P. 1
Management

Management

|Views: 108|Likes:
Published by Amy Vinehouse

More info:

Published by: Amy Vinehouse on Nov 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2013

pdf

text

original

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII

:

I. Introducere: Management conceptual:

(!;) Organizarea si conducerea proceselor productive:

Organizarea si conducerea proceselor productive au exista dintotdeauna.

Organizarea si conducerea se realizeaza in cadrul relatiilor dintre oameni decurgand din natura sociala a proceselor de munca, constituind instrumente de activizare, dinamizare, armonizare si eficientizare a processor de productie.

Orqonizoreo si conducerea au aparut ca urmare a ratiunii, a dorintei generale a tuturor celor angrenati in procese productive de a gasi solutii, cai si mijloace practice prin care sa reduca risipa si. respectiv ineficienta muncii.

Primul care a formulat si a aplicat principii si metode aproximativ stiintifice in vederea cresterii proceselor productive a fost FREDERICK TAYLOR in lucrarea "PRINCIPII ALE MANAGEMENTULUI STIINTIFIC"-1911.(fondatorul managementului organizatiei). Obsesia lui Taylor: risipa. (american, a ajuns inginer-sef din muncitor).

Un alt mare teoretician al managementului este HENRY FA YOL (1841- 1925, industrias francez), care a publicat lucrarea "ADMINISTRAREA INDUSTRIALA SI GENERALA"- parintele managementului modern.

Stiinta organizarii si conducerii activitatilor productive are ca domeniu de cercetare sistemul de relatii si interdependente ce se creaza intre factorii procesului de productie, determinate de actiuni constiente si orientate spre atingerea unui scop calitativ si cantitativ pe baza de indicatori tehnici si

economici performanti.

Organizarea si conducerea constituie 2 laturi distincte ale procesului productiv intre care trebuie sa se faca 0 delimitare.

- Organizarea se refera la aspectele de structura ale unui sistem, iar conducerea se refera la aspectele functionale ale unui sistemului.

- Organizarea pune in evidenta anatomia sistemului, iar conducerea pune in evidenta fiziologia sistemulului.

- Organizarea reprezinta statica unui sistem, iar conducerea reprezinta dinamica uhui sistem sau sistemul in actiune.

o organizare moderna si eficienta reprezinta 0 conditie necesara pentru buna desfasurare a activitatii productive, dar nu si 0 conditie suficienta fara 0 coordonare cu aspectele de conducere ale partenerilor din sistem si a relatiilor lor de intercorelatie.

Conceptul de organizare:

Conceptul de organizare isi are tundornentele in termenul grecesc "organon= organ sau instrument, folosit in diverse domenii; organ politic, administrative, de masini, uman ... "

Daca biologia reprezinta stiinta ce studiaza organele si organismele nascute, create si guvernate de natura, atunci organizarea prin analogie reprezinta stiinta ce studiaza organele si organismele create, conduse 5i perfectionate de insusi omul.

In stiinta organizarii omul este inclus in 3 ipostaze: obiect de studiu, autor, respectiv executant si in acelasi timp conducator.

Organizarea se axeaza atat asupra activitatii productive cat si asupra activitatii de conducere.

Organizarea activitatilor productive trateaza rezolvarea problemelor legate de ansamblul factorilor de productie axandu-se asupra aspectelor procesuale si structurale atat din procesul tehnologic cat si din procesul de munca din cadrul procesului productive de constructie.

PROCES PRODUCTIV - PROCES DE MUNCA

- PROC

NOLOGIC -

- FORTA DE MUt'-~CA

(resurse umane); LOACE DE MUNC;\

2

(resurse

-rneconlce):

- OBIECTELE MUNCII

(resurse materiale);

... PRODUS CONSTRUCTIE;

Organizarea activitatii de conducere se refera 10 stabilirea si dimensionarea structurii organizatorice, 10 repartizarea si concretizarea sarcinilor, responsabilitatilor si atributiilor, precum si 10 asigurarea unui cadru ordonat in care so se manifeste factorii de productie pentru atingerea scopului propus.

Conceptul de conducere:

Conceptul de conducere a aparut si s-a dezvoltat ca urmare a cerintelor practice din nevoia de a realiza anumite obiective cu eficienta ridicato.

Conducereo a aparut odoto cu cresterea complexitatii proceselor si fenomenelor, a odoncirii diviziunii muncii si a specializarii functiilor, in incercorea de a asiguro un sistem de coordonare a octivitatilor economice productive.

Conducereo a existat ditotdeouno parcurgond toate etapele de dezvoltare 0 societatii umane. De la forma empirica bazata pe intuitie. talent, caHtoti native la forma stiintifica a stiintei conducerii si a conducerii stiintifice.

Conducerea se realizeaza in cadrul relatiilor dintre oameni avand un profund caracter social.

Conducerea are co arie de actiune dimensionarea, repartizarea si structurareo responsabilitatilor in vederea orientarii eforturilor factorilor de

productie intr-un cadru ordonat, sprea atingerea obiectivelor propuse, in cadrul procesului productiv, la un nivel de eficienta ridicat.

3

Organizarea si conducerea constituie un tot unitar organic de a carui forma si manifestare depinde realizarea unei productii mod erne cu grad ridicat de eficienta.

---=----------//

Conceptul de management:

Termenul de management are diverse surse acceptata fiind originea engleza. Acest termen nu are 0 traducere directa in limbo romano avand interpretari multiple.

: .\anagementul este 0 stiinta pluridisciplinara ce abordeaza aspecte din alte stiinte, cum ar fi stiinta organizarii, stiinta conducerii, stintele matematice din psihologie si sociologie, din stiintele juridice, etc.

MANAGEMENTUL ESTE STIINTA SI ARTA ORGANIZARII SI CONDUCERII CE ARE LA BAZA LEGITATI, METODE SI TEHNICI SPECIFICE CARE IMPLETITE CU CElE DE NATURA ECONOMICA SI DE MARKETING CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVElOR PRESTABILITE IN CONDTII DE EflCIENTA SPORITA.

MANAGEMENTUL CA STIINTA are co domeniu de cercetare studlereo proceselor si a relatiilor specifice in vederea descoperirii si definirii legitatilor si procedurilor ce Ie guverneaza, in vederea conceperii de noi sisteme, metode si tehnici de profil care so contribuie 10 realizarea obiectivelor prestabilite in conditii de eficienta ridicata.

MANAGEMENTUL CA ART A se refera 10 talentul, discernamantul si masura in care cunostintele, metodele si tehnicile stiintei manageriale sunt cunoscute si aplicate practic, corespunzator conditiilor si scopurilor concrete de realizare a obiectivelor prestabilite.

De-a lungul existentei stiintei manageriale managementul a parcurs 0 serie de scoli de management:

-scoolo closlco - viziune economica; introduce termenii utilizati in domeniul economic (profit, cheltuieli, investitie); Taylor, Fovol. H.L. Gantt (care sustine cooperarea armoinioasa manager-muncitor);

-scoolo sociologic a (behcvlorlstlco) - considera managementulla nivelul viziunii relatiilor social umane in care se considera co resursele umane sunt creatoare de valorare si de valori de intrebuintare; teoria X si Y de

4

comportare a muncitorului a lui Douglas Mc Gregor si Teoria Z a lui Octave Gelenier si alti reprezentontis

·scoala cantitativa - are 0 bozo matematica statistica adaptata 10 cerintele practicii sociale fiind reprezentata de A. Kaufman si J. Starr.

• scoala sistemica - pluridisciplinara; Peter Druckner;

-scoolo contextuala (neagreata de speciolisti) - presupune co nu exista 0 singura modalitate de conducere ceo mai buna in toate situatiile;

5

Curs 2:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

Scoala romaneasca de management:

Scoala romaneasca de management si-c facut simtita prezenta inca din 1907 -Ia Tesatoria Romaneasca de Bumbac de la Pitesti - idee: motorui uman la fel ca motorul masina.

In 1916 Virgil Madgearu sustine un curs legat de managementul firmei in cadrul Academiei de Inalte Studii Manageriale .

• In 192Z se infiinteaza Institutul Roman pentru Organizarea Stiintifica a Mundi -IROM.

Obs:Romania e implicata in toate segmentele stiintifice;

In statutul acestui institut se specifica: obiectivul principal este acela ca Romania sa faca pasul necesar de iesire din domeniul empirismului si trecerii in domeniul organizarii rationale pe baze stiintifice.

,.--...___._------- __ ----

Altii reprezentanti ai institutului: Gh. Titeica, Gh. Marinescu, D. Gusti, Gh.

lonescu Sisesti ... ;

In 1924 apare pe plan international Consiliul International de Organizare Stiintifica - Congresul de la Praga.

In 1966 - 1967 apare CEPECA - Centru de Pregatire a Cadrelor; in activitatea acestuia se ataca si probleme manageriale;

In 1971 se infiinteaza COES - Consiliul pentru Probleme Organizatorice Economico-Sociale.

De asemenea, se infiinteaza CINOR - Centrul de Organizare si Informatica in Constructii in Romania - s-a ocupat de implementarea ideilor manageriale avansate.

Obs: incepand cu 1989 in Romania se schimba natura proprietatii prin

transferul proprietatii centralizate a statu lui la proprietate stiinta manageriala ramane general valabila indiferent de forma de proprietate;

I /

Abordarea sistemica a societatii si a organismelor sale este cu atat mai necesara cu cat creste complexitatea proceselor si fenomenelor si dinamismul acestora.

Cunoasterea lumii inconjuratoare prin prism a abordarii sistemice asigura coerenta, rigurozitate si structurare permitand intelegerea si asimilareo proceselor si fenomenelor ce 0 caracterizeaza.

Organizarea si conducerea activitatii de construcrii:

Activitatea de constructii este una dintre cele mai vechi indeletniciri omenesti ce a parcurs intreaga traiectorie a evolutiei societatii umane. Rolul constructiilor co produse a activitatii de contructie este acela de a asigura viata si activitatea oamenilor.

Activitatea de constructii cuprinde 0 paleta largo de activitati distincte si complementare legate de: cercetore. conceptie, proiectare, executie, sistematizare urbana, consulting, protectia mediului si exploatarea constructiilor, etc.

In contextul contemporan realizarea unor constructii performante pretinde nu numai 0 rafinare a instrumentelor de analiza conceptuala, tehnico-functionala si 0 nuantare a judecatilor economice, dar si noi deschideri spre proceduri de natura manageriala care so permita sou so dea posibilitatea stapanirii complexitatii problemelor si fenomenelor ce intervin in sectorul de constructii.

Organizarea si conducerea sunt 2 laturi distincte ale procesului productiv de construire avand un caracter dinamic, larg si complex co urmare a particularitatilor proceselor productive de constructii precum si a implicatiilor pe care aceste particularitati Ie produc asupra sistemului socialeconomic, asupra a insasi desfasurarii activitatii propriu-zise de constructii.

1±9 Organizarea proceselor productive de constructii reprezinta activitatea

de ce se concretizeaza prin elaborarea proiectului

de organizare ce stabileste modalitatile posibile (rationale) de executie si de

Conducerea productiei de constructii asambleaza metode, tehnici si procedee prin care se iau decizii si masuri colective, se asigura un climat de munca adecvat in concordanta cu conditiile reale ale executiei.

Masura in care produsul constructie raspunde eforturilor cheltuite pentru realizarea sa prin efectele prod use corespunzator safisfacerii diverselor performante si niveluri de eficienta ale acestuia da dovada unei conduceri si organizari corecte a procesului constructiv.

Particularitatile procesului productiv de constructii:

Activitatea de constructii 10 nivelul procesului productiv de construire prezinta 0 serie de particularitati in raport cu procesul productiv industrial, ce-i atesta caraterul de activitate si ramura distincta a unei economii nationale.

Particularitatile procesului productiv de constructii'trebuie cunoscute si studiate nu ca un scop in sine, ci pentru implicatiile pe care Ie genereaza in desfasurarea activitatii propriu-zise de constructii, precum si pentru corecta intelegere a fenomenelor si justa orientare a specialistilor in adoptarea unor masuri, solutii colective adecvate care so contribuie 10 evitarea sou diminuarea efectelor nefavorabile pe care aceste particularitati Ie produc asupra eficientei globale a activitatii de constructii.

• 1. t'5rocesul de productie in constructii este mobil in timp ce Qrodusul este fix - mobilitatea procesului productiv de constructii se manifesto atat in diferitele faze de realizare a lucrarilor din cadrul unui obiectiv de constructie cand muncitorii se deplaseara pe orizontala si pe verticala pe masura inaintarii executarii obiectivului fixat in teren, cat si atunci cand mijloacele trebuie aduse 10 locul respectiv pentru desfasurarea procesului; mobilitatea se manifesto si dupa terminarea procesului productiv prin deplasarea factorilor de productie de la un santier 10 oltul. de 10 0 localitate 10 alta si. mai nou, de 10 0 tara 10 alta (vezi materiale de constructii);

Masuri pentru diminuarea lnfluentelor nedorlte ale planificarea executiei lucrarilor in ideea asigurarii continuitotii procesului productiv;

organizare de santier distincto pentru fiecare lucrare;

5

dotarea masinilor si utilcjelor cu sisteme care so permita deplasarea, dernontoreo. remontarea de 10 un punct 10 altul;

aprovizionarea tehnico-materiala ce implica un volum mare de materiale pentru fiecare lucrare in parte presupunand dotari, amenajari specifice si mijloace de transport pentru fie care in parte; evaluarea cheltuielior speciale care pot aparea - cheltuieli pentru organizarea de santier.etc;

se impune un caracter permanent dinamic 01 activitatilor de organizare si conducere;

6

Curs 3:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

2. Procesul productiv de constructii are un caracter mai complex decat cele

--------~---------------------------------------------

din alte ramuri ale productiei materiale. Caracterul complex este dot de:

- diversitatea meseriilor in continua modificare (aprox. 150) implicate in sectorul de construct:'.

- marea gama de sorturi. tipuri si dimensiuni de materiale (aprox. 200000) din constructii;

- diversitatea sistemelor mecanice din punctul de vedere 01 capacitatii si tipurilor (mai mult de ~00 .. .400 de tipuri de utilaje,echipamente,sa);

se/(/A:iy-

- diversitatea ~iter constructive, tehnologiilor de executie;

- necesitatea pentru fiecare lucrare so se analizeze solutiile tehnice, respectiv

tehnologice posibile pentru realizarea lucrarilor in sensu I adoptarii deciziilor optime pentru solutio ceo mai eficienta;

Obs: scop final: reducerea efortului fizic.

Acest caracter complex impune elaborarea unui numar important de reglementari, prescriptii, fise tehnice ce trebuie so prezinte caracteristicile lucrarilor, materialelor, utilajelor si tehnologiilor de realizare a lucrarilor.

3. Caracterul de unicat pe care-I pastreaza majoritatea produselor

constructii.

Caracterul de unicat este dot de amplasamentul diferit, conditiile geofizice ale terenului si ale zonei. Unicitatea impune :

- necesitatea analizarii amplasamentului din punctul de vedere 01 conditiilor pe care acesta Ie of eta;

- necesitatea proiectarii distincte pentru fiecare produs constructie in raport cu caracteristicile amplasamentului;

- necesitatea proiectarii lucrarilor si cheltuielilor de organizare de santier in functie de posibilitatile reale de desfasurare a executiei lucrarilor;

- necesitatea intocmirii unei documentatii economice distincte pentru stabilirea costului fiecarui obiect de constructii in parte si chiar diterento de pret intre 2 constructii de acelasi tip;

- caracterul unicat ne trimite la probleme legate de analiza, tehnologare, eficientizarea proceselor productive din constructii;

- "calitatea nu costa nlmic- non-calitatea costa cu adevarat";

4. Procesul de productie in constructii se desfasoara re onderent in aer liber.

------ V_4P_"".~ < .....

Productia in acest caz este influentata direct c' factorii atmosferici ceea ce are repercursiuni asupra muncitorilor, proceselor tehnologice, utilajelor.

Pentru evitarea efectelor nedorite in acest caz se incearca sa se transfere cat mai multe procese din santier in unitatile de productie industrials [ouxiliore) - constructii industrializate - imbunatatirea proceselor tehnologice.

5. Durata relativ mare a ciclului de productie.

_ .. - ..... -

Obs: autorizarea de construire este valabila 24 de luni!!! (Lege 50/HG 457);

Durata mare a ciclulul de productie presupune:

- necesitatea concentrarii de forta de munca, materiale si utilaje pe 0 perioada lunga de timp cu implicatii organizatorice si economice;

- necesitatea planificarii executiei lucrarilor astfel incat sa se evite unele varfuri la nivelul resurselor;

- necesitatea finantarii si decontarii periodice a lucrarii de constructii in sensul reducerii duratelor pentru a evita efectele unor fenomene nedorite, de exemplu inflatia;

6. Produsele ramurii constructii ca rezultat al proces1Jluip.LQ.d.uctiv .Q_e

-,....._,~-.".,-,..'--. ~ .. ,'<=~-. ~.._. ... >!I- -..

construd:li~ 0 greutate .~rte ~.:::~in raport cu produsele din alte ramuri

de activitate.

Acest lucru presupune manipularea unor importante volume de materiale de greutate mare antrenand cheltuieil corespunzatoare pentru transport,

si manipulare;

Obs: se urmareste trecerea 10 0 noua generotie de constructii, onume

usoare;

7. Lucrarile de extindere, modernizare, reparare, tronsformare, re~

~-- .. ~-~_.,_..",,-~~..,--. "",_,-~-,_-------

conso!idare 0 constructiilor extrem de dificile si costisitocre.oenerond

2

greutati deosebite de ordin tehnic, organizatoric si economic. In plus, aceste lucrari se realizeaza de cele mai multe ori cu constructia in exploatare.

Obs: 0 constructie sigura nu exista;

SECTORUl DE CONSTRUCTII CA SISTEM:

Sectorul de constructii este vizualizat prin prisma abordarii sistematice in 3 ipostaze: ca sistem dinamic, ca sistem deschis si ca sistem social-economic.

Sistemul dinamic se caracterizeaza prin capacitatea de a-si modifica in timp legaturile cu rnediul pastrandu-si integralitatea "ca urmare a schimbarilor produse in cadrul acestuia si a influentelor pe care mediulle exercita asupra sistemului: sistem dinamic=sistem adaptabilla influentele mediului;

Sectorul de constructii se considera un sistem dinamic datorita faptului ca el si-c pastrat identitatea (existenta) in conditiile evolutiei continue a mediului social-economic romanesc adoptandu-si forme noi organizatorice. ~istemuldesc~ls se caracterizeaza prin faptul ca reglarea sa se realizeaza prin interactiuni ale elementelor in relatie cu mediul inconjurotor si in conditiile existente create de acesta.

In acest sens, sectorul de constructii prin activitatea deprofil are legaturi multiple si actiuni permanente cu mediul din care primeste resurse si caruia ii restituie lucrari executate - produse constructii.

Obs: resurso reprezinta orice mijloc ce concuro la realizareo produselor constructii;

Resursele pot tl: materiole, umone financiare (flexibilo si stocobilo), informotionole, energetice, foctorii otmosferici (necuontificobilo), climotul de munco, marimeo locului de munco, etc.

3

._~istemul sQcjal-economic reu!}este mijloace de munca cu forta de munca prin intermediul carora lsi realizeaza functionalitatea conform obiectivelor fixate ce decurg din nevoi sociale.

Obs: - sistem social pentrLLca asigura produse constructii pentru desfasurarea

-

vietii si activitatii oamenilor;

- sistern e~onomic pentru ca realizarea produselor constructii implica cheltuieli substantiale si efort economic;

mediu inconjurator (mondosistem)....-td....-tfirma (sistem)....-t4....-tnatura societate (macrosistem) ....-tc....-tfirma....-t3....-tsocietate

economie nationala (mezosistem)....-tb....-tfirma....-t2....-teconomie nationala sector constructii (suprasistem)....-ta....-tfirma....-t l....-tsector constructii

a -Iegislatie; 1 - informatii privind constructiile realizate, taxe, constructii adecvate pentru desfasurarea activitatii sectorului de constructii;

b - utilaje, echipamente, resurse (financiare, in principal); 2 - viata oamenilor; c - resurse umane; 3 - hale industriale pentru alte sectoare de activitate;

d - materii prime, uneori direct materiale; 4 - sisteme de taluzare a malurilor, de regularizare a rourilor. fluviilor, sisteme de protectie, de prevenire a efectelor de poluare prin constructii, etc.

PRODUSUl CONSTRUCTIE CA SISTEM:

Produsul constructie luat in ansamblu e un sistem complex atat sub aspectul structurii diverselor componente corespunzatoare, cerintelor conceptuale,

4

Conceptul de sistem:

Toata viata si activitatea este sistemica.

Notiunea de sistem se foloseste tot mai mult in domeniul tehnic, economic si social constituind 0 abstractizare, un produs al gandirii umane in incercarea so de cunoastere si organizare a elementelor, a portilor constituente ale unui intreg considerat aprioric co 0 entitate.

Pomind de 10 Edmond Nicolau si Alexandru Popovici (cibernetica) un sistem este un ansamblu com pus din minimum 2 marimi intre care se pune in evidenta 0 relatie.

Sistemul reprezinta 0 multime de elemente heterogene ce interactioneaza intre ele. rnultimea manifestandu-se co un tot unitar cu caracteristi proprii.

Sistemul este 0 reprezentare globala si sirnplificotc a unor elemente ce constitue un tot unitar, precum si a relatiilor lor de interconditionare.

Conceptul de sistem se intemeiaza pe idea de ierarhizare, structurare si ordonare a elementelor si conexiunilor lor, intr-o structura, arhirtectura si 0 stare ce se modifica in timp.

Componentele unui sistem:

Elementele in cadrul unui sistem sunt entitati materiale sou abstracte, fiind partile constitutive cele mai simple ale sistemului.

Pentru co un sistem sa existe trebuie so cuprinda cel putin 2 elemente. Elementele 10 randul lor pot fi considerate sisteme avand pentru sistemul integrator rolul de susbsiteme.

Relatiile, conexiunile sou legaturile reprezinta totalitatea raporturilor dintre elementele componente ale sistemului, ele constituind bozo intregarii elementelor intr-un tot unitar. Relatiile delimiteaza si definesc sistemele in raport cu alte sisteme.

Conexiunile sau relatiile dintre elemete pot fi: succesive, simultane, de

interdependenta cauzala directa si invers ... structura unul sistem:

structura sistemului reprezinta incadrarea elementelor si relatiilor dintre intr-o configura tie bine determinata.

2

Structura sistemului reprezinta constructia sistemului la un moment dat.

Arhirectura unui ststem:

Arhitectura unui sistem reprezinta vizualizarea structurii functiunilor sistemului in raport cu un observator care il priveste intr-un anumit mod, la 0 anumita interfata, cu un anumit scop si cu anumite instrumente (bagaj informational) .

Arhitectura fiind orientata catre observator, acesta poate sa 0 defineasca si sa 0 modeleze conform nevoilor si aspiratiilor sale.

Starea unui sistem:

Starea sistemului caracterizeaza sistemulla un moment dat si se modifica in timp in raport cu variabilitatea valorilor elementelor si relatiilor dintre acestea, cat si a excitatiilor mediului.

Starea sistemului reprezinta configurarea sistemului in raport cu mediul. Orice sistem se gaseste in cadrul unui mediu in raport cu care are vectori de intrare (intrari), vectori de iesire (iersiri) si 0 functie.

Vedorii de intrare reprezinta marimile influentelor pe care Ie exercita me diu I asupra sistemului.

Vedorii de iesire exprima influentele pe care Ie exercita sistemul asupra mediului sau impactul actiunii sistemului asupra mediului.

Fundia sistemului constitue sistemul in actiune, adica procesul de preluarea si prelucrarea intrarilor precum si transformarea si transferarea lor sub forma iesirilor.

Caraderisticile unui sistem:

1. integralitate - trasatura ce confera sistemului stabilitate in raport cu influentele mediului - configuratie stabila;

2. autocorectare (homeostaza) - reglarea permanenta a sistemului in raport cu mediul - caracter deschis;

3. autoorganizarea - capacitatea unui sistem de o-si crea noi forme organizatorice, noi stori stabile sub influenta mediului - caracter dinamic;

3

tehnice si functionale, dar si sub aspectul organizarii procesului productiv de construire desfasurat in mod corelot pentru realizarea produsului constructie. In acest sens. produsul constructie ca sistem complex cuprinde 2 subsisterne intercorelate ce pot fi considerate la randullor sisteme:

produs constructie co sistem/subsistem tehnic; produs constructie ca sistern/subsistem de lucrari;

5

Curs 4:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

Produsul constructie co subsistem tehnic:

Produsul constructie apreciot in totolitoteo so este un sistem tehnic pentru co prezinto moi myJ}e nivele ierorhice de structurare cuprinzand subdiviziuni fizice si su~ functionale ce se pot defini astfel:

• Obiectiv de investitie (mediul construit / complex de obiecte de c onstructie)

Obiectivul de investitie reprezinta ansamblul de obiecte de constructie grupate dupa functiuni si servicii pe care Ie desfasoara in comun pentru a asigura functionalitatea obiectivului proiectat. Ex: 0 centrala termoenergetica producatoare de curent electric.

• Obiect de constructie

Obiectul de constructie este 0 constructie delimitata spatial, distincta, independenta din punct de vedere al utilizarii ei. avand 0 alcatuire bine definita corespunzatoare unei anumite destinatii functionale ..

Obiectul de constructie in procesul de constructie cuprinde mai multe parti de obiect de constructie ce se realizeaza intr-o succesiune tehnologica adecvata.

• Porte de obiect de constructie

Parte de obiect de constructie reprezinta orice componenta a unui obiect de constructie delimitata spatial, executabila intr-una sau mai multe etape ale procesului de productie, avand 0 functie precisa si care impreuna cu celelalte parti de obiect de constructie ii asigura acestuia integralitatea fizica si functionalitateo proiectato.

Portea de obiect de constructie din punctul de vedere 01 executiei se regoseste in secvento de stadiu fizic. Proiectantul ore oblligotio de a descompune obiectul de constructie in parti de obiect de constructie corespunzatoore stodiilor fizice de executie de comun acord cu tehnologul executant.

• Stodiul fizic

Stadiul fizic reprezinta portea de obiect de constructie realizata de acelasi executant, mosurabila intr-o unitata de mosura convenabila, cu un anumit grad de independenta si care se poate executa pe unul sau mai

Partile de obiect de constructie pot fi detaliate in ansambluri, subansambluri si elemente de constructie .

.. Ansamblul de constructle

Ansamblul de constructie reprezinta 0 grupare de subansambluri sau elemente cu functiuni omogene sau cu continut similar de lucrori. ce se identifica cu 0 categorie de lucrari sau cu 0 specialitate.

• Subansamblul de constructie

Subansamblul de constructie reprezinta 0 parte de obiect de constructie alcatuita dintr-o grupare1b elementelor similare ce se realizeaza de 0 anumita specialitate sau care se incadreaza intr-o anumita categorie de lucrari si care poate f executata intr-o singura etapa tehnologica de executie.

Subansamblurile se subdivid in elemente ce pot fi elemente de: constructie propriu-zis. de instalatii, de izolatii si de finisaj.

• Element de constructie

Elementul de constructie se defineste ca fiind cea mai mica parte componenta a unui obiect de constructie, distincta, cu forma geometrica si dimensiuni specifice, caracterizata printr-un rol functional bine determinat si care contine articole analitice de lucrari realizabile cu continuitate intr-un anumit stadiu fizlc. (in general, se intelege element structural de constructie).

Elementele de constructie cuprind mai multe componente denumite articole de lucrari.

Un element de constructie se poate identifica / defini printr-un singur articol de lucrare sau prin mai multe articole de lucrari. Ex: stalp din lemn/stalp din beton-armat.

• Element de instalatie

Elementul de instalatie reprezinta orice parte componenta a unei instalatii de profil (de incalzire, sanitara, electrica, de ciimatizare, etc) fiind distincta material si cu un rol functional bine definit.

Elementele de instalati$ se asimileaza cu articolele de lucrari de profil.

• Element de izolatie

Elementul de izolatie constituie 0 parte componenta a izolatiei de orice tel. distincta si cu un rol functional bine determinat in cadrul izolatiei de profil: hidrofuga, termica, tonica, etc.

Elementul de izolatie se integreaza in elementul de constructie sau se asociaza acestuia.

Element~~e izolatie se asimileaza cu articole de lucrari specifice.

• Element de finlso]

Elementul de finisaj se defineste ca 0 componento a finisojelor de profil de constructie, de

instolatii sou de izolatie, cu scop de protectie sou de 0 imbunatotirea calitatii, a aspectului plostico -decorotiv sou 0 confortului.

Elementeie de finisoj se osimileozo .de osemeneo, cu articole de lucrori de profil.

2

Produsul constructie ca subsistem de lucrari:

• Categorie de lucrari

Categoria de lucrari cuprinde ansamblurile lucrarilor din cadrul unui obiect de constructie care au acelasi specific de executie si care, de regula, sunt cuprinse in acelasi indicator de norme de deviz.

Indicatoarele de norme de deviz seria 1981, reeditate si completate in 2000, sunt subgrupate in 41 de volume + 8 volume de indicatoare ajutatoare pentru completarea operatiilor tehnologice necuprinse in indicatoarele de baza.

Categoriile de lucrari sunt organizate pe capitole de lucrari. Fiecarui indicator de norme de deviz corespunzator categoriei de lucrari ii revine un cod format dintr-o litera sau un grup de litere.

• Capitol de lucrari

Capitolul de lucrari grupeaza mai multe articole de lucrari si implicit

articole de deviz asHel formandu-se:

capitole de lucrari ce contin toote' articolele de deviz corespunzatoare unui singur articol de lucrare;

capitole de lucrori ce grupeaza foate articoleie de deviz ale unui singur articol de lucrare dar si articolele de deviz corespunzatoare unor procese tehnologie ajutatoare;

capitole de lucrari ce grupeaza toate articolele de deviz corespunzatoare 10 2 sau mai multe artie ole de lucrari apropiate; ex: cofraje si schele;

Capitolele de lucrari sunt codificate in indicatoarele de norme corespunzafoare categoriei de lucari din care fac parte printr-o litera de la A la Z ce insoteste codul categoriei.

• Articol de lucrare

Articolul de lucrare 5e defineste in 2 maniere porrund de la cele 2 subsisteme: articolul de lucrare reprezinta 0 parte componenta distincto ce intra in alcatuirea unui element de constructie care are un rol functional bine determinat in cadrul acestuia;

articolul de lucrare reprezinta 0 lucrare elementara simpla de constructie ce cuprinde operatii ce se executa de catre muncitori de aceiasi meserie imbracand factorii de productie pe un anumit loc de munca, dotat cu mijloace de munca adecvate si urmarind 0 tehnologie specifica.

Articolul de lucrare se defineste printr-o unitate de masura fizica.

se incadreaza in indicatoare de norme de deviz

corespunzator parte.

Fiecarui articol de lucrare ii corespunde un cod format din 2 cifre de 10 01 10 99 ce insoteste codul categoriei si copitolul in care se incadreaza.

Fiecorui orticol de lucrari ii corespunde 0 suito de varionte de iucrari.

3

• Varianta de lucrare

Varianta de lucrare diferentiaza articolele de lucrare prin materialul folosit, calitatea, dimensiunile, modul de punere in opera, conditiile de lucru, inaltimea constructiei, etc.

Varianta de lucrare se codifica printr-o litera de la Ala Z ceinsoteste codul categoriei, capitolului si articolului in care se gaseste.

Uneori codul variantei poate fi insotiti de 0 litera de lo 1 10 9 ce diferentiaza calitatea materialului sau uneori chiar dimensiunea.

Incadrarea unei lucrari pana la nivelul variantei de lucrare transforma articolul de lucrare in articol de deviz.

- cod numeric;

- 0 litera/grup de

litere;

- cod numeric;

- 0 litera de 10 A-

Z;

- cod numeric;

- grup de 2 cifre

de la 01 la 99;

- cod numeric;

- 0 litera de 10 A-

Z;

- uneori 0 citra 1-

----------------------------------

4

~

Q

w Q

<C o

:E o z o o w

w

$

z w 2 => o o o

w
i= w
2 0 w i= r/)
z w w => i= 0 w N
::I: i= i= 0::: 0 => i= I
W i= 0 l- => 0::: => W
l- => r/) I- 0 0:: -w ~
100;: r/) Z 0::: => ~i=
~ 0::: IR I- r/) 0::: a.. !Q
w ~ I-----~ I- ~ Z 0 ...I<C
0 I- <C...I Z
I- Z ~ r/) ~ 1-0 u:
rJ) w 0 u
en ui 0 0 o w 0 w z w ~~
0) Q o I- W 0 o i7 - w 0
=> > w () 0 => w w 0 w
r/) i= 0 w o 0
:E m => ...I 0 l- I- I
o I- ...I 0) I~ w I- Z z I
w w 0 0 0) :E 0 z w UJ
I- 05 w UJ :E < I~ I- UJ :E :E
(f) 0 55 0 <C CI) z 2 w UJ
U:i 0 rJ) Z W UJ ..J ...I
W « :?i ...I UJ UJ
I- Z lfij ui
a::: « III UJ
« => ..J
a, rJ) UJ ...I < a:::

UJ z W (!)

N 5>

W o

0:::.-Ow ...Ii=

w,-

I-tOr/) Ww -> !llZ 0- ..Jw <cO

a:::?: <I-0 Ow Z<cO)

zO -w Ll.a..

a:::<c 01-

~ffi

-Ll. ..JO

~~

1-> ZW WO 0-

0::: 0::::::...I=> =...1 o:::=> 01- (!)O w!:!:! ~O)

00 ...1...1 <c<C a::: I« _0:::

OW zLl. <cO ZN u:5> o:::W Oe. 1-<Co:::

N<C -0::: ..JO

<=> g:..J

ZW Wo o

0::::::::-

~!;i

00::: ::::>0 ...I=> w...l OW wO ...IW

i=<co::

1-0 -(!)

I-w zl<C« 00

Ow za..

;:5<c

zl_0:::

o:::w a..Ll. =>0 ON «I-> r/)w _0

...1-

0::

~

o ::::> ...I

W o W

0:: o (!) W

!;(

o

I

N 5> W c

W o W :E 0::: o Z

N

~

o W o ...I o o

~

W a::: « a::: o ::::> ...I

W o

s

Z

~

~

>

Curs 5:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

Traiectoria ontogenetica a produsului constructie - pe faze de existenta de 10 generare pana la dezafectare:

I. Faza preontogenetica:

a) ideea de produs constructie:

In aceasta faza constructia de prezinta sub forma unei promisiuni pentru satisfacerea unor necesitati socio-umane, ambientale, fiind 0 cerinta a utilizatorilor, a societatii sau a pietei constructiilor.

b) declzlo de aprofundare:

Decizia de aprofundare se raporteaza la culegerea de date si informatii privind produsul constructie fiind 0 etapa de documentare. In oceasta etapa incercam sa conturam promisiunea in imagine, chior mici desene ale produsului constructie.

c) analiza prellmlncro:

In aceasta faza produsul constructie devine un anteproiect, 0 structura gandito sau dorita, dar insuficient anolizata si deloc verificota.

Produsul constructie este un model ideatic. Anteproiectul contureaza viitoarea structura fizica. d) decizia de dezvolfare in proiect.

II. Faza de proiectare: (Ordinul 1013/873 din 27 iunie 2001)

studiul de prefezabilitate reprezinta documentotia ce tehnice si economice prin care autoritateo controctanta fundamenteaza necesitatea si oportunitateo realizarii lucrorii ce constituie obiectiv de investitie (produs constructie).

1

A. Parti scrise:

B. Parti desenate:

1. Date generale;

2. Evaluari pentru proiectarea

studiului de prefezabilitate si fezabilitate;

3. Date tehnice ale lucrarilor;

4. Finantarea lucrarilor de investitie;

1. Plan de amplasare in zona; 2. Plan gC'~)eral;

studiul de prefezabilitate pune in evidenta viabilitatea proiectului si sustine sou nu continuarea studiulul-vovlzore. aprobare;

b) studiul de fezabilitate:

Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia ce cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei prin care se asigura utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilor materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale in domeniul de plasare 01 produsului constructie.

A. Parti scrise:

B. Parti desenate:

1. Date generale; zona;

2. Date tehnice ale lucrarii;

3. Date forta de munca ocupata

1. Plan de amplasare in

2. Plan general;

3. Planuri de arhitectura

(fatade,

dupa terminarea lucrarilor; etaj);

4. Deviz general 01 lucrarilor pentru reallzarea

sectiuni, plan parter, plan

2

obiectivului de lucrari;

5. Principalii indicatori tehnico-economici;

6. Finantarea lucrarilor;

7. A vize si acorduri;

Studiul de fezabilitate fundamenteaza proiectul ce va fi trimis in faza de avizare si aprobare continuare dezvoltare proiect.

c) Proiectul tehnic si caietele de sarcini:

Proiectul tehnic reprezinta documentatia scrisa si desenata pe bozo careia se vor desfasura lucrorilede constructii privind realizarea obiectivului de investitii.

Proiectul tehnic este specificat in document trebuie so fie complet si suficient de clar astfel incat so permita elaborarea pe bozo lui a detaliilor de executie in conformitate cu materialele folosite, tehnologia de executie propriu-zisa, dar si cu respectarea prevederilor proiectului faro a fi necesara suplimentarea cantitatilor de lucrari sou a costurilor.

A. Piese scrise:

1. Date generale;

2. Caiete de sarcini pe specialitati; obiectelor;

3. Lista cuprinzand cantitatile de lucrari;

4. Graficul de executie 01 lucrarilor;

B. Piese desenate:

1. Planuri generaie;

2. Planse principale ale

3. Arhitectura;

4. Structura;

5. Instalatii;

6. Dotari si instalatii tehnologice;

incendiilor

7. Dotari gospodaresc, paza contra

PSI, protectia

3

Orice proiect tehnic trece intr-o subsecvento foorte importonto: ovizare si oprobore intern a si externa.

Avizarea si oprobarea externa se realizeozo de catre verificatori tehnici atestati pe specialitati.

Caietele de sarcini reprezinta documentatii ce contin in mod obligatoriu specificotii tehnice. Se elaboreaza de catre proiectant pe bazo planselor terminate ale proiectului tehnic si se organizeaza pe volume si pe specialitati.

Caietele de sarcini:

reprezinta descrierea scrisa a lucrarilor a coror executie conduce la reolizareo produsului constructie;

contin descrierea solutiilor tehnice si tehnologice folosite; prezinto caracteristicile si calitotea materiolelor folosite; prezinto ordinea de executie a lucrarilor de constructii montaj; prezinta ospectul final al produsului constructie;

prezinto conditiile privind certificarea calitatotii produselor; prezinta verificorl. inspectii si receptia lucrorilor;

prezinta mosuri de protectie a muncii PM;

prezinto masuri de demontare, demolore dupa expirarea perioadei de viota;

mentioneaza sistemul de asigurare a calitotii constructiei;

Tipuri de caiete de sarcini: -'> functie de destinatie:

CS pentru executia lucrarilor;

CS pentru receptii, teste, verificari, etc;

CS pentru furnizori de materiale, -'> functie de domeniul de referinta:

CS generale pentru lucrari curente;

CS speciale pentru lucrari cu caracter speciai;

4

d) detalii de executie.

III. Faza de licitatie-ofertare in vederea atribuirii contractului de executie al lucrarilor:

-+L1CITATIE ~P~

Licitatia este un concurs prin care investitorul pe bozo metodologiei si documentelor licitatiei invita ofertantii sc-si prezinte ofertele in scopul adjudecarii executiei lucrarilor privind realizarea executiei in favoarea celui mai competitiv ofertant.

Atribuirea contractului de executie de lucrari prin licitatie se realizeaza in urmatoarele modalitati:

licitatie deschisa: orice ofertant poate particpia; J! 4 ~'iA?C/ 0'0 licitatie restransa: presupune 2 etape : selectie candidati -licitatie propriu-ziso:

Q~9Q_9.§_r~~ (100.000-1.000.000 euro): poate so fie de 2 feluri:

- competitivQ~ cu mai multi executantL furnizori, prestatori;

- cu g_§ing.\,JrQ_.s_ursa: un singur executant, furnizor, prestator;

- cerer~sLE:LQterJa __ (sub 100.000 euro): autoritatea contractanta solicita

..... ~,._,~" .... ~ ..•• w"~

oferte de

la mai multi executanti, furnizori, prestatori a\egandu-I pe eel mai competitiv;

alte forme: - concurs de solutii;

",,,,,.~.c,",,,,,--_""'''-'~''-'~'--'''-~\ '. ,

- cumpare directa ( sub 1500 euro);

.",.~. ,,' - .' .. _ ... _. _,-, ".,' -'.' "-",' _- .. - -.',.,-,.- , '."_ ,

- cerere de oferta de pret (sub 1000 euro);

._~._ /', ,_,_,.,«_ .•. __ '_~.~ .. -'.' .-._ ,..,.-,,~- ~"_,_ •.• 'C ..• _,,.,~~ .• ",--". -.-," ~ ~ __ ~_ - •• '~~.- •. ~

Principiile unei licitatii:

1. Principiul concurentei libere;

2. Principiul eficientei utilizarii fondurilor publice;

3. Principiul transparentei;

4. Principiul tratamentului egal;

5

5. Principiul confidentialitatii in relatiile cu partenerii;

--i-OFERTARE:

Oferta reprezinta angajamentul ferm 01 ofertantului, vointa acestuia co in conformitate cu documentele licitatiei so realizeze proiectul, respectiv investitia.

Ofertele se intocmesc in conformitate cu documentatia de licitatie si consta in preturi ale ofertantului ce lnclud cheltuielile proprii directe, dar si cele de transport, aprovizionare, manipulare, taxe, impozite, profit.

Preturile ofertate iau in considerare pe langa cheltuielile proprii si consumurile proprii de resurse cat si furnizorii cu care acesta colaboreaza si preturile produselor furnizate.

-EVALUAREA SI COMPARAREA OFERTElOR:

Aceasta operatie se realizeaza in 2 modalitati:

oferta ceo mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic: este stabilita co fiind oferta ce cumuleaza cel mai mare punctaj; pretul cel mai scazul 01 ofertei;

--i-ADJUDECAREA OFERTEI CELUI MAl COMPETITIV OFERTANT.

--i-SEMNAREA SI PARAFAREA CONTRACTU LUI PRIVIND EXECUTIA lUCRARllOR.

Controctele sunt de 3 feluri:

contracte de executie de lucrari; contracte de furnizare de produse;

contracte de prestari servicii;

Obs: achizitia publica - dobandirea definitiva sou temporara de catre 0 persoana juridica definita ca autoritate contractanta a unor lucrori. produse

6

sou servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica (subventionat din fondurile de stat);

~GARANTIA DE BUNA EXECUTIE A lUCRARllOR: un procent de 5-10% din

valoarea contractului 10 semnarea acestuia;

11 -----.-----.

IV. Faza de executie:

Faza de executie consta in materializarea produsului constructie in conformitate cu cerintele proiectului tehnic, caietelor de sarcini si a cerintelor si prevederilor legii 10 privind Calitatea in constructii, dar si a reglementarilor privind PSI si PM.

a) executia lucrorllor de constructie:

Executia lucrarilor de constructie trebuie so se desfasoare sub directa supraveghere a dirigintilor de santier pe specialitati autorizati cat si a

--------~-.,~~-.---.-----~--,-- .. ,.".----.~-~-..-----------,-.

responsabililor tehnici cu executia atestati conform legii.

- '--·-···--- · . __ .r.··_ _ _' __ .. __ ..• __ ~._,_ ,, __ . _. __ • __ ~._~~_'~_. , •. _~~ .• ,.~~_,_."_._ ... ~_~_,, '.<_. ~. __ . .~_'~_ •.. ~_. __ ~_~~_""

Executia lucrarilor de constructie trebuie so se desfasoare numai in bozo urmatoarelor documente:

autorizatia de construire;

proiectul tehnic si caietele de sarcini pe specialitati; documentatia contractuola;

proiectul propriu de organizare de son tier;

sistemul propriu de control privind conducerea si asigurorea calitatii in constructii, respectiv a groficului de executie aprobat si a valorii consemnate in contract;

avizele, acordurile incheiate de autoritotea executanta si autoritatea publico;

b) decontarea executiei lucrorltor:

Oecontarea executiei lucrarilor se realizeaza pe baza de masuratori, atasamente pe baza situatiilor de lucrari, a caietelor cu dispozitii de santier, respectiv pe baza situatiilor de plata.

c) receptia lucrorllor de constructii.

8

Curs 6:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

c) receptia lucrarilor de constructii

Receptia lucrarilor constituie certificorea realizorii produsului constructie pe baza examinorii nemijlocite a acestuia in conformitate cu cerintele documentatiei de proiectore si a documentatiei de executie si a prevederilor contractuale.

Receptia constituie 0 componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care investitorul declara ca accepta sa preia lucrorea, cu sau fora rezerve, si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-c indeplinit obligatiile.

Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatiile aferente acestora se realizeaza in 2 etape:

1. ~ceptia la termjO.9~....eA~~iei I~r de constructii (cu constructia in exploatare);

2. ~ceptia fiI.lC?\? la eXQirqrea perioadei de gorantie (se realizeaza dupa

o perioada de garantie stabilita prin contract - de regula 1 an); Receptia lucrarilor se efectueaza de catre 0 comisie de receptie numita de investitor si care este alcatuita din minimum 5 membrii. Dintre acestia obligatoriu vor face parte reprezentantul investitorului si un reprezentant al autoritatii publice locale, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu. Proiectantul si executantul sunt invitati.

Consemnarea observatiilor si concluziilor comisiei de receptie se face intr-un proces-verbal de receptie (conform unor modele reglementate).

• La receptie trebuie prezentata Cartea Tehnica a Costructiei reglementata prin HG 273/1994.

Cartea tehnica a constructiei reprezinta tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzand foote dotele, documentele si evidentele necesare

1

pentru identificarea si determinarea starii tehnice a constructiei respective si a evolutiei acesteia in timp.

Cartea tehnica a constructiei cuprinde urmatoarele piese:

1. Fisa de date sintetice;

2. Cap. A : Documentatia privind proiectarea;

3. Cap. B : Documentatia privind executia;

4. Cap. C : Documentatia privind receptia;

5. Cap. D : Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp a constructiei;

6. Jurnalul evenimentelor;

Cartea tehnica se intocmeste de catre investitor prin grija diridintelui de santier si se preda utilizatoruluL beneficiarului sau proprietarului.

V. Faza de utilizare:

Faza de utilizare cuprinde utlizarea si exploatarea constructiei.

In aceasta faza utilizatorii au obligatia sa intretina si sa repare constructia adica sa mentina calitatea acesteia in timp.

In faza de utilizare se recomanda sa se completeze Cartea tehnica a constructiei 10 nivelul Jurnalului evenimentelor.

VI. Faza de post-utilizare:

Fazo de post-utilizare incepe in momentul in care produsul constructie prezinta 0 sensibilitate pentru exploatarea normolo.

Post-utilizarea se refera la dezafectarea, demolarea, recuperarea produselor pentru constructii.

2

o problema importanta la nivelul post-utilizarii 0 reprezinta reintegrarea in mediu a deseurilor cu 0 stricto protectie a acestuia. Reintegrarea se face direct sau dupa 0 perioada de tratare a deseurilor.

Dezafectarea unui produs constructie la nivelul fazei de post-utilizore se realizeaza numai pe baza Autorizatiei de dezafectare/demolare emisa de

\------.-----~--.----------- ... ~-~-~-., ... ~.~<~----.~ .. - .... '.-.----

Autorizatia publica in conformitate cu un Proiect tehnic de dezafectare.

DOCUMENTATIA DE DEVIZ:

Documentatia de deviz reprezinta 0 documentatie tehnico-economica prin care se estimeaza costul produsul constructie (costul unei constructii).

Documentatia de deviz este necesara atat pentru executia lucrarilor de constructie cat si pentru decontarea realizarii acesteia.

Documentatia de deviz se compune dintr-un ansamblu de piese scrise ce fac parte integranta din aceasta documentatie si care se prezinta astfel:

antemasuratori; devize;

liste cuprinzand consumurile de resurse;

liste cuprinzand utilajele si echipamentele tehnologice si functionale care necesita montaj, inclusiv dotari;

Pentru elaborarea documentatiei de deviz trebuie sa dispunem de:

- indicatoare de norme de deviz pe categorii de lucrari sau norme proprii ale agentului economic;

- liste si cataloage de preturi unitare pe articole de deviz ofertate caracteristice pentru fiecare agent economic in parte;

- normative si 0 legislatie aferenta;

Parametri utilizati in elaborarea documentatiei de devlz:

1.

3

Obs: are 2 definitii (functie de sistemul tehnic/sistemul de lucrari); Oefinitia 1:

Incadrarea articolului de lucrare in indicatoare de norme de deviz corespunzator categoriei de lucrari, precum si in liste de preturi unitare pe articole de deviz aferente transforma articolul de lucrare in articol de deviz.

Unui orticol de lucrare poate so-l corespunda un singur articol de deviz sau mai multe articole de deviz.

Oefinitia 2:

Atasarea 10 orticolul de lucrare a consumurilor specifice de resurse corespunzatoare normei de deviz pentru realizarea sa, precum si a preturilor unitare de deviz ale acestora transforma articolul de lucrare in articol de deviz.

Modul de reprezentare al unui articol de deviz in cadrul unei documentatii de profil este urmatorul:

Turnarea betonului armat cia sa ... in

elementele

1 25201.03.00 constructiilor, exclusiv cele executate in cofraje

glisante,

in fundatii continue.

UM:mc

v

x

x

12.5 me:

= 12.6 me;

zona 1: simbolul/codu! articolului de deviz

-----".-~.~y ..... --'.~.-~----~~~- .. - ... -'--"'

02 - pune in evidenta stadiul fizic in care se incadreaza articolul de lucrare;

(02 - Fundatii);

04 - pune in evidenta pozitia articolului in cadrul stadiului fizic stabilita pe criterii tehnologice; (04 - Turnarea betonului armat .. in cuzinet ... );

C - pune in evidenta categoria de lucrari in care se lucrare supus analizei (C - Constructii);

C (Aj - pune in evidenta capitolul de lucrari in care se incadreaza articolul de lucrare ce va deveni articol de deviz; ICA - Turnori de betoane);

4

02 - pune in evidenta pozitia articolului de lucrare in codrul capitolului de lucrari;

(02 - Turnarea betonului armat in elementele de constructii ... );

C 1 - pune in evidenta varianta adoptata pentru realizarea lucrarii conform conditiilor odoptote de lucru; (C 1 - ... in fundotii continue);

791 25201.03.00: orice simbol 01 unui articol de deviz este sustinut printr-un cod numeric 01 articolului de deviz utilizat in sistemele computerizate;

rgD9~2;-.(:tfi.m.,!J::nlr:~.g, .. Q!jLS:91 u L~Lst~~.gf!YIZ;_,".m ..

Denumirea articolului de deviz rezulta din incadrarea articolului de lucrare in indicatorul de norme de deviz corespunzator categoriei, capitolului, articolului si variantei aferente executiei.

Denumireo articolului de deviz rezulta prin copierea completa si exacta a textului din indicatorul de norme de deviz corespunzator fiecarei etape de incadrare.

zona 3: unitatea de masura a articolului de deviz;

____ • ,.,......<,_,_,."'"~_- _"".,_,"O'""",,,,,,,..r'<_

Unitatea de masura a articolului de deviz reprezinta cantitatea de lucrare aferenta unitatii de articol de deviz.

Unitatea de masura a articolului de deviz se exprima in unitoti de masura fizice: mp, mc, kg, etc si se regaseste in partea de jos a listei variantelor din indicatorul de norme de deviz.

Volumul de lucrare se obtine pe bozo masurarilor (antemasuratoarea) planselor de profil din cadrul Proiectului tehnic 01 obiectului de constructie in

care se regoseste lucrarea considerata.

Volumul de lucrare se exprima in unitatea de masura fizica aferenta articolului din indicatorul de norme de deviz.

5

Calculul volumului de lucrare se realizeaza pe baza unui algoritm matematic corespunzator fiecarei lucrari in parte.

zona 5:

volumului de lucrare calculat la nivelul articolului;

Rotunjirea 5e realizeaza intotdeauna in plus asupra celei deo treio cifro numarata de la stanga la dreapta, indiferent daca este un numar zecimal sau nu.

Exemple: 125.5736 126.00

12.576 12.6

0.5738 0.58

12576.322 12600.00

2. Norma de deviz:

Norma de deviz reprezinta 0 specificatie tehnico-economica aferenta unui proces de lucru elementar, articol de lucrare sau pentru operatii simple, punand in evidenta consumurile specifice medii de resurse necesare executarii unei unitati de masura din articolul de deviz aferent lucrorii considerate.

Consumurile specifice medii de resurse se refera la consumurile de materiale, manopera si de utilaje.

Normele de deviz sunt grupate in Indicatoarele de norme de deviz corespunzator categoriiior de lucrari fiind defalcate pe capitole, articole si variante de lucrari.

Consumurile specifice de resurse au 0 explicitare sau 0 descriere la inceputul fiecarui capitol de lucrari.

Cuantificarea consumurilor de resurse se regaseste intr-o forma intabulata la nivelul fiecarui articol de deviz fiind defalcate pe variante de lucrare.

6

Curs 7:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

CONSUMURllE SPECIFICE DE MATERIAlE:

Consumurile specifice de materiale cuprind cantitatile de materiale necesare executarii unitatii de masura a articolului de deviz luand in considerare urmatoarele aspecte:

• consumul net - consumul real de material care intra in lucrare;

• pierderile tehnologice rezultate orin prelucrarea si punerea in opera a materialelor;

• pierderile netehnologice cauzate prin transport, manipulare, depozitare pe parcursul traiectoriei de la depozitulla nivel de obiect pand la locul de punere in opera;

Ex: tehnologia de tesere a zidariei - pierderi tehnologice;

pierderile cauzate de transport - pierderi netehnologice;

Consumurile specifice de materiale sunt apreciate la valori medii pe baza de scenarii in cadrul aceleasi tehnologii, vizand materialele necesare executarii unitatii de lucrare la care se refera articolul de deviz.

Ex: consum specific de material

Beton clasa ...

Apa

(1.008) 0.100

(1.008) 0.100

(1.008) 0.100

1

CONSUMUl SPECIFIC DE FORTA DE MUNCA (MANOPERA / MANA DE LUCRU):

Consumurile specifice de forta de munca (manopera / mana de lucru) cuprind ~onsumul integral de manopera necesar efectuarii operotiilor ce intervin in procesul tehnologic de executie 01 lucrarii fiind exprimat in orl:l_si J

c.~/ill (_~ve 7,?;~,.,c,~

fractiuni centezimale, defalcate pe meserii, categorii de~si ~ ..stt:l;)fJ!I?J-i'~'fI~ t'

de ~~ pentru fiecare membru component 01 formatiei normate ce

participa 10 realizarea unitatii de masura a lucrarii.

Consumul specific de forto de munca se exprima si sub fQ.[illQ.unei valori toto Ie ce sumeaza timpii de participare ai tuturor membrilor formatiei normate ce executa unitatea de lucrare.

Operotiile ce intervin in procesul tehnologic de executie 01 lucrarii si care fac obiectul normei sunt specificate 10 inceputul capitolului de lucrari

(3.1.2).

2

Betonist 5.2 ore 0.06
..........
......... Betonist 4.2 ore 0.32 0.13
............ . ...........
. .......... . ............
0.22 0.19 0.22
Dulgher 2.1 ore
ore 0.22 0.23
Fierar 3.2 0.19
Muncitor de ore 2.43 1.96 2.43
deservire 3.1 Consumurile specifice de manopera sunt stabilite pe bozo normelor de munca aferente activitatii de constructii si adoptate corespunzator posibilitatilor fiecarei firme executante.

Norma de timp [ NTi 1 - valoarea totalo - pune in evidento timpul necesor unei formotii normote pentru reolizoreo unitotii de mosuro a orticolului de deviz.

CONSUMUl SPECIFIC DE ORE-UTllAJE:

Consumul specific de ore-utiloje se stabileste pe bozo executiei lucrorilor 10 nivelul normelor de utilizare a utilojelor din constructii considerondu-se utiloje medii convention ole.

Consumul specific de utiloje este exprimot in ore sou froctiuni centezimale d~JUQfJJOngIELeJe>Qijy_o a utilajului. f

-'y.-.~-.".~.~.-"~>~ .. , ...... -,~.~ ... "..........-

3

Vibrator de adancime

ore

0.75

0.75

0.75

• (I Normele de deviz servesc 10 incadrarea articolelor de lucrare in articole de deviz corespunzatoare, 10 stabilirea preturilor unitare pe articol de deviz, dar si pentru determinarea necesarului de materiale, manopera si utilaje de constructii.

" In situatia in care 0 lucrare nu se incadreaza direct in indicatorul de norme de deviz si nici prin asimilarea cu alte articole se recurge 10 elaborarea unor norme locale conform procedurilor de normare tehnica in constructii.

1;1 Normele din Indicatoarele de norme de deviz Q~<;;:ter orientativ (nu sunt obligatorii). Fiecare firma isi exprima norma proprie pentru fiecare articol de deviz pe baza consumurilor si tehnologiei proprii.

PRETUL UNITAR PE ARTICOL DE DEVIZ:

Pretul unitar pe articol de deviz reprezinta pretul executarii unei unitati de masura dintr-un articol de deviz stabilit pe bozo normei de deviz a articolului respectiv.

PUi = consumurile speclflce medii de resurse X preturile de deviz otertote

conform norrnel de deviz

,

ale acestor resurse

PUi = ... [ lei / UM articol ];

Nu exista nici 0 impunere privind elaborarea preturilor unitare pe articole de deviz. Acestea se stobilesc pe bozo de cnolize de pret intocmite de ofertant luand in considerare propriile sale consumuri de resurse precum si preturile si tarifele acestor resurse de 10 furnizori valabile cu 28 de ziie anterior termenului de depunere a ofertei.

Obs: "unitar" - se refera 10 unitatea de masura a articolului de deviz;

5

I

E o

~o --' 0

(J) 'o

o (J)

x

x

2- 1~8

E (J) 0-

Ol-t

o 0

'6 '62

(J) (J) (J) (J) (J)

'C E (J) °C E 0. (J)

::> (J) ~ (J) 'o OS::> (J) 0 D os

E u ~ 0 E 0- 03 E u C E 0- 0::> ::> t;:: Vl °C 0 (J) -::> t;:: 0 I- (J) -

C 00 ~ 2 r. E o~ 8 c 00 E E E o~ 8

O (J) A\ 0 - I- > 0- 0 ~\ C I- > 0- \V ooUlt "-'UlOOUlt U 9--0 E 0 CV oU 9-v 0 c-O 0

::::> CL

E

I

o 0

I- 0-

0""'" _0 0- C (J) ::>

--' ......

(J)0~ I- 0 0:;:::

C ::>

x

t o

o 0. , 0 Vl

~ '= § 2 OE.;::_::::>

2

::::>_0

, o~ 0

(J) 0'0_

O:S"§

(J)

(5

(J) Ul c (J) Ul

'C V 0 0- Ul 'C -0

::> (J) :;::: Ul += v OS::> (J) g .....

E 0 °c V g E 0- 0 3 Eo=. 0 E ::>!E ::> (J) .;:: 0 UlE N (5 ~!E o-E 0. 0

ov 0 4-- o~ V) 4-- 0- 0 cO'" '+-

Co (J) ~ ~ c C I- > 0- 0 (J) ~ c c

uo.l-+=OOOUlt 0.,-00 ",O::>OOCVOUVlO.t=O

::::> CL

.....

E

::::> CL

o

(J) 'o

(5 o t o

(l)

u ::) ._ 0 -s (l) -

E .!:::! 8

.._ > ._

o(l)"t: c V 0

N 0"> '- (l)

~u o (l) Eu

(l) u

(l) 'o

:!::: :::) Q_

+ :J S

Q_

+

+

2

:::) Q_

II

+ :::) Q_ :::)

+

+ :::) Q_

2

II

!.(_,_c._,_c. _

DOCUMENTELE AfERENTE DOCUMENTATIEI DE DEVIZ:

ANTEMASU RATOAREA:

Antemasurotoareo reprezinta piesa scrisa ce sta 10 bozo elaborarii documentotiei de deviz si deci 10 bozo evaluarii costului unei constructii.

Antemasuratoarea este piesa scrisa prin care se stabilesc contitatile de lucrari pentru f::: core orticol de lucrare ce urmeazo a se executa 10 0 categorie de lucrari din cadrul unui obiect de constructie.

Articolele cuprinse de antemasuratoare se refera 10:

orticole de deviz propriu-zise; orticole de diferente; orticole de procurare;

De asemenea, prin ontemasuratoore se precizeaza si alte elemente necesore intocmirii documentotiei de deviz, cum or fi: nominalizorea voriantelor orticole de deviz;

completorea unor orticole cu preturi incomplete;

stabilirea unor diferente si elemente de calculla cheltuielile de transport si manipulore precum si 0 serie de sporuri 10 manopera si ore functionore utilaj.

, Antemasuratoorea se intocmeste de catre proiectant pe porti de obiect de constructie corespunzator stadiilor fizice si in ordinea etapelor tehnologice si organizatorice de realizore.

Antemasuratoorea se elaboreaza pe bozo analizorii si masurorii proiectului tahnic, materializandu-se printr-o lista de articole de lucrori grupate pe parti de obiecte corespunzatoore stadiilor fizice punandu-se in evidenta pentru fiecare orticol elementele coracteristice ee-l definesc si il

Cea mal lmportanta etapa in elabororea unei antemasuraiori 0 reprezinta incadrarea articolelor de lucrare in indicatoore de norme de deviz aferente. Pentru corecta efectuare a acestei operatii trebuie so se cunoasca foarte bine tehnologia de executie a lucrarilor astfel incat executia

acestora so conduca 10 alegerea unor norme de deviz care sa corespunda eel mai bine situatiei reale.

o alta operatie importanta la elaborarea antemasuratorii 0 reprezinta evaluarea I masurarea conform proiectului tehnic a cantitatilor de lucrari intro maniera cat mai corec1a.

De maniera si corectitudinea cu care se intocmeste antemasuratoarea (adica stabilirea cantitatilor de lucrari ) la nivelul unui proiect depinde calitatea documentatiei de deviz si irr.; ,icit estimarea cat mai corecta a costului produsului constructie inca din faza de proiectare.

LlSTA UTiLAJELOR SI ECHIPAMENTELOR TEHNOLOGICE SI FUNCTIONALE CARE NECESITA MONTAJ:

Utilajele sl echipamentele tehnologice sunt reprezentate prin utilajele si echipamentele ce servesc unor procese tehnologice sau concomitent si 10 realizarea functiei unuia sau mai multor obiecte de constructie.

Utilajele si echipamenfele funcfionale sunt reprezentate prin utilajele si echipamentele aferente instalatiilor care deservesc doar la realizarea functiei obiectului de constructie in interiorul caruia se monteaza.

Listele de utilaje si echipamente tehnologice si functionale care se monteaza se intocmesc separat pentru fiecare obiect de constructie conform legislatiei in vigoare 10 data intocmirii.

Pentru fiecare tip de echipament si utilaj cuprins in lista de profil trebuie sa se prevada in antemasuratoare articolul de lucrare in care se incadreaza montarea acestuia precum si cantitatea si unitatea de masura a articolului considerat.

Aceste liste de utilaje si echipamente trebuie so fie insotite de

tehnlco a utilojului si furnizorul ocestuia pentru conformitatea porametrilor tehnici si de performonto ol ocestuio cu cei inscrisi in coietele de sarcina sau in documentatio proiectului.

10

Obs: informotiile se gasesc in Ordinul MFP si Ordinul MLPTL nr. 1014/874 din 4 lulle 2001.

11

Curs 8:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

lista cuprinzand cantitatile de utiiaje si echipamentele tehnologice, lncluslv

dotari FORMULARUL Cll:

Valoare
Pret a Furnizorul Fisa
Nr. Denumirea UM Cantitatea unitar (exclusiv ( denumire,adres tehnica
Crt. LeijU TVA) a, atasata
M Mii lei Tel, fax ... )
(C3xC4)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Obiectul .
01
a)
b)
2 Obiectul
02 !
a)
b)
......
TOTAL "P" Mii lei Mii lei Ofertant:
Euro Euro
'--------~- FORMULARUL Cl0: se refera la fisa tehnica.

Fisa tehnica se elaboreaza pentrufiecare ufilo] si echipament in parte sl cuprinde 2 rubrici:

0) prima rubrica se raporteaza 10 specificatiile tehnice impuse prin caietul de sorclnl (se retero 10 specificotiile tehnice si de performanto, respectiv 10 conditiile de conformitate cu stondardele relevonte);

a doua rubric a pune evldento corespondento propunerf tehnice cu speclflcotllle tehnice lmpuse prln caietele de sarcini;

resurse - extrose

resurse:

1

In activitatea de constructii resursele constituie totalitatea mijloacelor necesare realizarii lucrarilor de constructii in vederea obtinerii produsului constructie.

Resursele implicate in realizarea lucrarilor de constructH sunt: resurse materia Ie;

resurse umane (mana de lucru / forta de munca); resurse mecanice (utilajele si mijloacele de transport): resurse financiare;

resurse diverse - resurse ce nu pot fi cuantificate, insa influenteaza realizarea productiei (factorii atmosferici, climatul de munca, etc);

Listele ce cuprind consumurile de resurse se elaboreaza pe partl de obiect de constructie de catre proiectant.

Cantitatile red ate in listele ce cuprind consumurile de resurse ce se determina pe baza cantitatilor de lucrari evaluate in antemasuratori, cat si pe baza consumurilor specifice de resurse din normele de deviz in care s-ou incadrat lucrarile.

Ofertantul completeaza aceste liste cu preturile de 10 furnizorii cu care intra in oferta, respectiv propriile consumuri sl valoarea resurselor (exclusiv TV A) luate in analiza.

listele ce cuprind consumurile de resurse se elaboreaza prin forme computerizate pe baza devizelor elaborate la nivelul proiectelor lntr-o forma intabulata.

";;> lista cuprinzand consumurile de resurse materiale ... FORMUlARUl C6:

2

r-'-~~-' -~-- .. --~ .~-~~-.~-
n Resurse
nenominali
zate (max /
20% din
valoarea
resurselor
materiale)
TOTAL L( M) Mii lei L( ) Ofert ant:
Euro L( ) rIP Usta cuprinzand consumurile cu mana de lucru... . . .. FORMULARUL C7:

1 2 3

L( m)

Ofertant:

TOTAL

Euro

- lucrarea se incadreaza in grupa II A sau II B;

Procentul reprezinta remuneratia aferenta mainii de lucru formata din cetateni romcnl, calculata ca 0 cota procentuala din valoarea fotala a consumurilor cu mana de lucru.

Obs: "Iucrarea se incadreaza in grupa ... "

Grupele I, II si III se raporteaza la tipul de contrad.

Grupa ll A - "cu mana de lucru formata din cetateni romani...

a) >90% din valoarea totala a mainii de lucru;

b) persoane juridice romane care indeplinesc minim

65% din valoarea contradului de lucrcrl:

Grupa II B - cozuri ce nu se regasesc in grupo II A;

Usta cuprlnzond consumurile de ore functionare a utilajelor de constructii

3

1

L( U)

TOTAL

Euro

FORMULARUL C8:

Ofertant:

- se raporteaza la nivelul intregului contract de lucrari;

Lista cuprinzand consumurile privind transporturile ..... FORMULARUL C9:

1 Transport
auto (total),
din care pe
categorii:
1.1 autobas
culanta
1.2 auto plat
forma
n Transport CF
L.
(total), din
care pe
categorii:
2.1
2.2 .. , Mii lei

TOTAL

L (t)

Euro

Oferfant:

OBSERVATlE: legatura dintre aceste liste si deviz se raporfeaza la valoarea totala a cheltuielilor privind RESURSA si valoarea corespunzatoare a cheltuielilor directe aferenfe acestor resurse din deviz.

Extrasele de resurse se elaboreaza de catre executant reprezentand 0 serie de liste ce cuprind consumurile aferente lucror" )r de constructii pe baza cantitatilor de lucrari sub forma nominalizarii tipului, sorfimentului si a cantitatii de resursa necesara executarii lucrarii analizate.

DEVIZE:

structura devizelor:

Structurare tehnica Structurare dupa nivelul I Structura documentatie
produs constructie achizitie publica
de detaliere I
Devize pe parfi de I Lista cuprinzand ,-
obiect de constructie I cantitatile de lucrari
Devize analitice I
corespunzatot (devize oferfa pe
'-- '>
stadiilor fizice categorii de lucrari)
Centralizatorul financiar
Devize pe obiecte de I al categoriilor de lucrari
Devize slntetlce I
I
constructie (devize oferfa pe
obiecte de constructii)
Centralizatorul financiar
Devize pe obiective de al obiectelor
investitie Devize generale (devize oferfa pe
I
I obiective de investitie)
I Notiunea de "achizitie publica":

5

Definitia 1 :

Achizitia publica reprezinta dobandirea definitiva sau temporara de catre 0 persoana juridica definita ca autoritate contractanta a unor prod use, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica.

Contractu I de achizitie publica este un contract incheiat in forma scrisa intre autoritatea contractanta si contractant.

Definitia 2:

Achizitia publica reprezinta dobandirea definitiva sau temporara de catre 0 persoana juridica achizitoare de bunuri sau investitii prin contract de cumparare, inchiriere sau de antrepriza, precum si de servicii, finantate integral sau partial din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri

speciale constituite prin lege, precum si din credite externe garantate sau contractate de catre stat.

DEVIZUL GENERAL:

\

Devizul general este 0 documentatie economica prin care se stabileste valoarea totala estimativa a cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor de investii sau a cheltuielilor asimilate investitiilor, necesare realizarii lucrarilor de interventii la constructii sl instalatii, in fazele de proiectare, studiu de fezabilitate sl proiect tehnic.

Devizul general este structurat in 3 parti, pe capitole si subcapitole de cheltuieli, precizandu-se cele care conform legii se supun unei proceduri de achizitie publica. Valoarea cheltuielilor din capitole si subcapitolele devizului general se exprima atat in mii lei cat si in euro, cu specificarea dotel 10 care au fost elaborate.

preclzoreo cotei aferente lucrorllor de constructll-rnonto].

Devizul general se intocmeste in faza de proiectare -studlu de fezabUitate sl se cctucllzeczo (completeczo) cu volorlle oferente pe

6

cheltuielilor legal efecfuate pana 10 acea data si a valorilor rezultate in urma aplicarii procedurii de achizitie publica de lucrari, rezultand valoarea de finantare a obiecfivului de investitii.

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

A.PREVEDE~GENERAL~

DEVIZUL GENERAL este documentatia economica prin care se stobileste valoarea totolo estimativa a cheltuielilor necesare reolizorii obiectivelor de lnvestitii sau a cheltuielilor asimilate investltlllor. necesare reollzorli lucrorilor de interventle 10 constructf ~i instolotli. in fazele de proiectare, studiu de fezabilitate ~i proiect tehnic.

Devizul general se structureza pe capitole $i subcapitole de cheltuieli, precizonduse cele care, conform legiL se supun unei proceduri de ochizitie publica.

ln cadrul fiecorui capitol /subcapitol de cheltuieli se inscriu obiectele de investitie (10 capA ~L dupe coz. capitolele/subcapitolele 1.2., 1.3., 2., 3.1., 5.1.) sau natura cheltuielilor (Ia celelalte capitole/subcapitole).

Va/oarea cheltuielilor din capitolele/subcapitolele devizului general se exprirno ln mii lei ~i euro, cu specificarea datei la care au fost elaborate.

La TOTAL ~i TOTAL GENERAL din devizul general se precizeczo partea de cheltuieli care reprezinta consiructli-rnonto] (C+M).

Lucrari!e de constructii-montaj sunt cele prevozute la capitolele/subcapitolele 1.2., 1.3., 2., 4.1., 4.2. ~i 5.1.1. din devizul generai.

Compensarea cheltuielilor Tntre capitolele/subcapitolele de cheltuieli cuprinse Tn devizul general, pe parcursul derulorf lnvesfijiei. se face prin acfualizarea devizului general, cu avizul outoritotii contractante, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Devizul general Tntocmit la faza de proiectare - studiu de fezabilitate se acfualizeaza dupe Tncheierea contractelor de ochizitie publica de tucrori. pe baza cheltuielilor legal efectuate pone la acea data ~i a valorilor rezultate in urma cplicorii procedurii de ochizitie publica de lucror]. rezullond va/oarea de finantare a obiectivului de investitie / lucrorilor de intervenjie.

B. SRUCTURA DEVIZULUI GENERAL PE CAPITOLE DE CHELTUIElI:

PARTEA 1 CAPITOLUll

Chelt"leli pentru obtlnereo ~i amenajarea terenului 1.1. Obflnereo terenului cuprinde cheltuieli efectuate pentru: -cumpororeo de terenuri;

-plata concesiunii (re deventei) pe durata reotizortl lucrorllor:

-exproprieri;

-despoqu biri;

-scoaterea ternporolo sou deflnitivo din circuitul agricol;

-schimbarea regimului juridic al terenului;

-alte cheltuieli de cceeosi natura.

1.2. Amenajarea terenului cuprinde cheltuieli efectuate la Tnceputul lucr6rilor pentru oreqotireo amplasamentului:

-dernolcri:

-sisternotizori pe vertical6;

-demontcri:

-drenaj

-defnsori:

-epuismente (exclusiv cele aferente reolizorii lucroritor pentru investitio de bozo;

-evocuori materiale rezultate;

-devieri retele de utilitati din amplasoment;

-devieri de cursuri de ope:

de monumente istorice etc.

CAPITOLUl2

Chettuleli pentru asigurarea utilitafilor necesare obiectivulul

Cuprinde cheltoielile aferente oslqurorli cu utilitatile necesare tunctionorli

obiectivului

lnvesfitie:

2

-alimentare cu opo: - agent termic; - radio-tv;

-canalizare; - energie electrico: - drumuri de acces;

-alimentare cu gaze naturale; - telefonie; -col ferate industriale;

,

care se executa pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca

oportincnd obiectivului de investitie. precum ~i cheltuielile aferente bronsorii la retelele de utilitati.

CAPITOLUl3

Cheltuieli pentru proiectare ~i oslstentc tehnlco

3.1. Studii de teren

Cuprind cheltuieli pentru studii ale terenului pe care se ornploseozo obiectivul de lnvestitie:

-g€otehnice;

-hidrogeotehnice;

-geologice;

-hidrologice;

-fotogrammetrice;

-topografice;

-de stabilitate,

3.2. Obflnereo de avize, acorduri si outorlzojll

Cuprind cheltuieli pentru:

- obtinereo / prelungirea votobtlitojli certificatului de urbanism, taxa pentru obtinereo / prelungirea voloblitotil outorizotlei de construire, conform legii;

- obtinereo avizelor ~i acordurilor pentru racorduri ~i bronsornente la retele publice de ope. canalizare, gaze, termoficore, energie electnco. telefonie etc;

- obtinereo certificatului de nomenclatura strodolo ~i odreso:

- Tntocmirea documentctlei. obtinereo numorulul cadastral provizoriu ~i Tnregistrarea

terenului Tn cartea funcioro: obtinereo acordului de mediu; - obtinereo avizului PSI;

- alte avize

Tn acte normative.

3.3. Proiectare sl inginerie Cuprind cheltuieli pentru: - elaborarea tuturor fazelor

proiectare (studiu

de

fezabilitate, proiect tehnic. detalli de executie): -ploto 3

a

eloborarea docurnentotiei necesare obtinerli acordurilor, ovizelor ~i outortzottllor aferente obiectivului de mvestitie. documentotii ce stou 10 bozo erniterii avizelor ~i ocordurilor impuse prin certificatul de urbanism, docurnentotil urbonistice, studii d~ impact, studii/expertize de omplasament;

- expertizo tehnicd (pentru lucrorile de modernizare sau consoli dare la constructu existente sou pentru continuarea lucrorltor 10 construcjll incepute ~i neterminate).

3.4. Organizarea procedurilor de ochlzltle publica

Cuprind cheltuieH pentru:

- Tntocmirea documentotiei pentru elaborarea ~i prezentarea ofertei, precum ~i pentru multiplicarea acestora, exclusiv cele curnporcte de otertonti:

- onorariile, trasportul, cazarea ~i diuma membrilor desernncjl in comisiile de evaluare;

- onunturi de intentie. de participare ~i de atribuire a contractelor, corespondento prin

posto. fax, posto electronico etc. in legoturo cu procedurile de cchizitie publica.

3.5. Consultanta

Cuprind cheltuieli efectuate, dupo ccz. pentru:

plata serviciilor de consultonto 10 elaborareo studiului de prefezobilitote sou 0 studiilor de pioto. de evaluore;

- plata serviciilor de consultonto in domeniul managementului investltiel sau administrorea contractu lui de executie,

3.6. Aslstentd tehnica

cheltuieli efectuate, dupe ccz. pentru:

- osistento tehnico din partea proiectantului, in cazul cond aceasta nu proiect6rii;

-asigurareo supravegherii executiei prin inspectorii de sontier desernnoji de autoritatea contractant6;

-plata speciolistilor contract conform Hotororii

Guvernului nr. 906/2001 privind Tnfiintarea, organizarea $i functionarea Consiliului Interministerial de Avizare tucrcri Publice de Interes National $i t.ocuinte.

5

CAPITOlUL 4

Cheltuieli pentru lnvestitio de bozo

4.1. Construcjll ~i instalatii

Cuprind cheltuieli aferente executiei tuturor obiectelor cuprinse Tn obiectivul de investitie:

- clodiri:

- construcff speciale;

- lnsrolof] aferente constructlilor (instalatii electrice, sanitore, instalatii interioore de

alimentore cu gaze naturale, instalatii de incotzire.ventllore. climatizore, telefonie, PSI, radio-tv, Intranet ~i alte tipuri de instolotii impuse de destinotio obiectivului).

~ Cheltuielile se destosooro pe obiecte, iar delimitorea obiectelor se face de cotre proiectant.

~ Cheltuielile aferente fiecorui obiect sunt determinate prin devizul pe obiect.

4.2. Montaj utllo] tehnologic

Cuprind cheltuieli aferente montajului utilajelor tehnologice ~i 01 utilajelor incluse Tn lnstolotille functionole. inclusiv retelele aferente necesare functionorti acestora .

.,... Cheltuielile se destosooro pe obiecte de irwestijle.

4.3. utilaje, echipamente tehnologice sl functlonole cu montaj

Cuprind cheltuieli pentru procurorea utilajelor ~i echipamentelor tehnologice, precum ~i a celor incluse In instolotllle tunctionole.

~Cheltuielile se destosooro pe obiecte de investltle.

4.4. Utilaje fora montaj ~i echipamente de transport

Cuprind cheltuieli pentru procurarea utilajelor ~i echipamentelor core deservesc fluxul tehnologic ~i cornoorto durate scurte de amortizore fato de cele ale constructiilor. obiecte de investijie.

4.5. Dotorl

Cuprind cheltuieli pentru procurarea de bunuri core, conform legiL intra In categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventor, precum: mobilier, dotori PSI, dotori de uz gospodaresc, dotori protectio rnuncii dupe coz. utilaje ~i 6

echipamente independente cu durat6 mare de serviciu. ~ Cheltuielile se destosoorc pe obiecte de lnvestitie.

7

CAPITOLUl5 Alte cheltuieli

5.1. Organizare de scntler

Cuprinde cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului Tn vederea creorf coriditiilor de destcsurore a octivitotii de construcnl-monto]

Aceste cheltuieli se esttrneozo de cotre proiectant, in bozo unui deviz ce tine seama de:

-tehnologia

graficul

de

lucru

aferente

lucrorilor

de

bozo;

- omplasamentul obiectivului;

- poslbllltotlle de oronsore la utilitoti [opo, canal, energie electrico. termoticare, telefon

etc), traseele acestoro;

- colle de acces auto ~i col ferate;

- exlstento constructiilor. spctiilor. terenurilor sou crnencjcrltor ce pot fi utilizate de

constructor.

5.1.1 .tucrdrl de constructll §i instolotil aferente organizarii de sonfler

Cuprind cheltuielile pentru:

- lucrorlle de nivelon ale terenurilor naturale;

- dezofectori locale de col de cornunicotie sau constructii:

- bronsorec 10 utilitati;

- realizarea de col de acces;

-conslructii sou omenojori 10 constructii existente.

5.1.2. Cheltuieli conexe orqonlzdr]! sontlerulul

Cuprind cheltuielile pentru:

- objinereo outorizojiel de executie a lucrorilor de organizare de sontier:

- taxe de amplasament;

- Tnchirieri semne de circulotie:

de transport sou distrlbutle de opo. canalizare,

agent termic, energie electrico. gaze naturale, a circulotiei rutiere, coi Ierote. sou aeriene;

- contractele de osistento cu politic rutiero:

- contracte temporare cu furnizorii de

cu

de solubrizore.

8

5.2.1. Comisioane, taxe ~i cote legale

Cuprind dupd caz:

- comisionul bdncii finantatoare;

- cota aferentd lnspecjiel pentru controlul calitdtii lucrdrilor de constolctii:

- coto pentru controlul stotului Tn omenajareo teritoriului, urbanism ~i pentm autorizoreo

lucrdrilor de constructs:

- coto aferentd Casei Sociole 0 Constructorilor;

- valoarea primelor de asigurare din sarcina outoritcff contractante;

- alte cheltuieli de oceeosi naturd, stabilite In condltiile legii.

5.2.2.Costul creditului

Cuprinde dupe caz comisioanele ~i dobonzile aferente creditului pe duroto executlei obiectivului.

5.3.Cheltuieli diverse ~i neprevdzute

Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevdzute 10 capitolele/subcapitolele 1.2., 1.3., 2., 3., 4. ale devizului general, In funcjie de natura ~i

complexitoteo

lucrorilor.

-Jn cazul: -obiectivelor de investitie noi;

-reporotlilor capitale;

-extinderilor;

-tronstorrncrilor:

-modiflccruor:

-reabilitdrii la construcjii ~i lnstolotil

existente;

se oplico un procent de pond la 5%

- in cazul lucrorilor de consolidare se aplicd un procent de pond la 15%, in tunctie de natura ~i complexitatea lucrdrilor rezultate ca fiind necesare In urma etectuorii decopertdrilor.

Din procentul stabilit se ocopero. dupd coz. cheltuielile rezultate in urmo tehnice, ccntitotl suplimentare de lucrdri, utiloje sou dotdri ce se

impun pe parcursul derulorii lnvestitiei. precum ~i cheltuielile de conservare pe parcursul intreruperii executiei din cauze independente de outoritatea contractanta.

9

CAPITOlUl6

Cheltuieli pentru darea in exploatare

6.1.Pregetirea personalului de exploatare

Cuprinde cheltuielile necesare instruirfl/scolorlzort personalului in vederea utltizorll cmecte ~i eficiente a utilajelor ~i tehnologiilor.

6.2. Probe tehnologice

Cuprind cheltuielile oferente executiel probelor / incercorilor. prevozut= .in proiect, rodajelor, expertizelor 10 receptie.

In situotio in care se obtin venituri co urmare a probelor tehnologice, in devizul general se tnscrle vaioarea rezultata prin diterento dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor ~i veniturile realizate din acestea.

PARTEA a II-a

Valoarea remase octuollzotd a mijloacelor fixe existente incluse in cadrul obiectivului ce se construieste

.... Mijloacele fixe existente pot fi:

- constructu (ctodire. constructie speciolo. instolctii aferente constoictiei):

- utilaje;

- echipamente.

~ Actualizarea va!orii mij!oocelor fixe existente este 0 evoluore de patrimoniu ~i se face de cotre beneficiar / investitor .

.... Valoarea prevozuto In partea a 11-0 a devizului general nu se finonteozo ~i serveste 10 stabilirea indicotorilor de eficienjo econornico ~i tlnoncloro din cadrul studiului de prefezabilitate.

PARTEA a III-a

Fondul de rulment necesor pentru primul clclul de

Cuprinde cheituielile necesare pentru primul ciclu de producjie pentru: asigurareo stocurilor de moteriale ~i materii prime;

- energie;

10

- transporturi;

- salariile personalului direct productiv;

- piese de schimb de mare uzuro.

OEVIZ GENERAL conform HG nr. 1179/24.10.2002

?rivind cheltuielile necesare realizarii ...•.•..•....

in mii lei I EURO la cursullei I EURO din data de .

Valoarea (inclusiv TVA)
Nr. Din care supusa
Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Total procedurii de
achizitie publica
Mii lei EURO Miilei EURO
1 2 3 4 5 6
PARTEA I
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1. Obtinerea terenului
1.2. Amenajarea terenulul
1.3. Amenajari pentru protectia mediului
CAPITOLUL 2
2.0. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1. Studii de teren
3.2. Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3. Proiectare si engineering
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie publica
3.5. Consultanta
3.6. Asistenta tehnica
CAPITOLUL4
Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1. Constructii si instalatii
4.2. Montaj utilaj tehnologic
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj
4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport
4.5. Dotari
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de santier
5.1.1. Lucrari de constructii
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului
5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare
5.2.1. Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare
5.2.2. Costul creditului
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru darea in exploatare
6.1. Pregatirea personalului de exploatre
6.2. Probe tehnologice
TOTAL
Oin care C + M
PARTEA a II-a - -- ~
Vaioarea ramasa actuallzata a mijloacelor fixe existente
incluse in cadrul obiectivului de investitie
PARTEA a III-a
Fondul de rulment necesar pentru primul clclu de productie
TOTAL GENERAL
Din care C + M CENTRALlZATORUL FINANCIAR Al OBIECTElOR FORMUlARUl C2

(DEVIZUl OFERTA AL OBIECTIVULUI DE INVESTITlI)

din care (dupa caz ...
Grupa de Valoare din contractant ,
Nr obiecte I a ull asociatul subcon- subcon-
Denumire (exclusi care conducator 1 asociatul tractantul tractantul
C+M
Cr a v TVA) ul ... 1 '"
t obiectului I (mii lei) (liderul
asociati~ r---- t------~_
total C+M toto C+ total C+ toto C+ toto C+
I M M I M I M
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1. Proieciare I
(numai ,
In cowl in
care obiectul
contracluiui
cuprinde
atat
proiectarea,
cat si
executia
lucrarii)
2. Amenajarea
lerenului
12.1 .....
2.2 .....
3. Amenajari
penlru
protectia \ I
mediului. I I
inclusiv I
penlru I i
I
refacerea
cadrului
natural dupa
terminarea
lucrarilor
3.1 .....
3.2 ..... I
4. I R~alizare~ "
i mrrosuuc: Ufii i i !
(reteie de
record,
utililati
exlerioare
, incinlei)
5. Investitia
(Iucrarea) de
baza
5.1.0biect I
! 01 I
............
6. Organizare
% de santier
I
Total miller
valoore
Euro
TVA Procentul .....
Total miilei Lucrarea se incadreaza in grupo : .......
(Incl. (Ofertontul precizeaza grupa II A sou II B, dupa
caz) (semnatura autorizata)

(semnciuro autorizata)

Preclzare:

Proiectantul raspunde de coreclitudinea completarli coloanelor 0 sl 1, avand In vedere respectarea structurli aprobate pentru devlzul general; In cazul In care contractul de lucrarl are co obiect atat prolectarea, cat sl executla unete-scu a mal multor lucrari

de constructil, responsabllitatea completarll coloanelor 0 sl 1 revlne ofertantulul. .

Procentul - reprezinla partea din contract, calculata ca 0 cola procentuala din pretul total, care urmeaza sa fie Indepiinlta de personae Jurldlce romane.

--------------------- t1

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORlllOR DE LUCRARI

DEVIIUL OFERTA AL OBIECTULUI .

conform HG nr. 143/1179/24.10.2002

in mii lei/EURO la cursullei/EURO din data de .

FORMULARUl C3

Valoare pe din care {dupa caz ...
contractantul
Categoria categorii 1 asociatul asociatul subcon- subcon-
de de lucrari 1 tractantul tractantul
Nr. lucrari (exclusiv conducatorul ... 1
crt (Iiderul ...
i TVA) asociatiei)
Mii EURO Mii EURO Mii EURO Mii EURO Mii EURO Mii EURO
lei lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
I. lUCRARI DE CONSTRUCTII SllNSTAlATil
1. rs-
Terasamente
2 .. C - Constructii
rezistenta
(Iundatii,
structura de
rezistenta) si I
arhitecturo
(inchideri
exterioare,
compartiment
ari,linisaje)
3 .. Iz-Izolatii
4. E - instalotii
electrice I I I
I 5. S - instaiatii I
sanitare
6. 1- instalotii de
incalzire
centralo si
gaze 10
constructii
7. V - instalatii de I
ventilare 10 I I
__ I~nstructii I
8. Ic- instalatii de I
teleeomunieoti
i
... ... , ........
I I
TOTAL I (fara TVA) I
I I
TVA( ... %) I I ~
I
0 TOTAL I (eu TVA) I I I
-~ 1----- r---- . f-- .. ,_ . r- '- .
11- MONTAJ
... M- ilo]
utiloje si
echipomente
tehnologiee
I
TOTAlll (faro TVA) I 12

(. IA) III - PROCURARE
... Utilaje si
eChipamente
tehnologie
., . Utilaje si I
echlpomente
de transport
... Dotari I
--
TOTAL III (fara TVA)
TVA ( .•. %)
TOTAL III (cu TVA) .
TOTAL (TOTAL I + I
TOTAL II + TOTAL III) -
fara TVA >".
TVA ( ... %) I
\
I I I I
TOTAL DEVIZ PE I \ I I
OBIECT (cu TVA) I lISTA

cuprinzond contitotile de lucrari (DEVIZ OFERTA PE CATEGORII DE LUCRARI) FORMULARUL C5

Oblectlvul-, .

Categoria de lucrari .

Capltolu Pret unltar TOTAL
I a) materiale Trans I 3xTotai
Nr. de b) manopera Materiale Utilaj port I sau
crt lucrari U.M. Cantitatea c) utilaj manopera (3x4d) 5+6+7+8
d) transport (3x4a) (3x4b) (3x4c)
Total a)+b)+c)+d)
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Capitol de I
lucrare
1.1.subcop
itol
1.2.subcop
itol
.... '"
2. Capitol de
lucrare .
2.1.subcop
itol
2.2.subcop
itol
........ Total
J
CHELTUIEU DIRECTE: M m U t T
I .v ut
I termice
.V ut
electric
e
U=Vut+V
ue I
ALTE CHELTUIELI DIRECTE:
\
1. CAS: m X % (19.75%) X I X
2. Somaj: m X % (2.5%) X X
3. CASS: m X % (7%) X X
4. Fond de risc: m X % [(0.5 .. .4)%] X X
5. Fond pentru concedii medicale: m x % (0.75%) X X
6. cota pentru camera de munca: m x % (0.75%) X X
7. Alte cheltuieli conform prevederilor legale, i
nominalizate
TOTAL CHELTUIElI DIRECTE: ! Mo mo Uo to To
CHELTUIElIINDIRECTE: 10 = To x (12 ... 14)% I 10 I
I
I
-----~
PROFIT: Po = (To + (0) x (5 ... 20)%
TOTAL GENERAL: Vo=To+lo+Po 7

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

Curs J 0:

Cheltulell directe:

Cheltuielile directe cuprind cheltuielile pentru materiale, manopera, utilaj si transport privind activitatea direct productiva (cheltuielile legate direct de reol.; .ireo produsului constructie) .

... M -+ reprezinta cheltuielile aferente consumurilor cu resurse materiale in care se cuprinde valoarea materialelor calculata cu preturile de 10 furnizori faro TVA;

... m -+ reprezinta cheltuielile aferente consumurilor cu mana de lucru (manopera) in care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productivi; din acesti bani se platesc salariile muncitorilor, pe bozo cantitatilor de lucrari reale executate;

... U -+ reprezinta cheltuielile aferente consumurilor cu utilajele de constructie; aceste cheltuieli rezulta din totalul orelor de functionare a utilajelor de constructie si. respectiv din tariful mediu orar corespunzator acestora pentru ora de functionare;

~ t -+ reprezinta cheltuielile aferente consumurilor privind transporturilor si care se structureaza astfel:

a) valoarea transporturilor auto cai ferate - navale ale materialelor,

prefabricatelor, confectiilor, etc de 10 producator (furnizor) 10 depozitul intermedial, precum si de 10 depozitul intermediar 10 locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor de ridicct. inclusiv taxele aferente acestor transporturi;

b) valoarea transporturilor cu utilajele de constructii de 10 baza de utilaje

c) valoorea transporturilor tehnologice in masura in care acestea nu sunt cuprinse in articole distincte (ex: transport pamant, beton, mortar, armaturi, moloz, deseuri, etc);

1

Alte cheltuieli directe:

- aceste cheltuieli sunt reglementate prin prevederi guvernamentale; ... CAS - contributia 10 asigurarile socic'>:

calcul: m x %;

daca utilajele si mijloacele de transport foe parte din gestiunea proprie a firmei executante, atunci: (m + 0.360 x U + 0.380 x t) x %;

anul 2006: m = 19.75% + Fondul de concedii medicale (=0.75%}=>m~20.50%;

aceste cote procentuale sunt diferentiate in raport cu conditiile de munca:

normale - deosebite - speciale;

~ SOMAJ - contributia 10 bugetul asigurarilor pentru sorno]: calcul: m x %;

daca utilajele si mijloacele de transport foe parte din gestiunea proprie a firmei

executante, otunci: (m + 0.360 xU + 0.380 x t) x %; onul 2006: m )( 2.5 %;

... CASS - eontributio 10 asigurarile socia Ie de sanatate: ealeul: m x %;

daea utilajele si mijlooeele de transport foe parte din gestiunea proprie atunci: (m + 0.360 x U + 0.380 x t) x %;

anul 2006: m 7 %;

... de rlsc - eontributii 10 asigurarile pentru aeeidente de muneo si boli

profesionole:

aceste contributii se raporteaza 10 close de risc care sunt de 10 1 10 20 si afecteaza manopera (m);

in functie de clasele de risc avem m = (0.( ... 4)%; pentru demoniul constructii: m)t. 1 .329 %;

~ Alte cheltuieli conform prevederilor legale, nominalizate.

Cheltuieli indirecte:

Cheltuielile indirecte se structureaza in urmatoarele capitole:

A. Chelt~ieli . .ge iriteres_gen~rgJ.~Lg~_~~_~_C:_1}_!9.~~.9~ILJc::r9~i~?r.: .

- plata salariilor personalului de conducere, tehnic, economic, etc, inclusiv

impozitul, CAS-ul si fondul de somaj aferent acestora;

- cheltuieli cu protectia muncii;

- cheltuieli cu rnosurlle de PSI;

- cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe de interes general;

- cheltuieli privind transportul muncitorilor;

- cheltuieli pentru reclame, pliante, etc;

- cheltuieli pentru calamitati;

- cheltuieli pentru costullucrarilor de deratizare, etc;

- cheltuieli pentru intretinerea santierului;

- etc;

B. Cheltuieli administrativ - gospodaresti:

""'_~. "'-..,._ .... ~ , V" __ <~......--"" .. ,,_».,,~."""'.,.-· , .... ,_,.,.0'

- cheltuieli de birou: hartie, tus, imprimanta, etc; etc;

- cheltuieli pentru utilitati: energie electrica, energie terrnico. apa, canal, solubrizare;

- cheltuieli pentru reparotii curente 10 clodiri

3

C. Cheltuieli neproductive:

- cheltuieli pentru intreruperi din cauze interne si externe;

- cheltuieli pentru Iipsurile din inventar;

~.IJw.LRJLpliYlo.dJl~[g.k!.L2l e q_l u c r 9lilQLQ~_C;:_QnsJ[uctii: - aceste asigurari sunt OBLIGATORII;

- sunt reglementate prin contract -Ia conditii speciale de contractare- si

trebuie executate pe perioada de executie a lucrarilor;

DECONTAREA EXECUTIEI LUCRARllOR SI REACTUAlIZAREA ACESTORA:

=> Decontarea executiei lucrarilor

Decontarea executiei lucrarilor se realizeaza in baza urmatoarelor documente:

1. Atasamente (Situatii de lucrari):

reprezinta masuratori efectuate nemijlocit pe lucrare punand in evidenta cantitatile de lucrari real executate;

aceste documente au forma antemasuratorilor insa sunt completate cu cantitatile executate;

se elaboreaza lunar odata cu deconatarea executiei lucrarilor de constructii privind plata salariilor;

2. Situotiile de plata:

sunt devize elaborate pe baza cantitatilor de lucrari inscrise in

utilizandu-se

unitare ofertate ale lucrarilor

~~l~rexecutate;

structura unei Situatii de plata e identica cu ceo a devizelor analitice

pe stadii fizice sau categorii de lucrari, utilizandu-se preturile ofertate;

Toate documentele emise prlvind decontarea executiei lucrarilor sunt vizate de dirigintele de santier autorizat co reprezentant 01 investitorului.

~ -------~-~-----~----"--:

3. Devizele oferfa pentru preluareo preturilor oferfote;

Formulele de actualizare sunt stabilite de catre autoritatea contractanta si au rolul de a aduce 10 zi cheltuielile de productie in raport cu cheltuielile de 10 data ofertarii .

.... MODElUl1:

v = Vo x KA

V - valoarea actualizata a situatiei de plata;

Vo - valoarea situatiei de plata intocmita 10 nivelul preturilor declarate in oferta;

KA - coeficient de actualizare ce urmeaza so fie aplicat; KA = E / Eo;

calculat de BNR 10 data decontarii lucrarilor pentru un

euro publicat in Buletinul statistic lunar allnstitutului National de Statistica;

Eo - cursul mediu in lei calculat de B~'-lR 10 data ofertarii lucrarilor pentru un euro publicat in Buletinul statistic lunar allnstitutului National de Statistica;

.... MODELUL 2:

V = Vo x K;.

V - valoarea actualizata a situatiei de plata;

Vo - valoarea situatiei de plata intocmita la nivelul preturilor declarate in oferta;

K - coeficient de actualizare ce urmeaza so fie aplicat; K = a 1 x k 1 + 02 x k2 + 03 x k3 + 04 x k4;

01, 0:2,03, 04 - ponderile cheltuielilor pentru M, m, U, si t in preturile oferta din situatia de plata aferenta;

al=Mo/To;

02 = mo / To;

a3 = Uo / To;

04 = to / To;

Conditie: a1 + a2 + a3 + 04 = 1;

To - reprezinta valoarea totala a cheltuielilor directe_ din situatiile de plata cu preturile declorote in oferta;

Mo, mo. Uo, to - reprezinta valoarea resurselor din situatiile de plata in preturi oferta;

Kl =MSP/M'o;

M SP - valoarea cheltuielilor cu materialele din situatia de plata cu preturile unitare din luna de decontare pe baza documentelor justificative (facturile pentru materiale);

M'o - valoarea corespunzatoare aceleasi situatii de plata la nivelul preturilor declorote in oferta;

K2 = S / So;

S - salariul mediu brut in ramura constructii din luna de decontare publicat in Buletinul statistic lunar al Institutului National de Statistica;

brut din ramura constructii corespunzator lunii intocmirii

ofertei publicat in Buletinul statistic lunar 01 Institutului National de Statistica;

K3 = 0,8 x (U2 / Ul) + 0.2 x (S / So);

U - valoarea cheltuielilor cu utilajele termice si electrice;

6

U = V ut term ice + V ut electrice;

U2 = (V ut termice x C + V ut electrice x E) / (VuUermice + V ut termice); C - pret carburant din luna de decontare al furnizorului declarat in oferta;

E - pret energie electrica din luna de decontare pe baza de documente justificative;

Ul = (V ut termice x Co + V ut electrice x Eo) / (V ut termice + V ut electrice) Co - pretul carburantului corespunzator lunii intocmirii ofertei al furnizorului declarat in oferta;

Eo - pret energie electrica corespunzator lunii intocmirii ofertei;

K4 = 0.8 x (C / Co) + 0.2 x (S / So);

Obs: in reglementarile oficiale, aceasta secventa se raporteaza la Atribuirea contractu lui de achizitie publica.

Cl ..... ... . ._ ..... _

PlANIFICAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI lUCRARllOR DE CONSTRUCTII

Planificarea executiei lucrarilor privind executia produsului constructie reprezinto un proces de proiectare a desfasurarii lucrarilor de constructii in ce fundamenteaza metode,

tehnici si proceduri specifice.

Produs constructie - PROIECT

ansamblu intercorelat de

de constructii ce se

• procese simple si complexe

• activitati in metode oe tip

retea

in metode de tip ciclograme

de ADC (analiza drumului

critic)

si in metode computerizate;

Principii utilizate in sistemele de planificare:

Aceste principii incearca sa modeleze realitatea executiei lucrarilor la

nivelul metodelor si tehnicilor matematico-grafice de planificare.

Principiile utilizate sunt: principiul continuitotii: principiul uniformitotii; principiul ritmicitotii; principiul sincronizarii.

8

Curs 11:

MANAGEMENT IN CONSTRUCTII:

PLANIFICAREA 51 ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Plonificareo executiei lucrarilor privind executio produsului constructie reprezinta un proces de proiectare a desfasurarii lucrorilor de constructii ir timp si spatiu in boza unor principii si parametri ce fundamenteaza metode, tehnici si proceduri specifice.

Produs constructie - PROIECT

ansamblu intercorelat de lucrari de constructii ce se definesc osttel

• procese simple si complexe

• activitati in metode de tip

rete a

in metode de tip ciclograme

de ADC (analiza drumului

critic)

si in metode computerizate;

Principii utilizate in sistemele de planificare:

Aceste principii incearca sa modeleze realitatea executiei lucrarilor la

nivelul metodelor si tehnicilor matematico-grafice de planificare.

Principiile utilizate sunt: principiul continuitatii: principiul uniformitatii;

principiul sincronizarii.

Prlnciplul contlnultofii considera ca executia si desfasurarea proceselor productive de constructii trebuie so 5e faco continuu in timp si spotiu.

1

intreruperi sou osteptari 10 nivelul fortei de munca, a mijloacelor de munca, cot si 0 obiectelor muncii. Asigurorea principiului continuitotii presupune crearea conditiilor tehnologice si organizatorice care so permita factorilor de productie trecerea continua de 10 un sector 10 altul, de 10 un obiect de constructie 10 oltul. etc.

Principiul uniformitotii presupune co realizarea productie de constructii trebuie so se realizeze printr-o solicitare si 0 utilizare cat mai uniforma a factorilor de productie evitandu-se variabilitateo in timp a acestora. Principiul uniformitatii incearca so evite varfurile si golurile in utlizarea resurselor. Respectarea principiului uniformitatii conduce 10 productii fizice si valorice cat mai constante si 10 0 moniera uniformo de 0 realiza produsul constructie.

Dotorita particularitatilor procesului de constructii acest principiu este greu de respectot in constructii drept pentru care se abordeazo 0 realizare moi flexibilo a cerintelor principiului. Asttel. in constructii se recomanda prin procese de optimizare obtinerea unor profile 0 resurselor cat mai uniforme pe perioode determinate de timp cat mai lungi.

Intensitate resursa

profil resursa umana

IDEAL

timp

Intensitate resursa

REAL

timp

Prlnciplul ritmicitotH reprezinta 0 modalitate de desfasurare in timp a fiecarui proces de constructii pe succesiunea de sector care so osigure executia si predarea lucrarilor 10 intervale timp egale si in cantitati pe cat

2

posibil constante. Pentru respectarea principiului ritmicitatii se urmareste structurarea obJ.ectului de constructie in sectoare de lucru cu volume de lucrari si implicit de munca egale, obtinandu-se pentru fiecare proces durate de timp egale pe succesiunea sectoarelor, deci 0 desfasurare ritmica.

Principiul sincronizarii asigura executia pe sectoare succesive in mod simultan a cat mai multor procese constructive, fiecare realizandu-se insa pe alt sector.

Principiul sincronizarii incearca so evite 2 situatii nedorite si anume incearca so evite inversarea tehnologica in derularea executiei proceselor precum si suprapunerea formatiilor de lucru pe acelasi sector. De asemenea, principiul sincronizarii incearca so asigure ocuparea cat mai rapida a fiecarui front liber.

In activitatea de constructii respectarea celor 4 principii este dificil de realizat astfel incat se merge pe valori curente si prin iteratii suucesive se ajunge 10 optim.

METODE MATEMATICE GRAFICE DE TIP CIClOGRAME

Ciclogramele reprezinta 0 refiectare grafica a executiei proceseior simple sou complexe de constructii intr-un sistem rectangular de axe in care pe orizontala (abcisa) este plasata scara timpului, iar pe verticala (ordonata) se evidentiaza sectoarele constructiei in succesiunea lor.

In cadrul acestor metode intervin 0 serie de parametri specifici ce se pot grupa astfel:

cantitativi;

parametri de organizare in spotiu;

C. parametri de organizare in timp;

1.

3

- reprezinta cantitatea de lucrari pe obiectul de constructie pentru procesul IIi' stabilita prin antemasurctoarea proiectului de executie pe articole de deviz, exprimafa in unitati de masura naturale procesului Iii' analizat (m3, m2, rnl, kg, ... );

A.2. QiA - volumul de lucrari pe sectorul "A" pentru procesul .J":

- reprezinta cantitatea de lucrari pentru procesul .J" existenta pe un sector oarecare "A";

- acest volum se determina in 2 maniere:

a) obiect de constructie structurat in sectoare asemanatoare

Qi"= Qi I n

n = numarul de sectoare asemanatoare sau egale din punct de vedere al volumului de lucru si al cantitatii de lucrari;

b) obiect de constructie structurat in sectoare deferentiate:

QiA- se determina prin antemasuratoarea proiectului de executie aferent sectorului "A" si procesului .J'':

A.3. Vi - volumul de munca pe obiect pentru procesul .J'':

- reprezinta cantitatea de manopera ce se consumo pentru executarea volumului de lucrari pe obiectul, anume Qi;

Vi f--? contitate de manopera f--? Qi

- se exprima om-ore sou om-zile;

4

- trecerea de 10 Oi 10 Vi se face prin intermediul normelor de timp NTi si a normelor de productie NPi aferente proceselor;

Norma de timp pentru executio procesului .J'' reprezinta volumul de munco necesar executarii unui volum unitar de lucrari din codrul procesului .J" sau reprezinta timpul necesar unei formatiuni normate pentru a realizo unitatea de masura 0 procesului .I".

Norma de productie pentru procesul .J" r -prezinto volumul de lucrari ce se reolizeazo in urmo consumarii in procesul "i' 0 unui volum unitar de manca sau reprezinto contitotea de lucrare ce se executa in unitatea de timp.

- pentru procese monuole ovem:

Vi = Oi * NTi Vi = Oi / NPi

- pentru procese meconice ovem:

Vi = Oi * NTui Vi = Oi / NPui

A.4. Vi" - volumul de munca pe sector pentru procesul .J':

- reprezinto contitatea de monopera necesara pentru executarea volumului limitot de lucrari Oi";

Vi" <-+ cantitote de manopera <-+ Oi"

monuale avem:

Vi" = OJ'' / NPi;

- pentru procese mecanice avem:

5

ViA = OiA * NTui; ViA = OiA / NPui;

A.S. ril; numarul de muncitori din formatia de lucru ce executa procesul -l' pe un sector oarecare "A";

ViA = ri * tiA * pi ~ ri;

ri - numorul de muncitori din formatia de lucru ce executa procesul "i' ~_ 2: un sector oarecare "A";

tiA - ritmul sau durata de executie a procesului .J" pe sectorul "A"; pi - indice mediu planificat de realizare a normei; pi = 0.90 ... 1.20;

calcul ri:

ri nec = ViA / (tiA ales * pi max) ~ (relatie un un grad de nedeterrninorel-» numar persoane;

dam valori pentru tjf<

ViA = OiA * NTi = ri * ti~ * pi {ti~ ales; pi max= 1.20 } ~ ri nec = ViA / (tiA ales * pi max);

~ rotunjim superior la numar intreg;

~ri efectiv;

pi efectlv = ViA / (tiA ales * rl efectiv);

ri efectiv :::; ri max = S Ii / I oi:

S Ii - sector de lucru pentru procesul .J":

6

I oi -Ioc optim de lucru pentru un muncitor ce isi desfasoara activitatea de executie in cadrul procesului IIi' in conditii de randament maxim si deplina (

protectie a muncii, (m2/ om-zi ; ml / om-zi):

B.l. Z Is - zona de lucru a santierului;

- reprezinta spatiul pe care se desfasoara lucrorile de executie a obiectului de constructie sou a obiectivului de executie proiectat (zona de lucru a santierului reprezinta spatiul imprejmuit semnalat si semnalizat aflat 10 dispozitia santierului);

B.2. F li- frontul de lucru pentru procesul .J':

- reprezinta spatiul din cadrul santierului pe care sunt create conditii constructive, tehnologice si de protectie a rnuncli pentru desfasurarea normala a executiei procesului;

a) F Ii total - spatiul total pentru procesul IIi' pentru care sunt realizate conditii constructive, tehnologice si de protectie a muncii pentru realizarea intregii cantitati de lucrari Qi in conformitate cu proiectul de executie;

b) F Ii partial - spatiul din cadrul spatiului total aferent procesului "i" pe care sunt create conditii constructive, tehnologice si de protectie a muncii necesare reolizorf unui volum limitat de lucrari Qi" din procesul considerat; Ex: F Ii total - fundatii;

F Ii partial - suprastructura;

• frontul de lucru trebuie so fie materializat (sa existe real);

• se poate tine seama de tehnologia de executie, respectiv de restrictiile imprimate de protectia muncH pentru impartirea frontului de munca;

B.3. S Ii - sedorul de lucru:

- reprezinta spatiul dintr-un obiect de constructie stabilit pe considerente constructive si organizatorice pe care 0 formatie de lucru ataca si executa un volum limitat de lucrari Qi,!\ dintr-un proces "i" intr-un interval de timp dat

7

.Structuroreo in sectoare este 10 aprecierea analistului de sistem planificator.

Marirea sectorului de lucru conduce 10 reducerea duratei de executie nu prin modificarea duratelor aferente proceselor, ci prin eliberarea mai devreme 0 frontului de lucru permitand formatiei urmatoare so intre in functiune.

Sectorul de lucru de poate identifica cu friontul partial de lucru sou poate so fie 0 subdiviziune a acestuia.

In general, se urmareste sectorizarea unei constructii in sectoare pe cat posibil asemanatoare.

B.4. N Ii - nivelul de lucru;

- reprezinta diviziunea pe verticala dintr-un obiect de constructie ce corespunde unui sector pe care un proces "i" se poate executa faro a fi necesara schimbarea conditiilor tehnologice si organizatorice de lucru;

B.S. lli . marimea locului de lucru pentru executia procesului .J":

- reprezinta spatiullimitat dintr-un sector unde isi desfasoara o formatie de lucru pentru a executa procesul .J'':

8

Front de lueru in aliniament

Suprafata de lueru 50 ... 60 em

Suprafata de depozitare 50 ... 60 em

Suprafata de deservire 50 ... 60 em

L Ii = ( ri * NPi * pi * ts) / qi ( m2/zi ; ml/zi ) ;

ri - numar muncitori formatie;

ts - durata schimbului de lucru pe zi 8 ... 10 ore;

qi - cantitatea de lucrari din procesul .J" ce revine pe unitatea de masura a frontului de lucru;

L Ii = ri * I oi ,in care I oi - marimea locului optim de lucru ( m2/ orn-zi );

C.l. tit-. - ritmul de lucru;

- reprezinta durata de executie a procesului "i" pe un sector oarecare

\ n , !I f\ I

ViA = ri * ti" * pi ;

ri - ales in raport cu marimea locului optim de lucru, cu suprafata sectorului si cu unele recomandari;

9

ti,\ = Vi'\ / ( ri * pi )

(ore, zile);

ti'\, nee = Vi'\ / ( ri ales * pi max) -+ rotunjire superior 10 numar intreg -+ ti'\, efecliv;

pi efectiv == Vi'\ / ( ri ales * ti'\' efectiv);

C.2. KiA - pasul lantului;

- reprezinta intervalul de tlm+rure inceperea a 2 procese succesive .J'' si "i+ 1" pe acelasi sector "A";

- se regaseste in 3 ipostaze: a) executie cu continuitate: Ki,\ == ti,\ ;

b)executie cu decalare: Ki,\ > ti\ Ki,\ = ti,\ + dl':

di,\ - interval de decalare stabilit pe considerente tehnoiogice si organizatorice;

Ex: tehnologice - alte lucrari neluate in sonsiderare sou conditii impuse de protectia muncii;

Organizatorice - intarirea unui strat;

c) executie cu suprapunere: Ki,\ < ti'\; Ki,\ = ti,\ - si\

si'\ - interval de suprapunere; acesta nu trebuie so conduca 10 inversarea tehnologica sou 10 terminarea simultana; se recomanda si'\ 2 1 zi;

o

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->