PLAŢILE INTERNAŢIONALE

CURS NR. 8
 Plăţile internaţionale

• Băncile comerciale joacă un rol fundamental;

• Mult mai complexe decât plăţile interne;

• Risc mai ridicat decât plăţile interne ;

• Metode utilizate pentru plată:

• Plăţile în marfă (barter, compensaţii, buy – back, cumpărări

în avans, cumpărări legate)

• Instrumente de plată

• Modalităţi de plată

2
Gradul de siguranţă al încasării plăţii

solvabilitatea si onorabilitatea cumpărătorului;

situaţia politică, economică si juridică in tara
importatoare;
controlul schimburilor si restricţiile privind
importurile in ţara importatorului;
 posibilităţi de a găsi un nou cumpărător sau de a
repatria marfa in cazul in care importatorul refuză
să primească livrarea si să accepte cheltuielile
legate de această operaţiune.
 Protecţia riscurilor în plăţile internaţionale
Cumpărător Max
Min

Con-
firmed
Uncon-
firmed
Sight
Draft
Time
Draft
Max Min
vânzător
Cash in Letter of Documentary Open
Advance Credit Collection Account
 Soluţia de plată

 stabilită de părţi în contract unde se prevăd

instrumentele şi tehnicile de plată, precum şi
termenele în care trebuie făcută plata.
Preference of the US exporter
Preference of the French importer
The use of a third party
Plata în avans (engl. cash in advance) este
tehnica de plată în care importatorul trebuie să
efectueze plata către exportator înainte ca acesta să
livreze marfa (pre-payment).
Este cea mai sigură tehnică de plată pentru
exportator , dar cea mai riscantă pentru
importator, acesta din urmă trebuind să se bazeze
pe faptul că furnizorul îi va livra bunurile la timp şi
conform condiţiilor cantitative şi calitative din
contract.
 Risc mare pentru importator
 Risc minim pentru exportator
 Se practică atunci când importatorul are mare încredere în
exportator sau când este vorba de comenzi nu prea importante
pentru el
 Plata unui avans (down payment) :importatorul
plăteşte o parte din preţ în prealabil, respectiv la
semnarea contractului sau imediat după această
dată.
Plata contra factură (engl. open account,
payment on shipment of goods) : după ce şi-a
îndeplinit obligaţiile de livrare exportatorul trimite
factura comercială direct la cumpărător, care va plăti
contravaloarea acesteia la data stabilită prin contract
.
Plata la predarea mărfii (engl. Cash On
Delivery - COD) se utilizează pentru tranzacţii de
valoare redusă şi are avantajul uşurinţei de realizare.
vânzătorul mărfii instructează pe cărăuş (firma de
transport) să prezinte marfa destinatarului livrării şi
să o predea contra plăţii în numerar sau prin cec.
 Instrumente de plată

Ordinul de plată OP
Cecul
Cardul bancar
Efectele de comerţ : cambia şi biletul la ordin
 Ordinul de plată, cea mai ieftină modalitate de
plată internaţională, dar şi cea mai riscantă
 În tranzacţiile comerciale internaţionale, viramentul
(ordinul de plată) este un ordin dat de importator băncii
sale de a transfera (vira) în beneficiul furnizorului străin,
într-un cont la o bancă străină, o anumită sumă, pentru
plata datoriei sale

 Ordinul de plată (OP) este instrumentul efectiv care

circulă între emitent şi beneficiar, prin intermediul
sistemului bancar, fiind purtătorul transferului de
fonduri între cei doi parteneri

 Ordinul de plată presupune ca emitentul să aibă

disponibilităţi în cont la banca sa în sumă cel puţin egală
cu transferul şi comisionul aferent sau, dacă nu are cont,
să depună la bancă suma necesară
 Cecul
 Ordin scris dat de o  Tipuri de cecuri: cecul nominativ;
persoană unei bănci, cecul la purtător; cecul postdatat;
de a plăti o sumă de cecul pentru numerar; cecul
bani determinată virament; cecul barat; cecul
unui terţ,
beneficiarul cecului; circular; cecul de călătorie
în acest sens,
ordonatorul
foloseşte un
formular tipizat, pus
la dispoziţie de către
bănci pentru
titularii de conturi
de cecuri
 Cecul : riscuri

Riscul de neplată datorat lipsei de fonduri (cecul este

descoperit);
Utilizarea unui depozit în prealabil cu 3 – 4
săptămâni
Greşeli în completarea cecului
Utilizat pentru plăţi reduse şi pentru clienţi
cunoscuţi.
 Check
Issuing Date
at Issuing
Place
 This check is to be
 Paid to the Order of        Exporter           € Value
               Value                        Euros

 by the:
 Importer Bank
 Importer Bank Address
 ____Importer
Signature____
 Cardul bancar

 Instrument de plată electronică, respectiv un suport de

informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care
permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile
băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la
emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita
unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în
favoarea deţinătorului cardului

 Ca şi cecul, cardul nu este monedă, respectiv monedă

electronică, ci numai un instrument de plată care mijloceşte
transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un
anumit tip de tehnologie
Cardul bancar – inovaţie revoluţionară în
domeniul instrumentelor de plată
electronică
 Apariţia cardului are loc în anul 1946, la New York,
când o bancă specializată în creditul de consum
lansează pe piaţă un nou produs: “Charge It”

 În 1950 apare, tot în America, cardul de plastic

pentru consum şi călătorii emis de firma Diners Club
şi preluat apoi de bănci pentru creditul de consum

 În Europa, prima lansare a unui card european are

loc după 1967, în Franţa, prin “Carte Bleu”

 În România, primele carduri (circuit VISA) au fost

lansate în 1995 prin sistemul bancar
 Cardurile s-au perfecţionat foarte mult şi în prezent sunt
de două feluri:
 carduri cu bandă magnetică

 carduri cu microprocesor (smart cards sau chip–

carduri)

 În România cardurile au fost acceptate pentru prima

dată în anul 1972, în cadrul Oficiului Naţional de Turism
(ONT) şi numai pentru persoanele fizice nerezidente

 Bazele activităţii cu carduri s-au pus în 1992

 1995 – crearea societăţii ROMCARD, specializată în

operaţiunile cu carduri şi în autorizarea plăţilor
 Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de
numerar fie pentru operaţiuni de plăţi din disponibil
sau credite, cu alte cuvinte pentru operaţiuni de
încasări şi plăţi

 Aceste operaţiuni implică emiterea cardului,

deschiderea de conturi bancare, efectuarea
tranzacţiilor, compensarea - decontarea, gestionarea
întregii activităţi şi bineînţeles o infrastructură
adecvată la bănci şi comercianţi

 Emiterea cardurilor - include încheierea convenţiei

de card, confecţionarea cardului, deschiderea
contului de card, transmiterea informaţiilor la
centrul de autorizare şi la instituţiile internaţionale şi
apoi eliberarea cardului
 Operaţiuni de retragere de numerar

 Operaţiuni de plăţi cu carduri la comercianţi - esenţa

cardurilor, înlocuind numerarul sau cecul cu operaţiuni
on-line

 Deschiderea conturilor comercianţilor acceptanţi

(persoane juridice)

 Convenţia de acceptare

 Acceptarea

 Autorizarea

 Decontarea
 Efecte de comerţ
Cambia, numită şi trată, (engl. bill of
exchange sau draft, fr. lettre de
change) este un ordin scris şi
necondiţionat dat de o persoană
(trăgător, drawer) unei alte persoane
(tras, drawee) de a plăti o sumă de bani,
la vedere sau la o anumită scadenţă,
unui beneficiar. Beneficiarul (payee)
poate fi creditorul însuşi (trăgătorul).
 Acceptarea cambiei

 angajamentul trasului de a plăti, printr-o menţiune

expresă făcută în scris pe trată
 Andosarea (girarea)

 transmiterea tratei către un terţ printr-un înscris pe

versoul tratei urmat de semnatura andosatorului
( girantului);
andosarea poate fi nominativă ( se trece numele
noului beneficiar) , la purtător sau în alb.
 Avalizarea

garantarea plăţii tratei -făcută de un terţ sau chiar un

semnatar al cambiei- prin trecerea pe rectoul tratei a
unei formule ( „bun pentru aval”) urmate de
semnătura avalistului (garantului).
 Protestul

la cererea beneficiarului, se certifică faptul că trata a

fost prezentată trasului la scadenţă şi acesta a refuzat
să o plătească.
Toţi cei care au tras , acceptat, andosat sau avalizat
cambia sînt răspunzători în mod solidar faţă de
beneficiar.
 Mijloc de plată

 Cambia poate servi pentru plata

datoriei pe care trăgătorul o are la
beneficiar, înlocuind circulaţia
banilor în numerar: în loc ca trasul să
plătească trăgătorului şi acesta să
achite datoria sa faţă de beneficiar,
trăgătorul dă ordin trasului să
plătească direct beneficiarului.
 Mijloc de creditare

 Între momentul naşterii obligaţiei

de plată a debitorului (importatorul)
şi momentul încasării contravalorii
creanţei sale de către creditor
(exportatorul) se scurge un anumit
interval de timp, deci se creează o
relaţie de creditare.
 Mijloc de garantare

 Operaţiunile cu trată se caracterizează printr-un grad

ridicat de garanţie conferit de mecanismul
cambial. În primul rând, trasul este obligat să
accepte cambia la prezentare (în caz contrar se
recurge la protestul de neacceptare), iar din
momentul acceptării trasul devine debitorul
principal al obligaţiei de plată. În al doilea rând,
cambia poate fi avalizată (engl.endorsed,
fr.avalise), un terţ (avalistul) asumându-şi
obligaţia de a plăti în locul debitorului, dacă
acesta nu efectuează plata. În sfârşit, în cazul
neonorării cambiei se poate recurge la protestul
de neplată
 băneşti

Deţinătorul unei cambii (beneficiarul)

are mai multe posibilităţi: să o păstreze
până la scadenţă şi să o încaseze; să o
folosească în calitate de mijloc de plată,
andosând-o în favoarea unui creditor al
său; în sfârşit, să o folosească pentru a
obţine imediat fonduri băneşti, prin
procedeul scontării
 Bill of Exchange - sight drafts (documents
against payment)

Acceptare (2)
Trăgător (Exportator) Importator
Emitere (1)
Prezentarea la Plata la
plată a cambiei scadenţă a
Transferul cambiei către când cambiei (5)
beneficiar (dacă e cazul) (3) exportatorul
livrează (4)
Beneficiarul
(Exportator)
Momentul plăţii: La prezentarea cambiei
Livrarea bunurilor: După plata cambiei
Risc pentru exportator: Să rămână cu
bunurile neplătite
Risc pentru importator: Să fie livrate
mărfuri care nu corespund condiţiilor
negociate prin contractul extern
Bill of Exchange - time drafts (documents
against acceptance)

Acceptare cambiei la
livrare (2)
Trăgător (Exportator) Importator

Emitere (1)
Prezentarea la Plata la
plată a cambiei scadenţă a
la scadenţă(4) cambiei (5)
Transferul cambiei către
beneficiar (dacă e cazul) (3)

Beneficiarul
(Exportator)
Time drafts (documents against acceptance) : Când
bunurile sunt livrate cambia este remisă spre
acceptare de către importator (ACCEPTAREA
CAMBIEI SE FACE ÎN MOMENTUL LIVRĂRII ŞI
PLATA EI ULTERIOR)
 Momentul plăţii: La scadenţa cambiei
 Bunurile sunt disponibile importatorului: Înainte
de plată
 Riscul pentru exportator: Importatorul să nu
plătească
 Riscul pentru importator: Livrare
necorespunzătoare
 Efecte de comerţ

Biletul la ordin (engl. promissory

note) este un înscris prin care o
persoană (emitentul) se obligă să
plătească altei persoane (beneficiarul),
sau la ordinul acestuia, o anumită sumă
de bani la scadenţă.
 Exemplu de bilet la ordin (promissory note)

Nov. 2, 2004 $ 10,000

New York, New York

  Ninety days after the above date for value received, the under-
signed jointly and severally promise(s) to pay to the order of: BANK OF THE RIVER, at
100 Hudson Ave., New York, New York 02167
         Ten Thousand and oo/100              DOLLARS
With interest from the date above at the rate of -11- percent per annum (computed on
the basis of actual days and a year of 360 days) payable at maturity

Officer: Jones
No: 990-11-9999 Importer’s Signature
 Money Order

ordin dat de o persoană (ordonatorul sau

importatorul) de a se transfera din contul său
curent o sumă determinată de bani în contul unui
beneficiar (exportatorul)
Beneficiarul precizează contul în care să se facă
transferul
Nu se poate condiţiona transferul şi deci nu se
poate solicita nici o dovadă de efectuare a livrării
Nivel mare de încredere între parteneri pentru a
utiliza această formă de plată
 Modalităţi de plată

Incasso documentar
Acreditivul documentar
Incasso-ul documentar (engl. documentary
collection, fr. remise documentaire) este o tehnică
de plată care constă în acordarea de către
exportator băncii sale a unui mandat de a încasa
(de aici, denumirea de incasso) suma reprezentând
contravaloarea unei tranzacţii comerciale şi de a o
vira în contul său; în acest sens, el va depune la
bancă documentele care atestă executarea
obligaţiei sale de livrare (de aici, caracterul
documentar).
La incasso-ul documente contra plată (engl.
documents –against-payment), banca eliberează
documentele de livrare numai contra plăţii facturii ce
indică valoarea tranzacţiei. De îndată ce importatorul
face dovada plăţii, banca prezentatoare eliberează
documentele pe baza cărora cumpărătorul poate
prelua marfa.
La incasso-ul documente contra acceptare
(engl. documents-against-acceptance), banca
prezentatoare va elibera documentele contra
acceptării de către importator a unei cambii, cu
scadenţa conformă cu termenul de plată din
contractul comercial. În acest caz, exportatorul
acordă importatorului un credit pe termen scurt,
fiind supus riscului specific operaţiunilor de
creditare.