Iapa lui Voda

“Iapa lui Voda” face parte din volumul de povestiri “Hanul Ancutei” publicat in 1928.
Scriitorul evoca intamplari petrecute in vremea veche folosindu-se de mijloacele artistice
adegvate.
Este o opera epica, deoarece autorul isi exprima uimirea si admiratia sa pentru
vremurile de demult, prin intermediul actiunii, personajelor si naratorului.
Ca in orice opera epica, sunt prezentate locul, timpul actiunii. Locul este hanul Ancutei,
iar timpul povestirii este o toamna indepartata.
Exista si un timp al naratiunii: timpul domniei lui Mihai Voda Sturza, iar locul initial tot
la hanum Ancutei, apoi la curtea domneasca.
Exista doua planuri narrative: cel prezent si cel trecut. In cel prezent, personajul narator
se confunda cu autorul infatisand atmosfera de la han.
In cel de-al doilea plan, comisul povesteste o intamplare din timpul domniei lui Mihai
Voda Sturza. Ca in orice opera epica, actiunea poate fi dispusa pe momentele subiectului.
In expozitiune se fixeaza locul si timpul actiunii, precum si personajele.
“Intr-o toamna aurie”, la hanul Ancutei sosesc mai multi calatori, printre care si comisul
Ionita din Draganesti.
Intriga este reprezentata prin faptul ca in urma unor glume, comisul le istoriseste o
intamplare de pe vremea celeilalte Ancute.
In desfasurarea actiunii sunt prezente intamplarile pe larg. Comisul povesteste cum
odinioara, la han soseste un mare boier. Inchina cu acesta o oala cu vin si ii spune despre
supararea lui. El se indreapta spre curtea domneasca pentru ca Voda sa-I faca dreptate in
legatura cu o problema. Daca acesta nu i-ar fi facut dreptate, comisului i-ar fi ramas sa-i
ceara Domnitorului sa-i pupe iapa nu departe de coada.
Actiunea atinge punctual culminant in momentul in care, aflat la curte, razesul
descopera ca Domitorul este chiar boierul de la han.
Acesta ii face dreptate, iar intrebandu-l de o alta rezolvare, comisul ii raspunde curajos
ca iapa il asteapta peste drum.
Deznodamantul este surprinzator: Voda se amuza pe seama comisului si trimite un
slujbas pentru a veghea la indeplinirea hotararii sale.
O alta trasatura a genului epic este prezentarea personajelor. Ionita comisul este
singurul personaj care apare in ambele planuri narative. Alaturi de el mai apare Ancuta,
mos Leonte si Voda Sturza.
Fiind o opera epica, modul predominant de expunere este naratiunea, prezenta in
ambele planuri.
Insusirile personajului sunt evidentiate nu numai prin descriere, ci si cu ajutorul
dialogului, autorul punand accentual pe modul acestora de vorbire.
In situatia ambilor naratori, relatarea se face la persoana I.
Concluzia: prezenta naratorului, a naratiunii, a personajelor si a actiunii desfasurate
intr-un anumit cadru, spatiu temporal, precum si exprimarea indirecta a ideilor si
sentimentelor sunt dovezi ale apartenentei acestei opere literare la genul epic.