Nuvela "REM" este un fragment, o mica parte dintr-o opera mult mai

complexa, mult mai bine inchegata, "Nostalgia", al carei autor, Mircea

Cartarescu a reusit prin tehnici postmoderniste sa evidentieze trairile si
problemele omului cotidian. El a imbinat zona reprezentarilor abstracte,
speculative cu realul, concretul vietii.
"REM" are valoarea unui adevar absolut, prin el se ofera chintesenta
adevarurilor universale. In nuvela este reprezentat un proces initiatic si cea
aleasa pentru a parcurge acest drum este Svetlana, personajul principal al
operei, de altfel. Nuvela nu are doar ca tema jocul, ci poate fi considerata un
text creat in spiritul jocului, prin imbinarea categoriilor narative. Scriitorul isi
dovedeste calitatea de prozator postmodern, prin jocul "de-a literatura", prin
desconspirarea procedeelor si tehnicilor literare.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------

Titlul poeziei este construit din substantivul prefata, nearticulat si poate avea
semnificatia de cuvânt introductiv.
De fapt, poezia se structureaza pe baza a doua dominante: relatia poet-
familie-creatie si relatia autor-cititor.

Prima idee este evidentiata înca de la început:

Într-o zi, pe înserat,
Ce sa vezi?Ne-am apucat,
Doi parinti si doi copii,
Din Cartea cu jucarii,
Sa mintim, sa povestim
Ce-am stiut si ce nu stim,
Asadar, în prima parte întâlnim actul creatiei ce presupune imaginatie,
talent, inspiratie, perseverenta, tenacitate si chiar competitie. Personajele
poeziei, tatutu, maicuta si cei doi copii ai autorului:Barutu si Mitu(ra),fac o
prinsoare:care scrie mai iute si mai bine o poezioara primeste un mar
cretesc:
Si facuram si-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo câteva sute,
Si ne-am asternut pe scris.
Pe tovarasii de coate(asa cum îi numeste autorul) îi cuprinde toropeala, ochii
li se închid si mâinile le amortesc:
Ochii ni s-au cam închis,
Mâna ne-a cam amortit
Si-a iesit ce a iesit.
Prinsoarea este câstigata de eul liric, deci lui îi revine si marul cretesc, pe
care, din generozitate si nevrând sa-si jigneasca tovarasii, îl taie în patru si îl
împarte cu ceilalti:
Si din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
Partea mea, într-adevar,
Am avut un sfert de mar,
Împartind un mar cretesc;

Secventa urmatoare defineste relatia autor-cititor. Autorul i se adreseaza

direct cititorului, adresâdu-I-se întâi cu Domnule, pentru ca mai apoi sal
numeasca Domnule Confrate.Între cei doi-autor si cititor- se interpune eul
liric, iar adresarea este directa, sincera si facuta cu modestie. Relatia autor-
cititor este atât de strâsa, încât eul liric se confeseaza, ca mai apoi sa-l
sfatuiasca. Poetul vrea sa schimbe legea prin care o poezie apreciata este o
poezie complicata, cu multe figuri de stil; el vrea ca versurile sa fie întelese
de toti cititorii, de la cei mici la cei mari. Conform teoriei lui, actul cititului
trebuie sa fie un joc, ca si actul creatiei de altfel. Pentru ca cititorul sa
înteleaga sensul creatiei literare, trebuie sa aiba aceleasi calitati ca si
creatorul-sensibilitate, imaginatie, talent:

Domnule, care citesti,

Multe altele povesti,
Mai frumoase si mai scrise,
N-o sa-ti placa, pare-mi-se.
Te-ai deprins cu stih bogat,
Cu care te-am învatat.
Nu ma osândi, vai mie!
C-am cazut în saracie.
Pentru Tudor Arghezi, revenirea - prin creatia artistica la copilarie înseamna
o regasire a inocentei. Asadar, el îl sfatuieste pe cititor sa renunte la
prejudecati, sa uite regulile si sa revina la vârsta copilariei, pentru a resimti
bucuriile ei:
E nevoie sa-ti explic:
Esti prea mare. Fa-te mic.
Uita regula o data
Si, cu cartea dezvatata,
Mergi nitel de-a busile.

Artistul renunta la treapta înalta pe care se afla si urmeaza sa redevina copil,

sa reînvete scrisul si cititul dupa alt tipar si complet eliberat de orice
constrângere sa fie complet liber si sa ia totul de la capat:

Poti închide usile,

De ti-e teama si rusine
Sa te faci de râs ca mine.
Iesi din dogma si, tipti...