Programe”.
distance meter (EDM) and
electronic angle scanning. Statiile totale sunt utilizate
The coded scales of the oriunde se cere pozitia in
horizontal and vertical plan sau cota unui punct .
circles are scanned
electronically, and then the
angles and distances are
displayed digitally. The
horizontal distance, the
height difference and the
coordinates are calculated
automatically and all
measurements and
additional information can
be recorded.

5
Coordonate

Pentru a descrie un punct

Directia de referinta Abscisa (x)
sunt necesare doua
coordonate. Coordonate- P
le polare au o linie si un y P
unghi.
Coordonatele carteziene au
doua linii intr-un sistem D
ortogonal. x
Statia totala masoara α
coordonate polare ;acestea
sunt transformate in
coordonate carteziene Ordonata (y)
intr0un sistem ortogonal,
acecstea pot fi facute atat Coordonate polare Coordonate carteziene
in teren direct in statia
totala cat si la birou. X

Y P
Recalculare
date: D, α date: x,y
cerute: x,y cerute: D, α
D = ÷ Vy2 + x2 D
y = D sin α
sin α = y/D ori X
x = D cos α
cos α = x/D
α

6

Masurarea unghiurilor
Unghiul este reprezinta
diferenta dintre doua
directii.
Unghiul orizontal α dintre
doua directii , catre
punctele P1 si P2 este
independenta de
diferenta de nivel intre
aceste puncte , asigurat
de miscarea miscarea
stricta pe verticala a
telescopului cand acesta
este inclinat, oricare ar fi
orientarea sa. Aceasta
presupunere este intalnita
doar in conditii ideale.
Unghiul vertical este dat
de diferenta dintre o
directie fixata (denumita
Zenit) si directia catre
punctul ales.
Nivela • Statia totala
Unghiul vertical este de
asemenea corect doar daca
citirea zero corespunde perfect
cu directia Zenitului Zenith
, si aceasta presupunere este
intalnita doar in conditii ideale.
Deviatia de la cazul ideal
sunt datorate erorilor axelor
instrumentului si datorita P1
calarii imperfecte .
Z1 = unghi zenital catre P1
Z2 = unghi zenital catre P2
Z1
α = Unghiul orizontal dintre
doua directii , catre Z2
P2
punctele P1 si P2 ; unghiul α
dintre doua plane verticale
ce trec prin directiile de
vizare ale punctelor
7
Asezarea Calarea aparatului
statiei oriunde
Dupa punerea in statie
a aparatului, se
caleaza aproximativ cu
1. Extinde picioarele bula sferica.
trepiedului atat cat este
nececsar si apoi strange Rasucim doua suruburi
suruburile . concomitent in sensuri
opuse . Degetul aratator de
2. Asaza trepiedul asfel la mana dreapta indica
incat platanul lui sa fie directia in care se va
cat mai orizontal iar deplasa bula (fig, dreapta
picioarele lui sa fie bine sus).
infipte in pamant. Acum folosind al treilea
surub pentru a aduce in
3. Acum, si doar acumj, centru bula
montati instrumentul pe (fig, dreapta jos). Pentru
trepied si fixati-l cu verificare se roteste
surubul pompa. aparatul cu180°. Bula ar
trebui sa ramana cerculetul
reper. Daca nu trebuie
refacuta calarea (vezi
manualul de utilizare).
Oglinda suspendata ce
directioneaza lumina
orizontala in centrul firelor
reticulare chiar si atunci
cand calarea nu este
perfecta (fig, jos). A B
Daca lovim usor un picior al
trepiedului se va vedea C
cum linia de vizare
balanseaza in sus si in
josdar totusi revine mereu
in acelasi punct. Aceasta
este o metoda de a testa
functionalitatea
compensatorului .
A B
C

La nivela,compensatorul
are grija de calarea
precisa a instrumentului.
Compensatorul se
compune practic dintr-o
8
 Pregatirea Masuratorii
Setarea statiei totale pe
punct
1. Aseaza trepiedul aprox 5. Aducem bula nivelei
deasupra punctului. sferice in cerculatul reper
ajustand lungimea
2. Verifica trepiedul din picioarelor trepiedului
diverse parti si (fig, jos).
corecteaza-l astfel incat
platanul sau sa fie aprox. 6. Dupa calarea precisa,
Orizontal si deasupra slabim surubul pompa
punctului (fig, sus pentru a deplasa
stanga). aparatul pe platanul
trepiedului astfel incat
3. Infige picioarele spotul laser este exact
trepiedului in pamant si cu pe punct.
surubul pompa se fixeaza
aparatul pe trepied. 7. Strangem la loc surubul
pompa.
4. Activam laserul pentru
centrare (sau pentru
instrumentele mai vechi,
uita-te prin ocularul de
centrare) si rasuceste
suruburile de calare
pentru a aduce laserul de
centrare sau sistemul
optic perfect deasupra
(fig, sus dreapta).

9
Diferenta de nivel intre
doua puncte
Principiile de baza Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire
pentru determinarea de pe punctele A si B.
diferentei de nivel intre
doua puncte

Pentru a elimina erorile R = spate V = fata

sistematice legate de
conditiile atmosferice B
sau erorile liniei de
vizare, aparatul trebuie la
fie la jumatatea distantei
dintre cele doua puncte A
∆H = R -V = 2.521 - 1.345 = 1.176

Citire: 2.521 27
Citire: 1.345
15

26
14

25
13

24
12

23
11

10
 Masurarea cu Nivela
Masurarea distantelor optic cu
nivela
Retuculul are doua fire Examplu:
stadimetrice situate Citirea la firul de sus
simetric fata de firele B = 1.829
reticulare . Spatiul dintre Citirea la firul de jos B
ele este facut ca distanta A = 1.603
sa fie obrinuta prin Distanta pe mira
multiplicarea distantei citita I = B-A = 0.226
pe mira intre repere cu100. Distance = 100x I = 22.6
A

Precizia masuratorii:
10 – 30 cm

11
Linia (Drumuirea) de nivelment

Daca punctele A si B sunt la 4. Mutam instrumentul in

mare departare unul fat de S2 (mira ramane in
celalalt , dif. De nivel dintre punctul 1). R V
ele este determinata printro R V
linie de nivelment , in care R V
5. Rotim cu grija mira din
distanta intre capetele unei
statii intre 30 si 50 metri.
punctul 1 cufat catre
B
H
aparat
Se masoara distantele de la
6. Citim in spate si A S1
1 S3 ∆H
aparat la ambele mire cu S2 2
continuam ca mai sus.
pasul; acestea trebuie sa fie
aproximativ egale.

1. Asezarea instrumen- Diferenta de nivel intre A si Station Point Spate R Fata V Cotat Remarci
tului in S1. B este egala cu suma A 420.300
citirilor in spate si in fata . S1 A +2.806
2. Asezam mira in punctul A 1 -1.328 421.778 = cota A+R-V
perfect pe verticala; S2 1 +0.919
2 -3.376 419.321
facem citirea si notam
S3 2 +3.415
cota (in spate R). B -1.623 421.113
Sum +7.140 -6.327
3. Asezam mira in punctul -6.327 +0.813 = cota B – cota A
∆H +0.813 = diferenta de nivel AB
1 (pe o broasca de
nivelment ); facem
citirea si notam cota
(in fata V).

12
 Masurarea cu Nivela
Trasarea cotelor

La o excavatie punctul B O alta metoda folosita este

trebuie materializat la o
cota
∆H = 1.00 mai jos de
nivelul strazii (Punctul A).
1. Asezati nivela astfel ca
distantele de la aceasta
la ambele puncte sa fie
egale.
2. Asezam mira in A si
citim R = 1.305.
de a calcula inainte citirea
pe mira in B:
V= R - ∆H = 1.305 - (-1.000)
= 2.305
Mira este apoi miscata in
sus si in jos pana cand
citirea pe imra corespunde
cu cea calculata ; talpa
mirei indica cota punctului B
A
cautat.

3. Asezam mira in B
si citim in fata
V = 2.520.

Diferenta h intre cota

masurata si cea dorita in V=2.520
R=1.305
B este calculata:
h = V – R - ∆H = 2.520 –
1.305 – 1.00 = +0.215m A
4. Marcam in punctul B cota ∆H= 1.00 m H
h obtinuta h= +0.215 m
(0.215m deasupra B
terenului).

13
Profile longitudinale si transversale

Profilele longitudinale si Acum scadem citirea pe Profile longitudinale

transversale sunt la baza mira (in punctele de pe
proiectarii si trasarii cailor de trofilul transversal) din cota
comunicatie(ex: drumuri) dar instrumentului si rezulta
si pentru calculul volumelor cota punctului masurat .
si ajustarea proiectului la Distanta de la ax la punctele
conditiile din teren. Inainte de pe profil poate fi masurata
de toate axul proiectat este cu ruleta sau citita optic cu 25 m
trasat in teren si marcat la nivela. Cand desenam Cota de referinta: 420 m
intervale regulate. Profilul profilul longitudinal cota
longitudinal este creat in punctelor trebuie sa fie la o
lungul axului, cota punctelor scara mai mare (ex.
din ax sunt apoi citite cu 10x)
nivela . In punctele din ax
sunt masurate profilele
transversale perpendicular
pe ax si in punctele de
schimbare a pantei Profil transversal 175
terenului. 424.00
Cota punctelor de pe
profilele transversale este
calculata cunoscand cota
instrumentului.
In primul rand punem mira
pe un punct cunoscut ; cota
instrumentului rezulta din
Cota de referinta: 420 m
suma cotei punctului si
citirea pe mira .

14

Nivela digitala
Nivelele digitale produse de
Leica Geosystems primele
din lume care sunt
echipate cu procesor de
imagine digitala pentru
determinarea cotei si
distantei ; codurile de bare
sunt citite electronic,
complet automatitat .
Citirea pe mira si distanta
sunt afisate si pot si
memorate; cotele punctelor
masurate sunt calculate
continuu deci nu mai apar
erori la citire, inregistrare
Masurarea cu Nivela
sau calcul . Leica Geosys- Laserul rotativ
tems ofera si un pachet
software pentru
postprocesarea Pe satiere unde trebuiesc
masuratorilor. trasate un numar mare de
puncte cu difetite cote
trebuiesc trasate sau
monitorizate, de cele mai
multe ori se justifica
utilizarea unui laser
rotativ. Acest instrument
este dotat cu o raza laser
care prin rotatie desctie un
plan laser, care serveste ca
plan de referinta pentru
trasarea sau monitorizarea
punctelor.
Planul laser poate fi gasit cu
un detector special montat
pe mira ; acesta este
deplasat pe verticala pana
cand intalneste planul laser,
apoi se poate face citirea pe
mira .
Nu este necesara prezenta
unui operator la instrument.
15
Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara a unui punct

1. Asezam instrumentul in 4. Intoarcem luneta si Elementele de trasat 3. Rotim instrumentu

punctul B. marcam punctul C2.
Punctul C, se afla la
2. Punctul tinta A, intoarcem mijlocul laturii C1 - C2.
luneta si marcam punctul
C1.
Eroarea liniei de vizare
este responsabila pentru
3. Vizam din nou punctul discrepanta dintre C1 si
A.
C2.
(unghi si distanta) , legate
de un punct cunoscut A si
o directie AB.
1. Pune aparatul in A si
vizam B.
2. Introducem zero
cercul orizontal.
lpana cand la cercul
orizontal apare ∝ .
4. Miscam reflectorul pe
directia vizei , masurand
distanta continuu pana
cand ajungem in punctul
la
P.

Daca nu avem eroare la

linia de vizare, erorile
aparute sunt date de
combinarea erorii de vizare B
cu eroarea axei orizontale
si eroarea axei verticale .

C
A B P

∝
D
A

16

Puncte pe aceeasi verticala
Coborarea/urcarea unei
vericale dintr-un punct si
inspetarea verticalitatii
unei constructii poate fi
facuta intr-o singura fata
a lunetei, doar daca
rotatia lunetei decrie un
plan perfect. Pentru a se
lamuri problema se
procedeaza ca mai jos:
1. Tintim un punct la inaltime
A, inclinam luneta spre
sol si marcam punctul B.
2. Repetam procedeul in
fata a doua si marcam
punctul C.
Masurarea cu Statia Totala
Mijlocul segmentului B-C Aceasta procedura necesita
este exact pe verticala o calare foarte precisa a
punctului A . instrumentului .
Motivul necoincidentei
celor doua puncte poate fi
eroarea axei orizontale
si/sau eroarea axei
verticale .
A
B
C
17
Radiate (metoda polara)
Pentru a desena un plan de
situatie este necesara
pozitia in plan si cota
punctelor care definesc
obiectele, acestea se obtin
masurand unghiuri si
distante. Pentru aceasta
aparatul trebuie asezat pe
un punct care are
coordonate intr-un anumit
sistem de coordonate. Este
necesar si un al doilea
punct cu coordonate
cunoscute pentru orientare;
pe directia acestuia se
introduce zero la cercul
orizontal .

Daca punctele cunoscute

au coordonate untr-un
sistem bine definit
setarea statiei si
orientarea aparatului pot
fi facute automat (vezi
manualu de utilizare)
utilizand coordonatele
acestora

18

Masurarea distantelor
fara reflector
Each of the TCR total
stations from Leica
Geosystems includes not
only a conventional infra-
red distancer that measu-
res to prisms, but also an
integrated laser distancer
that requires no reflector.
You can switch between
these two distancers.
This arrangement brings
many advantages where
points are accessible only
with difficulty or not at all,
for example during the
recording of frontages, in
positioning pipes and
for measurements across
gorges or fences.
The visible red laser dot is
also suitable for marking
targets in connection with
the recording of tunnel
profiles or with indoor
work.
The "DISTO" hand-held
laser meter from Leica
Geosystems is another
simple instrument that
uses a visible laser beam
and needs no reflector; it is
particularly suitable for
indoor measurements to
ascertain spacings, areas
and volumes.
Masurarea cu Statia Totala
Recunoasterea Automata a Tintei- ATR
Statiile totale TCA sunt Aplicatia practica a acestui
echipate cu un sistem ATR. sistem este ghidarea
Acestea permit vizarea precisa a masinilor de
prismei mai usor si mai rapid. constructii .
Este suficient sa vizam
aproximativ pe reflector , iar Avantajele ATR: Masura-
sistemul ATR se ocupa de tori rapide combinate cu o
vizarea precisa si de precizie constanta
masurarea punctului . independenta de
Aceasta tehnologie poate fi operator.
folosita si la trasari .
Sistemul ATR poate fi folosit
si sa urmareasca tinta in timp
se aceasta se deplaseaza .
19
Trasarea profilelor sablon
In timpul alinierii
constructiei, este util sa se
extrapoleze laturile
acesteia pana dincolo de
limitele excavatiei si acolo
se vor bate un tarusi .
Acestia pot fi legati cu fire
pentru o mai buna
materializare a peretilor .
In exemplul de mai jos ,
profilele sablon trebuie
ridicate paralel la peretetii
propusi si la distantele a
respectiv b fata de
margini, ca in fig. de mai
jos.
1. Se stabileste o linie de
baza AB paralela cu latura
stanga la o distanta
suficienta c.
20
2. Marcam punctul A la o 6. Punctele de pe rpfilul
distanta d de latura de sablon vor fi trasate in
sus , va fi prima locatie acelasi fel, incepand cu
pentru statia totala. punctele A1 pana la A6.
3. Se marchiaza punctul B Daca fundatia nu a fost
cu un bat la capatul liniei sapata, se pot trasa laturile
de baza. H1H2 si H1H3.
4. Se pune aparatul in A, se Pentru constructiile mai mici
vizeaza B, apoi se e mai simplu de folosit un
traseaza A1, A2 si A3 in echer topo si o ruleta.
concordanta cu planul de
trasare al constructiei.
5. Cu viza la B introducem la
cercul orizontal zero,
intoarcem statia cu 100
gon (90°) si trasam linia
AC cu punctele A4, A5 si
A6.
 Masurarea cu Statia Totala

A d A4 A5 A6

A1 H1

A2

A3
H2

21
Inspectarea axei de vizare
La nivelele noi compensato-
rul a fost calibrat la tempera-
tura camerei, deci linia de
vizare ramane orizontala
chiar si la inclinari mici.
Situatia se schimba atunci
daca temperatura variaza
cu mai mult de 10 – 15
grade, sau daca
instrumentul este supus
unor vibratii puternice .
In aceste cazuri se
recomanda verificarea
liniei de vizare
1. Pe o zona plana, punem
doua mire la aprox. 30
metri .
2.Asezam aparatul la mijloc
intre cele doua mire (este
suficienta masurarea cu
pasul)
22
3. Facem citirile pe mire si
calculam diferenta de
nivel (fig alaturata).
Citire pe mira A = 1.549
Citire pe mira B = 1.404
∆H = A – B = 0.145
4. Punem aparatul la 1m in
fata mirei A si facem
citirea.
Citire pe mira A = 1.496
5. Calculam citirea pe
mira B :
Citire pe mira A = 1.496
- ∆H = 0.145
Citirea corecta
B = 1.351
6. Avand deja citirea B,
se constata o
diferenta la citirea
reala pe mira , mai
mare de 3mm, se cere
corectarea acestei
erori (vezi manualul).
 Erorile instrumentale
Inspectare EDM la statiile totale

Marcam foarte precis patru

baze cu laturile intre 20 m
si 200 m).

Folosind un distomat nou

sau nul deja calibrat
masuram aceste baze de
trei ori.
Valoarea medie, este
corectata de influentele
atmosferice (vezi manualul
de utilizare) si va fi folosita
ca valoarede referinta.

Utilizand aceste baze , le

masuram cu fiecare distomat
de cel putin patru ori pe an.
Daca nu avem erori care sa
depaseasta tolerantele ,
distomatul este in ordine .

23
Erorile instrumentale la statia totala
In caz ideal, statia totala
trebuie sa indeplineasca
conditiile:
a) Linia de vizare ZZ
perpendicular pe
axaorizontala KK
b) Axa orizontala KK
perpendiculara pe axa
verticala VV
c) Axa VV strict verticala
d) Zero la cercul vertical
strict catre zenit
Daca aceste conditii nu sunt
indeplinite, termenii urmatori
sunt folositi pentru a descrie
erorile specifice:
a) Eroarea liniei de vizare sau
eroarea de colimatia “c”
(deviation from the right angle
bet- ween the line of sight and
the tilting axis)
b) Eroarea axei orizontale a
(neperpendicularitate intre
aza orizontala si cea
verticala)
c) Inclinarea axei verticale
24
(unghiul intre directia firului cu
plumb si axa verticala).
Efectul acestor trei erori la
masurarea unghiurilor
orizontale creste odata cu
cresterea diferentei de nivel
intre statie si punct vizat .
Masurand in ambele fete ale
aparatului se elimina erorile
de colimatie si axei orizontale
Eroarea de colimatie (si pentru
statiile de precizie mare, si
eroarea axei orizontale, care
de obicei este foarte mica)
poate fi de asemenea
determinata si memorata .
Aceste erori sunt luate ulterior
in considerare de fiecare data
cand un unghi este masurat si
se poate spune ca un unghi
este masurat fara erori chiar
si la masurarea intr-o singura
pozitie . Determinarea si
memorarea acestor erori este
prezentata detaliat in manualul
de utilizare .
Inclinarea axei verticale nu
este socotita eroare
instrumentala; ea pare
deoarece instrumentul nu a
fost bine calat, si nu poate fi
eliminata prin masuratori in
ambele fete. Influenta sa
asupra unghiurilor este
corectata automat de
compensatorul electronic
dubluaxial .
d) Eroarea de index “i” ,
unghiul dintre directia zero la
cercul vertical si directia
zenitala
Poate fi eliminata prin
masuratori in ambele fete.
Nota:
Erorile instrumentale se
schimba odata cu
temperatura, datorita
vibratiilor si datorita
transpotului indelungat.
Daca vrei sa masori intr-o
singura fata trebuie sa
determini si sa salvezi
erorile in prealabil.
V
K Z
Z K
V
 Erorile instrumentale

a
i c

Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i) Aroarea axei orizontale (a)
Eroarea liniei de vizare (c)
(V index) (Hz colimatia)

25
Aliniere dintr-un punct de mijloc

Daca avem de aliniat 4. Din punctul 3 aliniem

puncte iar capetele pct 4 pe linia 3-A si se
aliniamentului nu au continua in acelasi fel
vizibilitate intre ele , pana cand nu mai sunt
procedamastfel: deviatii in plus la punctele
intermediare .
1. Selectam doua
puncte 1 si 2 (aprox in
aliniament) din care sa
vedem ambele capete
ale aliniamentului.
Punctele vor fi marcate .

2. Din punctul 1 aliniem

punctul 2 pe latura 1 – A A
3. Din punctul 2 aliniem
pct 3 pe linia 2 – E 1 E

2
3
4

26
 Probleme simple de topografie
Masuratori de pante
Daca pantele trebuie
determinate in % sau
trebuiesc trasate pentru Cu luneta vizam mira la
santurile conductelor sau aceeasi inaltime cu cea a
fundatiilor, avem doua aparatului. Cercul vertical
metode: afisaza unghiuri zenitale
dar poate fi trecut in %,
1. Cu nivela deci putem citi direct
Masuram diferenta de pantele . Distanta nu este
nivel si distanta . Panta relevanta .
este calculata cu
formula: Se inlocuieste mira cu un
H
100 ∆H / D = panta % baston cu prisma .
Ridicam reflectorul la
D
2. Cu teodolitul sau inaltimea aparatului si
statia totala vizam centrul prismei.
Asezam aparatul intr-un
punct in lungul liniei de
trasat si o mira undeva in
lungul liniei de trasat .

V%
i
i

27
 Programe
Calcularea Ariei

1. Asezarea statiei intr-un

punct cu vizibilitate
max aspura intregii
zone. Nu este
necesara orientarea
aparatului.

2. Masuram punctele de pe
conturul ariei dorite in
ordinea lor pe contur in
B
sens orar . Punctele
trebuiesc masurate si cu
A
distanta.
C
3. Dupa acesta aria este
calculata automata prin
apasarea unui singur
buton . D

29
Trasarea

1. Asezarea Ca o alternativa ,
instrumentului intr-un coordonatel punctelor
punct cunoscut si care trebuiesc trasate pot
orientarea acestuia fi bagate de la birou in
conform cap. “Setarea memoria aparatului, in
statiei totale” din acest fel in teren este
manualul de utilizare. necesar sa introducem doar
numele punctului .
2. Introducem coordona-
tele punctului ce trebuie
trasat. Programul automat
calculeaza directia si
distanta (sunt necesari doi
parametri pentru trasare)

3. Rasucim aparatul N
pana cand indica zero
la cercul orizontal.

4. Punem reflectorul in
acest punct P’.
∆D
5. Masuram distanta;
P
diferenta de distanta ∆D
pana la punctul P va fi
P'
afisata automat α

30
 Programe
Puncte inaccesibile

1. Asezam reflectorul
vertical la baza punctului
dorit. Statia totala poate
fi situata oriunde.

2. Masuram distanta pana la

reflector.

3. Vizam punctul inaccesibil.

H

4. Diferenta de nivel H
intre punctul de la sol si
cel de sus este afisata
printr-o singura
comanda si este afisata

31
Distanta intre puncte

Programul determina
distanta si diferenta de
nivel intre doua puncte.

1. Asezam statia in orice

punct.

2. Masuram oricare doua

puncte A si B.

3. Distanta D si diferenta de
nivel H sunt afisate D
imediat . H
A

32
 Programe
Retrointersectia (intersectia inapoi)

Acest program calculeaza Procedeul si potiunile de

pozitia in plan si inaltimea masurare sunt descrise in
unei statii concomitent cu maualul de utilizare.
orientarea aparatului, din
masuratori pe cel putin Nota:
doua puncte, de Cand facem lucrari topo
coordonate cunoscute . care implica si cote
trebuie tinut cont si de
masuratrea inaltimii
aparatului si a Hz=0
reflectorului .
H
N (x)
Intersectia inapoi are
avantajul , la lucrarile mari
de ridicare topo sau
trasare, ca poti alege
punctul cel mai favorabil
pentru a fi stationat .
NU mai este obligatorie
stationarea unui punct
cunoscut , situat
nesatisfacator .

E (y)

33
Programe disponibile

Inregistrare puncte
Orientare si transfer cota
Retreointersectie
Distanta intre puncte
Trasare
Cote inaccesibile
Intersectie inapoi
Linie de referinta
Puncte ascunse
Calculul Ariei
Metoda seriilor
Drumuire
Retrointersectie locala
COGO (calcule topo) Scanare
automata a suprafetelor
Modelul digital al terenului
Offset

34
 Topografie cu GPS
Surveying with GPS

Masuratorile cu GPS-ul
utilizeaza semnalul emis de Ehipamentele GPS de la
sateliti avand traictorii si Leica Geosystems pot fi
coordonate astfel ca orice folosite pe trepier pe baston
punct de pe suprafata pe vapoare, autovehicule
pantului poate fi determinat pe constructii in aplicatii
indiferent de conditiile meteo. statice sau kinematice.
Precizia de determinare
depinde de tipul recepto-
rului si de metoda de ma-
surare sau post-procesare

Comparativ cu statia totala,

punctele nu trebuie sa aiba
vizibilitate intre ele. Astazi
semnalul este prea putin
obstructionat (pomi , cladiri
..) si de aceea poate fi facuta
o masuratoare buna .
Echipamentul GPS se poate
utiliza in multe tipuri de
lucrari topo.

35
 Leica Geosystems AG
CH-9435 Heerbrugg
(Switzerland)
Phone +41 71 727 31 31
Fax +41 71 727 46 73
www.leica-geosystems.com