UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE
“HERMANN OBERTH”

CONTACTOARE
ELECTROMAGNETICE DE
JOASĂ TENSIUNE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Prof. Popescu Lizeta
STUDENTI: POPESCU AURELIAN
COSMESCU MARIAM
CÂNDEA DAN
SECŢIA:ELECTROMECANICĂ
ANUL III
GRUPA: 236/1

ANUL UNIVERSITAR
2002

1
 Contactoare electromagnetice
1 Generalităţi

Contactoarele sunt aparate de comutaţie care pot realiza

operaţile de închidere, deschidere şi comutare a unor circuite ca
urmare a unei comenzi date de un releu sau de un traductor, la
anumiţi parametri stabiliţi. Ele pot fi şi actionate de un operator, prin
utilizarea unui buton de comandă montat în apropierea apratului sau
la distanţă. Tot din aceasta clasă mai fac parte aparatele:
- contactorul static;
- întreruptorul de putere de tip limitativ şi de tip limitativ;
- siguranţa fuzibilă.
Sunt aparate pentru comanda automată la distanţă, destinate
pentru conectări şi deconectări frecvente ale circuitelor electrice de
forţă în regim normal de funcţionare. Contactoarele au caracteristic că
ele conectează un circuit sub acţiunea comenzii şi menţin închis
circuitul atâta vreme cât durează această comandă (contactele
principale sunt normal deschise – ND). [4]
Contactoarele trebuie să poată suporta trecerea prin ele, un
timp scurt, curentul de scurtcircuit şi deconecta supracurenţii de
ordinul 4-6 ori curentul nominal. [4]
Se utilizează în instalaţiile de comanda a instalaţiilor electrice şi
cuprind următoarele categorii de produse:
- contactoare şi ruptoare;
- comutatoare automate stea – triunghi.
1.1. Contactoarele şi ruptoarele au o capacitate de rupere
redusă însă au rezistenţa mecanică foarte bună, asigurând un număr
mare de manevre cu frecvenţă de comutare ridicată. Aceste aparate
pot fi de curent continuu, curent alternativ sau mixte. La aparatele în
regim mixt, contactele principale funcţionează în curent continuu, iar
bobina in curent alternativ sau invers.
1.2. Comutatoarele automate stea – triunghi se compun din
două sau trei contactoare legate în aşa fel încât să se poată realiza
legarea succesivă în stea şi în triunghi a înfăşurării statorice a unui
motor trifazat. Comanda de trecere se face automat, în funcţie de
puterea motorului, tipul şi mărimea sarcinii, cu ajutorul unui releu de
timp inclus în ansamblu, releu care asigură o temporizare reglabilă.
În continuare ne vom ocupa numai de contactoarele
electromecanice în aer.

2
 2. Clasificare

2.1. Contactoarele se clasifică astfel:

a) după felul curentului din circuitul căilor principale de curent:
- de curent alternativ;
- de curent continuu.
b) după felul curentului din circuitul de comandă:
- comandate în curent continuu;
- comandate în curent alternativ.
c) după numărul polilor:
- monopolare;
- multipolare.
d) după sistemul de acţionare:
- electromagnetice;
- electropneumatice.
e) după felul mişcării contactelor:
- cu mişcare de translaţie;
- cu mişcare de rotaţie.
f) după tipul sarcinii:
1 – în curent alternativ:
• AC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau
slab inductive;
• AC2 – pentru pornirea motoarelor cu inele de contact şi la
frânarea prin contracurent;
• AC3 – pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit şi la oprirea
acestora în plin mers;
• AC4 – pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit la mersul cu
locuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor.
2 – în curent continuu:
• DC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau
slab inductive;
• DC2 – pentru pornirea motoarelor cu derivaţie sau pentru
pornirea acestora în plin mers;
• DC3 – pentru pornirea motoarelor derivaţie la mersul cu şocuri
şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor;
• DC4 – pentru pornirea motoarelor serie şi oprirea acestora în
plin mers;
• DC5 – pentru pornirea motoarelor serie la mersul cu şocuri şi la
inversarea sensului de rotaţie în plin mers al motoarelor.

3
 2.2 Contactoarele pentru conectarea condensatoarelor
industriale şi a lămpilor cu filament de wolfram, necesitând o
construcţie variată în funcţie de anumiţi parametri impuşi, se
construiesc şi se livrează pe baza unui acord special între costructor şi
beneficiar.
Din punctul de vedere al rezistenţei mecanice la uzură a
contactelor, contactoarele se clasifică în funcţie de durata de serviciu
în gol (fără sarcină) , exprimată prin numărul de acţionări minime,
astfel:

Tabel 2.2.1. Numărul minim de acţionări

Clasa Numărul de acţionări
minime
I 250.000
II 1.200.000
II 1.200.000
IV 10.000.000

Clasa în care se încadrează aparatele este indicată de fabrica

producătoare.[Hortopan G,” Aparate electrice de comutaţie”]

2.3 Contactoarele de comandă sunt destinate circuitelor de comandă ale

instalaţiilor de automatizare având 5 combinaţii de contacte <<normal deschise>> şi
normal închise>>. Se execută în 2 variante: cu acţionare în c.a. şi c.c., având carcasa din
material termorigid pentru contactoare cu acţionări în c.a. şi din metal pentru cele în c.c..

Tabel 2.3.1. Variante de execuţie

Varianta CC 80 CC 71 CC 62 CC 53 CC 44
(combinaţie de contacte)
Normal deschise 8 7 6 5 4
Normal închise 0 1 2 3 4

2.4 Contactoare cu destinaţie specială

Contactoare pentru material rulant(CC 6-CF, TCC 10-CF, TCC

32-CF) sunt destinate să funcţioneze în instalaţii electrice şi de
comandă montate pe material rulant. Se execută în varianta cu
acţionare în curent continuu, cu carcasă metalică.

Tabel 2..4.1. Proprietăţi tehnice

4
 Tip Co Curent Reziste Rezisten Tensi Contac Putere
d nomin nţa la ţa la -ni te absorbită
al uzura uzura de auxiliar
termic mecani electrică alim. e
că N NI închi desch
D s is
CC 6 5.000.0 800.000 24; 8 0 10 10
6CF 00 110 7 1
6 2
5 3
TCC 40 10 1.000.0 100.000 24; 2 2 10 10
10CF 18 00 96;
144
TCC 40 32 10 10 24 2 2 20 20
32CF 14

Contactoare TCA pentru contactoare cu relee (TCA 10A, TCA

25A) sunt destinate a funcţiona în instalaţii electrice de automatizare,
ca părţi componente ale contactoarelor cu relee, folosite la pornirea şi
protecţia motoarelor electrice. Sunt aparate tripolare de c.a. acţionate
în c.a. cu mişcare de translaţie a electromagnetului şi contactelor
mobile, cu două locuri de rupere pe fază. Au ca elemente
componente:
- soclu din material plastic termorigid cu rezistenţă mecanică
ridicată
- electromagnet de acţionare tip E
- suport contacte mobile din material electroizolant
- camera de stingere din material de presare rezistent la arcul
electric

Contactoare pentru ascensoare (TCA 32A) sunt utilizate în

instalaţiile electrice pentru comanda ascensoarelor. . Au ca elemente
componente:
- soclu din material plastic termorigid cu rezistenţă mecanică
ridicată
- electromagnet de acţionare tip E
- contacte mobile pe suport electroizolant
- capac cu camere de stingere
- suport contacte fixe

5
 3. Contactorul electromagnetic

Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de

comutaţie mecanică, acţionat altfel decât manual, cu o singură poziţie
de repaus, capabil să stabilească, să suporte şi să întrerupă curenţi
nominali şi curenţi mai mari decât cei nominali, dar care apar în mod
normal. Este destinat în vederea efectuării unui mare număr de
comutaţii în sarcină (105 – 106) şi unui număr şi mai mare de comutaţii
fără sarcină (107).
După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poartă
denumirea de contactor de curent alternativ sau contactor de curent
continuu.
Din punct de vedere constructiv, contactorul este alcătuit din
următoarele elemente:
a) organul motor, constituiut dintr-un electromagnet;
b) polii principali, reprezentaţi prin căile de curent în bobine,
contacte şi camera de stingere;
c) polii auxiliari, care cuprind borne şi contacte normal închise şi
deschise, necesare automenţinerii, semnalizării şi
interblocajului;
d) carcasa aparatului, ca suport material pentru elementele
active de la punctele a), b) şi c).

3.1. Contactorul electromagnetic de curent alternativ.

Sunt destinate pentru conectarea motoarelor care lucrează în

regim internmitent (conectări repetate de scurtă durată), pentru
conectarea reostatelor de pornire şi pentru diverse comutaţii în reţele
de forţă şi iluminat de curent alternativ, au bobina de acţionare
alimeentată în majoritatea cazurilor în curent alternativ şi circuitul
magnetic se execută din tole de 0,35- 1mm grosime, pentru limitarea
curenţilor turbionari. Pentru amortizarea vibraţiilor armăturii datorită
pulsaţiei forţei de atracţie polii miezului sunt parţial ecranaţi cu spire
în scurtcircuit.
La contactoarele acţionate cu electromagneţi în curent
alteranativ, inductivitatea bobinei variind invers proporţional cu
întrefierul, curentul absorbit de bobină în momentul anclanşării (când
inductivitatea are valoarea cea mai redusă) poate lua valorii de cca.
10- 15 ori mai mari decât în cazul când armatura este complet atrasă
la capăt de sursă. Acest şoc de curent se micşorează treptat, pe
măsură ce armătura se deplasează şi atinge valoarea sa minimă când
întrefierul δ =o. Raportul dintre şocul de curent şi valoarea minimă
(de regim permanent) depinde de întrefierul iniţial şi de forma

6
ciucuitului magnetic de tipul E, având întrefierul iniţial cel mai mare
comparativ cu alte circuite. Contactoarele cu şocuri mari de curent în
momentul anclanşării nu pot fi utilizate la frecvenţe mari de
conectare, de aceea bobinele de acţionare se recomandă a fi
alimentate în curent continuu. [15]
Contactorul de curent alternativ este construit în două variante,
şi anume: cu simplă translaţie şi cu dublă translaţie.
3.1.1. Contactorul cu mişcare simplă de translaţie. Schiţa
de construcţie a acestui contactor este prezentată în figura 3.1., mai
jos.

Figura 3.1 Schiţa de construcţie a electromagnetului cu mişcare

simplă de translaţie A,B-bornele pentru un pol

Organul motor este un electromagnet monofazat cu spiră în

scurtcircuit (reperele 1, 2, 3). Resorturile antagoniste 4 asigură starea
de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul fix de contact
şi una din borne. Calea de curent are doua locuri de rupere, zone in
care sunt plasate plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile de contact
sunt lipite de puntea 7. Resortul 8, care aisgură foţa de apăsare în

7
contact este plasat în caseta 9. Funcţionarea aparatului rezultă din
schiţa constructivă.
Camera de stingere are ca principiu efectul de nişe, asociat cu
efectul de electrod. Prin efectul de nişe, arcul electric dezvoltă între
piesele de contact este introdus în camera de stingere şi apoi este
divizat într-un număr de segmente egal cu numărul de intervale între
plăcile feromagnetice sub forma literei V. În acest mod apare efectul
de electrod, adică de formare a căderilor de tensiune dintre anod şi
catod. Pentru arcul electric scurt, tensiunea de ardere este:

Ua=n·α i
(3.1)

unde n este numărul de intervale, α i ≈ 25V – tensiunea pe interval, iar

Ua este tensiunea arcului electric. Ca urmare ar trebui ca:

Us<n·α i
(3.2)

unde Us este tensiunea sursei.

Procesul de stingere este în realitate uşurat pe de o parte prin
faptul că în curent alternativ curentul trece prin valoarea 0 şi, pe de
altă parte, îngreunat de apariţia tensiunii de restabilire care are o
amplitudine mai mare decât tensiunea sursei.
Se admite un regim inductiv ca în figura 3.2.a şi că tensiunea de
arc are o valoare constantă din momentul separării pieselor de
contact până la stingerea arcului electric, ca in figura 3.2.b. Unghiul
ϕ 0 la care se produce separarea pieselor de contact este aleator.
Ecuaţiile de funcţionare ale circuitului cu originea în O1 sunt:

- în absenţa arcului electric: U s=L·di1/dt

(3.3)
- în prezenţa arcului electric: : Us=L·di2/dt +Ua
(3.4)

Scădem (3.4) din (3.3) şi rezultă:

Ua=L·d/dt·(i1-i2)=L·dif/dt
(3.5)

unde if=i1-i2=Ua·t/L
sau i2=i1-Ua·t/L=I·sin(ω t+ϕ 0) - Ua·t/L
(3.7)

8
 Pentru a se aprecia valoarea tensiunii de restabilire este necesar
să se cunoască momentul trecerii prin 0 a curentului deoarece în
acest moment apare tensiunea de restabilire.
în relaţia 3.7 facem i2=0 sau:

I·sin(ω t1+ϕ 0) = Ua·t1/L

(3.8)

din care rezultă:

ω t1=arcsin Ua·ω t1/ω Li-ϕ 0

(3.9)

Cu x=ω t1 şi ω LI=Un rezultă:

x=arcsin Ua·x/Un-ϕ 0
(3.10)

Valoarea lui x se determină numeric, prin iteraţii. în acest

moment tensiunea de restabilire are valoarea:

U=U·cos(ω t1+ϕ 0)
(3.11)

Pentru ca întreruperea să fie reuşită este necesar ca tensiunea

de refacere a rigidităţii electrice Ud sa fie mai mare decât tensiunea de
restabilire Ur, adică:

Ud>Ur
(3.12)

Numărul de intervale dintre plăcile feromagnetice se calculează

cu relaţia:

ni=0,866·kn·ks·Un/Udi
(3.13)

în care s-a notat:

- kn – factorul de neuniformitate a repartizării tensiunii de
restabilire, kn≈ 1,1;
- ks – coeficient de siguranţă, ks≈ 1,1;
- Udi – tensiunea pe interval în funcţie de curentul limită
întrerupt;
- Un – tensiunea nominală a reţelei (între faze).

9
 3.1.2. Contactorul cu mişcare dublă de translaţie. Pentru
intensităţi mari ale curentului nominal (100...400A), masele în
deplasare fiind mai mari, energia cinetică corespunzătoare este
importantă. În aceste cazuri este necesară micşorarea vitezei de
închidere a contactelor, iar cinematica aparatului comportă o mişcare
de translatie dublă: a contactelor şi a electromagnetului. Schema
cinematică este prezentată în figura 3.3.

Fig 3.3 Cinematica contactorului cu mişcare dubla de translaţie

Astfel, un pol al aparatului este reprezentat prin conductoarele

1, 2 pe care sunt plasate contactele fixe şi bornele aparatului A, B. Pe
puntea conductoare 3 sunt plasate contactele mobile. în caseta 4 se
află resortul precomprimat 5. Electromagnetul de acţionare este
figurat prin armătura mobilă 7, bobina 8 şi armătura fixă 9.
Transmiterea mişcării de la armătura mobilă 7 la puntea 3 cu
contactele mobile se realizează cu sistemul de pârghii 10, 11, 12.
Resortul precomprimat 6 asigură forţa necesară menţinerii
contactorului deschis.
Calea de curent şi camera de stingere.

10
 După cum se observă în figura 3.3., calea de curent este
contorsionată în zona contactelor, în vederea formării unei bucle la
dispariţia arcului electric şi deci în vederea împingerii acestuia din
urmă în camera de stingere. Această cameră este formată din plăci

feromagnetice cu nişe simplă ca în figura 3.4.a sau cu nişe multiplă ca

în figura 3.4. Fig 3.4 Calea de curent si camere de stingere cu efect
de electrod la contactorul cu mişcare dubla de translaţie

În execuţie normală, contactorul nu este aparat de protecţie.

Dacă însă în serie cu polii principali se conectează un bloc de relee
termice, contactorul îndeplineşte şi funcţia de protecţie împotriva
suprasarcinii.

Contactoarele de curent alternativ au viteză de acţionare mult

mai mare decât la cele de curent continuu, deoarece la primele
curentul şi fluxul cresc foarte rapid. În ipoteza unei variaţii sinusoidale
a fluxului acesta produce forţa maximă după T/4 adică după un timp
de 0,005 s, la 50 de Hz, de la conectarea bobinei. Durata conectării
depinde mai ales de masa echipajului mobil, rezultând o temporizare
proprie la închidere între 0,05 – 0,1 s şi la deschidere între 0,02-0,1 s.
[15]

3.1.3. Categorii de utilizare.

Contactoarele electromagnetice sunt clasificate internaţional
(recomandarea 158/1) şi prin standardele de stat (STAS 4479/74)
după categoria de utilizare, ca în tabelul din figura 3.5.
Fiecărei categorii de utilizare îi corespund condiţii tehnice prin
care se stabileşte sarcina comutată, după cum arată tabelul.
Standardele mai prevăd şi clasa de uzură prin care se precizează
durata relativă de conectare şi numărul de conectări pe oră.

Semnificaţia, mărimilor din tabel:

• I – curent stabilit măsurat ca valoare efectivă;
• Ic – curent stabilit şi întrerupt măsurat ca valoare efectivă;

11
• Ie – curent destinat (,,assigné”) de folosire;
• U – tensiune aplicată;
• Ur – tensiune de restabilire la frecvenţa industrială;
• Ue – tensiune destinată (,,assigné’’) de folosire la frecvenţă
industrială.

Tabelul 3.5

Condiţii de închidere şi deschidere

Durata Durat Număru
Catego Ur/Ue cos trecerii a de l de
ria ϕ curentului pauză cicluri
* [s] [s] de
manevr
a
AC1 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC2 4,0* 1,05 0,65 0,05 * 50
*
AC3* 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC4* 10,0 1,05 * 0,05 * 50
AC5a 3,0 1,05 0,45 0,05 * 50
AC5b 1,5* 1,05 * 0,05 60 50
AC6a * * * * * *
AC6b * * * * * *
AC7a 1,5 1,05 0,8 0,05 * 50
AC7b 8,0 1,05 * 0,05 * 50
AC8a 6,0 1,05 * 0,05 * 50
AC8b 6,0 1,05 * 0,05 * 50

*Precizări specifice în publicaţia CEI Nr. 947-4-1, 1990.

3.3. Contactorul de curent continuu.

Contactoarele de curent continuu au circuitul magnetic de tip

clapetă, cu armătura mobilă de tip clapetă, cu armătura mobilă
sprijinită pe o prispă pentru asigurarea unei rezistenţe la uzură mai
mare. Uneori aceste contactoare sunt prevăzute cu rezistenţe

12
economizoare, legate în serie cu bobina de acţionare. În poziţia
deschis aceste rezistenţe sunt scurtcircuitate de un contact auxiliar
(normal închis – NI) şi curentul care parcurge bobina de acţionare are
o valoare mare, fiind limitat numai de rezistenţa bobinei. În poziţia
închis a contactorului, se deschide contactul auxiliar şi curentul se
micţorează, deoarece în acest caz el este limitat de rezistenţa bobinei
şi de rezistenţa economizatoare, legate în serie pe sursă.
Circuitele magnetice ale contactoarelor de curent continuu au
întrefier de lucru la poziţia închis foarte mic, pentru micşorarea
solenaţiei necesare obţinerii forţei portante dorite. Întrefierul este de
cca 4-10 mm.

Contactorul de curent continuu este folosit în tracţiunea electrică

şi în instalaţiile de acţionări electrice. Din punct de vedere constructiv,
există două variante, în funcţie de principiul de stingere a arcului
electric şi anume:
- contactorul cu mişcare de rotaţie, întrerupere simplă, la care se foloseşte
principiul contactului arcului electric cu pereţi reci în vederea răcirii şi stingerii
lui. Arcul electric este introdus în camera de stingere cu ajutorul suflajului
magnetic.
- contactorul cu mişcare de translaţie cu întrerupere dublă, la care se foloseşte
efectul de electrod pentru stingerea arcului electric. Acesta este introdus în
camera de stingere prin efectul de buclă al căii de curent şi efectul de nişă

3.3.1. Contactorul cu mişcare de translaţie. Cinematica de translaţie se pretează

la două locuri de rupere şi este identică cu aceea a contactorului de curent alternativ.
Principiul de stingere a arcului electric este cel al efectului de nişă asociat cu efectul de
electrod.

Fig. 3.6 Contactorul cu un loc de rupere si miscare de rotatie, de cc:

13
 1-element fix de contact; 2-element mobil de contact; 3-miezul magnetic al
bobinei de suflaj; 4-infasurarea bobinei de suflaj;5-pol magnetic; 6- resort pentru
asigurarea

3.3.2. Contactorul cu mişcare de rotaţie. În figura de mai sus (fig. 3.6) este
prezentată schiţa de construcţie a acestui tip de contactor cu trei variante de stingere şi
anume:
- pereţi reci de azbociment;
- pereţi reci din azbociment sau material ceramic, cu fantă îngustă;
- pereţi reci din ceramică cu fantă îngustă şicanată.
După separarea pieselor de contact 1, 2, se formează arcul electric ce se dezvoltă
într-o zonă în care este dirijat fluxul magnetic al bobinei de suflaj 4 cu ajutorul tălpilor
polare 5. Fluxul magnetic dezvoltat de bobina de suflaj este dirijat transversal pe direcţia
arcului electric. Sub acţiunea forţei Lorentz (F=JxB)
arcul electric este dirijat în camera de stingere jungită
apreciabil între rampele 8 şi 10, pus în contact cu
δ
pereţii reci şi apoi stins.
În figura 3.7 este reprezentată o secţiune prin
camera de stingere cu fantă îngustă. Iniţial arcul
electric se dezvoltă într-o fantă largă de grosime ∆
mai mare decât diametrul 2R al coloanei arcului
electric. Ulterior, arcul trece în fanta îngustă de
grosime δ , mult mai mică decât diametrul 2R; astfel
răcit, coloana arcului electric, în secţiune
F,v transversală la o formă dreptunghiulară.
B
∆ Fig.3.7 relativ la viteza de deplasare
a arcului electric in câmp magnetic transversal

Viteza de deplasare a arcului electric în fanta largă. În primă aproximaţie se

poate considera că, în această fantă, arcul electric se poate deplasa liber. Forţele care
acţionează asupra coloanei cu gaz ionizat sunt:
a)Forţa ascensională datorată inlocuirii arcului (cu densitate mai mare) cu gazul
ionizat ( de densitate mai mică). Expresia modulului acestei forţe este:

Fa=ρ π R2l
(3.14)

cu notaţiile:
ρ - densitatea aerului;
R - raza coloanei arcului electric;
l - lungimea arcului electric.

b)Forţa electrodinamică. În ipoteza unei inducţii magnetice B, constantă pe

lungimea l, expresia modulului acestei forţe este:

14
 Fl=iBl (3.15)

Arcul electric este considerat ca o bară rigidă.

c)Forţa rezistentă aerodinamică.
Fr=δ ν 2Rl
(3.16)
unde ν este viteza de avansare a arcului electric. Dacă se neglijează forţa ascensională
în raport cu forţa electrodinamică se stabileşte un echilibru între forţa electrodinamică şi
cea aerodinamică, de unde rezultă viteza de deplasare.[Hortopan G ,”Aparate electrice
de joasa tensiune”

3.4.Tipuri de contactoare:

Fig. 3.4.1. CRF1 – AC3 Contactor cu acţionare

magnetică tri şi tetrapolară pentru comanda
motoarelor (circuitul de comandă este alimentat
in c.a. şi c.c.).

Utilizare: rafinarii, centrale de energie, circuite de excitaţie.

Proprietaţi: conservarea secvenţei de memorie în echipamente automate, în
cazul în care dispare tensiunea de control, economie de energie; sursa de alimentare a
bobinei nu debitează nici un curent, când contactorul este anclanşat şi este insensibil la
perturbaţiile reţelei. Imax=150A, tensiunea 48V, frecvenţa 40..400Hz.
Producător: Telemecanique

15
 Fig. 3.4.2. LP5 K Contactor inversor tripolar de larg consum pentru
comanda motoarelor 12A (comanda în current continuu).

Proprietaţi: utilizarea compatibilă cu majoritatea automatelor

programabile, comanda mecanică încorporată, bobina este
antiparazită, consumă 1,5 W.
Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.3. LP4 D (DC, AC3) Contactor tripolar de larg consum pentru
comanda motoarelor 9-25A (comanda în current continuu).

Proprietăţi: contactorul, alimentat în current continuu nu

necesită nici o interfaţă, consumul redus îl recomandă la comanda
directă a părţilor statice. Este ideal pentru coexistenţa circuitelor de
putere şi cele elecronice.
Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.4. LP1 F (AC, AC3) Contactor tripolar de larg consum pentru
comanda motoarelor 115-800A (comanda în curent alternativ).

16
 Fig. 3.4.5. Bobina contactorului LP1 F
Consum mediu la 20°C:
- la anclanşare : 50Hz: 550VA, 60Hz :660VA
- în repaus: 50Hz: 45VA, 60Hz: 55VA, cosϕ =0,3
Disipare termică: 12..16W
Timp de acţionare la Un: ‘Închidere’=23..35ms ; ‘Deschidere’=5..15ms
Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.6. LP4 K (DC,AC3) 6-12A Minicontactor tripolar pentru

comanda motoarelor (circuit de comandă în current continuu)

Fig. 3.4.7. Contactorul LP4-K (vedere în secţiune)

17
 Fig 3.4.8. Contactor inversor LC2 K 6-16A pentru comanda
motoarelor(circuit de comandă in curent alternativ)

Fig 3.4.9. Contactor pe bară tripolar LC1 B (AC, AC3) 750-1800A

pentru comanda motoarelor.
Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.10. Vedere în secţiune

18
 4. Bibliografie:

1) Hortopan, Gheorghe – “Aparate electrice de comutaţie” Ediţia a V-a Bucureşti :

Editura Tehnică 1996
2) Hortopan, Gheorghe – “Aparate electrice de joasă tensiune” Bucureşti : Editura
Tehnică 1969
3) Cănescu, T. Huhulescu, Dordea – “Aparate electrice de joasă tensiune”
Bucureşti : Editura Tehnică 1977
4) Suciu, Iacob – “Aparate electrice” Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică
1968
5) Nitu Matlac, -“Echipamente electrice si electrotehnice de automatizare” Curs
pentru subingineri Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică 1980
6) Vasilievici, A. – “Aparate electrice” Editura Didactică şi Pedagogică 1990

7) “Contacte liniare ,Aparate de comutatie de curent continuu”-Hortopan, EEA,

ian 1985
8) “Contactoare de joasa tensiune ; reanclansare automata“-EEA aug 1986
9) Sartori, R-“Le contacteur SLA, Exemple de contacteurs moderne a rupture dans
l'air pour courant triphase” În rev. Brown Boveri, 49, 5. 1962
10) Dinculescu P “Cu privire la alegerea preliminara a inductiei in intrefierul
electromagnetilor de curent continuu pentru contactoare “ Elecrotehnica nr. 8 1965
11) Kuznetov R “Aprecierea duratei de serviciu a aparatelor de comutatie de joasa
tensiune pe baza rezultatelor experimentale obtinute pe modele” Elecrotehnica nr.
35 1964
12) Blanepain E “La production des contacteurs dans les usines de la
Telemecanique Electrique” La pratique des industries mecaniques 10 1963
13) TonioloS –“Încercari de tip pe contactoare cu curent de suprasarcina aparatajul
circuitului de încercare” L’Electtrotecnice 50, 8, 1963
14) Cănescu Tr. Ghiţă N şi Prisăceanu Şt. “Manualul electricianului constructor
de maşini electrice “Bucureşti, EDP 1972
15) Suciu Iacob “Bazele echipamentelor electrice” Timişoara : Facla, 1980
16) Vasilievici Alexandru şi Moldovan Lucian “ Elemente de tehnologie a
aparatelor de joasă tensiune “ Timişoara : Facla, 1981
17) Nicolae Gheorghiu , Alexandru Selischi “Echipamente electrice “ Bucureşti :
EDP 1981
18) Kelemen Arpad , Imecx Maria “ Electronică de putere “ Bucureşti : EDP 1983
19) CEI Publication 269-1 “Coupe circuit a basse tension “ 1971
20) CEI Publication 158-1 “Appareillage de comande a basse tension contacteurs “
1971
21) Siemens “ Schalten , Schutzen , Verteibn in Niederspannungsnetzen 2 Auflage”
1990
22) Stas –553-80 “Aparate de comutaţie până la 1000 V, curent alternativ 1200 V ,
curent continuu “ 1980

19
23) AEG Niederspannungschaltgerate. Gleichstromschellschalter typ GEARAPID
SE . SE 401 40/1077 VI
24) Guilloni.” Radial systems- trip discrimination on the low voltage side “. Siemens
Power Engineering . Product News 3 1983 nr1
25) Wolf J. “Dynamische Selektivitat bei Kurzschussen in Sicherungslosen
Niederspannungsverteilungen Elektrotechnich und imformationstechnich “. 107
(1990) H2
26) www.icpe.ro
27) www.electroputere.ro
28) www.schneider-electric.ro
29) www.hydroppub.ro
30) www.ccimn.ro
31) www.iasidntsi.ro
32) www.ispe.ro
33) www.automations.ro
34) www.moeller.net/~jsmeenen/contactor
35) www.controldepot.net
36) www.ditting.com/contactor-replacement
37) www.electricdevice.com/contactor.html
38) www.ike/electric.com
39) www.electricalcontacts.kits.com
40) www.cheresousce.com/centcontactor.shtml

20