P. 1
referate embriologie

referate embriologie

|Views: 897|Likes:
Published by Burtea Razvan

More info:

Published by: Burtea Razvan on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2013

pdf

text

original

Specialistii spun ca datorita cresterii rapide a embrionului se impune un sistem transportor al nutrientilor mai complex decat simpla difuzie

intercelulara. Asadar, dezvoltarea inimii si a sistemului circulator este un pas cheie.

Dezvoltarea cordului, organul central al aparatului cardiovascular, incepe inca la embrionul de 1,5 mm, la sfar~itul saptamanii a III-a. Circulatia sangelui la embrionul uman apare in stadiul de 7 somite, respectiv in saptamana a IV-a de viata intrauterina.

De timpuriu, la nivelul extremitatii cefalice, anterior de placa neurala ~i lama procordala (viitoarea membrana bucofaringiana), in regiunea numita arie cardiogena, se diferentiaza din mezenchim primele celule angioformatoare. Acestea vor forma un plex vascular endotelial in stransa relatte cu splanchnopleura, din care iau nastere doua tuburi endoteliale, unul stang ~i altul drept.

Datorita f1exiunii laterolaterale a discului embrionar, cele doua tuburi se apropie median tot mai mult ~i, treptat, fuzioneaza unul cu altul in directie craniocaudala. Se formeaza astfel tubul cardiac primitiv unic, stratul sau endotelial devenind endocardul cordului definitiv.

Concomitent, se formeaza cavitatea pericardica. Tubul cardiac este suspendat de pericard prin mezocardul dorsal. Formarea ~i accentuarea f1exiunii cranio-caudale a corpului embrionar determine bascularea cu 1800 in jurul unui ax transversal a primordiului pericardului ~i cordului.

Ca urmare, acestea se vor situa anterior de intestinul anterior ~i superior de sacul vitelin ~i septul transvers unde formeaza umflatura cardiaca (proerninenta cordis).

Odata cu aceste procese, celulele mezenchimale din splanchnopleura se dispun ca 0 manta in jurul tubului endocardic. Din ele se vor diferentia celulele musculare ale miocardului ~i celulele mezoteliale ale epicardului. Timpuriu, mezocardul dorsal dispare, iar tubul cardiac ramane legat de peri card doar la extremitati, in rest fiind liber in cavitatea pericardica. Tubul cardiac are un capat arterial, cefalic ~i altul venos, caudal. lntre extremitati se diferentiaza dilatatiile, separate la exterior de ~anturi. Dilatatia dinspre capatul arterial poarta numele de bulbul primitiv al cordului (bulbus cordis primitivus), dupa care urmeaza ventriculul primitiv (ventriculus primitivus) ~i atriul primitiv (atrium primitivus) in care se deschide sinusul venos (sinus venosus) care are doua coame (cornua sinus), unul stang !ji altul drept. Comunicarea dintre atriul primitiv !ji !ji ventricul se numeste canal atrioventricular (canalis atrioventricularis). De mentionat ca initial atriul primitiv !ji coamele sinusului venos sunt extrapericardice, ele fiind ulterior incorporate in cavitatea pericardica.

Bulbul cordului se continua cranial cu sacul aortic sau cu aortele ventrale din care pleaca succesiv arcurile arteriale aortice sau arterele branchiale, care dupa ce strabat antero-posterior arcurile branchiale se deschid in aortele dorsale. La extremitatea opusa in fiecare com al sinusului venos, se deschid cate 0 vena

vitelini, vena ombilicali §i vena cardinali com una (ductul lui Cubier) fermata prin fuziunea venei precardinale cu vena postcerdinala de aceeasi parte.

in etapa care urmeaza, cordut primordial (cor primordiale) nu se dezvolta uniform, ci. bulbul cordului !1i ventriculul prezinta un ritm mal rapid de crestere in lungime fata de celelalte cavitati ale sale. Ca urmare, el nu mai rarnane rectiliniu, ci se curbeaza, mai intAi luAnd forma literei .U" cu concavitatea anterior §i la dreapta, iar apoi forma literei "8" cordul sigmoid (cor sigmoideum) cu atriul situat posterior de ventricul.

Schimbarile de pozitle ale cavita\ilor cordului se continua §i Tn dezvoltarea ulterioara, pana cand se ajunge la forma sa definitiv8. Concomitent, cordul §i pericardul coboara in regiunea cervical a spre torace - "descensus cordis" - !1i tot acum are loc procesul de septare a cavitatilor primitive ale cordului.

Septa rea atriului primitiv §i soarta sinusului venos

La nivelul canalului atrioventricular, care are pozitie transversata, apar prin proliferarea celulelor endocardice doua proeminente - pernute endocardice - una ventrala §i alta dorsala, denumite in Nomenclatura Embriologica lnternationala - tuber endocardiale atrioventriculare. Prin fuziunea lor ia nastere septul intermediar (septum intermedium), care imparte canalul atrioventricular intr-un ostiu atrioventricular drept Iii altul stang.

Concomitent cu acest proces, pe tavanul atriului primitiv se dezvolta septul prim (septum primum) care crests descendent spre a fuziona cu septul intermediar. Dar, precedand aceasta fuziune, intre marginea septului prim ii septul intermediar se delimiteaza un orificiu numit foramen primum.

Tnainte ca foramen primum sa dispara prin obliterare, in partea centrals a septului prim, prin proces de resorbtie, se formeaz8 un alt orificiu numit foramen secundum. Prin acest orificiu atriul drept este in comunicare cu atriul strang. Tot acum, de pe tavanul atriului drept se dezvolta septul secund (septum secundum) care creste descendent §i tinde sa oblitereze foramen secundum. Septul secund nu ajunge Tnsa sa fuzioneze cu septul intermediar. Marginea sa libera delimiteaza cu marginea libera a partii inferioare a septului prin orificiul de comunicare dintre atrii, numit formen ovale. Marginea libera a partii inferioare a septului prim lndeplineste rol de valva la nivelul de foramen ovale. EI impiedics trecerea sangelui din atriul stang in cel drept, permitand doar trecerea in sens invers. In acest fel, 0 parte a sangelui din atriul drept trece in atriul stang §i mai departe in circula\ia generala (sisternica), ocolind asttel circula\ia mica sau pulmonata, caci dupa cum se stle pana la nastere plamanul fetal nu tndeplmeste functii de hernatoza.

Dupa nastere, in mod normal, foramen ovale se inchide Iii intreg sangele venos din atriul drept treee in ventriculul drept §i de aici la pia man pentru hematoza. Tnchiderea se realizeaza prin fuziunea septului prim cu cel secund. Datorita eresterii presiunii in atriul stang, septul prim este impins catre cel secund, realizand astfel fuziunea !}i separarea completa a celor doua atrii. Marginea septului secund devine limbul fosei ovale (limbus fossae ovalis).

Odata cu schimbarea pozitiei atriului primitiv, se schimba §i pozitia sinusului venos al inimii. De asemenea, cornu I drept al sinusului venos creste mai rapid decat eel stang. Aceste din urma, prin obliterarea par\ii terminale a venei

viteline stAngi !}i a venei ombilicale stangi, primeste 0 cantitate mai mica de sange. In fina( cornul stang al sinusului venos devine sinus coronar, cea mai mare vena a inimH, care colecteaza sAngele venos din peretii cordului. Treptat, sinusul venos !}i cornul sau drept care creste rapid vor fi incorporate in atriul drept. Ostiul sinoatrial, initial in pozitie transversata, devine vertical. EI are forma ovala !}i este marginit de 0 valvula venoasa dreapta !}i alta stanga. Prin fuziunea extremitatilor craniale ale acestor valvule venoase, se formeaza septum spurium. Dupa in corpora rea sinusului venos in atriul drept, septum spurium devine creasll terminali (crista terminalis) a atriului drept, marcand in interior limita dintre partea sinusala !}i atriul drept propriu-zls, careia la suprafata ii corespunde ,antut terminal(sulcus terminalis). Totodata, valvula stangi a ostiului sinoatrial involueaza !}i dispare, iar valvuta dreapta va da nastere valvulei venei cave inferloare (Eustachio)!}i valvulei sinusului coronar al inimii (Thebesius).

In atriul sting se deschide vena pulmonara care are patru afIuenti venosi mari. Tn cursul dezvoJtarii, vena pulmonara va fi incorporata in peretele atriului stang, iar eei patru afluenti ai sai ajung sa se deschidA in atriu, form and cele doua vene putmonare drepte!}i douB vene pulmonare stingi (fig. 4.2.).

Vena oblict • \'

m"~

'c::» Sinus comnar

Arterl pulmon.~ Venaoblici • ab'!ului atg. 8--__'

Vena ~, ptdmonari

ves

Stadiul final de dezvoltare al venelor mari

Partea peretelui atriului stang dintre varsarea venelor pulmonare stangi f1i drepte provine din peretele venei pulmonare $i nu din eel al atriului primitiv. T otodata, la nivelul atriului drept !}i stAng se dezvolta cate un diverticul care devine auricul drept!}i auricul stang (urechiu§e).

Septarea ventriculului primitiv ,i soarta bulbului cordului

Septarea ventriculutui primitiv se realizeaza prin formarea septului interventricular (septum interventriculare). Aceasta apare in saptamana a IV-a pe ptanseul ventriculului primitiv. EI creste ascendent catre pernitele sau tuberculii endocardici care prin fuziune au format septul intermediar. Ventriculul in acest stadiu nu este septat complet. intre marginea semiinelara libera a septului muscular $i pernitele endocardice, se delimiteaza orificiul interventricular (foramen interventriculare).

Sacul aortic

Aorta dorsatl

Trurn=hi artena.

Yentricul lling primitiv

eon cardiac

Attiu drept primltiv

V.ntricul dr. primitiv

Canal.trio. ventricular

Cf9iUta bulbo· ventricularl

Foramenut interventricul.r prima,

Septut interventricular

Sectiune frontals prin inima embrionului de 30 de zile, cu foramenul interventricular primar, Ii comunicarea atriului sting cu ventriculul sting primitiv

Acest orificiu se va inchide odatii cu formarea pir1;ii membranoase (pars membranacea) a septului interventricular care rezulta din fuziunea septului spiral bulbar cu septul intermediar.

Odata cu septarea ventriculilor din partea proximala a bulbului cordului, care se septeaza prin aparitla septului spira' aorticopulmonar, se formeaza §i se lncorporeaza in ventriculul drept definitiv conul arterial (conus arteriosus) sau infundibulum. Tn partea stangs din el ia nastere vestibului aortic.

Partea distals a bulbului cordului poarta numele de trunchi arterial (truncus arteriosus) care, prin formarea septului spiral aortlcopulmonar va da nastere partii proximale a aortei §i trunchiului pulmonar (truncus pulmonaris).

Dupa individualizarea ostiilor atrioventriculare, prin formarea septului intermediar, din mezenchim se diferentiaza valve Ie tricuspidi §i mitrala sau dicuspids, legate prin cordaje tendinoase de muscbil papilari la nivelul ostiilor arteriale prin septa rea trunchiului arterial de cane septul aorticopulmonar, se formeaza valvulele semilunare pulmonare, una anterioara §i douii posterioare §i valvulele semilunare aortice, doua anterioare §i una postenoara

Tesutul nodal al irumn, format din nodul sinoatrial, nodul atrioventricular, fasciculul sau trunchiul atrioventricular - cu crusdexter §i crussinister, precum §i reteaua Purkinje, se dezvolta prin diferentierea local a a celulelor mu§chiului cardiac. EI este asezat sub andocard §i incepe sa bata ritmic din saptsmana a IV-a.

Arcuri .ortice

Nodulul troncular dreaptaup.

. Iii

v

Canal aortic

Modulul troncular Ittnginf.

NodulUl conal sling ant.

Creasta bulboventriculari

A

Septul interventricular

Sectiune frontali prin inima embrionului de 35 de zile

Factorii care pot afecta dezvoltarea normala a inimii fetale

Dezvoltarea inimii fatului poate fi afectata in orice moment de catre lucruri care influenteaza modul in care celulele comunica intre ele, modul in care aceastea migreaza in timpul dezvoltarii si modul in care se divid si cresc, spun specialistii.

Desi cercetatorii inca mai studiaza factorii care controleaza dezvoltarea normala a inimii fatului si cauzele specifice ale malformatiilor cardiace congenitale, ei au descoperit ca exista cateva aspecte care au un aport in problemele dezvoltarii inimii:

• Anormalitati cromozomiale: de exemplu, Trisomia 21, 0 anormalitate cromozomiala asociata cu Sindromul Down, este asociata cu problemele cardiace la jumtate din bebelusi.

• Alte anormalitati genetice: 0 singura gena poate duce la 0 anormalitate, iar acest aspect poate fi asociat cu aparitia unui defect cardiac congenital.

• Boli maternale, precum diabetul: deficitul de control al nivelului de zahar din sange este asociat cu riscul crescut ca bebelusul sa sufere defecte cardiace.

• Medicamente sau alte substante luate de mama: cocaina, alcool, Oilantin si Accutane pot afecta formarea inimii fetale.

• Expunerea la anumite substante din mediu: vopseluri, solventi, degresanti, pesticide, poluantL

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->