Jonctiuni celulare

-> sunt sisteme de atasare intre celule sau intre celule si matricea extracelulara, care au rolul, in
primul rand de stabilizare mecanica a tesutului, iar in al 2-lea rand de control al transportului in
spatiul extracelular; mai au rol in comunicarea intercelulara si in compartimentarea suprafetelor
celulare(in sectoare sau domenii).
-> pentru ca aceste jonctiuni sunt structuri de ordinul nm, examinarea lor se face la microscopul
electronic; aceasta examinare poate fi facuta pe preparatele microscopice clasice sau pe preparatele
crioprecipitate.
-> criofracturarea presupune inghetarea tesutului(cu azot lichid la -190 de grade), dupa care, cu
un instrument foarte ascutit, se fractureaza tesutul => 2 reliefuri care vor fi acoperite cu o pulbere
de carbon => tipare ce pot fi examinate la microscopul electronic.
-> jonctiunile apar la microscopul electronic: - ca niste benzi/panglici, si se numesc zonule.
- cu aspect de spot/disc, si se numesc macule.
-> clasificare: a) jonctiuni simple:
 spatii intercelulare.
 jonctiuni simple digitiforme.
 jonctiuni simple denticulare.

b) jonctiuni speciale:
 jonctiuni stranse(zona Ocludens).
 jonctiuni de atasare/ancorare: - pe microfilamente de actina: - celula-celula(zonula Adherens
sau desmozomul in banda).
- celula-matrice(jonctiunea focala).
- pe filamente intermediare: - celula-celula(macula Adherens
sau desmozomul in spot).
- celula-matrice (hemidesmozomul).
 jonctiuni de comunicatie(GAP sau Nexus).
 complexele jonctionale.

c) jonctiuni cu specificitate de tesut:

 discurile intercalare(pentru muschiul cardiac).
 sinapsele(la sistemul nervos).

1. Jonctiunile simple:
-> sunt de tip celula-celula. Distanta dintre cele 2 membrane celulare e o distanta de aproximativ
30 de nm, care, pentru jonctiuni e considerata una mare; astfel, jonctiunile simple nu vor afecta
deplasarile de molecule/markeri in spatiul extracelular si nu vor avea rol de bariera intre 2
compartimente.
-> cea mai simpla e spatiul intercelular. Daca cele 2 membrane trimit una catre cealalta prelungiri
cu aspect digitiform, care se intrepatrund, spatiul ramane tot de 30 de nm, dar jonctiunea e mult mai
stabila.

2. Jonctiunea stransa(zonula Ocludens):

-> e o jonctiune de tip celula-celula. Membranele celulare sunt dispuse fata in fata, fie la o
distanta de 2 nm, fie suprapunandu-si stratul extern proteic => jonctiunea stransa e numita
heptalaminata(cand distanta e de 2 nm) sau pentalaminata( cand are loc suprapunerea
membranelor).
-> o alta componenta importanta o reprezinta sirurile de proteine gemene. La nivelul celor 2
plasmaleme exista niste proteine integrale multipas, numite ocludine, care se vor aseza in zona
jonctiunii, fata in fata(sunt cam intre 2-6 siruri de proteine gemene). Aceste proteine vor realiza in
spatiul extracelular legaturi de tip homofil, edificand o structura asemanatoare unui fermoar. In
grosimea plasmalemei proteinele se dispun in retea, care poate fi mai mult sau mai putin
ordonata(cu cat e mai ordonata, cu atat e mai putin extensibila). In zona in care cele 2 proteine au
organizat legaturi de tip homofil, bistratul lipidic se reorganizeaza. Stratul intern nu e afectat, dar
cel extern se uneste cu cel al celeilalte membrane => inele de fuziune. O molecula aflata aici va
trece greu la inelul celalalt. Prin aparitia acestor inele, jonctiunea stransa reprezinta o bariera fata de
moleculele si markerii din spatiul extracelular.
-> un alt element important e citoscheletul, reprezentat de reteaua 3D de microfilamente de
actina. Jonctiunea stransa e localizata la polul apical al celulelor epiteliale, compartimentand
suprafata celulara in sectoare/domenii:
 domeniul apical, deasupra jonctiunii.
 Domeniul latero-bazal, sub jonctiune.
-> aceste jonctiuni realizeaza predeterminarea polaritatii celulelor epiteliale si separa
compartimentul apical de cel latero-bazal. Pot trece prin ele molecule mici de tipul ionilor, dar
permeabilitatea ionilor descreste progresiv cu cresterea sirului de proteine gemene.

3. Jonctiunile de atasare/ancorare - sunt formare din:

-> (1) cele 2 membrane celulare sau o membrana si un substrat din matricea extracelulara.
-> (2) glicoproteinele transmembranare linker. Acestea vor avea un domeniu extracelular(care va
realiza legaturi homofile/heterofile) si unul intracelular, care se va lega la complexul proteic de
atasare(3).
-> (4) citoscheletul, format din microfilamente de actina sau din filamente intermediare.
Glicoproteinele de adezivitate:
 selectine
 integrine
 superfamilia Ig
 cadherine
Toate acestea sunt Ca-dependente. Primele 3 glicoproteine intervin in jonctiunile de ancorare
temporare si realizeaza legaturi de tip heterofilic in spatiul extracelular. Cel de-al 4-lea tip intervine
in legaturile permanente(cele homofile).

a) zonula Adherens: reprezinta o jonctiune de aderare pe microfilamentele de actina.

-> cele 2 plasmaleme sunt situate la 15-20 de nm.
-> glicoproteina transmembranara linker e reprezentata de cadherina, ce realizeaza legaturi
homofile in spatiul extracelular.
-> complexul proteic de atasare e format din α, β si γ cadherine.
-> citoscheletul e reprezentat de o bandeleta de microfilamente de actina.
Zonula Adherens e localizata sub jonctiunea stransa, intre celulele epiteliale si in portiunile
orizontale ale discurilor intercalare.

b) jonctiunea focala: reprezinta o jonctiune de tip celula-matrice.

-> membrana celulara e situata la o distanta de 15-20 de nm de substratul din matrice, reprezentat
de fibronectina(component al matricei extracelulare).
-> glicoproteina este integrina, care se leaga prin domeniul extracelular la fibronectina.
-> complexul proteic de atasare e format din talina si vinculina.
-> citoscheletul e reprezentat de bandeleta contractila de microfilamente de actina.
Aceste jonctiuni sunt prezente intre celulele conjunctive(fibroblaste) si matricea conjunctiva
extracelulara.

c) macula Adherens: reprezinta o jonctiune de atasare pe filamente intermediare.

-> cele 2 membrane celulare sunt situate la o distanta de 30 de nm(distanta relativ mare) =>
jonctiunea nu va reprezenta o bariera pentru molecule.
-> glicoproteina e reprezentata de cadherina Ca-dependenta, care realizeaza legaturi de tip
homofil in spatiul extracelular.
-> complexul proteic de atasare formeaza o densificare cu aspect de semidisc pe frontul
citoplasmatic al jonctiunii, ce poarta denumirea de placa desmozomala, in structura careia se
gasesc: desmoplachina, placoglobina desmocalmina, desmoiochina si Ag-ul pemfigusului bulos.
-> citoscheletul e reprezentat de filamente intermediare(avand specificitate de tesut).
Localizare: sub zonula Adherens. Complexul celor 3 jonctiuni se numeste complex jonctional, si
cuprinde: jonctiunea stransa, zonula Adherens si macula Adherens.

d) hemidesmozomul:
-> membrana celulara este dispusa la 20-30 de nm de substratul din matricea extracelulara.
-> glicoproteina e reprezentata de integrina.
-> complexul proteic de atasare e format din placa desmozomala.
-> citoscheletul e reprezentat de filamentele intermediare.
Localizare: leaga membrana bazala a celulelor epiteliale.

4. Jonctiunea nexus/GAP:
-> are aspect de macula(comunicans).
-> e de tip celula-celula, realizand comunicarea intercelulara.
-> cele 2 membrane celulare sunt situate la o distanta de 2 nm => se opune transportului in
spatiul extracelular.
-> contine conexoni(pot fi peste 100). Conexonii sunt niste prisme hexagonale, formate din 6
subunitati de conexina(proteina integrala, multipas). O prisma are lungimea cat plasmalema si are
central un canal hidrofil, care poate avea 0,2 nm.
Conexonul din plasmalema 1 comunica prin canalul hidrofil cu conexonul din plasmalema 2.
Acest canal poate fi trecut de molecule mici(care au mai putin de 1000 D: aminoacizi, AMPc, ioni,
hormoni, etc). Acest canal e inchis in conditiile in care o celula e agresata si moare(concentratia de
Ca inchide canalul).
Localizare: sub desmozomul in spot; mai poate fi gasita in portiunile verticale ale discurilor
intercalare.

5. Discurile intercalare: sunt jonctiuni cu specificitate de tesut. Au aspectul unor scari. Portiunile
verticale au jonctiuni GAP, iar in portiunile orizontale se intalnesc: filamente intermediare de
desmina, macula Adherens si zonula Adherens.