P. 1
Labor at Or

Labor at Or

|Views: 427|Likes:
Published by msergiu_13

More info:

Published by: msergiu_13 on Nov 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

.

__

MINISTERUL EOUCATIEI NATIONALE UNIVERSITATEA

Pt/9t,~ TARC;U-IVIUR.E~

AGOSTON KATALIN

-~-

ELK

A

Indrumar de laborator

1998

-_

-_

,< .

_. ---

E

CUPRINS

oj. :.' LUCRAREA NR. 1.

Masurarea rezistentelor cu punti de curent continuu.

3

LUCRAREANR.2. \

Masurarea tensiunilor electromotoare eu compensatorul de curent

eontinuu. 10

LUCRAREA NR. 3. I ~

Masurarea rezistentelor, inductantelor ~I capacitatilor prin metoda

industrial ~i metoda volt-ampermetrica. 16

LUCRAREA NR. 4. t

Masurarea puterilor 10 c.C. si c.a. monofazat. 24

LUCRAREA NR 5.

Masurarea energiei eu eontorul de inductie monofazat.

31

dUCRAREA NR.6.

Citirea contoarelor statice trifazate.

37

LUCRAREANR 7.

Deteetoare pentru masurarea tensiunilor electrice.

42

LUCRAREA NR 8. Convertoare de sernnal unificat.

47

LUCRAREA NR. 9.

Circuite de esantionare-memorare.

53

LUCRAREA NR.I0. Convertoare digital-analogice.

59

LUCRAREA NRll. Convertoare analog-digitaJe.

63

LUCRAREA NR.12. Masurarea frecventei,

68

ANEXA 1. Puntea RLC tip E 0704_ ANEXA 2. Contorul static ALPHA tip A1R.

ANEXA 3. Prezentarea numaratorului universal PFL 28A ANEXA 4. Prezentarea circuitelor integrate folosite in lucrari.

75 79 85 89

------------~~-----~

LUCRARE NR.l

MASURAREA REZISTENTELOR CU PUNTI DE CURENT CONTINUU

1. Scopul lucrarii

Se vor studia schema ~i componenta diferitelor punti de curent eontinuu existente; se vor efeetua masuratori de rezistente in domeniul I O'~ -;.- 107 .n ~i se vor determina eroarea si sensibilitatea pentru puntile respective.

2. Consideratii teoretice

Metodele de punte ocupa un loc important in cadrul rnasurarilor, datorita preciziei lor ridieate.

Datorita garnei largi de rezistente, masurarea acestora se face eu trei-tipuri de punti: puntea Thomson (lO's - 10· ohmi), puntea Wheatstone (10' - [07 ohmi) ~i puntea Megohm pentru valori mai mario

Tn general 0 punte de eurent continuu este format-din 4 rezistente fiecare montara In laturile unui patrulater. Puntea este alirnentata In eurent continuu pe 0 diagonala, iar pe cealalta diagonals un aparat foarte sensibil are rolul indicatoruiui de nul.

De obicei puntile de curent continuu lucreaza In regim echilibrat, valoarea rnasurata se citeste pentru starea de indicatie nula a instrumentuiui (galvanornetrului).

2.1. Schema de principiu a puntii Wheatstone este prezentata in fig.l.1.

La echilibru curentul prin indicatorul de nul este zero ~i se pot serie urrnatoarele relarii:

UAC=UAD}

U· -u =>bRx=aR 1.1

BC- ED

de un de rezulta:

Fig. I. I.

a R.=-R x b

1.2

Relatia (l.2) se poate realiza In doua feluri:

- punti cu raport variabil, cu 0 precizie 0, h 1 % (Fig. 1.2.)

- punti eu rezistenta variabila, ell precizie 001-;.-0,1%

(Fig. 1.3.)

Deoarece relatia (1.2.) poate fi satisfacuta de 0 infinitate de valori, trebuie alese acele valori pentru care puntea este cea mai sensibila. Astfel sensibilitatea se poate exprima ca raportul dintre variatiat indicatorului de nul

(0.1 - a) ~i variatiei relative corespunzatoare rezistentei

(R1-R)/R,

3

E

b

E

-

a

Fig. 1. 2.

Fig. 1.3.

. !:1a

S= 11m R- (1.3.)

R~O !:1R

Eroarea relativa max posibila la masurarea lui R".

!:1R x L\a !:1b !:1R ~CJ.

S=--=-+-b +-R +-S (lA.)

Rx a

un de primii trei termeni sunt erori relative de constructie a rezistentelor din constructia puntii, iar ~u I S este eroarea datorita sensibilitatii finite a galvanometrului,

Sensibilitatea este determinata de aparatul indicator de nul.

Fig. 1. 4 .

• in cazul in care nu se poate realiza 0 echilibrare perfects, se vor realiza doua masuratori (echilibrari) corespunzator unei deviatii spre stanga u} pentru eare se citeste R, ~i corespunzator unei deviatii spre dreapta U2 eu valoarea R2. Din aeeste valori se va ealeula prin interpolare valoarea corecta a rezistentei din relatia (1.2.).

4

Rj =R1 +(R2 - R1) al a1+a2

R2 =max{R2,R1}

(1.5.)

Rezistenta de masurat se calculeaza cu relatia (1.2) inlocuind R = R,

2.2. Pentru rnasurarea rezistentelor sub 1 n se foloseste 0 punte dubla, la care rezistentele de contact ~i de legatura sunt dispuse intr-un circuit auxiliar, deoarece ele sunt de valori comparabile cu rezistenta necunoscuta, deci influenteaza masurarea, introducand erori

man.

Schema de principiu a unei punti duble se da pe figura 1:5.

,

,)'

Fig.L5.

La echilibru se poate scrie relatia:

. a aR2-R]b

a, =-. a, + r ( )

. b br+RJ+R2

(1.6.)

R]=a

Constructiv se alege R2 = b de unde rezulta valoarea rezistentei necunoscute:

a

n, ='b n, (1.7.)

Sensibilitatea puntilor Thompson se defineste in mod asernanator ca pentru pun tea Wheatstone.

o Pentru evitarea unor erori datorate tensiunilor electromotoare de contact, se recomanda ca masuratorile sa se faca pentru doua sensuri de parcurgere a curentului prin punte, realizand apoi media rezultatelor.

3. Desfssurarea lucririi

Puntea Wheatstone - Thompson tip RWT4 4.05 care se va utiliza in cadrul masurarorilor are panoul frontal prezentat in figura 1.6.

5

---'--+--_ .. _-----

2

alb

qo.o~ 00

1.000

00

100

o

10

I I

r-------------

I I I

3

o

x1000

o

x100

o

x10

o

x1

xO,1

Fig. 1. 6.

Pe panoul frontal sunt 0 serie de borne ~i locasuri pentru fise, cu urmatoarele roluri:

1. - borne pentru rezistenta de masurat Rx> care poate fi cuadripolara sau bipolara. in cazul masurarii unor rezistente bipolare bomele se scurtcircuiteaza doua cate doua,

2. - locasuri pentru alegerea modului de lucru cu puntea

'" pentru puntea Wheatstone fisa se introduce in locasul Wh * pentru puntea Thomson fisa se afla in locasul Th

3. - locasuri pentru alegerea raportului alb cu care se lucreaza in cazul puntii Wheatstone

4. - butoane de pornire, respectiv de reglare a sensibilitatii puntii. Prima data se apasa Brut ~i se efectueaza reglaje, iar cand indicatorul de nul este aproape de zero se apasa pe Fin ~i se efectueaza reglajul final.

S. -Tocasuri pentru alegerea raportului in cazul lucrului cu puntea Thomson. Cele doli a fise se introduc in locasuri eu acelasi marcaj. In cazullucrului cu puntea Wheatstone fisele se vor pune in locasele marcate eu Who

6. - borne pentru legarea galvanometrului

7. - borne pentru legarea sursei de alimentare a puntii, respectand polaritatile. Puntea Wheatstone se alimenteaza cu 4,S -7- S V, iar puntea Thomson 2 -7- 2,5 V.

8. - butoane pentru reglajul lui R respectiv Rl, R2 pentru a obtine indicatia nula, in care caz valoarea se va citi inmultind valoarea reglata eu indicatiile corespunzatoare.

• Indiferent de pun tea folosita raporturile se aleg astfel ca la reglaj sa se foloseascii toate decadele rezistentei R respeetiv R." caz in care puntea are precizie maxima.

3 .. 1. Pentru masurari cu puntea Wheatstone se introduc fisele in locasuri corespunzatoare, se leaga galvanometrul, respectiv rezistenta de masurat (avand valoarea cuprinsa intre 10° +107 n) ~i se alimenteaza puntea.

Cunoscand valoarea aproximativa R:m a rezistentei se alege raportul alb astfel ca sa se poata folosi ~i decada cea mai mare a lui R(butoanele 8), corespunzator relatiei (1.2). Se vor

6

efectua 5-;-6 masuratori eu rezistente diferite. Pentru fieeare rezistenta se va efeetua 0 eehilibrare perfects notand raportul alb si valoarea lui R ~i se calculeaza R, eu relatia (1.2); apoi se face 0 dezeehilibrare fOI1atli spre cireapta eu perechea de valori alRI ~i una spre stanga eu perechea de valori a2R2. Cu ajutorul acestora se determina valoarea interpolata a rezistentei R = R; eu relatia (1.5), folosind aeesta pentru determinarea lui R" = R,

Rezultatele rnasuratorilor se tree in tabelul 1. 1.

Tabelul nT.I.1.

Nr. Rez. alb R R" aJ R\ 0.2 R2 Ri R.~ R.nw S s,
crt. Ru [n] [n] [div] En] . [div] [0] [n] En] [0] [0] [%]
[~] Pentru cazul echilibrarii perfeete 0.1 = 0.2 = 0 ~i RI = R2 = Rsi R" se calculeaza eu

relatia t l.z.). -

Efectuand cate doua masuratori pentru fieeare, rezistenta de masurat R)(4, se obtine

pentru fieeare un R" ~i nu R~ din care se calculeaza:

Rmed = (Rx +R~)/2 (1.8.)

Sensibilitatea puntii definita prin relatia (1.3) se calculeaza prin diferente finite, folosind valorile de dezechilibru:

(1.9.)

Eroare relativa se determine din:

(1.10.)

unde

-Ere este eroarea constructive a puntii (inscrisa pe punte)

- f: rei este eroarea relativa de determinare pentru situatia eu interpolare ~i se calculeaza

eu relatia (1.11).

R2 -RJ /).0.

R, <Xl +0.1

0.11.)

3.2. Pentru masuratori eu pun tea Thomson fisa se introduce in locasul corespunzator Th, deseris ~i se alirnenteaza pun tea eu tensiune mai mica 2 -;- 2,5 V. in eazul aeesta rezistentele de masurat vor fi cuprinse intre valorile (lO-s -i- 10°) n. Raportul se fixeaza alb = 1, eu fisele in locasurile 3, iar R., (locasurile 5) astfel incat, cunoscand eu aproximatie ordinul de marime al rezistentei de masurat raportul RIa sa permits folosirea valorii maxirne a rezistentei R

Se va proceda in mod asemanator ea la puntea Wheatstone, pentru a ajunge la eehilibru.

Calculul rezistentei neeunoscute se face dupa relatia:

R = RE.R (a=b) x: a

(1.12.)

Valorile masurate se tree in tabelul 1.2.

7

Tabelul nr.I. 2.

Nr. RX3 a R: R R.~ CLI RI CLz R:~ Ri R~ Rmcd
crt. [0] [n] [.0] [.oj [n] [divJ [n] [divJ en] [0] rO] [0]
-
I $i in acest caz se va face 0 dezechilibrare fortata, perechiJe de valori <Y.J,R1 ~i <Y.2,R2 notandu-se In tabelul 1.2. Rezistenta interpolara se calculeaza eu relatia (J .5), apoi rezistenta masurata eu relatia (1.12). Se va determina valoarea medic Rm::d sensibilitatea S si eroarea relative ell relatiile (1.8.-;-1.11).

3.3. Puntea Kelvin tip TMT 2 se foloseste la fel pentru masurarea rezistentelor mici sub 1 Q. Pe figura 1.7. se prezinta panoul frontal ~i caracteristicile de utilizare.

Factorul de Domeniul de Eroarea Eroarea
multiplicare mas uri rOl [%]
0,001 0,0005 - 0,006 0,000] -
0,01 0,005 - 0,015 0,00015 -
0015 - 0,06 - 1
0,1 0,05 - 0,15 0,0015 -
0,15 - 0,6 - 1
1 0,5 - 1,5 0,015 - -
1,5 - 6 - 1 o 0 Rx 0 0

B - buton pentru scurtcircuitarea de protectie a instrumentului de nul IN. Se pne apasat in timpul reglajului.

Fig. I. 7.

8

P J - buton pentru alegerea tensiunii de alimentare U = Z sau U =: 0,1 Z unde Z este

tensiunea sursei

P2 - stabileste valoarea raportului P3 - reglaj fin

Se vor efectua 2 - 3 rnasuratori, dupa cum urmeaza:

- se alimenteaza puntea tIDand seama de potentiornetrul PI

- se stabileste raportul

- se va cauta pozitia de echilibru a indicatorului de nul apasand B ~i regland P3

- se citeste direct valoarea lui R, folosind eadranul indicator ~i comutatorul de raport P2

Eroarea absolute in cazul masuratorilor cu puntea Wheatstone ~i Thomson se determina dupa relatia (1.13.).

Ea =Rmed . Er [.0] (1.13.)

Val 0 area probabila a rezistentei masurate va fi situahin domeniul ealculat cu formula (1.14.).

(1.14.)

4. Concluzii ~i observatii

4.1. Se vor efectua masuratori pentru rezistente mici ln conexiunea bipolara ~i cuadripolara si se fae observatii eu privire la eroarea de rnasurare.

4.2. Se vor compara puntea Thomson ~i puntea Kelvin din punct de vedere al preciziei. 4.3. Se determina valoarea minima si maxima a rezistentei care mca se mai pot masura eu puntile studiate.

9

LUCRAREA NR.2.

MASURAREA TENSIUNlLOR ELECTROMOTOARE CU COMPENSATORUL DE CURENT CONTINUU

1. ScopuJ lucririi

Cunoasterea principiul metodei de compensare, efectuarea unor masuratori de tensiuni electromotoare ~ determinarea preciziei de masurare.

Prezentarea compensatorului tehnic, masurarea unor tensiuni mici (de la un termocuplu), precum verificarea ~i etalonarea aparatelor folosind eompensatorul tehnic tip UCt1.2.

2. Consideratii teoretice

Prineipiul metodei de compensare consta 10 compensarea tensiunii de masurat (necunoscuta) cu 0 tensiune sau 0 cadere de tensiune de valoare cunoscuta eu mare precizie.

Precizia metodei poate atinge 0,01-0.02%, ceea ce determine 0 gama larga de aplicatii 'in masurari de precizie, atat a marimilor electriee cat ~i a rnarimilor neelectrice.

Metoda se poate folosi ~i pentru etalonarea aparetelor de masura de laborator.

Avantajul metodei consta in faptul ca nu se consuma curent, nici de la elementul etalon, niei de la marimea de masurat.

Compensatorul poate avea 0 sensibilitate deosebit de mare daca este asociat eu un indicator de nul sufieient de sensibiJ.Astfel se poate folosi la masurarea tensiunilor de ordinul ~V, limita superioara fiind 1-2V. Pentru rnasurarea tensiunilor mai mari, se poate completa schema cu un divizor de tensiune,

Dupa modul in care se obtine tensiunea variabila, cunoscuta, se deosebesc doua tipuri: a) Compensatoare de c.c. eu curent constant (£ig.2.1.)

E - sursa de alimentare a compensatorului

Eo -tensiunea cunoscuta de mare

preclZle

Ex -tensiunea necunoscutii

+

Fig. 2. I.

10

Se va fixa cu P un curent I=ct prin circuit astfel ca indicatia galvanometrului sa fie nula, K2 fund pe pozitia 1.

in acest caz se poate scrie:

Eo = fRo

Cand K2 este pe pozitia 2, la echilibru se poate scrie 0 relatie asemanatoare:

E.r=f~

Din relatiile (2.1) ~i (2.2) se deduce valoarea tensiunii necunoscute:

F -E ~

"x - --0

Ro

b) Compensatoare de c.c. cu rezistenta constants (fig.2.2.)

Fig. 2.2.

(2.1.)

(2.2.)

(2.3)

In acest caz tensiunea necunoscuta se va compara eu

o cadere de tensiune produsa de un curent variabil pe

o rezistenta constants de mare precizie.

Precizia metodei depinde de precizia

miliarnpermetrului.

La echilibru se poate serie:

U x = Rl (2.4.)

In cazul in care instrurnentul magnetoelectri~._ pentru rnasurarea curentului I este inlocWt cu un mijloe mal precis, compensatorul eu rezistenta constanta poate deveni un aparat superior eelorlalte tipuri de compensatoare.

Compensatorul tehnic este destinat masurarilor tensiunilor continue mici (O-69m V) fumizate de terrnocupluri sau verificarilor de aparate, milivoltmetre, cu consum mai rnic de 5mA. Cornponeuta compensatorului tehnic tip UCt1.2. de precizie 0,2 este prezentata in fig.2.3.

6
u~
7
+TE -
2 8

3 9
10
4-
11
-o +-

Fig. 2.3. 11

1.-pereche de borne (RU,..,lE ) pentru racordarea unei cutii decadice din care se stabileste rezistenta de linie ceruta de mV de verificat (compensarea rezistente de linie de la aparat la sursa)

2.-perechea de borne notata cu TV pentru racordarea termocuplului sau milivoltmetrului de verificat

perechea de borne notata cu IE pentru racordarea termocuplului etalon. 3. -galvanometru indicator de nul.

4.-comulator eu trei pozitii: "0" -stare de repaus

A'II "-cuplarea tensiunii interne etalon

" Ux "<masurarea tensiunii necunoscutc

5.-buton de sensibilitate" S"

6.-butoane cu retinere, notate Cll TY si TE ai carer pozirie reciproca permite fie

verificarea termocuplelor de verificat, fie a terrnocuplului etalon

7.-poten~iometru pentru reglajul brut al tensiunii aplicate mY-lui de verificat 8.-potenpometru pentru reglajul fin al tensiunii aplicate m V-lui de verificat 9 -potentiometru pentru reglajul curentului auxiliar f .. l

10.-comutator 10 22 de trepte pentru alegerea tensiunii etalon Intre 0-66m V cu trepte de 3mV.

l lepotentiometru pentru reglajul fin a] tensiunii intre 0-3mV.

Compensatorul mai contine 0 sursa inrerna etalon En' 0 baterie pentru alimentarea

m V-lui de verificat.

DomeniuJ de masurare 0-69m V Curent de lucru 10mA

Precizia de ajustare a rezistentelor din circuitul de masurare 0,1%.

3. Desfasurarea lucrarh

3.1. Cornpensatorul de c.c. cu 1= const.

Pe rn~cheta din laborator se va realiza schema din fig.2.4.

Fig. 2. 4.

In schema s-a notat E =5V c.c. sursa de alimentare a compensatorului

I?

_--- __ --_ --

~ursaet~ ~ Ex tensiunea aemasurat

~ Ro ,Rx,S cutii de rezistente in decade.

Dupa legarea surselor, rezistentelor ~i a galvanometrului, se fixeaza 0 tensiune necunoscuta Ex ~i se procedeaza In felul urmator:

* ~cu K pe pozitia 1 se inchide Q §i se variaza S paoa la obtinerea echilibrull:t~ In prealabil rezistenta decadica Ro se regleaza pe valoarea Ro = 1000Eo -= 1019~~

* eu K pe pozitia 2 se modifica rezistenta Rx paoa cand se obtine din nou echilibriil. Deoarece curentul din circuitul principal a ramas constant tensiunea necunoscuta se poate calcula cu relatia (2.3), care se simplifies datorita relatiei dintre Ro ~i Eo. Astfel tensiunea electromotoare necunoscuta va fi:

E_Rx [V] x - 1000

(2.5.)

Ca sursa necunoscuta se foloseste 0 sursa dubla de c.c. al carei tensiune furnizata nu este asa de precisa. Se vor rep eta masuratorile pentru 5-6 valori ale tensiunii Ex.

Datele se tree In tabelul de mai jos.

Tabelul nr.2.1.

1;1

[%]

~l

Considerand Ex masurat de valoare cu mare precizie, se va calcula pentru fiecare masurare eroarea cu care sursa de C.c. furnizeaza tensiunea, folosind relatia (2.6.).

EXmas - EXregl

Er = E 100 [%] (2.6.)

Xmas

3.2. Compensatonil tehnic.

,., ~

Inaintea efectuarii masuratorilor se vor identifica butoanele, bornele ~i potentiornetrele

~i se vor determina rolul ~i functia lor.

Se vor efectua doua tipuri de masuratori:

a) se mascara 0 tensiune necunoscuta furnizata de un termocuplu

b) se verifica etalonarea unui m V, determinand erorile.

a) Termocuplul sau elementul al carui tensiune necunoscuta U x urrneaza sa fie masurata se conecteaza labornele notate cu TE. Corespunzator cu elementul de verificat se dispun butoanele m V ~i TE in pozitia de lucru ceruta de acesta si precizata in tabelul de sub butoane de pe masca frontala.

Pentru termocuple de verificat, cazul eel mai frecvent, "m V" liber ~l "TE" apasat.

Se va regia zeroul mecanic al galvanometrului, cu ajutorul corecforului propriu: se trece comutatorul 4 de pe pozitia "0" in pozitia "En" ~i se regleaza potentiometrul 9 "curent auxiliar", pana cand indicatia aparatului 3 va fi zero. Se foloseste ~i butonul 5, de sensibilitate, pentru 0 reglare cat mai exacts.

Se verifies conectarea corecta, ca polaritate, a sursei tensiunii de masurat, se trece comutatorul 4 din pozitia "En" in pozitia "Ux " , apoi se regleaza din comutatorul eu 22 de

...... ------.~-:---.--- - .----.-

-- __ -=---- ....

trepte (butonul 10) ~i din potentiometrul 11, tensiunea paoli cand indicatorul galvanometrului revine la zero. Se foloseste pentru un reglaj cat mai fin ~i butonul de "sensibilitate''.

V aloarea tensiunii masurate, Ux va fi sum indicatiilor butoanelor 1 ° si II, valoare care

se va nota.

Tensiunea data de termocuple este de ordinul m V.

Pentru a asigura aceste tensiuni mici se realizeaza urmatoarea schema (fig.2_5_)

r----------

,

I +

+1----, SUr!>o de tensiune conf.nud

(cmp enso to r

U xl tehnit

L _

Fig.2.S.

Datele se tree ill tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2.2.

Calculul erorilor se face cu relatia (2_6_)_

b) La verificarea etalonarii m V-lor de c. c. aparatul se va lega cu polaritatea corecta la bomele TV. Daca mV-ul de verifieat este legat cu cablu de legaturi lungi la sursa de tensiune, se va lega la bomele "RUNll!" 0 cutie de rezistente, din care se regleaza valoarea rezistentei cablurilor de legatura.

In cazul verificarii aparatelor de laborator bornele respective se vor scurtcircuita. Se apasa butonul " m V", iar butonul "TE" tiber.

Se regleaza din potentiometrele 7 (brut) ~i 8 (fin), tensiunea care se aplica aparatului de verificat, ~i care va coincide cu prima gradatie de pe scara aparatului.

Se verifica indicatia mili voltmetru lui cu compensator, folosind comutatorul 10 si potentiometrul II.

Deoarece tensiunea maxima de compensat este 69mV, se vor alege domeniile de verificat sub 0,1 V ale aparatului.

Operatia de verificare se repeta pentru toate gradatiile de pe scara milivoltmetrului care se doresc verificate.

Datele se tree in tabelul de mai jos.

Tabelul nr.2.3.

Tipul domeniul aparatului

U!I [mY]

Gradatii verificate

s, [%]

Pentru calculul erorii indicatiei milivoltmetrului se foloseste relatia (2.6.).

14

Valoarea maxima a erorii calculate s, se va compara cu clasa de precizie a aparatului, inscrisa pe cadran ~i se vor trage concIuzii referitoare 1a precizie.

La terminarea 1uerului se iau urmatoarele masuri: * se trece comutatorul 4 In pozitia "0" de repaus *se tree butoanele "mV" si "TE" in pozitia liber

*se invartesc spre stanga pana la cap at potentiometrele pentru reglaj "Brut" ~i II Fin" *se desface seurtcircuitul de la bomele II RUNlE "

*se desfae legaturile de la milivoltmetru.

4. Concluzii ~i observatii

4.l.Se compara rezultatele masuratorilor intre ele ~i se formuleaza coneluzii asupra modului de lucru ~i preeizia masuratorilor cu compensatorul.

4.2.in situatia in care se doreste masurarea unei tensiuni electromotoare care depaseste ca valoare, domeniul de lucru al compensatorului se utilizeaza divizorul pur rezistiv.

La ca1culul marimii masurate se va tine cont de factorul de multiplicare a divizorului.

LUCRAREA NR.3.

MASURAREA ELEMENTELOR DE CIRCUIT PRIN METODA INDUSTRIALA

1. ScopuI lucrarii

Studierea unor metode simple, folosind amp erm etru I ~i voltmetrul, pentru masurarea parametrilor R L,C .metoda industriala si metodele celor trei ampermetre si celor trei

voltrnetre.

2. Consideratii teoretice

Metodele prezentate sunt metode indirecte,in care prin masurarea curentului ~i tensiunii si folosind relatiile de calcul simple se determina parametrii circuitului. Aceste metode sunt simple si relativ rapide dar prezinta erori destuJ de mari datorita erorilor aparatelor folosite, respectiv erorilor de calcul.

2.1. "Metoda voltampermetridi

In cadru acestei metode se mascara eurentuJ prin impedanta si tensiunea la bornele impedantei.Relatia de calcul fiind legea lui Ohm, eu observatia ca s-a considerat ampermetrul eu rezistenta interna nula, iar voltmetrul cu rezistenta interna infinita.

U

Z = - (3J.)

I

In realitate instrumentele prezinta 0 rezistenta intern a, care nu se poate neglija.

in raport eu modul de conectare a celor doua instrurnente se disting montajele amonte ~i aval (fig.3.1.).

a) montaj amonte

b) montaj oval

Fig.3.J.

Considerand ceJe doua montaje, se definesc urmatoarele erori de rnontaj.in cazu]

masurarii rezistentelor:

a) Montaj amonte - tensiunea rnasurata de voltmetru va fi mai mare ca tensiunea Ja borne Ie rezistentei, datorita rezistentei interne a ampermetrului RA:;t O.

Uy=Ux+Ui\=Ux+RJ\Ix (3.2.)

Valoarea adevarata a rezistentei va fi:

16

Ux Uv - UA Uv -lARA Uv

RXA :-= : :--RA (3.3.)

IX Ix IA IA

Se observa din relatie, cu cat rezistenta rnasurata este mai mare ca RA, eroarea cu care se mascara Rx este mai mica. Stiind ca RA E (100- 500)0, aceasta metoda se foloseste pentru Rx) )RA .

b) Montai aval - tensiunea masurata este cea de la bomele rezistentei.dar curentul rnasurat este egal cu:

IA =Ix +lv Valoarea adevarata arezistentei este:

Ux u, 1 1

RXA :--:: :------

Ix lA-Iv IA/Uv-1v/Uy IA/Uy-l/Rv

Se poate observa ea daca se Indeplin~te conditia Rv »Rx , eroarea de masurare devine mica, deci se preteaza la rnasurarea unor rezistente mici in raport eu R, ~ 104 n .

Erorile relative la determinarea rezistentei sunt a) Montai amonte

(3.4.)

(3.5.)

.1R ~U M RA

--=(-+-)(1+--) [%)

RXA U I RXA

(3.6.)

b) Montai aval

Lffi AU AI RXA

--=(-+-)(1+--) [%]

RXA U I Rv

(3.7.)

unde:

AU U

AI I

sunt erorile relative ale voltmetrului ~i arnpennetrului , date de

urmatoarele relatii

AU UN' U=CYUy;

eu C;" CA clasele de precizie a aparatelor UN' f N valorile domeniului de masura

U v' fA valorile rnasurate la momentul respectiv

~" RA rezistentele interne ale aparatelor pe domeniul respectiv.

Daca se mascara 0 inductanta cu metoda industrial! voltampermetrica, impedanta Z-y va fi de forma

M IN

--C - I - A I

A

(3.8.)

(3.9.)

Modulul impedantei se poate determina, masurand tensiunea si curentul in montajele amonte ~i aval, apoi folosind relatiile de calcul corespunzatoare: reI (3.3.), respectiv reI (3.5.)

cu observatia ea. acum R.\';1 = I Z x I .

Modulul impedantei se mai poate serie sub forma:

Izxl=~Rt+X[ (3.10.)

de unde se poate determina reactanta inductive:

XL = ~~lz-x-12 ---R-r

RL fiind rezistenta ohmic! a bobinei masurata In c. c. a) Pentru montaj amonte obtinern

(3.11.)

17

r

Uy 2 2

XL = (~) -(RA +Rd

b) Pentru montaj aval obtinem

(3.12.)

XL= (VY)2_RI.

IA

De unde se poate detennina inductanta bobinei L _ XL _ XL - ro - 2m

(3.13.)

(3.14.)

Daca se mascara 0 capacitate se folosesc aceeasi montaje ~i relatii de calcul pentru detenninarea lui Zc, care, cu neglijarea pierderilor 'in dielectric va fi:

~c = Rc + jXc = jXc (3.15.)

in final se calculeaza capacitatea condensatorului din relatia

I 1

C-------

- coXc - 27dXc

(3.16.)

2.2. Metoda celor trei ampermetre.

In cadrul acestei metode se mascara curentul prin trei laturi diferite ale circuitului, ~i cu jutorul acestora se deterrnina puterea absorbita, impedanta circuitului, apoi inductanta ~i capacitatea.

in figura 3.2. se prezinta schema de masurare si diagrama fazoriala corespunzatoare,

ATr 1

Fig. 3. 2.

Pentru rnontajul din figura se pot scrie urrnatoarele relatii:

1=11 +12

U=I\R1

p= UI2 COS<j>2 Din diagrama fazoriala rezulta:

2 2 2 2 2 U

1 = 11 +12 -21112 cose , =1\ + 12 -212 R\ COS<j>2

222 P

I =1\ +12 -2-

R1

De unde se poate calcula puterea absorbita cunoscand curenti din laturi:

(3.17.)

(3.18.)

18

(3.19.)

Din relatia (3.18) rezulta:

COS<P2

., ., .,

-1-+11+12

21112

(3.20.)

Impedanta se va caleula eu relatia:

!zl=.Q= RIll

- 12 12

Rezistenta ohmica a impedantei rnasurate este:

R=lzlcoS<P2 Reactanta corespunzatoare impedantei este:

X=~Z2 _R2

(3.21.)

(3.22.)

(3.23.)

Daca impedanta masurata a fost corespunzatoare unei bobine, inductanta se va ca1eula eu relatia (3.14), iar daca s-a introdus in circuit undondensator, eapacitatea se va calcula eu relatia (3.16.).

2.3. Metoda celor trei voltmetre

Prin metoda eelor trei voltmetre se determina puterea impedanta, circuitului folosind valorile tensiuniJor masurate la bornele elementelor din circuit.

In figura 3.3. se prezinta schema de masurare ~i diagrama fazoriala corespunzatoare:

y

Fig. 3. 3.

Pe baza schernei ~i diagramei fazoria1e se pot scrie relatiile:

1= VI

R1

z- U2 _ U2RI - I - VI

P = U21 cos <P2 Aplicand teorema cosinusului se obtine:

\.-_----;;~---".1

U2 =U?+U~-2UIU2COS<P2

U2 = Uf +U~ -2U2R1lcoS<P2 = U? + U~ --2RjP De unde rezulta:

-:>,

~ .

. -

" .

r- . •. r ..... (

,

.. , ....

·1 .,,"'~' ~ .:;

(3.24.)

(3.25.)

p'= (- u2 + UT + U~),Rl

- 1

(3.26)

. - ,I

"... ~ ,,- ,

. ,

. -,1 (~ ,\

• - I

19

(3.27.)

Din relatia (3.24) rezulta:

Rezistenta ohmica a irnpedantei este:

R=ZcOS(j)2

(3.28.)

Reactanta corespunzatoare se calculeaza eu relatia (3.23.) apoi pentru 0 bobina se determina inductanta cu relatia (3.14.), iar pentru un eondensator se determine capacitatea folosind relatia (3.16.).

3. Desfasurarea lucririi

3.1. La metoda voltamperrnetrica se realizeaza schema din figura 4.

RA.
A

0 .... L 1[
K2
R L
V T
RV Kl O~-----------~----~~

Ua

Fig.3A.

Aparatura necesara:

A - ampermetru de curent altemativ 0 -:- SA (MA VO) V - voltmetru de curent altemativ 0 -7 50 V (MAYO)

R - rezistente de diferite valori: R, ~ R,,; R2 ~ R\' si RA «R~«R\'. R, - reostat 30 Q/SA.

L- bobina

C - condensaror KI - intrerupator

K2 - eomutator bipolar

Se vor introduce I:n circuit succesiv rezistentele Rl, Rz, R3, bobina L ~j condensatorul C.

Pentru fiecare se realizeaza montajul amonte (K2 pe pozitia a) si montajul avaI (K2 pe pozitia b) citind indicatiile aparatelor de fiecare data.

Valorile citite se consemneaza in tabelul 1 pentru rezistente ~i in tabelul 2 pentru bobina ~i condensator.

Tabelul nr.s.t.
Nr. Elementul Monlllj U, I" R. R., Ra:> R_ 6R 6R Observajli
at. de masure; I - -
R' R"".
....
rvi [AI raJ _10J _l°l J01 ~l 1%1
J. RI amcete - -
eval .... - -
2- Rl amcotc - -
aval - -
3. RJ amootc - -
aval - -
. 20

Rezistentele interne ale aparatelor se citesc de pe tabelul or.3.5. corespunzator domeniului de masurare reglat ~i se noteaza In tabelul 3.1.

Pentru calculul rezistentei si erorii relative se folosesc relatiile (3.3.) ~i (3.6.) pentru montaj amonte, respectiv relatia (3.5.) si (3.7.) pentru rnontaj aval.

Se vor nota ~j clasele de precizie a aparatelor folosite C· ~i CA si valorile norninale ale domeniilor In care s-au facut citirea U, ~i In, necesare pentru ealeulul erorii.

Masuratorile pentru bobina si condensator se tree In tabelul de mai jos. /,5

Tabe/1I1l1,.3.2.

Nr. U" I,\ R" R." X L C
crt EJernentul de Montaj Observatii
marirne [V] [A] [.0] [n] [n] [H] [F]
1 Bobina amonte , - Rl =28,20
aval -
2 Condensator amonte -
aval - Reactanta se determina cu relatiile (3.12.) ~i (3.13.) iar inductanta ~i capacitatea Cll relatia (3.14.) ~i (3.16.).

3.2. La metoda celor trei ampermetre se realizeaza schema din figura 3.2., folosind trei mavometre pe domeniul de amper curent aJternativ, R, = 30 rUSA, bobina si condensator.

Valorile curentilor citite de pe cele trei ampermetre se tree in tabelul nr.3.3., apoi se calculeaza puterea eu relatia (3.19.), coso-, eu relatia (3.20.), irnpedanta eircuitului eu relatia (3.2l.) rezistenta ohmica CLL relatia (3.22.), reactanta bobinei eu relatia (3.23.)apoi inductanta si capacitatea cu relatiile (3.14.) ~i relatia (3.16.).

Valorile calculate se tree in tabelul nr.33.

Tabelul nr.Ls.

Nr. EJementul T 11 h RJ P COS<jl:! Izi R X L C
crt. de masurat
[A] [A] [AJ en] [W] - en] en] [.0] [H] [F]
l. Bobina -
2. Condens. - 3.3. La metoda celor trei voltmetre se realizeaza schema din figura 3.3. Se vor folosi trei mavometre pe domeniile de tensiune alternativa, R. = 30n/5A, bobina si condensator.

Valorile masurate ale tensiunilor si valorile ca1c,:liate se tree In tabelul nr.3.4.

Tobe/1l1 nr.3A.

Nr. Elementul U UI U:! P cOSQ>: Z R X L C
crt. de rnasurat
[V] [V] [V] [W] - [n1 [n] [nJ [H] [F]
l. Bobina I -
2. Condens. - 21

4. Concluzii ~i observatii

Puterea se calculeaza cu relatia (3.26.). cOSCjl2 se determina cu relatia (3.37.)

Rezistenta ohmica cu relatia (3.38.) reactanta cu relatia (3.23.), iar inductanta si capacitatea cu relatia (3.14.) ~j relatia (3.16.).

4.1. Pe baza erorilor determinate la montajele amonte si aval se precizeaza pentru ce fel de impedante se preteaza montajele.

4.2. Se vor face observatii cu privire la eroarea de miisura introdusa de metoda voltampermetrica in general

4.3. Efectuand masuratorile pentru aceeasi bobina ~i condensator se va preciza care dintre cele doua metode, cea cu trei ampermetre sau metoda celor trei voltmetre este mai indicata pentru masurarea mductantelor ~i capacitatilor.

4.4. Se va indica in ce masura influenteaza precizia masuratorilor, c1asa de precizie a aparatelor folosite,

TabeluIIlT.3.5.

Rezistenta intern a Mavo - 35/ curent continuu

Domeniul R. curent continuu
50 ~A 15 kO
0,25 rnA 12 ill
1 rnA 3000
5mA 600
25mA 120
100mA 3Q
1 A 0,30
5A 0,060 Rezistenta interns Mavo - 35/ curent continuu

t

Domeniul R, curent continuu
IV zo in
2,5 V 50kO
10V 200m
25 V 500m
100 V 2MQ
250 V 5Ma
500 V 10M!}
1000 V 20M!} 22

Rezistenta interns Mavo - 351 curent alternativ

Domeniul R.. curent altemativ
2,5mA 4400
25mA 120
250mA 040
lA 0,10
5A o 036Q Rezistenta interni Mavo - 351 curent alternativ

1

R, curent altemativ
Domeniul care corespunde
unei valori generale
20kO/V
2,5 V 10000
10 V 4000Q
SOV 100kO
2S0V 500kO
500 V IMO
1000V 2Mn 23

Fig. 4. 1.

LUCRAREA NR.4

MASURAREA PUTERILOR iN CURENT CONTINUU ~I CURENT AL TERNATN

1. Scopul Iucrarh

Prezentarea wattmetrului electrodinamic ~j metode de rnasurare a puterii in circuite de c.c. ~i c.a.monofazat precum ~i evaluarea erorilor de rnasurare datorita consumului propriu al aparatului.

2. Consideratii teoretice

Instrumentul de masura electrodinamic este prezentat schematic in figA.l.

\ I I I I I I I I I

\ \ I I

,I I

,

Functionarea instrumentelor electrodinamice se bazeaza pe interactiunea dintre curentii care parcurg bobinele fixe ~i mobile.Bobina fixa este parcursa de curentul IJ,iar bobina mobila de curentul hFiecare creeaza un cimp magnetic in jurul sau ~i fortele electrodinamice care apar rind sa roteasca bobina mobil a spre pozitia in care fluxul ei propriu coincide cu directia fluxului produs de bobina fixa, Cuplu1 activ produs de aceste forte este proportional cu curentii din bobinele instrumentului.

M, = CI1I2

unde C este 0 constanta care depinde de modul de variatie a inductantei mutuale cu pozitia bobinei mobile.

Cuplul rezistent este creat de resorturi spirale si este proportional cu deviatia dispozitivului mobil.

Mr=Da

La echilibru M, = M, ~i deviatia instrumerrtului este :

24

(4.1.)

Instrumentele electrodinamice pot fi cu cimp radial (fig 4.2.a) ~i cu drop uniform-axial (fig.4.2.b)

De obicei wattmetrele se realizeaza cu cimp radial.pentru care variatia inductivitatii mutuale cu pozitia bobinei mobile este constants. dM/da.=ct

a

b FigA.2.b

Fig. 4. 2. a

dM do

c

FigA.2.c

Bobinele fixe sunt realizate din doua bobine plate ~i departate convenabil pt. ca liniile cimpului magnetic sa intersecteze radial circumferinta pe care se deplaseaza laturile active ale bobinei mobile.In cazul acesta trebuie respectate conditiile ciID=0.62 ~i 1/0=0.37 (fig 4.2.a).

Prin alegerea convenabila a pozitiei initiale a bobinei mobile (Yo=45°) se liniarizeaza scara pentru 0.=0-90° (fig 4.2.c-curba 2).

In cazul wattmetrelor,bobina fixa se leaga in serie cu receptorul,de aceea se numeste "bobina de curent",iar bobina mobila se leaga in paralel fata de receptor si se numeste'tbobina de tensiune".

In fig 4.3. se prezinta alimentarea bobinelor ~i simbolul wattmetrului.

*

FigA.3.

25

In acest caz: 11=1 curentul receptorului 12= UlRv unde R, este rezistenta total a a bobinei d tensiune. Cireuitul de tensiune fiind rezistiv eurentul 12 este in faza eu tensiunea U,tensiune receptorului.Din aceste considerente rezulta ea deviatia instrumentului este proportional! c puterea:

(4.2.

in circuitele de e.a. legarea wattmetrului se face In mod asemanator.dar curentii car parcurg bobinele vor avea 0 variatie sinusoidala:

i = i, =iJ./i sin(OJ/ + a)

iz = h.[i sin{wt + fi)

Fiind in c.a.se determina 0 deviatie instantanee a dispozitivului mobil: a= Ki Ih=21 Ihsin( et+o )sin{ on+B)

Din cauza inertiei mecanice echipajul mobil va avea 0 deviatie medie:

1 TIT K

amed = T f adt = K T f 21112 sin (cot +a)sin(rot+ p)dt=KIII2 coso =R Ul cos e = KpP

o v

(4.3.

Adica deviatia medie (aratata de indicator) este proportionala cu puterea activa absorbi de receptor.

Scara wattmetrului este uniforma.

Pentru ea indicatia wattmetrului sa fie in sens normal cind P>O,trebuie respec polaritatea aparatului.In acest scop sunt marc ate bomele de intrare ale bobinelor.

Indicatia aparatului depinde de unghiul de defazaj dintre tensiune si curent prin coso, unde rezulta eli pentru aE[-90°,900] obtinem deviatie normala.Deviatia instrumentului devi [ negativa pt. a>90°.In acest caz se inverseaza una din legaturile wattmetrului iar valoarea citita ia eu semnul minus.

Citirea aparatului se faee determinind prima data constanta aparatului:

Pn u.r, cose.,

C = -- = ~-=-_...:._:o_

a max a max

[W/div]

(4.

unde : U, - tensiunea maxima reglata pentru bobina de tensiune In - curentul reglat pentru bobina de curent

<X.m:l.,( - numarul de diviziuni maxime de pe scara aparatului.

Puterea indicate de aparat.la 0 deviatie a,este :

P=Ca

[W]

(4

in relatiile deduse pentru wattmetru au fost neglijate consumurile proprii bobinelor.Existind aceste consumuri in realitate.influenteaza indicatia aparatului prin introduce unor erori sistematice de masurare.

Indiferent de modul de conectare al aparatelor.intre puterea generatorului PG,pute

26

de

ilea cu

.2.)

:are

consumata de receptor Pr ~i puterea absorbita de aparate.exista relatia:

PG=Pr+PA+Pv

Unde PA ~i P, sunt puterile absorbite de ampermetru si voltmetru.

3. Desfasurarea lucrarii

3.1. Masurarea puterii in curent continuu Se va realiza schema din fig.4.4.

120 V K3
c.c.
.3.)
-bili
J!f-- eta

:p,d VIn

ta

(4.: a cen

iten

Fig. 4. 4.

Aparatura necesara:

W - wattmetru electrodinamie (25 - 5) A (75 - 300)V A - ampermetru magnetoelectric SA

V - voltmetru magnetoelectric 150V

R, - reostat 440nll,3A

R2- reo stat 30nl5A

Puterea se va masura prin doua metode pe baza fig.4 .4. a) Metoda voltmetrului si ampermetrului:

W se seoate din functiune (K3 inchis ~i K! pozitia din mijloc) ~i masurarea puterii se face numai cu V ~i A in montaj amonte (KI pe pozitia a) ~i aval (K, pe pozitia b).

Puterile absorbite de receptor se determine din relatiile:

Pram=tUr=I(U-RAI)=UI-RiI2 [W] (4.6)

U2

PI'3\'=IrUr=(I-Iv)U=UI- ~._ [W] (4.7)

Eroarea absoluta de metoda in cele doua eazuri:

M»==UI-Pr==UI-(UI-RAr2)= RAe [W] M> :ii\t=UI -P rnv==UI-(UI -U2/RV)=U2/Rv [W] ltA~

(4.8) (4.9)

27

U ~I I sunt indicatiile voltmetrului ~I ampermetrului Rv ~i R\ sunt rezistentele interne ale voltmetrului si ampermetrului,care se citesc de pe aparatele de masura.

Erorile relative corespunzatoare vor fi:

[%]

(4.10)

.,

s = L\.P(lV = U- _1_ = L\.P1l\"

av VI _ U2 / Rv R P P

V rav rav

[%]

(4.11)

b) Metoda wattmetrului:

Se introduce In schema W prin deschiderea lui K3.Prin inchiderea lui K2 pe pozitiile a respectiv b se leaga W in amonte si aval.

Puterile absorbite de receptor In cele doua cazuri:

Pr~m = Pw - [\\,12 l W]

Pr-\" = p\\. - U2/Rw [W]

(4.12) (4.13)

unde Pw - indicatia wattrnetrului

rw - rezistenta bobinei de curent rL - citite de pe wattmetru R,,· - rezistenta bobinei de tensiune If

Erorile absolute si relative se calculeaza ca III cazul precedent.
Datele masurate ~i calculate se tree In tabeluJ 4.1
Masuratorile se vor efeetua pentru valori miei ale curentului (numai consumatorul R1),
respectiv pentru valori mai mati ale curentului (fez. RI $i R2 legate in paraleI) folosind ambele
metode.
Tabelul nr.4. J.
Nr. U I p~v Pr".!.'Tl Pr.J\' AP~.m L\.Pm· ~am €~\'
crt. Metoda Montaj OBS
[\1 [AJ [W] [W] [wl [wl _[W] [%] [%]
1 V-A amonte - - - - RI
aval . - - - -
2 V-A amonre - - - - RIIIJ
aval - - - -
3 W amonte - - - RI
aval- - - -
4 W amonte - - - Rl II]
aval - - - 2R

, La metoda wattmetruIui V se va lega sau in amonte sau in aval ~i se va mentine in acea conexiune.

3.2. Miisurarea puterii in c.a. Se va utiliza montajul din fig 4.5.

ATr

noy

I"\J

Fig. 4. 5.

Aparatura necesara:

AT Ir - autotransfonnator (0 - 250)V ;8A V - voltmetru feromagnetic (150 - 300)V A - ampermetru feromagnetic 5A

W - wattmetru electrodinamic (2,5 - 5)A (75 - 300)V

e R - reostat 30 0./5A

L - bobina cu inductanta variabila

in circuite de e.a. W-metruI mascara puterea activa.care in cazul reeeptoruJui rezistiv este egala eu puterea aparenta

BS

S=UI [VA]

P=UIcos<p [W]

(4.14) (4.15)

IIR

Pentru consumatori rezistivi coso=I

Pentru eonsumatori induetivi sau capacitivi <p;tO ,cos o-cl Puterea reactiva este:

Q = UIsin<p = .JS2 - p2 = ~(UI)2 _ p2 [Var]

(4.16)

II R Puterea reactive se poate detennina pe doua elk

a)folosind V,A, W pentru masurarea tenss' curentului ~i puterii ~i calculind Q din relatia (4.16)

b) folosirea unui coso - metru.caz in care eterminarea puterii reactive se face conform

relatiei: '

29

Q= P ~ I, _ I cos" <p

(4.11

in cazul In care nu avem la indemlna coso - metru, detenninarea factorului de putere ~ face cu relatia :

kp=cos<p=P/S =PIUI

(4.18

Se foloseste prima metoda ptr. determinarea puterii reactive, dar factorul de putere (cos~ se va detennina cu reI. (4.18) ~i se vor com para rezultatele obtinute pentru Q folosind cele dou relatii date (4.16 ~i 4.17) obtinind Qt ~i Q2, iar In tabel se trece valoarea medie Q.

Se vor realiza mai multe rnasuratori corespunzatoare unor consumatori pur retistiv.rezisti - inductiv ~i pur inductiv.

Rezultatele masuratorilor ~i calculelor se tree in tabelul nr.4.2. III

Tabelul nr. 4. 2.
U I P Q S
Nr. Metoda cos<jl Observatii
crt. [V] [A] [W] [Var] [VA]
1. V-A R
2. V-A RilL
.-
3. V-A L in vederea cornparari rezultatelor .masuratorile se vor efectua pentru aceleasi valori a rezistentei ~i inductantei.Pentru aceasta se va lega prima data rezistenta ~i se efectuea masuratorile cu ambele metode.Apoi se leaga succesiv Rli L,respectiv numai bobina efectuh masuratorile in mod asemsnator.

4.Concluzii ~i observatii

4.1 La masuratorile efectuate In c.c,pe baza comparatiiei eroriIor se vor trage concluzii privind oportunitatea utilizarii unui montaj sau altul

4.2 Tot pe baza erorilor de masurare se va indica metoda cea mai precise.

4.3 In cazul masuratorilor de c.a se va indica metoda cea mai precis! pentru obtinerea puterii reactive ~ a factoruIui de putere.

10

.17'

LUCRAREA NR.5.

re &

·.18,

MASURAREA ENERGIEI CU CONTORUL DE INDUCTIE MONOFAZAT

osCfl dou

1. Scopul Juerarii

Studiul functionarii aparatelor de inductie, masurarea energiei ~i verificarea contorului de inductie monofazat.

2. Censtderatii teoretice

2.

Masurarea energiei este foarte importanta in realizarea unui raport echitabil Intre producatori ~i consumatori, acestia din urma fiind obligati sa plateasca cantitatea consumata.

Contoarele de energie atat cele monofazate, cat si cele trifazate functioneaza dupa principiul aparatelor de inductie, dintre care eel mai raspandit este instrumentul de inductie cu trei fluxuri. In fig. 5.1. se prezinta schematic acest instrument.

]

3

i a! ieaz tuln

l 1=====::::ttJ :!--2

-----~-.."

Fig. 5. l.

lnstrumentul este alcli~it' din-dol electrornagneti (poz 1 ~i 2) intre care se invarte un disc din material neferos, deobicei N. _)

Electromagnetul 1 este parcurs de curentul i2 proportional ell curentul din circuit, iar prin electromagnetul2 treee curentul il proportional cu tensiunea la bomele consumatorului.

'/

31

-r-, Ma med = K q, lq,2 sin (t1 g@

(5.1)

Contoarele monofazate se leaga direct, deoarece tensiunea ~j curentul sunt mici. in cazul depasirii valorilor nominale ale contorului, acesta se va lega prin intermediul transformatoarelor.

Curentii i 1 si i2 produc fluxurile q, 1 ~i q,2, care strabat diseul de Al ~i indue in acesta eurenti turbionari.

, Din 1nteraeti on area fluxurilor eu curenti turbionari ( $1 ~i i2t; $2 ~i i 1 t; $1 ~i i2t ) apar fortele fl, f2 ~i f3 care dau nastere unui cuplu activ sub influenta caruia se va roti discul. Cuplul mediu activ avand expresia:

Pe fig.5.2.a se arata modul de reprezentare ~i de legare in circuit a contorului monofazat, iar pe fig.5.2.b modelul Rogowski pentru explicarea aparitiei euplurilor active si de franare.

a

Fig.5.2.a

Fig.5.2.b

Discul se roteste sub influenta cuplului rezultant

(5.2.)

Cuplurile de franare Mcu ~i Me se compenseaza, iar fluxurile $1 §i $2 din expresia cuplului activ Ma sunt proportionale cu curentul I ~i tensiunea U al consumatorului; conform diagramei fazoriale din fig.5.3.

32

]

Iu

Astfel expresia cuplului activ

Ma = K' I U sin W-<p) (5.3.)

Daca se realizeaza prin constructie

~ = 90, rezulta:

Ma = K' I U cos <p = K' P (5.4.)

Deci cuplul activ rezultant este proportional eu puterea activa consumata, Energia consumata are

~I

t expresia: W = f Pdt o

(5.5.) .

~u

Fig. 5.3.

Pentru a obtine medierea puterii intr-un anumit interval de timp, se introduce in constructia contorului un magnet permanent cu fIuxul tl>.\{. in miscarea sa discul de Al intersecteaza liniile de camp al acestui flux ~i apare un cuplu de fran are, care este proportional cu viteza de rotatie a discului.

(5.6.)

unde Neste nr. de rotatii pe secunda a discului.

La echilibru avem 0 miscare, rotatie uniforma, §i se poate scrie :

M,=Mr =>K' P= K~{ N

(5.7.)

Deci energia consumata va fi :

t t·

W = f Pdt = f K~N = Cnn

o 0 K

(5.8.)

unde Cn - constanta contorului scris pe eticheta n - nr de rotatii efectuat de disc in timpul t

Constanta contorului reprezinta nr. de rotatii al discului corespunzator unitatii de energie pe care 0 inregistreaza aparatul.

Pe placuta contorului sunt indicati parametrii acestuia :

• tensiunea norninala Un; curent nominal In; frecventa f

• constanta Cn [rot I kWh]

• curent de pornire Ip = 0",5 % In

• clasa de precizie

Energia inregistrata de contor intr-un interval de timp teste W', iar energia consumata in realitate 'in acelasi interval de timp este W, diferenta lor reprezinta eroarea absoluta a contorului, Eroarea relativa va fi :

w'-w

E = 100

W

[%]

(5.9.)

Experimental, erorile relative de functionare, se determina relatia : t - t

E = c m 100 [%]

tm

(5.10.)

33

unde : tc este timpul calculat din relatia:

n - nr de rotatii efectuate de disc K, - constanta contorului [Ws/rot] P - puterea masurata [W]

tm este timpul masurat de cronometru in timp ce discul efectueaza cele n rotatii,

3. Desfasurarea )UCr3rD

Se realizeaza schema din fig. 5.4.

ATR

Wh

nov 50 Hz

Fig. 5. 4.

Aparatura necesara :

A TR - autotransformator 0-250 V / 8 A A - ampermetru 0-1 A ~i 0-5 A

V - voltmetru 0-300 V

W - wattmetru 300V ~i 2,5-5 A Rs- rezistenta de sarcina :

Rl = 440 n / 1,3 A

R2 = 2 x 30 ill 5 A (legate in serie)

Ls - inductanta de sarcina variabila bomele 1-3 respectiv 1-4 'Wb - contor de inductie monofazat cu parametrii

Un = 220V

In=5A

Cn = 1200 rot/kwh => Kn = 3000 Ws/nJt

34

(5.11.)

K

3.1. Verificarea la mersul in gol

Se intrerupe curentul de sarcina (K deschis). Discul contorului nu trebuie sa se roteasca mai mult de 0 tura daca tensiunea aplicata (reglat pe voltmetru) este

90% Un = 198 Vapoi 110%Un = 242 V. La s~it se reduce tensiunea la zero.

3.2. Verificarea sensibilitatii

Se inchide intrerupatorul K. Se regleaza tensiunea nominala, ~l curentul egal cu 1 %In=0,05A cu sarcina pur rezistiva.

Contorul trebuie sa aiba 0 functionare continua ~i uniforms.

3.3. Verifiearea preciziei

intrerupatorul K lnchis.

Se realizeaza 0 sarcina pur rezistiva eu reostatul Rl ~i se regleaza tensiunea nominata, ~i eurentulla 0 valoarea de $ lA. Se citeste indicatia wattmetrului ~i datele se tree in tabelul 5.1. Cu ajutorul cronometrului se va masura timpul tm In care discul contorului face n rotatii. Valorile se tree in tabel in coloanele corespunzatoare. La s~it se reduce tensiunea la zero.

in mod asemanator se va proceda ~i cu reostatul R2, curentul de sarcina fund acum $ SA Valorile masurate se tree In tabel, apoi se reduce tensiunea la zero.

Se vor realiza sarcini inductive, folosind de inductivitatea variabila Ls. in primul caz se leaga rezistenta de sarcina R2 in serie cu bomele 0-3 a lui Ls ~i se procedeaza ca mai inainte. Curentul trebuie sa fie r < 3A.

in final se realizeaza 0 sarcina pur inductiva, folosind bornele 0-4 al inductivitatii Ls. Se procedeaza ca in cazurile precedente. Curentul nu trebuie sa depaseasca valoarea de 2A. La terminarea lucrarii se reduce tensiunea ~i se des chide intrerupatorul K.

Restul valorilor din tabel se calculeaza.

Puterea aparenta : S=U1 [VA] (5.12.)

Energia consumata in realitate: W=P.tm [kW] (5.13.)

Timpul calculat t, se determine din relatia 5.11. ill care Kn este dat, n ~i P sunt cele din

tabel,

Tabelul nr. 5.1.

Sarcina U I P S W n tc t.n coso K· . e
..
IVl [A] [W] [VA] [kWs] [rot] rsl rsl - rwslrotl [0/;;:]
Rl "210 o,~ I '" fl 'S~ )[ og ~() ~O211 110
R2 ~U) ,~ I~ c,~ ){j '-l~.~ '1S-
L0-3 +R2 2,'),0 II "j l+D 10 ! ,I I \ II {__
L0-4 ~LP ~ '81, Ie I ';1.t>' JD ~~on 2,/10 35

Factorul de putere se calculeaza folosind expresia

cos <p ;::: PIS

(5.14.)

K este constanta reala a contorului, se determina cu relatia 5.11. inlocuind tm pentru 1.:, iar celelalte marimi sunt In tabel.

Aceasta valoare a constantei K se compare cu Kn determinata din Cn, constanta iDscrisii pe contor.

Eroarea contorului se calculeaza din relatia 5.10.

4. Ccncluzii ~i observatii

4.1. Se vor trage concluzii referitoare la functionarea contorului pe baza erorilor calculate, stiind ca eroarea admisibila este E = 3%

4.2.Se va explica dezavantajul lucrului cu coso scaiut.

4.3.Prezentati rnodalitati de compensare a factorului de putere ~i In ce conditii putem avea coso negativ.

4.4.Motivati daca se poate folosi sau nu acest tip de contor pentru masurarea puterii reactive Q.

36

LUCRAREA NR.6.

CITITEA CONTOARELOR STATICE TRIFAZATE

1. Scopul lucrarii

in cadrul lucrarii se va studia modul de citire a unui con tor trifazat, date1e ~ modul de prezentare a acestora, obtiunile oferite de contor, precum si modul de ridicare a curbei de sarcina pe baza datelor furnizate, folosind programul LOTUS.

2. Consideratii teoretice

.

Un contor static de energie activa, este un contor la intrarea caruia se aplica curentul ~i tensiunea receptorului ~i furnizeaza, la iesire irnpulsuri de frecventa proportional! eu energia activa.

Contorul electronic are in componenta sa traductoare de curent ~i de tensiune, un procesor digital de viteza pentru prelucrarea marimilor masurate, un micropocesor pentru calcularea, memorarea si afisarea datelor ~i marimilor, Datele sunt afisate pe un afisaj LC D eu domeniu de temperatura extins, prezentat in fig. 6.1.

~jitatori

c.antitate

- _:neriti pt. _ - -Jitiiti Ie ~~te

I I '-J '-' I_J '-' I.J

PREV SEAS

RATE ABCD

(ONT (UM

RESETS TOTAL

preZE!1ta rensiune

TEST ALI

indi(otori de

indic.atori de

s fdr~it de interval

indic.atori de

imputs

mod

Fig. 6.1.

Existli trei moduri de operare:

NORMAL - regim de lueru obisnuit al contorului In care afiseaza automat, In mod succesiv toate marimile programate a fi afisate pentru citire.

AL TERNAT - afiseaza automat sau manual pe 0 durata de un minut marimile programate.

TEST - permite testarea contorului prin cuplorul optic lara a afecta datele stocate.

Schema bloc a unui contor cu multipJicare analogica: se prezinta in figura 6.2.

37

n

u Ircnstor-m. utt ) (on¥rertor de ~U)
iEn!.iune In are
(ten si une )
L. Mulhp lit.
r- onalogit
i Tr ens form. i (t) Convert or de
turent introre t-r
(cur en t) Y?" I uo(t) F T J ~ (A 0
J
r Nu m dr d tor
!
I Ati ~or I
I Fig. 6.2.

Convertoarele de intrare au roIuI de a furniza 0 tensiune proportionala cu tensiunea ~i curentul receptorului (de Ia intrare).

Multiplicatorul da la iesire 0 tensiune lIo(t) proportionala cu produsul valorilor instantanee ale marimilor aplicate la intrarea sa y J(u) ~i )l2(i).

Filtrul trece jos mediaza semnalul si elimina zgomotele.

Convertorul analog-digital de tip tensiune-frecventa furnizeaza la iesire un tren de impulsuri cu frecventa proportionala cu ull}.

Numarartorul totalizeaza impulsurile si Ie transmite spre afisaj,

t2 t2

N = J fxdt = f KcPdt = KcWa (6.l.)

t1 t1

unde: K, - constanta contorului

Wo - energia activa consumata pe intervalu tz - t1 Schema bloc a unui contor ell multiplicare digitala:

~I

u(t)

(on vertor de int r ore

( A D

spre re qistr e 1----. memorie afi~ore

)lP

_i,;_(t..:._)---<~ Convertor de in trore

(AD

Fig. 6.3.

38

]

]

Convertorul A-D realizeaza conversia numerics a marimilor de la intrare. Multiplicarea se face numeric de catre microprocesor, care coordoneaza ciclul de masurare.

In ANEXA 2. se prezinta contorul static tip AIR care se foloseste In cadruI lucrarii: informatiile afisate In diferite regimuri de lueru, semnificatia indicatorilor numerici ~i modul de legare In circuit.

Citirea eontorului se poate face cu un calculator PC Iegand cuplorul optic a1 contorului pe portul serial al calculatorului. Contoarele sunt fumizate eu programul EMF cu ajutorul caruia ele se pot eiti ~i programa. Programarea lnseamna determinarea marimilor care se doresc a f rnasurate, detenninarea intervalelor de timp pentru eele patru intevale de tarifare, modul de memorare a datelor.

3. Desfasurarea lucriirii

Se realizeaza montajul din figura 6.4. unde reostatele R au rolul de a sigura sarcina variabila, Se regleaza mai multe valori pentru sarcina ~i facand citiri ale contorului pentru fiecare valoare. Sirul de valori fund necesara pentru ridicarea curbei de sarcina.

Lansarea ~i utilizarea programului EMF.

Dupa cuplarea contorului la calculator prin cuplorul optic ~i pomirea calculatorului se lanseaza programul E!v!F\emj exe din Norton Commander .

La parola utilizatorului se introduce 'USER 1 '.

Se apasa ENTER pana la aparitia meniului principal, din care se selecteaza 'Program/Read'. Programul identifies automat tipul contorului, dupa care afiseaza meniul functiilor 'Program/Read'.

P:',I k'W

P=1000VA 380/110-nov

~----~~~~r~~~--~~~~~~Jl46R

R .. 30n/SA

Fig. 6.4.

La functia 'Register Read' apar optiunile: 'Diagnostic'

'Billing' 'Quikview ' Se alege 'Diagnostic' prin apasarea tastei <ENTER>.

39

contor.

Pe ecran va aparea lista cu formatul rapoartelor:

• 'No View' permite salvarea datelor citite din contor, direct pe disc, rara a mai fi afisate pe ecran. Datele citite vor fi memorate ca citiri de diagnosticare, impreuna cu data ~i ora citirii. Pentru confinnarea citirii contorului apare fereastra 'Communication Status' unde la citire corecta 'Succes '= 1.

• 'Longdiag' permite citirea contorului ti afisarea pe ecran a unui raport de diagnosticare lungs, pe care se pot citi valorile energiilor, puterilor citite cat ~i valorile la citirea precedenta, constantele cu care opereaza contoru! (impuls/rot, Wh/impuls, raportul de transformare a transformatoarelor de tensiune ~i de curent exterioare), numarul de resetari, numarul de caderi de tensiune si data ultimei caderi de tensiune, defalcarea zilei in patru zone conform tarifelor folosite, semnificatia indicatorilor numerici afisate de

Dupa citirea contorului se apasa <ESC> pana la aparitia meniului principal al programului EMF.

Se selecteaza 'Report Generation' cu patru submeniuri din care se alege 'Diagnostic Data ' ~i tipu! contorului A1R.

Dupa apasarea tastei <ENTER> apare pe partea stanga a ecranului fereastra 'Functions' din care se alege optiunea 'LamS TaU' pentru a srcie datele citite mtr-un format tip LOTUS.

Prin apasarea tastei <EN1ER> se muta cursorul in fereastra din partea dreapta a ecranului, care cuprinde lista citirilor In ordinea cronologica dupa date. Se selecteaza ultima sau ultimele citiri, pe care dorim sa scriem intr-un fisier.

Dupa apasarea tastei <ENTER> apare fereastra cu tipurile de formate, care au fost stabilite in prealabil in 'setup.exe '. Se alege una dintre prime!e trei tipuri. Tipurile de formate difera prin continutul lor.

La confirm area cu <ENTER> se cere numele fisierului in care se doreste sa fie stocate datele citite. Fisierul are extensia ".prn ~i se va gasi pe calea C: lEMFIREPORT.

in fig.6.4. se prezinta consumatorii pentru care se contorizeaza energia.

Se va modifica sarcina prin regIarea reostatelor. Dupa 0 functionare de 5+ 1 0 min se face 0 citire 'No View' sau 'Longdiag '. Dupa 5-6 citiri, datele se vor scrie intr-un fisier tip LOTUS, urmarind indicatiile de mai sus.

Dupa studierea facilitatilor oferite de programul EMF pentru citirea contorului, se va ridica curba de sarcina pe perioada in care s-au facut citirile. Pentru acesta se foloseste programul LOTVS lansat din 'Norton Commander' prin C:\LOTUS\123.exe.

Pentru a ajunge in starea 'READY' se apasa <ESC>.

Prin apasarea tastei '?' se vizualizeaza meniul principal, din care se selecteaza 'File '. Din submeniul acesta se alege 'Import', apoi 'Numbers' pentru a putea vedea datele

citite din contor intr-un fisier cu extensia pm.

La aparitia meniului 'Enter name oj file to import' se introduce numele fisierului care

urrneaza sa fie importat. Se tasteaeza: 'C: \EMFlREPORTI *.pm '.

In locul stelutei se va scrie numele fisierului in care s-au salvat datele din contor.

La apasarea '<ENTER>' vor aparea valorile numerice ale citirilor sub forma matriciala, Se apasa tasta '?' pentru activarea meniului principal din care se alege optiunea

'Graph', deoarece vrem sa desenlim un grafic pe baza datelor din fisierul importat. Apoi se alege 'Type', care of era diferite tipuri de grafice. Tipul graficu!ui care se va desena este TI', Va trebui sa selectam datele al carer variatie vrem sa reprezentam. Acestea sunt specificate prin Iiterele A,B, C,D,E,F.

Prima marime care va fi reprezentatieste 'A ' <EN1ER> .

40

Cu sageata spre dreapta '----+' se va alege din matricea afisata marimea pentru care dorim ridicarea graficului.

Se apasa tasta ':' apoi se selecteaza intervaluI dorit , cu tasta 'J' la sfarsit <ENTER>. in mod asemenator se procedeaza eu marimea 'B' ~i mmmea 'C', sau altele In funcpe de cate date vrem sa reprezentam.

in final se alege domeniul timpului, axa orizontala a grficului. Pentru aceasta se alege 'X' apoi se procedeaza identic ca la marimile A., B, C alegand din matricea afi§ata colo ana care cuprinde orele de citire a contorului <ENTER>.

Dupa selectarea datelor vizualizarea graficului se face prin actionarea eomenzii 'View'. Daca se doreste, ea grafieul sa fie vizualizat sub forma de bare, se selecteaza din meniul 'Type' obtiunea 'Bar ',

Salvarea grafieului respectiv se realizeaza prin alegerea 'Graph' apoi 'Save ', Fisierul in care se va gasi graficul va avea extensia *.pic si se va gasi in directorul LOTUS.

Parasirea programului se face prin alegerea lui 'Quit' din meniul principal, apoi se confirm! cu 'YES '.

Vizualizarea graficelor deja salvate se poate face tot eu ajutorul programului LOTUS, lansand pgraph. exe.

Din fereastra afi$ata se selecteaza 'Image-Select' aparand pe ecran numele fisierelor grafice, care au fost salvate anterior. Se alege fisierul dorit pentru vizualizare, iar afisarea se face apasand tasta F J O.

Parasirea programuhn este posihil tot eu 'Ouit'

.In cadrul aeestei lucrari de laborator nu s; va intocmi un referat. Efeetuarea corecta a lucrarii se va verifica la prezentarea graficului ridicat care contine variatia marirmilor urmarite de contor.

4. Concluzii ~i observatii

4.1.Prezentati avantajele eontorului studiat.

4.2.Cum se poate urmarii variatia altor marimi energetice (coso, S, energie aparenta) nemasurate de contor, cu eele masurate?

41

LUCRAREA NR7.

DETECTOARE PENTRU MAsURAREA TENSIUNILOR ELECTRICE

1. ScopuJ Iucrarii

Studiul unor circuite de detectare a valorilor de varf si a valorii medii tensiunii electrice, ridicarea caracteristicilor de transfer ale acestora, calculul erorilor de eonversie, preeum ~I determinarea benzilor de frecventa.

2.Considerapi teoretice

in circuitele de masurare se foloseste din ce in ce mai des modularea semnalelor in amplitudine sau frecventa pentru redueerea influentei perturbatiilor, In acest caz valoarea masurata poate fi proportionla eu valoarea medie a tensiunii eleetrice alternative sau cu frecventa tensiunii.

to alte cazuri se doreste determinarea valorii de varf a tensiunii pentru aprecierea valorilor limits de function are.

Aparatele eleetroniee de masurare euprind in structura lor detectoare de masurare care in functie de cerinte transforma semnaluL variabil 10 timp intr-un semnal constant egal eu valoarea medie, valoarea de varf sau valoarea efectiva,

2.1 Detectori de valori de varf

In fig 7.1. se prezinta un detector de varf pozitiv eu compensarea eurentului de polarizare.

Pentru alternantele pozitive ale tensiunii dioda D conduce ~ eondensatorul Cv se incarca, paoa la valoarea de varf a tensiunii.

Pe durata alternantelor negative dioda se blocheaza, condensatorul incepe sa desearce pe resistenta 10 stare de blocare a diodei, respectiv pe rezistenta de intrare a amplifieatorului operational A2. Daca aceste rezistente sunt suficient de marl descarcarea condensatorului este foarte lenta. Prin legarea tranzistorului T se compenseaza curentul de polarizare, pierderea de tensiune pe Cv este nul!. Astfel dupa cateva perioade a semnalului de intrare tensiunea pe condensator este egala eu valoarea de varf a tensiunii alternative. Amplificatorul operational A2, functionand ca repetor de tensiune, furnizeaza la iesire 0 tensiune continua egala cu valoarea de van.

in mod asemanator se poate obtine 0 tensiune continua egala cu valoarea de varf negative a tensiunii alternative, prin inversarea diodei D care conduce pe durata sernialternantei negative.

Prin folosirea unui circuit se scadere ( amplifieator diferential eu amplificare unitara ) se poate obtine 0 tensiune continua egala eu valoarea varf la varf a tensiunii de intrare.

42

~1~4-4------o0U1

1n

,. .. ,

n 'a u

Fig. 7.1.

a

in fig. 7.2 se prezinta schema bloc a detectorului de tensiune varf la varf

e u

e

Oe~ector de vorf paz itiv

It-)

Uv :: U,

IN

e

e 11 e e e J J

Oe~ec tor de vorf nego tiv

Fig. 7.2.

Ue = a. (Ul- U2) care pentru a. = )

Ue = Uv(+) - Uv(-) = Uv-v

f

2.2 Detector de valori medii

In fig. 7.3 se prezinta detectorul de valori medii, realizat ca redresor de dubla alternants de precizie cu AO.

Pentru tensiunea de intrare de forma:

u(t) = J2uef sinrot

:1

Tensiunea de iesire va fi:

41

(7.1.)

Precizia detectorului depinde de precizia rezistentelor ~ de precizia rapoartelor 2R1R; R12, precum ~i de caderile de tensiune nenule pe diode in stare de conductie, Prin introducerea condensatorului C se face 0 filtrare a tensiunii redresate.

0, 4148

22k

5,6k

Fig. 7.3.

3. Desfi~urarea Iucririi I

Pe maeheta din laborator sunt realizate detectoarele de valori pozitive, negative ~i varf la van, preeum ~i detectorul de valori medii. Conform fig. 7.4 - schema bloc a deteetoarelor se va alimenta eireuitul eu tensiuni ± 15 V ~i se leaga la intrare un generator de sernnai G (Versatester) care permite reglarea tensiunii ~i frecventei de intrare.

+ ,.
-+-15V
Sur!.o Ul+)
15V -
.L v
uv-v
+
SUM H
15V _ U"

Um

1 Fig. 7.-(.

44

3.1. Pentru ridicarea earaeteristicii de transfer static se fixeaza din generatorul de semnal 0 tensiune de forma sinusoidala eu frecventa de 5 kHz. Valoarea tensiunii se rnodifica intre valorile 0 -;- SV, indicate de voltmetrul VI (valoare efectiva).

Pentru fiecare valoare a tensiunii reglate la intrare se mascara eu voltmetrul V2 tensiunile Uv(+) - valoare de varf pozitiv; Uv(-) - valoare de van negativ; Uv-v - valoare de varf la varf'negativ ~i Urn - valoare medie.

Valorile masurate se tree 'in tabelul 7.1

Pastrand frecventa de 5 kHz constants se aplica la intrare 0 tensiune dreptunghiulara, cu factor de umplere simetric, variabila intre linitele 0 -;- 5V. Conectand voltmetrul electronic de C.C. V2 la iesiri, se mascara suecesiv U'vt+); U'v(-); U'v-v ~i U'm,

l.)

Tabelul nr. 7.1

u- Uer U\"C U+ 1.1y s, u., U".V B,. .• v Urn" Um 8m Observatii
V
[V] V V V % V V % V V %
t· Semnal
sin lrf se G

Datele masurate se tree in tabelul nr. 7.2 , similar cu tabelul 7.1 trecand la observatii relul semnalului (semnal dreptunghiular).Pe baza datelor obtinute se traseaza pe hattie milimetrica caracteristicile de transfer : U~ = f{Ui) ~i U'v = f{Ui) pe ace~i grafic; Uv-v = t{Ui) ~i U'v-v = f(Ui) pe acelasi grafic, referitoare la detectoarele de varf, respectiv Urn = £{Vi) ~i U'm = {{Ui) pe acelasi grafic referitoare la detectorul de valori medii.

\..

3.2. La determinarea erorilor de conversie se ia ca valoare de referinta tensiunea de intrare Ui indicate de voltmetrul VI, care este vaolarea efectiva a tensiunii de intrare.

in cazul semnalului sinusoidal faetorul de forma este kf = 1,11 iar factorl de van lev =.Ji , deci se pot calcula:

Uv-vc =2.[i u.,

(7.2.)

Eroarea de conversie se determine. cu relatia:

U -Veal

s= mlis c .100 [%] (7.3.)

Ur

unde Ur este valoarea de referinta nominala, corespunzator Ui = 5V.

In cazul semnalului dreptunghiular cu factor de umplere simetric lev = kf = 1. Valorile calculate U'vc; U'v-vc ~i U'mc se calculeaza ell aceste valori. Erorile de conversie se calculeaza cu relatia:

U' -U'

e' = mils calc .1 00 [% ]

- Ur

(7.4.)

unde Ur = Sv.

Erorile calculate se tree in eoloanele corespunzatoare ale tabelelor 7.1 si 7.2. Pe baza erorilor se apreciaza precizia convertoarelor.

3.3. Pentru a analiza comportarea in frecventa a deteetoarelor se fixeaza la intrare, din generatorul de semnal G, tensiunea sinusoidala de valoare efectiva constants Vi = 3V, cu

45

frecventa reglabila intre a + 25 kHz. Cu voltmetrul V2 se citesc la iesiri tensiunile fumizabile la frecventele reglate.

Datele se tree In tabelul 7.3

(8) .sJ2

~U . v max [V]

v 100

- Pentru detectorul de valori medii:

(7.5.)

Tabelul nr. 7.3 ,

f[kH.l 1 3 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25
tensiuni /'
U~·)[VJ '-11 ,;- ~l ~ i f ~ 1 ~ 1_J) 1,/_1_ _~/z ~,~ 17,<) ."J?' ~ ~ ~,;
t.U.[VJ
BF
Um[V] I?,)$' 2,';j.-:f-1?d-~ 21B~2,jj 2,11 2,19 211-~12113 2)1~ 216'1?-;{1
t.U~[V]
BF Cunoscand precizia detectoarelor, din tabelul 1, se calculeaza eroarea absolute maxima admisibila.

- Pentru detectorul de van:

(g) ·5

flU v max

v 100.1,11

(7.6.)

Banda de frecventa a detectoarelor va ~intervalu1 de frecventa In care abaterea absoluta de conversie nu depaseste eroarea maxima admisibila rata de valoarea de palier a tensiunii de iesire din convertoare.

Se construiesc graficele: Uv = Uv( f) ~i Urn = Vrn( f)

Pe baza graficelor se determina banda de frecventa a detectoarelor trecand in tabelul 7.3. valorile frecventelor rninime ~i maxime pana la care ele functioneaza corespunzator.

4. Concluzii ~i observatii

4.1 Care este avantajul folosirii AO in circuitele de rnasura ?

4.2 Enumerati cateva aplicatii ale detectoarelor de valori de vart: medii ~i efective. 4.3 Cum se poate irnbunatatii precizia detectoarelor ~i cum se poate largii banda de

frecventa ?

4.4 Studiati amplificatoarele operationale prezentate in ANEXA 4 ~i prezentati diferentele dintre ele.

; .. ' .

J ~ •

# j '_ •

-- .::>

a

LUCRAREA NR. 8

CONVERTOARE DE SEMNAL UNIFICAT

1. Scopullucririi

Studiul unor convertoare tensiune-curent, curent-tensiune: ridicarea caracteristicilor de transfer, determinarea erorilor de conversie, studiul influentei modificarii rezistentei de sarcina.

2. Ceusideradi teoretice

a In vederea schimbarii ~j inlocuirii usoare a aparatelor ln sisternele de rnasurare,

respectiv pentru adoptarea in nivel a semnalelor In cadrul sisternelor de masurare eu calculator, s-au realizat sisteme de semnale unificate, care debiteaza curenti in limite le 0+10 rnA; 2+ 1 0 rnA; 0+20 rnA; 4+20 rnA,yentru intreg intervalul de masurare (intervalul de variatie a marimii masurate). Gamele 1 +- 10 rnA ~i 4 +- 20 rnA au la limita inferioara de rnasurare un curent

) nenul, valoarea zero a curentului insemnand intreruperea liniei de masurare, realizand astfel 0 verificare a legaturilor. .

2.1. Convertor tensiune - curent UII

)

in fig.Bl. se prezinta schema electrica a unui convertor de semnal unificat cu AO, care furnizeaza curentul de iesire in domeniul 10=2-;.-10 rnA La intrare se aplica 0 tensiune continua de intrare Vj=O+Vj m2.'(, ~i convertoml trebuie sa asigure 0 dependenta liniara Io=f(VI), independent de rezistenta de sarcina R~, care variaza intre on ~i R, roo." (in limitele unei clase de precizie specificate).

a

Ll

+15V
R7
200n

V'
I
Be 251

+lSY
RS Fig.~.1.

Pentru V;=O corespunde 10=0,2 rnA, care este "zero viu" a schemei. Pentru Vj=Vim:rx. corespunde Io=10mA

Pentru schema prezentata rezistenta de sarcina poate varia In intermediul Rs=O+-lOOOn. Schema este adecvata pentru transformarea intrarii de tensiune in intensitate de curent.

47

(8.1)

2.2. Convertor U/I bidirectional

In sistemele de reglare se impune adesea necesitatea reglarii bidirectionale, ca de exemplu 1a servomotoare, actionari hidraulice eu dublu efect, eomenzi bidirectionale, Aeeste eomenzi pot fi realizate in tensiune sau in curent, in ambele cazuri semnalul de iesire variind intre 0 valoare negativa maxima ~i 0 valoare pozitiva maxima.

in £g.8.2. se prezinta schema electrica a unui circuit comandat in tensiune, cu 0 tensiune de intrare Vi=0+±5V, care furnizeaza Ia iesire curent unificat bidirectional, in domeniul Io=0+±10mA

v.

I

.---------.,..--0 +15V

-15 V

Fig.8.l.

AO in montaj neinversor, comanda etajuI de curent format din tranzistoarele complementare T 1 si T 2 ~i rezistenta de sarcina R,

Curentul de iesire depinde liniar de tensiunea de intrare:

CircuituI trebuie sa fie insensibilla variatiile rezistentei de sarcina in domeniul ~=O+~=.

I I I 2.3. Convertor curent-tensiune 1/u

In unele cazuri lantul de masurare furnizeaza un curent care trebuie masurat cu un voltmetru, sau alt instrument al carui marime de intrare este tensiunea. in aceste eazuri se folosesc circuite care fae transfonnarea curent-tensiune, dupa 0 lege liniara V=f(I). Pentru un domeniu al curentului de intrare, furnizeaza 0 tensiune cu domeniul de variatie Vo=Vo min - Vo mlt'C, unde Vomax este determinata de valoarea maxima de masurare a aparatului.

in fig.8.3. se prezinta un convertor eurent-tensiune eu AO.

Facand rezistentele Rl, R2 varia bile, se poate modifiea tensiunea de iesire V 0 l1llt'I: la valoarea dorita, respectiv se poate eorecta liniaritatea caracteristicii.

48

e

IN

Ri

Fig. 8.3.

3. Desfasurarea lucrarii

3.1. Pe macheta din laborator sunt realizate to ate cele trei tipuri de convertoare. Pentru realizarea rnasuratorilor, pe convertorul VII se realizeaza montajul conform fig.8.4.

R -reostat :?Oon~ Rs- curie de rezistente in decade

10

)

Fig. 8. 4.

Se fixeaza rezistenta de sarcina la valoarea R, = 500n. Se regleaza tensiunea de~_ intre 0 si 1 V In trepte de ~ V.=O, 1 Y, citindu-se pentru fiecare valoare curentul de iesire la, pe miliampermetrul comutat pe domeniul 1 0 m.A.

Datele obtinute se tree In tabelul 8.1., si se traseaza caracteristica.

Se vor rep eta masuratorile pentru R3=250n ~i R,;=750n, analizand influenta rezistentei de sarcina asupra curentului debitat.

Tabelul nr. 8.1.

Rslnl \ ViM 0 0.1 0.2 0,3 0.4 0.5 0,6 0,1 0,8 0.9 1
500n IQ[mA] 2- ~/C I ~/1 '7,2~ ~ [~I~ [,::t-
I ,
250n 10lmAl
750.0 10 [mAl
Io:=U,IJOO rmAJ
10 - Ioe [ ]
E= %
;10 Se calculeaza curentul de iesire ideal cu factorul de scara Cs=l/IOO (linia 5 a

I I~'-

: • t'U ...,__

lJ " /"'- , ...

I; r:

1',"'-- . 49 ;-._

- -.,- - -,

. '

- ... ~

-- .. ----- -

10

f

r.

3.2. Pentru realizarea masuratorilor asupra convertorului VII bidirectional se realizeaza montajul din fig.8.S.

-15V 1. "'ISY

Fig. 8. 5.

Se fixeaza rezistenta sarcina la valoarea R.=20on. Prima data se ridica caracteristica pentru valorile pozitive ale tensiunii de intrare, rnodificand intre Q-;-SV in trepte de AVi=O,SV, citind de fiecare data curentul de iesire 10.

Se repeta masuratorile in acelasi mod pentru tensiuni de intrare negative, modificand tensiunea intre 0 ~i -5V cu aceleasi trepte.

Datele se tree In tabelul 8.2, ~i cu datele obtinute se ridica caract~ca Io=f(Vi).

Tabellli nr 8.2

La convertorul VII -bidirectional se determina dependents curentului de iesire de rezistenta de sarcina, care se va varia in trepte de son (se foloseste ca rezistenta de sarcina cutie de rezistente in decade) in domeniul R.E[O,500] n.

Precizia este garantata paoa 1a R.=300n.

Pe durata masuratorilor tensiunea de intrare se rnentine constanta la valoarea Vj=2,SV.

Apoi se repeta masuratorile pentru V,-Sv. Datele se tree in tabelul 8.3

Tabelul nr. 8.3.

RIDJ o 50 300 500
Vr=2,SV 10 fmAI
s [%]
Vj=5V Iol_mA1
s [%] Eroarea e a eurentului de iesire produsa de variatia rezistentei de sarcina se calculeaz cu relatia:

,

50

ld

de !l1!\

;Yo

iZli

I -1

E = 0 mcd. 100 [%]

IIJ>Cd

(S.2)

unde Imcd este valoarea medie a curentului de iesire pentru dorneniul 0+3000 a rezistentei de

sarcina. _ I '_

3.3 Masuratorile pentru convertorul IIU se fac conform fig.S.3. La intrare se leaga un miliampermetru (rnA) ~i a sursa de tensiune constants variabila intre 0+10V.

Rezistenta de intrare R se modified pentru obtinerea curentuluimaxim de intrare I, m""~

dat in tabelul de rnai jos: . I •

Ri J;mlIl<
19000 5mA
9300 lOmA
4550 20 rnA Rezistentele R;, RJ, R2 vor fi cutii de rezistente in decade.

La iesire se leaga un voltmetru, cornutat pe domeniul 10V. Se fac mai multe masuratori pentru diferite valori ale Ii max ~i a tensiunii de iesire maxime Vo 1!Ut'C.

a- R,-19000 => IjmOll= SmA

RJ=R2=10SOO => Vom:n:= SV

Se modifica curentul de intrare de la 0 la 5 rnA, in trepte de 1 rnA, citind

tensiunea de la iesire. "\

b- R-19000 => IimA.x=5rnA

R1=RF21600 => Von==10V

Curentul de intrare se modifica in trepte de 1 rnA

c- Rr= 19000 => I, ==SmA

Rl=1200Q~ R2=23000; Vomnx=10V

Se modifica curentul de intrare in trepte de 1 rnA, citind tensiunea de iesire Vo apoi se modifica R2 in asa fel ca sa avem tensiunea de iesire Vo egala eu cele de la punctul b., consemnand de fiecare data valoarea rezistentei R2.

d- RF9300 => Ii mJ:<=l OmA

Rl=R:F14000 => Vonw:=10V

Se modifica eurentul de intrare de la 0 la lOrnA, in trepte de 1 rnA.

e- Ri=45S0=> Iima.,(=20mA R1=R2=1160Q => Vomln=lOV

Curentul de intrare se variaza de la 0 la 20 rnA, In trepte de 2 rnA. Pentru fiecare valoare se noreaza tensiunea de if!$ire.

Rezultatele masuratorilor se tree in tabele de tipul tabelului S.4.

51

I
/
I
I
, !
I
/
f
I
I
I
I
f
I Tabelul nr. 8.4.

Pe baza masuratorilor se deseneaza caracteristicile de transfer ale convertorului I/U, ~i se determina zona liniara a caracteristicilor, respectiv care caracteristica este cea mai adecvata pentru utilizare,

4. Conc1uzii ~i observatii

4.1 .Daca erorile calculate depasesc 3%, cautap sA dati 0 explicatie acestor erori mario 4,2, De ce se folosesc convertoarele de semnal unificat in sistemele de masurare? 4,3.1n cazul convertorului curent-tensiune ce rol indeplinesc rezistentele Ri, R, ~ R2?

Cum influenteaza R, ~i R2 tensiunea de iesire ~i liniaritatea caracteristicii?

52

LUCRAREA NR.9

CIRCIDTE DE ESANTIONARE - MEMORARE

1. Scopul lucrarli

Studiul diferitelor circuite de esantionare - memorare a influentei condensatoarelor de memorare asupra tensiunii de offset ~i asupra alterarii tensiunii memorate.

La frecvente mai mari se analizeaza caracteristicile dinamice timp de apertura, timp de iltiirziere la esantionare.

In final se realizeaza esantionare reala, care satisface conditiile lui Shamon, masurand :reptele de tensiune culese prin ElM.

2. Consideratii teoretice

,

Circuitele de esantionare- memorare (SampleIHold - StH) efectueaza prelevarea la intervale egale de timp a unui esantion de tensiune ~i mentinerea lui constanta pe durata conversiei analogldigitale. Sunt eireuite de memorie analogies pentru intervale de timp relativ scurte (1 us - 1 s).

Sehema de baza a unui astfel de eircuite se prezinta in figura 9.1.

IN

OUT Ue

Ui

\ Fig. 9.1.

Amplifieatoarele operationale AO 1 ~i A02 lucreaza ea repetor de tensiune, asigurand 0 impedanta mare la intrare pentru a nu perturba circuitul de masurare, respectiv 0 descarcare lenta a condensatorului ~i au 0 impedanta mica la iesire pentru incarcarea rapid! a condensatorului C1. Esantionarea se realizeaza cu comutatorul SI inchis, cand C1 se incarca cu constanta de timp:

-

(9.1.)

unde

r, - este rezistenta de iesire AO}.

r, - este rezistenta de conductie a comutatorului S 1. Se trece in stare de memorare prin deschiderea lui SI.

Astfel pe intrarea A02 se aplica tensiunea condensatorului C 1 care se transmite la

iesire.

Datorita curentilor de polarizare A02, a curentului prin dielectrice LJ ~i a curentului prin comutator L, tensiunea de la iesire se va modifiea (va scadea). Variatia de tensiune se sene:

)

9.2

Termenul care are influenta cea mai mare este curentul de polarizare. Pentru reducerea influentei curentului de polarizare se introduce un condensator similar in reactia AD2. Varianta imbunatatlta a circuitului ElM se prezinta in fig.9.2.

IN

Ui

S/H

Fig. 9.2.

OUT Ue

Admitand ea condensatoarele sunt parcurse de curenti de polarizare IB si 113 identici.

au, 1 (+ )

~=~ IB-IS =0 9.3.

presupunand 1d ~i I, foarte mici.

in realitate IB:I= Is, ele difera printr -0 valoare 10, deei alterarea tensiunii de iesire va fi:

dUe 1

-=-C 1D 9.4

dt I

Aceasta valoare fund ins! mult mai midi (eu un ordin de marime) ea IB, se reduce ~i modificarea tensiunii de iesire.

In figura 9.3. se prezinta 0 schema imbunata~ta, lntroducand 0 reactie globala negativa, care micsoreaza re a lui SJ, deci seade timpul de achizitie. Prin lnchiderea lui S4 in stare a de memorare se realizeaza 0 reactie locala pentru AD 1, pentru evitarea saturarii a amplifieatorului.

IN

Ui

Fig. 9.3.

:;4

OUT

'}.- ....... -----<:l

Ue

2

ta

3.

~I

,~ de a

in figura 9.4. se prezinta formele de unda la esantionare - memorare ~i principalele caracteristici ale circuitului.

S/H

M E

4--+~------~------------------t

J

Fig. 9.4.

tap - timp .de aperture este intarzierea memorarii fatA de semnalul de comanda pentru memorare, Iesirea mai urmeaza un anumit timp (2.;..200 ns) intrarea

1:0;; - timp de stabilizare timpul dintre momentul trecerii tn stare a de memorare ~i

reducerea oscilatiilor sub valoarea admisibila

tic - timp de intarziere la esantionare: - timpul dintre momentul comenzii de esantionare si momentul cand se incepe urmarirea tensiuuii de intrare

t... - timp de stabilizare la esantionare - timpul In care oscilatiile scad sub valoarea

adrnisibila

tile - timp de achizitie t ac = tic + t se

V d - modificarea tensiunii memorate (de iesire), numita alterare.

Offsetul ~i alterarea sunt erori predominante pentru tensiuni de intrare lent variabile si timp de memorare lungi.

Timpul de apertura (top) $i timpul de achizitie (tae) Iimiteaza funcponarea la tensiuni de intrare rapide, unde frecventa de cornanda pentru ElM trebuie sa fie $i mai mare, satisfacand teorema lui Shannon.

3. Desfasurarea lucrarii

Pe macheta din laborator se realizeaza diferite variante pentru circuitul de esantionarememorare. Realizarea conexiunilor se face urmarind schema din fig.9.S.

3.1. Pentru obtinerea unei configuratii ca cea prezentata in fig.9.1. se scurtcircuiteaza pinii PI - P2, se inchide comutatorul Kl, permitand astfel aplicarea aceluiasi semnal pe intrare (IN) $i pe comanda (S/H). Se alimentaza schema tensiunii de alimentare, conform fig.9.6.

De la un generator de semnal (GS) se aplica un semnal sinusoidal de frecventa joasa (50.;..100 Hz) avand amplitudinea aproximativ 5 v.; (1,8 v»

- .

fro

Condens Mar.masurate

c. :; 1 nF

Pe un osciloscop cu doua canale §i cu baza de timp Intarziata se vor vizualiza: tensiunea de comanda (SIR) pe comutatorul SI, pinul P3 ~i tensiunea de iesire De.

Se deseneaza formele de unda si se mascara alterarea tensiunii de memorate VD, cupland pe rand condensatoarele C. = 1 n F din stiroflex, Cz = I n F ceramic ~i C3 = IOn F stiroflex, la intrarea A02, trecand comutatorul K2 pe pozitiile a, b, C.

Se mareste frecventa semnalului de intrare (~ 10 kHz) ~i cu baza de timp intarziata se mascara top ~i t;,c pentru fieeare condensator C 1, C2, C3. Datele masurate se tree in tabelul 9.1.

Tabelul nr. 9.1.

10 kHz

S07100 Hz

VD [my]

3.2. Pentru realizarea unei configuratii ca In fig.9.2. se procredeaza in feluI urmator: se scoate scurtcircuitul dintre pinii PI - P2 introducand astfel 'in circuit comutatorul S2 ~i

condensatoarele C~, C~, C~ in reactia amplificatorului A02. Comutatorul Kl famine inchis.

Se aleg eu cornutatoarele K2 ~i K3 condensatoarele C. ~i C·~. Se aplicli In intrare 0 tensiune simusoidala de frecventa joasa si arnplitudine 5 V\._\ -,

Se vizualizeaza pe oseiloscop formele de unda pentru comanda (SIR) pinul P3 ~1 tensiunea de iesire U; Se mascara alterarea tensiunii memorate pe durata memorarii.

Se procedeaza la fel §i pentru condensatoarele C 2 , C ~ ~i C 3, C ~ . II

Se mareste frecventa tensiunii de intrare ~i se mascara cu ajutorul bazei de timp intarziate ta;> ~i tac pentru toate condensatoarele.

Se completeaza tabelul 9.2. ~i

Tabelul nr. 9.2.

f

Condens

C1 = 1 nF

Mar.masurate

50-;-100 Hz

VD [my]

tUll [lJ.s]

10 kHz

Pe aceasta ultima schema se mai face urmatoarea masurare.

Cornutatoarele K2 ~i K3 se pun pe una din perechile de condensatoare. Se deschide eomutatoarele KL Pe intrarea IN se aplica 0 tensiune sinusoidala de frecventa fs = 1 kHz ~i amplitudine aproximativ 5 Vv-v de la GS. Pe intrarea de com and a SIH se aplica impulsuri dreptunghiulare de urmatoarele frecvente f = (I, 2, 4, 6, 8, 10, 12) - is. Se vizualizeaza pe osciloscop fonnele semnalului de com and a (pin P3) ~i a tensiunii de iesire (pin Us). Pentru fieeare frecventa a semnalului de comanda se vor nota amplitudinea semnalului de iesire, care sunt esantioane din semnalul de intrare. Datele se tree in tabelu19.3.

II

,III

k-·~

I

Ue

11

S2

12,---

I 10 P,

I

I

I

I

I

I

OUT

7

IN

51 >-'-<~_, I 1 I Z

I

13 I I I I

I I

4 .1>

P3

Fig. 9.5.

+
L ./ 0..
Sur sd de +10V S/H Y1 0
ten siurie u
.L Mod e l Yz II)
lOV - Ue 0
-
-lOY l. 1. .-
J + r-- .--- IN 1 u
Sursc de I 1 II)
rens iune a
lOY - i J
G. S.
Fig. 9. 6.

Tabelul nr.3

-
• Ue[V] Vel Ve2 Vc3 Uo4 UeS Uc6 Ue7 UeR Ve9 VelD u.. Vel2
k
1
I -
2
I 4 .
I 6 -
8 -
10 ..
I 12 .e ~l n )e ru re

(~

, _-

4. Concluzii ~i observatii

4.1. Pe schema realizata la punctul 3.2. varianta a doua, se va man frecventa de comanda (SIH) ~i se va nota aeeea frecventa pentru care semnaluJ de intrare se reface.

4.2. Comparati aceasta frecventa eu eea data de teorema esantionarii.

4.3. Explicati cum influenteaza frecventa de esantionare tensiunea de iesire ~i alterarea tensiunii memorate pe durata de memorare.

4.4. Pe baza datelor din tabele explicati cum influenteaza eondensatorul de memorare alterarea tensiunii memorate, respectiv timpii de aperture ~i de achizitie.

4.5. Comutatoarele Sl ~i S2 sunt realizare eu componente electronice, circuite integrate 'MMC 4066 - care contine patru comutatoare bidirectionale realizate cu tranzistoare MOSFET ~i care explica prezenta rezistentei r, in formula 9.1.

5R

LUCRAREA NR. 10

CONVERTOARE DIGITAL - ANALOGICE

1.Scopullucririi

Se studiaza metode de baza pentru generarea unui semnal variabil In trepte, cu ponderare binara.

Pentru un convertor D/A pe patru biti se ridica caracteristica de transfer statica Vout =f(N) ~j se determina eroarea de cuantizare.

2. Censideratii teoretice

Convertorul DI A are roIuI de a transforma 0 marime stocata sub forma numerics, intr-o marime analogica, Intr-o tensiune, care este proportional! cu numarul binar de la intrare.

Caracteristica de transfer se poate exprima:

(10.1.)

unde U",f este baza analogica a conversiei

Neste numarul binar de la intrare avand n biti,

Convertoarele D/A se caracterizeaza prin: timp de raspuns Is - timp intre momentul aplicarii codului de la intrare ~i stabilizarea semnalului analogic de la iesire cu 0 anumita precizie. Un alt parametru al convertoarelor este cuanta, definit prin relatia:

(10.2.)

unde Um:t't este tensiunea maxima de intrare

n - numar. de biti care alcatuiesc codul binar.

Cuanta se mai poate defini ca variatia tensiunii de Ia iesire cand la intrare se modified bitul eel mai nesemnificativ.

Pentru un tip de C DA euanta este 0 marime constanta. Ea determina cat de fin si exact se aproximeaza caraeteristica ideala de iesire, care este liniara.

Convertoarele eel mai des folosite sunt eele cu rezistente ponderate ~i eele cu retea de rezistente R - 2R.

in cadrul lucrarii se analizeaza un convertor pe patru biti cu rezistente ponderate, avand schema generals prezentata in figura 10.1.

Nota pentru fig. 10.1 .

- rezistentele ponderate reprezinta un generator de curent ponderat.

- AO lucreaza ca sumator insumand curenti ponderati fumizati In functie de pozitia

comutatoarelor.

In functie de pozitia comutatoarelor (Sk - mews pentru 3)( = 1 ~i Sic - deschis pentru

3k = 0) se stabilesc curentii 10, 11, 12, Is, care sunt insumati de AO, legat In conexiunea de sumator,

Cu ajutorul rezistentei R, din reactie se regleaza castigul convertorului, tensiunea maxima la iesire pentru valoarea maxima a numarului binar aplicat la intrare (tori bitii sunt 1).

In figura 10.2. se prezinta 0 schema detailata a eonvertorului cu rezistente ponderate, dand diferite solutii pentru realizarea comutatoarelor Sk. In varianta a) rolul comutatoarelor sunt preluate de tranzistoarele T) ... T 4 de tip BC 171; In varianta b) comutarea se face prin porti SI - NU (tip CDB 404 si CnB 406). Amplificatorul operational AO} are rolul de a insuma curentii stabiliti in laturile retelei de rezistente:

Vref 5V

lk =--k =--k (10.3.)

R·2 R·2

Tensiunea de la iesire VOl se poate masura cu un voltmetru.

Amplifieatorul A02 functioneaza ca comparator, avand Ia 0 intrare tensiunea DOl, proportionala cu un numar binar corespunzator iar la cealalta intrare 0 tensiune de referinta fixata ~i variabila prin potentiornetrul P. Cu acesta se poate modela functionarea unui convertor AlD. Pentru tensiuni VOl mai man ca tensiunea de referinta, iesirea este in starea sus "I" iar pentru tensiuni DOl mai rnici, .iesirea se trece in stare a jos "0".

Prin schimbarea pozitiei comutatorului K 1 se creeaza posibilitatea functionarii schemei dand impulsuri manual de la butonul T, urmarind astfel pas cu pas function area, respectiv aplicand impulsuri de la un generator de tact, vizualizand in acest caz treptele de tensiuru obtinute pe un osciloscop.

r

I I I

I

>----+-~uo

Fig. 10.1.

60

a:

e

a

Ir

11

la

. )

1,

ta )r

ar

el LV ru

--

3. Desfasurarea lucrarii

Pe macheta din laborator se vor identifica variantele a) si b) ale retelei de rezistente oonderate, precum ~i borneie de alimentare, de intrare ~i iesire, respectiv pinii unde se vor face .egaturi,

3.1. Prima data se studiaza varianta a) realizand urmatoarele legaturi:

- iesirile numaratorului CDB 490 se vor lega la baza tranzistoarelor D - DI; C - CI; ,

13 - BI; A- AI.

- iesirea din reteaua de rezistente ponderate se va lega pe intrarea A01: X - XI.

- pinii QI - Q:? se scurtcircuiteaza

- se alimenteaza schema cu ± 15 V; + 5 V si GND

- pe pinii Vol si Vu2 se conecteaza sqndele osciloscopului pentru vizualizarea formei

rensiunilor de iesire

- se pune pe intra rea A generatorul de semnal dreptunghiular, regIat la 0 frecventa .1

kHz.

Punand comutatorul Kl pe pozitia A (automat) se aplica tactul la intrarea umaratorului de la generator. La iesirea Vol, pe osciloscop se vizualizeaza trepteIe de tensiuni formate.

De pe osciloscop se determina nurnarul de trepte de tensiuni, tensiunea maxima, care poate fi furnizata de CDA (cunoscand pozitia comutatorului V/div al osciloscopului), respectiv uantele de tensiuni, diferenta dintre doua trepte ale tensiunii.

Stiind nurnarul de trepte, se determina numarul de biti ai codului binar de la intrare.

Pentru fiecare treapta se citeste tensiunea de iesire.

Datele se tree in tabelul 10.1. .

Tabelul nr.JO.l.

Nr.trteapta

q (A)

q(M) V

e 2

, .

'>

00 0

Cod binar

VOl (A)

Vol (M) V

O?;5

Se trece comutatorul Kl pe pozitia M (manual) se aplica Q_mj)ulsuri. de 1a butonui T, urmarind pas cu pas functionarea. Pe iesirea VOl se leaga un voltmetru pentru a citi tensiunea corespunzatoare treptelor. Valorile lui Vol (M) se tree in tabel apoi se determina

q(M)=Vo1k - V.o1(k-I)·

Pe baza datelor din tabel se desernneaza earacteristica de transfer statica pentru CDA Stiind valoarea UOmil.X ~i numarul de biti n se calculeaza cuanta ideals eu relatia (10.2.).

Apoi se determina abaterea cuantei reaJe de cea ideala, pentru ambele cazuri (A si M) folosind relapa:

O·IOC:
I" i ( I
). r: ('
; .
-. ,
- lOGO
)0 1 CG~ ilq = ( q r - q 1 ) I q r [% ] I~

(lOA.)

6J

Ge nerator de ItA
semnct Kl
f::' kHz
M
+SV +-SV T

~

D,

(,

9, A'I

+SV

Sur sc de LC. +

SV

Sur~ de c.c. +1--I~+1SV ,SV

Sursd de t,.c.

-lSV

Fig. 10.2.

+15V

10

3.2. Pentru varianta b) se modifies urmatoarele legaturi: - iesirile numaratorului se conecteaza pe portile S1 - NU

D - D2; C - C2; B - B2; A - A:!,

- iesirea din reteaua de rezistente ponderate se leaga Ja intrarea AO 1: X - X2

- se scoate scurtcircuitul dintre pinii QJ - Q2.

Prima data se studiaza schema in regim automat (KJ pe pozitia A).

Se citesc de pe osciloscop numarul de trepte, tensiunea maxima si cuanta. Se lntocmeste un tabel asemanator cu tabelul nr.I 0.1. trecand pentru fiecare cod valoarea corespunzatoare a treptei de tensiuni.

Pe pozitia manual (Kl pe pozitia M) se rep eta procedura la fel ca varianta a).

Se ridica caracteristica de transfer, se calculeaza cuanta qi ~i abaterile de cuanta ~q eu relatia (lOA.).

4. Coneluzii ~i observapi

4.1. Pe baza datelor calculate aratati care varianta are 0 rezolutie mai buna ~i 0 liniaritate mai buna.

4.2. Modificand potentiornetrul P se urmareste pe osciloscop modul de variatie a iesirii

4.3. Aratati cum s-ar putea folosi amplificatorul AOZ pentru realizarea unui convertor

AID.

4A. Daca marim tensiunea maxima de iesire a CDA, pentru aceleasi combinatii ale codului de la intrare, cum se modifica cuanta? Ce trebuie facut pentru ca cuanta sa riUnana constanta?

4.5. Ce rol implinesc tranzistoarele T I - T 4 din varianta a) ~i portile inversoare din varianta b) al schemei din fig.10.Z.?

4.6. Un convertor D/A realizat pe acest principiu este DAC 08 prezentat in ANEXA 4.

62

in analiza fenomenelor fizice a diferitelor procese tehnologice apare 0 etapa importanta, procesarea semnalelor analogice, reprezentarea lor in forma digitala, care prezinta multiple avantaje in transmisia, prelucrarea si stocarea informatiei. Astfel CAD ocupa un loc important in structura aparatelor numerice.

Convertoarele AID transforms marimea analogica, care poate avea 0 infinitate de valori lntr-un interval, in valori numerice, care este 0 multime finita de valori. Conversia consta 'in compararea tensiunii analogice de intrare Ux, cu 0 tensiune de referinja UR, rezultatul fund un nurnar subunitar N, care aproxirneaza raportul U,/UR. De obicei, pentru exprimarea valorii numerice se foloseste codul binar natural, caz In care numarul N se poate exprima:

~ ~ u,

N = .L,.ak ·2- ~-

k"'l UR

Diferenta dintre doua numere invecinate este 1 LSB, care corespunde unei vanatu elementare a marimii analogice de intrare, ~i se numeste cuanta q. Cuanta defineste rezolutia convertoarelor. Pentru cod binar, acesta se exprima prin:

, q=UR·2-n• u= nrde biti (11.2)

Prin aceasta operatic de codificare se introduc 0 serie de erori. Eroarea cea mai importanta este eroarea de cuantizare:

i1C = Ux -N''LJ

unde N'q este nivelul de cuantizare eel mai apropiat de valoarea U". La sfarsitul conversiei N=N' sau N=N'±l, deci eroarea de cuantizare poate lua orice valoare

aleatoare intre (_ S. +.9.) .

2' 2

(I 1.1)

LUCRAREA NR. 11

CONVERTOARE ANALOG ~DIGITALE

1.Scopullucrarii

Se va studia schema bloc si schema desfasurata, realizata cu elemente discrete a unui CAD cu aproximari succesive, se ridica caracteristica de transfer statica, se determina erorile si timpul de transfer.

2.Considerapi teoretice

(11.3)

Eroarea de cuantizare se poate rnicsora pnn micsorarea cuantei, adica marirea numarului de biti a codului (n).

in fig.Il.1.a si b se prezinta caracteristica de transfer ideals ~i variatia erorii de cuantizare a convertorului AID.

63

N OUT

111 t10 101 100 011 ---- 010 001

lLSB

v

IN!Vl

o

IJ

Fig. 11.1.

Caracteristica de transfer este afectata ~i de alte erori, cum ar :fi neliniaritatea, proportionalitatea, histerezis, decalaj. Din cauza acestora tranzitiile de coduri au loc Ja alte valori ale tensiunii de intrare, decat in cazul ideal. Astfel pot lipsi anumite valori, iar altele se pot repeta.

• Eroare de decaJaj (offset): valoarea tensiunii de intrare pentru care N=O

• Eroarea de proportionalitate (castig): abaterea tensiunii de intrare de la vaJoarea ideala, la vaJoarea maxima

• Eroarea de histereza: diferenta dintre valoarea tensiunii de prag ill sens crescator ~i decrescator, pentru doua coduri succesive.

• Eroarea de liniaritate diferentiala: diferenta dintre variatia reala a tensiunii de intrare pentru a obtine la iesire doua coduri succesive.

in fig.l1.2. se prezinta schema bloc a CAD eu apoximari suecesive:

( N A UR

Ut MSS" LS B //
>- l---tt*-
-- I
I
I I
Ux , I
.... I ~

I J--t*-:~

TACT
~ RAS RESET
°0

I

I

I

I

I

°8

Fig. 11.2.

64

x "Sl.J

~~~~

-t" --

r------------------------- (

X N
~ ~
> re::J;
> IJ'I
LI"1 + ,
+ ,.....,
'" X ~:\
C>
"
'>< "'I 52
::>
-. /;'_,
~~ b=i >
IJ'I
!!! - ... ,
-t 1m
co
1Xl';::!
x
IJ'I e-
u co-
N .-
~ Q:) -0
0 ID P-
w IJ'I
<! IXl !c-
O 4
CD Icc
X 0:: l.I1 CB
~ e-
IJ'I N
N 0) ...a
T -
COLI'
Y 0_"1,..,'"""-'"'-0 eO ec 000 c c

1 I

~ *.___-~-..t1""__'1

co co
d ex CO
CO
V1
CO CO
Cl I-
o-l :::l..
-:1 -.r
r- c-
d 0:: -.0
s;-
e- c-
o I-
Lnl ".,j_
~:1 <;.:f 0 cr
0 ~
C> d
.- LLJ
CJ
~ -0
W
I-- d
~ IJ'I
0-
_.,.
.-
~~ cT b 0-
~
.-
<{
d
IT'I I.-
roo ';!J ';21
N N
d 0::",- ~
t/l
N ,.....,
CJ I-
0- ~I

- 41
d" .-
0:: ~I-
Vi
0- t=:
VI IT'lL ... 1 _.,.
Lr1 C£
d
~'>CJ
g'~
.n[ IT'll
~ ';21
_.,. ~
0 0::
-.rCP
V1
_.,. .==
0
i ::::1
I-l 41
IT'I IT'I
d 0::
-4
V1
0' ,.,.,
,_
U"1 ,....,T a cf 0 tr
-= Z
l:J
u.I
0 ~
f w ~ -.0
d
L.I"I S
0-
~ ..:
N ID .-
'-....= I-
d w ;;:;
-c 0-
I-
m <!
'-d I-- 0-
.-
6l :!: ~
X
~:.c .- fig.l1.!)

Acest modul de conversie cuprinde un registru de apoximari succesive RAS, un convertor NI A (DAC 08) cu reactie, un comparator de tensiune C, care dli la iesire 0 tensiune pozitiva, daca Ux>Uc ~i tensiunea zero, daca U;,:<Uc. Cele opt LED-uri, legate la iesirea RAS

permit vizualizarea codului numeric rezultat dupa conversie, .

RAS este un registru de deplasare, realizat din \numaratoare CDB495 ~i bistabile tip D (MMC 4013). La inceputul conversiei se pozitioneaza MSlfp-e «1", iestuTnind pe "0". Acesta arecaefect aparitia unei tensiuni U, la iesirea CAN, care se va compara cu tensiunea necunoscuta U, de la intrare. La aparitia impulsului ?e TACT acest bit "1" se mentine respectiv se sterge, corespunzator rezultatului compararii. In acelasi timp se realizeaza pozitionarea urmatorului bit.

La sfarsitul conversiei, dupa opt impulsuri de TACT, se poate citi rezultatul de pe LEDurile de date. Semnalul de comanda (TACn se poate da manual, dar poate fi legat ~i la 0 sursa externa de semnal TTL.

Printr-un impuls de RESET se sterge continutul RAS ~i se poate efectua 0 noua conversie.

in fig.ll.3 se poate urmari pas cu pas functionarea convertorului, modul de legare a circuitelor integrate ~i rolul comutatoarelor.

3.Desfii~urarea lucrdrti

Se vor identifica pe placa de montaj RAS, convertorul N/A, realizat ell un DAC 08, comutatoarele SET, RESET ~i TACT, precum ~i LED-urile de date, care indica valoarea bitilor aoal··. au·

Se alimenteaza CNA de la 0 sursa dubla cu ±15V si GND, circuitele logice cu +5V.

Folosind un reostat (R=200Q) 0 rezistenta in decade ~i un voltmetru electronic, se asigura tensiunea reglabila U, E [O ... 5V] de la 0 alta sursa, care se va converti In cod numeric, conform fig.ll.4.

+ +5V
Ux
10
~2+ -15V
~Ja_
'~:6 +15V

..... 0 +
::;, ......
l/)oIl
GND Fig. 11. 4

65

8Vk = V,k - Vii:

(11.5)

3.1. Pentru ridicarea caracteristicii de transfer se vor fixa pentru tensiuni U, valori cuprinse intre 0+5 V. Cuanta conversiei este:

Umw: 5V

q =-' -=-= 19.531mV

28 256

Dupa punerea sub tensiune a schemei, se pregateste convertorul printr-o resetare:

RESET -ul se pune pe "1", apoi pe "0".

Aproximarea codului numeric corespunzator tensiunii de intrare "U,' se face 10 modul urmator: Se pune bitul eel mai semnificativ a,,="1" prin butonul SET "0"~"1" ~"O". Astfella iesirea CDA (DAC 08) vom avea 1/2 UfIUIlC• Aceasta tensiune se compara cu tensiunea U; Daca U,.>!/2 Umax => ao="!", ~i LEDI ramane aprins, daca U,,<1/2 UflIlL'< => ao="O" ~i LED! .se stinge dupa apasarea TACT-uJui. In acelasi moment se pozitioneaza bitul urmator a.="!". Tensiunea U" va fi comparata cu noua tensiune furnizata de CDA corespunzator codului 11.000 . .000 sau 0100000.0. Procedeul se va relua 10 mod asemanator pentru toti biti. Dupa tactul al optelea ledurile vor indica codul binar corespunzator tensiunii de intrare.

Prin resetare schema se pregateste pentru 0 noua conversie. Deoarece ridicarea caracteristicii necesita prea mult timp, se vor face determinari pe segmente la 0, 1/4 din scala, 1/2 din scala, 3/4 din scala ~i la cap lit de scala cate 5-6 conversii. Pentru fiecare cod se calculeaza pragul ideal de tensiune V ik, ~i se mascara pragul real V dr., la care se schimba coduJ. Pragul ideal de tensiune se calculeaza cu relatia:

q

Vii: =k·q-- (11.4)

2

Eroarea absoluta este data de relatia:

Datele se tree in tabelul 11. 1.

Pe baza datelor din tabel se deseneaza caracteristica ideala si reala, pe portiuni.

Tabelul nT.H.I .

Zona caract. de k Cod binar Vii.:: Vri; 8Vk
transfer [V] [V] [Y]_
3.2. Se va masura tensiunea de intrare pentru care codul este zero, respectiv se sctumlbal. bitul eel mai nesemnificativ a7. Cu ajutorul reostatului ~i rezistentei 10 decade se ll}\J~~~ tensiunea de intrare U, corespunzator unei cuante q si se realizeaza conversia. tensiunea U" in trepte de lmV se va marca valoarea pentru care a==l, LED-uJ 7 este Eroarea de offset se calculeaza cu relatiaf l l.S), punand k=l.

3.3. Pentru deterrninarea erorii de histereza se fixeaza 0 tensiune Ux, se face "nr,,,p,'c, apoi se mareste treptat Ux, cu cate ImV, pana cand ultimuJ bit al codului a7 se schimba, Apoi va scadea tensiunea U", 10 mod asemanator, panA cand ultimul bit a7 revine ln starea initials Diferenta intre eele doua valori ale tensiunii dau eroarea de histereza Eh.

Datele se tree 'in tabelul 11.2.

66

Tabelul nT.H.2

Nr. Cod binar Vr(cresc) Vr(descr) Eb
crt [V] [V] Se fae 2-3 determinari in zone diferite ale caraeteristicii.

4.Concluzii ~i observa(ii

4.1. Enumerati posibilele surse de erori pentru convertorul AID cu aproximatii succesrve.

4.2. In cate tacte se face conversia, ~i ce influenteaza viteza de conversie?

4.3. in loc de tact manual, dati impulsuri de la un generator de semnal TTL. Mentinand constants tensiunea Ux la intrare ~ marind frecventa, consemnati frecventa maxima

pentru care conversia se face Inca corect, respectiv codul difera cu mai mult decat

1 LSB.

4.4. Studiati eonvertorul digital-analog DAC 08 prezentat In ANEXA 4.

/

67

LUCRAREA NR. 12

MAsURAREA FRECVENTEI

1. Scopullucririi

Insusirea modului de folosire a osciloscopului, a metodei de detenninare a perioadei unui semnal ~i a unor intervale de timp. Masurarea pe cale analogica a frecventei.

Cunoasterea structurii ~i folosirea frecventmetrului digital. Masurarea frecventei, raporturilor de frecventa ~i a intervalelor de timp.

(12.1)

2. Considerapi teoretice

Pentru masurarea frecventei exista mai multe metode ~i mai multe tipuri de aparate.

Masurarea pe cale analogies se poate face pe eale directs cu frecventmetre, prin metoda de punte. Folosind puntea de rezonanta sau puntea Wien-Robinson, prin metoda comparatiei cu ajutorul oseiloscopului sau prin metoda de rezonanta, daca se doreste determinarea frecventei unor surse,unor generatoare de semnale.

Dintre aceste metode unele se lntilnesc mai rar, cum ar frecventmetrele cu lamele vibrante, sau aparatele de tip punte.

Masurarea frecventei cu osciloscopul se poate face in doua moduri. 0 prima metoda ar fi eea bazata pe figuriJe lui Lissajous. Osciloscopul se foloseste in modul de lucru XY. Pe intrarea Y se aplica 0 tensiune eu frecventa fc cunoscuta ~i reglabila, Pe interea X se aplica tensiunea eu frecventa necunoscuta. Pe eeranul oseiloscopului se formeaza 0 figura asemanatoare eu una din figurile Lissajous, prezentate in fig. 12.1.

Pe baza aeestor figuri se poate determina frecventa necunoscuta.precum ~i defazajul dintre cele doua semnale,din relatia:

unde n, si ny sunt numarul de intersectii ale unei drepte orizontale, respectiv vertieale eu figura fermata.

Cealalta metoda foloseste intrarea de modulare dupa axa Z(Z MOD) a osciloscopului.

Daca pe aceasta intrare se leaga 0 tensiune de frecventa fc cunoscuta, spotulluminos va fi intrerupt in ritmul frecventei eunoseute. Dupa apJicarea semnalului de frecventa necunoscuta pe intrarea Y si dupa sincronizare, apare pe ecran semnalul alcatuit din segmente (fig. 12.2.). Daca pe 0 perioada a semnalului de frecventa necunoscuta se numara n segmente, frecventa masurata va fi. data de relapa:

(12.2)

68

fx 3 S reT

1/00\J~ :·)~8~·C S§22 iQ~~~O

Y x

i-~ ~ ~~ 8:2

0' 45' 90· 135' 1~O'

Defttldj

Fig. 12. 1.

_-_

./ " / "

/ \

/

u

z

\ I

-, /

" -" <, _---"

Fig. 12. 2.

La analiza complete a fenomenelor care contin mai multe armonici, se folosesc analizoarele spectrale sau analizoarele de armonici.

Masurarea digitala a marirnilor temporale (frecventa, perioada, defazaj, interval de timp) se face cu numaratoare universale. Schema bloc generala a unui numerator este data In fig 12.3

69

BCZ

IN (irc.uit de 1 Poartd I Blo( de Di~pozitiv
intrare I nuncrore de afi~ore
1
f_

Dsc itctor I 8020 de Unitote de (omanda

timp ~i c antrol
Fig. 12.3.

Prezentarea numaratorului universal tip PFL - 28A (panou frontal, panoul din spate, rolul comutatoarelor §i butoanelor, precum si datele tehnice, limitele de masurare, erori)se face In ANEXA3.

Numaratorul are trei intrari si permite:

• masurari de frecvente pina la 200MHz

• masurari de perioade de la c.c.la 10 MHz

• determinarea raportului a doua frecvente B/C

• masurarea intervalelor de timp dintre doua puncte aflate pe aceeasi curba sau pe curbe diferite, prin alegerea nivelelor de triggerare.

3. Desfasurarea lucrihii

3.1.1~Masurarea frecventei cu osciloscopul pe modul de functionare XY ~ectaza pe intrarile osciloscopului un generator de semnal, un versataster, care furnizeaza frecventa cunoscuta fe. Se realizeaza schema din fig. 12.4.

Fig. 12.4.

Se regleaza un semnal de frecventa fr.:gl din G.S.

Din versatester se modifies frecventa f: pina la obtinerea unei imagini stabile .Se numara intersectiile figurii obtinute cu odreapta orizontala.respectiv vertical a si se calculeaza cu rel. (12.1) frecventa L Cu ajutorul figurilor Lissajous de pe figura 12.1, se determine si defajajul. Datele se tree ill tabelul urmator:

70

Tabelul nr.I1.1.

NT. crt.

fc

[Hz]

fx [Hz]

cp [grad]

E

[%]

Se fac masuratori pentru mai multe frecvente, stabilind diferite figuri. Pentru fie care valoare a frecventei reglate se determina eroarea E, de etalonare a discului generatorului cu relatia:

f L-f

E= reg x .100

fx

[%]

(12.3)

3.1.2. Masurarea frecventei prin modularea axei Z.

Se consider! versatesterul sursa de semnal de frecventa cunoscuta cu precizie $i se leaga la intrarea Z-MOD a osciloscopuIui, care dispune de aceasta facilitate. Astfel, semnalul de modulare va bloca fascicolul de electroni in tubul catodic prin circuitul de blocare pe grila, odata la fiecare perioada a semnalului modulator Z. Pe intrarea Y se leaga G.S.

in regimul de Jucru sineronizat se aduce pe ecran 0 perioada a sernnalului de frecventa (" (regIat din G.S.).

Semnalul de modulare se regleaza parra la obtinerea unei imagini clare si stabile, alcatuita din segmente. Numarand segmentele se calculeaza frecventa eu reI. (12.2).

Se determina eroarea frecventei regJate eu reI. (12.3). Datele se tree In tabelul 12.2.

Tabelul nr.12.2.

n

fe

[Hz]

fx [Hz]

E

[%]

3.2.1. Se studiaza numaratorul tip PFL-28A, citind ANEXA 3.

Pentru ea masuratorile sa fie eonforme eu posibilitatile numaratorului, aparatul se porneste eu eel putin 30 min. Inaintea inceperii masuratorilor.

Pentru masurari de free vente se conecteaza la boma B tensiunea de iesire a unui generator de semnal. Pe gamete 0,1 s; Is; l Os; ale bazei de timp se mascara frecvente cuprinse in domeniile: 2-9 Hz; 20-90 Hz; 200-900 Hz; 2-9 KHz; 20-90 KHz; 200-900 KHz.

. Pentru fieeare frecvenf~.,&e calculeaza eroarea eu relatia:

( 2.1-10-6J

E f = E BT ± fx tp -I 00 ± 1 LSB [%]

(12.4)

71

unde: Em'= 10-4 % este eroarea bazei de timp :(x - frecventa masurata [Hz]

tp- timpu1 de deschidere a1 portii principale [s]

Tabelul "r.12.3.

Datele se tree in tabelu112.3

Baza Frecv. reglare 2 -;.-9 Hz 20 + 90Hz 200 +900 Hz 2+ 9 kHz 20+90 200+90~
de timp kHz kHz
Frecv.rnas.
0,1 s f x [Hz]
Sf -<II,
1 s f x [Hz]
Sf
10 s :(" [Hz]
Sf
Pe baza erorii se determina baza de timp optima pe garnele de frecventa (Hz, KHz, MHz).
3.2.2. Se verifica etalonarea generatorului de semnal si cu numaratorul. Se foloseste
intrarea B a numaratorului, Se regleaza diferite frecvente din gama 10KHz, apoi din gama 100
KHz. Notand fr - frecventa reglata pe G.S. ~i fn - frecventa masurata, eroarea se calculeaza eu relatia. (12.3).

Datele se tree ill tabelul 12.4.

Tabelul IIr.12.4.

f,.[kHz] .i
Gama 10 kHz f, [kHz]
S [%]
f,. [kHz]
Gama 100 kHz fr,lkHzJ
S [%] ~

Erorile calculate se vor compara cu cele obtinute la masuratorile efectuate cu osciloscopul.

3.2.3. Semnalele de frecvente reglate la punctuJ 3.2.1. se vor masure ~i ce perioada pe gamele de rnasurare: 0,1 us si Ills. Se vor compara perioadele rnasurate T x cu perioadele calculate T e = 1 / fregl. Se calculeaza ~i eroarea de masurare cu relatia:

ST=( SBr± Ll~). 100±lLSB [%] (12.5)

x

72

unde: I1TR = 0,3,uspentru tensiuni sinusoidale.

Datele se tree in tabelul urmator:

Tabe/ul m.12.5.

L
Baza de timp P
r, r~lS]
0,1 J.lS T" [~LS]
€T
r, [I1S]
] J.lS r, r.~s]
€T 3.2.4. Pentru masurarea raportului a doua frecvente se va Iua semnalul de 10Nffiz al bazei de timp (ANEXA3 panoul din spate) si se aplica pe intrarea B. Pe intrarea C se aplica un semnal mai mic de la G.S.

Se compara raportul masurat fB I fc eu eel caleulat, stiind di in = 10 Ml-lz ~i fe = fregl,\. Erorile se calculeaza eu relatia (1:?'.3)

Datele se tree In tabelul de mai jos.

Tabelul nr.l.Z.ti:

(fn/t;,) mas.

(fD/fe) calc.

3.2.5. Intervalele de timp S" pot ruasura imre doua sernnale diferite (intrarile B ~l C separate), sau pe acelasi semnal (B ~i C conactate).

Se aplica pe intrarile B ~i C acelasi sernnal sinusoidal de la G.S. de frecventa cunoscuta. Modificand nivelele de trigerare (LEVEL) pe eele doua intrari, se mascara timpul dintre doua puncte de pe aceeasi curba. Fixand nivelul de trigerare al canalului B pe minim (trecere prin zero a sernnalului) ~i crescand nivelul de trigerare pe eanalul C se observe cresterea intervalului de timp.

Notand intervalele de timp rnasurate, se pozitioneaza diferite punete pe curbs In intervalul unei perioade.

Datele se tree ill tabelul urmator.

73

Tabelul nr.12. 7.

Frecventa Perioada to-A to-B t~ to-s 'to-E to-F
semnalului semnal 4. Concluzli ~i observatii

4.1. Pe baza masuratorilor stabiliti care este metoda mai precisa pentru masurarea frecventelor.

,

4.2. Studiati datele tehnice ale numaratorului universal prezentat In ANEXA 3. ~i determinati ce facilitati de masurare mai of era acest aparat,

4.3. Motivati de ce aparatele digitale sunt mai precise dedit cele analogice. 4.4. Enumerati si explicati alte metode de masurare a frecventei.

74

\

ANEXANR.l

PUNTE R.C.L. TIP E - 0704

Prezentarea de ansamblu a Puntii R C.L. tip E - 0704 utilizata in masurarea rezistentelor condensatoarelor §i inductantelor.

Puntea R.L. C. tip E - 0704 este un aparat de laborator ce permite masurarea absoluta sau comparativa de rezistente, capacitati ~i inductante. Aparatul dispune de borne pentru a putea lucra in conditii speciale:

- masurarea condensatoarelor polarizate in curent continuu;

- masurarea inductantelor cu curent de premagnetizare;

- masurarea condensatoarelor ~i inductantelor la diferite frecvente;

- masurarea rezistentelor bobinate care prezinta 0 inductivitate importanta.

Puntea R.L.C. tip E - 0704 se compune din urmatoarele blocuri functionale;

- puntea de masurare propriu-zisii care poate lucra in urmatoarele conexiuni:

- punte Wheatsone pentru masurarea rezistentelor;

- punte Sauty, pentru masurarea capacitatilor;

- punte Maxwell-Wien, pentru masurarea inductantelor;

- punte pentru masurari procentuale de rezistente, condensatoare §i

inductane];

- blocul de alimentare al puntii de masura;

- detectoruJ de nul;

- blocul de alimentare al circuitelor electrice.

2

3

4

5

6

7

13

12

11 Fig. I.

9

,

Panoul frontal este prezentat in figura 1., unde:

1. - cadran indicator (potentiometrul RJ)

2. - reper

3. - compensarea pierderilor la condensatoare;

4. - instrument inidcator de nul;

5. - reglarea sensibilitatii;

6. - lntrerupator de retea;

75

7. - bee de semnalizare pentru indicarea conectarii aparatului la retea;

8. - comutator de functiuni cu 5 pozitii;

9. - bomele pentru conectarea pieselor de masurat (B1, B2, B3); borna B, este legata de sasiu;

10. - comutator de game eu 8 pozitii; II. - tabel pentru indicarea gamelor;

12. - compensarea pierderilor in bobine (potentiometrele RJ ~i Rs;

13. - buton demultiplieator al cadranului indicator.

Panoul spate este prezentat ill figura 2, unde:

15
14 ~
18
Fig. 2. 14. - cordon de alirnentare la retea; J 5. - siguranta de retea;

16. - borne pentru polarizarea condensatoarelor (B4, Bs)

17. - borne pentru generatorul extern (B6, B7);

18. - borne pentru detectorul de nul (HI!, B9).

Caracteristici tehnice J. Masurarea rezistentelor

- mod de masurare curent continuu - intern

- putere numerica disipata pe elernentul de masurat: 100 m W.

I. 1. Masurarea absoluta a rezistentelor:

,

- domeniul de masurare: 0,5 - 105 M n in game decadice;

- eroare de masurare: max ± I % din citire ± 0,25% din cap de gama - pentru

rezistentele de 100 de ohmi - 10 Mohmi; max ± 5% din citire ± 0,25% din cap de gama - pentru 1 - 10 ohmi si 10 - 100 Mohmi;

1.2. Masurarea cornparativa a rezistentelor:

- gama de rnasurare: - 20% - + 20% pentru rezistente de 1 ohm - 100 Mohmi:

- eroare de masurare: max ± 20% pentru 10 ohmi - 10 Mohmi;

max ± 5% pentru 1 ohm - 10 ohmi ~j 10 - 100 Mohmi.

76

2. Masurarea capacitatilor - mod de masurare:

- intern: 50 Hz sau I kHz;

- extern: max 10kHz si max 2 V cf;

- polarizarea extema: max 10 v cc;

- tensiunea maxima pe elementul de masurat: 1 Vcf.

2.1. Masurarea absoluta a capacitatilor

- domeniul de masurare: 1 pF - 1050 !!F in 8 game decadice (frecventa de masurare 1kHz);

- eroare de masurare:

- max ± 1,5% din citire ± 0,25% din cap de gama pentru 100 pF - 100 !If;

- max ± 5% din citire ± 0,25% din cap de gama pentru 10 pF - 100 pF ~i 100

!If - 1000 J.lF';

- compensarea pierderilor serie: tg8 = 0 - 0,6 la 50 Hz

tg8 = 0- 0,25 la 1 Khz

2.2. Masurarea cornparativa a capacitatilor

- domeniuJ de masurare: - 20% - +20% pentru condensatoare de 10 pF - 1000 J.tF;

- eroare de masurare: max ± 2% pentru condensatoare 100 pF - 1000 J..IF.

3. Masurarea inductantelor - mod de masurare:

- intern: 1 Khz

- extern: max 10Khz si max 2 V cI;

- premagnetizare externa: max lOrnA, 10 V cI;

- tensiune alternative maxima pe elementuI de masurat I Vcr.

3.1. Masurarea absoluta a inductantelor

- domeniul de masurare: 50 j..iH - 105 Hin 6 game decadice;

- eroare de masurare: max ± 1,5% din citire ± 0,25% din cap de gama pentru

inductante 1 00 ~ - 100 H;

- compensarea pierderilor serie: brut ~i fin pentru Q = I - 50 la f= 1 Khz. 3.2. Masurarea cornparativa a inductantelor

- domeniul de masurare: - 20% - +20% pentru inductante 1 mH - 100 H;

- eroare de masurare: max ± 2%.

Pentru polarizarea condensatoarelor electrolitice de valori 1 !!F - 1 000 ~F se va introduce 0 tensiune continua de la 0 sursa de curent continuu (max 10 V cc) la bornele B4 ~i B, (B41a minus, B, la plus). Totodata boma negative a condensatorului de masurat "ox" se leaga la borna Bi.

Principinl de funetionare

Elementul de masurat se conecteaza la puntea de rnasurare prin intermediul bornelor

BI - B2 (sau BI - B2 - B3). Diagonala de alimentare a puntii este pusa intotdeauna la masa impreuna cu borna B1• tensiunea de dezechilibru care apare pe diagonala de masura a puntii se aplica la transformatorul de masura, fie direct, fie prin intermediul chopperului mecanic, la bornele B, - B9 de pe panoul din spate se poate vizualiza cu un osciloscop semnalul alternativ al transformatorului. Instrumentul de nul conectat la iesirea amplificatorului indica echilibrul puntii.

77

In figura urmatoare se prezinta puntile din componenta aparatului.

((

SO/1000Hz

5 O/1000Hz

Fig.3. Punte Wheatstone

Cc.JSO/l000Hz

Fig.5. Punte Maxwell- Wien

78

Fig.4. Punte Sauty

R%, (~,L% 3

Fig.6. Punte procentualii

ANEXANR.2

CONTORUL STATIC ALPHA TIP AIR

Contorul electronic trifazat ALPHA a fost proiectat ~i dezvoltat utilizand cele mai avansate tehnologii din domeniul electronicii.

Aceasta asigura un nou nive! de flexibilitate, precizie, fiabilitate, calitate, precum si economii banesti eompaniilor de eleetrieitate.

ContoruJ ALPHA mascara, prelucreaza, colecteaza ~i pastreaza datele referitoare la energia ~i puterea electrica intr-o configuratie ce permite multitarifarea.

Contoarele electronice modeme of era, minimal, urmatoarele facilitati:

HARD:

- mieroprocesor destinat calculelor de putere ~i energie

- posibilitate de programare din exterior, prin interfata serials

- relee comandabile direct de valorile de puteri si/sau energii

- interfete de masurare, in cele patru cadrane ale puterilor ~i energiilor active,

reactive, aparente.

SOFT:

- posibilitate de programare pe un an a sezoanelor si tarifelor diferentiate pe zile

~i ore

- afisarea marimilor electrice masurate (energia ~i maximele de puteri ale perioadei anterioare de facturare sau a sezoanelor anterioare ~i a perioadei curente)

- afisarea unui set de marimi de control, destinat functionarii corecte (prezenta faza, indicatori de impuls ~i de interval de masurare)

- protectia impotriva efractiei

Sursa de alimentare pentru electronics este 0 sursa in comutape,

In partea din fata a contorului este prevazut un port optic bidirectional pentru asigurarea comunicatiei dintre contor ~j calculator.

Legarea contorului in cireuitul trifazat se poate face direct sau prin transformatoare de - curent ~i de tensiune daca curentul ~i tensiunea din reteaua trifazata depaseste valorile nominale ale contorului (5A respectiv 96 + 528 V).

Clasa de precizie 0,2.

in interiorul contorului, pentru asigurarea nivelului marimilor de intrare sunt divizoare de tensiune rezistive si transformatoare de curent, bazate pe fenomenul de inductie.

Procesorul digital de semnal este un circuit integrat programabil. Marirnile masurate sunt determinate prin multiplicarea numerica a valorilor de intrare.

Partea de contorizare este programabila ~i permite function area contorului in regim indicator de maxim, amt pentru energie activa cat ~i pentru energie reactiva ~i aparenta.

Regimurile de operare sunt prezentate in cadrul lucrarii nr.6.

Afisajul este realizat cu cristale lichide, permitand urrnarirea diferitelor indieatori ~i eitirea cantitatilor eonsumate (vezi figura 6.1. din luerarea 6).

Comunicatia se realizeaza printr-o sonda optics, legata direct pe portul serial al ealeulatorului ~i alimentat cu 0 tensiune 7 Vc.c.

Codificarea contoarelor ALPHA:

AIR: unde Al este codul farniliei de contoare electron ice trifazate de energie electrica tip ALPHA

79

R: contorizeaza simultan energie electrica activa ~j reactiva, mascara puterea maxima corespondent! ~i posibilitati de program are in timp pe 4 tarife

Mai exista variantele:

D: contorizeaza energie electrica activa ~i mascara puterea activit maxima in regim de tarif unic

T: contorizeaza energie electrica activa ~i mascara puterea maxima cu posibilitati de programare in timp pe 4 tarife

K contorizeaza simultan energie electrica activit ~i aparenta, mascara puterea maxima corespondenta cu posibilitati de programare 'in timp pe 4 tarife.

Contoarelor se mai pot atasa placi suplimentare, care realizeaza diferite functii: placa eu relee pentru diferite comenzi, afisarea factorului de putere mediu, inregistrarea curbei de sarcina.

Schema de eonectare in cireuitul de mHsura prin transformatoare exterioare (suplimentare).

R

S --------+-;----r~----~---------------------

T

Fig.1. Contor SA 3 fire, 2 sisteme conectat prin 2TC §i 2IT

Jndicatori numerici afisate * date de regim NORMAL

001 - index energie autocitita virf; 002 - index energie autocitita normal;

003 - puterea cumulate la autocitire de virf; 004 - puterea cumulate la autocitire normals;

80

1

005 - puterea intervalului curent;

006 - puterea maxima pe perioada de virf 007 - puterea maxima pe perioada normala; 008 - test LCD~

009 - numarul caderilor de tensiune; 010 - numarul de resetari;

011 - index energie curenta - virf, 012 - index energie curenta - normal; 013 - data curenta;

014 - ora curenta;

015 - puterea intervalului anterior Incheiat;

016 - puterea maxima a perioadei curente - virf;

017 - puterea maxima a perioadei curente - normal;

018 - puterea maxima cumulata pe 0 perioada - virf; 019 - puterea maxima cumulatii pe 0 perioada - normal; 020 - index total energie al perioadei curente in KWh;

021 - index total energie al perioadei la autocitire 'in KWh; 022 - energie reactiva normal;

023 - energie reactiva la autocitire.

*date de regim ALTERNAT

101 - uz total de minute tara tensiune de la programare; 102 - date de inregistrare a puterii maxime autocitire - virf; 103 - ora de inregistrare a puterii maxime;

104 - data de inregistrare a puterii maxime la autocitire - normal; 105 - ora de inregistrare a puterii maxime - normal;

106 - data de inregistrare a puterii maxime curente;

107 - ora de inregistrare a puterii maxime curente - virf;

108 - data de inregistrare a puterii maxime curente - normal; 109 - ora de Inregistrare a puterii maxime curente - normal; 110 - numarul sesiunilor de comunicatie;

111 - data la care s-a modificat programul;

112 - date de resetare;

113 - data de sfarsit al ultirnei caderi de tensiune; 114 - ora de sfarsit al ultimei caderi de tensiune; 115 - data de inceput al ultimei caderi de tensiune; 116 - ora de inceput al ultimei caderi de tensiune; 117 - numarul de Wh / puls (Ke)

Coduri EROARE folosite

Aceste coduri de eroare sunt folosite cand defectiunea va afecta datele de facturare: - Er 000000 - cod de atentionare tratat ca 0 eroare

- Er 000001 - eroare aparuta in alimentarea circuitelor electrice

- Er 000010 - eroare de configurare

- Er 000100 - eroare suma de controlla memorie

In modul de lucru normal, 0 conditie de eroare afisajul pe codul de eroare. Datele pot fi regasite in modul altemativ.

81

Coduri de atentionare

Codurile de atentionare sunt 0 indicatie a unei conditii care poate afecta datele de facturare:

- F 000000 - pierderea unei faze

- F 000001 - baterie descarcata

- F 000010 - reset intern neautorizat

- F 000100 - detectie de sens invers a energiei (daca a fost programata)

- F 010000 - depasire prag de putere

Codurile de atentionare sunt afisate ca prima marime In secventa de afisare normala, dupa care urmeaza afisarea normala a marimilor programate.

.~

Date misurate pentru a fi aflsate (listi partiali) Date curente:

- test afisaj LCD;

- identificator propriu al utilizatorului;

- ziua prezenta a saptarnanu;

- sezonul curent (T);

- ora curenta (T);

- data curenta (T)

- total energie activa;

- energia alternativa (reactiva I aparenta) (A);

- puterea maxima (D);

- puterea cumulata (D);

- 4 tarife (A,B,C,D) pentru energie (T);

- 4 tarife (A,B,C,D) pentru puterea maxima (T);

- 4 tarife (A,B,C,D) pentru puterea cumulata (continuu cumulate);

Date pentru perioada anterioara facturata: - total energie activa;

- total energie alternativa (relativa aparenta)(A);

- puterea maxima;

- puterea cumulate;

- puterea pe tarife;

- puterea cumulate pe tarife;

- data si ora puterii maxime pe tarife;

Date pentru sezonul anterior: - total energie activa (T);

- total energie alternativa (A);

- puterea pe tarife;

- puterea cumulata pe tarife (T);

- puterea maxima;

Alte indicatii ~i date privind securitatea contorului: - intervalul curent de integrare;

- intervalul anterior de integrare;

- numarul de comunicatii optice;

- numarul de zile de la ultimul reset al puterii;

- numarul de zile de la ultimul impuls;

- numarul reseturilor de putere; numarul caderilor de tensiune;

- numarul de impulsuri de la ultimul reset al puterii;

- constanta impulsurilor de rezolutie (Wh I plus) (Ke);

- constanta contorului (Wh / "rotatie" disc) (Kh);

82

- valoarea pragului de putere;

- identificator tarif;

- lungime interval ~i subinterval;

- numarul de pulsuri de rezolutie la 0 rotatie a discului;

- fanion eroare contor,

- fanion atentionare contor;

- data de initializare a contorului (T);

- ultima data a modificarii programului (T);

- data la care are loc autocitirea ;

- data ~i ora de inceput ~i sfarsit a caderii de tensiune (T);

- total caderi de tensiune (minute) (T);

- data la care va avea loc automat schimbarea programului curent (T);

Disponibilitatea acestor diferite miirimi depinde de versiunea contorului Alpha.(D),(T)

~i (A) au semnificatia:

(D) - versiunea de contor cu un tarif;

(T) - disponibil doar pe contoare cu multitarifare

(A) - disponibil doar pe contoare cu capabilitati de masuraresi a energiei In plus fata de cea activa (reactiva / aparenta).

Nota asupra disponibilitatii marimilor reactive:

La contoarele tip AIR sau AIK , utilizatorul poate alege ca energie aditionala masurata energia reactiva sau aparenta dar nu ambele. Odata ce acest parametru este stabilit , 0 singura indicatie a maximului de putere ~i un singur set al energiei ~i puterii multitarifate poate fi afisat. Energia ~i puterea pot fi ambele afisate , bazate pe energia activa sau pe energia aditionala masurata (reactiva sau aparenta).

Contoarele Alpha cu functii avansate de masurare echipate cu placa "A" , au capacitatea de a efectua masurari in cele patru cadrane si pot afisa atat marimi referitoare la energia activa cat si la cea reactiva In conditii de multitarifare.

Speciflcatfi tehnice ale contorului Alpha Domenii de operare:

Tensiune:

- de la 961a 528 Vca, 50 sau 60 Hz

- de la 46 la 200 V ca , pentru contoare montate in secundarul transformatoare-

lor detensiune de 57.7 Vca Curent:

- de la 0 la val 0 area maxima Frecventa:

- nominal 50 sau 60 Hz ( 2: 5%)

Domeniu temperatura:

- de la - 40 grade C la +55 grade C (ambiant)

- de la - 40 grade C la +85 grade C (la electronics)

Domeniu umiditate:

- de la 0 la 100% RH (lara condens) Maxime absolute:

Tensiune:

- aplicata continuu: 528 Vca Rezistenta la supraterrsiuni:

- oscilatoriu: 2.5 KY, 2500 incercari

- tranzitii rapide: 5KY , 2500 incercari

~.

;

83

- CEl 687: - 6 KV avand l.2 / SOus , 10 incercari;

- CEl 801- 4: - 4 KV , 2.5 KHz salve repetitive, timp de 1 minut

- dielectric (CEl 687): - 2.5 KV la 50 Hz , 60 sec.

Cureot:

- aplicat continuu: - 120% din curent maxim al contorului (120% Imax)

- temporar (0 secunda): - 200% din curentul maxim al contorului (200% Imax)

Caracteristici de operare:

Coosum:

- pe sursa de alimentare (faza A): - mai putin de 1 W / 120V

- curent consumat pe faza; - 0.1 mohmi tipic la 25 grade C

- consum la diverse tensiuni pe faza: - 0.008 W Ia 120 V ca

- 0.03 W la 240 Vca

- 0.04 W la 277 Vea .

,

84

ANEXANR.3

PREZENTAREA NUMARA TORULUI UNNERSAL PFL 28A

Aparatul este destinat pentru masurarea digital! a marimilor temp orale cum sunt: frecventa, perioada, rapor-tut a doua frecvente intervale de timp, latimea unor impulsuri, numararea de impulsuri.

Aparatul se foloseste in lucrarea numarul 10.

1. - SET - buton de alimentare;

2. - comutatoare pentru schimbarea gamei de rnasura

10 s 1100KHz 0,5 us 11Hz

Comutatoare pentru modul de lucru:

3. - B/C - mod de lucru pentru masurarea raportului a doua frecvente introduse pe intrarile B respectiv C. Aparatul a:fi~eazA direct raportuI B/C;

4. - A:B - permite masurarea frecventei semnalului de la boma A (50 Mhz-200 Mhz) sau de la boma B (1 Hz - 10 Mhz) in functie de butonul de la bomele BNC A ~i B. Pe pozitia A - aparat - baza de timp se inmulteste cu doi;

5. - PAC - permite masurarea valorii medii a n perioade ale semnalului aplicat la bona

C.

6. - Period C - mascara 0 perioada a semnalului de la intrarea C;

7. - TTh1E B - C - se mascara perioada de timp intre impulsul de Start conectat la boma B ~i impulsul de Stop conectat la boma C; sau permite masurarea duratei unui irnpuls in cazul in care pe intrarile B ~i C se aplica acelasi semnal (se scurtcircuiteaza intrarile B ~i C butonul 15).

8. - CHECK - permite testarea functionarii corecte; la apasare se mascara frecventa bazei de timp selectate (etalon);

9. - Intr.A - permite masurarea frecventei in domeniul5 Mhz - 200 Mhz;

10. - Intr. B - borna de conectare a secundarelor in frecventa 1 Hz - 10 Mhz; Este

intrarea B in cazul masurarii rapoartelor de frecventa,

11. - Intr. C - borna de conectare a semnalelor cu frecventa 1 Hz - 10 Mhz; Este intrarea C in cazul masurarii rapoartelor de frecventa.

Este intrarea pentru semnale al carei perioada se mascara;

Este intrarea semnalului de Stop in cazu1 in care se determina un interval de timp;

12. - buton pentru alegerea nivelului semnalului de intrare pe intrarea C. Apasat 100 V liber 10 V;

13. - LEVEL - potentiometru pentru regIarea nivelului de trigerare a semnalului de la

intrarea C;

14. - buton pentru alegerea frontului impiulsului de Stop pentru intrarea C;

15. - B - C - buton pentru scurtcircuitarea intrarilor B ~i C;

16. - buton pentru alegerea frontului impulsului de Start pentru intrarea B;

17. - LEVEL - potentiometru pentru reglarea nivelului de trigerare a semnalului de la

intrarea B;

18. - buton pentru alegerea nivelului tensiunii de la intrarea B;

19. - AlB perrnite alegerea canalelor de intrare; Apasat A, liber B;

20. - comutator pentru blocarea introducerii amplificatorului. Pozitia 0 -liber, pozitia Z - blocat;

85

Fig. I.

21. - Potentiometru pentru reglarea timpuJui de afisare I numarare;

Reglabil continuu intre 0,2 s si 5 s cu posibilitatea de afisare infinita cand se formeaza

masurarea prin apasarea butonului RESET~

22. - RESET - perrnite stergerea memoriilor inaintea efectuarii unei noi masuratori;

23. - panou de afisare a rezultatului masuratorilor lmpreuna eu unitatea de masura;

24. - G - LED pentru indicarea pow activa

25. - OV - LED pentru indicarea domeniu depasit; Panoul din spate se prezinta pe figura 2.

26. - iesirea semnalului etalon de 10 Mhz cand butonul 19 este apasat ~i 5 Mhz cand butonul 19 este liber;

27. - furnizeaza 0 tensiune etalon de frecventa 1 Hz - 10 Hz in functie de

comutatoarele 2 ~i 19 (cu butonul 19 tiber obtinem tensiuni de frecvente injumata~te); 28. - iesire pentru impuls de initiere a masurarii;

Este valabil cand comutatorul36 este apasat si potenpometrul Zl pe maxim.

29. - borna de pamantare;

30. - cablu de alimentare;

31. - illMORIE - comutator pentru cuplare sau decuplare a memoriei

32. - Bl (B2) siguranta de retea 315 rnA (630 rnA)

33. - B3 siguranta 2,5 A:,

34. - furnizeaza un semnal etalon de iesire cu frecventa Smhz;

Se poate conecta la un circuit extern pentru a se sincroniza cu aparatul; 35. - comutator pentru selectia frecventei etalon interna sau externa;

Se refera la racordu134 (STANDARD INTIEXT);

36. - GATE - comutator pentru comanda PO$ principale;

Pe pozitia INT - comanda intern a a initierii numararii;

Pe pozitia EXT - comanda din exterior de la mufa 34 sau de la imprimanta; 37. - conector cu 37 de pini pentru conectarea unei imprimante.

Date tehnice si erori de miisurare a) Frecvenpnetru

Limite de masurare:

- canal A : 5 Mhz - 200 Mhz

- canal B : 1 Hz - 10 Mhz

Timp de masurare (intervalul de validare a portii principale) - canal A: 2 us - 20 s

- canal B: 1 IlS - 10 s.

Eroare de masurare a frecventei;

Ef -( EBT ± 2 ~~t:-6J%±lLSB unde &BT - eroarea bazei de timp (10-4 %)

tp - timp de deschidere a portii principale [s]

b) Misurarea perioadei

Limite de frecventii in care se poate masura perioada este de la curent continuu la 10

Mhz.

Frecventa semnalului de referinta, numarat pe 0 perioada rnasurata 1 Hz - 10 Mhz selectabila in decade. Eroarea de masurare a perioadei:

86

<o r-----.,.....t--1r-PI

m •

o

o

o

o

Fig. 2.

\

s T = ( £ BT ± L\~ ) % ± lLSB

unde IlTR este eroarea de trigerare intre punctele identice a doua perioade consecutive.

c) Misurarea perioadei cu mediere

Este 0 metoda prin care se mascara tot perioada, dar totalul impulsurilor de tact pe un

numar de 1 ° perioade mutandu-se punctu1 zecimal corespunzator cu k pozitii spre stanga.

Limitele de frecventa in care se poate masura perioada 0,1 Hz - 10 Mhz. Unitatea de masurare: 0, 1 us;

Numarul de perioade masurate: 1 - 1 05 decade; Eroare de masurare:

£T =( eBT ± ~~ j%±lLSB

unde n - este numarul de perioade pe care se mediaza.

d) Miisurarea intervalelor de timp Limite de masurare: 0,1 IlS - 108 s;

Unitatea de masurare: 0,1 J.lS - 1 s in decade; Eroarea de masurare a timpului:

( IlTR) 0

EfiT = EBT ±-- Yo±lLSB

tx

unde eroarea de trigerare este 0,3 us pentru tensiuni sinusoidale ~i 0,0025/m pentru tensiuni dreptunghiulare, eu m - panta semnalului ill V /J.ls.

e) Raportul a dod freevente

Limitele frecventelor pe intrarile B ~i C: 1 Hz - 10 Mhz; Factorul de mediere a masurarii: 1 - 108 in decade; Eroarea de masurare:

Er =( e:c) % ±lLSB unde e IRC este eroarea de trigerare pentru canalu1 C.

Date de intrare in numiritor Canalul A:

- tensiune sinusoidala 50 m V - 5V

- irnpedanta de intrare 50 n

- mod de cuplare: ill eurent alternativ

Canalul B ~i C:

- tensiuni sinusoidale 50 mV - lOV/O,S V-100 V

- tensiuni dreptunghiulare 0,2SV - 5V/2,5V - 50V

- impedanta de intrare:

1 OOKn/40pF pe domeniul 10 V 1 MflI 20pF pe domeniul 100 V - nivel de trigerare:

- 5V 7 5V pentro garna 10 V

- 50V + + 50V pentru garna 100 V.

87

Date de iesire din numirator

Iesirea standard FW in decade, cu selectie prin comutatoarele 2 A - off': 1 Hz - 10 Mhz

A - on: O,5Hz - 5m.hz, nivel de iesire TTL Iesirea standard 10 Mhz, frecventa fixa, boma 26

A - off: 10 Mhz

A - on: 5 Mhz, niveJ de iesire TTL.

I [

!

88

ANEXANR.4

PREZENTAREA CIRCUITELOR INTEGRATE FOLOSITE iN LUCRAR!

fJA 741 Amplificator operational

Configuratia terminalelor (vedere de sus)

j '-./ I

~,c _j [.1 r--NC

:--'C:" :3 ~:"\C

N",U_L 13_, 12 f--r.:

. --i > 11 1--\1 T

11\1+ --is 10 ~I<'5;~!?

v- ~6 S;-- UL

'\j:: -j' 8~N:

N[

'1-

7411741 J1741 M

741 Hl741 JHJ741 MH

741 N1741 IN/741 MN

Valori limita absolute:

• tensiunea de alimentare

• tensiunea de intrare'

• tensiunea de intrare diferentiala

• gama temperaturilor de funtionare:

• puterea disipata

• rezistenta termica jonctiune-ambiant

plastic 14 SOOmW

±22V ±lSV ±30V

00C ... +700C 2

-SsoC +12Soc 3

-2Soc +1250C 2

-550C + 12Soc 3

+ 12SoC +150°C

metal 8 plastic 8

400mW 300mW

• gama temperaturilor de stocare:

• temperatura jonctiunii

1 Pentru tensiuni de alimentare mai mici ca ±15V, tensiunea de intrare maxima este egala eu tensiunea de alimentare

2 Valabil pentru cicuitele PA 741, PA 741 J, indiferent de tipul capsulei 3 Valabil pentru circuitele PA 741 M, indiferent de tipul capsulei

89

Configuratia tenninalelor (vedere de sus)

'\C ---Jl f\C ~2

B':>L/CiJ~:p--h T\. _ _j,!

;~+ -15

v- ~"

NC --!7

PM 201 AJ301 A Valori limita absolute

• Tensiunea de alimentare

• Tensiunea diferentiala de intrare

• Tensiunea de intrare'

• Gama temperaturilor de functionare

• Gama temperaturilor de stocare

• Temperatura jonctiunii

• Rezistenta termica:

• Put ere a disipata

PM 301 Amplificator operational

,/-

PM201 A ±18V ±30V ±15V

0°C ... +70°C -25°C ... + 125°C 12SoC

200°CIW 225°CIW 250°CIW 500mW 400mW 300mW

PM 201 AJ301 AR PM 201 AN/301 AN

90

Performantele electrice:

Atunei cand nu apare 0 alta conditie restrictiva, specificatiile sunt aplicabile cu C=30pF, -25°C~ Tam~ 85°C ~i ±5V~ Val s ±20V pentru 13M 201 A, repectiv C=30pF, O°C~ Tam~ +70°C ~i ±5Vs Val ~ ±15V pentru PM 301 A

PM201 A ±22V ±30V ±15V

-25°C +85°C

-55°C + 125°C

13M 201 Al301 A PM 201 AHl301 AH 13M 201 AN/30 1 AN PM 201 Al301 A PM 201 AR130l AH 13M 201 AN/30l AN

I Tensiunea maxim admisibila pe intrari scade pentru alimentari mai mici de ±15V 12 vaIoarea alimentarii

PM 324

Amplificator operational cvadruplu

Caracteristici notabile:

• Tensiuni de alimentare:

~ sursa simpla: 3V-+32V

~ sursa dubla: ±1,5V -r- ±16V

• curent de alimentare: 1 rnA, independent de tensiunea de alimentare

• compatibil TTl

• arnpplificare: 100dB

• banda (amplificare unitara): IMHz

• curent de intrare: 45nA (compensat in temperatura)

Configuratia-serrninalelor:

]<"CC-'-I?'j:--+'-'/'':: -p'~-,-r= 1

~_I 1 • I _--t

~~,l-- ,2 12 P14-

ih!+ j: 121 11-14+

-,.;0.1 Ilf--'./-

j't.,;.:+~I" - 1-'

n: ~ - -----,' -

• - v

Valori limita absolute:

• T ensiunea de alimentare

• Tensiunea de intrare diferentiala

• Tensiunea de intrare

• Curent de intrare (Vf.\J<-O,3V)'

• Curent de scurtcircuit (un arnplificator)

• Gama temperaturilor de functionare

• Gama temperaturilor de stocare

• T emperatura jonctiunii

• Puterea disipata

• Rezistenta termica joncpune-arnbiant

~M324 ±1,5V ... ±16V 32V

~M2902 ±1,5V ... ±13V 26V

-O,3V ... V+ SOmA 40mA

0°C ... 70°C -55°C ... + 125°C +125°C 500mW 200°CfW

I Curcntul de intrare iese din circuit datoritii etajuzlui de intrare cu tranzistorul pnp. Acest curent este independent de starea etajului de iesire.

91

13M 339 Comparator cuadruplu

• Curent de alimentare: 0,8mA, independent de tensiunea de alimentare

• Tensiune de saturatie: 2S0mV la 4mA

• Iesirea cornpatibila eu TTl, DTL, ECL, MOS si CMOS

• T ensiune de offset si curenti de intrare redusi <,

Configuratia terminalelor (vedere de sus):

Valori limita absolute:

• T ensiunea de alirnentare

• T ensiunea de intrare diferentiala

• Tensiunea de intrare (V-=O V)

• Curent de scurtcircuit la iesire'

• Curent de intrare

• Gama temperaturilor de functionare: ~ ~M 339/290113302 ~13M339V

~~M339M

• Gama temperaturilor de stocare => 13M 339/2901/3302 =>~M 339V

=> 13M 339M

• Temperatura jonctiunii:

=> 13M 339/339V/2901/3302 => 13M 339M

• Puterea disipata

• Rezistenta termica jonctiune-ambiant:

13M 339/13M ~901 2 ... 36V

36V

-0,3 ... V+ 20mA SOmA

~M3302 2 ... 28V 28V

-0,3 ... V+ 20mA SOmA

0°C ... +70°C

-25°C +85°C

-55°C + 125°C

-25°C +125°C

-40°C + 125°C

-55°C +125°C

+125°C +150°C 500mW 200°CIW

1 Un scurtcircuit intre iesire si V+ produce incalzirea exccsiva ~i eventual distrugerea tranzistoarelor de iesire. Curcntul maxim de iesire cste de aproximativ 20mA ~ independent de valoarea lui V+. Acest curent aparc atunci cand intrarilc sunt la un potential mai negativ decal V-. in acest caz tranzistorul de intrare, de tip pnp. arc jonctiunea colector-baza deschisa si icsirea devine cgala cu V+ (sau cu V- pentru 0 supracrestcrc mai marc) pentru toata durata cut intrareacste coborata sub V-. in principiu, tensiunca negativa nu distruge intrarea comparatorului.

92

PM 3900 Al3900 B Amplificator operational Norton cuadruplu

Descriere generaiii

Circuitul integrat f3M 3900 contine patru arnplificatoare independente, avand cate doua intriiri fiecare, proiectate sa Juereze eu 0 singura sursa de alimentare ~i sa permits 0 variatie mare a tensiunii de iesire.

Aeest amplificator foloseste 0 oglinda de curent pentru a realiza functia de intrare nemversoare.

Cu f3M 3900 se pot eonstrui:

• amplificatoare de curent eontinuu;

• amplificatoare de curent alternativ;

• stabilizatoare de tensiune;

• filtre active RC;

• genera to are de unda;

Dupa tensiunea de alimentare maxima admisa, cireuitul poate fi livrat ill doua variante, marcate eu literele A respectiv B.

Caraeteristici notabile:

• gama larga a tensiunilor de alimentare: 4-:-36 Vw

• curent de polarizare la intrare scazut: 30nA

• castig ridicat in bucla deschisa: 70dB

• excursie mare a semnalului de iesire: (V'-l)Vw

• compensare interna de frecventa

• protectie de scurtcireuit la iesire

.. ~ -

Configuratia terminalelor (vedere de sus)

.::--. ~-

:: -~".Io!-

:es,re~ -,5 ;(1.-. ies.('e4

I~n----.j6 s!--Ies.re3

\' __j_7 8-'~ I i'i3-

Valori limita absoluta:

• T ensiunea de alimentare:

f3M 3900 A +4V +36V

f3M 3900 B: +4V +l8V

2rnA

0°C ... +70°C -55°C ... +125°C +125°C

500mW 200°CIW

• Curentul de intrare:

• Gama temperaturilor de functionare:

• Gama temperaturilor de stoeare:

• Temperatura jonctiunii:

• Puterea disipata:

• Rezistenta termica jonctiune-ambiant:

93

.

_ J I

DAC08

Convertor digital-analog de 8 biti

Este un circuit integrat monolitic, avand functia de convertor DIA caracterizat de 0 valoare tipica a tirnpului de stabilire lOOns. in aplicatiile de multiplicator analogic respecta conditiile de monotonie pentru un domeniu de variatie 40 la 1 a curentului de referinta. Acest convertor are iesiri complementare de curent cu 0 excursie larga de tensiune, permitand existenta unor tensiuni diferentiale la iesire de 20V varf Ia varf pe sarcini rezistive. Diferenta foarte mica intre valoarea - ~ curentului de referinta ~i valoarea curentului de iesire la capat de scala, mai putin de ±J LSB (eel

rnai putin semnificativ bit) elimina ajustarile pentru capat de scala in cele mai multe cazuri. De asemenea, neliniaritatile foarte mici, sub 0, 1% pe domeniul de temperatura, rninimizeaza eroarea totala din diferite surse.

Cele opt intrari de comanda logica ale circuitului accepta nivele TTL cand terminalul 1, corespunzator potentialului de prag logic (VLc) este conectat la masa. Simpla modificare a potentialului VLC permite interfatarea directs a celor opt intrari logice cu toate familiile logice.

Caracteristicile de functionare ale circuitului sunt, in esenta, nescbimbate In domeniuJ ±4,5V-=- ±18V al tensiunilor de alimentare. Puterea disipata de circuit este de numai 33mW pentru o alimentare de ±5V ~i este independents de starile logice pe intrari, in functie de limitele admise pentru anumiti pararnetrii, acest circuit se poate incadra in urmatoarele variante: DAC 08 M si DAC 08 AM pentru domeniul de temperatura -55°C ... +125°C si DAC 08 E, DAC 08 C, DAC 08 H, pentru domen.iul de temperatura O°C ... +70°C.

Caracteristici notabile:

• Timpul de stabilire pentru curentul de iesire: lOOns

• Eroarea la capat de scala: ±1 LSB

• Neliniaritatea in temperatura: ±O,l%

• Excursie larga a tensiunii de iesire: -1 OV ... + 18V

• Iesiri complementare de curent

• Interfata direct a cu TTL, CMOS $i celelalte farnilii

• Posibilitatea de inrnultire in doua cadrane pe domeniu Iarg

• Admite tensiuni de alimentare intre limite largi: ±4,5V-=- ± 18V

• COllSUm redus de putere 33mW fa ±5V

• Pret scazut

94

Schema bloc ~i configuratia terminalelor (vedere de sus)

:+ ',. r- r: i.rE :,3 E~ f.': t·, :;7 ::-=
I 1-- L I~ I
0:; : I~ I~ I:. ill
I G 1 I

I !
.,' ~+r--+-r-h---1-,-----...,---!-:----t-,-+- . ,.~! M-~~~~~+-r.w~~~~~~--:c-v,

.~ [,'.:- \. -

, '.'L..,--;.i I ~_ICL< '. 1 c

v--1~

1 C'l",-l4 ,:·I~E·· 1:1 -;~

E.:: --1.:.

I - I

=: --j-; 1- ~.: -.~

':':1-: -=·S

- ---'

95

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->