Ee i MINISTERUL EDUGCATIEI NATIONALE Ee 7 UNIVERSITATEA SE Petru Maior , TARGU-MURES AGOSTON KATALIN MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE indrumar de laborator 1998CUPRINS LUCRAREA NR.1. ‘Misurarea rezistenjelor cu punti de curent continu. LUCRAREA NR. 2. » ‘Masurarea tensiunilor electromotoare cu compensatorul de curent continu, LUCRAREA NR. 3. ! Masurarea rezistenfelor, inductantelor sI capacititilor prin metoda industrial si metoda volt-ampermetrica, LUCRAREA NR. 4. a Masurarea puterilor in c.c. si ¢.a. monofazat LUCRAREA NR. 5. Masurarea energiei cu contorul de inductie monofazat. «LUCRAREA NR 6. Citirea contoarelor statice trifazate. LUCRAREA NR. 7. Detectoare pentru miisurarea tensiumilor electrice. LUCRAREA NR. 8. Convertoare de semnal unificat. LUCRAREA NR. 9. Circuite de esantionare-memorare. LUCRAREA NR.10. Convertoare digital-analogice. LUCRAREA NR.11, Convertoare analog-digitale LUCRAREA NR.12, Masurarea frecventei. ANEXA 1. Puntea RLC tip E 0704. ANEXA 2, Contorul static ALPHA tip AIR. ANEXA 3. Prezentarea numératorului universal PFL 28A. ANEXA 4. Prezentarea circuitelor integrate folosite in lucrari, 10 16 24 31 37 42 47 53 59 o 68 18 79 85 89LUCRARE NR.1 MASURAREA REZISTENTELOR CU PUNTI DE CURENT CONTINUU L. Scopul lucrarii Se vor studia schema si componenta diferitelor punti de curent continuu existente; se vor efectua misuratori de rezistenfe in domeniul 10° + 10’ Q si se vor determina eroarea si sensibilitatea pentru puntile respective. 2. Consideratii teoretice Metodele de punte ocupa un loc important in cadrul masurarilor, datorita preciziei lor Tidicate. Datorita gamei largi de rezistente, masurarea acestora se face cu trei-tipuri de punti: puntea Thomson (10° - 10° ohmi), puntea Wheatstone (10° - 10” ohmi) si puntea Megohm pentru valori mai mari. In general o punte de curent continuu este format‘din 4 rezistente fiecare montat in Jaturile unui patrulater. Puntea este alimentaté in curent continuu pe o diagonala, iar pe cealalta diagonala un aparat foarte sensibil are rolul indicatorului de nul De obicei puntile de curent continuu lucreazi in regim echilibrat, valoarea misurati se citeste pentru starea de indicatie nulé a instrumentului (galvanometrului). 2.1, Schema de principiu a puntii Wheatstone este prezentata in fig. 1.1 La echilibru curentul prin indicatorul de nul este zero si se pot scrie urmatoarele relat oon aan i Vac =Uap Upe=Unp de unde rezulta Relatia (1.2) se poate realiza in dou’ feluri ~ punfi cu raport variabil, cu o precizie 0,1+1% (Fig. 1.2.) = punti cu rezistenfa variabila, cu precizie 0,01+0,1% ig.1.3,) Deoarece relatia (1.2.) poate fi satisfiicuta de o infinitate de valori, trebuie alese acele valori pentru care puntea este cea mai sensibild, Astfel sensibilitatea se poate exprima ca raportul dintre variatiat indicatorului de nul (a, -c) si variatiei relative corespunz&toare rezistentei (Ry -RY/RFig. 1.2, Fig da S=lim Ro 13, Roo AR a3) Eroarea relativa max posibiléi la misurarea lui R.. a 14, R, ab’ RS GA) unde primi trei termeni sunt erori relative de constructie a rezistenfelor din constructia punti, iar Act/S este eroarea datoriti sensibilitfi finite a galvanometrului Sensibilitatea este determinata de aparatul indicator de mul Fig.1.4. ~ in cazul in care nu se poate realiza o echilibrare perfect, se vor realiza dou masuratori (echilibrari) corespunz&tor unei deviafii spre stinga ou pentru care se citeste Ri si corespunztor unei deviatii spre dreapta ox cu valoarea Ro. Din aceste valori se va calcula prin interpolare valoarea corectA a rezistentei din relatia (1.2.). R=R,« R=R+(® Rea (as) Ry =max{R,,Ri} Rezistenta de misurat se calculeazi cu relatia (1.2) inlocuind R= R 99. Pentru misurarea rezistenjelor sub 1 © se foloseste © punte dublé, Ia care rezistengele de contact gi de legiturd sunt dispuse intr-un circuit auxiliar, deoarecs ele sunt de Valor! comparabile cu rezistenfa necunoscuté, deci influenfeazé mfsurarea, introducdnd erori mari ‘Schema de principiu a unei pungi duble se dai pe figura 1.5. [La echilibra se poate serie relatia aRy —Ryb b(r+R +Ra) as) R. BRgte Ry=a Constructiv se alege it jp de unde renulté valoarea rezistenfei necunoscute: a (7) Sensibiltatea punfilor Thompson se defineste in mod asemindtor ca pentru puntes ‘Wheatstone. ‘@. Pentra evitarea unor erori datorate tensiunilor electromotoare de contact, se recomanda ca masurdtorile si se fac’ pentru doud sensuri de parcurgere a curentului prin punte, realizand apoi media rezultatelor. 3. Desfisurarea Incrarii Puntea Wheatstone - Thompson tip RWT4 405 care se va utiliza in cadrul masuratorilor are panoul frontal prezentat in figura 1.6Fig.1.6. Pe panoul frontal sunt o serie de borne gi locaguri pentru fige, cu urmatoarele roluri 1. - bome pentru rezistenta de masurat R,, care poate fi cuadripolara sau bipolaré. fn cazul masuriri unor rezistente bipolare bornele se scurteircuiteaz dou’ c&te dou 2. - locaguri pentru alegerea modului de lucru cu puntea * pentru puntea Wheatstone figa se introduce in locagul Wh * pentru puntea Thomson figa se afld in locagul Th 3, = locasuri pentru alegerea raportului a/b cu care se lucreaza in cazul puntii Wheatstone 4, - butoane de pornire, respectiv de reglare a sensibilitatii punfii. Prima dat se apasi Brut si se efectueazi reglaje, iar cind indicatorul de nul este aproape de zero se apas’ pe Fin si se efectueazi reglajul final. 5. ~ locasuri pentru alegerea raportului in cazul Iucrului cu puntea Thomson. Cele douié fise se introduc in locaguri cu acelasi marcaj. in cazul lucrului cu puntea Wheatstone figele se vor pune in locasele marcate cu Wh. 6. - borne pentru legarea galvanometrului 7. - bome pentru legarea sursei de alimentare a punfii, respectand polarititile. Puntea Wheatstone se alimenteaz cu 4,5 +5 V, iar puntea Thomson 2 + 2,5 V. 8, - butoane pentru reglajul lui R respectiv Ri, Re pentru a obtine inidicatia nulé, in care az valoarea se va citi inmultind valoarea reglat& cu indicatiile corespunzatoare. « Indiferent de puntea folosita raporturile se aleg astfel ca 1a reglaj sa se foloseascd toate decadele rezistentei R respectiv R,, caz in care puntea are precizie maxima, 3.1. Pentru misuriri cu puntea Wheatstone se introduc figele in locasuri corespunz&toare, se leagh galvanometrul, respectiv rezistenta de misurat (avand valoarea cuprinsa intre 10° +10’ Q) si se alimenteaz puntea. Cunoscnd valoarea aproximativa Ra a rezistentei se alege raportul a/b astfel ca si se poati folosi si decada cea mai mare a lui R(butoanele 8), corespunz&tor relatiei (1.2). Se vorefectua 5+6 misuritori cu rezistenfe diferite. Pentru fiecare rezistenti se va efectua o echilibrare perfect notind raportul a/b si valoarea lui R gi se calculeazi Ry cu relatia (1.2), apoi se face o dezechilibrare fortati spre dreapta cu perechea de valori cuR; gi una spre stinga cu perechea de valori caRo, Cu ajutorul acestora se determina valoarea interpolata a rezistenjei R=R,cu relatia (1.5), folosind acesta pentru determinarea lui Rx = Re. Rezultatele misuratorilor se trec in tabelul 1.1. Tabelul nr.t.1., Nr. [Rez] ab | R | Re crt a |R] om] ]R] Rr, [Re| ST e Ra {2} | (21 | Ediv) | [21 } E4iv} | [2] | (21 | poy | (21 | (21 | [I (2 [9] Pentra cazul echilibrarii perfecte oy =o.) = 0 si Ry =Ry =Rsi Rx se calculeazi cu relafia (1.2.). . Efectudnd cite dowd masuritori pentru fiecare, rezistentéi de masurat Ru, se objine pentru fiecare un R, sinu R', din care se calculeazi Raed = (Rx +Ry)/2 (1.8) Sensibilitatea puntii definité prin relatia (1.3) se calculeaz& prin diferente finite, folosind valorile de dezechilibru: ay+ay S=RiR oR, a9) Eroare relativa se determina din: re t Bp 1.10.) unde ~£,_ este eroarea constructiva a puntii (inscrisd pe punte) ~6,y este eroarea relativa de determinare pentru situafia cu interpolare si se calculeazit cu relatia (1.11) Ry)-R; Ao “a ray qu) 3.2. Pentru misuratori cu puntea Thomson figa se introduce in locasul corespunzitor Th, descris si se alimenteaz puntea cu tensiune mai micd 2 + 2,5 V. in cazul acesta rezistentele de masurat vor fi cuprinse intre valorile (10° + 10°) Q. Raportul se fixeaz a/b = 1, ou figele in locasurile 3, iar Re (locasurile 5) astfel incdt, cunosednd cu aproximatie ordinul de marime al rezistenfei de masurat raportul R,/a s& permit folosirea valorii maxime a rezistenfei R. Se va proceda in mod aseminator ca la puntea Wheatstone, pentru a ajunge la echilibru. Calculul rezistenjei necunoscute se face dupa relatia: Rp RE R @=b) (12) Valorile misurate se trec in tabelul 1,2.