CONSILIUL EUROPEAN DE RESUSCITARE

Ghidurile de resuscitare
2010

-Versiune de lucru-

Mobile
10/18/2010
Documentul a fost tradus sub coordonarea Consiliului National Român de Resuscitare
.Versiunea definitiva
va aparea în cel mai scurt timp.
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru-

Consiliul European de Resuscitare-Ghidurile de resuscitare 2010

Sec.
....iunea1. Introducere
Jerry P. Nolan*, Jasmeet Soar, David A. Zideman, Dominique Biarent, Leo L.
Bossaert, Charles Deakin, Rudolph W. Koster, Jonathan Wyllie, Bernd Böttiger, on
behalf of the ERC Guidelines Writing Group**.
Jerry P. Nolan
Consultant in Anaesthesia and Intensive Care Medicine
Royal United Hospital
Bath, UK
E mail jerry.nolan@btinternet.com
*Corresponding author
Jasmeet Soar
Consultant in Anaesthesia and Intensive Care Medicine
Southmead Hospital, North Bristol NHS Trust
Bristol, UK
David A. Zideman
Consultant Anaesthetist and Hon Senior Lecturer
Imperial College Healthcare NHS Trust,
London, UK
Dominique Biarent
Associate Professor of Paediatrics
Paediatric Intensive Care and Emergency Medicine
Université Libre de Bruxelles
Queen Fabiola Children's University Hospital
Brussels, Belgium
Leo L. Bossaert
Emeritus Professor of Medicine
Cardiology and Intensive Care
University of Antwerp
Antwerp, Belgium
Charles D. Deakin
Consultant in Cardiac Anaesthesia and Critical Care
Southampton University Hospital NHS Trust
Southampton, UK
Rudolph W. Koster
Department of Cardiology
Academic Medical Center
Amsterdam, The Netherlands
ERC-CNRR
Pagina 2
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru-

Jonathan Wyllie
Consultant in Neonatology and Paediatrics
Clinical Director of Neonatology
The James Cook University Hospital
Middlesbrough, UK
Bernd W. Böttiger
Direktor der Klinik für Anästhesiologie und Operative Intensivmedizin
Universitätsklinikum Köln
Köln, Germany

**ERC Guidelines Writing Group

Gamal Abbas,
Annette Alfonzo,
Hans-Richard Arntz,
John Ballance,
Alessandro Barelli,
Michael A. Baubin,
Dominique Biarent,
Joost Bierens,
Robert Bingham,
Leo L. Bossaert,
Hermann Brugger,
Antonio Caballero,
Pascal Cassan,
Maaret Castrén,
Cristina Granja,

Nicolas Danchin,
Charles D. Deakin,
Joel Dunning,
Christoph Eich,
Marios Georgiou,
Robert Greif,
Anthony J. Handley,
Rudolph W. Koster,
Freddy K. Lippert,
Andrew S. Lockey,
David Lockey,
Jesús López-Herce,
Ian Maconochie,
Koenraad G. Monsieurs,
Nikolaos I Nikolaou,
Jerry P. Nolan,

ERC-CNRR
Pagina 3
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru-

Peter Paal,
Gavin D. Perkins,
Violetta Raffay,
Thomas Rajka,
Sam Richmond,
Charlotte Ringsted,
Antonio Rodríguez-Núñez,
Claudio Sandroni
Gary B. Smith,
Jasmeet Soar,
Petter A. Steen,
Kjetil Sunde,
Karl Thies,
Jonathan Wyllie
David Zideman

ERC-CNRR
Pagina 4
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru

[
[[[[h1]
]]]]Introducere
Aceasta edi.ie a Ghidurilor în Resuscitare Cardiopulmonara (RCP) a Consiliului Eur
opean de
Resucitare (ERC) actualizeaza edi.ia publicata în 2005 si men.ine ciclul de 5 ani
stabilit pentru
reevaluarea si modificarea ghidurilor. 1 Ca si ghidurile precedente, Ghidurile 2
010 au la baza cele
mai recente Consensuri Interna.ionale asupra stiin.ei RCP împreuna cu Recomandaril
e de abord
Terapeutic (CoSTR),2 având încorporate rezultatele cercetarilor sistematizate ale el
ementelor
legate de RCP. Stiin.a resuscitarii continua sa se dezvolte, iar ghidurile clini
ce trebuiesc
actualizate cu regularitate pentru a reflecta aceasta dezvoltare si pentru a pun
e la dispozi.ia
sistemelor de sanatate cele mai bune recomandari. În cei cinci ani dintre momentel
e de actualizare
a ghidurilor, noile terapii, care pot influien.a semnificativ evolu.ia pacien.il
or, pot fi aduse la
cunostin.a prin comunicari stiin.ifice.3
Acest rezumat prezinta algoritmii esen.iali de tratament în resuscitare la copil s
i la adult si
marchiaza principalele modificari fa.a de recomandarile din 2005. Recomandari în d
etaliu sunt
prezentate în fiecare din cele noua sec.iuni care urmeaza, si se gasesc publicate
si ca lucrari
individuale în numarul curent din Resuscitation . Sec.iunile Ghidului 2010 sunt:
1.
Rezumat
2.
Suportul Vital de Baza la adult si utilizarea Defibrilatoarelor Externe Automate
4
3.
Terapiile pe baza de electricitate: defibrilatoarele externe automate, defibrila
rea,
cardioversia si pacing5
4.
Suportul Vital Avansat la adult6
5.
Abordul clinic ini.ial al sindroamelor coronariene acute7
6.
Suportul Vital Pediatric8
7.
Resuscitarea nou-nascutului la nastere9
8.
Stopul cardiac în situa.ii speciale: dezechilibre electrolitice, otravire, înec, hip
otermie
accidentala, hipertermie, astm, anafilaxie, chirurgie cardiaca, trauma, sarcina în
evolu.ie,
electrocu.ie10
9.
Principii de educare în resuscitare11
10. Etica în resuscitare si deciziile de renun.are la via.a pacientului12
Recomandarile din cele ce urmeaza nu reprezinta singura cale prin care resuscita
rea poate fi
facuta; ele reprezinta un mod acceptat la scara larga de a face resuscitarea atât în
siguran.a, cât si
eficient. Publicarea recomandarilor noi si revizuite de tratament nu sugereaza f
aptul ca rutina
clinica actuala este nesigura sau ineficienta.
ERC-CNRR
Pagina 5
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru

[
[[[[h1]
]]]]Rezumatul principalelor modificari comparativ cu Ghidurile din 2005
[
[[[[h2]
]]]]Suportul Vital de Baza
Modificarile fa.a de ghidurile din 2005 ale Suportului Vital de Baza (SVB) cupri
nd:4, 13

Persoanele de la dispeceratul pentru urgen.e trebuiesc instruite în modul de a adr

esa
întrebari apelan.ilor pentru a ob.ine informa.iile necesare. Aceste informa.ii se
refera la
recunoasterea lipsei de constien.a si calitatea respira.iilor. În asociere cu lips
a constien.ei,
absen.a respira.iilor spontane, sau orice alta anormalitate în respira.ia victimei
ar trebui sa
determine activarea unui circuit de interven.ie rapida pentru suspiciune de stop
cardiac. Se
accentueaza importan.a gaspurilor ca semn de stop cardiac.
To.i salvatorii, cu pregatire anterioara sau fara, trebuie sa faca compresii tor
acice
victimelor aflate în stop cardiac. Se sublinieaza improtan.a deosebita a compresii
lor
toracice corect efectuate, ce sunt esen.iale. Obiectivul este comprimarea torace
lui cu cel
putin 5 cm la o frecven.a de cel putin 100 compresii min-1, permiterea revenirii
toracelui la
forma ini.iala si minimalizarea timpilor de întrerupere a compresiilor toracice. S
alvatorii
instrui.i în resuscitare ar trebui sa administreze si ventila.ii victimei, la o ra
ta compresii-
ventila.ii de 30:2. Se încurajeaza ghidarea prin telefon a salvatorilor neinstrui.
i în RCP
pentru a realiza resuscitarea bazata doar pe compresii toracice.
Se încurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofera instrunc.iuni si feedback salvat
orului în
timpul manevrelor de resuscitare. Datele înregistrate de acestea pot fi folosite p
entru a
analiza si a îmbunata.i calitatea resuscitarii, prin feedback oferit echipelor pro
fesioniste de
salvatori.
[
[[[[h2]
]]]]Terapii bazate pe electricitate: defibrilatoare externe automate, defibrilar
ea,
cardioversia si pacing 5, 14
Cele mai importante schimbari în Ghidurile ERC 2010 în privin.a terapiilor bazate pe
electricitate
cuprind:
Este subliniata importan.a administrarii compresiilor toracice cât mai repede si f
ara
întreruperi.
Se pune o valoare mult mai mare pe scaderea la minimum cu putin.a a pauzelor pre
si post
soc electric în efectuarea compresiilor toracice; se recomanda continuarea acestor
a în timp
ce defibrilatorul se încarca.
Reluarea imediata a compresiilor toracice dupa defibrilare este, de asemenea, su
bliniata;
continuand compresiile în timpul încarcarii defibrilatorului, administrarea socului
electric
ar trebui sa determine o întrerupere de maximum 5 secunde în efectuarea compresiilor
.
Siguran.a salvatorului ramâne un element fundamental, însa se admite în aceste ghiduri
ca
riscul pentru salvator în cazul utilizarii defibrilatorului este minim, mai ales d
aca salvatorul
poarta manusi. Aten.ia se îndreapta catre verificarea siguran.ei manevrei cât mai ra
pid,
pentru a reduce pauza pre-soc electric.
ERC-CNRR
Pagina 6
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru

În cazul terapiei stopului cardiac în pre-spital, personalul serviciului medical de

urgen.a
(SMU) trebuie sa realizeze manevre RCP corect în tot timpul necesar pentru conecta
rea si
încarcarea defibrilatorului. Rutina de a efectua manevre RCP pentru o perioada de
timp
prestabilita (doua-trei minute) înainte de analiza ritmului cardiac si administrar
ea socului
electric nu se mai recomanda. Având în vedere lipsa datelor concrete care sa sprijin
e sau sa
infirme aceasta strategie, acele echipaje SMU care au implementat deja algoritmi
de
interven.ie ce cuprind efectuarea manevrelor RCP pentru o perioada pre-stabilita
pot
continua utilizand rutina respectiva.
Utilizarea a pâna la 3 socuri electrice, unul dupa altul, poate fi o optiune în cazu
l FV/TV în
timpul cateterismului cardiac sau în perioada post-operatorie precoce în chirurgia c
ardiaca.
Aceasta strategie cu 3 socuri poate fi folosita si în cazul stopului cardiac cu ritm
de
FV/TV la un pacient monitorizat si cu defibrilatorul manual conectat.
Se încurajeaza dezvoltarea programelor pentru DEA, precum si amplasarea acestora în
mai
multe zone, atât publice , cât si reziden.iale.
[
[[[[h2]
]]]]Suportul vital avansat la adult
Cele mai importante modificari cu privire la SVA în ghidurile ERC 2010 cuprind:6,
5

Se subliniaza importan.a întreruperii la minimum a compresiilor toracice corect

administrate în cursul procedurilor specifice SVA: compresiile toracice se opresc
pentru
foarte putin timp si doar pentru a facilita interven.ii specifice.
Se subliniaza importan.a folosirii sistemelor track and trigger pentru a identific
a orice
alterare in starea pacientului si a putea administra terapia necesara prevenirii
stopului
cardiac intraspitalicesc.
Aten.ie sporita fa.a de semnele asociate cu risc de moarte cardiaca subita în afar
a mediului
spitalicesc.
Se renun.a la recomandarea pentru manevre RCP cu timp prestabilit înainte de defib
rilare
la pacien.ii afla.i în stop cardiac, în afara spitalului, si fara martori din cadrul
SMU la
instalarea stopului.
Continuarea compresiilor toracice în timpul necesar încarcarii defibrilatorului-aces
t fapt va
determina scaderea la minimum a pauzei pre-soc.
Lovitura precordiala este considerata mai putin importanta.
Utilizarea a pâna la 3 socuri electrice, unul dupa altul, pentru FV/TV instalate în
timpul
cateterismului cardiac, sau precoce în post-operator, în chirurgia cardiaca.
Administrarea drogurilor prin sonda de intubatie oro-traheala nu mai este recoma
ndata;
daca nu se poate asigura acces intravenos, drogurile trebuie administrate intrao
sos.
În terapia stopului cardiac cu FV/TV, adrenalina, 1mg, este administrata dupa cel
de-al
treilea soc electric, odata cu reluarea compresiilor toracice, si se continua ad
ministrarea ei
la fiecare 3-5 minute (în timpul ciclurilor de RCP). Amiodarona, 300 mg, se admini
streaza,
de asemenea, dupa cel ce-al treilea soc electric.
Atropina nu mai este recomandata în terapia de rutina pentru asistola sau DEM.
Se reduce importan.a intuba.iei oro-traheale (IOT) precoce, cu excep.ia cazului în
care este
efectuata de o persoana experimentata, cu o minima întrerupere a compresiilor tora
cice.
ERC-CNRR
Pagina 7
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru

Se subliniaza rolul folosirii capnografiei pentru a confirma si monitoriza plasa

rea corecta a
sondei traheale, calitatea manevrelor RCP si pentru a detecta semnele precoce de
restabilire
a circulatiei spontane (RCS).
Se recunoaste poten.ialul rolului ultrasonografiei în timpul SVA.
Se recunosc posibilele probleme pe care le poate pune hiperoxemia dupa momentul
RCS:
odata ce este restabilita circula.ia spontana si se poate masura cu acurate.e ni
velul
satura.iei în oxigen (prin pulsoximetrie sau analiza gazelor din sângele arterial),
SaO2 în
oxigenul inspirat se stabileste la 94-98%.
Se accentueaza improtan.a tratamentului sindromului post-stop cardiac.
Se admite ca prin implementarea unui protocol bine structurat si explicat de ter
apie post-
resuscitare se poate creste rata supravie.uirii pacien.ilor afla.i în RCS dupa un
stop cardiac.
Se revizuiesc recomandarile referitoare la nivelul glucozei în sange: la adul.ii c
u RCS
sus.inuta post stop cardiac, glicemia >10 mmol-1 (>180 mgdl-1) ar trebui tratata
, dar
hipoglicemia trebuie sa fie evitata.
În utilizarea hipotermiei induse terapeutic se pot include si pacien.ii afla.i în co
ma ce au
supravie.uit unui stop cardiac cu ritm cu, sau fara, indica.ie de soc electric.
Se recunoaste
nivelul scazut de cercetare a utilizarii acestei tehnici pentru stopurile cardia
ce asociate cu
ritm faraa indica.ie de soc electric.
Se admite ca mul.i dintre factorii de prognostic care stabilesc sanse slabe de r
ecuperare la
pacien.ii ce au suferit stop cardiac si se afla în coma sunt neconcludenti, mai al
es daca
pacientului i s-a indus hipotermie terapeutica.
[
[[[[h2]
]]]]Abordul terapeutic ini.ial în sindroamele coronariene acute
Modificarile fa.a de ghidurile din 2005, cuprind:7, 16

Termenul de infarct miocardic fara supradenivelare de segment ST-sindrom coronar

ian
acut (NSTEMI-SCA) se va folosi atât pentru NSTEMI, cât si pentru angina instabila
deoarece diagnosticul diferen.ial dintre acestea doua se face pe baza de markere
biologice,
ce pot fi detectate doar dupa un numar de ore, iar decizia asupra tratamentului
se face în
func.ie de semnele clinice la prezentare.
Anamneza, examenul clinic, markerele biologice, criteriile ECG si scorurile în fun
c.ie de
factorii de risc sunt considerate neconcludente pentru selec.ia pacien.ilor ce p
ot fi externa.i
devreme, în condi.ii de siguran.a.
Rolul unita.ilor pentru .inerea sub observa.ie a pacien.ilor cu durere toracica
este de a
identifica, prin repetarea examenului clinic, a electrocardiogramei si a biomark
erelor, acei
pacien.i care necesita internare pentru proceduri invazive. Aceste proceduri pot
include
testul de efort, si, la anumi.i pacien.i, proceduri de imagerie precum CT cardia
c, RMN etc.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) trebuie evitate.
Nitra.ii nu trebuiesc folosi.i ca metoda de diagnostic.
Oxigen trebuie administrat doar pacien.ilor cu hipoxemie, dispnee sau congestie
pulmonara. Hiperoxemia poate dauna în infarctul necomplicat.
Recomandarile pentru administrarea aspirinei s-au modificat: aspirina poate fi a
dministrata
de orice salvator, cu sau fara asisten.a din partea dispecerului SMU.
ERC-CNRR
Pagina 8
Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru

S-au revizuit recomandarile pentru administrarea tratamentului cu antiagregant p

lachetar si
antitrombinic pentru pacientii cu STEMI si non-STEMI-SCA, pe baza strategiei
terapeutice.
Se descurajeaza administrarea de inhibitori Gp IIb/IIIa înainte de angiografie/ in
terven.ie
coronariana percutana (PCI).
Strategia de reperfuzare în STEMI a fost actualizata:
-Interven.ia coronariana percutana per primam (PPCI) este strategia de reperfuzi
e de
prima inten.ie, daca exista la dispozi.ie o echipa experimentata care o poate ef
ectua în
timp util.
-SMU poate decide sa duca pacientul la un spital la care PPCI se poate face în cel
mai
scurt timp, si nu la cel mai apropiat spital de urgenta.
-Timpul acceptabil între începerea fibrinolizei si montarea primului balon poate var
ia
între 45 si 180 minute, în func.ie de localizarea zonei de infarct, vârsta pacientului
si
durata simptomelor.
-PCI de urgen.a trebuie efectuat imediat daca fibrinoliza esueaza.
-Este descurajata PCI de rutina, realizata imediat dupa fibrinoliza (PCI facilit
ata).
-Pacien.ii pentru care fibrinoliza s-a realizat cu succes, dar care nu se afla înt
r-un spital

cu posibilitate de PCI, ar trebui transfera.i pentru angiografie si eventual PCI

, proceduri
optime în 6, pâna la 24 ore de la fibrinoliza (abordarea farmacologico-invaziva ).
-Angiografia, si, daca se considera necesar, PCI, se pot efectua la pacien.ii cu
restabilirea circulatiei spontane (RCS) dupa un stop cardiac si pot face parte d
in
protocolul standardizat de terapie post-stop cardiac.
Pentru
a atinge aceste obiective este utila crearea unei re.ele care sa cuprinda SMU si
spitalele, atât cele ce pot realiza PCI, cât si cele care nu pot.

Recomandarile pentru utilizarea beta-blocantelor sunt mult mai stricte: nu exist

a nici o
dovada pentru folosirea de rutina a beta-blocantelor invravenos cu excep.ia unor
situa.ii
speciale, cum ar fi tratamentul tahiaritmiilor; în rest, beta-blocantele ar trebui
administrate
initial în doze mici, si doar dupa ce starea pacientului este stabila.
Recomandarile pentru utilizarea profilactica antiaritmica a blocan.ilor receptor
ilor
angiotensinei, sau a inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei si a sta
tinelor, raman
neschimbate.
[
[[[[h2]
]]]]Suportul vital pediatric
Principalele modificari în aceste noi ghiduri pentru suportul vital pediatric incl
ud:8, 17

Recunoasterea stopului cardiac-personalul medical nu poate determina cu certitud

ine
prezen.a sau absen.a pulsului în mai pu.in de 10 secunde la sugari si copii. Perso
nalul
medical ar trebui sa caute semnele vitale, si, doar daca tehnica utilizata prezi
nta un nivel
ridicat de încredere, sa adauge palparea pulsului ca metoda de diagnostic a stopul
ui cardiac
si sa decida începerea sau nu a compresiilor toracice. Decizia de a începe RCP trebu
ie sa
fie luata în mai pu.in de 10 secunde. În func.ie de vârsta copilului se poate palpa pu
lsul
carotidian (copii), brahial (sugar) sau femural (copii si sugarii).
ERC-CNRR
Pagina 9