UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. : 330.564.2

MUNTEANU TATIANA

CĂILE DE FORMARE ŞI DISTRIBUIRE

A VENITURILOR DISPONIBILE
ALE POPULAŢIEI

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică;

doctrine economice

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2007
 Teza a fost elaborată la „Catedra Teorie Economică şi Marketing”,
Universitatea Tehnică a Moldovei

Conducător ştiinţific: Andrei Cojuhari – doctor habilitat

în economie, profesor universitar

Referenţi oficiali: Dumitru Moldovanu – doctor habilitat în economie,

profesor universitar, membru corespondent al Academiei
de Ştiinţe a R.M.
Anatol Rojco – doctor în economie, conferenţiar
cercetător, colaborator ştiinţific superior

Susţinerea va avea loc la „21” decembrie 2007, ora 13.00 în şedinţa

Consiliului ştiinţific specializat D 31.08.00.01-04 din cadrul Universităţii Tehnice a
Moldovei, pe adresa: Chişinău, bd. Dacia, 41, blocul 10, aula 211.

Teza şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională şi Biblioteca

UTM şi pe site-ul www.cnaa.acad.md.

Autoreferatul a fost expediat la „20”noiembrie 2007.

Secretar ştiinţific
al Consiliului ştiinţific specializat,
doctor în economie,
conferenţiar universitar Crucerescu Cornelia

Conducător ştiinţific
doctor habilitat în economie,
profesor universitar Cojuhari Andrei

Autor Munteanu Tatiana

–2–
 I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei de cercetare.

Tranziţia la economia de piaţă a produs schimbări extrem de profunde şi
contradictorii în standardul de viaţă al populaţiei. Pe de o parte, s-a produs o
diversificare a surselor de venituri. Au apărut modalităţi largi de câştiguri din
activităţi suplimentare, pe cont propriu, constante sau ocazionale. Au apărut noi
posibilităţi de câştig din afaceri. Ca urmare a acestor noi oportunităţi, un segment al
colectivităţii a beneficiat de venituri mult mai ridicate decât în anii nouăzeci: s-a
produs un proces de îmbogăţire rapidă. Pe de altă parte, scăderea dramatică a
producţiei, cuplată cu schimbări rapide în nivelul, structura şi distribuţia veniturilor
populaţiei, a produs, într-o perioadă istorică scurtă, o explozie a sărăciei. Un larg
segment al colectivităţii noastre a păşit pragul sărăciei. Cei deja săraci au devenit şi
mai săraci.
Cercetarea căilor de formare şi distribuire a veniturilor disponibile ale
populaţiei capătă o deosebită importanţă şi valoare, în perioada actuală, când
Republica Moldova, stat independent şi suveran, parcurge etape dificile, legate de
transformările intervenite în relaţiile economice şi sociale. Studierea căilor de
formare şi distribuire a veniturilor populaţiei autohtone devine şi mai importantă în
condiţiile globalizării societăţii moderne şi a eforturilor ţării noastre de a se încadra
în Comunitatea Europeană şi a se alinia la standardele societăţii contemporane.
Actualitatea temei, selectate pentru studiul dat, reiese din faptul că, pe măsura
constituirii economiei de piaţă, nivelul veniturilor, în calitate de categorie social-
economică, se prezintă drept indicator al „preţului social” al schimbărilor
intervenite în viaţa cotidiană a republicii, în perioada marilor transformări din
societate. Experienţa mondială ne demonstrează că elaborarea şi implementarea, în
termene utile, a programelor complexe de dezvoltare economică duce la
îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor.
Studierea căilor de formare şi distribuire a veniturilor în societate, prin
realizarea cercetării respective, oferă posibilitatea elaborării şi argumentării
ştiinţifice a modelului corespunzător al politicii sociale a statului privind asistenţa
socială a populaţiei în condiţiile dificile în care se află Republica Moldova în
prezent.
În economiile mixte, statul joacă un rol-cheie în implementarea opiniilor
exprimate de societate cu privire la distribuţia veniturilor. Una dintre funcţiile
statului este redistribuirea venitului şi a averii prin politica fiscală şi cheltuieli.
Cercetarea în cauză ne dă posibilitatea să analizăm actualul sistem de impozitare a
veniturilor persoanelor fizice din Republica Moldova, să-l comparăm cu sistemele
din alte ţări şi să propunem unele recomandări de îmbunătăţire a sistemului existent
de impozitare a veniturilor populaţiei.
Tendinţele de distribuţie a venitului îşi pun amprenta asupra bunăstării
sociale. Bunăstarea socială depinde, printre alţi factori, de venitul naţional şi de
modul de distribuţie a acestuia, ceea ce denotă că, înainte de a trage vreo concluzie

–3–
despre bunăstarea socială, trebuie avute în vedere modificările mărimii veniturilor
personale, precum şi cele ale distribuţiei lor.
În spaţiul ex-sovietic, în anii ’80 ai secolului trecut, apare o serie de lucrări
ştiinţifice, în care, din punct de vedere teoretic, se analizează şi se definesc multiple
concepte ale nivelului de trai şi bunăstării populaţiei. Aceste studii au fost semnate
de savanţii J. Bestujev-Lada, N. Rimaşevskaia, N. Kuzneţova, G. Sarkisean, V.
Guriev, V. Raiţin, N. Buzleacov ş.a.
Studierea indicatorilor sociali constituie o mare preocupare a savanţilor din
România. Printre savanţii din România, preocupaţi de problematica veniturilor
populaţiei şi nivelului de trai, se numără E. Zamfir şi C. Zamfir, D. Sandu, A.
Dorel, I . Mărgineanu, A. Balaşa, I. Socol, V. Chiriac, A. Popescu şi alţi cercetători,
care-şi aduc contribuţia la cunoaşterea şi reflectarea fenomenului în cadrul
Institutului de Sociologie şi al altor subdiviziuni ale Academiei Române, catedrelor
universitare şi diverselor centre de investigaţie sociologică şi economică.
În Republica Moldova, la studierea veniturilor populaţiei, estimării nivelului
de trai şi a sărăciei, şi-au adus o deosebită contribuţie cercetătorii A. Rojco, T.
Dani, D. Moldovanu, E. Hrişcev, A. Timuş, B. Melnic şi alţii. Deşi astăzi avem
unele cercetări ştiinţifice referitoare la calitatea vieţii şi nivelul de trai în Republica
Moldova, ele, de regulă, privesc, în ansamblu, toţi indicatorii sociali, astfel nefiind
posibilă cercetarea complexă a veniturilor disponibile ale populaţiei. Deşi, în
literatura mondială, există o mulţime de surse ce abordează problematica distribuirii
şi redistribuirii veniturilor în societate, precum şi raporturile dintre echitatea socială
şi eficienţa economică, în Republica Moldova, un asemenea studiu nu există.
Practic, rămân încă nestudiate înseşi metodele şi practicile evaluării integrale
a veniturilor disponibile ale populaţiei.
Creşterea accelerată a diferenţierii veniturilor populaţiei, din sectorul rural şi
urban, necesită elaborarea unor strategii nu numai la nivel republican, dar şi la nivel
local.
Scopul şi sarcinile lucrării le constituie studiul teoretico-metodologic al
căilor de formare şi distribuire a veniturilor disponibile ale populaţiei din Republica
Moldova şi elaborarea anumitor recomandări în vederea creşterii bunăstării şi
nivelului de trai în societate. Realizarea scopului propus condiţionează următoarele
sarcini ale cercetării:
⇒ analiza lucrărilor ştiinţifice ce vizează direct sau indirect obiectul şi
subiectul cercetării date;
⇒ studierea naturii şi conţinutului categoriei economice de „venit”;
⇒ cercetarea cauzelor şi metodelor de evaluare a inegalităţii în venituri;
⇒ studierea în dinamică a impactului transformărilor sociale şi economice
în Republica Moldova asupra creşterii bunăstării populaţiei;
⇒ analiza dinamicii şi modificării nivelului veniturilor şi cheltuielilor
populaţiei, în perioada tranziţiei Republicii Moldova la economia de
piaţă, în raport cu unele ţări din Europa Centrală şi de Est şi ţările
CSI;

–4–
 ⇒ evidenţierea principalelor tendinţe ale inegalităţii veniturilor şi ale
sărăciei în Republica Moldova;
⇒ în baza concluziilor survenite în urma cercetărilor efectuate,
elaborarea propunerilor şi recomandărilor referitoare la îmbunătăţirea
repartiţiei veniturilor în societate, diminuarea inegalităţilor sociale şi
combaterea sărăciei în Republica Moldova.
Studiul acestor aspecte prezintă importanţă atât teoretică, asigurând o
complexitate sporită cercetării economico-sociale realizate, cât şi valoare practică,
contribuind la extinderea ariei de soluţii pentru problemele cu care se confruntă
economia naţională.
Obiectul cercetării îl constituie veniturile populaţiei, în special căile de
formare şi de distribuire a veniturilor disponibile în Republica Moldova.
Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al lucrării prezentate se bazează
pe operele savanţilor de renume mondial: Smith A., Ricardo D., Marshall A., Marx
K., Pareto V.F., Kohlm S.C., Atkinson A., Sen A., Okun A., precum şi alţi savanţi
de peste hotare şi autohtoni. Drept suport informaţional al lucrării au servit actele
legislative şi normative ale Parlamentului şi Guvernului, cât şi datele Ministerului
Economiei şi Comerţului, Departamentului de Statistică şi Sociologie al Republicii
Moldova, datele sociologice şi statistice din ţările CSI, ale Europei Centrale şi de
Est, Americii de Nord, Marea Britanie, Franţa, SUA.
La descrierea lucrării, s-a ţinut cont de conţinutul programelor naţionale şi
internaţionale de dezvoltare economico-socială, legi, decizii guvernamentale, tezele
conferinţelor naţionale şi internaţionale. Sub aspect comparativ, sunt utilizate datele
şi evaluările organizaţiilor internaţionale (ONU, BM, FMI), care reflectă principalii
indicatori socio-economici ai nivelului de trai şi bunăstării populaţiei.
Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea unor metode, precum: metoda
dialectică cu componentele ei - analiza, sinteza, inducţia, deducţia, cercetarea de la
simplu la compus, de la istoric la logic, de la modificări cantitative la schimbări
calitative şi metodele interne ale disciplinelor economice – observaţia, compararea,
selectarea, gruparea etc.
Noutatea ştiinţifică a investigaţiei o constituie:
⇒ argumentarea categoriei veniturilor disponibile în ţările aflate în
tranziţie ;
⇒ elaborarea modelului circuitului veniturilor în societate;
⇒ relevarea tendinţelor inegalităţii veniturilor în societatea
contemporană;
⇒ evidenţierea cauzelor inegalităţii în venituri şi ale sărăciei în unele
ţări aflate în tranziţie şi a specificului lor în Republica Moldova ;
⇒ perfecţionarea mecanismelor de distribuire a veniturilor în Republica
Moldova.
Valoarea practică a lucrării rezidă în:
⇒ elaborarea unei noi grile de impozitare a persoanelor fizice şi calcularea
efectului asupra distribuţiei veniturilor în Republica Moldova;

–5–
 ⇒ eficientizarea sistemului de asistenţă socială prin introducerea Cererii
Unice de Prestaţii Sociale (CUPS);
⇒ elaborarea şi argumentarea propunerilor referitoare la perfecţionarea
sistemului de salarizare şi la dezvoltarea pieţei muncii în Republica
Moldova;
⇒ elaborarea şi argumentarea propunerilor privind perfecţionarea
politicilor de dezvoltare social-economică şi reducerea sărăciei în
sectorul rural;
⇒ materialele studiului pot servi drept suport pentru cursurile
universitare la disciplinele: Teorie economică, Microeconomie,
Macroeconomie.
Principalele teze ale lucrării au făcut obiectul discuţiilor la conferinţele
ştiinţifico-practice şi simpozioane, congrese organizate în ţară şi în străinătate. Teza
a fost discutată şi aprobată la şedinţa catedrei „Teorie Economică şi Marketing” şi
la Seminarul Ştiinţific de Profil din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei.
Structura lucrării. Teza include: introducere, trei capitole, concluzii şi
recomandări, bibliografie, anexe, glosar, cuvinte-cheie, adnotaţiile în limbile
română, engleză şi rusă. Teza este expusă în 129 pagini, 26 figuri, 21 tabele, 3
formule, 8 anexe şi 130 surse bibliografice.
Capitolul I - Abordări metodologice cu privire la veniturile disponibile ale
populaţiei – reflectă esenţa şi particularităţile conceptului de venit disponibil. Sunt
cercetate apariţia şi evoluţia ideilor ştiinţifice privind procesul de distribuire a veniturilor
în societate. Sunt analizate cauzele şi metodele de evaluare a inegalităţii veniturilor.
În capitolul II - Tendinţele dezvoltării economice şi dinamica veniturilor
disponibile ale populaţiei în Republica Moldova - este efectuată o analiză
complexă a veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, folosind diverse modalităţi de
evaluare, cu scopul reliefării principalelor tendinţe ale inegalităţii veniturilor şi
sărăciei în Republica Moldova. În baza tendinţelor evidenţiate, au fost fixate
obiectivele şi limitele cercetării. Pentru demonstrarea complexităţii obiectului de
studiu, a fost scoasă în evidenţă dependenţa directă dintre dezvoltarea economică a
ţării şi creşterea bunăstării populaţiei.
În capitolul III - Căile de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea
sărăciei în Republica Moldova - sunt elaborate şi argumentate unele propuneri şi
recomandări cu privire la perfecţionarea sistemului de salarizare şi dezvoltarea pieţei
muncii în Republica Moldova, la diminuarea inegalităţii dintre venituri prin intermediul
politicii fiscale, eficientizarea sistemului de asistenţă socială, precum şi măsuri de
reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea sărăciei în sectorul rural.
Cuvinte-cheie: venit personal, venit disponibil, cheltuieli de consum, prestaţii
sociale, salariu nominal, salariu real, minimul de existenţă, redistribuire, eficienţă
economică, echitate socială, dezvoltare, quintile, nivel de trai, sărăcie, bunăstare,
politică socială, politică fiscală.
Publicaţii: Conţinutul lucrării este expus în 7 lucrări cu un volum de 3,2 coli
de autor.

–6–
 II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII

În capitolul I – Abordări metodologice cu privire la veniturile disponibile

ale populaţiei – sunt examinate apariţia şi evoluţia, esenţa şi conţinutul conceptului
de venit şi a procesului de formare şi distribuire a veniturilor populaţiei.
Deşi esenţa categoriei de „venit” şi „distribuire” este cunoscută din cele mai
vechi timpuri, ea este tratată de mulţi economişti în mod diferit. Dacă misiunea de a
acumula avere este considerată o datorie sfântă la antici, ideea centrală a Bibliei,
cartea sfântă a tuturor creştinilor, este condamnarea bogăţiei şi a inegalităţilor de
avere, iar acolo unde clasicii vedeau un antagonism exprimat prin venituri diferite,
K. Marx vede un conflict între clase, care vizează condiţiile de repartiţie.
Ideea de însuşire, de către un individ, a unei părţi din venitul produs de o
societate, ca o contrapartidă a deţinerii unui capital, nu mai este contestată în prezent,
dată fiind imposibilitatea practică a unei gestiuni centralizate eficace şi juste a unui
sistem economic modern. Însă, chestiunea amplorii acestei contrapartide şi necesităţii
de a încadra sau nu prin măsuri publice face, în continuare, obiectul unor discuţii
importante, care trimit, în fine, la anevoioasa chestiune a conflictului dintre eficacitate
şi echitate, precum şi la cea a capacităţii unui sistem de pieţe libere de a asigura o
alocare optimă a resurselor în spaţiu şi timp.
Teoriile repartiţiei şi inegalităţii, fiind considerate de unii economişti ca o
parte aplicativă a economiei bunăstării, au fost abordate pe larg în unele lucrări ale
economiştilor din sec. XIX-XX.
În anii '60 ai sec XX, filosofii liberali au adoptat concepţia potrivit căreia
oamenii trebuie să beneficieze de şanse economice egale. Cu alte cuvinte, toţi
oamenii ar trebui să „joace" după aceleaşi reguli pe un teren neted. Toţi ar trebui să
aibă acces egal la cele mai bune şcoli, cursuri de pregătire şi locuri de muncă. În
acest fel, discriminarea rasială, de gen sau religioase ar dispărea.
Adoptând măsuri în vederea redistribuirii veniturilor de la bogaţi la săraci,
statul poate influenţa negativ eficienţa economică, precum şi mărimea venitului
naţional. Pe de altă parte, dacă egalitatea este un lucru bun pentru societate,
atunci merită să plătim pentru realizarea ei. Problema constă în procentajul pe
care suntem dispuşi să-l sacrificăm din eficienţă pentru asigurarea unei mai
mari echităţi. Arthur Okun a ridicat această problemă în aşa-numitul test al
„găleţii găurite".
A. Okun a înaintat o problemă fundamentală. Măsurile redistributive, de genul
introducerii impozitului progresiv pe venit, vor contribui, foarte probabil, la scăderea
producţiei reale, ca urmare a reducerii motivaţiei de a munci şi de a economisi. Când
o ţară elaborează politicile de distribuţie a venitului, ea va dori să cântărească beneficiul
asigurării unei mai mari egalităţi cu costurile rezultate din scăderea venitului
naţional. Deşi multe ţări cu economie dezvoltată, actualmente, au tendinţa de a aplica
sisteme de impozitare proporţională, după părerea noastră, pentru Republica Moldova
acest fapt este prematur. Datorită diferenţierii mari dintre veniturile populaţiei din
quintila inferioară şi cea superioară, precum şi nivelului scăzut de trai în Republica
Moldova , este recomandabilă folosirea sistemelor de impozitare progresive, aceasta
–7–
fiind o metodă operativă, care dă posibilitatea redirecţionării fluxurilor băneşti de la
păturile cel mai bine asigurate către păturile social vulnerabile ale populaţiei. Datorită
aplicării unei politici fiscale bine echilibrate în Franţa, la mijlocul anilor 90, venitul
anual al celei mai sărace cincimi din populaţie a fost majorat cu aproape 70% graţie
redistribuirii. La cealaltă extremă, venitul zecimii superioare, care achita jumătate
din impozitul pe venit, a scăzut cu 18%. În final, decalajul de venit dintre cincimea
superioară şi cincimea inferioară a fost redus cu jumătate (de la 7,6 la 3,8) prin
redistribuire.
În această lucrare, am încercat să evidenţiem cauzele inegalităţii în venituri. Pentru
aceasta, au fost evidenţiate două categorii ale inegalităţii veniturilor:
A. Inegalitatea veniturilor din muncă
B. Inegalitatea veniturilor din proprietate
Asupra inegalităţii veniturilor din muncă influenţează următoarele cauze:
1. diferenţele de abilitate, unele persoane, fiind dotate cu forţă fizică şi
inteligenţă mai mare decât semenii lor, valorifică aceste abilităţi;
2. diferenţe de atitudine, unii ştiu să-şi asume riscul la momentul oportun;
3. intensitatea muncii, numărul diferit de ore de muncă prestate;
4. ocupaţia;
5. alţi factori, care ţin de: discriminarea rasială, de gen, de vârste, şomaj etc.
Asupra inegalităţii veniturilor din proprietate influenţează următoarele
cauze: economisirea, spiritul întreprinzător şi moştenirile. Deşi majoritatea oamenilor
fac eforturi pentru a acumula ceva bani, aceste economii nu constituie principala
sursă de înavuţire. În comparaţie cu economisirea, spiritul întreprinzător constituie
un mod mult mai rapid de îmbogăţire.
Au fost analizate cauzele sărăciei şi specificul lor în Republica Moldova. Conform
cercetărilor, am ajuns la concluzia că principala cauză a sărăciei constă în inegalitatea
pronunţată între veniturile populaţiei Republicii Moldova. Incidenţa sărăciei şi sărăciei
extreme este mai mare în familiile cu trei şi mai mulţi copii.
Specificul sărăciei, în Republica Moldova, rezidă în concentrarea ei în oraşele mici
şi în spaţiul rural, datorită oportunităţilor reduse de angajare în câmpul muncii. În multe
ţări, săracii fac parte, adesea, din familii „incomplete", din familii conduse de
pensionari sau femei. Aceste caracteristici se referă doar parţial la Republica
Moldova. Nivelul sărăciei, printre pensionari, a fost înalt, nu însă în mod
semnificativ diferit de media pe ţară, dar riscul lor de a fi supuşi sărăciei extreme era
mai mic decât media pe ţară. Totodată, aici menţionăm că o privire asupra situaţiei
medii poate fi iluzorie, deoarece pensionarii constituie un grup eterogen.
Experienţa internaţională demonstrează că gospodăriile casnice conduse de
femei sunt, deseori, supuse unui risc mai mare de a deveni sărace decât media. Aceste
gospodării casnice şi, în general, femeile, sunt mult mai vulnerabile în faţa sărăciei,
pentru că sunt supuse mai multor forme de discriminare ce le afectează poziţia pe
piaţa de muncă şi accesul la unele servicii sociale, precum studiile, însă, pentru
Republica Moldova, situaţia este diametral opusă. Cercetările bugetelor
gospodăriilor casnice şi alte studii evidenţiază faptul că gospodăriile casnice conduse
de femei sunt supuse unui nivel puţin mai mic al sărăciei decât cele conduse de
–8–
bărbaţi. Această constatare poate fi explicată prin trei factori: nivelul de studii
printre femei este acelaşi ca printre bărbaţi (o moştenire a perioadei sovietice),
industriile, care au fost distruse acordau prioritate la angajare bărbaţilor şi,
probabil, gospodăriile casnice conduse de femei primesc mai multe transferuri
financiare de peste hotare.
În majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, nivelul studiilor este un bun
indicator al bunăstării, dar mai puţin în economiile aflate în tranziţie ca şi Republica
Moldova.
Obiectul de studiu al capitolului II – Tendinţele dezvoltării economice şi
dinamica veniturilor disponibile ale populaţiei în Republica Moldova, îl constituie
analiza dezvoltării economice, care serveşte drept condiţie prioritară de sporire a
veniturilor; analiza dinamicii veniturilor şi respectiv a cheltuielilor populaţiei;
evidenţierea inegalităţii veniturilor şi a sărăciei în Republica Moldova.
Veniturile şi cheltuielile sunt doi indici vitali pentru societate. De nivelul
veniturilor depinde bunăstarea populaţiei, iar de nivelul şi calitatea consumului –
sănătatea ei. Odată cu creşterea veniturilor se îmbunătăţeşte consumul, iar creşterea
consumului atrage creşterea cererii agregate pe piaţă şi aceasta, la rândul ei duce la
creşterea volumului de producere şi respectiv la creşterea cererii faţă de forţa de
muncă şi a veniturilor cetăţenilor.

Venituri Consum

Cerere de forţă de Cerere

muncă agregată

Volum de producţie

Figura 1. Circuitul venitului în societate.

Sursa: Elaborat de autor

Astfel a fost argumentat circuitul venitului în societate care de regulă îmbracă

formă de spirală. Cu cât mai înalte sunt veniturile cu atât mai mare este consumul,
care generează creşterea cererii agregate, aceasta la rândul său generează volum de
producţie mai înalt pentru a o satisface, creşte cererea pentru forţa de muncă, ceea
ce generează spor de venituri şi tot aşa pe spirală are loc circuitul venitului în
societate.
–9–
 Această mişcare circulară în direcţia creşterii veniturilor şi consumului duce
la creştere economică şi prosperare atât a cetăţenilor, cât şi a societăţii în întregime.
Nivelul bunăstării cetăţenilor unei ţări se află într-o strânsă conexiune cu
nivelul dezvoltării economice a ei. De aceea, în acest capitol, a fost efectuată
analiza veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, în corelaţie cu dezvoltarea economică
a ţării şi transformările structurale, care s-au produs în ultimii şaisprezece ani şi au
propulsat Republica Moldova pe drumul tranziţiei la economia de piaţă. În prezent,
putem evalua preţul tranziţiei. Cu toate că tranziţia are drept scop final sporirea
bunăstării oamenilor, cu regret, cele mai negative şi tragice consecinţe ale ei s-au
repercutat asuprea nivelului de trai şi a calităţii vieţii.
Eşecurile tranziţiei spre economia de piaţă include distrugerea complexului
agroindustrial, precum şi privatizarea galopantă şi haotică, care au aruncat în stradă
sute de mii de oameni, au provocat o diferenţiere substanţială a veniturilor, o
sărăcie nemaipomenită şi un exod masiv al concetăţenilor noştri. În linii mari,
totalmente, s-a produs o altfel de tranziţie – spre sărăcie, degradare economică şi
socială, cum nu a mai cunoscut Moldova pe parcursul ultimilor 40-50 de ani.
La rândul lor, asemenea ţări, ca Turkmenistan, Rusia, Georgia şi Moldova, au
intrat în rândul ţărilor cu un înalt grad al inegalităţii sociale: coeficientul Gini
(indicatorul standard al inegalităţii) s-a majorat, practic, de două ori, comparativ cu
perioada anterioară tranziţiei.
1985-1990 1995-2006
0,5
0,45
0,4
Coeficientul Gini

0,35
0,3
0,25
0,2
0,15
0,1
0,05
0
Slovacia

Moldova

Turkmenistan
Ucraina

Bulgaria

Georgia
Ungaria

Romania

Polonia

Letonia

Lituania
Belarus
Slovenia
Cehia

Estonia

Rusia

Figura 2. Schimbări în inegalitatea veniturilor

în unele ţări aflate în tranziţie
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor: www.lisproject.org/keyfigures/ineqtable.htm şi
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_income_equality

Perioada 2000-2006 poate fi numită perioada stopării declinului economic,

stabilizării şi creşterii economice. Pornind de la realizările macroeconomice ale
ţării, această perioadă (2000-2006), comparativ cu cele precedente, fără îndoială,
este mult mai bună.
În această etapă, putem urmări o creştere continuă a veniturilor disponibile nomi-
nale pe o persoană de cca trei ori. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii principalelor
componente ale veniturilor disponibile şi anume: salariul şi pensiile (tabelul.1).
– 10 –
 Tabelul 1
Principalii indicatori social - economici ce caracterizează nivelul de trai
al populaţiei în Republica Moldova, anii 2001-2006
Indicatorii social - economici 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Veniturile disponibile ale populaţiei (medii lunare pe o
241,0 321,6 422,4 491,4 568,6 839,6
persoană), lei
Salariul nominal mediu lunar al unui lucrător din
519,2 691,9 892,0 1103,10 1318,7 1697,1
economie, lei
Mărimea medie a pensiei lunare stabilite, lei 135,8 161,0 210,6 325,3 383,2 442,3
Indicele preţurilor de consum, în % faţă de anul
110,0 105,2 111,6 112,4 111,9 112,7
precedent
În % faţă de anul precedent cu corecţiunea la IPC:
Veniturile disponibile ale populaţiei 117,9 126,8 117,7 103,5 103,4 131,0
Salariul nominal mediu lunar 115,7 126,7 115,5 110,1 106,8 114,2
Mărimea medie a pensiei lunare stabilite 145,1 112,7 117,2 137,4 105,3 102,4
Valoarea minimului de existenţă, lei 468,7 538,4 628,1 679,9 766,1 935,1
Raportul cu minimul de existenţă, %
Veniturile disponibile ale populaţiei 51,4 59,7 67,2 72,3 74,2 89,8
Salariul nominal mediu lunar 110,8 128,5 142,0 162,4 172,2 181,5
Mărimea medie a pensiei lunare stabilite 29,0 29,9 33,5 47,8 50,0 47,3
Raportul dintre veniturile disponibile a 20% populaţie
mai bine asigurată (quintila V) şi a 20% mai puţin 11,4 10,4 7,9 8,6 9,9 7,1
asigurate (quintila I)
Sursa: www. satistica. md

Analizând raportul dintre veniturile disponibile şi minimul de existenţă,

observăm că doar 89,8% din minimul de existenţă este acoperit de venitul
disponibil (cu şase ani în urmă, acest indice era de 51,4%). Dar, dacă analizăm
mărimea pensiei, în comparaţie cu minimul de existenţă, putem constata că
mărimea medie a pensiei acoperă aproape jumătate din minimul de existenţă (în
2001, acest indice era de 29%).
Deşi veniturile populaţiei încă nu au atins nivelul anilor dinaintea tranziţiei,
totuşi, putem observa unele performanţe la capitolul analizat. Totodată, aceste
performanţe sunt privite cu scepticism atât de unii experţi locali, cât şi de cei străini,
potrivit cărora creşterea economică se bazează, în mare parte, atât pe reformele
structurale anterioare, cât şi pe conjunctura regională favorabilă şi fluxul enorm de
valută survenit de la cetăţenii Republicii Moldova, angajaţi la munci peste hotare.
În baza cercetărilor efectuate, am stabilit că veniturile sunt distribuite foarte
neuniform şi diferă foarte mult atât de la o ţară la alta, cât şi de la un individ la altul
în interiorul aceleiaşi ţări. Unii specialişti consideră că inegalităţile de venit nu
reprezintă, în sine, o problemă care trebuie rezolvată, iar creşterea moderată a
inegalităţii lor nu prezintă în sine, un fenomen cu conotaţie negativă. Ea poate
răspunde unei diferenţieri stimulative necesare a veniturilor. Alţii, însă, sunt de
părerea că inegalitatea în venituri este cauza apariţiei sărăciei pe termen lung şi
pierderea speranţei de depăşire a „cercului vicios al sărăciei”. În opinia noastră,

– 11 –
inegalitatea în venituri este o realitate inevitabilă într-o economie de piaţă, doar
că mărimea ei trebuie menţinută în anumite limite şi controlată cu perseverenţă.
În urma efectuării unui studiu comparativ al diferenţierii veniturilor
populaţiei în interiorul ţării, precum şi diferenţierea veniturilor populaţiei în
diferite ţări, au fost evidenţiate tendinţele principale ale inegalităţii şi sărăciei.
Una dintre tendinţele principale este aprofundarea inegalităţilor dintre
state. Pe plan internaţional, schimbările de politică economică şi socială, de după
1970, au avut ca efect creşterea inegalităţii veniturilor. Cele mai accentuate creşteri
s-au înregistrat în SUA şi Marea Britanie, iar cele mai mici în ţările nordice. Pentru
ţările în tranziţie, accentuarea inegalităţilor de venit era previzibilă, dat fiind faptul
că reforma economică includea restructurarea economică şi deci pierderea, fie şi
temporară, a locurilor de muncă pentru o parte a populaţiei, ca şi (re)apariţia altor
tipuri de venit (din proprietăţi, din activităţi antreprenoriale etc.).
Altă tendinţă în domeniul inegalităţii veniturilor populaţiei constă în
inegalitatea internă.
În Republica Moldova, inegalitatea în venituri şi sărăcia au început să crească
în anii 1990-1991, exact înainte de lansarea oficială a tranziţiei.
În decursul acestei perioade, totuşi, sărăcia s-a extins şi din cauza înrăutăţirii
remarcabile a distribuirii veniturilor . Indicele Gini al distribuirii veniturilor brute s-a
majorat de la 0,25 în 1989, până la 0,44, în 1999, iar sărăcia a depăşit pragul de 70%.
O tendinţă pozitivă, în domeniul reducerii inegalităţii veniturilor populaţiei,
începe în anul 2000. După anul 2000, în cele din urmă, a început creşterea
economică durabilă. Inegalitatea s-a micşorat nesemnificativ, în anii 2001-2002, şi
considerabil în anul 2003, iar în anii 2004-2005 creşte până la 0,41, pentru a se
diminua, în 2006, până la 0,37.
O tendinţă importantă, în dinamica veniturilor, constituie modificarea
ponderii diferitelor elemente de venit în ansamblul veniturilor disponibile.
Liberalizarea pieţelor şi dezvoltarea activităţilor comerciale au permis crearea
oportunităţilor de câştigare a veniturilor suplimentare, de care a profitat cu succes o
mică parte a populaţiei. Toate acestea au mărit ponderea veniturilor sectorului
neformal, veniturilor mixte, profiturilor şi altor tipuri de venituri financiare.
Probabil, veniturile din proprietăţi şi arendă s-au majorat şi ele, deşi este evident că
aceste categorii sunt subestimate în datele statistice.
O tendinţă specifică a inegalităţii veniturilor şi sărăciei, în Republica
Moldova, constă în concentrarea ei în spaţiul rural şi oraşele mici. Concentrarea
inegalităţii în localităţile rurale şi oraşele mici a crescut stabil atât în timpul
colapsului, cât şi pe durata perioadei de recuperare.
Veniturile modeste din oraşele mici sunt condiţionate de modelul
industrializării adoptat în perioada sovietică, când, în fiecare oraş, erau construite
câteva fabrici de mărime medie. După liberalizare, aceste fabrici au demonstrat o
capacitate limitată de a concura pe piaţă. Pe lângă aceasta, în timp ce locuitorii din
spaţiul rural îşi puteau suplimenta consumul de alimente prin practicarea
agriculturii, cei din oraşele mici nu beneficiau de această posibilitate.

– 12 –
 Totuşi, deşi sărăcia a fost ceva mai acută în oraşele mici, majoritatea celor
săraci locuiesc în localităţile rurale, şi inegalitatea dintre venituri este mai
accentuată în localităţile rurale.
Capitolul III - Căile de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea
sărăciei în Republica Moldova.
Analiza în dinamică a situaţiei din domeniul distribuirii veniturilor şi
reliefarea tendinţelor negative în acest domeniu ne-au dat posibilitatea de a
determina principalele direcţii care vor duce la diminuarea inegalităţilor şi
combaterea sărăciei în Republica Moldova. Astfel, în capitolul III, au fost
accentuate patru direcţii principale:
1. Perfecţionarea sistemului de salarizare şi dezvoltarea pieţei muncii în
Republica Moldova;
2. Ameliorarea inegalităţilor dintre venituri prin intermediul modificării
politicii fiscale;
3. Eficientizarea Sistemului de Asistenţă Socială în Republica Moldova;
4. Măsuri de reducere a inegalităţilor în venituri şi combaterea sărăciei în
sectorul rural
În procesul de trecere la economia de piaţă, Republica Moldova s-a confruntat
cu degradarea nivelului de trai al populaţiei, accentuarea proceselor de scindare a
societăţii, creşterea inegalităţii în redistribuirea veniturilor între diferite grupuri ale
populaţiei, fapte confirmate de datele din capitolul II. Drept sarcină primordială a
reglării statale în domeniul salarizării, după părerea noastră, este diminuarea
diferenţierii acestuia, inclusiv între salariul minimal şi cel maximal. În Republica
Moldova, cel mai înalt nivel al salariului este înregistrat în sistemul financiar-
bancar, iar cel mai jos nivel - în agricultură, dar în sectorul agricol şi în cel silvic
muncesc circa jumătate din populaţia ocupată în economie.
Cadrul juridic de reglementare a salarizării este asigurat de Codul muncii,
Legea, nr.1432–XIV din 28 decembrie 2000 privind modul de stabilire şi
reexaminare a salariului minim, Legea salarizării nr. 847–XV din 14 februarie 2002
şi un şir de hotărâri ale Guvernului, prin care sunt reglementate condiţiile de
salarizare specifice pentru angajaţii diferitelor ramuri din sectorul bugetar. În
sectorul bugetar, salarizarea se efectuează în baza Reţelei tarifare unice, nivelul
salariilor aflându-se în raport direct cu posibilităţile financiare ale statului.
Pentru unităţile economice cu autonomie financiară, care constituie sectorul
real al economiei, statul reglementează mărimea salariului minim. Mărimile
concrete ale salariilor şi condiţiile de salarizare se stabilesc de către unităţile
economice de sine stătător. Conform situaţiei actuale, conform Convenţiei
Colective „Salarizarea angajaţilor aflaţi în relaţii de muncă în baza contractelor
individuale de muncă”, salariul minim pe economie este de 900 lei, în agricultură şi
silvicultură – 700 lei, iar pentru personalul auxiliar din agricultură – 550 lei pe lună.
Nicăieri în legislaţie, nu sunt stabiliţi parametrii în baza cărora a fost stabilit acest
salariu minim pe economie de 900 de lei şi de ce, în unele ramuri, salariul minim
lunar poate fi de 550 lei. După părerea noastră, la sfârşitul fiecărui an calendaristic,
este necesară, stabilirea prin acte normative a valorii salariului minim pe economie.
– 13 –
Acest salariu minim trebuie să fie calculat în baza minimului de existenţă şi să fie
ajustat cu indicele preţului de consum prognozat pentru fiecare an imediat următor
celui în care se efectuează calculul. Sunt necesare revizuirea, consolidarea şi
perfecţionarea bazei normativ-juridice ce reglementează salarizarea în diferite
ramuri ale economiei, precum şi implementarea unui nou sistem de salarizare în
sectorul bugetar, bazat pe performanţele individuale ale angajaţilor.
Perfecţionarea sistemului de salarizare şi atingerea obiectivelor sus-
menţionate pot fi realizate prin dezvoltarea pieţei muncii în Republica Moldova.
Criza economică a provocat reducerea considerabilă a locurilor de muncă,
şomajul în masă şi migraţia forţei de muncă peste hotare.
După părerea noastră, în perspectivă, creşterea economică trebuie să fie
însoţită de antrenarea mai activă a forţei de muncă în producţie şi servicii, de
majorarea numărului celor ocupaţi şi de sporirea rolului veniturilor provenite din
activitatea de muncă în reducerea sărăciei. Şomajul este cauzat, într-anumită
măsură, şi de rigidităţile din reglementările de pe piaţa muncii, care conduc la
majorarea costurilor legate de disponibilizarea şi angajarea personalului, precum şi
de redistribuirea funcţiilor angajaţilor în interiorul organizaţiilor şi întreprinderilor.
Cât priveşte politicile pentru dezvoltarea sectorului privat, se consideră că impactul
major îl va avea liberalizarea reglementărilor menite să reducă barierele birocratice
în crearea locurilor de muncă. Este necesară crearea sistemului informaţional al
pieţei muncii, care va informa populaţia cu privire la posibilităţile de angajare,
recalificare şi despre situaţia de pe piaţa muncii, în ansamblu.
Acordarea asistenţei persoanelor cu dezabilităţi la plasarea în câmpul muncii
este unul din elementele protecţiei sociale a acestei categorii de populaţie. Pentru
facilitarea accesului persoanelor cu dezabilităţi la locurile de muncă, este necesară
crearea câtorva centre speciale, unde acestea vor fi pregătite pentru plasarea în
câmpul muncii.
O sarcină primordială constă în reducerea riscurilor şomajului în rândurile
tineretului, determinate de lipsa experienţei de muncă şi a pregătirii profesionale
necesare. Angajatorii nu sunt interesaţi să angajeze tineri fără experienţă, care
trebuie instruiţi şi adaptaţi la locurile specifice de muncă, deoarece aceasta necesită
cheltuieli suplimentare. De aceea, orientarea profesională, informarea, consultaţiile,
susţinerea tineretului la plasarea în câmpul muncii, în special, a persoanelor ce
caută pentru prima dată un loc de muncă, vor fi realizate de organe specializate ale
administraţiei de stat. Este necesară crearea unei reţele de centre de informare,
orientare profesională şi integrare a tineretului pe lângă primării, instituţii de
învăţământ, agenţii teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Aceste centre vor
oferi, de asemenea, consultaţii tineretului în problemele iniţierii unei afaceri proprii,
ceea ce, concomitent, va contribui la dezvoltarea micului business.
Nivelul înalt al şomajului şi nivelul scăzut al salariilor au condus la o
emigrare masivă a populaţiei economic active, îndeosebi a celei tinere, peste hotare.
Actualmente, Republica Moldova, deopotrivă cu alte ţări, se confruntă cu
diminuarea potenţialului economic (de muncă şi de cercetare ştiinţifică şi inovare),
ceea ce înseamnă, totodată, cheltuieli bugetare considerabile prilejuite de instruirea
– 14 –
forţei de muncă şi formarea potenţialului uman de înaltă calificare, fără ca aceasta
să aibă eficienţă şi finalitate pe plan naţional.
Baza politicii migraţionale pe viitor o va constitui reglementarea celor trei
faze ale ciclului de migrare: exodul lucrătorilor din ţară, aflarea acestora peste
hotare şi revenirea lor în patrie. În acest context, va fi elaborat şi implementat un
program de atragere a remitenţelor în soluţionarea problemelor de dezvoltare. În
scopul protejării eficiente a intereselor cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare,
facilitării întoarcerii acestora în patrie, utilizării optime a veniturilor obţinute de
către ei de la munca din străinătate, precum şi diminuării efectelor negative ale
aflării lor în alte ţări, vor fi întreprinse următoarele măsuri:
1. semnarea acordurilor bilaterale privind protecţia socială a persoanelor
aflate în migraţie de muncă cu toate ţările în care se află cetăţeni ai
Republicii Moldova;
2. efectuarea unui studiu de evaluare a numărului de copii ai căror părinţi
se află peste hotare şi a necesităţilor acestora, precum şi elaborarea
programelor de suport pentru copii aflaţi în situaţii dificile în legătură
cu lipsa din ţară a părinţilor;
3. efectuarea unui studiu de evaluare a numărului persoanelor aflate în
migraţie de muncă, la nivelul primăriilor, raioanelor şi la nivel naţional;
Dezvoltarea proceselor social-economice din republica noastră poate fi
influenţată într-un mod sesizabil prin intermediul veniturilor fiscale ale Bugetului
consolidat şi, nu în ultimul rând, în baza impozitelor directe.
În procesul reformelor fiscale, din anii 1980-1990, în ţările dezvoltate,
impozitului pe venitul persoanelor fizice i-a fost desemnată în sistemul măsurilor de
reglare a pieţei o nouă sarcină: acesta urma să fie utilizat în calitate de stabilizator
social al situaţiei economice din ţară. În majoritatea ţărilor, şi în primul rând a celor
din Europa, deducerile fiscale din veniturile impozabile se realizează ţinând cont de
statutul social şi de starea familială a contribuabilului. Sfera influenţei sociale a
impozitelor pe venitul persoanelor fizice în statele dezvoltate se extinde încontinuu.
Una din direcţiile principale de dezvoltare a sistemului de înlesniri fiscale cu
caracter social a devenit orientarea acestora în vederea susţinerii familiei, fapt
determinat de susţinerea prioritară şi dezvoltarea instituţiei familiei în calitate de
structură economică şi socială a societăţii.
În contextul celor expuse, menţionăm că cele mai răspândite înlesniri fiscale
cu caracter social sunt următoarele deduceri ale cheltuielilor pentru: diferite tipuri
de asigurări ale vieţii; ridicarea nivelului calificării profesionale; construcţia
spaţiului locativ; întreţinerea copiilor şi şcolarizarea acestora; susţinerea financiară
a persoanelor în vârstă; efectuarea plăţilor la creditul ipotecar; asigurarea medicală,
utilizarea transportului public etc.
Analiza comparativă a sistemelor de înlesniri la impozitul pe venit al
persoanelor fizice existente în Republica Moldova şi în alte ţări demonstrează că
multiple instrumente de reglare fiscală a sferei sociale prin intermediul impozitului
pe venitul persoanelor fizice, fiind pe larg folosite în practica mondială, nu se
utilizează în practica autohtonă.
– 15 –
 În opinia noastră, este foarte important, la calcularea impozitului pe venit al
persoanelor fizice, introducerea sistemului de deducere a cheltuielilor pentru
învăţământ (a contribuabilului şi a copiilor săi) în limitele unei sume concret
stabilite (cum se practică în Rusia).
De asemenea, una din înlesnirile sociale importante este şi acordarea dreptului de
deducere din venitul brut al unei sume anumite în scopul efectuării tratamentului
medical al însuşi plătitorului de impozite şi al membrilor familiei sale, aceasta va
permite, cel puţin parţial, legalizarea pieţei serviciilor medicale în republică.
În procesul cercetării căilor de perfecţionare a reglării fiscale a sferei sociale
în Republica Moldova, în teza dată, se analizează diferite posibilităţi de anihilare a
diferenţierii veniturilor personale ale cetăţenilor. Printre acestea, pot fi menţionate
următoarele măsuri:
⇒ stabilirea minimului neimpozabil al veniturilor scutite de impozitul pe
venit la nivelul minimului de existenţă, cu indexarea sumei date, cel
puţin o dată la doi ani, ceea ce ar contribui la evitarea anihilării
importanţei acestei înlesniri;
⇒ introducerea unei noi gradaţii de impozitare a veniturilor persoanelor
fizice cu patru tranşe: 5% ,10%, 20% şi 25% .
Din figura 3, rezultă că utilizarea gradaţiei propuse în teza de doctorat cu
privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice va contribui la redistribuirea mai
eficientă a presiunii fiscale: sporirea acesteia pentru persoanele cu venituri înalte şi
diminuarea presiunii fiscale pentru persoanele cu venituri joase.
20,0
18,0
Cota de impozitare,%

16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
0 0 0 0 0
70 80 90 100 50 400 00 800 000 00 600 00 200 00 000 500 00 000 00 000 000 00
12 1 16 1 2 23 2 29 3 36 4 4 50 6 70 8 9 10

Venitul lunar,lei

Cota actuală Cota propusă de Min.Fin. Cota propusă de autor

Figura 3. Cota economică a impozitului pe venitul persoanelor fizice, %

Sursa: Elaborat de autor

O altă problemă-cheie care dă posibilitatea menţinerii unui echilibru între

diferitele pături sociale ale populaţiei este redistribuirea corectă a prestaţiilor sociale
în societate.
În prezent, prestaţiile sociale sunt acordate în baza principiului categorial, fără a
ţine cont de nivelul bunăstării beneficiarilor şi al veniturilor acestora. Este demn de
– 16 –
menţionat că, nu întotdeauna categoriile în cauză reprezintă cele mai sărace grupuri ale
populaţiei. Astfel, este necesară asigurarea unificării treptate a tuturor programelor de
asistenţă socială (compensaţii nominative, indemnizaţii familiilor cu copii neasigurate,
ajutor material atribuit familiilor sărace, alocaţii sociale etc.), bazată pe un singur
criteriu, şi anume, în funcţie de mărimea venitului mediu pe un membru al familiei sau
nivelul sărăciei, dacă acest indice va fi stabilit prin lege, pe o formă unică de solicitare,
precum şi a unui sistem simplificat de administrare. Sistemul mixt de testare a
veniturilor cu "filtre" are drept scop concretizarea posibilei informaţii incorecte sau
incomplete despre venituri. Pentru aceasta, la sistemul de determinare a venitului global,
sunt adăugate filtre, care permit excluderea din sistem a familiilor care nu au nevoie de
ajutor social, şi concentrarea personalului de specialitate asupra calculării venitului
global al familiilor sărace.

Figura 4. Componenţa modelului de direcţionare cu filtre

Sursa: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.151-153/1221 din 11.11.2005, pag.30

În calitate de filtre, în lucrare, sunt propuşi următorii indicatori: voinţa de a

lucra, automobile de lux, imobilul, mărimea spaţiului locativ şi numărul de camere,
– 17 –
utilizarea serviciilor comunale, activitatea de antreprenoriat şi dispunerea de
întreprindere proprie. Deoarece, în Republica Moldova, piaţa funciară se află la o
etapă incipientă de dezvoltare, folosirea terenurilor agricole în calitate de filtru, la
etapa actuală este prematur.
Utilizarea sistemului de "filtre", combinată cu metoda evaluării venitului
global, permite îmbunătăţirea eficienţei mecanismului de adresare, precum şi
obţinerea unei evaluări mai complexe a situaţiei familiei. "Filtrele" şi evaluarea
venitului total pot funcţiona împreună, completându-se reciproc. În afară de aceasta,
utilizarea "filtrelor" permite optimizarea administrării sistemului, reducând
cheltuielile pentru determinarea veniturilor mici şi greu de identificat.
În sectorul rural, criza socială este mult mai profundă şi mai dramatică decât
cea economică. În urma reducerii locurilor de muncă, precum şi din cauza inflaţiei
înalte şi a micşorării, în termeni reali, a volumului cheltuielilor de stat pentru
nevoile sociale, s-au redus atât sursele de venit ale populaţiei rurale, capacitatea
acesteia de cumpărare, cât şi posibilităţile de obţinere a ajutorului social din partea
statului sub formă de prestaţii şi servicii sociale fără plată. Se observă tendinţa
îmbătrânirii populaţiei, iar procesul migraţionist a determinat, într-o oarecare
măsură, depopularea satelor. În multe zone rurale, sporul natural este mai redus, în
comparaţie cu rata emigrărilor. Se estimează că, în unele sate, circa 40% din
populaţia activă a plecat peste hotare sau în localităţile urbane.
Ameliorarea situaţiei social-economice, în mediul rural, are loc în urma
adoptării şi implementării programelor guvernamentale respective: de restabilire şi
dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, de gazificare, de alimentare cu apă şi
canalizare etc., dar aceste programe sunt insuficient de corelate între ele. De aceea,
se cere o evaluare a rezultatelor obţinute până în momentul de faţă în domeniile sus-
menţionate, o revizuire a Programelor de Dezvoltare economică existente şi
corelarea lor pentru o dezvoltare armonioasă în continuare.
După părerea noastră, pentru atingerea unui nivel înalt al indicatorilor sociali,
trebuie favorizată dezvoltarea indicatorilor economici. În primul rând, trebuie să fie
favorizată dezvoltarea ramurilor industriale care au o însemnătate deosebită pentru
asigurarea securităţii alimentare a ţării şi care asigură competitivitatea economică a
produselor moldoveneşti pe pieţele externe: vinificaţia, prelucrarea produselor pomicole
şi legumicole, prelucrarea produselor animaliere, a tutunului, prelucrarea plantelor
medicinale şi eterooleginoase. De asemenea, trebuie stimulată integrarea pe verticală a
unităţilor prelucrătoare cu cele agricole, asigurându-se echilibrarea intereselor social-
economice ale participanţilor la integrare, în special cele ale agricultorilor.
În scopul sporirii competitivităţii întreprinderilor industriale, vor fi întreprinse
următoarele măsuri:
1. implementarea standardelor internaţionale ISO, seriilor 9000 şi 14 000,
a sistemului total de dirijare a calităţii (TQM), a sistemului de securitate
şi igienă alimentară (HACCP) etc., atât în procesul de producere, cât şi
de distribuire şi comercializare;
2. facilitarea cooperării regionale, inclusiv în cadrul euroregiunilor şi
promovarea specializării internaţionale;
– 18 –
 3. dezvoltarea abilităţilor manageriale prin programe locale şi
internaţionale de instruire a managerilor, restructurarea managerială,
financiară şi de marketing;
4. stimularea cooperării întreprinderilor cu instituţiile de învăţământ şi de
cercetare-dezvoltare, crearea parcurilor ştiinţifico-tehnologice,
inovaţionale şi industriale.

III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Conform investigaţiilor efectuate referitor la căile de formare şi distribuire a

veniturilor disponibile ale populaţiei în Republica Moldova, pot fi formulate
următoarele concluzii:
1. Tranziţia spre economia de piaţă a produs modificări semnificative ale
structurii veniturilor din gospodăriile cetăţenilor, ceea ce a influenţat
inegalitatea distribuirii generale a veniturilor, coeficientul inegalităţii
veniturilor, în Republica Moldova, în această perioadă aproape s-a dublat;
2. Salariile sunt veniturile cu ponderea cea mai mare în totalul veniturilor
disponibile, şi de aceea, scăderea dramatică a lor cu 60-70%, în perioada
de tranziţie a Republicii Moldova spre economia de piaţă, a influenţat
scăderea venitului disponibil total în acea perioadă;
3. Tendinţele negative în domeniul veniturilor disponibile, precum:
aprofundarea inegalităţii în redistribuirea veniturilor, scăderea relativă a
veniturilor celei mai mari ponderi a populaţiei, concentrarea veniturilor în
mâinile unei ponderi mici a populaţiei, păstrarea unui nivel înalt al
sărăciei, diminuează cererea agregată de consum, stopează creşterea
producţiei şi al sectorului real al economiei şi, în consecinţă, are loc
scăderea în ansamblu a nivelului de trai al populaţiei.
4. În urma cercetărilor cauzelor inegalităţii veniturilor, am ajuns la concluzia
că deşi multe persoane fac eforturi pentru a economisi, principala cauză a
creşterii veniturilor rămâne a fi spiritul întreprinzător.
5. Inegalităţile de venit, în ţările în curs de dezvoltare, sunt mai importante
decât în ţările dezvoltate. În ţările cele mai inegalitare (Brazilia, Ecuador,
Peru), ponderea veniturilor celor mai bogaţi 20% depăşeşte 60%, contra
4% pentru cei mai săraci 20% (adică un decalaj de 1 la 15 între activi sau
familii), iar aceste inegalităţi nu sunt reduse, ca în ţările dezvoltate, prin
intervenţiile statului.
6. Actualmente, creşterea venitului mediu lunar, în Republica Moldova,
devansează creşterea bugetului minim de consum per capita, dar, în
ritmuri lente, ca să se echilibreze, iar nivelul inegalităţii sociale,
caracterizate prin coraportul veniturilor celor 20% ale populaţiei mai mult
asigurate şi celei mai puţin asigurate este de 7,1, în anul 2006 şi rămâne
destul de înalt. Acelaşi raport, dar analizat în baza datelor din statele
industrial dezvoltate, este mai mic de 5 ori;
– 19 –
 7. Multiplele instrumente de redistribuire a veniturilor în societate prin
intermediul impozitului pe venitul persoanelor fizice, fiind pe larg folosite
în practica mondială, nu se utilizează în practica autohtonă. Printre
acestea, se numără astfel de mecanisme de influenţă a impozitelor directe
asupra stării sociale a cetăţenilor, cum ar fi: posibilitatea de deducere a
cheltuielilor pentru educaţie a lucrătorului şi membrilor familiei sale;
deservirea medicală; îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor etc;
8. Prin intermediul caracterului progresiv al impozitului pe venitul
persoanelor fizice, poate fi (cel puţin, parţial) soluţionată problema
diferenţierii sociale, caracteristică societăţii moldoveneşti;
9. Faptul că fenomenele sărăciei şi inegalităţii sunt mult mai pronunţate în
sate decât în oraşe, iar populaţia rurală este mai numeroasă decât cea
urbană imprimă o importanţă deosebită realizării, în mediul rural, a
strategiilor de creştere economică şi reducere a sărăciei.
Analiza dezvoltării economice a Republicii Moldova şi a dinamicii veniturilor
populaţiei în perioada de tranziţie, efectuate în prezenta teză, permite punerea în
evidenţă a unor recomandări privind creşterea bunăstării populaţiei, diminuarea
inegalităţilor sociale şi sărăciei:
1. Întru creşterea veniturilor disponibile şi diminuarea sărăciei, în Republica
Moldova, este necesară implementarea unor politici adecvate de
dezvoltare a pieţei muncii şi perfecţionarea sistemului de salarizare.
Ajustarea anuală a salariului minim pe economie în corespundere cu
creşterea Indicelui Preţului de Consum (IPC)
2. Este binevenită folosirea mecanismului fiscal de stimulare a ridicării
nivelului de instruire prin introducerea sistemului de deducere a
cheltuielilor pentru învăţământ a contribuabilului şi a copiilor săi.
Considerăm că ar fi binevenită posibilitatea de a deduce din venitul
impozabil suma egală cu 3000 lei anual (cca. 50% din valoarea medie a
contractului în instituţiile superioare de învăţământ);
3. Acordarea dreptului la deducere, din venitul supus impozitării, a unei sume
anumite în scopul efectuării tratamentului medical al însuşi plătitorului de
impozite şi al membrilor familiei sale, ce va permite, cel puţin parţial,
legalizarea pieţei serviciilor medicale din republică şi, implicit, ar contribui la
crearea unui efect social pozitiv. Mărimea acestei scutiri poate fi calculată în
dependenţă de mărimea cheltuielilor pentru o zi aflare în staţionar. Propunem
posibilitatea deducerii din venitul impozabil a unei sume echivalente de 10
zile de aflare în staţionar (2000 lei anual);
4. Stabilirea minimului neimpozabil al veniturilor scutite de impozitul pe
venit la nivelul minimului de existenţă, cu indexarea sumei date, cel puţin
o dată la doi ani;
5. Înlocuirea gradaţiei cotelor impozitului asupra venitului persoanelor fizice
existente în Republica Moldova cu o gradaţie formată din patru trepte:
5%, 10%, 20%, 25%, care prevede redistribuirea poverii fiscale de la
persoanele mai puţin avute către cele avute;
– 20 –
 6. Completarea legii Nr. 111 din 27.04.2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, publicată la 11.05.2007 în Monitorul
Oficial Nr. 064, prin introducerea cotei zero nu numai la capitalul
reinvestit, dar şi la cel repartizat spre plata dividendelor, în schimb,
sumele încasate de fondatori să fie impozitate conform grilei de
impozitare a persoanelor fizice, propusă în această lucrare.
7. Perfecţionarea legii bugetului asigurării sociale de stat prin concentrarea
tuturor indemnizaţiilor şi prestaţiilor sociale sub forma unei singure prestaţii
îndreptate spre păturile social vulnerabile. Aceasta va fi posibilă odată cu
aprobarea noului mecanism de acordare a asistenţei sociale prin
introducerea Cererii Unice de Protecţie Socială (CUPS), care va conduce
nemijlocit la simplificarea procedurii de administrare atât pentru beneficiari,
cât şi pentru organele abilitate cu stabilirea şi plata prestaţiior sociale;
8. Soluţionarea problemelor sociale în mediul rural şi reducerea sărăciei la
sat sunt posibile doar în condiţiile unei creşteri economice durabile în
sfera agroalimentară şi în domeniile economice nonagricole cu şanse
înalte de dezvoltare în spaţiul rural.
Soluţionarea problemelor referitoare la formarea şi distribuirea veniturilor
disponibile ale populaţiei, enumerate în această lucrare, vor avea efecte pozitive
asupra echităţii sociale şi eficienţei economice: vor stopa şomajul şi exodul masiv al
populaţiei din ţară, vor contribui la ameliorarea nivelului de trai al oamenilor,
sporirea bunăstării lor şi prosperarea Republicii Moldova în ansamblu.

III. PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Gnip T., Diferenţierea veniturilor şi modalităţile de evaluare. Conferinţa

Tehnico-ştiinţifică jubiliară a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor din
8-9 octombrie, Chişinău , UTM – 2004, p. 156-157
2. Gnip T., Childescu T., Teoria bunăstării şi a sărăciei în economia de piaţă.
Chişinău, UTM – 2004, 23 p.
3. Gnip T., Principalele surse de venituri ale populaţiei într-o economie de
tranziţie – Meridian Ingineresc, Chişinău , UTM – 2005 -Nr.3, p. 60-63
4. Gnip T., Repere de analiză a veniturilor populaţiei în diferite regiuni ale
globului - Revista Economică, Chişinău-Sibiu 2006 – Nr.3(28), p. 62-65
5. Gnip T., Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă socială – Meridian
Ingineresc, Chişinău , UTM – 2006 -Nr.3, p. 88-92
6. Gnip T., Veniturile moldovenilor care lucrează peste hotare - Revista
Economică, Chişinău-Sibiu 2007 - Nr.4(35)
7. Munteanu T., Evoluţia conceptelor doctrinare referitor la venit şi avuţie,
Conferinţa Tehnico-ştiinţifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor
din 17 noiembrie, Chişinău , UTM – 2007.

– 21 –
 ANNOTATION
To the Thesis for the Doctor Degree in economy on the theme:
“The Ways of Formation and Distribution of Disposable Population Income”

The main aim of the present paper is the theoretico-methodological study of

the process of formation and distribution of disposable population income in the
Republic of Moldova. As a result of the research there were elaborated
recommendations for improving the process of income redistribution that will lead
to the diminution of poverty and improvement of living standards.
The evolution of doctrines according to the income and income distribution in
the society was examined. Also, the causes of inequality in income and fortune and
the features of inequality and poverty in Republic of Moldova were studied. As the
inequality in income is the main cause of inferior quintile of poverty, the methods
of evaluation and the mechanisms of inequality reduction were also analyzed.
The stages of economic development of Republic of Moldova and its impact
on the population welfare growth were emphasized. In order to make a complex
analysis of the population income evolution the classification criteria of disposable
population income were established. The evaluation of changes in the progress of
population income and expenses gave us the possibility to emphasize the tendencies
of inequality and poverty. According to the main aims the model of income circuit
in the society was elaborated.
The present thesis emphasizes the role of income redistribution through direct
taxes and it demonstrates that fair income redistribution can be obtained in the
society through a well-balanced fiscal policy, which will lead to the diminution of
differences in population income from the inferior and superior quintiles.
Once the correct redistribution of social service in a modern society is the key
problem that gives the possibility to maintain an equilibrium among different social
layers of the population, the improvement of social policy through the implementation
of the Unique Demand of Social Protection (UDSP) it was suggested.
The conclusions and recommendations resulted from respective analysis can
be used by the ministries of the Republic of Moldova for the elaborations of
National Programs and Strategies of economic growth and poverty diminution in
the country. The present paper can be also used for the university courses at the
following subjects: Economic Theory, Microeconomics and Macroeconomics.

– 22 –
 АННОТАЦИЯ
к диссертации на соискании степени доктора экономических наук на тему:
"Пути формирования и распределения располагаемых доходов населения"

Цель данной работы - это теоретико-методологический анализ процесса

формирования и распределения располагаемых доходов населения
Республики Молдова. На основании проведенного исследования были
разработаны рекомендации в целях улучшения процесса перераспределения
доходов, снижения бедности и улучшения жизненного уровня.
В работе была проанализирована эволюция доктринерских понятий,
касательно доходов и распределения доходов общества. Были изучены
причины неравенства доходов и имущества, а также особенности неравенства
и бедности в Республики Молдова. Поскольку неравенство доходов это
основная причина бедности низших квинтилей, в работе были исследованы
методы оценки и механизмы снижения неравенства.
Были выделены этапы экономического развития Республики Молдова и
его влияния на рост благосостояния населения. Для более комплексного
анализа динамики доходов населения, в работе были установлены критерии
классификации располагаемых доходов населения. Оценка изменений
динамики доходов и расходов населения дала нам возможность выделить
тенденции неравенства и бедности. В соответствии с установленными целями,
в работе была разработана модель передвижения доходов в обществе.
Было уделено особое внимание роли перераспределения доходов
посредством прямых налогов, а также было показано что, через
сбалансированную фискальную политику можно добиться справедливого
перераспределения, что приведет к уменьшению разницы в доходах
населения низших и высших квинтилей.
Поскольку правильное перераспределение социальных пособий в
современном обществе является основной проблемой, которая дает
возможность сохранения равновесия между разными слоями общества, в
работе было предложено улучшение социальной политики посредством
внедрения Единых Требований Социальной Защиты.
Выводы и рекомендации из данной исследовательской работы могут
быть использованы компетентными органами Республики Молдова в случае
разработки Национальных Программ и Стратегий по экономическому росту и
снижению бедности в стране. Также материалы исследования могут быть
использованы при изучении следующих университетских дисциплин:
Экономическая теория, Микроэкономика, Макроэкономика.

– 23 –
 MUNTEANU TATIANA

CĂILE DE FORMARE ŞI DISTRIBUIRE

A VENITURILOR DISPONIBILE
ALE POPULAŢIEI

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică;

doctrine economice

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în economie

Bun de tipar 15.11.07

Formatul 60 x 84 1/16. Coli de tipar 1,5.
Coli de autor 1,0. Tirajul 60 ex.
PrepressPrint-SD

– 24 –