Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
STUDENT:
2008-2009
CUPRINS
Bibliografie.................................................................................................17
2
CAP.I. Etalarea marfurilor
4
Selecţionând corect schemele de culoare pentru expunere, aceasta devine
o treabă simplă dacă decoratorul se bazează pe trei culori şi dovedeşte armonia
culorilor folosite. De exemplu, culorile complementare concură la realizarea
unor expuneri atractive. Aceasta se realizează prin folosirea a două culori care
sunt aşezate opus în distribuţia culorilor, de-a lungul unui cerc în ordinea
spectrului.Exemplele sunt roşu cu verde, albastru cu portocaliu şi violet cu
galben.Efectul contrastului uneori este forţat. Monocromia sau expunerea
monocromă reprezintă amestecul de două sau mai multe nuanţe dintr-o culoare.
Folosind roz deschis, roşu şi roz închis se pune în valoare prezentarea.
La fel putem să facem combinaţii de două sau mai multe nuanţe de galben,
verde sau violet. În final avem combinaţiile de culori asemănătoare. Culorile
asemănătoare stau una lângă alta pe paleta coloristică. Albastru, turcoaz, verde
sunt culori asemănătoare. La fel şi roşu, portocaliu şi galben.Alb şi negru pot fi
folosite în combinaţiile de culori, exceptând intenţia de expunere cu alb şi negru,
când cele două culori sunt folosite în mod sobru în merchandising-ul vizual,
conferind un plus de putere, de expresivitate.
Se constată, deci, că articolele selectate pentru expunere sunt influenţate
adesea de alegerea schemelor de culoare. Nu se vor exclude efectele fiziologice
şi psihologice ale culorilor asupra consumatorilor şi nici proprietăţile culorilor.
Atracţia mirosului .
Spaţiile comerciale trebuie amenajate astfel încât să nu fie prezente
mirosurile neplăcute. Un ventilator aşezat strategic într-o brutărie sau patiserie,
magazin de dulciuri sau delicatese îl atrage pe trecător spre aceste locuri.
Vânzătorii de tutun, flori, cosmetice cunosc atracţia exercitată de diversele
mirosuri asupra clienţilor. Unele magazine, cum ar fi farmaciile, trebuie să
5
miroasă curat şi antiseptic. Pentru altele, ca de exemplu un anticariat, un miros
prăfuit, stătut,îmbunătăţeşte atmosfera de cumpărare.
Atracţia atingerii.
Deşi, la un moment dat, automatul de vânzare a fost considerat magazinul
viitorului, astăzi se admite doar ca un important vânzător al unor produse
standardizate. Neadmiterea automatelor este pe scară largă rezultatul inabilităţii
maşinii de a furniza atracţia atingerii. Pentru cele mai multe produse, inspecţia
personală, mânuirea, strângerea, pipăirea, reprezintă o cerinţă, o premisă a
cumpărării.
Aranjamentele interioare, echipamentele fixe şi modurile de expunere a
mărfurilor încurajează şi facilitează simţul şi dorinţa consumatorului de a atinge.
Şansele de vânzare cresc substanţial când consumatorul mânuieşte produsul.
Dar,uneori, expunerile şi echipamentele trebuie proiectate pentru a proteja
mărfurile; în aceste situaţii, se vor furniza consumatorilor mostre de produs.
Atracţia gustului.
Pentru unii vânzători a oferi produse spre degustare poate fi o condiţie
necesară pentru a vinde. Este cazul alimentelor: brânzeturi, preparate din carne,
produse de patiserie, băuturi răcoritoare etc. Acestea trebuie oferite în condiţii
optime de curăţenie.
Atracţia temei.
Mulţi comercianţi sunt de părere că o temă de cumpărături ajută la
furnizarea unui focus în planificarea amenajărilor fizice. Atracţia temei
mobilizează cele cinci atracţii senzoriale menţionate anterior. Temele obişnuite
sunt centrate în jurul sărbătorilor, evenimentelor istorice, problemelor curente
(energie, mediu) şi evenimentelor speciale (aniversări).Temele de cumpărare pot
fi organizate fie la scara întregului magazin, fie la cea a unui raion.
6
Produsele trebuie să fie liber oferite. Scopul de a lupta contra
obstacolelor care pot să “ascundă” produsele, de a transfera stocurile
de mărfuri în sala de vânzare, la îndemâna şi la vederea clientului.
Produsele trebuie să fie lesnicios accesibile.
7
de a alege un produs şi se lasă încă influenţat în mare parte de publicitate,
promoţii etc.
Toţi românii, indiferent de clasa socială din care fac parte, optează pentru
branduri foarte cunoscute, în special în cazul produselor de folosinţă
îndelungată, pe care se cheltuiesc sume mari de bani. Au fost chestionate în
acest scop 1.200 de persoane adulte din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între
18 şi 65 de ani. Acestea au acordat puncte unor afirmaţii, pe o scală de la 1 la 5,
unde 1 înseamna „dezacord total“, iar 5, „acord total“.
8
Ambalajul modern nu are doar rol de protecţie ci şi de comunicare între
produs şi client. Va informa cât mai complet clientul asupra produsului
respectiv. Rolul reformativ va creşte în comparaţie cu publicitatea asupra
produsului respectiv. Cu cât este mai estetic cu atât va atrage atenţia şi va
favoriza luarea deciziei de cumpărare a clienţilor. Joacă rolul de vânzător mut în
autoservire.
9
des utilizată în marile magazine cu flux mare de clienţi: supermarketuri,
hipermarketuri.
Culoarea - culorile calde “vin” în faţă; culorile reci “se duc” în spate
10
viaţa, mobilitatea; linia frântă reprezintă simbolul dinamismului, iar
linia curbă simbolul eleganţei, rafinamentului, nobleţei.
Cerinţe urmărite:
11
• Abundenţa - prin ridicarea expunerii pe verticală : grătare, panouri,
gradene
• Varietatea - prin gruparea jucăriilor pe meserii şi preocupări;
Ex: - păpuşi cu maşini de cusut, tipare de rochiţe, truse pentru activităţi
practice cu aeromodele, etc.
Criterii de etalare:
12
-mărfurile cu circulaţie rapidă vor fi expuse aproape de magazia de
mână, dar şi lângă mărfurile cu circulaţie mai lentă, pentru a fi în atenţia
clienţilor.
-în colţurile magazinului pot fi expuse mărfuri de cerere zilnică.
-amplasarea şi expunerea mărfurilor în raport cu vârsta şi sexul
potenţialilor cumpărători (articole pentru adulţi – femei şi bărbaţi, articole
pentru tineret, articole pentru sugari, etc)
-după modul de viaţă (articole pentru menaj, articole pentru amenajarea
locuinţei, grădinii, garajului etc.)
-după evenimente şi sărbători (cadouri, jucării).
cu indicatoare de grupă;
cu etichete;
conservele de dimensiuni mici se pot expune în vrac, în navete sau
în coşuri
13
Băuturile- se pot expune astfel:
14
Articolele din sticlă, porţelan şi faianţă- se expun în rafturi şi gondole
cu fundalul din geam translucid pentru a permite penetrarea luminii în
profunzimea mobilierului, grupate astfel:
15
Bijuteriile, gablonţurile şi ceasurile se etalează:
16
Articolele electrocasnice, cum ar fi maşinile de spălat, frigiderele,
aragazurile se expun pe podiumuri, astfel încât cumpărătorul să le poată studia
din toate unghiurile.
Prezentarea acestor articole trebuie să fie tehnică, cu o grafică
publicitară: afişe, panouri cu caracter tehnic,funcţionale, embleme ale fabricilor
producătoare şi dotate cu un spaţiu pentru demonstraţiile de funcţionare.
Bibliografie:
6. http://www.educativ.ro
17
7. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro
8. http://www.capital.ro
18