.

' ,

------=::--

----

---

MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUI

Dr. arh. MIRCEA ENACHE Arh. IULIUS IONESCU

GEOMETRIE DESCRIPTIVA SI PERSPECTIVA

o

~

EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOGICA BUCURE~TI

S G lOR CRISTINA

Mo mo;io lui a .fest anc'i~ot ~J propus penlru publlcote de C.alre cclectjvul Catedrei de ~tiin;e tehnlce ~i Ccnsiliul prclesorol 01 lnstltutului de Arhitecturo "Ion Mlncu" din Bucurestl,

Redoctcr : ;ng. MINODORA STOIAN Tehneredcctor : ILiNCA PROSAN Coperlo : HOREA GAVRI~

CUV{NT iNAINTE

Prezento lucrare reprezlnta cursu/ rare se predd 10 InstituWI de Arhitecturli "Ion Mincu" pe parcursul a uei semestre insumlnd un numar de 90 ore de curs. Portea I a /ucrarii obordeolii probleme de geometrie descriptivd, reprezenWri ~i rezo_lvdr/ In oxonometrie, reprezentari ole (ormelor constructive poliedro/e si oie supra(elelor riglate. in parteo a II-a se studioza reprezentiiri in oerspecnvo conica cu studiul umbrelor si anturajului. Ce/e trei Upuri de reprezentiiri de orhitectura (dubIo proiectie, axonometrio si perspectiva conical sint prezentate in mod unitar, co modolMii de reprezentare a obieaelor din spaliu prin proieqie parolela sou centro/Ii pe pion. Prin conlinut si metodii, prin aplicoliile numeroase si Of/entate spre domeniul arhitecturii, CQ $1 prin intreaga sa structurare, lucrorea este 0 geometrie a reprezentarilor de arhltectura, Lucrareo cuprinde aat elemente formative, necesare dezvoltdrii vederii si glndlrii In spaliu. cit si elemente informative. absolul necesare in activitateo de proiectQre $; in aIle domenii teoretice ~i apliCOtive [0- nexe. Ne-am propus sa oferim un gh id care so tt permit" studenwluj s6 opereze cu ulurin!a cu spatiul orhitecwral (exterior l' Interior). sO repreziMe corect, so sectioneze ~; sa intersecteze volume, sa rotecscd, translateze ~i s6 des(asoare obrecte ~i volume urmind /ogiCQ gindirii de orhitecturd.

Studiul geometriei descriptive ~I 01 axonometriei so bozeoza pe cuno1tinte de geometrie plana ji In spatiu. Din geometria plana sint importante. in acest sens, construqiile geometflce (reprezentarea geometf/CO a rapoortelor, radicalilor erc.) ji locurile geometrice plnne core fundamenteoz" construc(iile geometrice. Geometria in spatiu contribuie 10 studiul geometriei descriptive $i Clxonomerriei 1n special cu axiomele ~i postulatele sale genera/e, cu studiul corpurilor solide (cub, sfera. polledre erc.). precum ?I cu problemele de tangeni" ji locun geometrice In spa~iu. lntruc1t lucrarea se adreseozo unui rJudftorirJ

foarte larg, cu diverse niveluri de pregatire tnotemotlca, am imrodus in anexe 0 recapitulare 0 unor eremente de geometrie ill spaliu. locur! geometrice plane ji construqii grorce uzuoie.

o 01 tii disciplrnil core (IJndamenteoza geomeuia reprezentari/or de arh,tectura esre gebmetria proiectiva, 10 care faeem opel In citevo rinduri 1n text (in prezentareo sistemclor de proi eqie, in capito/ul de axonometrie etc.)

i n sfir~it. pentnJ un auditoriu moi restrins. (aeem opel In capitolul 7 10 une/e cunostlnte elementare de geometrie analitica plana ~i ill spatiu, Geometria onaIllica o(erd 0 metoda generala de rezolvare a probleme/or de geometrie. dar tocmai pemr» ca aplica 0 singurd metoda ulliversalii. se ajul1ge adesea la calcule foarte complicate (unele rezolvobile numoi cu mOJint de colcul). Spre deosebtre de geometria anolitica. geometria descriptiva permrte rezDlvi5ri multiple. dar nu intoldeauna uJor de gaslt. Am fawt apel 10 dtevo elemente de geometrie allalitica pentru a demonstra multitudinea abordartlor ~i rezolvaritor unei probleme de geometrie ji pentru 0 o(eri 0 fi nalitate apl icativa unor elemente swdiate in liceu ~j considerate pur teorettc«. Trebui«, de asemenea, menlionat faptul co, in cazul unor probleme (oarte grele (de exemplu. lmpocherQri de VOlume). simpla intuitie spotlOlii nu este su(/Cienta pentru rezolvarea lor. ci trebuie completato cu a glndire analltlcd.

Necesiratea extinderii accesibilitarii domeniu/ui studiot to un ouditoriu [carte larg. cu nivebsti de pregatire difeflte. a impus 0 prezentare a majoritiilii temelor de 10 foarte simp/u 10 [oort« complicQt.

S-o IJrmarit 0 simpliflcare a notaiii/or (printr-o tndepartore de normole geometriei descnptive "dosice''), pentru a uJura ciUrea desenclor ji intelegerea cOI1- struc~iilor: anumlte cOJ1struqii mal complicate srnt prezentate in ma; multe secvenre: fa onutmt« construc~ii S-QU IllJmerotac Imiile pentru prectzareo ordinii lor de construc(ie.

3

f n d{evG exemple se reolizeazQ 0 [(o[are exhausciva a unel probleme de reprezentore volumetricd primr-o succesiune de reprezentdri plane (plan, elevatie, axonometrie, secliu~i suceesive dup~ plane prolectonte, des(d~uratd) ~i macheta, Care opoi esre des(ompusd ~i analizatd pe componente Intr-o alta serie de reprezenriJri plane,

Ford a avea pretentia analizei spotiului orhiteccural, /ucrarea o(eril bozo geometricd a reprezentarii aceswi spotiu (exterior ~I interiorl· De exemplu, capitolul 8 cuprinde, intre oltete, elemente de reprezenrare a sprJ~';ului interior fn Qrhitectura, core se referd nu numoi 10 seqiuni si oxonometrii de tip Choisy, ci ~i 10 exercitii de rezolvore, percePtie ~i operare cu spotiul interior generat de intersectti de volume. De osemeneo, lucrareo cupriode elemente de geometrie a reprezenMrilor strucrurllor constructive ioginereiti, fOro a cbordo, desigur, principiile constructive ~i colculul ocesrcr structuri (bof1/. cupole geodezice, plnze sub!iri erc.).

Totodato, fOrd a emite pretentii de studiu 01 formel orhJ1ecwrale, volumul o(ero unele baze geometrice ole compoziliei si decorariei de arhitecruril (apUcarea teorie! proportiei, trasee geometrice regukncare, echiparrilii plane ~i sparialel.

Aplicatiile directe in proiectare cuprind reprezentori axonometrice de roore tipurile, paliedre ~i echiparti!ii spa!iale cu aplica!ii 10 constructii sezoniere, modulate, spa!iu expozl!ional ~i mobiller modular, echipartilii plane cu oplicaiil 10 pardose/i $i suprafele dEcorative, structuri tridimensionale, sciiri e/koidale, sistemotizare verticala etc.

In plus, poneo a If-a a lucro"i contine aplicatii complete de perspective a unor volume de arhltecturs.

care Incep cu alegerea puncwlul de vedere, simulareo prin crochlurl a deplD,aril in jurul obiccrului, coos{ruqio perspectivei cefei mai convenobUc, construirca ogliodirilor ~i umbrelor ,I plasarea e/ementelor de onturo], lncercind, prin ocestee, so (acem leglilura cu perspectlva de observatie >i prezenrorile de arh/tecturo, sperom totodato sli convingem un larg audJtorus cd potteo "arido" D perspectivei de arhitecturil, aceea a constructiei geometrice a perspectivEl, esre tot atlt de importanta co prezentarea "artlstico" flnaJiJ ~i co cele dOUD parti nu pot fl separate una de alta, Prln diversitatea de interpretilri >i aplicalii prezentate, ne-am propu< sa evidenliem valenWe direct aplicative ~i (ina/itatea geometrie; in domeniul arhitecturii. r ntrucit este prima noastrd incercare In ocest sens, avem convingerea co multe capitole jl aplico!iI se pot perfeqiona, se pot structure mai logic ,i mai inchegat ji CO metodica predorii cunojtinlelor de geometric deseriptiva s! perspectiva poate n imbundtatitO.

Pentru colaborarea 10 realtzarea desenelor, mu/iUmim arhitecwlui Emil Retegan ~i studenlilor orhirecti Geiu Marcu~, Ariel Brnco, lonel Pop, Sliviu Coloto, ~te(on RapileDnu, Cristina Ciser, FeliCia Pop ji Valeriu Ciurescu.

In flnal, dorim sa subliniem tradi!ia veche care eXlstci in Instiwwl de Arhitecturil "Ion Mincu" In predorea geometriei descriptive ~i a perspectivei de arhitectura, co elemente de bczd In (armareo vi/torilor orhitec!i. Mu/!umim profesorului nosuu Adrian Gheorghiu core ne-a rransmis posiunea pentru aceasto disciplinil

Autcrtl

CUPRINS

Cl.J'Irnt inai(l(e

O. Introducer-e. Tipuri de rcpreeeruIrt de arhitcctura 0.1. 'Rcprezentaj'j de ar-hitccture. SiS-tern€: de prolect.e

0,2. T rensformdr-i geometrice ..

0.3. Ttpur! de reprezentart de arhitectura

Partea jnti;

REPREZENTARI DE ARHITECTURii iN GWMETRIA DESCRIPTIVA

~I AXONOMETRIE

1. Elemente de gecmetrle descrtprtva

1.1. Punctul si dreapte . 19

1,2. Planul .. . . . 31

1.3. Relatltle dintre drepte ~i plane 38

"2. Netcdele geomen-lel descriptive "13

2.1. Metoda schimbari i ptanetcr de proiecjie "13-

2.2. Metoda rotatiei . 49

2.3. Metoda rabaterl i 56

3. Repr-ezentjir-i axonomerrlce 61

3.1. lntroducere. Rezclvart intuitive. 61

3.2. Proprietatile axonometriei or-togcnale 65

3.3. Tipurile de reprezentart axoncmetrice

ortcgonate 73

3.4. Beprezentart axoncmetrice oblice 76

4. Ce-eu ~ ~i sfera 80

4.1. Cercul 80

4.2.. Sfera .

5. Forme polledral e

5.1, Pcliedre. Beprezentare, sectiuni ;;i inter-
sect! ~ 86
5.2 Poliedrele regulate ~i dualele lor 9>
5.3. Pclledrele semiregulate ~i dualele lor 104
SA. Echlpartrtii plane 117
5.5. Echlparttti i spatiale 128 5.6. Cupolc geode.zic€: ~i str-uctur i spatiale
plane 138
5.7. Svprafete curate . 147
7 6. Suprafei-€ rfglare
10 151
16 6.1. Definitii. Cla"iificar; 151
6.2. Suprafete coulee ~i cilindrice 152
6.3. Geornetria bolttlor 159
6.1. Hiperboloiz! 162
6.S. Paraboloizi hiperbofici 163
6.6. Suprafete elicoidale 171
6.7. Conoizl ~i cllindroizi 175 19

7. Rezolvar ea probremetor de geometrie descriptiva.

~i axcnometr!e 180

7.1. T recerea datelor din tridimensional in
bidimensional 180
7.2. Reeolvarea problemelor in axoncmetr-le .183
7.3. Rezolvarea problemelor in geometria de-
sct-lptiva 185
7.4. Ccnstructi i gecmetr ice si 'locur! geometrice
plane. 186
7.5. Locuri gecmctr-ke 1;") spaf u 189
8. Alte aplicatii ale geometriei descriptive in arhl ..
tectura 195
8.1. Rezclvarea acopertsurucr 195
8.2. Sist€matizar€ verticala 204
8.3. Trasaree umbrelor , 208
8.4. Geometrie $i ccmporltle 225
8.5. Reprezentart geometrice ale spatiului in.
terior 2)0 81

Portee Q doua

86

REP~EZENTilRI DE ARHITECTURii iN PERSPECTIVA

9. Necanlsmu l perspecttvet 9.1.lntrodtJcere.

9,2. vederea urnan~

237

23' 238

9.). Geometrizarea sirntului vederli 9.4. Clasiffcarile perspecttvei

9.5. Elernentele slstemulul perspecuv .

9.6. Mecanismul perspective! 254 9.7. Proprletatite gecrnetrtce ale perspective! 256 9.8. Metodele de ccnstruct!e a perspec::tivei. 256 9.9. Reccmandari in practice desenului perspec-

tiv 256

10. Perspecuva dependenrji pe tab IQU vertical 257

10.1. Generalitii~i

10.2. Perspectlva punctulul . 10.3, Cc-rstructla volumelor

11. Pcrspecxlva liber{i pc tablou vertical

'11.1 Generalitati. Definit.ii . 26'

11.2. Punctul ~i comparatia ve rticalelcr 26'

11.3. Dreapta 1i planul in per-spectiva 26-1

11.4. Drepte concurente 1n puncte inaccesibile 267

11.5. Diviziuni perspective 271"1

11.6. Puncte de fug~ . 27.4

11.7. Punctul de m3sura 27q

11.8. Punctu! de dlstanta . 28"

11,9. Marirea perspective! direct in tablou 287

11.10. Cercut ?i sfera in perspectfva 284

12. Ccnstrucna pcrspecrlvel de arhite(tu~a 289

1.2,1 Metode uzuale de cor-structle a pers~

pect lve i 289

~12"2, Alegerea punctului de vedere .. . 189

412.3. Exempt u practic de alegere a punctu I ui de

vedere 295

12.4, Persoectiva la dcua puncte de fugi!i. cu or-izcntul supralnaltat 12,5, Perspectiva la doua puncte de fuga la nivelul ochilor 12.6. Pe rspectiva frontala de exterior la nivelul ochilor 12.7. Perspective frontal;) cu orizontul supra-

...,..12.8. Perspectiva de interior .

12.9. Perspectfva cu crfzcntul ccborit

12.10. Constructla perspective! pornind de la clemente fixate direct in tabloul de perspectiva .

6

243 13. Restitu~ia pcrspectlva

316

251 253

13,1, Generalitiiii . 316

13.2. Metode de ccnstructie <I r-eatitutiei per-

spective . 316

14. Perspccriva pe tablcu fncltnae 318

14.1. Generatttati -. 318

14.2. T recerea de la perspective pe tablou vertical la perspective pe tabicu lncfinat 3\9 14,3, Ccnfiguratia punctetor de fuga ~i de

mlsu~ . 319

'14.4, Constructia perspective! pe tabloulnclinat 320

15. Redarea unor aspecre naturale in perspettiva 323

15.1. Genera' itati 323

15,2, Scara intr-lnseca a perspective! . 15.3. Oglindir-ile 'ln perspectiva ""15.4. Trasarea umbrelor in perspective 15.S. Pe rspectiva aer-iena .

323 326 332 340

16. Preaentarca unei perspective de arhltectura 16.1. Generali'tati

16.2. Pagjna-ea *i I irnitarea tabloul ui 16.3. Efecte negative tn perspectiva 16.4 Alegerea ~i plesarea anturajulu! 16.5 Redarea profunzimii

16.6, Alte tipur! de reprezentsri perspective

347 347 347 354 35B 360 361

Parrea Q trei-a
297 Anexe 369
300 Ancxa 1. Elernente de geometrie in spatiu 369
Anexa 2. Probleme de locuri geometrice plane 373
303 Anexa 3. Constructi i grafice uz.uale 377
304 Anexa 4. Probleme ~i apllcattt de geometrie
descr-iptlva ii axonometric . 382
308
311 Anexa 5. Elemerrte de antura] in per-spectiva
de arhitectura 396
313 Bf bflcgt ar!e 402 O. INTRODUCERE. TIPURI DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA

0.1. REPREZENTARI DE ARHITECTURA.

SISTE ME DE PROIECTIE

Reprezentarile de arhitectura sint de doua tipuri tridimensionale sau spatiale ~i bidirnensionale sau plane.

REPREZENTARILE TRIDIMENSIONALE SAU SPATIALE

Reprezentarile tridimensionale sau spat-ale se nurnesc machete ii stnt percepute de catre observator in mod foarte asernanator perceperil obiectului real. Pentru ca perceptia vizuala sa fie cit mai aproape de realitate, trebuie lndeplinite anumite conditii de distanta ,i unghi. Distant. de I. observator la rnacheta trebuie s. fie redusa falii de distanta de 10 observator I, obiectul real In aceeasl masur~ in care a fast redusa macheta fa,a de obiectul real (aceasta masura este scara machetei). Chiar atunci dod se respects conditiile de distan~a ~i unghi, perceptia vizuala a machetei nu este identica cu cea a obiectului real datorita senzatiei diferite de relief cbtinute gratie vederii binoculare: mai apar, de asernenea, diferente de detalii, textura, culoare etc Reprezentarile tridirnensionale nu fac obiectul prezentei lucrari.

REPREZENTARILE BIDIMENSIDNALE SAU PLANE Desenul plan care sl produca aceeasi imagine ca ji obiectul real se obtine tntr-o sectiune plana prin conul vizual al obiectului, cu conditia de a fi privit sub directia ji de I. departarea la care s-a Tacut acea sectiune. Reprezent.rea pl.na a obiectului din spatlu rezulta din proiectarea punctelor sale pe planul de reprezentare - numit plan de proieqie

(fig. 0.1.1). Oed prclectia este 0 operatie geometricA ce s'ihematizeazil proc?ul perceptie) vizuale (Gheorghiu, 1963).

in figura 0.1.1 centrul de proiectie se ami la distanta finita, iar proiec,io so nurneste centroid sau conica. Acest tip de proiectie fundamenteaza perspectiva de arhitectura, Dad se consider .. centrul de prciectie la distanta infinita, el este practk lnlocuit cu 0 direqie de proieqie. in aceasta situalie, raze Ie proiectante stnt paralele ji proieqia se chearna paralelli sau aurortco. Acest tip de proiectie sta I. baza geometriei descriptive ji a desenului tehnic,

PRO PRIETATILE PROIEqlllOR

Proieqia delorrneaza obiec.tele din spatiu, reduclndu-le 10 figuri plane. Adevaratele lor forme ji rnarirni nu slnt pastratc declt partial 1i In cazuri particulare. Proprietatiie proiectiilor slnt prezentate In continuare.

- Proieqio unui punct este un pune!. Proieqia pe planul [P] a punctului A din spatiu se obtlne la intersectia cu planul [PJ a razei vizuale care trece prin A (fig, 0.1,2).

lig. 0,1.1

lntrcdvcere. Tipuri de repreuntari de arhiteclura _

7

p

a A n

o---+~.~~~or-----~------~o (entru de praiectie

fig. 0.1.2

p

u

IIg, 0.1.3

- Proiectia unei drepte este 0 dreopta core trece prin urma ei. In general, 0 dreapta inreapa un plan tntr-un punct numit urma dreptei pe acel pian. Proiectia pe planul [P] a dreptei (D) este dreapta (d) care trece prin urma u (fig. 0,1.3), Proiectia unei drepte se reduce la un punct, dad ea trece prin centrul de prolectie (1n proiecpa centrals), sau este paralela cu directia de prolectie (In proiectia paralela). Planul razelor vizuale ce tree prin dreapta se nu meste plan proiectant.

- Proieqiile pilstreazii coliniaritatea punctelor din spoliu. Punctele A, B si C situate pe 0 dreapta din spi\iu (deci sint coliniare) se proiecteaza dupa punctele a, b lie aflate tot pe 0 d reapta, Aceasta dreapta se obtine la intersectia planului proiectant dus prin dreapta din spatiu cu planul de prolectie [P] (fig. 0,1,4)

- Proieqiile pilstreazii concurenla dreptelor din spatiu. Daca dreptele (D,). (D.) .i (D3) din spatiu sint concurente In punctul I,proieqiile lor (d]), (d.) .i (d') sint concurente in punctul I din planul de proiectle [P] (fig. 0.1.5). Raza vtzuala u este dreapta de intersectie a planelor vizuale care tree pri n cele trei d repte.

8

Geometrie descriptiyo ~i petspectivg

p

fig, D.1.4

fig. D.l.5

Ststerne de proiet::~ie

Exists doua sisteme de proiectie: sistemul central (conic) de proiectie .i sistemul paralel (cilindric) de proiectie.

Sistemul central (conic) de proieqie. Daca centrul de proiectie se afla la distant. finita, vom avea 0 proieClie cemrold sau conico, Sistemul central de proiectie este alcatuit din doua elemente (fig. 0.1.6): - un centru de proiectie Q;

- un plan de proiectie [P].

Proiectind triungniul ABC din centrul de proiectie Q pe planul de proiectie [P], se obtine proiectia centrals (conica) abc, Dreptele Qa, Qb \i Qc (echivalente razelor vizuale din Figura precedents) se numesc drepte proieaotne.

Proprietiltile proiectiei centrale (conice). in proiectia centrala se pastreaza biraportul (sau raportul anarmonic] a patru puncte colintare. In figura 0.1.7 se poate vedea cil:

NA rna

na

: - = canst.

;;J;

fig. 0.1.6

fig_ 0.1.7

Biraportul este un invariant al proiectiei centrale (con ice). Daca, in particular. valoarea unui biraport este -1. 01 se nurneste roport armonic pentru ca:

MA .. NA = _ 1 MA NA

presupune -- = -

MB NB MB NB

Punctele M ~i N slnt conjugate armonic fata de punctele A ~i B ~i lnvers.

In proiecria centrals dreptele paralele din spatiu se proecteaza dupa drepte concurente (cu exceptia cazului in care dreptele paralele din spatiu sint paralele cu planul de prolect.e [P]). Demonstratia acestel proprietati se face in eapitolul 9. care explica mecanismul perspectivei.

Una din aphcatiile proiectiei centrale 0 constituie fotografra (fig. 0.1.8).

51stemul paralel (cilindnc) de proiec(ie. Daca centrul de proiectie se am la distants infinita, el se trans-

Introduce-re. Tipvri de reprezentari de arhilectura

lig. 0.1.8

fig. 0.1.9

I orrna intr-o directie de proiectie, iar razele vizuale devir. paralele lntre ele. 5istemul paralel de proiectie este akatuit din deus elements:

- a directie de proiectie (6);

- un plan de proiectie [Pl·

Proieetind triunghiul ABC din spatiu. paralel cu directia ("'). pe planul de proiectie [Pl. se obtine proiect.a parale.a abc (fig. 0.1.9). Dreptele Aa. Bb ;i Cc so numesc ;i ele drepte proiectante, Proprlet6ple proieqiei paralefe (cilindrice) sint urrnatoarele:

- in proicctia paralela s~ pastreaza raportul simplu a trei puncte coliniare. In figura 0.1.10 se poate vedea ca:

AM am

-- = - -= const.

MB mb

Raportul simplu a trei puncte coliniar e este un invariant al proiectiei paralele (clindrice).

-In proiecta paralela dreptele paralele din spatiu se prolecteaza dupa drepte paralele. Se spune c1i proiectia paralela pastreaza paralelisrnul dreptelor din spat.u.

Una din aplicatiile pr oiectiei paralele a constituie traseul umbrelor 10 score (fig. 0.1.11).

9

fig. 0.1.10

IIg.0.1.Il

0.2. TRANSFORMARI GEOMETRICE

Cele doua tipuri de prciectii stau la baza celor doua tipuri fundamentale de reprezentari plane de arhitectur a: reprezentart!e ortogonale ~i axonometrice. pe de 0 parte. ~i perspectiva de arhitectura, pe de alta parte. Pentru a tntelege mai bine proprietatile lor. se vor analiza unele proprietati ~i aspecte suplimentare evidentiate de transformsrile geometrice: transformarea prin simetrie, transialie. rotatie, r ototranslatie si, In special. transformarea prin omolagie.

TRANSFORMAREA PRIN SIMETRIE

Simetria (alii de un puna e (centrul de sirnetrie), Simetricul punctului A fatii de centrul de simetrie C se obtme unind punctul A cu punctul C ji luind in prelungire un segment CAl egal cu segrnentul AC. Punctul A, este simetrieul lui A fala de C (fig. 0.2.1).

Simetria (aiD de 0 dredptd (t.) (axa de simetrie)· Sirnetricul punctului A falii de dreapta Ct.) se obline duc1nd din punctul A 0 perpendicular. pe (t.) In I ~i luind de cealalta parte a dreptei (A) un

10

Geometric dO:lo<:riplivD ,i pel':Jpecti",Ci

Al ( ~l A
f{ =< 0
0 , )
fig. D.2.1
A
lJ.
fig 0.2.2 A

lig. D.2.3

segment lA, egal cu AI. Se obtine sirnetricul A' al punctului A fala de dreapta (t.) (fig. 0.2.2). Simetria Fata de un plan [P] (planul de sirnetrie}, Simetricui punctului A fata de planul P se obtine duc1nd din punctul A 0 perpendicular. pe planul [P] ji luind de cealalta parte a lui un segment lA, egal cu AI. Se obtir e sirnetricul A, al punctului A fala de planul [P] (fig. 0.2.3). Oricare ar fi aceasta simetrie, simetricul simetricului este punctul initial.

Doua figuri slnt simetrice fala de un punct, 0 axii sau un plan, daca intre punctele lor so poate stabili a corespondents blunivoca, astfel ca punctele corespunzatoare Sa fie simetrice in raport cu un punct, 0 axa sau un pian.

Ap/icorie a uansrormarii prin simetrie. Se dil un tetraedru regulat ABCV (poliedru cu patru fele triunghiuri echilaterale egale) reprezentat in axenometrie. Asezat: pe Ietele sale laterale trel tetraedri identici (fig. 0.2.4).

Considerlnd fata laterala BeV drept plan de sirnetrie, se construieste simetricul punctului A fala de acest pian. Punctul V, astfel determinat este vlrful tetraedrulul identic cu ABCV cu baza triunghiul echilateral BeV (fig. 0.2.5). Ccnstructla se bazeaza pe proprietatea inallimii tetraedrului re-

Hg. a.2.4

lig. 0.2.5

fig. 0.2.6

gulat de a cadea in centrul de greutate (aflat I. intersect-a medianelor) al triunghiului echilateral de baz~. Se pot trnparti laturile In dova parti egale direct in axonometrie (pentru a construi medianele), intrueit axonometria este a proiectie para-

Introcivcere. Tip...,ri de r..,re'l.errtori de orhiteciura

b.-fig, 0.2.8

lela ~i deci pastreaz a constant rapcr tul sirnplu, in mod asernanator se obtin virfurile V, si Vo ale celorlalti doi tetraedri regulati (fig. 0.2.6). Pentru amuzament, sa se aseze inca trei tetraedr i identici pe fetele AVV" BV\!, ~i CVV, (fig 0.2.7),

TRANSFORHAREA PRIN TRANSLATIE

Dreptunghiul din figura 0.2.8 este translatat prin deplasarea paralela, dupa directia (L!.), a fjecarui punct al dreptunghiului. Din pozitia inilialii 0, dreptunghiul a fast translatat succesiv In pozitiile 1, 2 .i 3. Prin translatie, 0 figura plana poate genera un corp solid, dad; se retin.toate poziliile intermediare ale figurii in miscare. in acest caz, corpul generat prin translatie este 0 prism;;; Ap/icope a !fans/alief. Se poate translata si un corp solid, prin translat.e obtinlndu-se un alt corp solid (daca se retin toate pozitiile corpului in miscare). Figura 0.2.9 ilustreaza translatia unui cub (in reprezentarea axonornetrica). iar solidul generat prin translatle apare in figura 0,2.10,

11

lig 0.2.9

f;g.0.2.10

TRANSFORMAREA PRIN ROTATIE

Punetul B se roteste in jurul axei de rotatie cu un anumit unghi. ajungind in pozitia B,. Punetul B, (ca si toate punctele intermediare) se am situat pe un cere aflat intr-un plan perpendicular pe axa de rotatie ~i cu centrul in co (fig. 0.2.11). Rota)ia dreptei AB. paralela eu axa de rotat!e. genereaza o suprafata ci lind rica. Retana va fi prczentata in capitolul 2 c. metoda a geometriei descriptive.

TRANSFORMAREA PRIN ROTOTRANSLATIE

Transformarea prin rctotranslatie este 0 combinaa lie a transforrnarii prin translatie cu transformaree prin rotatie. Punctul A se roteste in jurul axei d i rotatie ~i. sirnultan, avanseaza de-a lungul aceste axe. Fiecare punet in rototranslatie descr ie deci 0 elice (fig. 0.2.12). 0 dreapta situata initial in pozitie oarecare fa)a de axa de rotatie va descrie prin rototranslatie 0 suprafata curbs rig lata.

12

Geemetr!e doscrip1i'tl(i $i ponpectiv;;'

fig. 0.2.11

<E--~ fig. 0.2.12

TRANSFORMAREA PRIN OMOLOGIE

Sa tncercam sa rezolvarn direct In axonometrie a problema de sectiune plana lntr-o piramid:; dreapta hexagonala, sprijinindu-ne exclusiv pe cunostintele dobindite in studiul geometriei in soatiu. Aplicatie. Sa se sectioneze (direct in axonometrie) piramida dreapta hexagonal. ABCDEFV dupa pia. nul definit de punetele B,. C, ~i D, situate pe trei din muchiile laterale ale piramidei (fig. 0.2.13). Din geometria in spatiu se stie cO trei plane oarecare se tale doua cite doua dupa trei drepte concurente. in figura 0.2.14. planele [H]. [5] ~i [LJ se taie doua cite doua dupa dreptele HS. Sl, ~i Hl, eoncurente in punetul 1. Analizind problema propU5~. se observe ca planul de sectiune [5]. planul fetei laterale [L,] ji planul orizontal [H] se taie doua cite doua dup~ trei drepte concurente (fig. 0.2.15). Punctul de concurenta 1 se obtine I.

fig. 0,2,14

intersect.a dreptelor SL, ji HL,; se stie ea dreapta HS trece ~i ea prin punctul 1, dar nu este inca deterrninata.

in figLira 0,2,16, planul de sectiune [5], planul lateral [L.J ji planul orizontal [H] se tale ~i ele doua cite doua dupa trei drepte concurente. Punctul de concurenta 2 se obtir e la intersectia dreptelor SLo ~i HLo, Intrucit dreapta HS treee prin punctele 1 ~i 2, ea este acum deterrnlnata. Prelungind laturile hexagonului de baza plna la intersectia cu dreapta HS, se obtin punctele 3, 6 ~i 5 (punctul 4 iese din pagina) care, unite, respect iv, eu D" B, ji A, determine laturile sectunii hexagonale prin plrarnida (fig, 0.2.17),

Sa lnterpr etarn rezolvarea gasita, Problema corespunde cazului eel rnai general de transformare geometric. prin omologie in spofiu, Cele doua hexagoane (hexagonul de baza ji hexagonul de seq iune) se afl. in relatie de omologie In spatiu sau de perspectivitate, Denumirea de perspectivitate provine di n asocierea proiectiei centrale (In cazu I nostru cu centrul In punctul V) cu perspectiva,

tntrcdceere. Tipuri de reprez('!l1tari de ol"hitQo(IUra

fig. 0,2,16

lig. 0,2,17

Dreapta HS joaca un rol important ~i se nurneste oxii de omologie sau Qxd de perspectivitQle, Axa de omologie este dreapta de intersectie dlntre planele care contin figurile ornoloage (in cazul nastru pianele [H] ~i [S]),

OMOLOGIE IN SPATIU

Pe rs pect i vltate

in cazul general, sistemul de omologie este alcatuit din doua elemente:

- un centru de omologie (In acest eaz punctul V);

- 0 ax. de omologie (In acest caz, dreapta HS),

Omologia presupune 0 dubld corespondenld a celor doua figuri omoloage.

13

fig. 0.2.18

H,

fig. 0.2.19

Laturile omoloage ale celor doua figuri slnt concurente coua cite doua pe axa de omologie (In acest caz, in punctele 1, 2, 3, 4, 5 )i 6). Dreptele care unesc vtrfuri omoloage sint concurente in centrul de omologie (In acest caz, punctul V). ;'p/icalli ale omoiogiel In spoliu (pcrspectivitati i). In afara de rezolvarea a numeroase probleme direct in axonometrie, omologia In spatiu (perspectivitatea) are vaste aplicatii In perspectiva de arhitectura, In trasarea umbrelor la lumina artificial. etc. In Figura 02,18:

- planul [?,l poate fi interpretat ca tablou de perspectiva pe care se obtine perspectiva ABC a triunghiului A,B,C, din planul orizontal [P,], viizuta din punetul Q;

- triunghiul A,B,C, poate fi interpretat ca pata de luminii aruncata pe planul orizontal [P.l de sursa de lumina artificial. Q prin fanta triunghiulara ABC practicatii In planul opac [P,].

In ambele intcrpretari, punctul 0 este centrul de omologie In spatiu, iar intersectia dintre planele [PJ ji [P.l care contin cele doua fig uri omoloage determina axa de perspectivitate "fiy.

14

Gecmetrie de-sr;ripiivc. ~i perspectivCJ

liS D.2.20

lis. 0.2.21

lig. D.2.22

OMOLOGIE PLANA Defjni~ii

in eazul general de omologie plana, sistemul de omologie este alcatuit din doua elemente (fig, 0.2.19):

- un centru de omologie 0;

- 0 axi'[ de omologie (6.),

Daca punetul Mi este omologul punetului M, el trebuie sa se afle situat pe dreapta flM.

Prin definitie, daca punctul M, este omologul punctului M fa\a de centrul de omologie fl ~i de axa de omologie (1:>.), N, este omologul lui N fat. de acelasi sistern de omologie atunei ctr.d:

- N, se afl. situat pe dreapta ON;

- MN ~i M,N, sint concurente 1ntr-un punct aflat

pe dreapta (1:>.) - ounctut IX.

Rezulta de aiei ca dreapta M,N, este amalaaga dreptei MN (fig, 0,2,20), In cazul omologiei a doua triunghiuri. se observa ca dreptele care unesc virfuri omoloage (MM" NN, ~i PP,) slnt concurente in 0, in timp ce laturile omoloage ale celar doua triunghiuri se intllnesc doua cite doua pe axa de amalogie lb.] (fig 0,2,21):

MN n M,N, _. a; MP n M,Pl _, ~; NP n N,P, -+ y,

Punctele de intersectie obtinute slnt Gl, ~ .i y, In cazul omnlogiei plane generale a doua triunghiuri se obtine 0 configuratie de 10 puncte (cele sase virfuri ale celor doua triunghiuri, punctele a, ~ .i Y ji centrul de omalagie 0), Care se numeste configuralia Desorgues.

OMOTETIE SAU ASEMANARE

Omatetia este un caz particular al amolagiei generale care i ntervln e atu nci Cind dis pare axa de ornelagie (b.), respectiv estearuncata la infinit, Elementele sisternului de omotetie slnt:

- un centru de omotetie Q;

- 0 axii de omatetie af lata I. infinit.

ln cazul omatetiei a doua triunghiuri (fig, 0,2.22), se vede c~ se obtn doua triunghiuri asernenea, intruclt laturile omoloage devin paralele (c. ~ ~i Y fiind situate pe axa de omotetie care este Ia infinit, se afl. ji ele la inflnit).

Introducere. Tipuri de reprexentar{ de arhitf;!ctlJra

fig, 0,2,23

OMOTETIE iN SPATIU

Mecanismul perspective; frontole, Omotetia in 'paliu are aceeas: configuratie de puncte, dar lntr-a interpretare spatiala, Un exemplu de aplicatie il constitute perspectlva frontala, In care elementele din realitate situate in plane paralele cu tabloul de perspectiva sint asernenea cu reprezentarlle lor pe tablou (fig. 0.2.23),

AFINITATE

Afinitatea este un caz particular al omalogiei generale care intervine atunci ctnd dispare centrul de omologie 0 (este aruncat I. infinit). Elementele sistemului de afinitate slnt deci:

- a dlrectle de afinitate (provenind din aruncarea la infinit a centrului de amologie 0);

- a ax. de afinitate (b.),

ln cazul afinit'lii a doua triunghiuri (fig, 0.2.24), se obtlne practic 0 pr oiectie paralela dupa direct-a de afinitate, laturile afine ale celor doua triunghiuri lntilnindu-se doua cite dcua pe axa de afinltate in

punctele Gt, ~ ,I y. .

AplicQtie Q orinitat;;: construclin unei [igur! ofine. Se da, tntr-o reprezentare axonornetrica oarecare, un pentagon regulat ABCDE, Cunoscind virful A, 01 unei fete pentaganale identice adiacente fetei ABCDE dupa latura DE, se cere sa se deseneze aceasta faia in lntregime (fig, 0,2,25),

15

Dreapta DE va fi ax. de afin itate. Succesiunea operatiilor este cea din flgura 0.2.26.

Afinitote In spaliu: umbra /0 score. in apllcatie prccedenta, pentagonul regulat ABCDE poate fi, de exemplu, una din fetele unui poliedru regular eu 12 fete pentagonale (dodecaedru regular). Cu ajutorul afinitatii in spatiu se poate construi intregul dodecaedru.

o alta aplkatie a afinitatii in spatiu 0 constituie trasarea umbrelor la scare. Cunoscind umbra hiseta de un punet A al unei desehideri, se cere desenarea umbrei lasate de intregul contur (fig. 0.2.27).

fig, 0.2,25

fig, 0.2,26

Ax. de ofinitate este dreapt~ de intersectls dintr. planul in care este cuprmsa deschiderea (uja cu fercastra) ,i planul ~e. care cade umbra. Rezolvarea problemei este data In figura 0,2.28,

OJ TIPURI DE REPREZENTARI DE ARHITECTURA

Tipologia reprezentarilor de arhitectura in bidimensional corespunde tipologiei slsternelor de proiectie. Astfel, in arhitectura ,i constructt] se folosesc doua tipuri de desene. ca rezultat al sistemului de proiecte folosit (Gheorghiu, 1963), li anume:

_ des e nul per s p e c t i v, care reda aspectele din spatia ~I folaseste prciectia central. (conica):

fig, 0,2,27

fig. 0.2.28

Geometrie descrip1iyo ,i perspeetj"ii

16

- des e nul t e h n i c, Care reda la scara adevilratele forme ~i marirn: ~i care foloseste prolectia paralela (cilindrica) ortogonsla: directla de proiecfie este perpendicular. pe planul de proiectie. Desenul perspectiv corespunde situatici In care observatorul (centrul de proieqie) se afla la a distanla finil. de obiect, In timp ce desenul tehnic corespunde situatiei in care observatorul (centrul de prolecne) se aria la 0 distant. infinita de obiect, proiectia obiectului pe planul de proiecte fiind astfel paralela.

Desenul perspectiv, fiind 0 pr oiectie dintr-un centru aflat 10 distant. finiU (fig, 0.3,1), red. obiectul mai aproape de perceptia sa In realitate decit desenul tehnic care este mai "abstract" din acest punct de vedere, Aceasta asernanar e cu realitatea (fig, 0.3,2) se face In dauna relatiilor' metrice (Iungimi, suprafete, unghiuri) care se deformeaza, factnd dificila interpretarea metrica sau "masurarea" obiectului reprezentat In desen perspectiv. Raportul a trei puncte coliniare nu so pastreaza In perspectlva.

/

Desenul lehnic, fiind a p-olectle paralela (de la distanra infinitil), pastreaza paralellsmul dreptelor din spatiu ~i raportul a trel puncte coliniare, dar se indeparteaza de perceptla vlzuala a oblectului din natura, EI are un grad mal mare de abstractizare. Desenul tehnie prezinta doua tipurl de reprezentari:

- reprezenuuea (prciec!ia) axanamerricll, obtinuta prin proiectia obiectulu: pe un plan de proiect.e axonometrie, asezat tncllnet fata de axe!e de coerdonate din spatiu (fig, 03.3);

- reprezemorea (proieqia) artagonalii, obrinuta prin proiectia obiectului pe plane paralele cu axele de coordonate din spatiu (fig, 0,14); deoarece proiectia pe un s.ngur plan nu deterrnlna obiectul din spatiu (ea dil 0 imagine calitativil de velum, dar nu ~i cantitativa masurabila. decit in anumite conditii), se adauga proiectii pe alte plane,

Cea mai sirnpla reprezentare ortogonala este epvro de geamerrie descriprivii 0 lui Monge, obtinuta pri n doua proiectii ortogonale pe doua plane ortogonale, urmate de rabaterea unui plan pe celalalt,

I;g.0.3.1

fig. 0.3.2

27

Introducer e. Tipvri de r.prezen,uri de I;Irhitectura _

17

Dintre cele doua tipuri de reprezentari ale desenului tehnic, reprezentarea axonometrice este mai aproape de perceptia vizua.a a obiectului din natura, oferind a imagine calitativa de velum (fig. 0.3.5); [iind insa a proiectie pe un singur pian. ea nu per-mite toate tipurile de masuratori. De exemplu, d~i raportul a trei puncte coliniare (raportul simplu) se pastreaza. nu se pastreaza alte relalii rnetrice cum sint suprafetele ji unghiurile, care aFar deformate.

Epura de geomecrie descripUvQ a lui Monge cor-erteaza aceste defecte -netrice, oferind dous proieOlii ortogonale care pastreaza toate relatiile m'etrice. lnclusiv suprafetee ji unghiurile. Ea pr ezinta ins.

fig. 0.3.3

y

'>(

fig. 0.3.5

gradul eel mai 1nalt de abstractizare dintr. toat. reprezentarlle bidimensional. jl se indeparteaza eel mai rnult de pereeplla vizuala a obiectului d natura. Desl sistemul de cotare permite deter '~ narea metrica a abiecwlui din doua prolect;, or~: gonale. de. multe ~n este ~ecesara introducerea unei a rrera prolect" pentru intclegerea obiectului (fig. 0.3.6). Practic, un obiect de ~rhitectura com. plicat necesits multiple reprezentan: planuri. sec. liuni, fatade etc.

Reprezentarile in proieqie ortagonala slnt atit d precise lncit permit construOlia obiectului de arh~ rectura. Planurile de executle pot fi: planuri de fu . datii, planurile diferitelor niveluri, planuri decofr.r~ sectiuni caracteristice, planuri de invelitoara, del.:

Iii de fatada, detalii de finisaj etc. Datorita gradulu ridicat de abstractizare, aceste reprezentar: con: stituie un lirnbaj specific de arhitectura 1i construe· Iii ~i descifrarea Ii tntelegerea lor necesita a prega· tire de specialitete.

fig. 0.3.4

________________ , Geometrie delc:,iptlvD ,i per.Jpe(th10

Ii!). 0.3.6

18

Partea intil

REPREZENTARI DE ARHITECTURA TN GEOMETRIA DESCRIPTIV A SI AXONOMETRIE

1.

ElEMENTE DE GEOMETRIE DESCRIPTIVA

1.1. PUNCTUL ~I DREAPTA

SISTEMUL DE PROIECTIE DUBLU ORTOGONAL MONGE

5istemul de proiectie dublu ortogonal (numit Monge) este akatuit din doua plane perpendiculare [H] ~i [V] care se numesc plane de proieqie - [H] este planul orizcntal de proiectie ji [V] este planul vertical de proiect!e,

Dreapta de lntersectie OX dintre aceste doua plane de proiectie se nurneste linie de pamint. Cele doua plane de proiectie [H] ~i [V] sint nelimitate ji impart spatiul in patru zone numite diedre. Cele patru unghiuri diedre se noteaza de la I I. IV (fig. 1.1.1.). Un punct A din spatiu se va proiecta pe cele doua plane H ji V in doua puncte a ji a', numite proiectiile punctului A.

AL TREILEA PLAN DE PROIECTIE

Pentru redarea mai cornpleta a formei obiectulu I reprezentat, se introduce un al treilea plan de proiectie, perpendicular pe celelalte doua plane [H] ji [V]. EI se nurneste planul lateral de proiectie ji se noteaza [W] (fig. 1.1.2.). Planul lateral de proleqie [W] este perpendicular pe linia de parntnt OX. in aceasta reprezentare, orice object va avea trei proiectii: proiectia orizontala pe planul [H], proiectia verticala pe planul [V], proiectia laterala pe planul [W]. Se presupune un obiect in spatiu (de exemplu un scaun) asezat ca In figura 1.1.3. Prolectind fieeare punct .1 obiectului respeetiv pe cele trei plane de proiectie, se obtin cele trei proieqii ale obiectului, Pentru a fi reprezentate In doua dimensiuni. deci pe un plan (planseta, tabla, caiet), cele doua proiectii pe planele [H] ji [W]

tig. 1.1.2

EI.mente- de ge-ometri. descripti .. 6 _

10

19

,

J "..--

~.-

fig. 1.1.3

v

fig. 1.1.4

fig. 1.1.5

trebuie ad use In planul proiectiei vertical e, res. pectiv in [VJ.. Astfel. p~a~ul JHl se roteste In jurul

. liniei de p~m'"t OX p.na ctnd se suprapune peste planul [V], iar planul lW] se roteste in jurul "~ei OZ pfna clnd se sup:apune jl el peste planul [V] (fig. 1.1.4.). Pe ~celajl pla,n se obtin cele trei proieciii (orizont.la" vertlcala., laterala) ale obiectu. lui reprezentat. In flgura 1,1.4. se poate observa coresponden~a celor trei pr?ie~~ii. Prin mtrodu. cerea planului lateral de proleqle. [W), spaliul nu mai este divizat 1n patru unghiuri diedre, ci in 8 unghiuri triedre (fig, 1.1.5.). Cele opt triedre se noteaza de la I la VIII.

COORDONATELE DESCRIPTIVE

w

Pozitia unui punct A din spatiu este deterrninata de trei coordonate descriptive, absclsa, departarsa ii cota. Absciso punctului este distant. lui fala de planut lateral de proiectie;WJ ji se mascara pe axa OX. Deparwreo punctului este distants lui de planul vertical de proiectie [V] ji se rnasoara pe axa OY; Cow punctului este distarrta lui de planul orizontal de proiectie [H] ji se masoara pe axa OZ. Punctul 0 este origines sistemului OX, OY, OZ. Prin robatereo (suprapunerea) planelor de proiec~Ie [H].i [W] pe planul vertical de proiectie [V] se obtine 0 reprezentare bidimensionala [in dou; dimensiuni) a punctului A din spatiu, prin cele trei proiectii pe planele [H], [V] ~i lWJ, in figurile 1,1,6 ~i 1 .1.7 se vad segmente Ie de orea pta care masoar~ abscisa, departarea jl cota pu ictului A, situate respectiv pe axele OX, OY ~i OZ. Intrucit ceie trei plane de proiectie sint perpendiculare toate Tntre ele (forrneaz un triedru tridreptunghic), abscisa, depsrtarea ji cota punctelor din spat!u se pot rnasura in rnai multe feluri, ca in figurile U.S, 1.1.9 ji 1.1.10. Corespondentele respective in epuri! (adica in triple proiectie ortogonala) se vad ji ele 1n cele trei cazuri (perrtru abscisa. departare jl cota), Coordonatele unui punct slnt scrise in paranteza. In ordinea prezentata: abscisa, departare, cota, de exemplu A (11, --6, 9). Pentru un punct situat in triedru! 1 (eel reprezentat in figurile 1.1,8 1.1.9 j i 1.1,10), toate coordonote!e (absclSa, departarea ji cota) sint pozilive. Aceste coordonate se mascara pe axele OX, OY ji OZ pornind de I. punctu lOin directia indicatiJ de sageti. Coordonatele sint negative atunci cind slnt situate dincolo de punctul 0 .i se masoara in sens Invers pe axele de coordonate. Punctele situate in celelalte triedre (II .. ,VIII) au cel cutin una din coordonate negativa, Reprezentarea punctelor din aceste

______________ Reprelcntari de orhitectllra in gecjnetric descriptivo ~i ol'onometrit

20

fig. 1.1.6

z

z
x_ obscisd 0 Yo

y
lig. 1.1.8 z

z

x 0
._ytare Y

fig. 1.1.9

tt-iedr-e direct in proiectia triortogonala este ceva rnai cornplicata, intruclt coresponder tele dintre cele trei proiectii ale punctului slnt mai putin evidente; de 'aceea, este recomandabila analiza mai 'i'ntH a coresponde rtelor 1n SPQ~;U, fie pe macheta, fie pe schita axonometrica, 0 asemenea analiza

v

w

fig. 1.1.7

z

-,
~
~
X 0 0
u Yo

y
fig. 1.1.10 pentru toate situatiile este reprezentata In figu .. rile 1.1.11 .. 1.1.18. Figurile 1.1.19 ... 1.1.24 ilustreaza pozifirle particu/are ale punete/or din spatiu, respectiv pe axele de coot-donate OX. OY ~i OZ. atlt In portiunea negatlva, cit ii in portiunea pozitiva a acestor axe.

EI'mente de geometrle' descri'ptiva _

.z1

0 0"
X 0 ~

0 A (30,25
y ,35)

lig, 1.1.11

A L TREILEA TRIEORU

[135, -30, -,01

fig. 1.1.13

AL OOILEA TRIEORU

B 1f,().-lO, 25)

y

'ig. '.1.12

Al PATRULEA TRIEDRU

r

':rh-d" _yo

:'L=f-1DI,O,20,-301 y

fig. 1.1.14

-------------- Reprezentorl de orhitec.turo in geometria descripi.viI ,I "xono",lt,i.

22

A L ONCILEA TRIEDRU

x

o· e

0
/
e
[HO,3 0,351

y fig. 1.1.15

AL ~PTELEA TRIEDRU

x'_--+_ .... r-+-~ __ y.

g'~,. __ I-~_.g. G 1-30.-25,-351

fig. 1.1.17

Hemente de geometrie desniptiv(i ------ ~ _

FI-40,-30, lSI

.- Y

fig .. 1.1.16

AL OPTULEA TnIEDRU

.y

K(-40. 25,-30) fig. 1.1.18

PUNCTUL PE OX POZITIV

AIZ,O,OI

X _--<., e; -+-_9'.'-" Yo

y lig. 1.1".19

PUNCTUL PE OY POZITIV

C 10.2.01

x __ -Il"'-_~ __ y,

y fig, 1.1.21

PUNCTUL PE OX NEGATIV

6 I·Z,O,O I

y

fig, 1.1.20

PUNCTUL PE or NEGATIV

OIO,-Z.O)

d.d"

X2- ~d_' ~_~

________ ~ ~_ ReprennlQri de cuhltecturc. in geometrio deJc:riptiv6 ,i alonometrie

y

lig. 1.1.22

__ ----~----yo

x,_-- __ ~f'------yo

F 10,0,-21

PUNCTUL PE OZ POZITIV

ee"

PUNC11JL PE OZ NEGATIV

[IO,D.Zi

(I

y

fig. 1.1.24

DREAPTA iN SISTEMUL DE PROIECTIE

AB ~i anume: ab - proiectie orizontata. a'b'proiectie ver ticala, a"b" - proiectie laterala. In figura 1.1.26 se cbserva corespondents celor trei proiect!i. lntruct+dreapta AB nu este paralela sau perpendiculars pe nici unul- dintre cele trei plane de proiectie [H]. [VJ, CWJ. ea se nurneste dreoptii ocreccre. In cazul mai general, proiectiile dreptei se noteaza (d), (d') si'{d") (fig 1.1.27).

Se presupune ca. exists doua puncte situate 1(1 triedrul I; A (4, 1. 2) ~i B(1, 3, 4) ale carer proiectii pe cele trei planuri de proiectie sint: a, a', a" ~i b, b', b" (fig. 1.1.25.). Unind a cu b. a" cu b' ~i a" cu b", se obtin proiectii'e segrr-entul.n de dreapta

y

fig. 1.1.25

fig. 1.1,26

El.m.nte de gl'ometrie descrip1ivo _

15

I

x

fig 1.1.27

~

~

fig. 1.1.28

fig. 1.1.29

fig. l.1.3U

26

fig. 1.1.31

v'

x

y

fig. 1.1.32

Celor doua proiect!i, orizontaia ,i verticals (d d'), le cor-espundc Intotdeauna In mod biunivoc a dreapta in spa'[iu ~i reciproc, cu conditia ca unui punct dat in proiect!c orizontala pe (d) sa-i corespunda un punct In prciectia vertical. pe (d'} in figur. 1.1.28 cele doua proicctii nu indeplinesc conditia enuntata anterior. de aceea proiectiile (d) ,i (d') nu pot reprezenta 0 d r eapta In spatiu.

Vrrne/e dreptel pe eele trel plone de proleC;ie. Punctele de intersectie ale unei drepte cu planele de proiectie se numesc urmeJe dreptei. Urmele orizonw[o, vert,coliJ ,i /oreroliJ ale dreptei slnt de fapt punctele dreptei care au respectiv coW, depiJrtoreo sau obsciso nule. Urrnele dreptei se noteaza de obicei (h. h'), (v, v'), (w. w') ca in figura 1.1.29. Figura 1.1.30 reprezinta constructia direct in epura a urmelor dreptei AB. in sisternul de proieclie Monge (dublu ortogonal). cele doua urme (h, h') ,i (v. v') ale unei drepte (d, d') pe cele coua plane de proiectie [H] ,i [V]se obtin ca In figurile 1.131 si 1.1.32

In epura (fig. 1.1.32) se observa oii urrna orizontala se deterrnina mal intti prin proiect.a ei \lertical~ h', in timp ce urma verticals se determina rna' intii prin proiectia ei orlzontala v. Celelalte proieClii se obtin prin simpla corespondenta biunivQca a proiect.ei punctelor, proprletatea de baza a geometriei descriptive .

v-

ReprelentQri de arhitectura in geometria de5criptivD ~i Clxonometrie

\

J fig. 1.1.37

POZITIILE CARACTERISTICE ALE DREPTEI t-

. .. concluzte, dreptele parelele cu plane Ie [H]. [V] jl In figura 1.1.37 sint redate pozitiile caracteristice [W] strrt, respectiv, dreopto of/wnta/a. fronlO/1i jl ale dreptei ji reprezentarea lor In sistemul de pro- de pro(iI. iar dreptele perpendicotare pe planele iectie triortogonai (fig. 1.1.38, •... g). Pentru Com- [H], [V] ji [W) slnt. respectiv, dreapta verrica/d, paratie, se poate vedea dreapta oarecare AD, in de capat ji cea (ronro-oriwnta/ii. "Aja cum este sin-

fig. 1.1.33

x

H,

fig, 1.1.34

Determinareo pe a dreaptii a unui punct de cotO data. Sa se determine pe dreapta D (c, d') un punct M (m, m') de cota 2. Se observa ci'l punctul cautat rezulU din intersectia dreptei date cu uc plan or-lzontal de cota 2 (fig. 1.1.33). in epura 1.1.34 se duce a paralela la linia de pamint OX I. cot. 2 ;i se gasejte prolectia rn'. Apoi, prin corespondenta. se deterrnina prciectia orizontaia m a punctului M caotat.

Deterrmnoreo pe 0 dreoptd a unui puna de departare data. Sa se determine pe dreapta D (d, d') un punct N (n, n') de departar-e 2 (fig. 1.1.35.). Analog cu problema precedents, intersectlnd dreapta data cu un plan frontal de departare 2 fala de planul vertical de proiectie, se obtine punctul N cautat. in epura (fig. 1.1.36) se duce o. paralela la linia de pamlnt OX la departarea 2 Ii se gase~te proiectla n. Apoi, prin ccresponder ta, se deterrnina proiecIi. verticals n' a punctului N.

Elemente de geometrie delcriptiYa

27

s ,

fig. 1.1.35

o

fig .. 1.1.36

I

fiS. 1.1.3B, a

DREPT[ FRONTO ·ORIZONTALE

o·

b' o'

,

.. c e

0'

fig. 1.1.39

tetizat In figura 1.1.39, dreptele fronto-orizontale sint in acelas! timp ji orizontale ~i frontale. Dreptele de capat slnt sirnultan orlzontale ;i de profil, iar dreptele verticale sint In acelasi timp drepte frontale ;i drepte de profil, Pentcu evitarea confuzlllor. dreptele orizontale care nu slnt nici de capat niei fronto-orizontale pot fi numite orizontole oorecore. In mod similar, se pot numi frontale oarecare jl dreptele de profll oarecare.

28

dr, Qri"zofitg{·Ii.·

Y (II HI

fig. 1.1.38, b

.-

X~ 1-~Or-_· -l_c'.~

(!I". Ir ant o-

y -orizontali: (,LYlI

Orep1e porolele. Conditia necesara ;i suficlenta ca dova drepte sa fie paralele In spatiu este ca proiectii!e lor de acelasi nume sa fie paralele. Asa cum se vede in figur. 1.1.40, ab este paralela cu cd si a'b' este paralela cu c'd'. Pentru ca enuntul sa fie corect, este necesar ca ;1 in eea de a treia proiecne (pe planul [W]), cele doua drepte sa fie paral~le (fig. 1.1.41). Reciproca este adevarata - proiectiile celar doua drepte pe [HJ. [VJ ;i [WJ nu pot fi deua

dr, frontal.a.

Y (II V)

fig. 1.1.38, c

:;.._------l-------~,'

A-----+----~e"

x, __ +----+~--t_~

dr, ver+tec t d

y (.L H)

fig. 1.1.38. e

rozn IA RElATIVA A DOUA DREPTE

fig. L 1.38, 9

Repteumtari de arhilectl,lr'Q in geometric de$cl'ipti'tlg fi axonometrie

lig. 1.1.40

Z

b'

1;0. 1.1.41

cite doua parale!e decit dad cele douii drepte sint paralele in spatiu,

Drepte concurente. Conditia necesara ~i suficlenta ca doua drepte sa fie concurente in spatiu este ca proiectiile lor de acelasi nume Sa fie concurente respectiv in doua puncte situate pe aceeasi linie de ordine perpendicular. pe OX. In figurile 1.1.42 ji 1.1.43, aceste doua puncte, i ji i', definesc punetul I din spatiu Conditia este necesara pentru toate cele trei proiectii ale dreptelor pe planele [H], [Y]ji (WJ.

Tn majoritatea cazurilor sint suficiente cele doua proiectii ortogonale in sisternul de proiectie Monge. Drepta neparalole ~i (n.concureme slnt d repte I e ale carer proiectll nu satisfac niei conditia de paralelism ji nici conditia de concurenta. Ele sint drepte ocrecore.

veniicoreo concuren~ej uncr drepte se face ca In figura 1.1.44. Prin punetul de concurenta al unor

Eh'menlo d. geomei,i. descripti¥Q

lig. 1.1.42

d'

x

(

I;g. 1.1.44

proiectii (de exemplu cele vertical e) se duce a linie de ordine perpendicular. pe OX. Daca ea tnttlneste punctul de ccncurenta al celorlalte.proiecIi l, dreptele sint concurente, daca nu, ele sint oarecare una fala de coal alta.

19

.... PlIC .... TII .... lE TEOREMEI UNGHIULUI DREPT

1) Perpendiculare pe drepte orizontale sau frontale, Teoremo unghiulUi drept: pentru ca un unghi drept sa se proiecteze ortogonal in adevarata marlrne pe un plan, este suficlent ca una din laturile unghiului s~ fie paralela cu aeel pian. Reciproca teoremei este: un unghi este drept daca proiectiile ortogo. nale ale laturilor sale pe un plan parelel cu una din laturi sint perpendiculare.

Deci, in figura 1.1.45, pentru a duce 0 perpendiculara pe dreapta orlzcntala G (g, g') prin punc!u! A (a, .'J esre suficient sa se dues in proiect.e orizontala, a perpendiculara din a pe (g), determinind astfel proiectia orizontala i aepunctutui de concurenl. dintre dreapta data ~i perpendiculara diutata, Ridicind 0 lime de ordine se obtine i' si unind pe .' cu j' se obtine (d'). Perpendiculars pe dreapta orizontar\i G (g, g') este D (d. d'). In figura 1.1.46, s-a dus p;:in-punctul a, a' a drcapta perpendiculara pe fronta'a (f, f), folosind aceeas! teorerna. In proieqie verticala s-a dus perpendiculara din a' pe (f') in i', s-a caborit 0 linie de or-dine pe (f) in i ji s-a unit a cu i, obtlnlndu-se proiectia orizontala a perpendrculare! E (e, e') cautate.

2) Perpendiculara, pe 0 dreap!6 oarecore. In figura 1,1.47, sa se cuca prin punctul A (a. a'), exterior dreptei D (d, d') a dreapta concur enta ~i perpendiculars pe dreapta (D). Pentru aceasta p CI n pu nctu I A se due a o-izontala si 0 trontala, concurente In G ~i F cu (D). Se obtine astfel triunghiul AGF, In care s-au construit lnaltirrtile din G 5i din F, duc1nd din G, perpendiculara GG, pe f~ontal~ ~i din F perpendiculara FFI pe orizontala. Astfel s-a determinat ortocentrul M al triunghiului AGF. Unind A cu M se determina cea de a treia lnaltime a triunghiului AGF care este de fapt perpeiiaiculara diuta!a

3) AdevaratQ lungime a unui segment de droapta carecare. Daca prin extremitatea A a segmentului de dreapta AS (fig. 1.1.48) se duce 0 paralela la proiectia orizontala a segmentului AB (adlca la ab), se obtine triunghiul dreptunghic ABb" a carui ipotenuza este de fapt adevarata lungime a segmentului cautat, in acest triunghi dreptunghic insa, se cunosc cele doua catete: una este egala cu proiectia orizontala ab, lar cealalta este egala cu diferenta cotelor punctelor A ~i B. Valoarea primei catete apare asadar In planul oriz~ntal de proiectie [H], iar diferenta de cote dintre A ji B se poate masu-a In proiectie verticala [V) (fig. 1.1.49.). Triunghiul dreptunghiC se coostruieste ca in figur. '1.1.49,

30

RepreilenlCiri de arhltectura in geometi'ia de.lcrlptivCl :fl axonomet,ie

fig. 1.1.47

x

lig_ 1-1,45

x

"g, 1,1.46

fig. 1.1.48

fig. 1.1.49

iar ipotenuza lui este adevarata lunglme a segrnentului AB. in mod similar se poate construi un triunghi dreptunghic duc1nd prin punctul A a paralela la proiect.a verticals a'b'. Cele doua catete ale acestui tricnghi dreptunghic vor f, respectiv proiectia verticals a'b' a segmentului ab ~i diferenta departarilor celor dous puncte A ~i B. ~I In acest caz (fig. 1.1.50), lpotenuza triunghiului dreptunghic este adevarata lungime a segmentului AB din spatiu

1.2. PLANUL

REPREZENTAREA PLANULUI

Urmele unui plan pe cele trei plane de proiectie [H], [V], [W), Daca punctul ~i dreapta pot fi foarte bine reprezentate 7n sistemul triortogonal prin proieciii Ie lor pe cele trei plane de proiectic, In cazul reprezentarii unui plan. proiectiile acestuia pe [H], [V] ~i [W] slnt, In cea mai mare parte din cazuri, irelevante sau nesemnificatlve, intrucit ele pot sa acopere In tntregime unul, doua sau chiar toate cele trei plane de proiectie. Practic, sin.gura modalitate de a defini sau reprezenta prin tripla proiectie orrogonala un plan este aceea de a gasi ?i desena urmele sau toieturr/e planului respect.v cu cele trei plane de prolectic (fig. 1.2.1). Planul oarecare [P] din figura 1.2.2 are reprezentate in cele trei proiectii: urma sa pe planul orizontal de praieclie (P), urma pe planul vertical (P') l' urma pe planul lateral (P").

Elernente de geometrie descriptivD

31

b'

diferenjn cotetor

f'g. 1.1.50

fig. 1.2.1

X R

y

Py y

fig. 1.2.2.

DREAPT,II.. CONTINUT,II.. IN PLAN

DEFINIREA PLANULUI

Asa cum rezulta ji din schita axonornetrics (fig. 1.2.3.), condliia necesara ~i sUficiel1ta pentru co 0 dreapra sil apar;inil unui p!an este ca urtnele dreptel sli fie situate pe urme!e de oeeloji nume (omonimeJ ale planului. Dreapta VH (vh, v'h') are urma sa crtzontals (h. h') situata pe ur rna orizontaa {PJ a planulul, lar urma verticala (v. v'J situata pe urma vertical. (P') a planu!ui.

Conditia necesara ji suficienta pentru ca un punct sa fie situat intr-un plan este ca el sa apar t.na unei drepte a planului. fa figura 1.2.4. punctul M (rn, rn') este situat in planul [PJ. pentru Co se afl. pe dreapta HV (hv, h'v') ce apartine planului [PJ

lig. 1.2.3

Py y fig. 1.2.4

Un plan poate r; definit prin:

a) doua drepte paralele;

b) doua crepte concurente; cJ un punct ji 0 dr eapta,

a} Sa se construiasca urmele (PJ 5i (P') ale planului definit prin dreptele paralele D (o. d') ji D. (3, 3') (fig. 1.2.5). Se gssesc mal intii urmele orizontalc hh" ~i hlh~ ~i urmele verticale vy' si v1vi ale celor doua drepte. Unind h cu hI se obtine urma orizontala (P) a planului. Unind v' eu v; se obtine u-rna verticala (P') a planului. Ca verificare, urrne!e (P) ~i (P') trebuie s' se tntrlr easca pe OX In acelasi punct Px•

b) S. se construiasca urmele (P) ji (P') ale planului definit pr in dreptele D (d, d') ~i D. (3, 3') concurente in punctul M (fig. 1.2.6). Problema se rezolva asernanator. Se afla urmele dreptelor ji se deterrr-ina urmele planului in prciectle orizontala ff') ji in proiecrie verticala (P').

x P,

fig. 1.2.5.

32

Reprczentari de arhitecturii in geometric descriptivil ~i cxcnemeuie

fig. 1.2.6

c) Sa so construlasca urrnele (P) ~i (P') ale unut plan definit prin punctul A (3, a') ~i dreapta ~ (S, S') (fig. 1.2,7). Prin punctul A se duce 0 paralcla la dreapta (~) ~i se procedeaza asernanator cu cele dou.! probleme precedente.

DREPTELE IMPORTANTE ALE PLANULUI

Dreptele importante ale planului sint orizontale!e, frcntalele ,I liniile de cea mal mare pant~ ale pianului in raport cu planul orizonta' sau cu planul vertical de prolecti e. In schita axortcmetrics din flgura 1.2.8 ~i In figur. 1.2.9 slnt reprezerrtate doua dropte orizontale ale planu lu I oarecare [P]' Pro.ectiile .or orizontale slnt paralele CU urrna ortzontala (P) a planului. in figure 1.2.10 sint re-

x

fig. 1.2.7

fig. 1.2.10

prezentate citeva orizontale ale planulul oarecare [Pl. In schita axonometrica (fig. 1.2.11) ji In cpur~ (fig. 1.2.12) sint reprezentate do v;; drepte frontale ale planulur oarecare [PJ. Proiecthle 10r vcrncale slnt paralele cu urma vertrcala (P') a planului. in ;chila axonornetrica (fig. 1.2.13) ji In epura (fig. 1.2.1'1) slnt reprezentate doua drepte de ceo mar mare pantd, In raport cu planul orizontal de pro.ectie [H], ale planului oarecare [Pl Proieqiile orizontale ale dreptelor de cea mai mare pant~ In raport cu planul or-izcntal slnt perpendicular. pe urrna orizontala (P) a planului, Planul proiectant (vertical) in care se aria situata 0 astfel de dreapta de cea mai mare panta este perpendicular pe urma orizontala (P) a planului oarecare (v. triunghiul hasurat din fig, 1,2,13). in acest plan vertical se poate citi unghiul pe care 11 face planul oarecare [P] cu planu I orizontal de proiectie [H].

lig 1.2.8

lig.l.2.9

fig. t.2.11

lig. 1.2.12

1. Element. d. geomelrie descripfiva _

1M

33

fig. 1.2.13

v'

fig. 1.2.14

fig. 1.2.15

POZITIILE PARTICULARE ALE PLANULUI iN RAPORT CU PLANELE DE PROIECTIE

,knla de cea rna.!. rnQc~ l'antij.-5\ WluLpiQiJ... deterrnlno EW!PJet pTanu/, In figura 1.2.15, au fest determinate urmele (P) ji (P') ale planuTul ~are contine dreapta de cea rnai mare panta D (d, d'). Urma orizcntala (P) a planului treee prin urma h a liniei de cea mai mare panta ~i este perpendiculars pe proiectia orizontala (d). Se obtine P, ~i apoi (P'), care trece prin yr.

y fig. 1.2.16

Aceste pozitii sint urmatoarele:

planul de nivel (paralel cu [H]- fig. 1.2.16); planul frontal (paralel cu [V) - fig. 1.2.17); planul de profil (paralel cu [W] - fig. 1.2.18);

y

fig. 1.2.17

.i->
'~
: ... 'I,
'0
---~
~y
).
F' R'
H; ~~_,~;
X ____ 0 X Yo
_ Yo X_~ _ ______________ Reprezentari de arhitecturci in qeornetrlo descriptivD ~i eeencmetrie

fig. 1.2.16

34

Z Iv;

x ~ __ y.

,

I

Iy

fig. 1.2.19

I

I IY

fig. 1.2.2D

PLANE PARAlELE

- planul vertical (perpendicular pe [H] - fig. 1.2.19);

- planul de capat (perpendicular pe [V] - fig. 1.2.20):

- planul fronto-orizontal (perpendicular pe [W]

- fig. 1.2.21).

! " 'J' ., ... \ "). t

:/).f I I

. ,Z,

__ Yo

I I

I Ii

fig. 1.2.21

Planele paralele au urmele de acelasi nurne paralele. ln cazul planelor paralele [P] ji [Q]. urma (P) a planulu: pe planul orizontal de proiectie este paralela CU urrna (Q) a planului [Q] pe acelasi plan de proiectie. Similar. urrna (P') este para lela CU urma (Q'). ji urrna (P") este paralela CU urrna (Q") (fig. 1.2.22. a ji b).

o ~

fig. 1.2.2'2," fig. 1.2.22, b

Eletnente d. geom.trie descriptillo 35

DREPTE ~I PLANE PARALELE

Dreaptd paraleld cu un pian. Se da un punct A ( •• ') ~i un plan [P] dat prin urmele (P. P'). Se cere s~ se duca prin A 0 dreapta paralela eu planul, So ia o dreapta oarecare 6 (~. S') (fig. 1.2.23) canlinuta in planul [P] ~I se duce prin punctul A 0 paralela D (d, d') la ea. Problema are a infinitate de solutii. Aceasta dreapta va fi parale.a cu planul [P], deoarece este paraleta cu a dreapta 6 (3 S') con'linuta In acel pian.

Plan parolel cu 0 dreopto. Se da un punct A (a .• ') ~i 0 dreapta D (d. d') oarecare. Sa se determine urmele unui plan [PJ care trece pr!n punctul A 5i este paralel cu dreapta (D). Prin punctul A (a .a '), (fig. 1.2.24), se duce a paralela 6 (3, S') 10 dreapta-. data CD). Dreapta (6) are urrnele h 5i v' Orice plan ce contine dreapta constitule 0 solutie a problemei, care este astfel nedeterrninata.

INTERSECTII DE PLANE

Se dau doua plane oarecare (PP'P") 51 (QQ'Q") (fig. 1.2.25). lntersectia urmelor lor orizantale In h ~t intersectia urmelor lor verticale in v' slnt evident punete ale dreptei de intersectie acelor doua plane. Proiectiile dreptei de intersectie a celor doua plane vor fi deci (hh') ~i (vv'y·ln eplJca (f'g. 1.2.26) se va proceda deci astfel: urma orizontala a planulu) (P} intersecteaza urma ·orizontala a planufui (Q), rezultind punctul h, iar urma verticalii (P') intersecteaza urma verticals (Q'), rezultind punctul v". Se obtin epor h' ji v pe linia OX. Rezulta dreapta de intersectie HV (hv, h'v'). I'ltersecria unui plan oorecare [P) cu un plan de nlvel [HJ (fig. 1.2.27). Dreapta de intersectie care rezulta mn, mini este 0 dreapta orizontala continuta Tn

lig. 1:7..25.

36

x

lig. 1.2.23

lig. 1.2.24

planul [P.) Ea este orizontala planului [P] situate I. cota planului [HI]; in epura (fig>1.2.28), in proiectie verticala (HD intersecteaza u rrna (P'), rezultind punctul m'. -Tn pr-oiectie orizontala se observa ca. ductnd din punctul m (de pe OX) 0 paralela I. urma (P), rezulta mn, rn'n' - dreapta de intersectie cautata,

lig. 1.2.26

z

----------- Repreaentdri de arhitect~rCi in geometria desc"ip~iy6 "i,olon.ornetrie

y

fig. 1.2.27

y fig. 1.2.18

z

li9~ 1.2.29

lig. 1.2.30

Interseclio unui pion vertical cu un pion de copiit. Dreapta de intersectie este a dreapta aarecare a carei proiectie orlzcntala se confunda cu urrna arizontala. a planului vertical. In timp ce proiectia verticals se confunda cu urma verticals a planului de capat (fig. 1.2.31. 1.2.32).

Plane date prin alte elemente geometrice. sa se determine interseqio dintre dova placi plone date prin proieqiile lor ~i 55 se studieze vizibilitGteo ccesrei intersec(ii in raport cu plonele de proieqie. Exista deus placi triunghiulare. ABC ~i MNP (fig. 1.2.33) Se due doua plane auxiliare verticale

Inters"Clio unul plqn. vereicol cu un plan de nivel. tlreapta de intersectie este evident o~r!z~nt"ra situate I. cota planului de nivel (fig. 1.2.L9).· P'r6~ lectia ortzontala a dreptei de intersecrie se confunda cu urma orizontals a planului vertical, iar proiectia ver'ticflla· a dreptei ·de-·interseqie .. s:e confunda cu urma verticals a planului orizontal (fig. 1.2.30).

'''': .3 .. ,"1""1

lig. 1.2.32

1.lElttmente de' ge.o"1otrie -deuriptivQ __ -,':;'_~-"-'_=-'-'--"~ _

37

lig. 1.2.33,

lV,] ~i [V,] - [V,] prin latura MN • trtunghtulu! MNP ~I [V,] prin latura Be a triunghiului ABC. Planul [V,] va intersecta trlunghiul ABC dupa dreapta 12, punctele 1 ~i 2 fiind situate pe latur-lle AB. respectiv AC ale triunghiulul. Se observa ca dreapta 12 tntttneste latura MN. la~ura prin care a fast dus planul [VJ, in punctul R. In mod asemanator planul [V:J va Inter secta triunghiul MNP dupa dreapta H, puncte situate pe Iaturile MP, r espectlv MN. Se observa, de asernenea, eli aceasta dreap-

v-,

fig. 1.2.34

fig. 1.2_35

la H va intilni latura Be (latura prin care s-a dus planul [V,] in punetul S .. Unind cele dou •. punct. R ~i $, se obt in. intersect,a dintre plaelie tnunghiu_ lare date (fig. 1. 2. 34). Vizibilitatea interseqiei se studiaza in proiect!e orizontala, analizlnd diferenla de cote a punctelor, lar In proiectie vertkala com. parind departarile punctelor.

Sa se determme proiectii/e dreptei de interseqie c douiJ plane date [iecar« prin cite dauil drepte paralcle. Se due doua plane auxiliare de nivel [H'] ~, [Hi) (fig. 1.2.35). Planul [H'] intersecteazii fiecare din planele date dupa cite 0 orizontala. Celedouaorizontale se intilnesc in punctul J(j, n, care este astfel punct comun celor doua plane date initial, Planul [H;) intersecteaza ~i el cele doua plane dup~ doua orizontale care se 1ntilnese in pur-ctul l (i. l'), lntrucltji punctul I o, i') este punct cornun eelor doua pi one initiale, rezulta d dreapta de intersectle a acestora este dreapta IJ (I l- ;' 1').

1.3. RELATIILE DINTRE DREPTE ~I PLANE

INTERSECTII DINTRE DREPTE ~I PLANE

Ipteriiecl'0 dlnt/:e 0 _dreapta ~r1icalii ~, u'!-Pipn oore,ore. Problema se reduce la determinarea unui p~nct pe suprafata planulu', care sa aparJina in acelasl timp ~i dr eptei. Ver ticala este locul geometric al tuturor puncte.or de abscise ~i departare constante 51 de cota varabila. Pe acest loc geometric trebuie deterrninata cota punctului care se afla pe suprafata planului (fig. 1.3.1). Punctul de intersectie cautat se va gasi deci la intersectia dintre ver ticala data ji 0 dreapta oarecare contlnuta In planul dat. In figura 1.3.2, s-a ales dreapta care se sprijin;; pe virful M\m, m') si pe urma orizontalii a planului (P) si care este concurenta eu verticals in punctul 1(1. i'). Cota punctulul I(i, i') este astfel deterrninata in proiectia verticala. Punctul de intersectie dintre dreapta vertical. ~i planul oarecare poate fi determinat si cu sjctorul unel drepte frontale sau oriwntale care se sprijina pe verticala data ~i apartine planului [P] (fig. 1.3.3 ji 1.3.4). in sftrsit, se mai poate folosi ji 0 dreapta de cea mai mare panta a planului in raport cu planul orizontal de proiectie [H] (fig. 1.3.5 ~i 1.36)

Interseqia dintre 0 dreaptii d!, cop-at si un, pla~

~e. Ca ji la dreapta vertical", ir-tersectia dintre 0 dreapta de capat jl un plan oarccare, se reduce la problema deterrnlnsrll unui punct pe suprefata planului. Qreapta de capat este locul geornetnc al tuturor punctelOrC!e cota ji abscisa constante si

______________ Repre.entori de arhitectura in geametriQ desc:rip1ivo " (Jkonometri.

38

._z __...;{ rr-j~
r;- v
I, "
, 01 ~.
/_ /' jJ-\ L I ,
:" .. _~_ .... .;o...,~ 1 1>'
... ~'- ~~ --- x ...•. --., ~ ',"
_', " ~)
"
/i9, l.J.l r.9 1.l.J 'ig. 1.3.S x

fig, I,J 2

Imer 5(, ... ; ,J d .,t, a dt!'tlp'J 00

cure, ~l' (ofl~ldcr.\ d'~"r1",l c « .... D) P ul 001 et~le [P](llg, I 39), Prm d~ap:. (Ol se duce u~ plan auxiliar. de cap.\t (e). Ce e dOt.l pcne ! P; ~I [C]. <C inters"'tNz~ dup1 0 dre.pU HV h. h'", Or.'pt,l D(d. cj) e<le {on\lnuU - p ul [e~ (fig. 1.1 '0). ['., pta HV ,h •. h,l eo.~~ COll,lnUU atlt in planu leI l 1 ;i ir planul LP] Intrutit -"'''ele drepte s n' cal' nute jn planul au ... r C]. e e se vor il'tef:':-I.."C Punctul Or de .nterseCj.l~ I I. .J este punctul de mtersecpe cmtre dreapta oarecare

"g. 1.1.1

I Uri l' 11 ~I 1.3.1? 'm~, ducrnd, de data 10, n pl.ln .tuxihar ver-

p 'ul vert c,11 CU planul 1 'or e ,,,tc •. cqic va t/\liJ I. '.are ""c ,hiM punctul

'pta ID) II pl~nul [Pl.

e roll e n c. lint' '-,Let_tol unui plan

)arC"' ret PI.i!nU~ 1.I/,lIar care r;p ducc easU "rup ue ... r ~Ion de copO! sau un I nu "n pan oarecare. Planele de .. ( p vert cale, r 'nd pia," proieClo"'t!, au v~rtrr:ale respectrv or rzontale, identice cu , eo le vert r Ie, respecttv cr.zontale. Din

e~- i l. _ • pU'ictelfi lor de intersect.c cu orice dre.aF s" detc:-mmA Imedlat. ir"l'"ru6t pl"oi~c~iile ",. vert .are se af d po urrna ver(ir~IA a planului (- cazu plan~, Ji d. cap;;~) sau proiectiile lor ori~ont2le se ,fl. pe urma onzontala a planului (in cazul p'a,""i vertrczl],

El'en,.nte d. 9*0ft'I.lriti duc:ripti .. a _

39

fig. 1.3.8

p-

So se determine proiec~iile punctulUl M(m.m') in care dreapla D(d. d') int1/ne~le planul lflunglliului ABC. Prin dreapta (D) se duee planul auxiliar vertical [Pl (fig. 1.3.13). Acest plan se intersecteaza cu planul triunghiului dupa dreapta (1 2. 1'2'), care se taie cu dreapta CD) in punctul M(m. m'). Acesta este punctul de intersect.e dintre dreapta (D) ~i planul triunghiului ABC. Vizibilitatea interseqiei se studiaza Tn proiectic ortzontata, analizind diferenta de cote a punctelor, Jar In proiectie verticala. comparTnd dep.lrUrile diverselor puncte.

Prin punc!ul A(a,a') clot, s6 se duca 0 dreapla G(g,g') care so intilneasea dreplele D(d.d') ?' ll(~. a') oikne in poz'1ie oarecare uno (a1il de ce%/CO. Dupa cum se vede In schita axonornetrica 1.3.14. se poate defini mai bine planul determinat de dreapta (D) ~i punctul A, ducind prin A 0 paralela (0,) la dreapta (D). Interseqia dintre acest plan ~i dreapta II (8, 3') se obtlne in modul cunoscut, ducind prin dreapta un plan auxiliar vertical [V,l ;i intersectindu-I cu planul definit de dreptele paralele (D) ;i (O,l· Dreapta de intersect:e care r ezulta (1 2, 1'2') deterrnina punctul de .r tersectle ~, W pe dreapta

40

f;9' 1.3.10

!;g. 1.3.11

x

px

fig. 1.3.12

c

Reprezentari de arhitectura in geometrio descriptivd ~i esenemetrte

fig. 1.3.13

~(o, 0'). Dreapta G(g, g') se obtine unlnd pe A cu~. Transpunerea rezolvarf tn dubla prolectie ortogonal~ este llustrata In figura 1.3.15. Solutia problemei este dreapta G(g, g'), care trece prln punctul A ~i se sprijinl pe dreptele D{d, d') Ii LI. (0, 0').

OREPTE ~I PLANE PERPfNDICULARE

Dreoptd perpendiculara pe un plan, Teo rem a d e per pen d i cui a r ita t e afirma ca 0 dreapta perpendicular. pe un plan are proiectiile perpendiculare respectiv pe urrne.e de acelasi nume ale planului (fig. 1.3.16). Se ia dreapta (D), perpendiculars pe planul [P]. Planul ei proiectant (hasurat In figural este perpendicular atit pe planul [P], cit li pe planul [H]. decl este perpend icular ji pe dreapta lor de intersectle, urma orizontala (P) a planului, Urma (P), fiind perpendicular. pe planul proiectant, este perpendiculars pe or ice dreapta din acest plan, deci, implicit, Ii pe proiectia orizontala (d) a dreptei (D) (fig. 1.3.17), In mod asernanator se dernonstreaza perpendicular.tatea in proiectie vert leal •.

lig. 1.3.14

x

lig. 1,3.15

Elem.nto do geomelrie deloe;:ripti't'a

Pion perpendicular pe 0 dreDptil. Sa sc determine urmele (P) ~i (P') ale planului care treee prin punctul A(a, a') ~j este perpendicular pe 0 dreapta D(d, d') data, Sc consider. punctul A(., a') situat pe 0 dreapta or izontala a planului autat (fig. 1.3.18). Orizontala {) (B, 0') a viitorului plan [P]

fig, 1,3.16

x

fig. ].3,17

x p

o

lig. 1.3.1 B

41

lig. 1.3.19

dus' prin punctul A(a, a'), astfel incit 3 sa fie perpendicular. pe (d), are urrna verticala v', Perpendiculara dusa in v' pe (d') este urrna verticals (P') a planului cautat. Rezulta P" prio care se duce urma or izontala (P) paraleia cu (S). Planul (PP'), avind urmele sale perpendiculare, respectiv pe proieqiile de acelasi nume ale dreptei (D), va fi perpendicular pe dreapta (D).

Dreopto perpendicularo pe 0 dreopro. Sa se construiasca prolectiile unei perpendiculare .il. (3, 3') pe o dreapta oarecare [)(d, d') dusa dintr-un punct M(m, m') exterior el. In figura 1.3.19, se duce prin punetul M un plan perpendicular pe dreapta (D). pe care 0 va intersecta in punctu I I. Oreapta 1M este perpendiculara diutata. In figura 1.3.20, pro-

lig_ U.20

blerna se va rezolva astfel: cu ajutorul frontalei F(I, I'), se duee prin punctu! M(m, m') planul (PP') perpendicular pe dreapta data D(d, d'). Acest plan (PP') este intersectat de dreapta D(d, d') In punctul I(i, t'), care se obtine eu ajutorul planului auxiliar de capat (QQ') dus prin dreapta (D). Perpendiculara .6.(3, 3') este deterrninata prin proiectiile dreptei MI Imi, m'i'). Ca ~i I. problema orecedenta, urmele planului CPP') se puteau obtine si eu ajutoru! unei orizontale duse prin ounctul MCm, m').

42

______________ Reprercntari de arhitBct"ro in geQil'Ietril;i de$criptivCi ,i Q~o"ometrie

2.

METODElE GEOMEHIEI DESCRIPTIVE

Reprezentarea In proiectie a volun1~I.o( din sp~'iu se face cu ajutorul unor constructu geornetnce, constructi i care nu se pot realiza dad. n u se cu nose adcvaratele rnarirni ~i unghiuri ale unor eiemente plane ale acestor volume ....

Sectiunile. intersectiile jl Ilpl;,lede volume. c:r anumite transformari ale proiectiilor. astfel inert sa se obtina unele elemente 5i figuri plane in ad evarata rnarirne. Pentru a se obtine acest lucru este necesar sa se adudi figura plana paralela cu unul din plane Ie de proiectie. Metodele de transformare • proiectii lor slnt:

- metoda schlrnbarii planelor de proiectie:

M.tod.te geometriei descriptive

43

metoda rotatie i : metoda rabaterli.

2.1. METODA SCHIMBARII PLANELOR

DE PROIEqlE

Aceasta metoda este i lustrata in sch ita axonometrica din frgura 2.1.1. De exemplu, pentru obtinerea uner alte irnaginl (prolectu) a unui obiect sau volum din spatlu se poate efectua 0 scbimoor« de pion verUeol de proiectie. Astfel, in lac de a proiecta obiectul pe planul vertical de proiectle [V]. se va proiecta pe un plan vertical oarecare [V,] ales In Iunctie de intentia observatorului (de exemplu direcua D). in Figura 2.1.2 in cazul schlmbsrt! planului vertical de proiectie. pr oiectia orizontala a obiectului sau volumului rarnine aceeasl, modificindu-se nurnai proiectia ver ticala. In functie de pozitia noului plan vertica' de proiectie [V,] rewlta a noua-linie de pamlnt, care se va nota O,X"

"9- 2,1,2

SCHIMBAR~"" D~ PLAN VERTICAL DE PROIECTIE PENTRU UN PUNCT

Se considera un punct A In spatiu. Pastr1nd planul orizontal [H]. se ia un alt plan vertical [V,], care va .ntersecta planul [H] dupa noua linie de parnint Q,X, (fig. 2.1.3). Se observa d. in schimbarea de plan vertical de prolectie, ramin invariante cote punctului 1i proieqio lui orizoncaliJ ~i se schirnba departarea punctului li proiectra lui verticalli (fig. 2.1.4).

SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONT .... L DE PRDIEqlE PENTRU UN PUNCT

Se considers un punct Bin spatiu. P.astr1nd planul vertical de proiectic [V]. se ia un alt plan ariwntal de pr oiectie [H,] care va intersecta planul (V) dupa noua linie de parntnt Q,X, (fig. 2.1.5).

Se observe ca in schimbarea de plan orizontal de proiectie rarnln invariante (fig. 2.1.6) departarea puncwlul li proi.clia lui verticali! li se schirnba cota puncwlui li proieqia lui orizonlalli.

y

fig. 2.1.3

0,,[1, I'g. 2.1.4

SCHIMBAREA DE PLAN VERTICAL DE PROI sen E PENTRU 0 0 REAPTA

Se da segmentul de dreapta A (0 •• ') ii B (b. b'). Se alege un nou plan vertical de proieqie [V,] (fig. 2.1.7). Noile proiectf verticale ale puncteloA 1i B vor fi .; ii b], Se obtine astfel noua proiectis verticala a segmentului AB.

SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL OE PROIECTIE PENTRU 0 DREAPTA

Se procedeaza analog cu cazul precedent ~i se obline noua proiect.e orizontala dreptei a,b, (fig. 2.1.8)

Transformarea unel drepte ocrecare 1n dreaptli (rontala se poate obtir e prin schimbarea planului vertical de proiectie (fig. 2.1.9). Noua linie de parnlnt O,X, trebuie sa fie astfel aleasa, incit sa fie paralela cu proiectia orizontala ab a d reptei.

fig. 2.1.5

Rcprezentari do Clrhiteduro in gcometria descriptivG ~i oJ:Ot,,:»me-trie-

h lig. 2.1.6

44

Trolls(ornwrco uoel dreptc oOlccarc III drcaptd orlzontald se obrine prin schirnbarca de plan orizontal de proiectie (fig, 2.1,10). Noua linie de parnlnt O,X, trebue s~ fie astfel aleas~ Incit s~ fie paralcl~ cu proiectia verticalJ a'b' a dreptei. Unghiul [:I pe care dreapta orizontais il face cu planul vertical de proiectic apare in Jdev~ratA marirne. Trons(onnareo unei drepr. oereccre 1/1 dre[Jprli vel ucolo. Penrru aceasta transformare sint necesare dova schirnbari de plan (fig. 2.1.11); printr-c schim-

0'

0, o

fig. 2.1.7

fig. V.s·

fig. 2.1.9

Metod.le geome1riei descriptive

bar-e de plan verttcnl [VJ. dreapta oarecare devine dreapta frontala. Urmeaz<1 a doua srhimbare de plan orizontal [HJ prin care drcapta frontali! devine dreapta vertlcala.

T romsormor eO unci 'drcptc DOrOCGr. In droopliJ de co(>iJl. La aceasta tr ansforrnere slnt necesarc doua schirnbari de plan (fig. 2.1.12): printr-o schirnbare de plan or i zon tal [H.], drea pta oarecare devine dreapta onzontara, iar Ja a doua schimbare de plan vertical [VJ. Sf transforma in drcapta de capat.

)(,

f;g. 2.1.10

1;9' 2.1.11

fig. 2.1.12

DisCQn(a de to un punce 10 0 droapcil. Se dau pu nctu I M (m, m') ~i dreepta AB (ab, a'b') Prin schlmbare de pia n vert ical de proiectie (fig. 2.1.13), se ad uce dreapta In pozit.e Frcntala. Se duce perpendicular. m;p; pe noua proiectlc verticala ,i se obt in prolecliile segmentului (mp, m'p') care masoara distants de la punet la dreapta, Printr-o a doua sehimbare de plan orizonta' de prolectie rezulta m,p,=m,b, adevarnta mar irne a segrncntului care mascara distanta de la punctul M I. dreapta,

Diswn10 amtre doud drepte porateie. Se dau dreptele paralele D (d, d') ~i D. (8, 3'). (fig. 2.1.14). Se fae doua schirnbari de plan de proiectie, In asa fel tnctt se aduc cele doua drepte paralele in pozitie frontala, jar apoi In pozitre vertlcala. Adevarata rnarirr e a d istantei d i ntre cele doua d repte se mascara in noua proiectie orizontata, .,b, c"d,.

m'

fig. 2.1.13

fig. 2.1.14

46

SCHIMB.4.REA OE PLAN VERTICAL DE PROIECTIE PENTRU UN PLAN

S. da un plan oarecare (PP,P'), reprezenlat p,in urme (frg. 2.1.15). Se alege un nou plan verticol de proiectie [V,l, neue linie de parntnt fiind 0 X Urma orizontala a planului (P) va ramine ace~aj::

fig. 2.1.15

fig. 2.1.16

Reprelenl6ri de arhiteclu(o II~ geomeltio deseripli ... .;i 1i Q!I!Onomotrie

fig, 2,1.17

Urma verticala Insa se va obtine unind punctul P.,I (aflat pe noua linie de p~mint) cu punctul I (I, I') de pe vechea urm~ verticala a planulul, care se p5,treaza ~i pc noua urrna verticala, In epura (fig. 2.1.16) acest punct I (I, I'), care se postre". pe urma verticalf a planului. trebuie raportat 13 noua liniede pamint O,X,. OUP" cum se observe, proiectia orlzontela 1 a punctului I rarnine aceeasi In cele doua sltuat!l. 0111 i se va ridica a perpendicularfi pe O,X, ji se va lua cot. (invarinnta) lui I, obtinind proiectia sa verticala I;, Unind proicctia i: cu P"l' se obtine noua urrna vertical. a planului (P;). In figure 2.1.17 este aratata 0 alta varianta de schimbare de plan vertical de proiectie a unui plan carecare (PP,P'). Ca ji in figur. 2.1.16, se pastreaza invariante: I1rma orizontald a planu/ui ~i cota puncwlU! 1(1, i').

SCHIMBAREA DE PLAN ORIZONTAL DE PROIECTIE PENTRU UN PLAN

Se da olanul oarecare (PP. P'), reprezentat prin t,me (fig. 2.1.18). Se alege un nou plan orizontal 1:]e proiectie [H,l, noua linie de parr-tnt fiind O,X,.

5e ptocedeaza analog cu cnzul precedent. Epurele din figurile 2.1.19 ji 2.1.20 ilustreaza doua variante de schirnbare de plan orzonta! de proicctie, In ambele cazuri se pastreaza invarlante: urmo vertlcala a plonului ~i depdrwrca punctuM I (I, i') Tromiormareo Ulwi pIon onrc:curf' 1n pIon vcrUcaL Se efectueaza 0 schimbare de plan orizontal de proiectie, nlegTndu-se noua linie de p~mint astfel incit sa fie perpendiculara pe urrna vertlcala a pianului (fig. 2.1.21).

Tronsicrmoreo unu; plan oorercre in plan de capat Sa efectueaza 0 schirnbare de plan vertical de proiectie, astfel Incit noua linie de pamtnt O,X, sa fie per pendiculara pe urma orizontala a planului (fig. 2.1.22).

Distan[a de la un puna: 10 un pian. Se da punctul A (a, a') ji planul oarecare PPxP' (fig 2.1.23). Se transform. planul In plan de capat, lulnd noua linie de pamint O,X, pcrpendiculara pe urrna orr zontalf a planului. Noua proiectie verticala a punctutui A este a;, iar per pend.culara a{ S~, pe noua urma verncala P{ a planului de capat, mascara distanta de la punct la pian.

n -,

fig. 2.1.18 fig. 2.1.19 fig. 2.1.20
p'
1
X P 0

_f
.{:-
fig. 2.1.21 lig.2.1.22 lig. 2.1.23
Metodele geome1riei de$criptin_ 47 AdeviJrara mtlrime a unei rigur; plane. Se do un tr iunghi oarecare ABC (fig. 2.1,24). Printr-o schimbare de plan vertical de proiectie, se poate transforma planul acestui triunghi intr-un plan de capat. Pentru aceasta se duce 0 orizontala a triunghiului eM (em, e'm') prin virful C (c, c') ~i se alege noua linie de parntnt O,X, perpendkulara pe proiectia onzontala a orizontalei eM. In acest fel. prin schirnbarea de plan vertical de proiectie, orlzontala devine dreapta de capat, iar planul triunghiu lui devine plan de capat, Pr-intr-o nous schimbare de plan orizontal de proiectle, se aduce planul triunghiului tntr-un plan orizontaL Ui proiectia orizontala se poate citi triungr iul in acevarata mari-ne Perpendiculara eamund a dou" drep!e oorecore. Cele doua drepte oarecare slnt D (d, d) ji A (S, S') (fig. 2.1.25). Se aiege un pur-er A arbitrar pe dreapta (D) ~i se duee 0 paralela (A,) .a dreapta (A). Se alege un punct oarecare B pe CA) ji se duee perpendiculara din B pe planul determinat de dreaptele (D) ji (A,). Translatind aceasta perpendicular. dupa directia dreptei CA) p,na atinge dreapta (D), se obtine perpen-

.x

lig. 2.1.24

fig. 2.1.25

48

diculara cornuoa a celor doua drepte (D) jl (A), In epura (fig. 2.1.26), planul determinat de dreptele (D) ji (AJ se transform. tntr-un plan de capat. Punctul oarecare B (bb') de pe dreapta (C;) se transform. ,n 8, (b" bi), unde b, '" b. Perpendicular. b; Co dusa din b; pe (Pi) este perpendicularacomuna. FAcind sa alunece segmentul be pin. ctnd ,ntilnejle dreapta (D), se obtin prciectiilefrnn. m'n') ale perpendicularei MN cornuna dreptelor (D) ji (A).

fig, 2,1.26

0,

Repre-zentar; de arhitecturli in geometric descriptilfa ~i axonome1rie

fig. 2.1.28

Apllcatie a schtmbartl de plan, Se dO. un cub sectionat ca in figura 2.1.27. asezat pe planul orizontal de proiectie, Se cere sa se aseze. peste el un cub identic. astfel incTt cele doua triunghiuri de sectiune sa se suprapuna perfect. Se efectueaza 0 schimbare de plan de proiectie, alegindu-se noua linie de parnlnt 0lXJ astfel incit planul triunghiului de sectlune sa devina plan de capat. Se foloseste apoi t-ansformarea prin s.rnetrle, ccostrurndu-se s.rnetricul cubului initial fala de planul de- sectiune. intrucil este a schimbare de plan de proiectie, se pastreaza invariante cotele punctelor si proiectia orizontala a volumului. 111 transformarea prin simetrie s-au dus sirnetricele tuturor virfurilor volumului dat. lntrucit planul de sirnetrie a devenit plan de capat, problema s-a transforrnat in preblema plana. in proiectie verticala, simetricul volumului se poate obtine direct prin decalcare (fig. 2.1.28.). Sirnetricul astfel obtinut se coboara apol In proiectle orizontala ~i se ~aza apoi in proiectia iniiial. a cubului.

2.2. METODA ROTATIEI

Spre deosebire de metoda schlrnba-ii planelar de prolectie. in care unul din plane Ie de proiectie iii rnodifica poziti a, in metod. rctatiei sistemul de proiectie rarnlne pe lac, iar volumul studiat l~i schlrr ba 'poz.~1iaJ rotindu-se 'in jurul unei axe de rotatie. In acest fel, se rnodifica arnbele proiectii ale volumului, nu numai una dintre ele (ca la rnetoda srhirnbar;; planului de proieqie). Axe!e de rotatie Iolosite slnt fie perpendicular e, fie paralele cu planele de proiectie.

M.~todele geometriei descriptive

.'

a,

1,'1

x

1;9' 2.2.2

ROTATIA DE NIVEL A PUNCTUlUI

Se nurneste rotatie de nivel, rotatia In [urul unei axe verticale (fig. 2.2.1). In rotatia de nivel, eotelc puneceior r~mln invariante, iar proieetio orizonCo//J I~i piisCreozQ [ormo, modificindu-si doar pozitia (fig. 2.2.2). De asemenea. se observe ca:

- orice punet descrie prin rotatia In jurul unei axe un cere;

- planul cerculul este perpendicular pe axa:

- centrul cerculul se afla la intersectia axe, cu

planul cercului:

- raza cercului este distants de la punct la centrul cercului (In adevarata marime).

1n cazul de mal sus. ax. fiind vertical •. rotatia punctului se face intr-un plan de nivel.

ROTATIA DE FRONT A PUNCTULUI

Se nurneste rctatie de front rotatia In jurul unei axe de capat (fig. 2.23). In acest caz. rotatia punctului A In spat.u se efectueaza intr-un plan de front [F] situat I. departarea punctului A fala de planul vertical. Cereu/ ~i unghiu/ de (ow[ie se proiecteazii in adevarata lor marirne pe planul vertical de proiectie. Proiectia orizontala a se deplaseaza pe a

21

49

Iwl

fig. 2.2.3 fig. 2.2.4 fiS' 2.2.5

paralela la linia de parnlnt OX (fig. 2.2.4). ln rotatla '\ ROTATIA DE NIVEL A DREPTEI

de front ramin invariante depart6nle puncte/or, iar dl

proieclia verticala l~i pastreoza forma. modificin- Se duce perpendiculara wa pe proiectia orizontala du-se doar pOZI\,.. (d) a dreptei ~i cu raza wa se descrie arcul de cere Rotalia punetu/ui ast(el incit so se situez« pe 0 "1 corespunzator unghiului '" (fig. 2.2.7). Tangenta

dreqplii. S~ efectueaza 0 rotatie de nivel a punctului In a1 la acest cere este proiectia orizontala rotita

A (a. a'J. In figura 2.2.5, pentru a deterrnina pozitia (d,) a dreptei D (d. d'). Proiectia a' descrie 0 para-

axei de rotatie, trebuie sa se dues un plan de nlvel lela la OX si intllneste in a~ linia de ordine ridicata

prin punctul A ~i sa se gaseasca. intersectia Al in a1" Pentru a fixa proiectia verticala rotita (dD (a,. a'') a dreptei cu planul de nivel. Pentru ca a dreptei (d). se mai roteste punctul B (b. b') ales

punctul A prin rotarie sa ajunga pe dreapta D arbitrar pe dreapta (D). Se rernarca faptul ca un

(d, d'), axa de rotatie verticala trebuie aleasa pe observator care priveste din W spre punctul a,

mediatoarea segmentului AA1 (oriunde pe aceasrs vede ln stinga sa proiectia b. Analog, privind spre

mediatoare, inclusiv 111 mijlocul lui AAJ. all acest observator din w v~ trebui sa vada tot in

Rotalia pun,wlui ast(el incit sli se situez. lmr-un stTnga sa proiectia rctita b,. In Iigura 2.2.8 se poate

_pion, Se efectueaza 0 rotatie de nivel a punctului vedea ca. daca ax. de rota, I. Intllneste dreapta data.

A (a, a'). in figura 2.2.6, cele doua solutii ale pro- este suficient sa se rcteasca un singur punet al

blemei se gasesc la intersectia cercului descris de dreptei, deoarece exista un alt punet care ramine

punctul A cu orizontala planului D (d. d') care se propriul sau rotit (punctul de intersectie dintre

.fla la cota punetului A. dreapta ~i axa).

lig.2.2.6

so

f;9. 2.2.7

Reprelentari de orhitectura in geomelric descripiivQ ~i Q~o"ometrie

j;g. 2.2.8

lig.2.2.9

Rocalia dreptei aserel i"cit sa devino paralelii cu unul din planele de proieqie. Se cere sa se roteasca dreapta D (d. d'). astfel incit sa devina paralela cu unul din planele de proiectie. 0 rotalie de nivel a dreptei (D) 0 transforrna intr-o dreapta frontala, daC:; se va roti proiectia orizontala. (d) a dreptei (D). pina cind devine paralela cu linia de pamint ox (fig. 2.2.9). 0 roealie de (rant a dreptei (D) a transforrna intr-o dreapra orizontolrl daca se va rot! proiectia verticala (d') a dreptei (D) ptna dnd devine para.ela cu linia de parnlrit OX (fig, 2.2.10). Rotolia droptei oscfel incic sa deYinQ perpendiculora pe unul oin ploneFe de proieqie. Printr-o rocalie de nive}. se aduce dreapta D(dd')in pozitie (rontolo. iar apoi printr-o rozcpe de front. se aduce dreapta fror tala tntr-o pozitie verc/ca}1i (fig. 2.2.11). in mod analog. printr-o rota;ie de front (In jurul unei axe de capat) se poate aduce dreapta (D) in pozitie orizonta/o, pentru ca apoi sa se efectueze 0 rotatie

Metodele geometriei descriptive

2/

fig. 2.2.10

x

fig. 2.2.11

de nivel (in jurul unei axe verticale). care aduce dreapta orizontala in poziue de copilr (fig. 2.2.12). Roca1io dreptei astrel lnc1t sa se situeze imr-un plan dot prin urme. Fie dreapta D (d. d') ~i planul (PPxP') (fig. 2.2.13). Se determine mai intii proiectiile punctulul I (i. j') de intersectie dintre dreapta (D) ,i planul [P]. utilizind planul de capat [Ql dus prin (D). Se alege axa verrirala de rotatie, astfel incit sa treaca prin punctul I. care devine propriul sau rotit. Pentru gasirea unui al doilea punct comun intre (D) ,i [Pl. se rotcvtr- urma orizontala (h) a dreptei (D). pin. ctnd so a,az' In (hJ pe urma orizontala a planului [P]. Segmentul h,w deterrnina proiectia orizontaa rotita (dJ a dreptei (d). Proiectia vertlcala rot ita d; este deter-minata de hii·. Problema mai admite a solutie prin proiectia (hzl·

fig. 2.2.13

x P,

51

ROTATIA DE NIVEL A PLANUlUI

in figur. 2.2,14 se duce perpendiculara wa pe urma orizcntala (P) a planului ~i cu raza we se deserie arcul de cere •• , corespunzator unghiului de rotatie dorit. Tangenta in ~ este urrna orizontala rot ita (P,) a planului dat, lntrurtt punctull (I. i') este propriul sau rotit, se poate obtir e urma vertical. rotita, aseztnd punctul I pe 0 orizcntala a planulul D (d, d'). Rezolvarea problemei se sirnplifica daca axa de rotatie se alege chiar in planul vertical de proiectie (fig, 2,2,15),

Rota~ia planuiu; astfei ;ncit sa ojungiJ perpendicular pe unui din pione/e de proieqie. in figura 2,2,16, se efectueaza 0 rotatie de nivel a planului [Pj in jurul axei verticale Cw, w'). astfel incit pozitia rotita (P,) a urmei orizontale a planului [P] sa fie perpendiculara pe linia de parnlnt: rezulta P,X' Punctul I Ci, l'], unde axa (w, w') intersecteaza planul dat, rarntne in rotatie propriul sau rot it, Orizontala D (d. d') corespunzatoare punctului I devine dupa rotatie dreapta de capat o, (d,. d;), Punctele P,X 1i d; = v; determina urma verticala rotita (Pi) a planului dat, care astfel este transforrnat In plan de capat,

in figura 2,2,17, rotatia de front a planului [Pj In jurul axei de capat W (ww') aduce planul [Pj In pozitia (P,P1.PI). de plan proiectant fata de planul orizontal de proiectie.

in figura 2,2,18, ~ ca planui-£e.] ,~_devina ~Lnt deci perpendicular pe planul lateral de proiectie, se alege. de exernplu, o axil vertical. de rotatie W(w, w') ~i se efectueaza 0 rotatie de nivel a planului [Pj. astfel lncit urma orizontala (P) sa ocupe pozttra (P,). paralela cu linia de pamtnt, <e ia dreapta (D), continuta In planul [PJ ~i concurenta cu axa de rotatie In l, ~i

se roteste odata cu planul [Pj; se obtine pozitia sa rctita (D,) ji urrna verticali! (v',) pe unde va trece urma vertlcala rotita (Pi) a planulul.

RotQ,ia planului astref inclt Sci. devfna paralef cu unul din plane/e de proiec(ie, In figura 2.2,19, printr-o rotatie de nivel ~i una de front. se aduce planul oarecare [P] mai intii in pozitie de capM, iar apoi in pozitie de plan de ~iveL Problema admite doua solut!l: (P;) ji (P;), In mod asemanator, In figura 2,2,20, se efectueaza mai intii o rotatie de front ~i apoi 0 rotatie de nivel, aduclnd planul oarecare [Pj in pozitla vertical. (Pi) 1i apoi In pozitia fronta.a (Pol, Problema admite ~i solutia (P3).

Adevclrota miirime a unei figur! plane, Se cere deterrninata adevarata rnarirne a triunghiului ABC, utilizind metoda rotatiel (fig, 2.2,21). Se duce prin punctul A (a, a') 0 axa verticals de rotatie W(w,w') ji sc roteste orizontala G (g, g') a triunghiului, astfel lncit sa devina dreapta de capat G,(g,. gil. Punctele B ~i C se rotesc In B, ~i C,. proiectiile lor verticale bi ~i c~ fiind coliniare cu a', Planul triunghiului a devenit astfel plan de capat, 0 rotalie de front in jurul axei W, (w" wi), dusa prin punctul A. aduce planul de capat al triunghiului in pozitie de nivel, Adevarata rnarirne a triunghiului este ab2c"

Rotatia a douii plone co sii devini5 parale/e, Se dau planele [PJ si [Q] (fig, 2.2.22). Planul [Q] se roteste de nivel, astfel lncit urma sa orizontala sa devlna paralela cu urma orizontala a planului [PJ. In noua pozitie, planele se intersecteaza dupa orizontala tJ. (S. S'), Se alege 0 a doua axii de rotatie paralels cu aceasta orizontala ~i se roteste planul [Qj in jurul ei pina devine paralel cu planul [P].

x p

fig. 2.2,14

Iw

P,

p'

fig, 2,2.15

lig.2.2.16

Reprelentiiri de orhilectura in geometria descripti"Ci ~i eacncmetrie

52

fig. 2.2.17

fig. 2.2.18

fig. 2.2.19

Metadelc geomelriei descriptive

x

o

fig. 2.2.20

(9,1 lig.2.2.21

x P

fig. 2.2.22

53

Aplicatie. Cubul din figura 2.2.23 a suferit a rotatie de front ~i apoi a rotatie de nivel. Efectuati Tnc~ a rotatie d.e front, astfel TncTt sa sltuatl cubul cu un singur vtrf pe planul orizontal de proiectie.

Doua rotatii asernanatoare au fast aplicate prismei din figur. 2.2.24, deci a rotatie de front ~i apoi a rotatie de nivel. Efectuati toea a rotatle de front, astfel tnctt prisma sa fie asezata cu un singur virf pe planul orizontal de proiectie,

Figura 2.2.25 reprezinta rotatia de front ~i rotatia de nivel a unei pirarnide drepte patrate, iar figura 2.2.26 reprezinta rotatia de front li de nivel a uriui can.

Apllcatte. Se cere sa se efeetueze sectiunea intr-o pirarn.da oblica dupa un plan oarecare (fig, 2.2.27), Se transforms planul oarecare Tn plan de capai. Puncteie de intersectie se deterrnina in proiectia orizontala rot ita ~i se transpun apoi in proieqille initiate ale pirarnidei.

X t!'f'

Apllcatle. Sa se aseze a pirarnida dreapta hexagonala astfel ineTt Sa alba baza tntr-un plan oareeare (PP, P') (fig. 2.2.28). Se transfor rna pla iul Tn plan de capat, Se a~aza piramida po el, printr-o rotatie de front ~i apoi se asaza pe un plan oarecars (PP,P') printr-a rctatie de nivel.

b'

a,'b'

0'

lig. 2.2.23

b'r'.' O',.:d_' _...,f'''

og

fig. 2,2.24

54

Reprezentad. de arhitedura in geometric de.scl'iptivQ ~i axonometrie

o

00
., "I
'" '"
~ '"
en 2 ~ "-
"I ~
:::l
.t $ 2.3. METODA RABATERII

Metoda rabaterii estc un CQZ particular 01 metodei rotoiie; ~i urrnarestc aflarea unor adevarate m~rimi (distante, unghiuri), prin rotafia unu! plan in jurul unei axe (rontole sau ortzomo)« (axa de rabatere), astfel tnctt pIanul Sa deY;n. continut in (sou paralei cu) planele de prciectie. Rabaterea unui punct sau a unei drepte este de fapt rabaterea planului definit de punct (sau dreapta) ji axa de rabatere,

~ABATEREA UNUI PLAN OARECARE

PE PLANUL ORIZONTAL DE PROIECTIE

in schita axonometrica din figura 2.3.1, se arata rabatarea planului oarecare [Pl, dat prin urme (P, P'), In jurul urmei orizontale (P), care in acest

fig. 2.3.1

fig. 2.3.2

56

fig. 2.3.3.

caz este axa de rabaterc, Problema se reduce la rabaterea unui punct V (v, v'), ce apatiine planu. lui, In jurul axel de rabatere (P). Pentru simplifl. carea rezolvari], s-a ales punctul V (v, v') chior pe urma verticala (P') a planului. Acest punet va de. scrie un cere perpendicular pe axa (P), avind cen. trul w (Ia intersectia axei (P) cu planul cercului).i raza v'w. Clnd punctul V (v, v') va ajunge in planul orlzontal [H], raza cercului se va ajterne pe [Hl, in adevarata rnarirne, Se noteaza eu Vo pozitia raba. tuta a punctului V (v, v') pe planul [H] ji, unind acest punct cu Px, se am urma (Po)' deci plan~1 (PPxP,) dat a fost rabatut pe planul orizontal [H]. Se observe ca planul perpendicular pe axa de raba. tere, dus prin V (v, v'), deterrnlna in spatiu triu-; ghiul vv'w, triunghi dreptunghic cu unghiul drep! in v ~i avTnd catetele v Vi ~i v w cunoscute: ipotenuza w y' este raza de rabat ere a punctului V(v v') in jurul urmei (P).

Reprelento ri de arhitectuf'iJ In geomotriC' de.$criptill'o ~i cxencraetrie

lig.2.3.4

in cpura 2.3,2. accst tuuoghi « Iost allernu! ill rlallul orizontal de pro.cct.c [H]. prin rabatcrca punctulul V (v. v') ill )UI ul cetctci vw. Trtunghtul vwv' obi; nut este rn ad{'vJr.1t.'\.. m3rimc ~I se liumqt<' In Of Sh,' de "'wi,t' I'cntru a aria punctul Vn. rdb~tullil punctului V (v v') in jurul urmcl (P) (.~., de raba tcrc) PC planul [HJ se interscc!ea7~ arcul de cere de I'a;~ WV1 ~i centru w cu prelungirea perpendicu larci wv dus~ pe urma [Pl. sau direct, f~r~ ajutorul triunghiulul de pO~IPC, se intersect e .," pi elunsire. perpendicular cl vw pc urrne [P] cu cercul de rilz.~ P')IV' ~I centru PI' Aceast~ construct.e se ba:ea"~ pe cbservatie ca. pi-l-i rabatere, segrnentul P"v' JI urnei veruco.e a plsnului se vede pe planul [H] in adev~raU rnarfrne. in final. se uneste P, cu v. ~i se obtinc urma (P'.) rabMuta a planului. Figurile 2.3.3 ~i 2JA repreztnta rabaterea planului PP.p' in jurul urrnei (P). Iolosind de aceasta data rabaterca drcptei orizontale D(d. d') dusa prin punctul A li apartinlnd planuiui (PP.p'l, Se observa ca rabaterea unei drepte orizontale a planului rarnlne paralela cu urma orizontala (P), Dreapta (d,) se poate obtine, fie folosind metoda triunghiului de pozitie w, .," fie direct prin rabaterea punctului v' In VOl ducind apoi prin Yo sau •• ° paralela la urma orizontala a planului (P),

RABATEREA UNEI FIGURI PLANE SITUATE INTR·UN PLAN OAT PRIN URME

Triunghiul ABC (fig, 2,3.5) continut in planul (PP. P') se poate rabate in planul orizontal [H].

r ab.itlnd UI m.r vertic"LI (P') a planuloi in (P~). luind (P) ca d,'" dr r"b.trrr, Sc rabat totodata ~I onzontalcl. planulu! (Me 'rrc prin punctele A, B jl C. DarJ <r fol~"")t" rdallo de a(m'wr.c d.otrc proicctr» orizon Laid abc $oi rabatr rea a~br.c .. , cstc !tuficicnt 'iii ~,(' duc.1 a s,ingurd Orlzontaia in rabatcrc ji • ~ ',0 [olmrasc,j ax» d, o(mr!Olr (ur~a

(P».

RIDICAREA RABATERII

Rldicarca rabaterii ostc ot)C{opo irwerS6 rabatcru in figura 2,3.6. au (0,( determinate urrnele (P) ji (P') ale unui pian. cunoscind proiectiile punctului M(m, 01') din plan ji rabaterea m" a acestu punct pc planul [H]. Se deterrninf w pe mediatoarea segmentului 01,01, (unde mmJ este cota lui M) ji se duce prin w urma (P) perpendiculara pc rnm, Urma [P'] se obtme unind p. cu v' (urma verticala a dreptei orizontale t.(~. 8') ee trece prj~ punctul M ~i apartinc planului PP.p',

RABATEREA PE UN PLAN DE NIVEL

Dis[Onta de 10 un pune! 10 0 dreopla, Rabatind pe un plan de nivel (~i nu pe planul orizontal de proiectie [HJ), se reduc dimensiunlle triunghiulul de rabatere, ce~a ce face ca opcratiile grafice sa se reduca ~i ele, In figura 2,3.7. se cere distants de la un punct M(m. m') la ° dreapta oarecare 6(8. 8') orin metoda rabatern. Se duce prm punctul M(m. m') un plan de nivel (H') ~i se rabate dreapta ~(8. 8') pe

fig, 2,3,5

MekJlkl., geomotrlei descriptive

fig, 2,3,6

fig. 2,),7

57

acest plan in jurul orizontalei AM(am, a'm'), unde A este intersectia drepte! (6) cu planul de nivel. Se ia un punct arbitrar B(b, b') pe dreapta (6), care se rabate In bo pe planul de nivel eu ajutorul triunghiului de pozitie wbb1, Se obtine astfel (Se)' rabaterea pe planul de nivel a dreptei (6), pe care se duce apoi perpend iculara mono' Segmentul m.n. reprezlnta adevarata rnarirne a distantel de la punctul M la dreapta (6), Se intoarce punetul no din rabatere, pentru determinarea prolectiiior orizontale ~i verticale ale perpendicularei

Adevclrata mdrime a unghiului cuprins fmre douo drepte conCUrel1te, In figura 2,3,8, se construieste vrma orizorrtala hk a planului format de cele doua drepte D(d, d') ji .:l. (S, S') ~i se ia aceasta urrna ca axa de rabatere. Se rabate puncrul M(m, m') de intersectie a celor doua drep!e In m, pe planul orizantal de proiectie (rabaterea s-a lacut construind triunghiul de pozitie wmm,), Unghiul cuprins Intre (0.) si (do) se obtine astfel in adevarata mario me. Aceeasi rezolvare se poate vedea ~i in figura 2.3,9, cu diferenta ca rabaterea se face intr-un plan de nivel (H'). Triunghiul de pozitie va fi mai mic ,i rezolvarea ocupa mai putin spatiu.

Unghiul dintre 0 dreaptii ~j un plan, Pentru a afla acevarata marime a unghiului cuprins intre dreapta 6 (8, 0') ji planul [P], dat prin urme (fig, 2,3,10), se duce printr-un punct oarecare M(m, rn'), situat pe dreapta (6), a perpendicula-a (ma, m'a') pe planul dat, Se rabate punctul M pe un plan de nivel (H') In jurul axei AB(ab, a' b') situata in acelasi plan (H'), Se cbtine in adevarata marirne unghiul cuprins intre perpendiculara dusa din M ~i dreapta

fig 2.3.8

(6). Unghiul cautat este unghiul complement,r; o: = ~ - j3 aflat In adevarata marime in planul

2 de nivel.

Unghiul dlntre douil plane. Avind planele oarecare [P] ~i [Q], unghrul dintre cele doua plane sc poate afla prin doua rnetode. Ointr-un punet aarecore M(m,m') din spatiu (fig, 2,3.11), se due normalele (perpendicularele) pe cele doua plane, Se rabate punctul M pe un plan oarecare de nivel (H') si se obtine adevarata rnarlrne a unghiului j3 Cuprins intre cele doua norrnale. Unghiul cautat " dintre cele doua plane P ji Q se obtine luind suplimentul unghiului 13,

Cea de a doua metoda este reprezentata in figura 2.3,12, Prin punctul M(m, rn'), situat pe dreapta .:l. (~,o') de lnterssctie dintre cele doua plane [P] ~i [QJ. se duee un plan [R] perpendicular pe ~Ianele [PJ ,i [QJ. deci ~i pe (6), Se deterrnina proleqiile orizontale rna ~i rnb ale dreptelor de intersectie dintre planul R cu fiecare din planele [P] ~i [Q]. Unghiul " cuprins intre aceste drepte de interseclie este unghiul cautat ,i se obtine in adevaratg marirne prin rabaterea punctului M pe planul orizontal de proiectie, luind ca axa de rabatere urma orlzontala [R].

Adevdrato m6rime a unei figuri plane, Pentru a afla adevarata rnarirr e a triunghiului ABC (fig. 2.3,13) prin metoda rabateril, se ia a orizontala a triunghiului (eea care trece prin B(b, b') ~i se rabate triunghiul in jurul ei, pina clnd ajunge In planul de nivel respeetiv (H'), Se obtine rabaterea .. bic", adevarata marime a triunghiulu: ABC.

fig. 2.3,9

lig, 2,3.10

58

Reprereetdrt de arhitcctura in geometrig: descrilltivo: ~i excnemetrie

RABATEREA PLANELOR PROIECTANTE

Pentru a af'la adevarata rnarirne a uriui triunghi ABC (fig. 2.3.14) situat intr-un plan proiectant (vertical), se rabate planul vertical pe cele deus plane de proiectie, orizontal ji vertical. Rabaterea pe planul vertical de proiectie este a sirnpla rotafie de nivel in jurul axei verticale (P'). Rabater ea in planul orizonta! de proiectie se face ducind perpendicularele din a, b sic ji luind cotele punetelor a', b', c' Adevarata marirne a triunghiului ABC se octine atit pe planul orizontal de proiectie, cit ~i pe eel vertical.

Ap1 ica~ii ale rabarerf

1. Sa se aseze un pat rat de latu ra data in plan u I oarecare PP ,P' (fig. 2.3.15). Se efectueaza rabaterea planului oarecare pe planul orizontal de proiectie. In rabatere se construieste in adevarata marirne pstratul dat: Pr-in rid/corea robaterii se aduce patratul mai intii in proiectle orizontala. Pentru aceasta, este suficient sa se rid ice din rabatere un singur vier al patratului (aseztnou-] pe a orizontals sau frantald a planului) si apoi sa se utilizeze afinitatea. Se propu ne sa se foloseasca relatia de afi n itate ca verificare a constructiei. Proiectia vertica.a a patratvlui a fost obtiouta asezind virfurile sale pe frontal. ale planului

2. Sa se aseze un cere de raza data In planul oarecare (PP,P') (fig. 2.3.16). Se efectueazs rabaterea pc planul orizontal de prciectie. In rabatere se

Merodele geometriei descriptive

fig. 2.3.12

construieste in adevarats marirne cercul dat. Prin ridicarea rabaterii se aduce cercul mai intii in proiectie orizorrtald ~i apoi 'in proiecte vertka'a, Punctele de pe cere au fost astfel alese, lncit sa perrnita constructa elipselor din cele doua prciecIii cu ajutorul exeter flipselor. In proieqie orizontala aceste axe ale elipsei sint 0 dreapta orizontala ji a dreapta de eea mal mare panta fala de planul orizontal [H] (ded perpendtcutara pe ca), iar in proiectia vertkala ele sint 0 frontalii ji 0 dreapta de cea mai mare par ta fala de planul vertical [V]

59

fig. 2.3.15

fig 2.3.16

(ded perpendiculara pe frontala}, 0 constructie mai precise se poate obtine duc1nd elipsa prin opt puncte.

3. Tn figura 2.3.17, 5-a asezat un con circular drept pe un plan oarecare PP,P', prin ridicarea rabaterii. In figura 2.3.18, s-. asezat un tub de rnuchle data, pe un plan oarecare (PP,P'), prin ridicarea rabaterii.

lig. 2.3.17

Repnuentari de grhilol::hirQ ln 9 aomatri{! descriptjllo ~i uxcnemenla

fig. 2.3.16

60

3.

REPREZENTARI AXONOMETRICE

3.1. INTRODUCERE. REZOLVARI INTUITIVE

Reprezentarile descriptive ale obieetelor nu sugere.zii dintr-o data imaginile acestor obiecte asa cum se vad ~i pentru acest motiv se re(urge la reprezentarea lor in perspect i va

fig. 3.1.1

fig. 3.1.2.

Reprelcntori [Jxonometrice

Axonometrio este 0 perspectiva conventionala, deoarece ea admite paralelismul razelor vizuale, deci situarea la infinit a punctului de vedere. Faia de reprezentarile In dublu ortogonal, reprezentarea axonornetrica este mai aproape de perceptia vilOala a obiectului din natura, ofcrind 0 imagine calitativa de volum. Figura 3.1.1 reprezinta axonometria lzcrnetrlca a unei scari structurate din doua rampe, Planul scar!i este cel din figura 3.1.2. In axonometrie, deli raportul a trei punete coliniar e (raportul sirnplu) se pastreaza, nu se pastreaza alte r.latii metrice, cum sln.t suprafetele ~i unghiurile, care apar deformate. In axonometria izametricii, de exemplu, segmentele de dreapta se pot rnasura ~i campara direct numai daca stnt continute ln (sau paralele cu) una din cele trei axe de coordonate (fig. 3.1.3). Un segment or.entat dupa orice alta directie din spatiu nu mai poate Ii rnasurat imediat, ci prin metode pe care Ie vom prezenta In cursu I acestui capitol.

x

y

fog. 3,1.3

61

fig. 3.1.4

fig. 3.1.5

Multe probleme de pozitie se pot rezolva direct in axonornetr.e. folosindu-se metode intuitive bazate pe elemente de geometric in 5 pati u: probleme de sectiuni plane. intersectii de corpuri ~i chiar unele probleme de unghiuri. Se vor exernplifica c1teva asemenea metode de rezolvare directa in axor-ornerrie, folosind axonometria IZOrnetrica, a carE'i proprietate distinctiva este aceea c~ unitalile de rnasura pe cele trei axe de coordonate stnt identice.

Aplfcatle. Un cub asezat cu a fala in planul orizontal de proiectic este rcprezentat in axonometria izornetrica (fig. 3.1.4). Sa se deseneze direct in axonometrie sectiunea prin cub deterrninata de planul care contine punctele A. B ~i D.

Doua din laturile poliganului de sectiune sint evidente: AB ji AD. Planul de sectiune [SJ taie fetele superica-a ji inferloara ale cubului dupa doua drepte paralele. Prin urmare. se duce prin 0 a paralela la AB. obtinind astfel pe C. eel de-al patrulea virf al poligonului de sectiune (fig. 3.1.5). Daca datele problemei sint putin mai complicate (fig. 3.1.6). se poate folosi intersectia planului de sectiune [SJ cu planul orizontal de proiectie [HJ.

fig. 3.1.6

Dreapta de intersectie treee prin punctul E. Un al doilea punct al ei se obtine g~sind urma h a dreptei AC (continute in planul [5J) pe planul [H]. Dreapta Eh permite sa se gaseasca virful D al poligonului de scctiune. Latura AB se obtine stiind ca este paralela cu ED (fig. 3.1.8). Acest caz nu este dificil. el putindu-se rezolva, ca li primul caz, prin paralelism (fig. 3.1.9).

eel de-al treilea caz este rnai complicat (fig. 3.1.10). intrueit cele trei puncte care definesc planul de sectiune nu se aria situate pe muchiile cubului, 'ci pe cele trei fete vizibile ale sale. Se gaseite dreapta de intersectie dintre planul de seqiune

fig. 3.1.7

62

fig_ 3.1.8

Repreaentcri de arhitectura in qeemetrlc de.scriptL~d fi oscncmetrie

fig. 3.1.9

fig. 3.1.10

si planul orizontal de proiectie, Se cauta deci urmete orizontale h, Ii h, ale dreptelor 13, respectiv 12, conI in ute in planul de sectiune. Cele doua crmc h, ~i ha se obtin la intersectia dreptelor 13 ,I 12 cu proiectiile lor orizonta!e (fig. 3.1.11). Dreapta h,h, perrnite sa sc gaseasca primele doua virfuri ale poligonului de seqiune: A Ii B. Virfurile C ,i F se obtin imediat, unind pe B cu 3 ,i pe A cu 2. (fig. 3.1.12). Ultimele doua vtrfuri, D ,i E. se obtin fie ducind prin 1 0 paralela la AB. fie duelnd din C 'i din F paralele I. AF, respectiv Be.

fig. 3.1.13

Reprezentori Qxonomehice

fig. 3.1.11

Nota. $i in ultimul caz, ca ,I in celelaltc, se obscrva posibilitatea de rezotvore pc cai multiple a preblemei. Sc poate deci verifica ujor corectirud.nea solutiei propuse.

,..,

Apllcatle. Desenati direct in axonometrie izornetrica mtersectia celor doua p.ramide drepte patrate din figur. 3.1.13, stllnd c1l. au axe Ie vertrcale confundate.

Axul vertical comun inteapa cele doua patrate in punctele 1 Ii 2. (fig. 3.114). Sectiunile prin p.ramide la cotele 1 ~i 2 sint doua patrate rna' mici

fig. 3.1.14

63

fig. 3.1.15

declt bazele. Astfel s-au cbtinut primele doua poligoane ale intersectiei. Poligonul strimb cen- 1r.1 .1 intersectiei celor doua pirarnide se ob;ine prin proprietatile de simetrie ale ansamblului. Primul sau virf aflat la cot a 3 se obti ne intersectind muchia V,H_ cu mediana ViM a fetei V,AO (fig. 3.1.15). In mad similar. primul virf al poligonului

fig. 3.1.16

64

strimb aflat la cot a <I se obi in. intersectind muchi. V.A cu rnedlana V.N a fetei V,HE. Poligonul strimb central de intersectie est. 3'134343.

Aplie"lie. Cubul din ftgura 3.1.16 este asezat cu 0 (ala in planul orizontal de proiectle. Alezali peste el un alt cub identic. cu un virf In punctul A si cu 0 rnuchie orizontala dupa directia dreptei (6.) conlinut;; In fata supcrioara a cubului dat.

Aplicatia a fost aleasa pentru a ilustra limitele rezolvarilor intuitive In axonametrie (chlar atune! cind este verba de axonometrie izometri(3), Se descompune aplicatia in etape de rezolvat. Trebuie asezat pe fata superioara a cubului un patrat identic cu aceasta, dar orientat dupa directia (b.). Problemele de rezolvat sint:

1) construirea in planul fetei superioare a cobulul a unei drepte perpendiculare in A pe (6);

2) determinarea pe (b.) ~i pe perpendiculars in A pe (b.) a unor segmente egale cu rnuchia cubului (respectiv cu latura patratului).

Ambele probleme slnt metrice, referindu-se la rnasuratori de unghlur: ~i segmente. intrucit prima problema este un caz particular (construcua unui unghi de 90" in A). se poate rezolva prin observatie directs ji prin aplirarea proprietatii axanometriei de 0 pastra rnasura segmentelor pe direct!' paralele cu axele de coordonate.

Se noteaza fata superioars a cubului cu MNPQ (fig. 3.1.17). Prelungind dreapta (b.) se obtia punctele 1 si 2 pe muchiile cubului. Dad. se iau segmentele M3 = N1 si Q2 = P4. dreapta 34 va f perpendiculars pe (6). Demonstralia este irnediata: daca repetarn operatiile in plan (fig 3.1.18). se observa ca cele doua trapeze identice N12M ji MHQ au laturile doua cite doua perpendicular e.

N~1--------9P

4

/ 3 .>:

MC>---- ..o,Q

fig. 3_1.17

fig_ 3_1.18

Reprezentari de orhitectura in geometria desctiptivii Ji OI0(10Hle-trie

Pentru constructia perpendicularei ln A pe (Ii), sa se gaseas(~ 0 alta rezolvare intuit iva.

Ccostrutrea pe (M si pe perpendicular. In A pe (6.) a unor segmente egale co. muchia cubului n~ se rnai poate face prln metode: intuitive, (1 necesrta un studiu mai aprofundat al proprieta-Hcr axonemetriei. Se va rezolva problema dupa acumularea elementclor necesare,

3.2, PROPRIETATILE AXONOMETRIEI ORTOGONALE

Prin reprezentare axonometricQ se tntelege figura care se obtine daca se pro.ecteaza un obiect pe un plan IncH nat fata de cele trei axe de coordonate. Acest plan inclinat SE nurneste plan oxonometr.c. Drepte.e de intersectie dintre planul axonometric si planele fetelor triedrului tridreptunghic de referinta OXYZ forrneaza un triunghi ABC, numit triunghi axonometric (fig. 3.2.1). In axonometria

o nogona/a, directia proiectantclor este intotdeauna perpendicular. pe planul axonometric (se spune ca direcria de prciectic este ortogcnala),

PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI AXONOMETRIC

[n axonometria or tcgo-rala, triunghiul axonornetrk este intotdeauna triunghi ascutit-unghi. Se proiecteaz. ortogonal pe planul axonometric In 0' originea cornuna 0 a muchii'or triedrului tridreptunghic de referinta (fig. 3.2.2). Proiectiile muchiilor slnt dreptele O'A, O'B ,i O'C ,i se nurnesc axe oxonomerrrce sau axe-imagine, Punctul 0' este ortocentrul triunghiului axonometric (punctul de intersectie a inaltirnilor), iar axeleimagine stnt inal~imile tr.unghiului axonometric ~I bisectoarele triunghiului artie A'S/C'.

Figura 3.2.3 dernonstr eaza cii orice triunghi ascutit-ungbl poate fi ales triunghi axonometric. Astfel, punctele A'. B' ,i C' se obtin dudnd lnoltirnile In triunghiul ABC. La intersecjia Inal\imilor rezulta proiectia 0' a punctului O. Pentru a obline ad eva rata marirne a segrnentului AD' se (onstruieste pe ce', prin lnscrier-e intr-un semicerc. rabatarea O.CC' a triunghiului dreptunghic oce (v. fig. 3.2.2). Segmentu I 0.0' este adevarata rnarime a segmentului 00' din spatiu. Prin rabatarea triunghiului OAB In O.AB (fig. 3.2.3), se obtine adevar-ata marin-e OoC' a segrnentului din spatiu oe (Borez ji Mlfescu, 1970).

Reprezent6ri cxenometrlce

y

x

fig. 3.2.1

1;9. 3.2.2

"

65

COEFICIENTI DE REDUCERE $1 SCARI

Dac~~, (3 ~i r sint unghiurile pe care le fac axele-imagine cu muchille triedrului de referinta, 1,i. daca se considera 0 unitate de masura u pe rnuchiile -nedrului de r.ferinia ji se prolecteaza ortagonal pe axele-Jrnagine, se obtin trei segrr ente UX' ur ~i U1 (fig. 3.2.4) astfel inclt:

u; = U cos «: u7 = U cos B: U:t: = U cos y.

Segmentele Ux• u, ~j U2; stnt mal mid decit u, iar cos IX, cos ~ ~i cos y se numesc coeficienfi de reducere. Relatia fundamentals dintre ei este:

cas'" + cos' (3 + cos' y = 2.

Segmentele U:.;, Ur ~i Uf: se numesc unitati-imagine pentru fiecare ax.

Scori/e axonomerrice slnt tocmai axele-imagine divizate In parti egale cu lungimile unitatilor-irnagne respective. Constructia scarilcr axonometrice este llustrata in figura 3,2,5, Ca ji In figura 3.2.3, se folosesc rabaterile triunghiurilor OCC' 51 OAB. Pe catetele acestor triunghiuri se leu 111 adevsrata marime urutatile de m~sur~ de pe cele trei axe de coordonate. Toate aceste unitati au acecasi lungime u. Unitatile de masura se proiecteaza pe axele-irnagine (prin ridicarca rabaterii) ~i se obtin unitOriieimagine 011" uy ~i u, (carein cazul general de axonemetrie sint diferite una de celelalte).

RELATIA FUNDAMENTAL,!.. A AXONOMETRIEI ORTOGONAlE

Dac~ se noteaza oj; O'OX = 0:" 4: O'OY = ~L ~i i: O'OZ = Yi cosinusurile acestor unghiuri dau

fig, 3,2,4

directia proiectantelor In raport cu axe Ie carte_ zlene (fig, 3.2.6). Intre aceste Cosonusuri exis~ r elatia cunoscuta:

C052 OCl, + cos:" ~l + COS211 = 1.

De aici se poate deduce expresia:

sin' '" + sin' (3 + sin' y = 1.

Aceasta expresie se mai poate serie: cos'", + cos' ~ + cos2y = 2,

sau

"A' + fJ.' + v' = 2.

Deci, suma patratelor coeficier-tilor de reduc.ere este constanra ~I egala cu 2.

CONSTWCTIA IMAGINILOR AXONOMETRIC·ORTO. GONALE

lrnaginea axonometrka a unei drepte este ilus.trata In flgurile 3.2.7 .... 3.2.9.

Dreapta oarecore (fig. 3.2.7). Dreapta si proicctla ei pc planul orizontal de proiectie constituie lrnaginoa completa a dreptei ~i pe baza lor se pot determina toate urmele dreptei: urma uL pe [H]; urma u, pe [WJ; urma U, pe M. Proiectiile unui punct de pe dreapta se obtin duclnd paralele I, axele-imagine (prolectiile lui m* pe [H], [W] ji [V] sint respectlv m" m, ji rna)'

z'

Ruprezentari de erhlteeeura in geometlia descripf v 6 ~I (u:onometrte

D;\ fig. 3.2.5

66

z'

x'

lig. 3.2.7

Dreapta perpendiculard pe unul din plonele reperului (fig. 3.2.8). Proiect!a pe planul respecttv este redusa la un punct, iar proiectii!e pe celelalte plane ale reperului stnt paralele cu axa care indica d.rectia perpendiculara pe planul considerat.

Dreoptd parolelii cu unul din planol. reperului (fig. 3.2.9). Dreapta este paralela cu proiectia ei pe planul reperulul cu care dreapta este paralela. Pozitia relativa a doua dreptc este ilustrata in figurlle 3.2.10 .. 3.7.11.

Reprezentari axonometrice

67

z'
dZ
d]
d" 0'
X'
lig.3.2.8
Z'
U d' u
0' fig. 3.2.9

x'

y'

fig. 3.2.10

Drepte concurente (fig. 3.2.10). Doua drepte sint concurente daca proiectiile lor pe oricar e din planele reperului sint concurente, lar liniile de ordine corespur zatoare punctului de lntersectle sint respectiv paralele cu axele-imagine. in rigur. 3.2.10 sint reprezentate in axonornetrte doua drepte co-rcur-entc in punctul I.

Dreprc pcratete (fig. 3.2.11). intrucit prolectllle (paralele) pe orice plan a dous drepte paralele sin! paraIele, se obtin trei perechi de drepte paralele. Dvcind linii de ordine paralele la exele-irnaglne, se poate obtine pozitia .. in spatiu" (de fapt. prolecua pe planul axonometric) a celor doua drepte. Reprezentarea planulul in axoncrnetr-ie este ilust-aU in figurile 3.2.12 ... 3.2.14.

PJafJ oarecare (fig. 3.2.12). Un plan oarecare este deplin reprezentat prin doua vrrne sau prin doua proiectil ale elementelor care il determina (doua drepte coplanare. dreapta ~i punct, figur. geometrtca). In figura 3.2.12. planul [P] este dar prin

z'

R

fig. 3.2.12

68

urma [PJ ~i proiectiile unui pund M. respe<liv m* ~i mz' Pentru a construi urma [P,l a planulUi se deterrruna intli ml, apoi se duce prin (m., mj o dreapta arbitrara continuta in planul dat [PJ. Prin urrna verticals u, va trece urma (Pol. Plan perpendicular pe unul din planele reperulel (fig. 3.2.13). Drice plan perpendicular pe unul din planele reperului cartezian are doua din urmele sale paralele cu axa ce se opune planului reperului. In f,gura se vede planul p,p,p. perpendicular pe XZ ~i 0 dreapta (D) continute in at es t pian.

§ Not~, In schltele axonornetr'ice folosite abul'ldel"lt in text s-au notat eleme ntele din spaf u (puncta ~i drepte) cu caractere mari. In aces't capitol, aceleasi elemente sint notate cu caractere mici tnsotite de astertsc, perrtru a le distinge de elementele propr-iu-ztse din spatlu ~i a reline c~, de fept. toate aceste puncte ,?i drepte slnt ptolecf i pe planul axonometric

z'

x'

fig. 3.2.13

x'

y'

y

lig. 3.2.14 '

Reprezentari de grhitecluta in geomelTio descriptivo ~i excncmetrie

Plan paralel cu unul din planele reperului (fig. 3.2.14). Urmele (P,) ji (P,) ale planulul paralel cu YZ sint paralele cu O'Z' j; O'Y'. Doua dr epte ccntinute Inu-un plan paralel cu unul din planele reperului au prorectiile prlncipale ji doua dintre proiect ille secundare confundate.

Pozi~ja relativa a doua plane in axonometrie este ilustrats In figurile 3.2.15 .. 3.2.18.

Plane poralele (fig. 3.2.15). Daca douz plane [P] ji [Q] .stnt paratele. urrnele lor pe cele trei plane de proiectie sint paralele. Se duce printr-un punet

z

x'

fig. 3.2.15

x'

fig_ 3.2.16

Reprezentari cxcnometrice

M(m •. m1) un plan [Q] paralel cu planul [P] dat prin cele trei urme ale sale. Se construieste In [P] 0 dreapta oarecare (u,u" ulu,) ji se ducc prin punctul M 0 dreapta para.ela la ea. Doua din urrnele acestei drcpte vor fi vI ji v,. Dreptele (Q,) II(PJ ji (Q,) II (P,) care tree prin v" respectiv prin v.' stnt ur-rnele planului cautat,

Plane (oncurente. Da.d. doua plane sint concu rente, eel put.n a r.ereche de urme de acelasl nume slnt concurente. In figura 3.2.16 slnt date doua plane [PJ ,i [QJ ale carer urmc concurente in (8,) slnt (P3) ,i (Q3). Intrucit (P,l II (Q,) ji (P,) II (Q,) rezu Ita ca dreapta lor de lntersectie S* este perpendiculara pe planul XZ. Dad doua plane au numai doua perechi de urme concurente, cea de a treia pereche de urrne Sf cornpune din doua drepte paralele, In figura 3.2.17 se dau planele [PJ ji [Q] ale carer urme (P,),ji (Q,) ji respectlv (P,) ji (QJ slnt concurente. In acest caz. dreapta de intersectie 8* este deterrninata de urmele u, ji "" aflate la intersectia urmelor (P,) cu (Q,) l' (P,) cu (Q,). in figura se poate observa intersectia celor doua plane. Cea de-a treia urmil. se afla la infin it, de unde rezulta cii urmele (P,) si (Q,) slnt paralele.

In general, doua plane concurente au urmele lor de acelasi nume concurente. Cazul general a doua plane concurente este ilustrat In figura 3.2.18. Fie planele [PJ ji [Ql concurcnte. Cele trei puncte up u2 ~i US' care rezulta la intersectia urmelor de acelasi nurne ale celor doua plane. sint concurente. Dreapta care: Ie uneste este dreapta de intersect.e a celor doua plane. Proiectia dreptei de intersec~ie pe planul orizontal este U11Jy.

y'

fig. 3.2.17

69

z'

x'

fig. 3.2.18 Z'

x'

fig. 3.2.19 Z'

0'

X'

y'

fig. 3.2.20

70

Pozitia relativa a unei dr~pte fap de un plan 10 reprezentare axonornetnca este ilustrata In figllra 3.2.19.

Dreaptll parolelii cu un pion. a d reapta este paralela cu un plan daca este paralela cu 0 dreapta a planului (neilustrat).

DreapcIJ concurenti! cu un pion (fig. 3.2.19). Fie pia. nul [P] Ii dreapta tJ. (8*. 8,). Se duce prin dreapta un plan vertical care se inrersecteaza cu [P];la intersectia ei cu 0* rezulta punetul I (1*, I,) cautat,

PROBLEME METRICE (Botez fi Mire:s.cu, 1970)

Determinarea lungimii unui segment de dreopliJ. Se cauta adevarata lungirne a segmentului MN(m*n*, m,n,) din figure 3.2.20.

Se construicste un plan axonometric ABC Ii se intersecteaza cu planul vertical care proiecteaza segmentul pe planul XY (fig. 3.2.21). Acest plan taie planul axonometric dupa dreapta vlv" care este ,i axa de afinitate.

Se rabate planul vertical ce coniine segmentul MN pe planul axonometric. S. va rabate intii triunghiul v,Qyv, (fig. 3.2.22). Se construieste transformatul afin al punctului Qy. Triunghiul v1Qyv, este drept, unghic in Qr. deci se duce semicercul pe ~':tV2' Dreapta v2Q~ este transformata afina a dreptei

Qyv, II m,m* II n,n* Adevsrata lungime asegmentului dat MN este segmentul MON°, aflat in relatie de afinitate cu m'n* (unde axa de afinitate este v,v" iar directla de afinitate este QyQ~).

Roboterea unui pion oarecare pe plonul oxonometric. Fie ABC planul axonometric ~i Pl2 un plan oare· care dat prin urrne (fig. 3.2.23). Rabaterea planului este deterrnlnata daca se cunoaste rabaterea unui singur punct al sau,

Se ia punctul P,. Axa de rabatere (afinitate) este v,v2. Oistanta de la Py I. planul ABC se obtine prin rabaterea planulu] ZY pe planul ABC, In jurul axei O'Y' (fig. 3.2.24). Se construieste semieereul de diametru 88'. Se obtine O"B care este rabaterea semiaxei OY, iar distanta D a punctului P, la planul ABC este PyP;'.

In figura 3.2.25 se construieste rabaterea punctului cau tat P r Rabate rea este p~ ~i se gase~te pe perpen· diculara dus. din P, pe v,v. (ax a de aflnltate), Adevarata marime a distentel de la P, la axa v,v, este ipotenuza unui triunghi dreptunghic ale drui catete sint P, E ~i cistarrta P,P;' de I. Py la planul axonometric ABC. Deci rabaterea triunghiulu; P,v''V2 din planu! P,P, pe planul axonometrie este triunghiul P~v,v,.

Reprezentari de orhitectura in geometria descriptivD ,i oxonometrie

z'

lig.3.2.21

iig. 3.2.22

Determinarea perpendiculare. pe 0 dreaptii cuprmsii Intr-unul din planele reperului Fie dreapta (D) in planul XY (fig. 3.2.26). Se duce din origlnea 0' o perpendicular. pe (D). Se rebate planul XY pe planul axonometric, construind semkerc:ul pe AB (fig. 12.27). Prin afnitate se constuieste rabaterea dreptei ,D) ji So due. din O· 0 perpendicular. pe ea. Se intoaree din rabatere aceasta perpendicular. ji se obtine perpendicular. pe dreapta (D). Aeum se dispune de toate elernentele necesare pentru a rezolva problema din figura 3.1.16. Se rabate triunghiul MPQ in MPQ. ji triunghiul MPN in MPN. (fig. 3.2.28). Segmentul 12 se rabate in

Reprelentari cxcnemeteiee

71

Z'

c

X' ".

119. 3.2.23

c

lig. 3.2.24

t'

1.2 •. iar punctul A se rabate In A •. Practie se obtine proiectia orlzontala a fetei superioare a cubuiui suprapusa peste imaginea axonornetrica. Se construieste 0 perpendicular. in A. pe 101" (fig. 3.2.29) ji se masoara pe ea ji pe Ao 10 segmente egale cu latura pstratulut (det" exernplu. MQo)'

x'

fig. 3.2.26

~z'

0'

fig. 3.2.27

lig. 3.2.28

Se obt!n virfurile BIl ~i Do care se aduc in axonome. trie in B ji D.

Prin paralelism se obtine al patrulea virf C .1 fetei inferioare a cubuJui superior (fig. 3.2.30). Se Construieste cubul In tntregime. stiirtd ca 1nallime. sa este identica cu inallime. prirnului cub.

r

y'

fig. 3.2.29

y'

fig. 3.2.30

RepreIent~ri d~ grhi1ec;t~r(i in seometrig descriptivQ li Dxonornc\rie

3.3. TIPURILE DE REPREZENTARI AXONOMETRICE ORTOGONALE

AXONOMETRIA IZOMETRICA

Relatia caracteristica a axonometriei lzornetrtce este:

It. =~ =1"

Tr.unghiul axonometric este echilctero', iar axele imagine (axonometrice) fae intre ele unghiuri d. 120· (fig. 3.3.1). Cele trei axe-imagine au acee as i scara comuna (fig. 3.3.2). Coeficientul de reducere pentru fiecare din cele trei directii este de aproxirnativ 0,82. lnvers, reprezeritarea axonorr etrica

z

0, lig.3.3.2

Reprczenturi QXQllometrice

lzornetrica a unui object apare mal marc fap de dimensiunile sale reale de 1,224 ori. Decl, un cub se construieste lutnd muchia cubului redusa la 0,82 1i asezlnd-o pe cele trei axe-imagine (fig. 3.3.3). In figura 3.3.4 este reprezentat un cub cu cercuri tnscrise pe fetele sale, cercuri care in axonometria lzornetrica apar elipse egale.

Axonometria izornetrica este cea mai sirnpla de construit (intrucit se pastreaza aceeasi unitate pe toate cele trei axe), dar imaginea obtinuta prin aceasta axonornetrie ascunde 0 parte din relatiile dintre elementele spatia'e, datorita unor coincidente suparatoare, ln cazu] rubului, de exemplu, trei dintre planele diagonale ale acestuia apar 1n axonometria izometrica sub forma unor segrnente de dreapta,

z

, lig. 3.3.3

i' lig. 3.3.4

73

lig. 3.3.5 Z'

lig. 3.3.6 Z

(1'1)

lig. 3.3.7

AXONOMETRIA DIMEniCA

Relatia caracteristica a axonometriei dimetrke este:

Triunghiul axonometric este tsosce), iar doua din unghiurile pe care Ie fac axele-imagine intre ele sint egale (fig, 3,3.5). Doua axe-imagine au aCeeaji scara.

Consrruqia axelor Yn axonometria dimeUicd. Din relatla f u ndamentala a axonometriei ortogonale 'e pot deduce unghiurile dintre axele-imagine in axonometria dimetrica (fig. 3,16), Construqi. practice se face utilizind diviziuni egale pe axe perpendiculare (ca ill flgura), astfel rezult~ direct unghiurile dutate. Se iau 'pre dreapta 8 diviziuni egale pe orizontala ~i una pe verticala, iar spre stinga 8 divizivni egale pe orizontala ji 7 diviziuni pe verticala,

Construqia unui cub in axonometrie dimetrica este ilustrata in figura 3.3.7. Doua din muchiile cubului au dirnensiuni egale, in timp ce a treia muchie apare de lungime jurnatate, Pe fetele cubului au fast inscrise elipse, reprezentind cercurile Inscrise ln pat rate.

AXONOMETRIA ANIZOMETRICA

Relatia caracterlstica a axonometriei anizometrice este:

Triunghiul axonornetric este scolen, ficcare ax. are alta scara, iar ortocentrvl 0' ocupa 0 pozitie oarecare in interiorul trlunghlului ABC. Se poate obtine 0 buna reprezentare anizometrica daca se aleg lntre axele-imagine unghiurile de 105', 120' ji 135' (f'g. 3.3.8). Acestor valori Ie corespund unitatile imagine UX1 uy ~i u, red use aproxirnativ in rapoartele 8: 10, 6: 10 respectiv 9: 10.

Se pot obtine si grafic unrtatile-irnagine, considerind sisternul de axe dat si unitatea reala u din spatiu. Se rabate (fig 3.3.9) 'ln O~ ji O~' pe planul axonemetric originea cornuna a muchiilor triedrului de referinta ~i se ajaza pe rabaterea muchiilor unitate. reala u, pina in punctele u~, u~ ji u~. Revenind din rabatere, se obtin pe axe unitatile cautate (fig. 3.3.9). Un alt exeniplu, pentru alte conciti ale trtungblului axonornetric, este dat In figure 3.3.10. Constructia unvi cub in axonometric anizometricd se obtine luind rnuchlile reduse conform celor de mai sus. Fiecare muchie apare de alta dimensiune.

Reprezentari de orhitcctura in geometriu descriptivCi ~i (uonornetriC"

74

In figura 3.3.11, pe fe,ele cubului au fost inscrise cercuri, care apar ln axonometrie elipse,

fig. 3.3.9

[z

_.pr.l.n,i5ri olonometrice

7S

In figurile 3.3.12 ji 3.3.13 sint llustrate doua rastere sau gr~tare axonornetrice, Care pot fi foIos!te pentru constructia directs a unor volume in axonometrie izornetrica (fig. 3.3.12) sau in axonometrie anizometrica (fig. 3.3.13).

z

y

lig. 3.3.11

VI> vI"- r:-k t',
k'kf-.v~ t<--
kD [) V ~ vr+~pk[:)/ k
f::;[) ~k ~~ k'vl"-l./Fo/f-. K
kl':: p G,k [)f-,f..k
kt; v 1"0
l> f-.I.?Fo f-.
I'r--, f:;r> hl'f-._/f..vl'v
v t>v f..
[)I' r-ok ~k k>,>f'v I'kl>V
P I':: k'1' f'/f'-,vl>kl>

[>~ f..?l'rl>Kl> fig. 3.3.12

fig. 3.3.13

3.4. REPREZENTARI AXONOMETRICE OBUCE

In axonornetria oblka. directia proiectantelor nu mal este crtogonala, ci carecore. Axele-imagine ~i unitatile-tmagine pot fi alese arbitrar pe planul axonometric. deoarece. conform teoremei lui Pohlke trei segrnente oarecare situate pe planul axono~ metric, pornind din acelas! punet comun de intersectie, pot fi intotdeauna considerate ca proiectii paralele a trei segmente egale purtate pe cele trei muchii ale unui triedru tridreptunghic.

Teorema lui Pohlke are consecinte foarte interesante pentru axonometria obliea.' Sa presupunem ca vrem sa reprezentam In axonometrie un cub, in asa rei lndt una din fetele sale sa apara un patrat perfect. In axonometria ortogonol6 acest lucru nu este posibil decit dad fata respectiva a cubului este paralela cu planuJ axonornetric, iar directia d; proiectie este perpendiculars pe fata (ubuiui (fig. 3.4.1). Rezuita ca directia de axonometrie este

x

fig, 3,4.1

D

fig 3,4,2

76

paralela cu pat:u muchii ale cubulul, iar imaginea care se obtine In axonometrre este aceea din fi 34.2 (identidi cu 0 vedere ortogooala a cub&Ura ~iezat pe planul orizontal de proiectie). U UI In axonometri~ oblicQ. conditia suficicnta ca una din fetele cubului sa apara un patrat perfect este fata respective sa fie paralela cu planul axonamet ca ABC. Dir ectia axonometrica de proieqie (Li.) .:;c obllca fata de planul axonometric (fig. 3,4,3), i: i~agjnea axonome~rlc~ ce ,se obtir e este cea di~ ('gura 3.4.4, Cu Cit directia axonometrica de proiecte (6) face un unghi rna: mic cu planul axenometrrc ABC (fig. 3.4.5), cu atit imaginea axono_ metrica obllca obtinuta este mai "deformata", adic; mai departats de perccptia vizuala urnana (fig. 3.4.6), lrnaginile axoriornetr ice obtinute prin proiectie pe planul axonometric ABC sub un unghi micse asearnar-a. de exemplu, cu urnbre!e las ate p. pamint de obiecte sau personaje tn lumina soarelu! la asfinut,

y

i

/ IX

fig. 3.4.3

Reprczentori do arhi1u-ctura in geometrio descriptivu )'i exenometric

fig. 3.4,4

AXONOMETRIA OBLICIi. ANIZOMETRlcA

Axele-imagine sint alese arbitrar ji unltattle-irnagine sint toate diferite: u, of. u, #- u, (fig. 3.4.7).

AXONOMETRIA OBLICIi. DIMETRICIi. OARECARE

Pe axele-imagine arbitrate se aleg doua unitati-irnagine egale. Yor fi trei situat!i posibi!e (fig. 3.4.8):

Cozurile particulore a Ie acestu i tip de axonornetrie oblica sint axonometria oblica dirnetrica orzontala ~i axonometria oblica dimetridi frontala.

z

[

x

fig. 3.4.5

Reprelentari cscnee.etrtee

Axonometrio obJicll dimetric6 or/zonw/a. Axele ",X ,i co Y sint perpendiculare. axa ",Z se alege de obieel verticala, iar unitatile -irnaglne slnt u, = uy ::F u, (fig. 3.4.9). Pentru obtinerea unei asernenea axonometrii se foloseste direct plonu/ constfuqiei. care ramine nedeformat (fig. 3.4.10). Se recomanda ca pe axa wZ sa se aleaga 0 unitate-imagine u; mai mica decit celelaltc.

Acest tip de axonometrie oblica se nurneste ,i cavaherd ,i are a larga utilizare In arhitectura. Figura 3,4,11 reprezinta 0 axonometrie cavahera a unei locuin\e dupa ;ndepartarea acoperisului. Axonometria permite redarea "spatiului interior .i a elementelor de mobilier. In figurile 3.4.12 Ii 3.4.13 s-a studiat treeerea de la a perspective axonornetrica covolierb la una oorecore (Tonasescu. 1975) Cea de-a doua axonometrie se poate obtirie

~

I

)

fig. 3.4.7

y

lig. 3.4.8

y

x

lig. 3.4.~

77

78

Reprezentori de erhltecture ln geometda descliptiw"cl fi QlIonometfie

din prima prin cobortrea planukri con'truqiei cu ajutorul unor linii de ardine, alegerea unei unitati-imagine u, diferite ~i schimbarea unghiu_ rilor dintre axe.

Axonome!fJa oblka dimetrka frontalii. ~i aceam repre~entare poarta numele de per'pee!iva covo_ uer«. In acest caz, tabloul de perspectiva este una din fetele verticale ale triedrului tridreptunghic de referinta. Axele imagine ",y ~i wZ sint perpendiculare, iar unitatile-imagine ur = u, sint diferite de u, (fig. 3.4.14), In arhitectura, pentru construqia unei astfel d~ axonometrii se foloseste direct (olodo constructiel. In figura 3.4.15 este reprezernan 0 constructie in perspective cavaliers frontala.

fig. 3.4.11

x

z

z

fig. 3.4.15

fig. 3.4.12

/

fig. 3.4,13

I;g. 3.4.16

Axele-imagine stnt alese arbitrar, dar unitatile-irnagine sint egale u, = uy = u, (fig. 3.4.16).

Cazurile particulare ale acestui tip de reprezentare

sint: cxoncmerrrc oblicD izomecrjca orjzonlaJO, la care axele ",X ji cc Y slnt perpendiculare. iar ax, wZ este vertical. (fig. 3.4.17) ji axonometria ob/ieD tzcmetrico (ronrala. I, care axele '" Y ~i ",Z sint perpendicu lare, iar ax. "'x este aleasa arbitrar (fig. 3.4.1 B).

AXONOMET~IA OBLICA IZOMETRICA OARECARE

Y

Y

x

Uy

x

fig. 3.4.14

fig. 3.4.17

fig. 3.4.18

Reprezenlari axonometrice

79

4.

CERCUL $1 SFERA

4.1. CERCUL

CERCUL iN PLAN DE NIVEL

Centrul cercului este ww', jar raza Sa este aw (fig. 4.1.1). Proiectia orizontala a cercu I ui este in adevarati!i rnarirne. in tirnp ce proiectla verticala este un segment de dreapta a'b', unde A ~i B sint punctele din extrema stinga ~i extrema dr eapta ale cercului. Un punct oarecare dat prin proiectia sa vertlcala (1 ') are drept corespondente in plan doua proiectii orizontale, 1 si 2.

CERCUL iN PLAN fRONTAL

Adevarata marime a cercului apare de data aceasta in proiectia verticala (fig. 4.1.2). Prolect.a orizontala este un segment de dreapta ab egal in lungime cu diametrul cercului. Un punct aarecare dat prin proiectia sa orizontala (1) are drept corespondente doua proiectii verticale, l' ~i 2',

a' 1~ 2' .... 1' b'

o

lig. 4.1.1

80

CONSTRUCTIA AXELOR ELIPSELOR DUPA CME SE PROIECTEAZA UN CERC SITUAT INTR-UN PLAN [P] OAT PRIN URME

Folosim rabaterea pp.p~ a planului cereului (PP.p') pe planul orizontal de proiectie (fig. 4.1.3). Fie ww' centrul cercului ~i Wo rabaterea sa pe planul orizontal de proiectie. Axele ab ~i ce se obtm ridicind din rabatere diametrul orizontal 'obo 01 cercului ~i diametrul coeo perpendicular pe el (dupa dreapta de cea mal mare pants a planului), Axele proiectiei ver ticale sint v'e.' ~i a'W. Ele se obt.n ridiclnd din rabatere diametrul frontal Yo," al cercului ~i diametrul Cl,,~" perpendicular pe el

CONSTRUCTIA EliPSEI PRIN OPT PUNCTE (in axonometrie izom~tridi)

Punctele 1, 2, 3 ~i 4 sint mijloace.e laturilor patratului reprezentat in axonometrie izornetrica (fig. 4.1.4). Se construieste raportul 12 pe jurnatatea diagonalei. Se obnne mai intli punctul 5

x

b'

1 I

.A-

I

I . .

1 ! ib

! ~

1>/ 1,2

fig. 4.1.2

Reprcl'cntc.ri de arhitec:tura in geometria d~scriptiy6 ~i otanometr:e

"g. 4.1.3

A

fig. 4.1.4

fig. 4.2.1

Cercul fi Ifera

pe diagonala AB, prin rabaterea lui M pe diagonal~. Punctele 6, 7 ~i B se obtin prin paralele duse I. laturile patratului, Raportul Vise poate eonstrui ~i pe [umatatea laturii CB, obtinindu-se punetul 6, prin rabaterea lui N ji deplasarea parelela eu latura AC,

Sfera este loeul geometric al punetelor din spatiu egal departate de un punet fix numit eentru! sferei (fig. 4.2.1). Pentru rezolvarea problemelor eu sfere este necesara evidentierea pe sfera a unor linii caracteristice, ~i anurne: r.ercurile mari ale sferei (ecuatorul, meridianele etc.), cercuri mal mid (paralelii s.a.). Contururile aparenle ale sferei in proiectiile or-izontalf ~i vertical a sint cercuri mari ale sferei.

in figura 4.2.2 sint determinate 0 serie de punete osezote pe supra(ola sferei, folosinde-se linlile caracteristice ale acesteia. Astfel, punctele A(a, a') jl B(b, b') se aWi. situate pe ecuator. Pentru a obtine proiectlile vertical. ale punctelor D, ji D" a carer proiectie orizontala este d, se sectioneaza sfera cu un plan frontal; acesta deterrnina in proiectie verticala un cere, identificat cu ajutorul punctului qc, c') aflat pe ecuatorul sferei. In mod similar, daca so da proiectia verticala f' a punctelor

fig, 4.2.l

81

4.2. SFERA

PUNCTE PE SFERA

fig. 4.2.2

F, ~i F., cele doua prciectli orizontale f, ~i f. se derermina sectionind sfera cu un plan de nivel Care trece prin f'. Cu ajutorul punctului E(e, e') sltuat pe conturul aparent vertical al sferei, se obtine in proiectie orizontala cercul care determin~ pe f, ~i ( a-

INTERSECTIA UNEI SFERE CU 0 DREAPTA

In Figura 4.2.3 s-a efectuat a sectionare a sferei cu un plan de nivel (determinindu-se astfel un paralel al sferei], pentru a se g~i punctele de interseclie a sferei cu 0 dreapla orizonta/a.

/nterseqla une! sfere cu a dreaprli oarecare. Pentru lntersectla sferei cu a dreapta oarecare a fast efectuata a schirnbare de plan vertical de proiectie, in a~a fel tnctt dreapta Sa devina 0 dreapta front.lii (fig. 4.2.4). Ducindu-se a sectiune dupa un plan frontal, se deterrnlna un cere frontal pe sfer~ si se obtin punctele de intersectie a sferei cu dreapta in noua proiectie verticala, Prin revenirea din

lig. 4.2.4

schimbarea de plan, se obtin aceste puncte in I doua proiectii - orizontala ~i vertical •. Cele dce e puncte de intersectie sint 3.' ji bb'. Oua

Interseqia une; sfere cu 0 dreapta oorocare (alta toda). in figura 4.2.5 se dau sfera de centru ww,;,e~ dreapta oarecare D(d, d'). Se duce prin dreapt. (tij un plan de capat care,seqioneaza sfera dup~ un cerc. Se rabate acest cere In jurul diametrulu] sau front I 1 '2', pina cind este continut in planul frontal ~I ?iametrului respecti~ (~i, prin urmare, va apare. 10 proiectia vertical. ca un cere perfect). Od.t.\ cu cercul se rabate ~I dreapta (D), ohtinlnd preiec. ~ia verticala rabat uta (d;). La intersectia cu cerc~1 rabatut se obtin punctele de intersectie rabatute a~ ~I b~" Prin intoarcerea, din rabatere, se ob'~iri punctele de intersectle dintre dreapta oarecare (D) ~i sfera in cele doua proiectii ortogonals,

I •

CONSTRUCTIA UNEI FRONTALE TANGENTE [NTR·UN PUNCT LA SFERA

in figura 4.2.6 se dau sfera de centru ww' .i punctul A(a, a'). Se duce prin punctul A un plan frcntat care sectioneaza sfera dupa un cere. Tangent. in punctul A la acest cere este frontala Caut.ta.

Reprezentdri de orhitectura in geometria descriptivo ~i Olonomelrie

fig. 4.2.5

82

PLAN TANGENT SFEREI INTR-UN PUNCT PE SUPRAFAT"

Se construieste planul tangent I. sfera in punctul M(m, m') (fig. 4.2.7). Planul t.n~e~t c~utat este perpendicular pe raza (wm, w m). Orizontala (ITW, m'v') apartine planului de tangent~ cautat, deoarece proiectia ei orizontala mv este perpendiculara pe proiectia orizontala wm a razei sferei In

x

o

lig. 4.2.6

x

lig_ 4.2.7

Cercul ~i So.erg

punctul M, Urma verticala a planului tangent va trece prin .' ~i va fi perpendicular. ~e w'rn'.

PLANUL TANGENT PARALEL CU UN PLAN OAT PRIN URME

Ne propunem sa ducem planele tangente I. sfera din figura 4.2.8 paralele cu planul [P] dat.. prin urme. Prin centrul sferei se duee dreapta D(d, d') per-pendicular-a pe planul [PJ. Aceasta dreapta Iotersecteaza sfera in punctele (0;, 0:') ?i (~, w)· Planele tangente I. sfera In aceste puncte . slnt plane le TT' ~i TIT; cautate. Urma orizontala T, iese di n figur~.

SECT.'UNE PRINTR-UN PLAN PROIECTANT iN SFEAA

In figura 4.2.9 au fast determinate prclectlile curbei de intersectie dintre a sfer. ;i un plan de capat, tangenta intr-un punct curent M(m, m') al curbei de sectiune ~i axele sectiunii, Proiectia or'zontaia a cercului este 0 el.psa construita analog celor din figura 4.1.3. Tangenta in punctul M este dreapta de intersectie dintre planul tangent la sfer-a In acel punct ~i planul secant.

o

lig.4.2.8

83

x

fig. 4.2.7

x

Ilg. ~.2.10

SECTION"RE" UNEI SFfRE CU UN PL"'" OMECA~E

in figura 4.2.10 se dau sfera de centro (w. w') planul oarecare dat prin urme pp~ P'. Pentru o~ tinerea curbei de secttune a sferei cu. acest plan, se efectu;aza a schlmb~r~ de plan ~ertlcal de proiectie, lutndu-se noua 1t~le de pamint Q,X, in ala fel incit plan u I [P] sa devi nil plan de. capar. Se apli~ constructia din flgura precedent! jl se oblin dou! axe (diametre perpendiculare) ale cerculuj de sectiune. Prin tntoarcerea din schimbarea de plan vertical de proiectie se obtin cele dowa diametre perpendiculare ale cercului de sectlune in cele dou, proiectii ortagonale. Pentru mal multa precizie In trasarea ellpselor. se poate folos: a construqie alai- orin opt pur-ct e, luindu-se inca doua diamet" perpendiculare (construqie neilustrata aiei).

APLICATII (Tdnllsescu. 1975)

Sfera tangenta unor conuri. Se dau trei conuri cir. culare drepte cu bazele situate in planul orizonnt de proiectie (fig. 4.2.11). Se cere sa se aseze a sfe ... de raza data in asa fel incit sa fie tangenta sirnultan celar trei conuri.

Se asaza cele trei conuri in plan astfel incit verticala pe care se va situa centrul sferei cautate sa fie in acelasi plan frontal cu centrul unuia din conuri. in acest fel, conturul aparent al sferei in prciectie vert i cala va fi tangent la generatoarea de contur a conului Constructia se obtine slmplu, duclnd o paralela la aceasta generataare la distant. egala cu raza sferei date. Au fost figurate ~i sferele de raza maxima ~i mlnima Care indeplinesc aceasta conditie.

Sfere tangente exterior. Sa se aseze pe trei sfere egale de raza data. situate pe planul arizontal de proiectie Ii tangente tntre ele doua cite dou' a a patra sfera de raza dubls (fig. 4.2.12).

Centrul sferei cautate se proiecteaza orizontal in centrul de greutate al triunghiului alcatuit de centrele celor trei sfere egale. Se alege pozilia acestora in plan In ala rei incit verticala pe care se va afla centru I sferei cautate sa fie cupri nsa ln acelasi plan frontal cu centrul uneia din cele tret sfere egale. in acest fel. contururlle aparente verticale ale celor doua sfere vor fi tangent. (fig. 4.2.12): s-a obtinut acest lucru printr-o schimbare de plan vertical de proiectie. Se obtine astfel cota centrului sferei cautate 11 se traseaza aceasta sfera,

Repunentari de arhiteclura in geomettig desc.riptjya Ji oxonomet,it

84

fig. 4.2.11

Stere tangenle interior. Se consldera 0 sfera transparenta de grosime neglijabila, de raza data, ~ezata pe planul orizontal de proiectie (fig. 4.2.13). 1n aceasta sfer a se vor aseza trei sfere egale, de rala data, tangente intre ele doua cite doua ~i tangente interior sferei date. Sa' se determine sferele tangente interior sferei mari si. simultan, tangente exterior celor trei sfere mici:

Rezalvarea este asernanatoare celor dcua rezolvari precedente. Prin obtinerea unor contururi aparente verticale ale sferelor, se transforms practic problema de geometrie in spatiu in problem. de geometrie plana. Se cere rezolvata deci 0 problema de tangenta inter.oara ji exterioara intre cercuri de raze diferite sau chiar necunoscute. Figura 4.2,13 cuprinde rezolvarea. ldentlficati operatiile efectuate,

Cereu1 ~i sfen:~

fig. 4.2.13

fig. 4.2.12

5.

FORME POLlEDR~LE

5.1. POLIEDRE. REPREZENTARE, SECTIUNI ~I INTERSECTII

Un poliedru este un corp geometric rnarginit de fete plane. Fetele sale sint poligoane cu un anumit nurnar de laturi. Laturile poligoanelor constituie muehiile poliedrului ~i rezulta din intersectia a doua fete alaturate ale sale. Mai multe muchii ale unui poliedru stnt concurente intr-un 'punet numit virf al poliedrului, Care este totodatii punct com un pentru eel putin trei fete ale poliedrului. Poliedrele pot fi convexe: satJ concave. Poliedrele convexe slnt acele poliedre care nu pot fi sectionate de planele propriilor lor fete. Policdrele pot fi dasificate in regulQte ~i ·neregulote. Poliedrele regulate vor fi studiate In subeapitolul 5,2.

REPREZENTAREA POLIEDRELOR

in figura 5.1.1 este reprezentatii in cele doua proiectii ortogonale a p.rarnida oarecare, Vizibilitateo in prolectia orizontala se studiaza camparind cotele

x

f;g .. 5.1.1..

fig. 5.1.2

x

o

b

fig 5.1.3

Repreaentdr! de arhitectura in geomelrig ducriptivD Ji Qxonomelrie

11

dtverselor puncte ale piramidei, iar vizi_bilitatea in prolectle vert icoli! se stud I,aza com parind , de: partiirile punctelor, Avind m prOleqla. vertical. a unui puncr siwot pe suprofaia plramtdet, se pat gasi doua proiectii orizontale, una Fe fa;a ABS 51 una pe fata BCS a piramidei (m, $1 respectiv mol·

Cons((uelio proieetii/or unei ~iromlde pen.wgonole reguloee, Se cere sa se construlasca pro~ec\lIle unei piramide pentagonale regulate, cunoscind fata la- ::X4;-;_::__':_<l,_~~~ __ ~+"::'-!>-_L.. __ -=-O terala SAB cu care este asezata pe. planul onzon- p tal de proiectie. Se construieste In rabatere pe x [H] pentagonul regulat inscris in cere (fig. 5.1.2). Cot. dd, a virfului D(d, d') se obtine considerin~ punctul d,de intersec\~ areelor de cere de raza Kd. $i .b., iar cota mc e= H; a pu netelo~ II Ii' rezulta din intersectia arcului de raza Kmo cu dreapta Kdl,

SECTIUNI PLANE IN POLIEDRE

See\iuni prin plane proiectol1te. In figura 5.1,3, sectionarea piramidei dupa un plan de capat se obtine ~oborind punctele de intersecte ale planulul cu muchiile piramidei, din proiectia verticala in pr~· iectia orizontala. psstrlnd corespondents mucniilor: Adevarata marime a sectiunii (notata cu ""~oyoSo) se obtlne prlntr-o rabatere a planului de sectiune (plan de capat) pe planul orizontal de prolectie. in jurul urmei, orizontale (P).

Secfiuni prin plane ocreccre. Daca planul de sectiune este carecare, se efectueaza 0 sehimbare de plan de proiectle (in arest caz, planul [V]), in asa fel tnctt sa se transforme planul de sectiune in plan proiectarrt (fig, 5.1,4), Pirarnida se obtine In noua proiectic verticala aseztnd virful v; la cota cunoscuta din vechea proiectle vertkala, 0 aplicatic asernanatoare a fast prezentata la metod. rotatlei. De altfel, .1 in cazul piramidei din figur. 5,1,4 se poate folosi deopotrtva metod. rotatiei (aducindu-se planul oarecare i.n pozitie de plan prcicctant).

INTE~SECTIA DINT~E 0 D~EAPTA ~I UN POLIEDR,U

Se duee prin dreapta un plan prolectant (in acest caz, un plan de capat) ji se sectioneaza poliedrul cu el (fig. 5,1.5), La intersect.a dintre dreapta .i poligonul de sectiune rezulta cele doua punete de intersectie dintre dreapta Ii poliedru.

Forme poliedrale

87

fig. 5,1.4

x

lig. 5.1.5

DESFA~URATE DE POLIEDRE

A desfasura suprafata laterals a unui poliedru in· searnna •• duce toate fetele sale in ecelasi plan. Pentru obtinerea desfasuratei piramidei din figur. 5.1.6, s·au deterrninat in. adevarata rnarirne toate muchiile sale. Astfel, rnuchia SA fiind front.la,

apare in prolect:a vertical. in adevarata marirne. Muchiile SB ~i SC se rotesc pina dod ajung in pozifie frontal •. Proiectiile lor verticale VOr deveni s'b{ ~i s'c{. Desfasurata piramidei se compune dintr-o succesiune de triunghiuri asezate in planul frontal al muchiei SA.

Prisma din figur. 5.1.7 se poate de asemenea desIajura prin obtinerea muchiiJor in adevarata rnarime. Se rabat muchiile pe planul orizontal de proiectie [HJ. Sectiunea transversala perpendicular .. pe muchii poate fi aflata in adevarata rnarime tot

x

fig. 5.1.7

88

printr-o rabatere de plan proiectant (de capat) pe planul orizontal de proiect.e,

Se nurnesc rronsformate pri" desfiijurore ale punct _ lor ji iiniilor trasate pe suprafata unul poliedr~ punctele ~i [inlile corespunzatoare din figur. ob: tinuta prin desfssurarea poliedrulut respectiv Presupunind cii. prisma este sectionata de un Pia' oarecare (sectiunea hasurata), traseul seeiiun~ poate fi obtinut in desfasurata, urm~rind pOZili~ punctelor aflate pe f iecare din muchl.i (fig. 5.1.8), Desfasuratele poliedrelor pot fi folosite ~i pentru alte probleme de acest tip, ca, de exemplu, dete,. millO/ea rraseului eel mai SCU(t dintre doua puneto situate pe feie diferite ale unui poledru etc.

INTERSECTII DE POLIEDRE

A intersecta doua poliedre inseamna a determina punctele in care muchiile unui poliedru intilnese fetele celuilalt poliedru ~i reciproc. Daca interseetia genereaza un singur paligon plan sau strimb se spune ea este a interscctie de gen ropet«. Daci apar doua poligoane (unul de intrare ~j unul de

fig. 5.1.9

fig. 5.1.8

ReprlllentG,i de arhiteetura in geometrio descriptivQ ~i oxonometrie

iesirej, mtersectie cste de gen pduu/Idere. Parte" comuns a doua poliedre care se intersecteal! se nurneste corp comull sau solid comun. lntersectia a doua poliedre so obtine cu ajutorul unor plane Quxilia,'e duse prin rnuchule poliedrelor.

Illtcrsec\ia a doud plramide, Pentru intersectia a doua pirarnide se due plane auxiliare care contin pe rind muell/ile poliedrelor ~i urma orizon(ald a dreptei care uneste cele doua virfuri (respectiv punctull din figura 5.1.9). Un astfel de plan cont.ne a muchie a unuia din poliedre ~i 11 sectioneeza pe

celalalt dupa doua generaware: lntersectia dintre V

rnuchle 1i generatoare determ.nz punctele de in- 2 /·~-"-';":;g':::::1

trare ii .i81il·0 a. muchicl prirnului poliedru In eel L __

de-al doilea polledru. ~-- L

Daca bazele piramidelor se ana situate in plane '-..._, I ~~'3=::: ~ <,

diferite, se vor folosi de asemenea plane care tree ~ ~ -1--:_

prin muchiile poliedrelor Ii prin dr eapta ce uneste ~

virfurile lor. In acest CaZ se folosesc urmele acestor .

plane pe ambele plane ale bazelor - deci fascicuie '~ p

de drepte care tree prin punctele I, respectiv 1 '-----~-------------=

(fig, 5.1.10). Planul IJ. contine rnuchia V2A a pira- I;g. 5.1.10

midei V2 ~i generatoarele Vil ~i V12 ale pirarnidei Vl" Muchia intercepteaza cele doua generatoare In punctele 1 Ii 2, care sint punct,ele de intersertie a muchiei V,A cu piramida V,. In mod similar se obtin punctele 3 ~i 4 de intersectie a rnuchiei V1B cu piramida V,. Figur. 5.1.10 iluvtreaza rezolvarea in axonometrie a lntersectiei dintr e cele doua

piramide. .

in figura 5,1.11 este rezolvata in dubla proiectie ortogonala intersectia dintre 0 pirarnida cu baza in planul orizontal de proiectie ~i a pirarnida cu baza intr-un plan vertical oarecare, Urmele planelor auxiliare converg in punctul i din planul (H] ii in punctul j' din planul verticaldat. Este studiata ~i vizibilitatea.

Daca piramidele sint particulare (piramide drepte -X-'f--<?-----t+~....,H;'O' ..... ~j,oolo_+_+_i>-I_~r_0::.... cu bazele poligoane regulate etc.), rezolvarea interseqiei se simplifies, intr";t se folosesc proprietatite de sirnetr!e. in figura 5.1.12, cele doua pirarnide au bazele pat rate, slnt pirarnide drepte Ii au acelasi ax vertical; in acest caz slrrt sufic.ente doua pu~cte de intersectie pentru a determina tntregul pcligon de intersectie .1 celor 'daua 'pirarnide. Cclelalte sese puncte au aceleasi cote ca primele doua 1i aceeasi pozit.e pe fel.le piramidelor. Pentru deterrninar ea prime.or doua puncte de interscctie, slnt suficiente doua sectiuni vertica'e prin cele dou. piramide, duse prin punctele a ,i b, respectrv • jl f.

Ferme poliedrele

89

fig, 5.1.11

fig. 5.1.12

imersectio dlture 0 prismo ~i 0 piromidG. Pentru rezolvarea intersectiei dintre a prisrna ~i a piramidil, {Qscicuful planelor ouxniare trebuie sa tread! prin dreapta care contine virful piramidei ~i este para-

p

fig. 5.1.13

x

fig. 5.1.14

lela cu. muchiile prisrnei, respectiv dreapta (D) ln figura 5.1,13. 51 In acest caz, fiecare plan auxiliar contine 0 rnuchie a unuia din poliedre ji 11 sectioneaza pe cel de-al doilea dupa doua generatcare (care slnt concurente in [V] 1n cazu] piramidei ji slnt paralele cu rnuchiile ln cazu] prls-nei). lntersectla muchiei cu cele doua generatoare determina cele dova puncte de ir tersectie a poliedrului res-

Repra:r:&nt6ri de orhitectura in geometria desctiptiva ~i excncmetrie

fill. S.I.15

90

pectiv cu muchia celuilalt policdru. Evident. in cazurile de tangent~, cele r1ou~ puncte se confund~ (punctul 3)

lntersectia din figura 5.1.14 este un CaZ mal simplu, datonta faptului Cd 1i piramida ~i prisrna au bazelc 0trate, sint a"indoUA. drcpte 1i au. axa verticala cornuna. Punctele pohgonului de intersectre se deterrnma direct din proiectla orizontala 1i se ri, dicA apoi In proectla verticai;t in acest caz, practic nu este nevoie de plane auxiliare.

lnterscc\io dil1ue douii prisme. Pentru rezoivarea i ntersectiei d 111 tre d oua prisme. se d uc plal1e QU~iliore paralele cu muchiile cclor doua prism e. In acest fel. fiecare plan dus prin muchia unei prisrne va sectiona ccal.lta prism. dupa dOlla generatoare, pe care se deterrnina cele doua puncte de rnterseclie. in flgura 5.1.15, lntruc1t cele doua prisme sint prisrne drepte, planele auxiliare sint perpendiculare ~i pe [H] ~i pe [V] (sint deci, plane de profil).

In cozul general al unor prisrne oblice, direCiio ur-

x

melD I' ~"dnelor crux illare se deterrnina ducind prinlr un punct oarecare din spatiu doua drepte concurente (f'ccare din ele paralela cu muchiiJe uncia dintre pr isrne) ~i determinlnd urme/e planului oarecare de fin it de cele doua drepte concurente (fig. 5.1.16). Duelnd un Iascicul de drepte paralelc cu aceste urme prin [iecare vlrf al bazelor celor doua prisme, se poate determina limlta lntersectlel dinrre cele doua prisme. Astfel, limita triunghiului hasurat reprezinta limita de la care incepe intersectla. Urmele (orlzontals ~i verticala) planului paralel eu muchiile celor doua prisme stnt (P) ~i (P'), Ele au fast obtinute duelnd printr-un punet oarecare din spatiu I(i, t') 0 dreapta paralela cu muchiile unei prisme ji 0 alta dreapta paralela cu muchi ile celeilalte prisme, Cele doua drepte determina planul PP, P'. Vizibilitatea intersectiei se poate studia in proiect ia or izontala, comparind cotele punctelor, iar in proiecua vert kala, comparind departar ile punctelor.

Forme poliedrale _

lig. S.l.1b

ln Iigura 5.1.17 este llustrat cowl general .1 intersectiei a doua prisme triunghiulare oblice in axonometrie. Se pot vedea urmele planelor auxiliare paralele cu muchiile ambelor prisme. 1n acest caz, ele sint plane oarecare. intruc1t triunghiurile hasurate care dau JimiteJe intersecttei s'int plasate arnindoua pe baza aceleiasi prisme, va fi 0 intersectie de gen penetrarie.

in sflrsit, tn figura 5.1.18 este ilustrata interseqio dintre 0 prisma ~i 0 Pimmida, arnbele avlnd anurnite partlcularitati. Astfel, piramlda este dreapta ~i cu baza in planul orizontal de proiectie, In timp ce prisma are rnuchii!e orizcntale. Din acest rnotiv, rezolvarea este simplificata. Se poate efectua 0 scbimbore de plan verticol de proieclie, In asa fel incit fetele prismei sa devina plane de capat, 1n aceste conditii, intersectia acestor fete cu muchiile piramidei se obtlne lmediat. 5e revine apoi I_ proiectule ortogonale initiaie.

92

Reprezentari de orhihfct.ura in geometria descrip1ivQ ~i oxonomelric

I,

fig. 5-1.17

v'

x

lig.5.1.18

•

5.2. POliEDRELE REGULATE ~I DUALELE LOR

poliedrele regulate au urm.lloarele pi oprlctati: _ toate fetclc lor stnt poligoane regulate cgale: _ virfurile lor stnt ungl1iurl solide regulate cgak-: _ stnt mscrlpttbile in sfcr.l:

_ in cle se poatc tnsciie 0 sfcr." Cole cinci polledrc rc~ulate sint:

_ tetraedrul regulat (T) care arc patru (ele trlun· gl'Huri echilaterale (fig. 5.2.1).

_ cuUuI (C). care arc ~.se fele patratc (fig. 5.2.2): _ octaldrul regulat (0). care are opt fete triunghighiuri ecnilaterale (fig. 5.2.3);

_ dodecaedrul regulae (D), care are 12 Iere pentagoane regulate (fig. 5.2.4);

__ icosaedrul regulot (I), Care arc 20 feff lriunghiuri echilaterale (fig. 5.2.5).

Formula lu; Euler. Dac~ V este nurnarul de virfuri, M este nurnarul de muchii, iar F este nurnarul de fete ale unui poliedru regulat. atunci se verifica relatia:

lig. 5.2.1

lig. 5.2.3

fig. 5.2.4

Relatia se poate urmari ji In tabelul urrnator:

V M
Tetraedrul regulat (T) 4 6 1
Cubul (C) 8 12 6
Octaecrul regulat (0) 6 12 8
Dodecaedrul regular (D) 20 30 12
lccsaedrul regulat (I) 12 30 20 lig. 5.2.5

REPREZENTAREA TETRAEDRULUI REGULAT

Prin oltervafie dir ecta se constata ca trtunghlul :V1C este isoscel (fig. 5.2.6): V1 = 1C (inaliimea Ietei triunghi echilateral). Se va lua deci sistemul de proicctie astfel incit triunghiul V1C sa fie in pozitle frontala, implicit fata ABV va fi continuta intr-un plan de capat. Se deseneaza deci proiectia orizontala ABC, so ridica drepte de ordine ji se ia in com pas din punctul c lungimea muchiei (LT = = 00), obtinind pe v', Tetraedrul astfel reprezentat este asezat cu 0 fafa In planul orizontal de proiectie (fig. 5.2.1).

Reprezentarea tetraedrului regulat asezat cu 0 fala orizontaia ji cu un virf in planul orizontal de proiectie este ilustrata in figur. 5.2.8. in figura 5.2.9 este reprezentat tetraedrul regulat asezat pe 0 rnuchie, lntrucit dova muchii opuse ale unui

fig. 5.2.6

tetraedru regulat sint drepte perpendiculare 1u spatiu, muchia cpusa muchiei situate in planul [H] se poate desena imediat in proiectie orizontala; ea este in adevarata rnarirne ji se injumat3- teste cu rnuchla din planul [H].

Forme pcliedrele

93

fig. 5.2.7

REPREZENTAREA CUBULUI

fig. 5.2.8

•

in figura 5.2.10 este reprezentat un cub sectionat CU un plan astfel tnctt sect.unea este un hexagon regulat Prin rotati i de n ivel sau de front, se pot obtine reprezentar: dublu ortaganale ale cubului in diverse pozitir: cu 0 faia In planul orizontal [H] (fig. 5.2.11 si 5.2.12). cu 0 muchie in [H] (fig. 5,2.13) sau cu un virf In [HJ. in (azul din figura 5.2.14. cubul are 0 diagonala interioara In pozit!e vertica.a, iar conturul aparent orizontal este un hexagon regulat.

D_o

94

x

x

fig. 5.2.12

fig. 5.2.9

a

x

R eprezentg.ri de arhitectll'ra in geometria descriptill'(i ~i o:(onometrie

fig. 5.2.13

lig.5.2.14 REPREZENTAREA OCTAEDRULUI REGULAT

[n cazul pozitiei IIpe un virf" a octaedrului regulat (fig. 5.2.15), se poate observa oil patru rnuchil alcatuiesc un patrat ABeD asezat orzontal, ceea ce permite reprezentarea usoara in duble pr olectie ortogonala (fig. 5.2.16). Din aceasta reprezentare se trece in reorezentarea din figura 5.2.17,printr-o schimbare de plan vertical de proiectle sau printr-o rota,ie de nivel.

Prin rotolii de from se obtln pozltli.e din figura 5.2.18 (cctaedrul regulat este asezat pe 0 rnuchie) ~i din figu;a 5.2.19 (octaedrul regulat este asezat pe 0 fatii) .. In figura 5.2.19, deoarece doua fele opuse ale unui octaedru regulat sint paralele, apar In plan doua triunghiuri echilaterale egale, dispose rotit unul lata de celalalt ji avind acelasi centru; conturul aparent orizontal este un hexagon regulat.

Ilg_ 5.2.15

Forme poliedrale

fig. 5.2.16

x

fig. 5.2.17

o

95

x

fig. 5.2.18

REPREZENTAREA DODECAEDRULUI REGULAT

x

o

fig. 5.2.19

fig. 5.2.2D

Considerind dodecaedrul regulat asezat pe 0 fa\a se poate desena imediat In plan fata sa supcrioara (de asernenea orizontala) ABCDE ?' proiectiile muchiilor care pleaca din A, B, C, 0 ~i E (fig. 5.2,20). Avind punctele a, b, C, d. e ~i 0 (fig. 5.2.21) Ii stiind ca diagonalele paralele ale pentagoanelor slnt egale, se obtln punctele c1 Ii e, Punctul d, se

afla folosind proprietatea de paralelism dintre 0 diagonala a unui pentagon regulat ji latura opus~. In proiectia vertical" se determina palierele [H'] 'i [H;]. 1 ,

Se completeaza apoi prolectia orizcntala (prin simetrie) Ii se ridica punctele astfel obl,"ute in proiectia vertical. (fig. 5.2.22), Prin rota,;; de from se reprezinta dodecaedrul asezat pe un virf

(fig. 5.2.23) Ii pe 0 muchie (fig. 5.2.24). ,

d'
. - - t--'>H'
i-,ll:
X X
--+__Q_
e~ r
t, I
lid ._ -~ Hg 5.2.21

96

o

fig. 5.2.22

fig. 5.2.23

Reprelentori de orhiteetura in geometriD descriptivii ~i (lxonomettie