P. 1
Masurari_electrice_si_electronice

Masurari_electrice_si_electronice

|Views: 650|Likes:

More info:

Published by: gabor gabriel nicolae on Nov 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

,

>I"g. RADU .OOR'DEA

I II

I~~oowillw~ rn~rnrn~~~rnrn ~~ rn~rnrnijwrnoo~rnrn

Manual pentru lieee eu profil elecfrofehnic, anul "II

I I,

~ W

EDITURA. DIOACT1CA SI PEDAGOGICA, BUCURE~n

~\anllaJlIl aIost reviwil conform prqgr,amel scolare ,aprob'atec\{: 1\'linistcrul 'Educa(jei ~i Inv~lamtnhl]UJ elf nr. 5'2684i7:~

CAPITOLUL I Masurari ~i aparaie de masurat electrice

A. Mburari; mijloace s,i metede de masurare

• lHaSlll,ad. In electrotehnica $1 electronica irrtervin nurnetoa";e rnarirrri fizice en tensiuni,curenti, puteri, energii, rezisl,t;nfe etc, csre se ea~'adberiZeazaprin dlrnensiuni fizjce,~i anurnite raporruri lntre ele. Aprecierea cantitativ5 a proprietatilor acestor

mariIni se realizeaza prin masurare, .

A masura .0 mii1'ime 'inseamrilla 0 conipora ctl, 0 aUa incHime q1€ aceea;Ji naturiiv Luatii conve~#onal ca unit-ate de comparap,ie, a(:numita unitate de. masul'a. Rapor tul dintre madmen de masu!.'at A si "L\nitatea de masura a reprezinta valoarea uumerlca a 1113.l'irllii a:

A 1':/,,=-' ;

a

de uride :

I A = rJ.a,

,$ldicK,: 17twrim,qa esie egaUi en p'todjJs'Llldi1itr(~ unitatea de -miisusii $~ vciloarea sa.

l\farimea ,'?J_ unitatea sint .notluni iizice, pe cind valoarea, iiind r-aportul dirrtre doua marimi. de acelasi feJ,este un simplu numar Jar;a', dimensiunl. Miirimea 'I'm vw'iaza C'll.unU"ate.a cleosii " vaiocrea 1~(I/I:iaza inve7's proportiontl1 cu oceasta.

Pentru a se masura 0 marime trebuie sa fie stabilita unUatea de "miisura a acalei marfmi si sa existe mijtpacele de 'Inas'1£TC!7'e care ~a p,ei'roW1 compararea rnartmu cu unitatea ei, prin anumite metod~ d,q masumre.

Redador :,

ing. IJ. /1 rincu

Gr allcian :

Sirbl1 Nicolae

Unitatea de masura, Unrtatea de masura trehuie sa fie de I1GeM$i natura ell marimea de masurat !;lis.a poata iireprociusa £i$.~'C,pentru f). se putea eornpara C~! ea marirnile de masurat,

Tchl10fedad6r : Rusu V ir:gilia

3

I )11111 1,1 'I LJU0f1 lilW't(! til poate U aleb,~'a oareem-e, 'dai- 0 data accept<lt.0!

I I h II hr:l!i IJ Ii~' l'c1n'li'ni'i' noschimba ta, '

'r~tAU~a;t,0fl u11rtati1or de n'iasul'u Iolosite intr-un domcniu (1:-1- ~"OllJj;'~ 'O~, raasurare se numeste sistern de uilitalj, Unitiitile de J11a!ililta: 'S8' stabilesc In fiecare j:adi prfri ]egi spcciale. GeYJeralizarea J.;1ti,i:tai'i:Jot de lTIELsun'i pe scad. mondj_ala se reglemerrteaza prin accord ~D~en:ipWjmi1.

,Sis,1;eFl'lul, de uniiatide lil<)Sura l;egal ~iobljgatoJ'jL1: 1.n Republica $oQialistii ROIIH:lnia este Sisiemnl. Interna(.io,nal d:e Unit~JH de l1dCisi~h"i (cu .simbolul S1), care a Iost adoptat pe scara intel'tlC!\im:wl:& i~l 196,0 hi a XI-D. Conferiuta Ganerala xle Masbd~j Grcutati de la Paris. Uniti.itHe .Iundamentale ale acestui slstcm _ (din .care deriv'a~j celelalte 1,Jl1ita.ti) sln,'1:;1J'beiru;t (m) pel;tirulungWl€; kilogra:'l'Il1l/, (kg) peritru masa, sccvnda (s) pentru tirnp ~i (OnpgT'ul_ (!~) lJE!htfLl curentul electric. .

GfI 1Vfijloace de masurare, Mi;iloacde de lnCf$nmre sint-mijJ'oucele iehnice err djut.01'111 cU1'oTa se cletennitla cmi.titafh: lltiL1'ime:r cle uuisurat.

Be disting doua categori,i de l11ijJoq.ce: de m:'lsunlL'~':

- rnasu:d, mire materralizesza unitat,ik de 1;:nZlS1Ji'8 salt valorile multiple sau submultiple .ale acestora ;

-- aparate de masurat, care servesc Ia compararea directs sau ind'ipeda a marimii d,e miisurat en unitatea de m~isma,

In Junctie de roJu19i precizia lew, mijioacele de masurare s~ impart in: ;

. - in:i:iloricc tle rnuisuroi:« de Iucru, taxI? Ser\!8SC la milsuriirilf.'! curcnte ~( care 1a rindul [or pot fIl1'rijToQce' delliasu1'((rc ,de tabo,,'ato'1'(cll precizje mai mare) 9i 1nijloace de 1)7iiSU1'Gl'e telcnic« (ell precizie mai midi) ;

- 'wij/oace de uuisurore etcllot.1, sau etoloone, care materializeaz~ T.).I).it<j:tite de J11.B.;;;lldi CU pJ:'e.dzia maxima, Ie' pastreaza: ~i le transmit mijloacolor de masurare de preci:;:ieinfcrio<::ll'a.

!II Metode. de masurare, Metoil« de Ylliisrurare 1'ep)'czinf-(t mod.ul: d-r?- compft1'Q,re a 'll1iI1:;i1r1ii ,de m.if;su, raJ; cuu.nitiil:cn rlc' m(jist~ril, Metodele de masurare diIera intre. .e1~' 'dupa : 1Y1OdUl do obtinere a valoru marlmii masurate, forma de i ndicure 01 valol'i(masurate si preclzla de masurare.

, G Dupa modul de .obtinere a valorii marhnil tul:isarate sa disting :

- l1}etor;L(? de rnasum1'e diJ:ecte, .In care valoarea madmii da !.nasuratse: ob1ii!1.e, pFirJ. maSl1n:n~eR n.emijlodita a nlarjn!ii e!'e ma-, '5_Ul"a1:( :Cdlosindu-.<'>9 apar8.1e de llJi-\SUl'<1t Salt mas uri; de exemplu" masurfn;~~ tensiuniicu :voHmekuI ;.

4

'_ metoiie. de l1Ul;sur-c:tre'inditecte., In care valcarea rnadmii de m8 .. Sllrat se obtine prin calcul din valorile masurate direct ale altar ','athni, de care este legat_a printr-c anumita '-"_~el?tie fizica ; de. e~etn;plu, determinarea valorii rezistentei electrice (R) prin calcul,

~tt ,?jutOrtl) J.egii lui Ohm: (R = ~'), din vaiorile masurate direct ale tensiunii (U) si curcntului ,W.

J\'Ietodele de masurare directs slntce1C' .mai uumeroase. in Bin:ctie de- tehnica fr1a~ur£'trii, Ia i-indul jar aceste ~neiode se Impart i.J:l ,qoua grupe :

- metotle de cif:in:, in care valoarea marimi! de masl.Ir.at se ol'rtin8 prm. citirea d irecta a Indicatiei unui aparat de maSul'a:t etalonat in UllWi~i ale rnarimii de niasul'at ;

- metotle, de C011'llpa1'l;rJ:ie, ill cape valoarea rnar-imii de rna$Ul'atseob1ine prln, compararca diretta a acesteia cu unci sau mal mliJte masurl.

II.Je'todaZe de conrpa7~otie difer'<'i intre ele lll. ~LlL')_c.tie de modul h'i care se compara marhm!e de rnasurat cu masurile,' Se deose~sc as.tfe~ ;

' .. - metoda de =: (,~au_ de compen~a~ie); in. SDY8 ~11'v~:~IP§1§ (!~ .l'1j:a\5;t,ll:at se cpmr?aJ:~ eu 0 masura sau .marjme cunoscuta. de .aceessi nat!o!_ra, care actlopilld SiJ1'l\Utah asupra aparatului de. ni.astwat S0

~wiH'za, IJiri'~ compenseaza (tetll1:ce; let zero)e.fectul :PJ._~t;})11ii de, mar;u7f[f l-cma ··'Etfectele"""'"c-efor doua rnar.imi aSl.ipea aparatului de In';\'(f(~11"'I:t!T se cornpenseaza (ecbillbreaza), indieatia acestuia .este zero 9i eek~ cI,oua m'arimi sint egale sau proportional!?; un vexemplu de !ft1;etoqa. de zero este masurarea maselor cu balanta cu pra~e sau !~asU'r3i'ea tensiunii elcctrice pi-in cornpensare eli tensiunea unui

eJ~nent etalon cunoscut: -

----:-- metoda di.ferent-iaW! in :~gre 90~1P~1:oilJii;l; se (eali~ea?:.a ma~ f:)\?!{li\du-,se d1ferer'lta diJ:ltrem~H~.imea d,~ masurat ~~_ )12~SUr~ \ sau l'l1I<1$.~Jl1EJficlUlbSCl.(ta care aetioneazasimuItan aSllp:ra apuratului de 1l'1;s.urat ;preciziaacestei metode estecu RUt mat.mare en elt diferen-ts ,cl in tre cele do ua ma rimi este JTl:9L rriio:;rt ;

- 'lftetoda de stibsLiti[,tie" in care 111i'irime8 ·cJE:' m~~,l.U'nt .~~ subI:i\ti.tloije th fti.o!'ft~j(n tl~ fi1i'($tu<1ltre' cu mas:Lll'.aTsflU i11al'in'lea de comp~1Ciil~re culloscunt; ctll'e '8.0 variazu piriii cind se o,btln€ acelasi vefect ;;l~Upl'i.t aparatului de ,rnasurat ca .<;i in ,caz,l;!l rnarirmi de llJasU,l'at (ii,atc2r1.5a 'aparatului esteaceeasi), cind cele doua marimi sln.t- egale,

e Dupa formaxle indieare a valorli rnasurate, metodele de lllashlr~lre se ltnpert in :

- 'irtifsui'tiri -analogice, in care m%lrimea de' .n;dismatse m.~~E,~d 'hI:' mod coutinuu,: valo81'ea aees,teia (data de indicntol'uJ apal'~\t 19i de rn~su.rat) Ui'i'narind cOl1tintiu_ varia:tiu Inarimii de masurat ;

-tmlSU11a1'i t).umer.lce(tlisC'rete), III care m~l'imea d~'e m'a,~u;ra~ es'teo(;'!s.compusa (euantata) in ~ontajul d~ m~surar,e .1H ma~llm discrete) care se masbara numai la an~mlte ~nter\ ale ~ de _tlI?P' valoarea ei (indicat~ de ?pm'atul. d~ masu,r,at. s~b £o~U1~~ clfnca) urmarind in maddlscontmuu V8nat18, ,qe obicei contJn.uq, a rna-

rimii de masurat.

• DUP3.pl'ccizia de masurare se doosebesc :

_ masu.taride loiioraio«, in care se Iolcsesc l"gejode S;i rnijloaee de masurare de mare precizie i?i se detel'mma erorile de

masurare:

_ m~sura1'i i.ndustl'iule, care se executa. cu metode si ml~loace de masurare mal iputin precise ~j fara afine seama de erorile de

masurare.

B. Aparate de masurat eleutrlea

1. Prlnei plul de. functi onare al aparatelar de masurat electrice , ~l elemente componente

Aparatele de masurat ele<,;tr!ce .Sl~; :n~~lo~c7re de mii:u?·~r~ ca~e permit determi.,.areQ.. ca~ti.t~ttva .~ _1Y1{tntm: jiZ1.Ce.:. ;Ie 1TtaS1~~~tel;;'~~ transj07'marea acestew mt1-o manme pet ceEtttn1a, pTin

iliul unui semnal electric.

• Principiul de functioriare al aparatelor de masul'a! ~lectri.c,~.

Functioharea aparatelo1' de mas,Ur9'teleet:ricese baze.aza,pe.ubhza,rea' fenomeneler fizice legate de t~ece1'e"a cW'8ntl.11m e:.:ctn~s.q~ de Iormarea cimpului electromagnetic, care produc dupa ~egl eu noscute efecte masurabile sub forma deiorte ?au cuplun me.canice jsau anumite- stariale elementelor e~ect:'olllce~au 1l1agl~etlce. Sub actlunea acestora, folosinclu-se energia cllr:-p~lur magnetic s~~ electric sau a clU'eptului electric, se obtmemanmea percepttblla care este' deplasarea unui sistem mecariicmobil sau un semnal

numeric. , fi . v L v t tre

Intre mar imea perceptibila :;;i .marrmea . iziea ce masurat Y; :

buie'sa existe 0 corespol;lden~a birre definita, Aceasta ~c'~re.~ponde~~a este determinata, pe de 0 parte de dependenta marrmn perceptibile 0; de semnalul electric in:termediar Y ;

o.=it (Y),

iar, pe de alta parter _ de dependenta marimiiintennedicu"e Y de rn.lrimea fizica de masui'at X :

Y--:-f2 (X)

(3

El'iminjil:du-se dincele doua eeuatii marimea intermediara Y;> se aMine telat"ia decoresponr!ent?i dintre ma?'iniea de masurati X $i ,rniiril1~a pe1"GeptibiUi a.,d,enumita caracterfstica de transfer rstatilea' sa"!), caracteristica statica a aparatului' de miisurat __

I r/. = h [12 (X)} = fa (X) -I

Caracteristica statica a aparatelor de masurat ponte' Ii Iiniara sau nelihiara,in:iiJqctie de elernentele constructive ale acestora, PU,actk, carecteristicile statice ale tuturor elementelor smt mai r'nLi1t sau mai .putin neliniare.

'Fiecarei valori a marirnil de vmasurat X, in anumite .conditii exterioare, trebuie ~a-i corespunda 0 singura valoare a. marirnii i.?erceptibile bine determinate Ct. In caz contrar, indlcatiile .apal'at\,llL\j .sint gresite. Pentru aceasta, este necesar oa marimea perC!(;!pt~bWl sa depinda numai de marimea de masurat, ca ambele (\UlGtii de. transfer sa fje uniforrne, ca vafia~ia parametrilor elemenI:elor constructive a apar atului, predusa de variatia dlfel'itilor IacKorJ externi (temperatura, umiditatea sau presiunea mediulut Tn'eg:n'jur.ator, cimpurr magnatice 91 electrice exterioare, frecventa rl'l:a);jmti de masurat etc.), sa duea Ia var iatii ale Jndicatitlor apanatuhii pe cit posibil mai mici.

• Elemerrtele componente ale aparatelor de masurat electrice, 01'ic,e aparat: de masurat electric se cornpune dintr-11:n trtuiuctor $i n~~ dispoziti.v de m4surat (fig. 1)).

Tradudorul ore rolul. de a t.1'ansforma ·m.arinwa l~zica de mii.,s;u:i'at X imtr-un. semmai eleeiric intermeduir ~ Care de obicei. este :'Urentul sat! tensiumea electricii.

'I'raductoarele. electnice sint. extrem de divers€ eel semnale de le'$iire; cele arlA1logice furnizeaza un semnal continuu variabil cu [f,l'liri~nea maS.llrflta: (variatia unei impedante,o tensiune, variatia _(rnecventei sau fazei unei oscilatii sinusoidale, varjatia debitului .Sil1i duratai unor impulsuri ete.) ; cele numedce furnizeaza unsemn:al discontinuu, 0 succesi une de impulsurf saUo comblnatie de tertsitmi care dupa un anumit cod reprezinta valoarea numerica .H; J,ll Ell' imiirnas ura te.

X 7racUlclor> r IJi.spazi'tivul o:
I1drimea de /1&imM :eledricii . de Mtiml1eo
mas-ural in/emidiaro. masurat jlen·l'pfJb,Ja !!':'i g. 1.1. Schema. functionala gcnerulii a aparatelor de masurarelectrfee.

7

I ,[I 1IIIele t'r.,!;\l·"I.~ \0: m~~tlF'tlt ~le0'1fl'i~'e :tra'clm'e't'0l'ui poilte: ] ip~l, t~UJ:~tl:~a 1~~gJJrl'l'l'~:_e~ iJempe,lli,ltuml,ol';, c;ter:J~J\!m'pj._l:!i' S~' fGlo?e;~te: 1411 tra-:

Cfry!O~@i' ele0~1:'ic'. (±~rJn:oi'l?zi~tent~ 'sa u .ter:m.o9uplu:), pe dud pentru 'l~li.R'!il)l'area tensiunii Sal) curentului electric nu este., necesar tlOa., ductoriil,

DispoziUviil de masurat 1'ep)'eZii'[tUi. pm:tea .Cictivd (L~par(Ut.l.'[;Hi asup-ra careia (lctioneaza .. semnal1~Zelect¥ic care .este,puilv,.crat (ll1lod nQ?teTe. rnCirirnii perceptib.Ue; C:U. a.jutqntl c4reiQ s,e ,det!?1'1nin/i va~ t·oq.t(':la'1narim,ii masuntte. Marlmea perceptibila poare Il deplasarea linearasau bnghiular-il. a unut sistern rriecariic nrobil S!'IU uri .semna] codijicat, de obicei electric, exprimat sub £.orm~, numerjca.

2. Clasificarea aparatelor de m~sura~'electrice

,< Aparatele de masunat eleetrfce sintcle consthlc\ie :foariedifetit,a,. marea lor varietate fiiirtl'··deterintnCitacle di:v.ers.itatea metedelor de 'lnasurare~i de princlpille de furtctioIlqr.e' 1,.1til'i;'lflite. Aceste doua elernente ccnstituie principalele ·critt;;r'ii care sMt! Ia baza cla-

si~iHil"il aparatelor de masurat electrlce. '

Dupa metoda de ma-Stll'are, aparatele de mas'L1rat electrice se impart. in douii grupe:

:- clpm.'(fi'e. 'ii:l(1icat6are) care Iurnize!Olz.ii valQa,rea m~dp1U 11'18.'s1;u:,ate c\il~ect sub forma uneii'nd1catiL ·vi'zLl'ale pe un- dispozifiv de citire :

-qparate C017tparat.oare, care det€)rl11'iiili marirnea de masurat P'rlD ccmpararea et directa cu. una. sau !rtlai .m~J:te· mijsultL

Dupa pririCipiti1 de funcriona re, apan(te1,e cle rnastp:;a:t electrioe se impaitf~1 dQtlil categeni! :

-'-Q,pamie Q.np~qg~c~, in care :s~r'9:rgliul electric '8~~i:OJ1!2aza. dispoziiivul<1e Jn~s1;ira.t. in mod confinuu I(,in fiecare momeat), vaIoarea rnarimii de m:1surat litho iht1:iCa~a sub f6i'ina deplas·at'H\.'n.~ ghiuhrg sau Iiniare .R Jndlcatorulut unui ;Eich.ip;3j. n,+,bli.ilill . fa.ti,\, ul)'ei s"ti:h'j grada:te in uni.t~ti alelm~);tmii de 111~S1:ll_'at (fLg. 1,2, Q. . .'Ii' b) ; a<;:easta cp,tegodede B:parate cuprinde Jnarea m~joritatea aparatelor indicatoare ;

- apara'te nUl').te'I;'ice_, 'io care semnaltrl electric este d.iscret(2;cit (cLlantat,'i,n ti\liP) 'actlonltld discontanuu (la anumite ~p.ierv1;lle de ~imp) 'dis:poz~tjvl1I~e mii'sur,at, valoarea. mal'imi~de nia~ur8,t fiind atilj.:at~ -sub fQl'rn,a' numerica (fig. 1.2, c).; in aceasta categorie intr:a· aparatele indicatoare nirmerice, dar pot fi Cl:lpi'in.se ~i aparatele C!!om:para:toare. 11£a:utolnate ctt i\!O'zi$t'erWe' decadi,ce (qe, exemplu : pud\4i, o0mpensatOli\17e ete,) :i:l.eoarece cu -ajutoru], acestora vse, efec-

.8

Q'

8 c

- Fig. 1.'2. Apa.ratc· d'c .masurat: elcctl'ice: d. h - an'alt1gj1ce'; c - 11yn/edc.

(('Q:aia rti<'\surari discrete, iar rnaulmea nl~surata se transforma ifi a~\],'1fl,fte valori ale .d'(waaelor reztstentelor, eXprimludu-se. sub fOi'ina t'):J.:.iJ;fleri cil .

, ,j\lte criterii' de, dasiffcare.,ln \3mdi de cele ddua ctiterU' de r:ifa§i#~Jlre aratat~, aparatele de masurat,f2>lectriCe. Se mal clasUica ~i i;t~IPa pr.e.(;'i.zia cucaie 1'n.t:isQdri;i (clasele _de precizie 0,1;, 0,2; ,O~5: i . 1,5; 2,5; ;5-), ([upi] :rrOtU7'(l 1?tiiri.rniJ~(isu1'a'l;~ (arnpermetre, lI'Pttrrnetre! \y~t.tmetl'eetc.), aupa 'IitnizaTe (nparate de lahor.'atbr iii el~~ 0,1...0,5, tehnice in clasa 1..,5,. sau de tablou in clasa Ot~:.,5) etc.

31&aracieristiciie mefro(o!li_ce ale aparate[or de mastirat electl'ice

. c.a:r.aot'eristicil'e . 1J7,et1'ol-onice ale unui ap.arat de rn,asurat· ~sint l~noprdetatilecare detennina catitii{ile ~\cestiLiq. Ac~ste p~opr.i.e.ta't! de.phid de conditiile in care se gase~.te aparafntl, Sal! se efectueaza i1~'§,\iu·'.ll:_'aa." fiirid inHuen,ta te de factoriiexterni (te)..1'lper-atura;. tt:nl.:. d!tU§,tte, cimpm-I magnetice ~i electrice, I?ozitia aparatului, .def~rl1'l~y1gj l'emanen'ta ~~elenjentelor elastice ~are dau. cupl,;xl', re~,~t:elft~t etc.). eli cit Inn],l.en,~a acestor faetori este mal rruca, eu a.tlt apa.f'l1:tul ar'ecara'Cteristi:ci metrolcglce mai bune,

Caracteristidk metrclogice 'ale aparatelor de masurat sirrt : - precizia, care exprimagradul de exu.ctitate a1 rezultatelor tl:~. '!l'1i!t'sllrari ;

~ iiJeUtatea, care este. proprietatea '~paratutLli de a vavea ? ...mria1je e-it :'1)ainiidia j:n_di¢a~iiIP1··la diferlt~ masunlrf ale aceleia~,i mi:i:rinfi;

~ justepea, care este proprietatea ·dparcitl..ilui de.a d;a ir1dkatti f"lf)FQP!.ate de valoarea eIediifa a }uacimii ma$.u.r~,te;

- s€nsfbW{atea~ "care este calitatea aparatului de a percepe ,eBle, l):J._a;i mid vqtia~iialemariri1ii masurate ; se. exprliniL prin falill'lrt:ul dintre v,;)riatia Indicattei J}i variatla corespunzatoare a rnaeim ii, rnas1:I.rate ;

~ -mobiFi'tateo, care este prcprietatea ap81':,('Itulu,i de a avea .0 iner'tie cit h'1airhica, urrnarind cit mai rapid variatiile marirnii JDasurate,

C. Erori de masurare

Prin efectuarea unei masuritri, oricit de precise all' fi rnijloacelevde masurare vsr metodele de masusare, nu se pcate obtine niciodata voloosea adevamtii a marimii de masurat. !ntre valoarea >bbtinu1.a prin masurare ~i valoarea adeval'ait5 a maximal masurete exisi:a: :0 d'ifer€n~a oare se nurneste eroare de masurare.

Cauzele care determine erorfle si caraoterul 1'01' sint oxtrern de difenite. Eronile se datoresc i1npe~'ie_c1;illni:i mijloacelor de rnasurare sau metodelnr de masurare, .lnconstantei conditiilor )0, care scefectueaza rriasurarea, influentei mediului exterior (temperatura, umiditatea, cimpuri magnetice r;;i electrioe etc.), llpsei de expedenyu ~i greselilor operatorulul .etc. Pentru ohtinerea unor rezultate cit mai apropiate de v1:110a1'ea adevarata a rnarimii de masurat este nscesar ca Influcnta acestor cauzevsa fie cit mai mult unicsorata sau erorile sa fie eliminate' pr'in calcul.

• Eronile mfisudiI"ilor, Valoarea acieyarata a unei martm; neputindfi determinata nieiodata, 'deiinil1ea eronilor 4e masurare se face prin .referirea la 0 valoare de 1'ejeTinpCi X(IJ obt_fnuta ell 0 IPreciziesuperioara val orE masui-atc, au mijloace' de rnasurare eta", Ion. In.acest fel se deosebesc :

Eroarea de masurare (sau eroarea a"bsoluta) /1. a vunei marirni "eprezintli difereTlifa dint"re oaloare« mas1lTai(f, x a m11.rimii si va~(jQ.rea de referinf"a Xo :

I A =);- Xo,1

Eroaraa de masurare este de aceeasi natura' ca sl marimea de masurat 91 ea urmare se exprlma - in '~celea~i u,nit~'ti . de' masura,

Este evident ca, pentru aceeasi 'valoere a mar'imii masurate, ell cit .eroarea de masurare este mai mi"ca, ell atit masurarea este mal precisa, Pentnu diferite valori de .maritni masurate eroarea de ma§urat'enu exprirna insa gradul de precizie al masudirli; acesta oeste dE\t de erm:it.ea 1'eZativ(L,

.110

'Eroarea relativa fir este rapoft1ll dintre ei'oarea de nws'll1'are ~ 1"1 uqloal'ea de rejerinpd Xo a marimii mas1lmtc:

Ifi_~=X-Xol

r XoXo

Eroarea reletiva, fiind raportul ~a doua~na:'il!li de aceea9i. r:~~ut'a.- ,este un numar si se exprima de 0 ~)lCel III procen ~e ~. (PI m Yriwtiit:irea expresiei luil1r ell 10?). C':l pt eroarea relatlv,8 este H;!£lj mica, cu atif rnasurarea este mal p1'eelsa.

• Erorile l:lpal'atelor de masurat electrice. Valoarea i~nru,~ta tl~ ,un aparat de lUasura~ se deosehe_~te, de -;aloflr,ea ~dev!,,;a.ta. ~

"'" ~,. ,- asurate datorita imperfec.t-lUmlor sale constructiv e, in

""a.nrllll 111 . c, . ~ " 1 '

Ciu~ri~~i mediului exterior sau greselilor de citire91 mampuare a

eperatorului. .

El'oarea de indica1ie 111 a nnul vaparat doe ma~ur.at 1~epre?i11-ta cLif~7'~nta dintre vaLom'ea ir:_d;icafi-:i Xi a aparat'lllUt $l valo?-rea ~e 1,1e1;erinta Xo q. mtirimii masurata CtL: un aparat nmU mm.prects

(t1Fliwat etalon) :

Corectia de indicatie C reprezinta eroarea de indica~ie Iuata c\;l sernn schimbat :

) I c = - 11.,: = X 0 ~'xi I

Adunindu-se corectia la valoarea lridicaW~i se obtine valoarea i;l~ :ref"erintaa marimli .masurate,

Eroarea tolerate de Indicatie b., ad. esie eroarea d'e ~ndicati«=:

C . ,- _, t d' Y d preueiieriie 1mul

1I'tQjt,i-rrw a unuiap(J;rcct =. maS'll7'a_ ,? mrsa ,.,e; '.' '. i

,!:<tanif1:ard nestat) ale unitt tnstructtU'n7 de ve1tfzeare sau ale une

'~orme oficia~e,

Etoa1'ea relativa a indicafiei aparatului 6.",cste rapo~t1_Ll ,~in~e e~'9,Q.r~a de inaic4tie 6., ,~i valoarea de referinta Xo 0: mart:nln mu-

m~i'&te :

11

;ffirQal'~a l'it-pdi'h'lta a .indicatlei QparatulufesiJe emOTea de isuii- ,~E: Z U MA T GfJ!~i.e ~Y).'R07,'ta,t~ Za bi?jl;itGt (valoQ71ea) maxi-lnct de miisurare Xm a

o/pQ,pat1t.l'tl'i. " 0 1~rustll;:1rl. rni'[Icace ~t metude (;le Ill.'asurul'o

X'i~X()'lj x;

Eroarefl .raportata mu caracter izeaza gradul de precizie al 1118.s\:li':ih<jj,ci precizia aparatului de m~surat.

AUt. eroarea relative dt si oroarea raportata a indicatiei se ec{prima de obicei in procente (prdn inmultn-ea expresulor lui 8.q. Pi 100).,

1$' Chlsade precizre, Ciasa. de, pnieiz;ie a ,Ufltd apamtde miis1.q:at reprezuuii raportul d'intl'€ eroaTeo:' toZeTatrL: 'd? i,?"rlicnti.e. 8{a,a, # limi/:(( :maxi11k1 Ckm2$U1"01'e Xm a apan:ihthi.'i, eXp!'i1TlIit 'iTt

]J1'ocente ; ,

Clasa 9€ precizre se 'I?xp:riina printr-un numar C, denumit indice de clast'il C81'e se gaseste scris pe cadranul -fied.\rui aparat,

Clasa de p~ecizie constftuie 6 caractedstica a aparatelor de masurat electrice, dupa care se face 'clasificarea lor din punctul dewedere 81 preclaiei. Conform STAt) 4640lJ.-71; clasele de precizie ale.aparatelo- de masut'at electrice sint : d,,05; 011 ; OJ~; G,D; 1 ; 1,5 ; 2,5 ; 5.

.ci.tnoscindu-se clasa de precizle ,~l aparatultn de masurat, SF.'! poata: deduce eroarea tolerata de indicatie r'J, (1.4 a aeestuia, eu ajutotuI urmdtoarei relatil (dedusa din sxpresia clasei de precizie) :

, C

8.; 11ft = _'_ X 111 100

expl'imata:in Clllittitile serise pe scara sa.

Exempui. Pentru un ampermetru i;ie clasa. de preoizle O~5 $1 cu limita maxima de masurare;Xm = ,5 l:!-, eroarea tole~'ata de .indlcatie este :

C 0,5,

1';'i"(,,, = lOO Xm = 100 5 = 0,025 A,

1'2

== i~.p~'ecierea c[{ntHati-vu a mrrdmHor fiz,lce, prtn comparare 01 aHii marirne de ace1:a~~ 1'e1 l'Until -ca unl tate ele mas UTa.

raportul dintl',e marlmea de masurat ~i unitatea ,de'mftsLlru.

"" m[jl<0<-l<;:d'e tehnlce cu 'care se deterrnina CC1nfltatlv matimea-de mi:hm:rat:

- rnasuri.:

- aparate de masurat.

Modul de cornparare a mih'imilor de mssu-

rat ell unitatea de masuraf.

'I) Glltsi:fi(\l\'l·(''<l. metodll!lolC de masmare :

_ Dtt-pa 1iw{):uJ cIB ob.HJ.1.erc a '(1aio1'ii ilUme.ri.ce a mdj"jmi'i milsto'(Lte: - m('LDde direcle : - eie ('[\'irE';'

_ de cornpara \'1e: - rnetcde de zero ;

,_ metode c(iferen1;ihle',;

- metode de sub~titntie ;

_ j),upa forma de i1idi.cal'e rt i~alol'ii.- miisurate: ;-- m tiS!;l i'1\ r] analogice ;

_ masurar; numerlce.

_ Dwpd l,ll'13cizia doe 'nuIs111'U1'i : ~ motode de lab 0 rater ;

- metode bJd~Jst):lale"

6 ~pa1'a~e d~ miislltat elccti'i~,e '<J

P1'i'licipi1d d:!- j-unction,arl! ;

tnlnsEoi.'ffiU1,'ea mal'1mB de m6sul'atintr-o mfu:lme perceptfbilii p'rin, inter.mediul 'unui semnal electric, uUlizlr'ldu"se, renomenele Iizice legate de trecerea curentului electric sau de formarea dmpulLii electro-

magnetic;

-a_j)"u'st de maslll'a:t = tl'a<:.lLl,~to[' + dtspozrtiv de masurat,

ClasificaT{J ;

,- dup a metoda de masnrnre :

- anarate lTId\'~atpar.e ;

- aparate comparatoare. ;

13

.Etoare:a rapo:rt~itlt a. in,dita1iej· .Clpa,ratulu'ie~t€ ._1:h'ra1,eCt ae ·iii:(];·lpli1;!'i!e I't:!PPrta:tCi La Hmita (val6a.ma)' maxima de rnaS1LTgre- X,,, .(t g,pl{!:1~l).iu~ui :

Ei:[)~lrea l'aporiaia nu caracter-izeaza gra:dul de precizie al JL1i:i,lihtatii, <if piedzia£ipal'atuIui de' masurat. .

AUt 'en;rurea relativa cit ~i eroarea rapottata I::J. Indicatiei. s·c eJi;phrrii'i de obicei 111 procente (prin lnl1J:.u11ij'caexpl'E'siilOf lUi!J.(I. ,c:;i:.1Q 0).

®Clasa 'de 'prec.Ztc, Clasa,. d'e ptecizie t, UJittia.piJ.1'at de) mii$'t4!f'(ttreprezinta: roporiul <J,i.'11{/e. et0ctrea to~e1'at.i'i.· rle·1.nd'it!,:cltie, t.j .,,(],: ~S{, hn'!.#a n:w,;:r:Im.(lde l'/14s.ura1'fJ x," a: Cilxp'a;tvfu1'1€xprilno.ttl'{ pr.ocen:te ':

Clasa de preC1Zl€: se exp;rima prlntr'-ull DUm'a" C, denurnit indice ge' clasii, 'care se gaseqt(!!' .scris ps .cadranul _fi-ecarui -apflnrt,

, Clasa de precizie constituie 0 Gara,cteristidr 'a apru'a,celtirde mas_u:rat~leetrice,_dqpa care se .face clasificarea 10l" (trin punctul de vedere ill preoiziei. Conform S:rAS 4:640/1-7J, clasele de precizie -als apareteloi-cle masurai elsctrice: slil:t :0)05 ;O,l·j 0,2; Q;B;

1 ; 1,,5 ;. 2;5 ;5', .

C'uilOscrndU-se clasa de precizie ci aparatului de rmasurat, se po Ette_ deduce eroarea tolerata dcehidicstie l;"f ad:u·acestuia,. ou .i:1.j1)toruIU1'lnatOEWei relaW (dec;lusa .din cxpresia clasei de ,prec:izi'e) :

c

ll.j "a = -~ X",

109

exp.rimat~'in: !ln1-ta~He scrise pe scare sa ..

&ump/:tt, .. Pe!1tru' un amperm!"hudec1asa de precizae 0,5 ,~l cu Tlmita maxima de masurare x" .. ,= 5 A, eroarea t61el'ata de iildtcatie este-:

c X 0.5. . . A

fl., "il"= - • "" 1.0.0 5 = 0,025 .

'. L00 '"

12'

I~ E ZU MA T

GlJij::isur~lr,\, ml.Jload} $i melO.d.e {Ie mastu'aro

_ Mfi9~lhH:e apreclerea csntltativa .11 marimilor rd.ce; ptin eornp,warecu ;1W't marIrile d~ acelasi f'e] IUa ttl COl em\t.ai"e de m1lsui';'L

- - Yuj:orLt''2a mZlrhnii = rttiJol'tul d.intre .mil;rl:m:ea ;demas.uli~lt '$i uni-

tatea de.·m&~~uri'i.

_ JV1ij16;:,,~,' de mi'fsLLFHt'€ miHoa;ccte tehntce cir care se deterrnina canUta,tiv marunea de lG1aoaJdri. :

"_ L11(b.ur'j ;

-Hp[lJ'Hte :de masurat.

_ IVh;1dd.« o;li;O masul.'are l\'foddlde -cornparare va mlu~imilt)r de. l)l·i!isurat c u unl tatea ere masura t,

"t ~rll"tiifit!U':c;. l1leto~klo.l' C!i;l masllrarc :

_ --Di!p-a in ridl,!, tle Otitt1\e?,¢ U :l)aldt"U n1l lJl;((j"ir:e a- m.al'{mii 'Ilttism.ata : - mewcle dll'eclrj : ~ de. C!UI',j'j

-de CO!11Piw",\'ie: - metoda de zero ;

-- ruetode diferei1WI!e j

- riTelqde de substitutiEi ;

- }':i4P,a tQ1'/i1d de i'li(licwl'e. ct· 1!ul.Ol'HmasM'a{t': ":"""'"" rii,1'i.Sll nh'i aualoglce ;

- m~\s\;lr5.ri nurnerlce.

,;- IJjUpti jl'l'(o'c!Zi() de mitSUI'al'l! " - rnerode de laboratort

- r\).etQ"d~ind,\,Istt'inr0.

";1

(I A'Nr~r.il re t1 e )n as ura tel cct r( ce

P'i'1n.G1J:>itiI (fi! f1!7lCtiow~re,:

~1,~ll.i1sfot,,",n;ai'tia mih'Lm\i de mt1.sura~ intr-o marime perceptiblla prm i>n~~);n~edhJl unui sernnal cledric, uiiHitndu-se Ienemenele fLzi"ce. legate d'e trecerea curentuluieleetric silude. rOrmlJI'(J\'l dml~lilul electro'~ni;\¥.n€Hc ;

- rrp:cf\i(:lt qe lu¢:.Sl,lr'q,t = trarlu(:tor. +dispozitiv den:l.l1s\ll'at,

C!I~lr~icI.H'e ;

- aparate i'ndH::at¢lare j

- aparate comparatcare;

- dupi1 principiulde Iunctionare : :...... aparate analogice ;

- aparate numerlce,

CaracterisUci metl'Ql"ogii:.e :

- preclzia, fidelitatea, [ustetea, sensibtlitatea, rnoblll tatea

• EtorlIe de masurare

= valcarea inasut'at.1l. - v}iIourea adevarata (de referinta),

'Eroarea l'elativa

e110area de rn5.s'urare valoarea de n'iferj,j) tu,

ErOl~ile apaJ'l;ttelor de masuwa.t :

Eroarea de irrdicatie

;:=: indicaj;ia aparatului - valoarea adevarata (de l:efe.rinta).

= -et'oal'ea de indlcajle,

etoat'e de indlcatie vuloarea de reiel'llntii,

Corectie de lndicatle

Eroarea r.elaUva .8. indic,atl:ei

E-roarca· tolerata de indicatie

E.r 0,(1 r ea !"<W 0 d:a U'r. a 'il,d ka nei

eroarea de indkiltie maxima admislbiHi,

ercarea de indica]ic.

ltrnita maxima de )naSUl~al'e a,a.J,J<aratuJui eroal'~a i;ole.nlH't de indteatre

hm l ta max ima de m aSUi"m'e " a:p'---.a-ra-tu-l~u-i

Clasa de preclznre a apauabulu!

iNTRES)l.R1 DE CONTROL

1, Care sint elemeritele components ale proeesulul de masuran1?

2. Care stilt rnijloacele de masurare ~i care este diferenja dintre ele?

3. Care slnt metodele de masurare de comparatle si prin ce se deosebesc? ~, Care este deosebirea Tntre masurartle analogice -$i cele nurnerice ?

5. Care este principlul de funetionare al aparatelor de masurat electrice?

Care stnt elementele.saie componente '!

6 .. Care stnt caracterlstlclle metrologice ale aparatelor de masurat ielectrice ? 7. Care sint erorile de masurare ?

8, Care sfrit cauzele erorllor de masurare.?

9, CUll) setleHnq~teclasa de precizie a unui aparat de masurat?

, . "

CAPJT01Ul II Aparate de masurat analogice

A. Pr'incipiul de func1ionare

.Functienarea aparatelor de ma sura t aualogice se bazeazii pe tmunsjor111.an;(! energid electrice sa'U maqnetice a l'narirniide malUl'at (saU(lse11'!,'nalului electric intermedicl1') in e.nergie 1TI.Gcanica, (i~fi'r9ie care p1'Qd~we mCi.1'imea perceptibiliisub Jonna- unei a-epla:-i.(f.ri·;ttnghi·1tlMe Sa1L Liniare a 'l..Lnuzechipaj mobil. 'I'ransformarea rmergiel are Icc in conforrnitate ell fenornenul Iizic care 8ta la baz~iccinstrLlcti'ei $i functionarii dispozftivului .de masurat,

Dispozitivele de masurat ale aparetelor analogiCese com pun , In :w:ener'al, ehntr-o parte fixv. .'7i 0 parte mobila, Pantoa mobila se 'd'ep1aseaza sub actiunea unui cuplu de iorte, denumrt cuplu activ 1'~"cal'e a'ljClr~ ca urmare a interaetiunii dintre marimile ffzice (;(1:iniTe carevde obicei, Una este marirnea de masurat sau semnalul dectric .intermediar) existents incele doua parti.

Cuplul activ depinde.tds valoarea energiei cimpului magnetic !)8U: -electnic produs ·de semnalul electric prirnit, deci de marimea de' masurat X~i de principiul de Iunctionare al dispozitivului de r~S]J.rat. Fiecarei valori a marimii de masurat ii corespunde penUrI'.!, ,upamtul dat, 0 valoare complet detsrmiriata a cuplului. activ, ilcUea :

Daca asupra echipajulul mobil al dispoaltivului ,de masurat ~M' aetiona nurnai cuplul actlv,acesta 8-a1' deplasa pIma la Iimita u:xtTema, indiferent vde valoarea. marimti de masurat. Pentru ca fje.c~irei valor! a marimi] de masurat sa-I corespunda 0 anumita aYJ.'asare, cuplul vactiv este echilihrat cu un cup-lucie sens cop~)·ar-, proportional cu tunghiul de rotatie a a echipajului rmobll, denum1t cuplurezistent lVI}' ;

M" .t»

unde D este 0 constanta constructiva, denumlta cuplu. 1'ezistent t-Ipedfic.

15.

(

aj u t 0 I'Ll~

CLJ}:t1l11 .rezisterrt poate H Cl'ent lje caJe 1'hecanica CU' Uii~)l' .elemente eJD:st1ce~ pe C(tli' 1ndglteti:cd S i.'i hi elech,'iccL

Asadar echipajul mobil se r-oteste sub actiunea s.imultund a cuplului activ ~l a cuplului rezistcnt, ])i.ni'iciI1d acestndin UI'l11a, cres.dhcl cu. un:ghiuJde rotirc,eg;aleaza cuplul activ,. UHgbiul de roUr'e pcntru vcare vse ob1ine~chih!)rul sen:ull1(2:$te ,de.vi{t'tie PC1'!:nanrnii1.PozHia de echilibru se caracter.izeazii deci prinaceea en suma cuplll1:ilor' care ac~ioneazaasupj'a eohipajului, mcbi'l oste TlWa. D~lca se negJijE:.~if\in.fl;-O ptii11a aproximatle cuplul de Il'Bca:rii

$ccas+acondLtie s:e,scrie: '

M,. -NI~=O.

Inleeuindu-seTn ac@as,Mrelcr!;le ccle doua cuplurf cu expresiilo Ior ise ,obJ;ine :

de urrde :

.cc - _1 f(X) - [1 (X) ',I D .

ACeasta' functie exprima dependents devla~iei u aeeliipajului mobil de mdrimea de inasnrat: X iii j,'eprezinta c(xTGcteristic.a:i1.e iJ'aiisfer static-a a' q.p.ul'at.rUor dej1ia:sitriJ t anal:Q'gice_', In a,celf19itiL'1ip poate ii consi-qerat~9t ca. 0 caract~!-)',istict'f, a,sca1"i't, deoarece deterlJ;1in.a, .a~e7,areul'elativa a .reperelor pe scara.

La aparatele Ia care echip,,-\;j.i.J! mobil se reazerna pe Jagat'e ap:ai,'fl'.echll'icaDedau nastere llii-t~i cuplu ,.do fl-ec~lf,~,Ol'i-entC\t in sens .oPllS; rotiirii, Ca efect al 'acest-)li cuplu, ;\?chipajul mobll.vse <;tabile9te- la po:.::_itia 'de echilibru ceva mai Tnainte decit in C;;iZli1 Iipseifrec,arn. Valoarea cuplul ui de Irecari, s ta bilita experimental, este deterrninata de greut~ite::recll}:pa_jlllui mobil $i de: ,!1'iil.WriaJ.'.ll sistarea suprafetei lagarelor EjtpjvO~,jlCli_',

B. ClasUjcarea CJparatelor de mai.s"rat ai1aI6g,ic~

Apatate~le de lna:sUl~at nnalQgicc sint de 0 mare diVel'r>j~~.b constJ.-iJ;cti v<'1.ciGtE!j?l,nin,at;1 in prj~n\ll j'inf! de .natura fenomenH~U;i' .Iizic care sta la baza 'functior~arii 1q1'. Ast£ciil, se deosebesc, urn!~,.. tQai~le grupe princIpale de apa.ratearl~i.logjce, dasifiQatedqpag~irli" cipiLil1or,defuh-ctionare :

- ([pd1~Cl;tel1uJ,gne,toele,d1'ke, care fclosesc interaetiunea dintre clmp.lu, unui mq.gl1~t permanenf .~~ una salt ITla~ ~lU~~1te., bobine. ,~:i:i'i'!.' curse de :c1.Jrenti continui ; dupa cum ,este mobila bobina S8U,1n<;lg-

1~e,t::\lllJei'mi:\jierit,,:nc¢st0 "ipiwate - ,':)8 s~il)i:n-lpad in apOTQ I:e- (:1/. cnd7'tt me,/pil: .~~ (i'p:qrctte tu, rnag1,tcb'twbU ;

~ O,p(t1'o/e jerornfJgnetip;c (ell iiBr 11'lobfl),car'0' Cl'iJ'i\l:11 0 p:.iesa mo,!?ihl. -din Ijer. supusa _flcti.unii cimpului unei ibobtne fixe parcutsa de cU'l'ent $aLI a c{mpuluiunei piese .Iixe din fie)' J1'lQgnHizat de ~t1r'(}nt ;

- (JpW'a1;e. gTectr 0 cl'inmi'l,ice , cai-e ft.i16Sesc. aotiuneafortelor elecl,~wd-i:harnic~ care se exercita intre- bobinelo flX:Q':;;i mobile parcurse a@ e~lrel)ti ;

- ,apa1'ate je1'oiliTIimIice, can" functional cslnt asemanatoaro ell ~le€ll~_~tt'ddii:r~iri1ice, ac,ti unile electrodirisrnice Yii nd ,sport te prtn r[<JXQsir:e~ de plese ie'rQlTIagnetice- fI$ez.;1te inci:ilea liniilor de cimp:

J')fl;agll,etj ce ;

-apamte. deinduct'ie, CB(€ :(olos~sciD.tera~tlunea c1rntre ciri1- )!?litile' rnagnetice produse.do una, san mai mults bobins fixe parcurse f,fe ,c.ilix;enti alternati vi '9i cuuentii rindusi de acestia inpiese cond uc-

'~k!,~)1"e lrtobile;' '.

~. aparat'? cl~cb'oS(;ati,c'e; care IunctioneaZ(lSup 'Clc,tiu,nea i{)I''~plQl'electrns:iatice care se exercita: .lntre: piese rnetalice Hxe ~i plO .. ' I)))],e in6'e care exista 0 difel'enta: de potential 'electric;

,- cLparc1;te temiice ,Ctl. ,t.;,r'c'ilf{1:, a dir:br functionare. se bazeaza I~e ct:flatarea firelor incalzi1A deeurentW de masurat ;

~ .. apwl'atebimetali:-ce> 'in care se folbse:~te deformarea unei I (ijtmc' din bimetal datorita in,dHziri:i sale directe sau indwf;-ctede eif,tJ.'e-,c,l-lrentul de masurat ;

,,_ o;para'te GV t:G?""c!71.oeupLu, 'in care se masoara e1.1 ajutorul ~j,litUi apaj-at magnetcelectrfc tensiunea. electromctcare a unui termo:" '01:1:11111 irlc-alzlt de curerrtul clef! ni.asu("Qt ;

,,~ a,pa1'ate en 1:~:dl'e$01~, care sint formate dirrtr-un npiil.'iit ct.€' tl~. ':?:1)rat maguetoelectrie asocia] cu un dispozltiv redresor, ,CLi ajub6rlll .carora se masoara curenti sou tensiuni alternative;

- I

.'----: apa.rate euld:i'nevibrante, a C;)1'OI' func\iouare ,se. bazeaza

1M! ab~iu1iea unlit electl;oniag.net de curent alternativ, comblnat S::)JJ r.He.doMJj5nat ell un rmagrret, asupra UnOi' lamele metalice care inti'a i ItfezQhan:t~L

:f.1~'inc_jpiul de 'functionare a dispozip.vuluide mastJ.rat este illrH~$t' :pe cadranul fiecarui aparat de masurat electric, prin dlferite Hi.rri:hol"Ql'l (arata:teii1 tabela ~.l); In aial'a de aceasta, pe oadran Ie 'rllia:i insCr,~ptioiieaza 'unitatea de. nriFmra, natura .curerrtului, clesa de plt£ieizie1 p'o'iitia n61''ltiaHi de f.unctiohare;tensi-unea de incetcare' dll¢Jectr.ica, Vitbohleho:ihiriah~i rriaroa fabricii constructoal'lii:ete:'

Til btl a ,,2-1,

Shnboiurilc a:pa.r.atelo,\, de masurat electt.icc

.'" Pe.It!1 3Ii"rati:iILLI- ISinibal

I J\{aglietoelei,ltric (cu ca- rr:tl

duurnobil)

II. Ni-\'H1l\!\ CUHENTULUI

Pel ul curen tlr[ ul

Sl.rnbo I

Curent 'continuu,

'Magnet.oefedric (eu '

magnet mobll)

, BlectFociinamic

magneto-

Logometru electr~c,

Curerrt alternativ

Curent.coht,inuU1)i .altf;l:rn~tiv mtm'bfa2',a~'

IlL CLASA DE PRECIZIE

Fetom:,t'gnetic

Logornetru fel'ornagn,eti(>

- ErOl;ile. (ex pd mate In procc nJe) I 1"8 C.TtC, se _ref e frt :cJ a.s;1

va-1ouJ;e e~acta

Logornetru eJectrodhiaink:

""{Y

Lung-iruea scadi gradatf'I !

IV, POZITIA Ndril--IALA DE FONCTIONAHE

I Simbnl

Logornetru ferodhwhlic'

VerticuH\,

-Ie

;

I _Electi.'Qstatic I

_l., T

Termie cu fir cal'd

y

Indinafa: fata de ori-6o' zontala(ex_: 60?)

Bimetalic

v. n:NSIU/'>lF;A DE :!NCl!RCARE DtEL-ECTRICA

Simbnj

500 V

Magnetoelectric, cu terrriocuplu.

'J.\I,t:agnetoelectric ell ore. QfesPt'

Peste 5.00 V (de ex.2 kV)

eu lamevfbrante

li'ata Incetcaredl-elec-

ttica .

'l1ltg.2,1. 'InscriJJtie de pecadra~ 1IU:1 unui voltmetru magJ1_eto_electric.

[,r;J., figura 2,1 este reprezerrta t. cadrannl eli lfiscriptii siaim bol uri a10 !J!,l1ui voltmotru rnagnetoelectrio :fabric<!rt de ,/fnti'epriiideiea de ap'g'riilte electrice de masurat" - 'I'imisoara.

0:. Pirtile eumpnnente ale aparatelor de -masurat analogice

Pe0J sint de .o mare diversitate din puu_ctulde vederarrl con~tl'!"t'etJei, /lial pdncipiulu.idefunctionare; aparatelo de vrnasurat mmalogice au 0' seriede elements components cornune, care difera ,tn'tveele numai constructiv in functio de tipul aparatului, desttnatia

1~0.'9!r.COiiditiile deexploatare, .

Apa1Yxtelc analogiCe, eo- oriee qparateleeJtTicde mcrs1uat, se Q@m-pUin din dispoz-ttivul de masU1'qt; t1'aduCt.oTul '$i difet;ite ncG~s.'Qrji,

1 Qispozjtivul de Masurat

:l))ispoiitiv,ul de- miiSul'at este ionnatdinansamblui org,aneter din. Q.. diror i1~tetqc1iune apar forte mecanice czre tleterminii 7'liti.IJCa1'ea 'I1cnui echi,paj- mobil, ale carui dej)lasqri, lihiare sau un..rl11liuld,r8,reprez-intiI vCLtOQrCa mii1'hnii'mas1,l.ra(e.

ttonstructiv, dispo.zitivulde rnasurat difera:de la un Up qe:

II ptl't'a::t , Ia altul dup~pdn.cipiuL de functionare. Ingeneral, el se t'{~I1JFlut!,e .dintr-o parte fixa 9i una mobilii,aldituHe fie-care din 1'~E'I:a~l:).te active 91 elements auxiliare.

• 'Ele<J!lclitelc acti:veshit celecare III prezenta marim,rii elec- 1I'lf£f4 de masurat i:o.terac-tion:eazaprodlicind deplasarea par.tii rnoIIU&l: 'Be deosebesc ca elemenieactive: echipa.jiLl jix $f echfpajul

m''Q'bit. . . ,

19

Ecllipil ut 1'1 11 disl1fltiiHv:u'1,ui de mU,surat. 'IJ;dripa_jut fi:t:

.J.J1;oatwe ,d")'lI'mtt~ 'UMIUrt( ijr,' .<i(ttil eZe{;!t>r'ie &e pj"ov"0Qca miscorea=eistem1tL1ii mo'1iJ'it, Jd gnat·, It ,~~catqlt dii1 until sau mai multi magneti permanentt (18 ~parat@~e lu:agqetoelect.t'ice),din una sau mai multe bobino (la~llial'afele' ie't:6magnetice, electrodinamice ,'7.1 ferodinamice), uri sistom aq. ~leet:r6in,agr).eti (la aparatele de mductle), un sistem de IJU\ci condu,ctoare(la apflrateleelectrostatice), conductoare de eurent (Ia aparatele terrnicecu fir cald).

E-<:hipajul mobil al dispozitivului de masura:t. EchiP!fJul Irwbil [JTod.w.:e un. dmp de aceea~~i nattth'i CtL eel proaus de echipa_jul .fix, ,ai.; .care interactioneaza $i an nay,teTe fortelo'r san c'U.pkului me,.. comie. Echipajul mobil poate fi constituit din bobine mobile in form'a de cadru (la aparatele magnetoelectriee, electrodinamlce tsi f.erodinamice) ,pl~ci metalice (Ia aparatele Ieromegnetice 9i electrostatice), discuri nemagnetice (10 aparatele de inductie) sau plrghii

mobile (}C\ aparatele termiceeu Jircald). .'

Echipaj~ mobil este. fixnt pe TIn ax cape 'se sprijina in lagi\re (fig.. 2.3) sau este suspendat pe benzi; tensionate (fig. 2.2, Ct) SHU p}::i' ilt de torsiune (fig. 2.2, b). Suspensia pe lag'are estecef) mai utilizata (in special in aparatele de tabJou),sus.pensia pe benz! tensionate sau :pe iiI' de rorsiune Iirnd frjlosi.t:a nurnai In aparatele de.marc . sensib ill tate.

.~. E~eri1entele auxlliare concura alaturr de cele actlva lea obti- 1'(,e1'0a unei deplasari [1 par·til mobile jn'QPQr~jonala CLI marimeEL.)de masurat, la indlcarea valor-it acesteia lei reglarea ~i Iunotionaraa optitl'ii'i Q dispozitivului de rnasurat, preCtlnl .~i I:a DXE1tea':;'1 cansolidarea dlverselor elemente componeute, Prirrcipalele elemente auxlllare sirrt: di·spoziti'V1tZ. de producei'e a cupliLlui «ezistent, GOTccto.]"lJ.tI de ZeTO, (hspoz:it'itl~Ll de ciiire ;;1 dinoriizorui.

Fi g. . 2:2. Su.sllc{l.sla sistcmulu,j mobil pc benzi tensionate ~i pc fir

de ·torsilme ~ " '

1 - cadrul ~obir ;, 2 - banda tenslorrata 'sau iirul de torslune ; 3 - ogllnda,

a

20

, Dispozitivul- de producere ;'Icuplului resistent. lJi.siJDzitivul

~e, P/od1we.re a. cupl'ului 7'lSZ1Ste,:nt se opuste §i echitib1'(;l(Jzii J(irfele sau c~lpll!L meca.nic c,d:)'e. apar intre 'element-ele active' {tIc dispozit:ivu[ui fie uuisurat; Cuphil. rezlstent 81 aparatelor de rnasurat -eleot/rice poate fi realizat pe cale meeanica, electrica sau rrragnetica.

Cuph~l 1"ezistent fl.1.ecan-ic este vcreat in majoritatea-Clpar8telor 'iil'e arcuri spirale ,(fig., 2.3), jar Ia aparatelo 'cu echipajul mobil ":l.l:;;- 1;tendat pe oenzi san fire de torsiune .chiar .de benzile sau '£.11'e18 de suspensie, prdn rasucirea sau dezriisucrrea 1()I' Qd!artii eu ro.tirea ecb.ipajulul mobil.

Dad:;.' d.eJorm{trile sint rnici, sub limita de ela;<;ticitate a mate,d:plului, euplul rezistent mecanic este :prop:Jl~tion.a~ cu unghinl de l'iD,tafie G<. a.sistemului mobll :

Ai.,. = D«

~blde D este 0 constanta constructiva a elernentului elastic) deti'1:tmita C'UphL rezistetit spedJic. '

Arcurile spirale ca ~i b.enzUe ~:i firele d.", suspensio servesc ~i l,;a fevenirea echi'pajului mobil 18 zero dupa efectuarea rnasurarii, ~al" Ia uinele aparate, Ia aducerea curentulul, Ia bobina rnobila.

Arcuri lerspir-ale sint £bmte eu un c.apat d:;- axul echipajului l1";i,60il) Jarcu calalalt capi't;t. de '~as~ui (l'ispozitlv1:lluL de masurat sau ~le.>o pi(:'E);} 11,obiHi, ntll;nita ·corect.dr"ile Z(?1"O .

. Cu piltl rezisteni electric este prcdus in acela'?i mod CR si cuplul. a,cti.v delOl'Ve electromagnetice. Dispozi tivele de masurat en cuplu t$z;i1'ltE'f).t electr-ic au schipajul mobil prevazut. eu dpna' bobine incr~y~i.f)ate sub uri anumit unghi, f.u;ate pe aeel~~ ax, asupra carora f{q.1ilon~aza cupluri didjate in sensur i contrare, dintre care unul

e,s"uecuph.l activ, Iar c:eUilalt cuplu rezistent, .

.F 19. 2.3. nJsi~ozitiVlll de proan~ t;l!'Xt'! a, -culJiulul. rezil>hmt, oereetorut *idispozitl. v ul de- clth'c al unul

, n1)at~<l t indicafor :

1 -:- acul indicator; 2 - axul 0~lii·pajulu I mobtl; 3 - COlI trac~t~1ft~lIie. i 4, - arcul spiral i 5 - Cl'a'li,e~t:ql'ul i 6 - antrenorul coree-

torulul : 7 - la~}\ruL

21-

Cuplul reziStent l1l(tgnetic este creat de inferactiune:a dintre CLlol-enVi, indl..i:.;;i de un mag,Df"t. permanent intr-un disc de alumimu care se retests intre polii saa. si cirnpul magnetului.

Corectorul de zero serw~te Ia reglarea pozitieide zero a dispozjtivului de citire al aparatului, Corectorul (fig. 2.3)consta .dintr-un surub prevazut en 0 tija excentddlfata de axa Sa de rotatie, care poate deplasa prin intermediul unui antrenor punctul de fix are a unuia. dintre arcurflesplrale.

Dlspozitivul de citire. Dispo'?itiv,v,l deeiti.r€ este ansQJT/,-

blui elemenielor Ca?'e indica oaloarea marimii mifsumte. El este aldifuit dintr-un indicator, solidar cu cechipajul mobil, care se miscaIn lata unei scari gradate, trasata pe un cad1'l1n.

Scare: gradata reprezinta totalitatea reperelor si cifrelor dlspuse de-a Iungul unei linlidrepte sau eurbe, corespunzrnd unui ~irde valor: ale marImii de masurat, Soarile pot Ii gl'adate uniIorm sau neuniform, dupa cum mtervalele dintre. repere (diviziu-

nile) slut egale sau nu intreele. . .

Cadranut este suprafata (de obicei metalica) pecate cste traS-$ta scaragradata ~i stnt luscrise simboluride si caracteristicile dlspozitivului de masurat: Forma cadranelor este Sliferita ill fund/i€' de, forma aparatului f?i unghiul maxim devdeviatie a echipajului mobil (intre g,O 91 ~40D).

lrzilfcatorul arata deplasarea echipajului mobil. El este, 1:n general, un ac t'igtd de alumini'li,cu virful infor1I?-a de sageata sau-J cutit, Iixat pe iaxul echipajului mobil ~l echillbrat ou doua contragreutati plasate 111 partea opusa (fig. 2.3). La aparatele de mare sensibilitate se Jolosesc indicatoal'€ cu spot lum·ifws. Acestea constau dintr-o mica, oglinda fixata peechipajul mobil, care !"0_flecta Q raza de lumina primita de Ia 0 sursa aflata in inter iorul sau in afaracaparatului, trirnitind-o, sub forma unui spot Iuminos, pe 0 rig Hi gl'adata exterioara (fig. 2.4, 0) SRU pe un cadran interior (fig. 2.4, b),

Amortizorul. 1).:niortizoTultempereazGf, miilcarea indicatQ1"(L-

lui la stabilirea sa 1a poziiio: de eclii1ibru (pentru a evita oscilatiile). Ca dispozitive de arnortizare sa folosesc . de obicei amortizoare cu aer si amcrtizoare magnetlce,

Amoriizoarele cu del' sint alcatuite dintr-un tub 1, ihchis Ia capete, in Interiorol. diruia se m:i9& 0 paleta 2 (fig. 2.5, a) sau un Piston 2 (fig. 2.~_, b), solidar legate eu axul 3 18L echipajului mobil. Prin rezistenta pe care aerul 6 opune nii!}carii paletei se .amor+izeaza oscilatiile echlpajuhii mobil,

3f'j g. 2,4. hi{li.catol' ell spot

Iumtuos :

ij_ _:- sursa de lumina; 2 - IGgllnda ; 3 - sisternul mobil . I( - rigla (cadranul) gnida'ta ; oJj'_ - spotul lUn)i-nos ell re-

HeuL

Fi g. 2.5. i\mortiz!Jare.

,2 );t2~J

1

. '- C:::§;. - -- .

1 -

2

J ~ I

a

". Amo1'tizoa)"el~ truujnetice (fig. 2.5, c) sint alcatuite dintr-un .d_.S.Cl (s~u~numa;l u.n s~ctor ~e disc) din matet'ialnemagnetic, fi:xa1: pe axu~ 2, al eehlpajulu] :n:0~d, care se mf~ca Intre pam unui mag~~e;t. PE'l!1:dnent _3, J?atonta l!lt~ractiun:ij dintre vcurerrtii turbionari -(le· la~ nd~tere m disc, Ia l,?uicareaacestuia in cimpul rnagnetulut ~:rmc1nen t ~l.,fl~~;U 1~1agneh-c- ~al ac,e~tuia) se produce un cuplu care

- 0p;:zne mrscaru disculni. Se obtme astfel frtnarea diseului csj

,amortlzan'O'a rapids a oscilatiHor echipajului mobil., '.

2. Traductorul

1'. ~.' ~rad~c.to)'ul esie [onnat .dfn ansembiu; elementelo1' cam transJ!¥!} ma marimea de masurat zntr-un semnai electric, cere de bi . elite ~c:ureiitsau tensiune electric-a. 0 u:~et

. J > T.raductQ~'ul ~~an:.sfor'ma i':;t curen~saH tensiune aUt marimi et!ct:lce . (re,:lste?ta,~ l?-d~ctanta~ .GCl.pael,tate, putere, energie:frec~ "ve,nf,a etc.) CIt lin -rnarrrm. magn~hce (flux, cimp, inductie;pierderi

1'lil,(lg~~:!?tice:, .etc.). SF}U neeleetrice (ternperlltw 1'a, 'f.ot~,a, presrune, de.plasare, "'vit0za etc.),

Elementele 'traductei-uhri di:fera 'in functie de natura marimii de . Fn:asBxat. ~:JLe constau din sunturi, r-ezIstEmte aditionale, indue\:apte ,capacit,a,~i, bobinc, transformatoare de Lnasurat, red res 0 are, tl1upl'i{iea ~'p~lre,element? termoelecti-ice, fotoelectriee sau piezoelectr'ice etc. Dintre acestea, cele mai des intilnite sint suntuctle ~i .rezistenrele aditionale.

liID$tuJtuI ... ';;untuTile sinr, Teziste.nte C(I1'C se m,on1,em::ii in parolei (;U dispoz.itiv~Zede I(naSHrat (fig, 2.6) in scoplLl mlisurarii unut cm:ent lJ'wirnan!, Ctt un dispozitiv. de. _ m,ast(rat constT11it 'pantr .. t: 'Un 'cun~1}t 111(I'i llik, 'ded pent)'u exar~dereq. li.Jitit~i de m:l7sura'te (f aCe.~tttJa.

Pentru 0 extlndera de n Qria Ilnaitei de masur srI;;' , rE>_Z[;~tenta RsB suntului se detel:'rl1jll~ lp. Iunctie de r:ezistentClinterio~lr1'i Hr, -a dispozitivulul de masurat cu relatia :

[

rtl care n, = -_- este coeiicientul de $untare, adica rapor tul dink€' I",

curentul dE: masurat I ~i curentul. L, pr!n dispozitivul de masurat,

Suntui-ile pot .Ii cu 0 singura Iimita da jnasurare (fig. 2)}, a)-. .sau eu ami multe (fig. 2.6" b)'. A.'c·e$tea din unn'a. sint. &,lca tuite: diu mai multe rBzrstente legate lIt sel'ie (prevazute- cu cite 0 borna dfl iEo'llire), ansamblul lor _iji:nd conectat in paralel -la bomele dispo-

zrtivului de 111aSUl'at. .

$mitudle se constrnlesc run, -benzi sau bare- .de l'n}lJ)gani.l1u ::;i SU:lt prevszute Cll doua. pereehi xle borne: una pentru 'conectarea

1

~ .t;;J

a

Fig; 2:6. Schema ~'Ullt:urilol'.

24

'\pozitivulul de masurat ~i a doua (ceb. exterioare) pentru legarea In t!ircuHul de masurare.

..$u-ntudle pot Ii m:ontate in Intertorul caparatelor (pentru CUr'Gl;l)~l de Ia citeva zed de rniliamperi pinu la citeva zed de amperi) 'all 'In: exterior', BUb. forma unor piese separate (pcntru CU1"eJ1ti de r~¢'j',li'iicl ampe}:i PIna 1a mii de_ amperi). Pentru ase evita erorlle, .,ati:tl:lrile trebuie sa nu se incalzea:3ca.

.. ilczi.stenta aditi'onaJu. I;?ez-istenteLe aditionale sZt~t rezistenie f((1I;re se 1n,on ieozii $11. serie C'U tiispozitioeie de rrdis_U1'O,t- (jig. 2.7). &n 8copul de a se putea maS1LTft(j tensi;une mai., mm'e._ decii l' ,'<si1inea rr!-(t.:'C'ima ,a. ilisp.DZitiv!ul-U:i de. /rtiis'u;Tat. In acest mop tensiuI\,! a ~e tna.surat U se tmparte in tensiunea Va" aplicata 1/;1 b0l'11618 ~l'i~l?Qzj'tiv\ll11i de masura t, !}i tel) __ ,>iUI1e-Cl v.; IaLornele rezistentei adj~'iona1e.

Pentru _0 extind.eI:e'd.~n ori, ~1 Iimi Lei de masurare a dispoziti vu~1~, 'f1e masurat, teziste!l~fi a,ditioiraHl. Rafl se deterniiua -in fLlt1Ct-i~ dt'!! re'zis,tenta interioara Rd. a dispozibivulul de masurat cu l'el,Nn:

I R,,{, = R,,(n,-l) r

iln care n == [trl este coeiicientHl de 1?tultilJlicare-, acljca rapor-tul dln-

_ I'

~'J)e- \iElQsiLllwa U de m&surat :;:i tensiunea U a la bornele dispoziti-

~l'l)-tli de masurat, .

La Iel ca ~i ~l.U1tlwile, rezistentele aditionale pot ii 'ell una sau Jm~l ,l,;rlulte Iimite de, lUasut'£u:e, Intecioare (pentru tonsiun i P111:1 Ia ~J00 "9) sal! exterloare aparatuhii (pentru bensiuni peste (lOO V),

Reaistentele aditlonale se executa din slrma de rnanganina izo~nta, l'nfl:t~ur.ata pe rplacl de prespan, ardezie Salt role de porteian.

a

Fig, 2.7. Schema rezistcllj.-cior adilionale:

.-a - ell. ,Q singuriJ.. UmiUt de masurare : b - Ctl mat multe lhn1te de mafiUl'are:

25

Ilwgnetice e'tc~J sau neelectrice (temperatura, forta,Pl'esiuJ;1e, de-

plasare, vitezaetc.), '

-Elementele traductorului difen1 in Iunctie de natura tnari)nli de, maSLll~tr. J£lecbnstau din sunturi, rezistente aditionale, induetante, _'C'apacitat1, bobine, transformatoare de maslu,i~,., :cedresoa£'e, Ellppli.t'icatqare" ,elemente t~nnoele_drice, Iotoelectrice sau piezoelectrice etc. Dintre acestea, cole 111-ui des. intilmte sint' sunturtle r;:i rezisterrtele aditionale.

• ~I-I1ltUl. $untiudle ,sfnf: Tezi..stente care se mo_nr:c:O,zCi in pavalet cu cli.spozitivele de miisurat (fig. 2,6) in scopul masti'n'frfi 'tt1tni cttrentmiri 71?m:e. cuiLil-dispoziN.vde ril;(isurat.'C6n~'tTi6.t }:'i'\O!ntnL1l,"n curent m,,f/,i mic,' tleci. pen,t'nt e::dfnderea 1imitei de rnaSH1'Gtre n

ad,' st1~ ui. .

Pentru o.extindel~e de n ori a Iinrite! de Ip:.tl~U-1-'are, reziste~).~a R, a suntului se determina in funj::tiede rezistenta InteriOBy,l It" a dispozitivului- de masurat eLI relatia :

I Rs=2~ I

11-1

r

in care n = - este coejicientt(L 4e $l(.ntm·e, adica. l"2)_JC)rtllldintre Iii

curezrtul demasu,t:at I :;;i curentul I" prin dispozitivul de masurat,

$llnLurlIe pot fi eLI o!lihgul'a lirri.iHi de masurare (Jig. 2.D. c) \ sau cu mai multe (fig. 2.61 b) . Acestea din urma s~r.r~ alcatuHe din mal mu.lie rezlsterrte legaLe in serle. (prevazute cu cite Q BGrn~l de ie?il'e), ansamblul lor Wncl conectat in paralel Ia b0,'I'I01e dispo.zitivului de masurat,

$Ui1.t1u·Ue se construiesc din benzisau. bare de manganina ~i siRt "prevazute eli dona, pereehi de "borne': una. pentru conectarea

I

ill'

a

h

Fi g, 2.6. Schema lI:un-h~l'.iIol'.

24-

l1.lspozitivulul de n-rasurat~i a doua (ce~~ exterimira) pentru legarea in eircuitul de masurare,

:5ul1illdle pot fi rncntate "in Interiorul aparatelor (psntru cu~'€mri' de In .citeva zeci de miliamperi pinf~ 18 citeva zed de amperi) ';iflU .In exterior, sub forma tlliOl' piese separate (pentru ccurenti de ~"I, c~Mva~\mperi pina 101 mii de amperi), Pcntru a se evita erorile, ~:linlturne t.rebuie:sa nu se Incalzeasca. '

• Re'ri.stenta aditionala, Reztsienteie Cld.itionale s~nt Tezist'.wnte f.!'IT(i'sc rn6nteaza iri, serie cu dispozitiveZe de miisusat, {flif}. 2.7) . -li '} scoput de a se putea rniis~L1'q 0, iensiuue mai 111C!T€ decit. ~~~~-sitfnea ma:.:'1Jitnii (I, disp.ozitivttlul de' 'IrulS'ltTat, In ocest mod fensiutwad~ masmat U seImpartc in tensiunea UaJ apllcata la hornell? clispozitivulul de rnasurat, ~i tensiunea [J",/, la bornele rezlstentei

t1'clj1kn:i.ale. .

Pentru 0 extindere de n or i a limllei de masurare [i CUSPQ~itiVu~ ft1 de rnasurat, l'ezisten:~a aditiorialji Rail se determina 1n Iunctie ~e rezisten 1;;01 'intel'i6al~a J'l.a a dispoziti vului de masur!'lt cu relatia:

in12~l:e n =- ~: este coeJkientl~l de 'f1!iUIHplicaq'e, adica raportul din-

. ('

tl~ tensiunea V de masurat. si tensiunea U It la bornele dispoziti-

\Hdni de llla~;t,[l'at.

l,;a Ieicasi sunturile, rezistentele adltionale-pot fi ell 11]11.'1 sau I] ai rnulte limite de maf,;LH~are;, Interioare (pentru tensiuni pina la ~.l00 ~) sauexterioaro .aparatului (pentru tensiuni peste- ()oo V).

:j,{ezistentele aditionale se executa din srrrnade manganina izo- 1-nf,a, InHit}ut'a bl pe pl~lci de prespan, ardezte sau Tole de portelan.

u

h

Fig. 2.'7. Schema f_c'l.lsfmj-eIol· lt~1itionaJc:

a- - eu Q singUl'a ti-mita de rO.asu])ar<l; G - cu mal multe l~mti~ de masurare.

25

,Acce.~~~'iil~ seroesc ta apararea dispoziiivullJi de tniisurat: iiapotn~a act1,~nzlor ezterioare, la fixarea $i consolidarea dispozit'iVUhl~ ,de 1naS1'Lrat>, la legarea ncest:uia in circuiiui de masuraJ'e' etc. Dmtre a:este~ eel mai important 1'61 .Il are cutia aparatului in, care, este' ~4ap~stlt dispozitlvul de masurat si uneorisi tradu~to-

rul (~untun, rezistente aditi,onale etc.). >

D. DiSpozHivede masurat anaJogic,e

1. Dispodtivele de masurat m~gnet(leJe(;trjce

, .~ ,Fu~.ctionare ~i . constrncn s, ,In ,d~Sl~ozitivel,e de 1I1;(iSuTatll7.;ag:n~toe!ectrtce. pentl'U ~eplasa1'ea echzpaJulul. mobil se jQloseste ene1'gZG ,,:zmpuZut ,magnetIC a answnbll1lui [orraat dint1'-'Unul' srru mai mult~ ,rrW1,netl p:,rmanenJi ,$i 1Ln1tl SCt1t1nai rnuite circuit« pdrcu1'se'

de curentn de rtuisurat, .

pot f~~pa constructia lor', dispozitivele de m}isurat magnetoelectrice'

- cu magnet fix §i bcbina rnobila;

-'-- ell bobina fixa ~l magnet rnobil.

. :-' nisp·o.z~tiv~l~ de masurat m~lgnetoeiectricc ell l1)agl)ct fix .-;;i 00- ?Ula mob~la, swt ~£le. mal 'l'.asp~ndite. Aceste, dfspozifive (fig. ":2.8) , cons.tau ~hntl-UI1~ ctrcutt ma~12etic ald\tllit dirrtr-un truumet pertruin:nt ,1, in fo~rna de ~otcoav;a: la. capetete dii'uia,sint fixate doua ~1~S; p_o,lare, cu. ?e:c1:1der~ c!ll~dl'tca,~) care CL~pr'iridlntl'e ele 'un ~me_ c1.lmdrw fiX oJ 91 0 bobinii rnobtZa: 4 ce sepoate roti Tb. '. ~urul, mjezul,~i '7iliri~'ric in ci~PLll :l?agn~tie l'adial!'jJ l.,m/(o;n~rd~~ mtreJ!erul Cll cuirului magnetic, Bobina rnobila, constituita din In-

F'i g. 2:8. DispozHivul de mal1ur<l~ magnetoeJectri.c. '

26

'~~~f1r:al'ea unui conductor subtire (cu diametrul de O,02~"O,2 Hun) (~e .cupru sau aluminiu izolat pe uncadru U90r de aluminiu, este ))lI'~n,tata. .pe dona semiaxe ale caror capete se 'reazerria in lagal~j:!. De ~{i'J,jllwxe siut prinse doua arcuri spirole 5 care creeaza cuplul T€~l.?terit, ~i inacela~i ttmp servesc la aducerea curentulul in bobina 1'r.t0Pilii .. Capatul fix al unuia dintre arcuri este 'prins Iasasiul apa- 1\f,li\ilui,. .iar al celuilalb la Iurca corec.tonilui de 'zero 6. Pe unul dill~;r:W $E!miaxe este fixat acut fndiccitrn' 7, al carui capat se deplaseaza in f~ta scG.1'ii ,gradate 8. Acu1 este echilibrat ,de contTagreut"i'itile .9.

La trecerea unui curent continuu 1 prin bobina, ea urmars a j1\l~.epactilJnli curentului cu cimpul magnetic al magnetului. parma'Q:t<It, asupra partilor active ale spirelor hobinei iaflate in intrefier ~Le1;)Qneaza fortele F, care dau nastere unul ouplu activ M" care 1'0- tG~'te bobina (fig .. 2 . .9.), tinzlnd sa 0 aseze perpendicular pe Iiniile ,dflGrti'i ale cimpului.

Acestcllplu este proportional eu inductla magnetica B In In~rdier,cu suprafata activa a bobinei S =, bl (unde b este Hi~imea ,1 /, - Iungimea partii active a spirelor bobinei), ou rnumarul n de !l.pire al bobinei ~i curentul I care treca prin bobina :

,H" = 2P..!!._= Bl n l b == BSnT 2

Bobina rncbila se roteste plna cind cuplul reztstent dat de Ul'GUl~lle spirale (/\11.= DiY.) , crescind ell unghiul de rotire, egaleaza (!tilpJ:uI acti v (M" = M( i. ). Din egalitatea expresiilor celor doua cur>]lid rezulta eeuutui carccteristicii a sciirii, care· da valoarea 11nf'tJ:c1i<lLlui lie deviatie :

4~ i ~. ~i!). Schema dispozitivului ,de IDa.sUIat 11Iaglletoelectric.

27

0- Caracterlstisl; CarMteristir~a. scaTii. araUidi Ia ,dispoziti'v&le de l:n~lsu~atjJl£!.s!]eto~]ectl'ke de'v)ati,,:! €.chipa:jt;llui mobil este prul?Ql:tJynala- c~eLll~:ntul de masurat ~i deci scara gmdcrica, a a'[JfJrJ),tu·l1n 9s~e·unzfo1:1nn.

Di;~~pozit'iveTe de 1!~Qsfi:l,d_tl:<agnct:oel:ecfr:ice.. se fif'!:ciSI2;Sf. 11-wmxri .Kn cU-fcld (;ont'ill!tiu. thcurentidternativ cuplul activ, qBvenilld d2 aseH):nea, alte1;nt.tiv; €"chLpaji,lJ mobil nu paate U!'Eb'~ri ':.}:sl'ilt!\iile- acestuia din cauza rncmentului sau de inertie l'EilcitivlDare; a:stIel deviatia sa este deterrninata ,decup1..u) activrnediu -peilti'ttpefi-Gau-<J. cLltep:tulcril• care 'pEiJithi '(]lIn"llt sitlllsoidaleE;te ega} cuzeso.

Dispoziiiue Ie .a?l1i-O.s_'u~:a:t 'nl;-agnet()de-c tric.e.sin·t fnfIuentate de te1il.peratU7'CL '?'i de. 'drnpm:'ile m,aqnet'ice e;;t(erioate; Iuth'J[;nta tern~~l.'&.tU.:'i:i so manifesta pr'in variatia, rezistenJeibcihlll@i, Yi:Tla{ia elas:tlClM tu arcunilor .'315.ira1e, decial"uplului rezistent, ''it varic!'ti£.lin.ducti~i inII'lt~<;lJier, deci :11 cuplulu] activo Cuplul rezistent si cu.ph-!~ activ variind i.e;. a~eea9i 1»asur8, pr~lctiG. efectelc s,ecOlnpehsew2/1 : i~npd..:':an Hi:. este Val~i?),ia rezistel,~ tei penu-u ·aGEi\_: Eli .r:rlfc.~orar,e se at( ~ II ze,qza sche!:ne· spe.clale de conapensane. In:E1uen1;a tim p1Jxil_Elt: .lTIP'g'neticc exrericare .este neltlseinljtlta .deoaroee eimpul E1agnet1c propriual dispozitivelor de rnasurat magnetcelectrics ·es:te Joc;rte intem;.

DisiJozitivGI_e de m)istLra.t mG_gne·toeledr4x;>e ,sinit Gete 1"f1XLi]H'ecise ~i, sGnsibile-" cLisp Qzii.-i'v e. de miis1WQ:!i analogite . i1"rdtCo,iottT~, PUttl1Lt [lJllnge Ia elasavde pteci,zi0. 0,1. E-lEiau; de asemsnea, oiHtatea d':: a. a\.'.oa. u~consu1,n }>t·ojJ'i'-ht. 1',?cl,.U.>:, (di,tJ'Ja m W)r Dj.~p6~~tivele trl.t\ttnetoelectl'lce au lUSH dezavanta . jul ca 'n1,t fvnction,eagq decf~ zn GU- 1:ent, ~otitinu:u-: fiInu Sl~p'Qj'ta sltprw2nciircci1:i .mari,geQareee curerrtul de l11~SUl~4't .8-jt,lngfnd 1<'1 bobina niobilii pri.nai'C:urHe'·;sp·il'Llle provoacd sUJpramcalzlrea ace"tQr~, teet! t:0'c!~uce Ia pierct.el'ecl (;'lastjcili:'i~H :~i chiarIa ardere.

~ ,

2. lliSpozlti.vele de 111a'llrat: feromagnetice

®:FUl1cfionare $1 ccnstructie, Fwneiiouare« _di.;>poziLfiJelQI' dE t'rIiEsura: ,fel'011iag;'l'l;etic(? se bazeQzil pe intemetiunea dintrGJ c?n!.p'I1I'llWYwdi'c (kl 11.:rt!2-l bgbin:e jLte!1;W1C1f7'Sa de_.c1;;1~e1i.tuld:e mlis1Lrat $i 1L-n~a SQu:rru:1i. mult:e -miezuri tn -, dqi,{e dintr-'iH1 itlMerial je-ro11'JCtg'net-k, Eciiipajttl' 'i'rtobil Hnde sa se G),'cze as#el ztl:ctt sa. zf!,tare,(!$ca. dm.pul 7J'U;.J(/ne_tk o,z1Jb·b'it'iei,

28

EHn punctul de. vedere al iriterac-puniielenfi€dLfe16t sale,di'sfyoZ.[-

(,breI€! ere 1'1:1aSurqt fer-binagpeficesint de doua 'tiPUlj : C

- ae atractie, Ia care vechipajul mobil este atr as , In :cim,plil Nil.;lirg~Jlc al hobinei: ;

- de rep1.tl-Sie,la care echipajul mobil sste respins din cimpul

!.lI1~'ghetic al bobinei. -

Di$pozitlvele df) rnasurat Ieromagnetice de atractie (fig. 2,101 a) Mlr:J;,tt :c.oll:sti~uit~ (:lin:tr~o_b,obin_aplata leu o;fetl:;:i1sDra 'f:qgusta/ in lr "b-\,?F~()rl..ll ciirei,a poate patrunde miezu! 2·/, din material magnetic 1)101)le, Iixat excentrIc pe (l:J;uI3. Pe ax sint fixate,-de ascmenea, !lj:;?;'L:l'i'lldicatol' 4 'eli co ntiagre'u,t:iiti[e5, .Qh~ijl, .s-pi1'ci.l. 6 pantru tr~&r-e'!,t (~l1'l~1141u:i l<ezjs.tent-l~gr.,)tcuc.eUi1alt Cf\pat la .c?Tec~(:>T~:l :~ei?eto ~ . .'j>i J~@l4itJ;l,. umortIz.01'ultLt$, La trecerea curentului prm. mfar;;111:_cwe_E! bobi'~o;fL'i, sub acti unea cimpului magnetic 81 acesteia, miezul 2 esten,ffi'~n~ ,hi. mterior-ul bobinei,

Dispbzitivcile de rnasuratferemagneticade l'_Cpulsic (fig, '2.10, b) ~hl!f;toil-ipuse dintr .... o boJ)h~. dlir:z4r:ici!i, 1 in interiorui careia se ga .. lil~i:r(): :douti plese din .atetma£Jnetic moaie, ,una;[ixa' 2 si una mobila 3~ li;xata pe ax-u.l 4. Fe ax slut fixate, de asernenoa; acul'i.ttdicat;01" 5~ /jjno1'l:izontl 6:9j ah';U'lspiraI '7, pentcir crearea cuplului rezis tent.

7

/.1 b

F-' ig'. 2,:1.0, Dispo-zitivuide lUli~urat :i'el"o.)n.l\gnctic,

Bobinaeste·lnco:njur.ati:i de un €CTUn 'magnetic din:. otel 8. La treceri~a curentulul ptinbobina, cele doua piese S0 magnetizeaza 'in BceIa;;;:! f,el fji ca unmare se resping, piesa mobila irnpreuna cu axul

rotinclu-$€ eu un, u:pgh~ oarecare, .

Cuplul activ al dlspozltivelor de masurat fer()n1agnetic_e este proportional cu patratul curentului I care trece prin bobina

Ma=hV

Acest cupluesteechilihrat de cuplul rezistent: dat dearcur.iie spirale (NIl' = Drt.) astfel ca rezulta 'ecuotia caracteristicii a sciirii:

• Caracterlstlci. Caracteristiea-scarii ~lrr'ata ca SCUTa gnjdatii ct dispozitiveLor de m,as1Lrat feromagnetice este pat'),'attciL Se poate obtine 0 uniformtzaraa-scartl inceptndu-se de la 15-20% din valoarea Iimita superioara a lnarilhii de masurat, prin modificarea forrnei pieselor .Ierornagnetice si a pozitie; lor initialefa~a de bobina.

In C1JFent alternativ, odata eu schimbarea sensului curentului' schimbindu-se atit directia fluxului magnetic Cit 9i polaritatea. pie':;02101' feromagnetice, cuplul activ actioneaza tot timpul in acelasi sens, Echipajul mobil avind 0 inertie mare deviazfi sub actt'totnell valorii medii acuplului achy in cursul unei per icade si, prin urmare, deviatia echipajululmobil este proportionala cu patratul va- I lorl! eficaca a marimii de masurat, Rezul.ta dec.i..~a dispozit'ivele de mdsuro: jeromagnetice pot fi 'intrebuintate at,tt ~n ctl.rent c;ontinU'1.L cit .Ji in C1Lrent aUe1'nativ, deviatia Hind functie clepatt"iltul curentului care -trece prin bobina,

Indicat:iile di.spozitivelor de 1h.a,surat feromagnetite sin: influeniate de J(momenUl de liisterezis $i cu'1"enti'i turbionari care 1ntet:vin zn pieseie tero1nagnetice. La Iunctionarea in curent continuuvdatorita fenomenului de histerezis al piesei feromagnetice mobile, aparatele dau indicatii diterite (pina Ia 3-40/0 din lungtrnea scarii) la valorile cresd:tQare~i deseresca toare alecllrentulL\i. La Eunc\ionarea in curent alternativ, datorita curentilor turbionari indusl. In piesele Jeromagnetice, care alto actiune demagnetizanta, indieatiile aparatelor isint .eeYEI mai mici (cu Circa 1-2%) dectt ill curentcontinuu.

Cim,purilemagnetke. exierioare inJl·l).·enteaza pute1'rr;ic dispozitioel« de maStirat [eromaqnetice, deoarece crmpul magnetic propriu al acestora este .redus. Redueerea acestei influente S8 realizeaza grin eeranarea dispozifivelor de masurat cu Invelisuri feromagnetice sau prin constructia astatiea a dispozitivului de masurat. Dispozi·tivele astatiCe slnt prevazute cu. doua bobine identice conectate in

.1;&01181 ratite una lata de ccalalta cu 1800 ~i ale caror cimpuri mag-

eifide slnt egale, dar de sensuri contrare. Bobinela au miexurI se~ Illar-ate, identice si fixate pe un ax co-moo. Cimpul exterior nu in~1110nteaza Jndicatiile.aparatului astatic, deoarece jn masura in care sMibe$1e cimpul unei bcbine in .aceea~j masura lntare~te cimpul C~ lliii·alte !oii astfel cuplul activ rezultant al aparatului ramlne acelasi,

Avanta):ele dispozitivalor de masurat feromagnetice siut : util1.Z(iJ"(~in CU·1·ertt continuu $i ht curent olterncti», rezisteruii La sup:rGsdrci1ti mari de curcnt, s'irnplitate $i prep de cost sciiziu, b'ezavantaje leacestor dispozi ti ve sin t: scaTU graril.,aiii neu niNHl11lj cons'l(.mj:)Top1"iu nULre (0,5-7;5 VA), sensibilitatea redusa ~i .QLllpendenta indicatiil.or de c.impu:rile 11'wgnet1ceexterioare.

3. nispozitivele de masurat electrodinamiC:!l ~i ferodinamice

. -

• Functionare ~i constructie. h» dispozitele de miisuitu: elec-

t1'G.di7J..U1nice \~i [erodinaniice peniru. dRplasQTeq. sistemului inobU se f:0bose~te enerqu: dmp'lilui truupieiic ~L sistemuiui forrnat; elin tOl..O. ,~&iI. mai rnuite bobine fixe (cat'e prodiu: dmpul uuumetic] $i unCI $&11 rnlli muite bobinem6bile (Care se miscii 1:n acest dmp):

Dispozitivele de masurat electrodinamice (fig. 2.11) sll1.t oonstiI,b:i~t;:'! dintr-o bobina iix~ ciliudrica I, compusa din doua jUfnata1;1 Identic€' (legate- lnserie sau in paralel) :;;i 0 bob'ina nl,obiUi 2, care ·/(e·· ini9ca in interiorul bobinei fixe in oirnpul produscle aceasta, n!!l~lJil1,a rnobila este fixata rigid pe axul 3 al echlpajului mobil, de ~.~~U1~' se mal ;gasesc prins€' acuJ 'indicator 4, contragreutatile 5 9i pa/,b!ta 6' a amo7't.iz.o1"uhLi 7. Curentul este adus 1a bobina mobilE( prin tdCiih1.-a arcu1"i spirale 8, care servesc totodata Ia crearea cuplului re~

%l'steut. .

& i g. 2:11.. Dispozi1.ivttl de nn\surat- electrodtnamtc,

31

. Dispozitivele de masurar ferodinamice (fig. 2.12) se deosebesc de cele .electrcdinamice dear pr~B. HeBDa Ga au circuitul magnetic al bobinei .Iixe alc:§_tuit In cea mai mare parte din. materiel feromagf:le'1itc, ceca ce permits 6b~iri.erea unui cimp magnetic puterrric ~i. C'tl 'unnare a unui cuplu activ mult rnai mare, Constructia dispozitivelor: de masurat Ierodinamice este asemanatoare in mare masurti dispoziti\~e1ormagnetoelectrice, in. cart). magnetul permanent oste Inlocuit printr-un electromagnet. In .intreLierul acestor aparaee.ide asemenea, 5e cteeaza un ctmprnagnetlc uniform 91 variabil, a caru'! inductie este proportionala .cu curentul din bobina fJxa.

La trecerea curentului pl~in bobine, ca urrnare a interactiunii acastor curonti ell fluxurile rnagnetice, .ia nastere cuplul activ care tinde sa roteasea bobina mobila mtr-o pozi~ie in care prin aceasta sa treaca 0 parte cit mai mare a fluxului bobinei fixe, adica fluxur-ile celor. doua. boblue.sa coincidji,

La fU'ncfionarea in curent continuu cuplul activ este proportiorial en produsul curentilor Jl~j /2 pnin csle doua bobine :

Ma = k II J'/..

Cuplul activ roteste bobinapina cind este echilibnat de cuplul rezistent (M r .=. DC() dat de arcurile spirale. Dirt tela_tia de echilibru NI«. =, Mr rczHlta ec1tatkt caracteristicii C\~cariI:

Aceasta relatie al'afii-cit {n cu:rent con:t{I}UU d:ev'iatiqech.ipailllu.i mobil esie proport'ionaUi cu p1'odusuL curenlHor pt:in cele d01ta bobjne.

1

t

a

b

Fig. 2.12. Dispozilivul (lcmasurat £crodinamic :

1 -:, boblna tixi'i.; 2 - bobin a moGua j 3_ - circuitul mag.

. neci~ .

32

Dad, bobinele se tnserieza, curentul prin ele va Ii acelasi (/, = 1~ = J) si ca urrnare doviatia este proportionala nu patratul 11':~s;tHi CllrEmt (a = KI2), deci scam aparatului este p{ltratica. Prin Iltll)'gerea dirnensiunilor bebinelor .;d a pozttiei .101' reciprcce, se poate qb~Lne unlforrnizarea scari! pe aprcape toata Iungimea ei.

ttl. functionarea 'in cu~'ent aZt;ernaiiv, la schimbarea concomiIN)tt<~ a sensului curentilor 11 si 12 sensul cuplului activ 1lU se llnLlimba, as tiel ca dispozitivele de masurat alectrod inamice $i[eI'Hcli11amice pot functiona si in curent alterriativ, La trecerea cu- 1'(,II'ltSiJui alternativ,dato.rita inertiei sale! echipajul mobil rru poate 111'l~l~ri variatille cuplului 9C(iV instantaneu, doviatia lui fiinc1 deI" rJninata de valoarea medie a cuplului activ Tv! <l 111('(1 intr-o perioada, care pentru curen ti sinusoidal iare expr esia.:

_....

N1.amnt=J,J112 cos (ll/z)·

Din relatia de echrlthru fW", = Mr rezultaec:u,([tia cC!rCLcteristidi fI, .rdirfl .'

tll;lI e araM ca zn cureatolternatio deuiatia I;!.chipajului mobileste prop(wt~6nCtl:a. c~ produstLl 1!alo:.-Llol' eficac,e (11 $i 1'), ale .cu1·&ntilo)' prin 1101;)1!ne $L cos~n1t.sul u1lfJhwrn·, de de/aza] dmtre Cl1'1'en:t·l.

@ C·amctel'istici. Dispozitiueie de miisurat electrodinamice $i 1eI'll iinamiice poi: Ji uiiiizate al;it in cu,'ent: coiituiuu. elf; $i $n c1I1'ent al'1,1''''I:~ativ .

!ndicatiile ilispozuiveio» de masurat electraduuntuce $i fe1'odina", mice sintinjluentat-e de cimpuTile ma(}netice exter.ioare (numai Ia clispozitiiJele electrodi nam ic e) , de V/1Tiatia JrecVenNi curerJ,t1il1i.i # « (I 'tnpe.1'fil1;U1'ii mediul,ui inconiuriitor (datorita variatiei rezistentei InI' '~H~adi bobinelor ~1 schimbari] elaaticitatii arcurilor spirale).

Pentru eliminarea influentet cimpurilor rnagnetice exterioare ~iJSI'.fQzit1vele de masurat elcctr-odlnamics, se executa astatice sau l 'OJ'ana te,

A vantajela dispozitiveloi+de masur at electrodinamice sint : pl'et:12tLL JnalUi si uientitaiea ind'icaMiilor in curerd: contin'uu si in cu,·f(tJn,1; aliernaiiv. Marea lor precizie se datoreste absentei o{elului in Irdlepiorul bobinelor, ceea ce inlatura influenta histerezisului mag- 1I\>\~hGl 91 a curentilor turbionar l asupra Indlcatiilor. Aparatela elec,~llttf;1b'lamice sint utllizate ea apanate de Iaberator (clasa 0,2-0,5) 9i ('1;1 'Rparate etalon pentru circuitele de curent alternativ.

D~zavant;ajele dispozitivelor de masurat electrodinamiee shit: ,cons'u.mv.1 propriu de putere ridicat (2-4 W, necesar crearii!}i menttn:erii cirnpului magnetic interior), rezis:tenta tltecanicCf. scuzutCi la suprasarcmi, pret de cost ridicat -$i scarii neunifor1nli.

4. Dispozltivele de masurat de inducti e

., Functionare ~i constructle, Fusietumarea di~pozitivelor de miisurai de inductie se. baz~aza pe inte1'actiunea diritre until sau m.ai inuite .flux1tt'i magnetice ntternativesi curentii indtL$i de aceste fluxuri in echipaJtU moba (de obicei un disc de aluminiu). Ca U1'mare, dispozitivele de masurat de inductie flu pot Iunctiona decit in curent alternativ.

Dupa numarul Iluxurilon magnetice care produc cuplul activ, dispozitivele tde iriductie se impart in doua tipuri :

- di,spozitive derniisv'7'at de ind,1Lctie' cu jliLxu.nic, in care cuplul activ este produs de un singur flux. Constructiv, aceste dlspozitive constau dintr-un electromagnet in intreflerul, caruia se 1'0_teste un disc de' aluminiu asezat casimetric Tata de .polul electromagnetului. Aceste dispozitive desi siflt simple au utillzare r-edusa, din cauza cuplului activ Ink ;

- di$pozitive de masu.rat de -indu.ctie cu Jltixuri multiple, in care Iacrearea cuplului activpartictpa mai multe fluxuri. Pluxurlle sint. defezate in tirnp sfdecalate in spatiu putind produce tn Intrafierul electromagnetilor un. cimp magnetic rezultant Tnvirbitor vsau de fuga (care se deplaseaza de 1a un pol la altul, de la fluxul in. avans rspre eel in infir-ziere). In prezent, in constructia de aparate de masurat de inductie se folosesc rrumai dispozitive cu cimp de fuga, datorfta simplitatii 9i robustetei lor.

Dispozitivul de inductie ou trei Jluxuri cu cimp magnetic de fug5. e!>tece~ mai rasptndit in practica. Acesta consta din dol electromagnet! cu iluxuri independente, dintre care unul strabate discul de dona orl, 'astfel incit discul este strab<'itut de trei Iluxur i. Aceste dispositive pot Ii 'tangentiale (fig. 2.13, a) cind electrornagnetii sint dispusi lntr-"lln. singur plan perpendicular pe .raza dlscului, sau radiale (fig, 2.13., b) cindiun. electromagnet este orientat pe direcFa razei dtscului iar celalalt tangential, perpendicular pe primal.

In Iigura 2.14, a este reprezentata ischema unui dispozitiv de inductie eu trei fluxuri de tip tangential. Prin bobinele electromagnotilor 1 9i2 tree curentii 11 !Ii h defazati cu un unghi 'J!', Curerrtii din bo blne prod uo fl ux urile magneti ce ell u ~j<I> I, care in cazul rmiezurilor nesaturate slut sinusoidale, proportionale $1 in f~za. cu curentii Ii, r espectiv h,

34

a

E i g. 2.13. Dlspozittvul de masurat de Induejte eu trei nuxuri.

b

Fl'ux'Ul1:i I &e in>h~'de p.c calea reluc- 1Jaintei minirne prin pal"tea de Jos ,ar elecrit\o'ma,gnetului ?J tra,ve1'sind discul 3 in i1f~ua Iocurd (in dreptml polilor it si c) in fl$1'suri opuse ,;;i preJ,"enwndu-se a s1;£.e 1 ~.fu,ta de disc ca doua j~1Hxuri ({)'f~i - £P, ~~ealate jn spatiu ~i die~foazElte In ti-np cu Oli.Flu:x:ul prod us .de e(h,€-ntul Ii SB imltitwte in doua paxti : ~yx:ul uti! tDu care t:l.mverseaza dlscul sl S:fr Inchide prin conc\)rapolul 4;;;1 Iluxul ~'!1a~ti'V ¢Iv care se 'ind1ide pl"inmj,ezurile

.{ g. 2.14.I>isVozitlve de !naflurat de Induetle ou trel rtuxurt ell cimp

. de fuga,

c

3,5

lateral~ 5.Prin urmare, discvleste 'sti-aJ)atut de trei fJux;uri,<DI, -:---cPr ~I Q>u, decalats in spatiu si defazate in timp, Aceste fluxuri fQrme$zainlntJ'"efierUlelectrom~gn01;ilor un clrnp magnetic ,J;ezuitcLht. de fuga, care-se deplaseazji de 18 un pol la jiltul, de In Jluxul in

fwansspre eelin intlrzi'ere. .

Fluxurile strabatirtd discul indue hi acesta tensiuni electromotoare, care siut defazate in urma lot ell un unghi ~. Tensiunlle.

2

e~ectr6rriotoai~e -Ia rindul lor dau nastere in disc 18 curentii I" - II

~J l&, in faza en eIe, (deoarece inductanta discului este neinsemlwta

in compar8\:ie cu reziste,n-W sa) $iavl'nd sensurile din iigura' 2.14 b

si co. Curentii indu~igasJlldu-se in cimpul megnetical electl'OJ,ndg- netilor .irrteraetioneazfi cu ifluxurlle magnetice care std'\bat dL'5cul dind nastere uncr fOl'te.care in cazul discului <ie rnarrif'esta sub Iorma unor+cuplurl. Astfel apar+eup'luri datorita interactiunit dintr~ fluxurile £1)1 ~j - <P, ~i curentull u (fig. ,2,14, c) si dintre tluxul (Dr; 9i curentii 1 r $i "-1 f (fIg'. :2-1.;t-,b).. Cuplurils datonite hltei'<i¢- 1;iLUiH dintre iIllXllti .;;i curentii indusl ds ei J:n~i9~S'int oeinSel1l1ta.te , deoareee<dlscul 'a:vindo Inductanta neglijfthila, defazajul diTltre

fluxuri. it curerrtii Indusi' 'este vaproape egal cu -;. Discul se 1'0-

tB~te sub actiunea unui euplu rezultant suma, a. .acestor cupluri eare' pentruofrecventa constantiiare .expresja :

;---~" - -

j M" = ,~~ .. ~:~ .. -~~<-_-~ i-~;_-·{~~~~~.~:~.: = 1/ Ii 12 'sin (02) 1-

driea se considora iluxurile propOI:tionale si. ill fazi'i ell eurentn de magnetizars 11J~i h

Sonsul in care ac_tJonea::::a acest cuplu rezultant. asupra discului este Jntotdeauna dinspre polul parcurs de Iluxul ,d~fazat.-lqp_inte (ill/ )sprecel defazat in. urrna (([>'u) ,

Dispozittvele de rnasurat de induetie pot Iunctiona ea aparat indicator SClV, eel mai adesea, ca aparat . integrator.

Tn casul -f_unc1;ioriaj·jjeaapnrat indicator, dispozitivul de ri:iasurat es·tepl'e-vazut en arcuri spirale, care prcduc un .cuplu rezistent M,. = D«. Din conditia de echilibru M" = M" S8 deduce

_8ctlr;tpiacaTacterisf'ica a scarii : ..

I'I:~'~~:~'~.(~:) ~ 1\ [,[,sin ([,'r,)

care <Oll'at:'i cade.viaticr'echipajului ,inQhiZ e~"te propof(ionaUi CUp'I'O,-nusv: pcrLoriloT ejicace 11\ ,n 12 ale C1i.'rentilo1' p'rrn bo:b%ne $'1, sin'lJS;ul lbnghil1Jui de deJaza-_i dintTe c'U1'enti.

36

10 cazul lunctioJ;ladL ca aparat integrator discul se rotesta eon~h\l:':'lU, cu pl ul. rezisten t Iiind lnlocui:t en urrnupl u ~e fr~inar-e., dat de IIe:Ji~unea, unurmagnet permanent 6 asupra curentilor iridusi de .el, III discul de aluminiu,

e Caracteristlci, IndicatiiLe, dispozitivelQ)~ de TJ7_asumt de in~ IrlJi,Ctie tint i1ijLuent'«te de vaj'iatici ten?;pemtur-iD 1U.ed'iu'L-ui 'i1iCf.iri,Juj1ut(!{r, care modifica rezisten ta discul ui ~i deci curentii ind usi, §'ide 1,!w1;~iafia jrecventei"care modifici:fcurenW Indus! prin modnicarea reactantei infa~L1rarilor electromagnetilol', ceea ce provoaca schimI~mr:(:)a de1azajuluicuren1;Doi: $1 Huxurilor magnetics (mai ales pen-

I,ru valor i lTJ ar'i ale factorul ui deputere), . .

Avantajele .dispozitivelor de masurat de inductie sintcuplil. ,{)'t{;tii;ii pute1'nic~ (avind uri cirnp magnetic .iritens),rezist:ent([' lei su.{fl:g:i}1-c('irciiri, J'U.nctiona1'C sigl1ra 91 consum. pTopt+U 1'edu,,"l.

Deza'twnttrjdle acestorvdispozl tive eonstau .i n depe'rt'dentaind-il'MiihJr de jjTf:venta $i j(mno. c1.Iir'e'1lt;uhd ~i de _ternpMcdurCL, arai'1i1;l.1<;i.a, scam. grmlata neunifoTfl1a si ciasa de p1'ecizte' re(h~sa (1,5-2).

$,D is pozi 'U vel e de In asu r at ,el (J ctrcstatl ce

• Functionare '::;i constructie, FUTl£tiollqreadispozit1iliC&DT de InGisurat' electrosiaiiee ,~e bnzea;::'a pe actiunea' jorteloT eLeciros'tal;i,ce ,I'i!t'te se e:-rerdtCi intre unele piesemet-cilice fixe $i altde TItobile, tkttJ1'e: cD1'6 existd o difen?ntil de pritentibL

Difet-itele consti-uctli de dispozitive de masurat eleetrostaticese l'~~UC In fond la diverse variante ale' condensator'ului plan cu 81>IJ~lHl!h .tixe si mobile. In to ate cazurile, d~\.'iaria sistemului mobil !'j,\i~e legata devadatiacapacitatii sisternului. Aeeasta val'ia~iep-cal161dtatilor S0 poate rea1izc~ prin. variatla suprafetei active a armatudrat sau pr in variatia dlstantei dintre acestea, coea ce ,8' cendus la ,I'0Jlstrvctii:i. adouti tipur i de vdispoaitive de masurat dectrbstatice,

Dispozitivul ide . masura t electrostatic (!U variali:a stipxa~etei ~c!lvea armaturtlor (Hg.2.15) "ool1::;ta din doua pe-rElohi de ,pUi.ci 1nCt~Vice fixe 1, asezate p~'lra]el,~i aoua pUici mobile 2 de alurniniu jn {ol>l'nii de 'sector circular fixate pe -acelaqi ax eli o.cu-I.indiCat6r 3. f.f.lfi.cile fixe siut legate irrtre ele din jumct de vedei'eele;etl'ic;

Aplicindu-se tensiunea de masurat intre armatur.ile fixe 9i _'ce1e mobile, acestea ise lnccircacil electricitate de '3e1':O;11 contrar, Intre ~lflTIatu'ri ia nastere un cimp electric, sub a rand actiune armatunile I;n;(')'bile se roteseyo :s_patiul' dintr-e arn;t<1tueile fixe, tlnztrid sa ocupe (jr'llJOzitle pentru care energia inlTl4gazinDta in cimpul electricrare 1;lahJ81;e21 maxima,

3''"0

-/

Fig; 2,15, Dispnzlttvul de masurn] eleckostatic en varHtfiaSllptafetei active a armaturilor.

Cuplul rezistant este produs de un arc spiral san de .firele de suspensie ale echipajulul mobil,

Dispozirivul de rnasurat electrostatic cu variatia distantei dintre armaturi (fig, '2.16) este aldituit din dOli a jJliid fixe 1 :'li 2, lntre care se aHa a placii mobilii. 3, suspendata cudoua benzi 8ubtiri. de brOflZ 4. Placa .moblla este Iegata electric eu Una dintre placile fixe 1 sl este izoJata de cealalta Aplicindu-se tensiunea de masurat.Ia bornele aparatulul, placa mobila ~~ placa fixa 1 se incarca eu electr.ici-

u

+

;.v - -r

- - t + - - + + t 3--2

b

F,i'g, 2,16.. Di'spozitivul de, .masura.! electrostatic OlL val'lalia dl!jitantei

rliulrc armiitul'i. .

38

b~te de acelasi semn, iar placa iixa .2 ell electi-icitata de sernn cantJ,~ar:. Datoritav' acostui fapt placa mobila este respinsa de placa fixa ~~! fund atrasa de placa Iixa 2. Aceasta deplasare se transmite (£C1L"JUi iaulicuior 5 al aparatului prin iritermediul tijei 6, care face lcga', !jlf<J rntre placa mobila ~i oxulZ,

Cuplul rezistent al acestor dispozitive este dat de greutatea platj,jlor mobile, ceea ee constitule un unconvenieut deoarece necesita ca dlspozitivulea fae totdeaunaasttel .asezat In:cft in lipsa tensiunil twul indicator sa stea pe reperul zero,

Cuplul activ cd dispozitiveloT de miisurct. electsostatice este pro-

1l!~rtional eu patratul tensiunii aplicate U :. '

1\1]" = Fe V2

La echilibruL eehipajului mobil cuplul activ Hind egal cu cuplul cezistent (!Hq, = M, = Doc) ,Se deduce eeuatia caracteristica a ::>earii :

I· -I~~~ Ku'·1

• Caracterlstici. Caracteristica sc:ariiaI'at~i ci'i dev'iaf,ia sistemului mobi: dePinde de paf;l'at;'ul, tensiunii, Ca urrnare.vscara gradata Q:' aparatului este neuniforrna, Prin alegerea unorari'umite forme si ~11'l~mSillnL pentru placile fixe ~i mobile .se poate obtine la dispozi~ivul de masurat cu varlatia suprafetei active aarmatur llor. 0 scara

l'adat~ aproa_p.e uniforrna, La dispozitivele de masurat eu variatia Ift,istantei dintre armaturi nu este posibila uniformizarea scari] gradate prin modifiearea Iormel placilor.

La couectarea dispozitivului de masurat electrcstaficintr-un cirJiimit de curent alternativ, falul incarcarilor electrostatlce ale placilor '0priaza ca si tensiunea, Iar forta de actiune reciprcca dintre placi rl~·j)line indreptata in aceeasi directie. Deviatia echipajului mobil Ii;B~te determinata de valoarea cuplului actlv mediu 'in cursul 'llnei Ipl:;rioacie, proportionala cu patratul valorii eficace a tensiunii apliCllit-t·e.

Dispoziiiuete de miisurai elecirostaiice nu s/'nt; influenta:te de tem- 13~1.'Qtu,ra metliului ~nconjurat'01'i de dri'Lpurile iruujnetice exterioere, die jl'ecv€nta 8,au de Jorma eurbei miirirnii de miisuvat, astf'el ca ,tees tea nu constituie surse de erori, Asupra functtonartldispozttiveJet de masurat electrostatice au 0 mare influent(i don?' cimptwile fbtectTi.ce exteiioClt€; deoarece cimpul electric propr-iu Leste .relativ '1!I'l:}C. Pentru miesorarea acestei influente, dispozitivele de masurat

',m;tprevazute eu ecrane electrcstatice,

Aparatele de masur'at electt'ostatice pot Ji utWiate numai ca. ,'U(I)'ltmetl'e, peiI.f:ru miisurtireti di7'ectii a tensiunilo1' ·in eurent cOntinu'u ,~ qltema.t.iv,

39

Consumul 'propriu de onergle Ioarte reclus constitute principalul avantaj 81 voltmetrelor eleetrostatice. La masurarea ij')" curent ton-

tinuu, consumul Jar este practic egal cu zero. \

Precizta saparatelor electrostatice este Iimitata, clasa de p1;eci,zie a lor Iiind 1-- -1,5.

6, UisjJozitiVele de rnasurat loyometri ee

Loqometrele Slnt cIispozit-ive de miisurat: c((1'e masoaru I'Clport:t<Z a ooi C1Lrenti -sau:. t"ensiuni.

Oricare dintra tipur ile de dispozitive de masmat (cu exceptia celor. electrostatice) pot fi realizate ca lcgometrc, daea cuplul T8Zistent este creat in acelasi mod ca ;;i cuplul activ de £o1'le electrcmagnetice,

Lcgomctrele masurind rapor tul a doi curenti contin totdeauna doua elemente mobile; asupra -£i~caruia dintre elaactiorrind unul din curenti, Aceste clemente imbinate forrneaza echipajul, rnob ll al log:ornatrului. Sensul color dol cll1'en~i este astfel ales incH cuplurtle create de Iiecare dintre ei sa f~e .indreptate in sensuri contrare ~ unul dintre cuplurI este astfel cupluactiv, iar celalalt cuplu rezistent, Sub actiunea diferenteidlntre cele doua cupluri echipajul mobil se roteste ; pe masura rotirii, cuplul mai mare (activ) se micsoreaza, iar eel mal mic (rezistent) cresto, pina la echilibrarea echipajului mobil cind cuplurile devin egale, Pentru aceasta cuplur-ile active (amindoua sau eel putin unul dlntre elo) depind de unghinl-de rctatie a echipajului mobil.

Data dependenta celor doua cuplur i de unghiul de Totntie e;,te diferita, deviatia. echipajului mobil ~11 .logometrelor este Iunctie de .rapor-tul curentilor h ~i I2 prin xele dcuti bobine mobile ~

0', = f r.2].

t fa

Decarece .logcmetrele nu au cuplu rezistent mecanic, clnd nu trece curent pr.in aparat asupra ech ipajului mobil nu actioneaza nici un cuplusl astfal acesta poate ocupa. orioe pozitie,

La .Iogometrele cu. bobino mobile curentii sint. adusl 18 bnbine pr in . .benzi flexibile de argint sau aurl care .in mod practic nu ereeazEi cuplu rezistent.

Logometrele magnetoelectriee, electrodlnamice ,o;;i ferodiuamice eu achipajul mobil constituit din -doua bobine fixate rigid pe ax ~.i tncrucisate sub u.n anumit l.U1g11i (90",' 60" sau mai 'rnic). Dapendentacuplurtlor de unghiul de" rotatie se 011;[11e 1£1 dlspozlttvele HWg" uetoelectrice (fig. 2.17 , 'a)~j ferodinamice (fig. 2.17" c) prin erearet! unui cimp magnetic variabtl ell deviatia a realizat cu un rntre-

40

[Jerneuniform, iar la dispozitivele electrodhramice (fig, 2'.17, b), "t!rill_ varlatia inductantei mutuale eu deviatia 0. (dispozitivele eli cimp magnetic urriforrri), Sec construiesc ~_i Iogornetre fergdillamice cu jihtrefiel' uniform (flg~ 2.17, cl), la care se realizeaza numai depen~enta unuia dintre cuplunI (cel rezistcnt) de unghiul de retire .8 ,i;{GhipajLllui rnobil, 'inchizindu-se una dintre bobinele mobile pe 0 li<7actant{l oarecare. In acest caz cuplul care actioneaza asupra acestei ~obine- depinde de deviatia a, deoarece pe masura, rotirii bobiriei .dre:;;te tensiunea -electromctoare indusa $i ca urrnare I?l curcntul care 'q nastere,

a

b

d

C 'PH. 2,17.

Logumocre magnetoelectrfce, eleotrodtnamiee ~i fel'odinamiCc:

41

REZUMAr

• Prfnctplul rle Iuuctionare

, Logometrele feromagnetice (fig~2 .18)sinl ?onst,:tmte In general diin doua . dispozitiva Ident~?e de. repulsie s,e.? de atractie montate pe acelasi . a~."a 111 opozitie, as-tiel tncit cele doua

cupluri slnt: de senscontrar. '

Lo~o.metrel,:,. magnetoelectrice au ~a mai n;lH'l'e utilizare fund folosite Ia masurarea rezl~ten~elOJ" (ohrnmetre) ~i a marimilor n~electnc:, Celelaltc tipuri de Iogornetre se folosesc mal ales Ia masurarea frecventel factorului de putere, capacitatii etc. . , '

Fig. 2.18. 1,ogometi'ul Ieromagnetie,

- transformarea energiei electrice sau magnetics a rnarlmll de masuras (s~u. a sernnalului electric intermediar) in energie mecanica ce produce martrnea perceptibila (deplasarea unui echipaj mobil) ;

~- cuplurile .mecanlce care liction\,)aza asupra dispoziti vului de masurat : cuplul aotiv, cupluL rezrstent, cuplul de Irecari .

- con~iti,a de echtllhru '8, dlspozitivului xie masurat pentru care se obtine deviatia perrnanenta cerespunzatoare marlmll masurate :

cuplul activ + cuplul rezisbent -+ cuplul de fredirl = 0,

• Piil'ti componenio

DispozUiv'Ul de mas'Ura't : - elemente active:

- echipa] fix;

- echipa] mobil ;

- dlspozl tivul de producerea cuplului rezistent ;

- corectorul de zero;

- dlspozitivul de citire ;

- amortlzorul,

'1'nlC,1 tt c toni!: § UL! t ur i , .reztste u te ~ ell t 'Ion ale' • t f' t

~ .rans orma care de' rnasurat,

elemente termoelectrLce"fotoelectdeeet,c,

Accesot'iile: cutia, bornele etc,

- elements auxlllare :

42

• DisIluzWvele de masurat

- magnetcielectrlce :

- :i'erbmagnetiee :

- eleclr6dinamice ;

- f€rodi'namice ;

- de inductie:

- electrostabce:

- tennk:e GU til' cald ;

- blmeralice ;

- cu tenHocupJu

- ell redresor

- cu lame vil;lr"mte :

Iogornetrice.

lNTREBARI D.E CONTROL

- cu magnet fix $1 bobina mobila ; _ cu magnet rnobllst boblna fixa;

- de atra~tie ;

;_ de repulsie ;

_ cu flux unic ;

- ell fluxul'i, multiple;

-C~l variatia suprafetei active a armaturtlor ;

_ cu vadatia disturrjei dmtre armiittul'i.

:= dispozitiv 'magnetdelectric -I- terri1ocuplu; ::: dlspozltt v. magnetoeledric + redresor ;

1. Care este principiul de fuuction-are at' aIJaratelol' de masurat arialogtce ?

2, Care este eondl.tia de .eC)}ilibl'u a aparatelor de '1llasurat analogice ?

Aplicatti pentru dHeritele tipur i de dispozitive de masurat.

:3. Care sirit [)art11e componente ale dist:lpzitivului ~1e masurat al apa ratelor de lri~I'sIJrat an..nlogJce? Exenl.pIifi(:,al'ea acestora pentru dlferitcle

tipur! de dlspozltive de masurat .

4. Sil se calculeze rezistenta surrturilor necesare pentru a se marl domeniul de rnasurare al Un111 niiliampermetI:u, avind, curentul nominal I "" ,5 rnA, st t'?7.istetJta Lnterna R" == 1Q Q pentru limi tele de 30 rn A, 500 rnA ~i J,5 A. Sci/a desena schema "ii modul de leg&l'€ a mlliampei:meLrului

in circuitul de masurare.

5, Careeste l'olul l'€zisten.telor $.dl\i(lDale? Se va calcula v:iroa1'0fl rezlstente1o[' adi\:ionale corespunzntoare llmitelor de'mtlsuL'are .15 V. 3Q V $l "300 V pentru LIn d.ispozltiv c1e masurat avind teniiluneanoDTlnali't Ur, = 0,1 V $.1 i'ezlstenta i.hterna Rd = 10 Q. Se va desena schema ,$1 modul de Legare a vnltrnetr ulul. in cll'.euitul de masurare.

6. Care slnt jrrinclpnlele caracterlstieia10'dis.pbzltlvelor de: masurat magnetQelectdce ?

43

7. Care ,slnt DosiplJitatHe de l.miJ'ormlzarea scar ii dispozitlvelor de rhaSl1l'at feroma&neti ce?

8. C,u~ ~e, poate elimi~la infh~erita dmp~lrHo.r. magneHc.e ex.terloa\e asupra dispozltivelor de masurat feromagnettoa $1 electrodinamice ? \.

9.S!, se 'descrl.e functlcnarea dlspozi tivulul de Inductie cu ·trei [1uxur'i ell elrnp magnetic. de fUga.

10. Care este prfncipiul de fUnc\lopare til dlspczttfvelor' de miisurat electro'stu ti ceo ?' Descrtersa tip urilor construe Hve ..

11. Ce sint logornetrele si care este prmciplul de f'urictionare ?

CAPITOL UL I II Masurarea curentilor si tenshmilor

, ,

Curentii is] tensiunile care se rnaso ar a in practica industriala sau de Iaborator .pct avea valori foarta diferite, de la ordinul microarnper-ilor F,>i mierovol.tilor pina la sute de arnperi :;;i mii .de volti, cu Trecvente variind de la zero (curent continuuj ipina Ia suta de iJ1egahel'ti.l\iIetoQ.ele '!?i aparatele pentru masurarea unui domaniu atit de larg de curenti si tensiunl difera dupa ordinul de mar+me al acestora 9i dupa preciaia cu, care trebuie efectuata masurarea. In generaZ,curel1;tii $i tensiuiuie se masom'O, p1'in metotle de citire C1~ trpcrate iruiicatoare (galvanometre ampermetre isi voltrrietre) de tipuri diJerite dupa domeniu1 de masurare, In 1TI4sufCirile de ina'1'~ pTecizie se utilizeazCi metotle de compli!nsatie.

A. Masural'ea curentilcr ~j tensiuni!or fnarte mfci eu galvanometrul

Curentii si 'tensiunile ioarte rniei (1O'--lJ ... 10-;U A:;;i lO-~ .. .1 0-8 V) se masoarasi se detecteaza CLl ajutorul galvanometrelor de curent corrtinuu ~'i de curent alternativ, .

Galvanometl'e1e sint opw'ate de jOi:t?'te 'mare sensibilitate (10" ... 101'1 mm/A) cere se utiliz?Ctza fie cc operate indicatome pent:n.L miisurarea va~o7'i101' [oarte m.ici ale curetuilor, tensiuniior sent cantitatilo)r de electJ'icitate, fie ca aparate de zero in metode de compa:'atie, pent-ru a, indicn lipsti cU1'e'ntului sq.u tensiu"nii int1'_:un drCUlt.

Galvariometrele pot fi fixe salt portative. Galvanometrele lixe saconstcuiesc cu indicator cu .oglinda 9i spot Iurninos ~i .dglilgradata exterioara (v. fig. 2.4, .c), jar cele portative -cu indicator ell oglinda ~i' spot Iuminos ~i cadran interim' (v, fig. 2.4, b) sau cu

ac iridicator. .

Se construiesc galvanometrc de diverse tipuri; cele rnai utiIizate sint galvanornetrele magnetoelectriee cu bobina mobila, £010-

45

site. am .in C~l.::ent contin.ll!l dtfji fl1 curerrt alternatrv,

net mobil, utilizate numai III curen'taltematiV. sau CLl mag-

,. GaI~anon"leh'll~ magnetoeleetric ell bobina ~Obmi. Galv'a;nof:etrul ma~netoel~ctr:~ .cu bobina ~ rnobila, oonstru tiv se asearnana oa~te . mult eu c:USp'O~ltLvUJ de masurat maghetoel_ctric descris in C?P_~tOl~l II. Deoseblrl~e constau numai ln. particularitatile caracterls_tlee ttrturor galvanometJ'elor:

!~ figur~.3A, este reprezent~t un g~lvano.me.tru rnagnetoelectric de mare .sen::>l~:H~ta!e cu suspensio Iibera, ell indicator ell oglindasi

spot Iuminos fjl l'lgla gl'El.data exterioara. '-.

D'· .... ,

v ,2~p'oz~tm~l ~e miisur.at consta dintr-un magnet permanent 1, a. car Ul mdu~tre III in trefier poata Il regla.ta intra Ihu±te Iargl CLJ ajutorul uJ1m sunt magnetic, miezul eilindric 2 si bobina mObil'a 3 ~usp.~ndata d~ flru_l de torsiune.4, pe care ests fixata si ogli~l.d~ :J. ~ll ul~~e suspensie ~~.te a$e~at rntr-un. tub protector B (fig. 3.1, b), ~~~atul sau SUJJe~lOr. in?-dprms. ~e :~lu~ubul cOrectorului-de zero 7. Eirul .de suspensia servests totodata laproducerea cuplului rezist~nt ."}1 1.a ~aduce1'ea cur~l'it,ului J<1 bobina mobila. le$irea curennuut din .bobl~Cl. :se !ace _prwtr-uu condu~to.r 8 de aur SaU de argint, foar~e SUbPl e ."jl buclat pentru a nu Influenta miscarea echipajului

mobil, . ..... .."

. _ Punction[!1'e(~ ga!'i)(lnOlnelru,lui magnetoelectric CU 'bobina mebiia ;ste determinata de valoarea rezistento! circuitului de masurare l~n. care est: conectat. ~a inchiderea sau deschiderea circuitulul de l':lasmare, alime-~tat d: la 0 ,sursa, de curent C0P.tin1;lU, echipajul mobil al galvanomatruln] se opre."jte Ia noua pozitia de iechilibi-u,

7
»>: 4
8
I
s
0. b .F i g. a.i. Galvanometruj magnetoeicctdc ell bobiha muhila : a - dispozttivul de masurat; b - vedere exterioara.

printr-o miscare de stabilh-e, care poate ii oscuatorie amortizatEt cind rezistenta exterloara este mare sau ap2ri9dica (0 singura miscare) cind rezistenta este sub 0 anumita valoare denumita 1·e.zistenfa ,cri#ca exierioaaii. Galvanometrul trebuie utiljzat conectat pe aceasta rezlstenta, deoarece acesteia ij corespunde tiinpul minim de

.oprire a echipajului mobil. .,

Pentru masurarea unor curenti sau tensiuni mai mad decit celecor:espunzatoare Iimitei maxlms de curent sau de tensiune, galvanometrele se utilizeaza impreuna eu sunturi sau rezistente aditionale,

@ Galvanorrretrul de rezonanta. Galvanornebrele obisnuita 1:11) pot Ii Iolosite Yn cireuite de curent alterrrativ, deoarece eehipajul mobil, datorita i:nel'tieisale nu poate urmari variatiile curentului in bobil1<\i tn decursul fiecarei peiloade ~i CCt urrnare 81 rarnine pe loc sau trepidsaza U~Ol'.

Peni1'u rnasv,wJ:reCt si. deteciarea curetitilor oitemaiivi se utilizeazagal~anometrelede rezonanta, Acestea sintgalV;':\MIX'letre de tip magnetoelectric, echtpaiulIor mobil avrnd un moment de inertie Ioarte .rnlc, astfel Incit1:recvel\ta oscilatiilor sale proprii po ate fl fiicLita egalii ell frecventa curentului. demasurat 'in bobina. In cazul egalitatii celor doua frecvente apare Ienorrienul de rezonanta mecanica, datorita ciirui.a oscilatiile ecnipajului mobil CIting amplitudini rnaxirite foarte inari, ceea caconfera galvanornetrelor de 1'ezonanta 0 senslbilitate -ridlcata '(107 - 108 mm/A).

Galvanornetrele magnetoelectrice de rezonanta sint de trei tipuri: ev, plac'll{a rnagnetizaia, GU 'magiret moot! .~i cu bob'ina rnouu:

Galvanometrul de rezonanta ell placuta rnobila magnetizata' (:fig, 3,2) se compline dintr-un elect7'Oinagnet 1, alimentat eu cu-

,F 1 g. 3.2. nispoziUv~ll de mlisurat al galvanometruhrl (It) l'ci'imanta eu pla.eu~a ID{)bila magnctizatii.

47

IT(il'ltt continuu. de ai carui poll sin] fixate piesele 'pola'Pe'2' $1 3 de form& speciala, careCOhctmtrea:za fluxul m'aghE'tic-continUll 'in - 10- trefierUl"in care se gase~te 0 placutCi 4 de [ier -moaie. Pl~c1:rta 'esre suspendata pe doua benzi tensionate care creeaza in acelasi timp $L ouplul rezistont, impreuna cu fluxul magnetic con1inuu.Pe tina dintre beQzi1e 'tensionate este fixafa- ~i oglinda 5 a .indicatcr.uluicu spot 1 umlnos,

Piesele polare 2 ~i 3 poarta dte 0 infa~mar~ d.t magll,eth;are prin _ c~I'e .trece curentul alternativ de rnasurat, .irf1:rsf01~n71?d;u-se astfel in cite LIn e1ectr-omagnet de x.urent altemativ ce prOduce, Un flux alternativ, -perpendicular pe Iluxul COtJtil1UU.

Cele doua fluxuri ac:tioneaza simultaniasupra p1~c_ut.ei;, pozHia acestcia Iiinddetermlnataxle Iluxul rczultant. Unul dinhe fluxuri Hind constant iar eel de-al dolled variind peri-odic ¢ai-nafi.nle~'i-,cR sens, Iluxuj rezultant varia Z{l ~.ieJ ,peJ;i'od i D $t OR urrrrare pli:j_(':]J,IEl oscileaza cu 0 lrecventaegal& cu. cea q curentului altet;nativ de lhBsLlrat. F'recverita proprie a oscilatiflor Jibere aleplacutd poate fi modifi cata, prin varlatia curentul ui con tin uti, 'adicapdn -va;{ia,tia cuplului rezistent, pina cindvdevine egala cu .Ieecventa cI,J,Fefltu,!uf de ma:sul'at~i dec'i pla.euta, intra: In r<;,z-oUfmta 111~ca_nj.c~ $1 OSyili3<!'z_R en amplitudine maxima (marind Sellsibili taiea ga)vclUometrulu-i),

Spotul luminos reflectatrde oglinda gal:,iandmeh,-ultlidBscrie pe .dgla gl;adata 0 banda .luminoase, a carei la1iili;lee,ste pl'oNrti'onala cu valoareajnaxima a curentului alternativ -de masurat..

Ga:l vanometrele de n2zonant~ GU placuta - mobila magrretizata se construiesc pentru frecvente de- 25~100 Hz sau 400~lOnO Hz ::,;i au 6 sensibilitate de ordinul 108 !rim! A.

CalV~llometrul de r~zorti-mt5. eu magnet mobil este?"emana,tp:r celui precedent, eu de9sebireaca f'luxul magnetic continuu oste creat de lU1 magnet permanent (de dimensiun! Ioarta .mici) siispendat pe benzi tensionate .intre polii unui electti;m--itignet ceea .(;e-.8:Xelude necesitatea sursei decuh:!i1t continuu. Sensibilitateas:ae.5:'leill:sa maireclu$a (106-~07 mm/A) ~j garna de Irecvente mai r-e.stl'ins!:i (de obieei 11-0-60 Hz).

Galvanornetrul dej-czonanta ell boblna mo:biHi $pe 0 GCln~.tr-1JC;~ie sirnilara cele! a unui-galvauornetru de curent Ciontinuu.Bobi,na sa mobHa: are o forma alungita 9i irig-Lt:8taj faracadru, eeea ee [.<i'ee _sa ~i'ba ULl., .mornent de inert.ie {oarte-mk

8.. Ma$uraraa cur8111Hor~i tensiunilor eu al1lpermeirl,ll~i veltmetrul

In circuiteie de clIt'ent GQ,ntinUU- $i doe curent dUernativ CU1'entii' care depii\~e:~c 10-6 A se masoaracu dmpe;"/jneti'u~itn' terisiuriile1nCti md1'i (/-e 10-(' V ~ eli voltmetiul.

48

R

R

C d

Fi go 3.3.. Schemele de legate .in. ch'c4it a am.tumiletbilol'l1i voHmcil'clOI".

. 211YLper1'netrele se UxigiJ. in ci'l'cilitele de mit~ul'o.re in serle (112· S ,3,: (1 $i. b), iar ~Qltml1#ele i1i- paralel. c1l 'p1L'n.cteleinl:)'~ cqre_ se

nWSO(tl'a tensl'i.meu;(jig. 3,3, e $i'd). . .

In Iunctie de' valearea curentului sauu tensiunii deunasurat ~m_perinetrele se C9:~ecteaza ,In. circuit :ciil'eet (fi~. 3.3-, ,a) $AD in pa- 1031131 c~ Ull~unt ,(hg. 3 .. 3, b), iarvoltmetreto direct (fig. 3.3" C) sau 'if;- se_rJC ell 0 T~Z.lstenta adltioriale (fig. 3.3, d). Legarea clirecta in circuit a amperruetrelor 9_ivoltmetre.lor este pcsibila nurnai daca "cw'en,tu~ ?0 _:l-i'iisurat poate trece integral. prin dispoz itivul de hla-

§u;:-at £~ra ,$8-1 deteriorcze. Curentii ,~i ten,\'iU1l'ile [carte marl se r-nasoOTCL ell ampermetreie ,§ivoltntetrde p1"in interri-wdi:u[ transformatoarelm' de rnasurat {:fig. 3.4).

b

Fl~. 3A. SChellJ,cle de mi'isut;lJ:<.' eu aJ\ltol"ul tl'ansfOIlrra.to-arcIOr de ma,slU:·at :

a - masurarea curenmju: .;b - m'af;uttu;ea tensiunii.

,49

.. Prin:; cOl'l1j!etar:~~ ;161'111' ch'Cl,Ji,tele d,e masurare; iilrn,pertnett:e'l€ *i v oltrnetrela , datQl'ita~tOn-s,U'iUului Pti)priu de: putere, r.nodific~ regimul de Iucru al eircuitelor si.ca urmare valoarea marimii de rna:'" sura] introducind astfel '(:Jet'oa're sistematica ·&e' rnetodiLlntre 'v:aIoarea rnar'imii indicate de aparatele de masueat si cea ade:varata, care exist? inainte de conectarea acestora :ll1ci:reujtul de masunare exista.o diferentadeterminata de f.RpJul direzistt:'nta aIIlpef111eJr:elor nu este ega]}i en zero ~i rezistenta voltmotrelor nu este influit.iL Aeeasta diferenta este cu atit mal mare cu dt consumul de putere alaparatelor. .de masui:at esteemed JUan' in comparatie cu . puterea

din circuitul in care se facemasuraree. )

Pentru ica infIuenta corisum~ilui aparatelor de p::asul'at ,~iC;;l unmare.oroaoaa sis'temtl't:idi de rnetdd·a sa fie cit ina! fI'iici, rezisteiita ampermetrelO,r' treb:uie sa Jie eUmai mica; iar j·Gzisfenpavo~&nwtrelprdtm'{ri mm:e in comparatiecu r8zistenta (*T1~itului· de miiS1£1'o,re .•

Ca arnperrnetru sauca ··i/oltmetru poate it folosit or'icare dfiq:tre dispozitivele deinaSUl'"at, cu ej\ceptia" dispozitivelor eleetrostatiee care uti potfJ folosite deeit ca voltmetre.

Intr-adevar, dMarecEideviatia ststernutui mobil este fupctie .de curen Iul I caretre'ct!: pnln. rtispoz! tlvul de rnasurat, (J.. == fO), qa;::a ttll~ratul ,este conectat ca voltrnetru ~i daca. reztstenta Sa Rv este constanti\, cwrerttul prin dispozifivu; de masurat deplnde numai de tensiunea U"de'l}la:Slih'li

/J", .

.1 = / n = -'--R ". (if deci devla tl.a slatemul ul mobil este :

r ~-

0: = r(l) =f [Ui] = f(I}};);

I?~ ,.

.Asadar ompermetrele-si. voltmetreleau dispoziUv:e le tie +ii:u;s.:N:m t de acetCt$Jconstrucpte, debst?binau-Se dOdi' Win parqmetii;, is()li'wma i'nterioarcl, $i ;m,odt]-l de ,li~9arela ci?'cuituldrmusurare.

'Curentii si tensi unile continue se masoarii' ell aparatele- magD.'etoelectricel?ielecirodinamice. 'I'ensiunile peste 1 aon V Cp1Jfuii, 18. 10 kV si chiar mal mult) se masoara cu volfmetr-aeleetrostatice.

Curentiisi tensiunile alternative se masoara. eu aparate drt~it~ dupa valoarea marirnii de masurat, Curep.ti! Iii tensiunile mid (de ordinul miliampenilor .;>i amperrlor si a m'llivolt_ilor ·~i v.olti1or) se rp€tsoara,in general, eli aparato. magnetbelectr'ice cu redresor sau cu tennocuplu. Curentii de ordinul arnper'ilor :lii zecilor .de :HrRperi (pina la Circa 80~100 A) Iii tensiilhile de ordinul ~eeih~11 Iii ~,>;utelor de v011;1 ,(pi'na la. circa 690-750' V)SI'l masoara cu apSll!at,e :£e.:t;:offiagnetLe0, ele.ctrodinamice~i, termice eli fLi: eaId, Cur;et:J;ti:i:d'e' jhtensitat( mari . (peste 100: A) se maso'adi, pl'in iritei·me·a'JuJ. tFarisfonnatoarelorde m,'!:'suratear€>. l'edl.;~c de ohkei curelltulde n(Murat

50

~a, ~ ~ sau~ in anu:TIit,ecazuriJa 1 A.TemdunHeinalte (peste 750,V) ~@ masoara totpnn intermediul transformatoaralor de rnasurat sau q~ v?ltmetre electrostatice, Transionmito8rele de masmi'ltse foio.sssc 11: geq~ral peJ~tru ~m;a.surari de tensiuni pina la 100 kV. Peste

,~ast~ terrslUn~ n:asu~ra.[i1e.~u transformatoara devJn costisttoaresi ru;(l\' aceea este indicata folosirea voltmetrelorelectrostatice,

, .. ,. Ampermetre si voltmetre n1agnetoeleetdce.Ampc1'111et1·ele $t; voUmetrele 7nag::etoe~eetTiiOe sint cele mai precise '§im:6.i sensi~le. apardte. de. 1nU.Slcrat indicatoare .. 1518 . se fabrica, ca aparate de l'!'bbratorde clasa 0,1-0,2-~;5 iar ca raparate tehnice de clasa 1

'f;tt J,B. .

'. Aparat~le magnetoelectrics se utllizeaza tara ;;,untmi sau 1'12- ~1ft~n\e adttHmale lamasural'ea curentilor .. laarte . micl pina 1a t~50 m~, cu 9 ea:dere:Ie te:n~i~1f:le de' ordinul 60-150' mV, nu~~ndu-se. In aces:e cazur-i 1m~zQjJ?;p.ermetr(!~md:livoUme:tre. P:t'n'ittu 'jJEt.as~ta~eaellte_ntllor de 1a citiva miliamperi pina: 1a 30000 A Iii a ~en<Slumlorpitia la 1 000 V,, aparatele magnetoelectrica se folosesc !mprr;una cu Ii'fnluri, respectiv eli rezistente aditionale, ccnstituind ()j;.?npennetreJe' 91 ."1)olt?netTele ·rnagnetoeledrice.

9unturile l'/i rezistentele 8qitiopales€ 'c;onstruiesc penti-u ,unu! ~u m~i multe dbmenii de m&surare, interioare (pin& 1a.50..,100 A '·nEt!"per;;hv 600'--'75.0 V) sau .sxterioare aparatului; Individuals sau CI;l-

llbl'ate: .

La,,,Ilitrepri'ndereade aparata electrice de rnMurat" din Timi- 1i,§"i~llja ye: fa.br~qa E1patatemag:n~toelectricede ~ ta~~o~ ti~M8, ,MD, '11];[10 siM 11 Inc1asH de precizre 1,S, pentru masuram in instalatitle

e[-ectrice .Ind ustriale. . .

. • Ampermetre -\>ivoltmetre .Ieromagnefioo, A rnpe'rmetrde si oI/;)f)ltm~~1"e~e jer?Jnqgneti.ce sint cele rJiai ,ut'ilizdte' a.par-ate de iniis~irai .iiJ,uren._tn ;;z ·t~nsHtnIle alternative datorita sirnplitati] fit siguzanjeiJn I((~nctl?nar'e. Inaeelasi trmp se Iolosescsi pentrumasurarea curen~,!;lbr ~i terisiunilor' continue, Ele se iabrica .In general ca aparats de ,~{lhlou 912 claSH 1,5--2,5 precum-si ca aparate pottatj ve !'}ide Iabo-

rl{itor, de clasa 0,2-0,5 - 1. . ,

. A~lpCl'metrele Ieromagnetice se coneoteaza ·iIi: cireuituldo masu[!":~l'e . d:re<;:t, .c~bobilla ,dispozf!ivului d.e rnasurat legata insel'ie, ~~Mel H1Clt ,prm aceasta trece ',lntn~gul curent de masunat, Bobina ~\is'p?.zitiVJ;.!It.iide . rr:itiswa't Hind f:ixa poate Ii constnuita peritru cu~ neptl 13OJl1H1£lJi lll?~'i ,?S.~£!;!l 1n,CJ\; cu ampermetrele Ieromagnetio« s'e ,l'l0_t mqsur~ curen\J pma .1& 200-250 A fara sase utilizeze ~urituri .sau :ransform~toate de curent. l\[umarLtl de Hmperspir-eale di;:;pozi- 7@l;Ilw (Ie masUj'at estb acela~i. pentru oriceeure.n.t nomina:! ~200-:;250 As); petltru aqeasta bobiiiele 81upermetreJor auspif'e ell

51

'?tlt mal, putine ql elL curentul i1.0mil"!E\1 _e;ste rnai mare, ajungindu-se ('1-1 Ja curenti de 200-250 A sa aiba 0 singura spira din bara de Cuphl.Pen.tru rnasurarea curentilor alternatlvr rnari (peste 200 A), aniperrnetrele ferornagnetice se folosesc rmpreuna C~1 transforrnatoare de masurat de curent. Extiriderea dorneniului 'de masurare a ampermetrelor feromagnetice nu se facecu sunturf deoarece aceasta ar duce la cresterea consumului propriu al aparatelor.

Voltmetrele feromagnetica constau di.ntr-un miliampermetru Ieromagnetic coned at 'in serie ell ~;1B~1 sau mai multe rezistente adiU6nale, dupa CUlU aparatul are una sau 'rnai rnulte limite de masurare, Bobinele voltmetrelor ss construiesc cu un numar Ioarte mare

de spire (2000,---'10000 spire). .

Voltmetrele ferornagnetlce S8 construiesc pentru tensiurii n0-minale cuprinse intre 15 ~i600 V. Pentru masurarea tensiunilor pceste GOO V vel tmetrele feromagneticc se folosesc impreuna eli transtorrnatoare de mas uratde tensiune.

')lltrepl'inderea de aparate electrice de masui-at" din 'I'imisoara produce aparatev.de tablou de clasa 1,5 cu ax central sau cu ,DX

lateral. '

o Ampermetre $i voltmetre eleetrodinamice fi ferodinamice.

Ancp€1'1netr(!/,e $i V'oltmet1'ele electrotiinemic« sint: Ci-paTate depl'eci.zie 1.naTe, constT'uindu-se de 6picei co, apq,rate de Iaboratot, de das(t 0,2 ,5i 0,1. Aceste aparaie se [otosese aii: zn curent continuu cit si. in. curetit cltemati», indicatiile lor Hind iderrtice. Aceasta permite ea aparatele electrodiuamice sa -fie etalonate ln curent continuu prln metoda de cornpensatie, servind apol ea aparate etalon in curent alternativ,

flmpElrnw-tre-Ze_ ,$i ooitmetreie je'l'oci:i1tCImice sint mai p1i1'ln precise (clasa 1-2,5) decit cele electrodinamice, ln5a slut mai. robuste, fiind astfal utilizate mai ales ca apar-ate de tahlou si aparate pcrtatlve Indus trlale:

ilmpcl'l11etrele electrodinamice si Ierodinamice au un d-01Tle11iU (arg de masurare deterrninat de modul de conectare a bobinalor fixa ~i rnobila.

. Amperrnetrele pentru curenti mid, sub 0,5 A, se construiesc ell bobinele fix a 9i mobila legate in serie (fig, 3.5, a), pentru aceste valort ale curentului Iiind posibila alimentarea bobinei mobile prin arcurile spirale. Ampermetrele pentru curenti peste 0,5 A se construiesc eu bobinele legate in prtralel. (fig. 3,5, b), sau ell bobina mobila legata in paralel eu un sunt montat in serie cu. bobina fixa (fig. 3.5,c9i d).

Atit la Iogarea in serie clt9i la legarea in paralal a bobinelorlr1obi'la' 9{ iixa, indicatiile ampermetrelcr=sint proportionale cu patratul curen tului de masurat.

52

1

--

21

r

F 1 g. 3.5. Schemele de cennxiun] ale bobinelol' ampcl'metl'eJor eleetrodlnamfee.

-:A...1l11?ernwtrel_; electrodinamjco $i fercdinamioo se consiruiesc de obicei ell ?oua .lnDite de masuraro cu raportul 1 : 2. AmpermstL~l~_,.e~ectrod!)1altlle~ se constt~iesClin general, pentru cureutr cupFlll~l .~1tre 20 rnA 91 10 A, n;'1.81 rar pin~ .la 50 A. Pentru masurarea _curentLlor mar mari', (lmpermetrele electrodinarnics se Iolosesc i01- pl'euna: .eu t:~ansforJnatoare de ruasutat de curent, .Amperrnetre le ~~ectrodrm;nnlCe ~_u se utili~e~aza eu suntui-i din acel€a;>lmotive ca sr ampermetrele Jeromagnetlc,e.

Voltmetrele eloctrodinamice si fcrodinamrceau bobinelr, iixa ~i, lUoblllt ~ le~ate in serie? lmI?l'e~na . ell 0 .rezistenta adit-ionaJa ell aJutonl1 earera se pot ob~ll1e difenite domenii de masurare (Jig. a.(3).

LV " '2

k:JC~1:::::=I--!

c

Fig. 3.6. Schema tlc conextunt a vultmct!·elorelech·odhmmice. -

53

Seara gradata _a voltmetrelor are .acelasi caracter ca :;;i scara gradata a amperrnetrelor.

Voltrnetrele e'lectrodinamice si ferodinamice se construiesc de obicei cu rnai .multe limite demastlrare, cuprinse irrtre 15 -:;;i 600 v. Tensiunile mai rnari de 600 V se mascara cu voltmetrele electrodinamice pi-in intermediul transfcrmatcarelor de ruasurat de tensiune,

,. Voltmetre electrostatice, VoUmetrele electrostaiice se consiruiesc .pentru. nuisurorea tensiunilor joase vi a tensumilor inoite. Dispozitivele de masurat electrostatice eu suprafata aciioii, a w·q1'"iliturilor variabila se Iolosesc de obicei pentru masurarea tensiuniloi.joase (Irrtre 20 si 1 500 V), i81' cele cu distanta dintre tLrmat:uh variabiUi se folosesc pentru masurarea tensiunilor .inalte (pilla Ia 30 kV).

Pentru anar+rea sensibilitatii aparatelor de masurat electrostalice ~i pr.in urmare pentru folosirea lor Ia limite .mai mici de rnasurare, dispozitivelede masurat electrostatlce cu supratata -actiV,a a anmaturilor val'iabila se construiesc eli rnai multe perechi de plad fixe, intre care Se misca pladJe mobile fixate pe un ax cornun (fig. 3.7.), In acest mod crests nurnarul condensatcarelor legate ill. paralel~i deci capacitatea tobala a sisternului, ceea. ce duce Jaun cuplu activ h1'aiputernie. Acest voltmetru poate masura tensiuni eupr inse intre 1·50 ~i 1 000 V,

Extinderea domeniului de masurare al voltmetrelor velectrostatice (pina Ia 500 kV) se .efectueaza ell ajutorul cQndensatoarelm' ddifiorwle (fig. 3,8, a) ~i divizoa'reZor de t:ensiune capacii:ive (fig. 3.8, b) in cnrent alternativ ~i cu ajutorul divi-zoarelo1' de tensiune t€zistive in curentcontinuu.

Fig. 3.7. YoHll1ctru '~ledrostatic multlcelular

- ecranat.:

1 - pHien., fixe ;,2 - pHidle mobile; 3 - fir de Susp~l1siepurtind acul indicator sau ogllnda; -1 - acul tridlcator.

54

u

a

11

Fig. 3.8. Extiilc1Cl'ea, domenlulul de masnrare a VOltmetrelor electrostanee,

b

c~ Amparmetre ~i veltmetra magnetoelectrice eu redresoare

.' .. A~ara:ele .magnetoelectrrcs caracterizrridu-ss printr-o mare sens;b:lltate >,;1 precizie ~i printr-un consum de putere foarte rnic cali-tayl pe. Care nu Ie au celelalte tipuri de aparate de masurat'ele.ctnce, . s~ folosssc din ee in ce mill mult si la masurariin curent

alternatl\:,in ascciatie ell un dispozitiv Tedr~s0r. - -

Dupa, dlspozltivul redrosor eli care se asociaza aparatul magnetoelectrlc se deosebesc : aparate ell redresoaro, aparato cu terrno-

cuplu, aparato electronics. . , .

. Aparatele eu red1'eso1' constau .diit{r-un apaTat rnagnetoelectl'ic ,$1 unul sou mai tnulie redresoare cu seniicondudQar~ (diode cu gerrnaniu, eu siliciu sau cu cuproxid).

• Elernente redresoare, Elementele redre-soare serniconductoare vslnt elemente conductoars, nehniare , curentul care Ie strabate .este functie ,de valoaraa 'Ii sensu! tansiunii aplicate, datorita. variatiei rezistentei interne cu terisiunea eplicata, Ca urrnare car'acterjstica lor statidi curent-tensiune este neliniara (fig, 3.9).

~g. 3.9. Daracteris.tlca statica curent-tenslunn a diodelor semiconductoare ell cuproxld,

, 1 [mAl

30

J6"

20

lB"

/)ll'ect

2

IO·'_--:/"A 15"

20· 300

tovers

rP-AJ

55

Du pa sensul tensi unit aplica te elemen tul. redresor lasa curen tul sa t!'eaca u~or lntr-un senssi foarte - greu tn celalalt, Rezistanta interna a elementulul redrosor in directia trecei-ii usoare va curentului este foarte mica 91 se numeste 1'€zisi;entii dtrecta R liar cea in contrar ieste roarte mare ~jse numesto vezisiens/i hwe-rsa Ri' Curentul care trece prin elernentul redresor in sensul rezistentei. directs 'are 0 valoare mare si se numeste cli1'entdirec-t J'l, iar eelIn sensul reztstentei inverse este Ioarte rnic, practic Zero, ~l se numeste curen.i invers I j. In mocl analog tensiunea aplicata se lJ,ufne9tetensiune. directCi Url ~i tensiuneu'in1YcrsQ. U t . Peste 0 Emumita valoare a tensiunii .inverse, deuumita tensiunea ile stl'apilnf,tere, elementu1 redresor l!?i pierde proprietatoa de redrasare, cureutul invers crescind brusc, 'I'ensiunea maxima car,e se redreseaza trebuie sa fie mai mica decit tens] unea de sirEl.pungere,

Raportul dintre curentul direct fa ~i eel invers.J, caracterizeaza din punct de vedere calitativ elementsle redresoare; 01 se nurncste coeficient de redresure K; .

ld N.i

/(=-=- ..

t, Rd

Un l'edl'esoJ' perfect (1'1' j'i ,aceIa CCW€ (iT (LVea rezisteni«. intJe)'sa tnjinitd $i rezistensa direNiJ. egata ell. zero, §i ded 1In eoeficient de redn~sc!1'e ,d.nfinit. In reaiitate, r-ezistenta directa nu ponte Jirlltl<,-\ ~i aiel rezistenta in versa IlU este Infirrita, astfel lhcitcodid:entul de redresare are valor! finite .Ioarto mari,

Coeficientul de redresare 'nu este constant, c~ variaza ell tensiunea si temperatura de lucru, din cauza variatie] rezistentei.Tnterne a eloq_mente~Qr redresoare.

Ca elemenie recb'esQm'c se folo.sesc d'iQdeLe .~,em'icond1J;donrc.

cu. gernwniu, en sil.iciu sa14 en cupro:ri.d.

Diodele cu. cuproxid permit masurari cu eroriacceptabile ULlrnai pina l( .. 5-10 kHz, iar cele ell gerrn,;ll1iLl ~i in $TX:d <;1 1 eele eli siliciu - pina la 1 'MHz $i chiar mai mult, Diodele cu siliciu au 0 stabilitate mai mare a caractei-isticilor Ia variatiile de ternparatura si imbatrtnire.

Coeiicientul de- redresare al diodelor cu germaniu are valori de ordinul 4000·-\3 000, a1 diodelor ell siliciu 1 o5:_____i Ofi , iar e1ementele cu €uprqxid 600-1 OOQ,

o Circuite redrescarevCircuitele redresoare sint alcatuite din unul sau mid .multe clemente redresoaro legate Intre '1;:'1e ill diferfte moduri, in scopul de a transforma curcntul alternattv Ill. curent redresat .pulsatoriu, Dupa numarul altermantelor curentului calternativ redresats -se deosebesc circuiie rcch'esomoe ell, simp/a redresare (fig,3~10) $i circuite redresoare cu cLtibUi redresare (fi'g. 3.11.).

·c ~I ® 0 JIBS
a
a
Ir,i b b

C

1<'i g. 3.W. Circulte redresoara cu sillwlii redresare,

o

U)l'

F i go 3:1 L Circuite redresofll'C eu dubla rerlresare,

, v Circuitele l'edl'esoarecu slmpla Tedresare folV6€SC unul SaH doua r edresoare. eel mal simplu circuit redresor consta .dintr-un redrosor Iegat ,in serie cu aparatul de masurat (Iig. 3.10, a),Redresorul perrru te. trecerea curen tu 1 u i in tr-un s ingur isens num a1 J-n cursul unei singure semiperioada, asttel l!Jcit prin aparatul de rnaSUN1t AM circuli! un curent rpulsatorlu (fig. 3.10J c), La schimbare-a sensului curentului aproape intreaga tensiune a retelel se aplica la bornels Tt;'dresorul ill, ceea ce poate duce Ia strapungereasa. Pentru Iimitarea tensiunii il'ivers0!;'i pentru va se asip'uTa continuita tea eire ulatiei cur-en tul Ll i in circuit se u tilizeaza In~) un red resor can; se morrteaza eu polaritatea inversa In paralel cu ansamblul prirnului redresor ~i al aparatului .de rnasurat (fig. 3.10, b). In serie cu 081, de-a] doilea redrescr se leaga 0 rezistent<'l It egala ell rezistent<1 R,r a aparatului de masurat, care serveste la egahzarea rez istentelor din cale doua ramuri In paralel.

57

Penta-u netezirea pulsatiflor- curentului redresat, in. paralel cu aparatul demasui-at se.conecteaza' un condensator de capacitate rnare,

Cireuitele redcesoare cu diJ.bJil redresare redreseaza ambelealternante alecurerrtului alternativ, u1arind astfel Ia dublu valoarea eurentului redresat: (pentru cUl'enti sinusoidali L; = 0,9 1), Celernai fblosite circuits ell dubla redresare .sint c:ircuitul'cu t1'a1~sfor1]:latqr cu p1'izCi' tnediana (fig.' 3.11, a) $i circvitele. Zn punte (fig. 3,111' b si c), In. aceste circulte redresoarcle sint 'astfel legate IncH, pentru arnbele direetii are curantulut alternativ, curentul redresat. circuL3 pi-in. aparatul de masurat AM in acela~is8ilS (fig. 3_,11, d). Circuitele redresoare in _ punte cu .doua redresoare. si dova rezf;s:t¢nte (fig .. 3,11, c) au calitatea de a Ii mai putin Inf'Iuentate de variatiile temperatutiiainbiante, irisa necesita aparate de n:i~surai mai sensibile deoarece prin acestea n1.1 trees dedt 0 parte (3:0~40%) din curentul redresat, In, Iiecaro semiperloada unadintre rezistente servind drept !}W1t,

$i la circuitele redresoare cu duhla redresarese conec-t.eaza 'i-h paralel eu aparatul de masurat un condensator de capacitate mare parrtru natszirea pulsatiilor curentului redrasat.

• Aparate de masurat cu redresoare. In -fullctie de schemole deredresare folosite, deci de numarul alternantelor redresate, se daosebesc G.pw'f1te qu simplZi Tedresare'f!i aparate ell c{ubUi redresa1'e. Aparatele cu sirnpla redresare.ss folosesc Tar, deoarece curantul tI'e~ cind numai in cursul unei singure alternante prin dispozitivul de maSOl'.at,cuphl1 activ ~i deci sensibilitatea stilt rnici.

Curentul redresat care tre.ceprin dispozitivul de masurat al aparatelor cu redre;soreste pulsatcriu ~i ca urrnare :I,lL cuplul activ creat de ,el-este pulsatoriu, DiriC;:RLlza inertiei"(!i'c]ijpaj1Jl 'mobil nu - reuseste s,a urmareasca vaniatfile cuplului cactiv, pulsatoriu ~i ramine intr-o pozitie medie, coi-espunzatoare valorii medii a cuplului.

Ca urmare ecuatia caracteristicti a §c~r_ii dispozttivului ge rnasurat magnetoeleetric.in acest caz devine:

BSn

_0. -= ----'- 1:-"".1" D

Din iaceasta relatie rezulta ca -indical;iile apruate.lor cu :tedi'esoare s'int proportJd.>nale c'u voioerea rnediea cU-1'entnht.ialte-miJtiv. In circuitele de curent altemativ insa este ziecesar in mod voblsrrult sa se mi'isoare valoarea .ef'icace. acurentului. AparatE?le cu redl'esoare pot fi gmd:aIe pentrn 'Valorile, eficace ale ,curentului -nurlwi pentl'1L o 'forma detcT1ninat(ia CUl'bei· acesiuu: (in 'mod obisnuit, pentru sinusoida). La: schimbarea Iormei curbei . curentului de- riiaSul't\t apare 0 eroare suplimentara j I11arime:a acestei. erori depinde de aba-

L

l10ngtlfliniJ (IJpriJ a.

t1an¢liina

l

c

~1'I6fJgflllinti d.

.F 1 g. 3.12, Sclietnl}le apul'<1<t(lIOl' ell redresoarc:

q:, - arnperrnetre pentru curentl mlci ; b- amperJl)etrepentru curenti marl ; C - voltmetra pentru tenstunt rnlci ~ i:l' __:__ voltmetra pentru 'fensiunl marie

terea Iactorului de fOrma a curentului nssinusoidal tata d-e valoarea 1, II a acestuiIactor In curentsinusoidal;

Aparal:e/,e ev.. redTcSf}a1'e se jol.6S¢sc la :m(isnmrea cureniilo» §i tensitmilortn ,asoci_atfe c:u $unturite sou 1'ezistenf,e iJditionale La feZ ca$i cpcraiete magnetDe[ee:trice.Rezistentele aditionale si sunturi.le se Ie ag a, in. circuitul decurent alternativ si riu in eel. de curent redresa t, pentr u a se red uce valoarea tensiunil sa u curentului .aplicate eIementelor nedresoare. Schemelenmpermetrelor s,i voltrnetrelor cu redreseareetnt iastfel rea liz ate incit asigura in acelasi -tlU1P extinderea Iimrtei de masurare cit $icElIllpensareaen)rilol'cle teinperaturasi de il-:ecventa (fig. 3,12),

j-lparatele en redresoore seConst1"lti€Sc, i'n qenerol, cu apa:rate univel'sale cu mai 1nuUe_ lim.ite de 1ri.a\s'urdi"e pen:t1'u uuisurcreti cu'l'e1itiLor~i tensiunilo)' 6.tit in eu.rent contin-un eii $1, incurent altej'na:t1,v. Aceste aparate se 11lUl1esC voltamperrnetre,

Exista !TIUIte oonstr.uc.tiide aparate universale .cu redresoare, ~tiferlnd -ca domenu d@ masurare ~-i performante, lrt Iig ura 3 .. 13··sint reprezentate sdieurB$iaSi'iedul €Xfel'iol' ale unui voltamperrnetru

59

A V +

a

h

F .i g.3.13~ Apa:rnt universal eu redresor.

.cu ~ase limite de mai;n..ll',are peritru curen ti (intre 3 rrrA $i 6 A) ~i tensiuni (iutl'e6 $i 600 V).

ApM'\3tele ,curedresoare se utilizeaza rnai ales eft aparate Indnstrlale pertative. Precizia arnpermetreler ~i voltmetrelcr en 1;'1:dresoare este relativ midi, de obicei Iiind de clasa 1,59i :;l,5 date-

dt5 numeroaselor .surse de.erori. . ,

D. 'Ampermetre ~i voltmetrecu termo,[lupIU

Apa1·cttdp. CU (;ennocuplusint constiLuite dintT-u11:(Lispozhiv(le mastt1"at nwgnetOelectric ri uiiu! So.11. mal 1'nulfi?; teh'nocu:p~t(j'i-;

Tei'nio<cuphi.ie.<Jte j01'niatClJn doua con&uct.OOre dinmetale Sal! ali.6Lje dife)"il~eJ s'Udoie Ia l1nul ,r;lintre capeie. Prin mci3.1zil·ea capatuluiactiy (eu s.l)dur~) al termocuplului -cu ajutorul curentului de rrJasurat~lnLre capetele Ilberezrpnre 0 tensiune electremotoare. DiS'p6zitiVlil magnetoelectrle, Iiind legat la capetele Iibere ale termocuplului, Inaso,apaeure:ritul datbrita acestci tensiuni tarmoelectrornotoare. 'I'ensiunea termoelectromotoare qezvoltata dE! termoeuplu este proportienala ell diferenta dintre vternperatura capatului., activ ~i CBa a capatului libel'. La rindul ei , -aceasta dHerei:ita: de tempe.i·atUta este propbttionalac_u centitateacle caldura prodUSi'i de' curenhil delJ)aSHra t I pentru lnci;jlzireCi c_!)pil;tullii actj v f adie~ ell f2 R; (unde RI este rezistenta J'ir:l!Jui lndilzitor prin care treG~cu.ten tul de mas ur at). Rezulta deci cii indicatii&e dispdziti vul:u id.e nia.suTatsint 1J1'opo1~t"i-onale c·u pi'iinitul 11.dlbtii Rjo/cace- I a cure:ntul(d ?l:e hl.asitrot (I). = kl~) fi deci,~c,ctTa apatatu[v;i este pi'itratiqa.

60

Dooarece pe baza efectului tennic afcurentului eleetric se de[j;:oe~te de fapt valoanea eficace, a curentiloi- albernanivi, rezult1i dl' liitpor.atde cu tetmocuplu .s1.nt utiUzabileatit- i'n c.wre'nt Ctmtinu1( cit: §;itr~ C1(1~en&. aUernatip,'inr;life,1'ent, ele forma. de vW'ia'tie in ti1?ip a f!1icestei.a.

Tcrmocuplurfle 8:8 executa dirr manganin-eonstantan (pentru iTidiIzil"i plna Ia 200PC)1 fier-eonstarrtan (pina .la BOO,Qq, platina;pj}atil1'a rhodiu (pina 1'01 'I oooGe) etc. Firul Tnczilzltor seconf¢ctill';:" ,I'l:.eaz'it din mater-ial nemagnetic de mare rezisterltl1 (constantan, crornilJicbel,aliaj de platina cu Iridiu etc.}.

Dupa modul de lridHzire a terrnocuplului, aparatele cu terj_TIO~ ji!,Uphl sin; de doua tipurl : ,cutontq.ct :;;i jQ.1·(j emrtcict.

La aparatele cu contact (hg, :3'.14. a ~i b) capatul activ al. t121;f,iihocttjJluluieste sudat sau Iixet de firulrnc~12itoi' prin vcare tree", ,¢,nrentul: dermasurat, Hind inciilzit prin contact direct db catio2 ~cesta.A:ceste aparate' sa folosesc pentru curenti dl,') 1\'1 1 Ala 300 A.

La aparatele fara contact (fig. 3,14" csi d) terrnocuplul nu cste Kncoritact cu Tirul indilzito1:'l acesta indilzind capatul activ pi-in ~:adiCltie. Terrnocuplut-ilefara contact pdt Ii legate in serie (fig. ;U,4, Qt.), ceea ice permite mar.irea tensiunii tenmoelectrcmotoare: numa<J;,ul' termocuplurilor inseriata ests limitat de cresterea reziatentei ei:rcuitului. Aparatale cu 'termocuplu fan':! contact se- Iolosesc pen;t:ru curerrti 'intre 5mA sl 1 A.

La, uriele aparatenu- :~e Iolosesc vlire ihdllzitoare, incalzirea ~~c1n?u-se chiar de. catre e!ectrozii terlUocu,phll:i1or ,legati dire~t~n ]'!,rrcUltul curentului ,dcmasurat Termoouplurfle se monteaza in ~ces.t caz dupa 0 schema iTI punte (:fig,3.15).

a

d

Schema .apara,t el 01' en termo-

"«nplu. '

Fig. 3;15. ;Sc11ema de {iunle a apa,raJ~lo.rcu ternlOmiLlhl.

6.1

Aparatele cu termocuplu, pentru curentirnici (de 1£1 1 mA pini\ lei 1 A)fle construiesc cu terrnocuplul asezat .in. vid, Aparatels eLi termocuplu, pantru curentl mad (pin!i' la150-300 A) in care ise degaieaza multa caldurase construiesc ell. termocuplul asezat in aer 91 au borne de legatUl'a masive perrtru a se evitasupraindilzii:ile.

Principolo: cotuote a qparatelo1' en t:ermocnplu consiiii»: japl;1·d· di indicaJHle·nu depind de "jreeuentii' pina 13 Irecvente relativ Inalte (2-5 Mlfz), ceea: ce face ca arnpermetrele cu tefmocuplli sa fie cele mai, utilizate in :masudiril(;' electroniee qn special in domeniul frecventelor radio), La Irecvente Ioar te inalte apar insaerori din cauza moditicarii rezistentei Iirulut Incalzitor dator'ita ofectulul pellcular.

Deficientele apcrrateloT cu termocuplu sint : dependenta .indicatiilor de temperatura rnediului ·inconjuriHor, sensibilitatea mare Iasuprasareini, durata Jill1itata de Iunctiorrare a termocuplurilor :;>l neeesitatea utilizatii unu] dispozitiv de masurat de mare sen.sibiIitate.

Apal',Helecu terrnocuplu 58 construiesc in mod obisnurt ca aparate portative sau de tablou, .de clasa 1-2,5·, Aceste aparate se utillzeaza rnai ales. ca ampermetre ~i miliamperrnetre cu un singur domeriiu de masurare penteu unasurarea curentilcr de frecventa irralta. Ca rvoltmetre se utilizeaza mai rar' dill' cauza diiicl,.lltatilol' de a reallza re:tistei'lte<;lditionale nereactive,

REZUMAT

• Metode de m1iSUl'are. a cureutttor ~I tensiunflor :

- met ode de. cltirevcu ,ap!o1tate .indicatoare (.arn.perme\"rc$l vDllmetl'e.):

- ms tcde : de compere .. sa tie .

• Apal'ate de masurat curetl.ti ·l1i senstuni :

In c1p'ent cont'lnu'~ .~

- galvanometre rnagnetoelectrlce ;

- ampermetre ~i voltrnetre magrretoeleetrice :

- .ampermetre sl voltmetre electrodlnamice;

- .voltmetre electrostatice i

- .ampermetre s i. voltrnetre cu tel2moeUplu ;

In cw·c7ItaUeJ"nMiv ;

- galvanornetre dere<::onanta ;

~. ainPerhietre ;;1 vcttmetre . magrretcelectrlce -cu redtesoare i

62

- amperrnetre o'I:i voltmetra magnetoelecttiCe ClI. termocuplu ;

- ampermetre ;;1 voltmetre ferornagnetlce .. .

- ampermetre sl volt metre. eiectrodina'm'ice .51 !~ro.41nami.ce;

-ttlnp.ei'rn·ehete.rmicecu fircald,

l'f)JTR·EBARI.DE CONTROL

1, qar.e sint aparatele dest1natemasurarficuren\;ilor- ~i tenslunilor foarte mid? Care sintpxilicipaI<;ile caracteristlci constructive .ale .galvancmetrelor ?

~, Ce este igalvanometrul de rezonanfa ~j cure siqt principalelc deoseblrt con-

-structive in tre, diferltele sale tipurI? . . .

·3, Cfn~e sin], aparatele Indlcatoare care servesc la masurarea curer*lol'~i ten-

sinnilor $icare, este modul iot'cieconeetate in circuit '? . .

Care :srut .conditiile pe care tre)juie sale ihde,pliheasdi ace~te aparate pentru .ca eroarea sistematica de metoda sa rie crt mat midi?

Care shit tipurUe constructive de apar ata de rnasurat care se folosesc lEI masurarea curentilcr. :~j tensiunilor si care Slut do~enliie lor de utili~m~e ?

5,: Ce stnt aparatele magnetoelectdce cu redrespara, care ests pl'incipiul lor defuncticnaras! care smttlpurlle constcuctrve T

Care sin! l1rinoipaiele carftctGr:i,sticii'\le 1i.paratelor cu vterruccuplu?

Cum se mii.soarfi curentii si tenslunile Ioarte rnari'? Care sin.t schernet'e de rnasurare cuajutorul trans torrnatoarelor de mas~rat?

CAPiTOLUl IV

Masuran~a rezisien1aJor

Prin .rezlstenta unui receptor pasiv se intelege de obicei rezisterua ltd i'n C'lqen.i- continuu, egaUi cu rapol'tul dintTe tensiume« Ilpticatci $i c1t1'enh'lL abso1'bif; sau ell mportul dintre puti:~I'ea absorbitii prin ej&ct Joule-Lene si Prl/:'i'cittll intensitatii ClCTentului abS91Nt.

Rezistentele folosite in circuitele electrice ~i slectronice aLI valori de Ia citeva Jractiuni de ohm pina Ia lOHl Q, in gama Trecventelor de Ia curent continuu pina la sute de rmegaherti,

Exista .numeroase metode de masurare a reztstentelor slectrice. acestea -difer1l1d dupa specificul si marirnea rezistentei de maSWtlt, prsciaia urma'riiii si aparatele clemasmat utilizate. Cele mal uzuale sint naetodele de masurere .R rezistentei in curent continuu. .Perrfrt; masurar! de precizie se Iolososc meiodele de ]JivnteJ iar pentru. masurari ind ustriale metoda ampe1'1netruZu:i ~i. voltmetruLui sau apuraf;e fndi,catott1'e.

A. Masurarea rezistente10r prin metode de punta

.Metodele de punte sint metode de compam'pie de. zero. Circldtul de maSU1'a7'e. ol. metoiieior de pumie (cunoscut de obicei sub riumele de punte) se compune din pat1'1L i7-n:pedante, care Iorrneaza Iatur ile unui patrulater inchis, un aparat i'ndicator de zero legat in tr-una din diagonalele patntilaterului ~i sursa de aLime'ntm'e conectata in cea de-a doua diagonala,

Princi,phtT metodelor de punte consUl in echilibuwea eleeirica a ]J,Lt/(ltH, care sectwaderizeazft p7'in Wpsdcurentu!,td in diagonala apCt1'aiultLi de Ze7'0, Valoareemartmii de masurat .rezulta din conditia vde ochilibru a puntii, in functie de Irnpedantele cunoscute din Iaturi.lc patrulaterului,

Metoclele de punte fiind metodede zero <HI 0 sensibi1ibltf: ~i prociaie mare de masurare, nefiirid .influentate de otalonarea aparatului de zero '1i de variatiile sursei de alimentare.

64

~:up~_ marimea care S0 mascara, puntilo pot if alirnentate in curent contmuu SaU tn curent alterf.u:ltiv. Peniru. ni(!sttTarea Tezis ... kl1!elo~ ,se fol~sesc l)llI:tti de curent continuu, Dintre aces-tea cele ~1~1 U:l1-l?:~te. s.lnt, /?untea. Wheatst~ne~ eu cate. sern&soafa rezis~ :')_~, ~Up.1 mse Intre, ~ .!1 ~l 1 M.Q? l?1 punte« dubla Thomson, pentru

,t'tl,nstente foarte rmci, sub 1 Q rjinn la 10-1) Q, ..

1 IPun1ea Wheatstone

. PU1;tea Wheat~toBe (rig., 4,1) este aldi~1Jib'f din trei rezistente'

~ :w.oscu::.e R-J_, ~-J III R3• care Impreuna ell re:<listenj:a de masurat R", l'OrJl:eaza laturde p~t~'l~latel'lllui ABeD, un galvanomen-u de' cucent t-;em,bnul1 ~cu.senslbi1ltate 10-7 ... 10-9 Azrnrn) ca aparf).tde zeta Jm,i~ ~llna elm dJagona!ele patrulaterului, iar: in _cealaltadiC)gonala 0 .yl'~d de cq.ren: .COn,~lOUU (de 1,5 ... 4 V) si 0 rezistenta pentru Iirni-

tarea curen tului In en-cult. '

" "JJJ~l~il~br.area elee-tricCi a p-uttti! "iVheatstone se r,ealizeazii prin :v~r.ldtla 1 eZlsten~elol'. cunoscuto din laturil_e patrulater:ului" pina ~._ad "cu:rentlll prrn dlag()!l~)~.galVan?metrului ajunge egal c~ zero. :Xc~easta corespunds egahtatupotentlalelo~ rn punctele cs: D, Ia ~81eesfe ,conectat~par~tul de zero, sjtuati? care este posibila numai ~n c~zuI in care cadenle de tensiune in laturile AC si AD ,,' , _

pecti .' 1 t .'} CB . DB ' . '.. . yl, les

,.' v, In a urrte ~l !3mt egale, arlicil : -

u'·!C = U.o)J)~1 U en = UDJ,J

san, cu not8Jiiledi.n figura 'U

l~ac1ncj_lj~se raportul pi.U[;i'e ,aceste doui1 ¥elaFi, se obtine condit-ia de echilib)'u a ·rmtif Wheatstone .'

I Rl_=!5.L1

R,~ »,

R!R3 = R;iR;c

Se observa ca condltia deechilibnl a puuJi( depinds numai de cele patru 1'0- -zistente din Iaturile patrulaterului iillicl t.ot]ependenta de e0zisteut:ele inter(l€, aie ),ltsei de ,C'nrent t,:j aparatulu! indicator de

7' E' [g. 4.1. SCbC1Uil nun,if Wheatstone. '

65

bin conditia de eehillbru rezuWi ,vaZoGreq ,rezisf:en1.ei. (Ie masl'O'a'( ;'

R~zistenJ;ele cunoscute R~ 9i R'). constituie -rezisteniele ,de Topor!;, iar rezistenta Ra - rezistetua de cornparati,e,

Reaistentele de raport sin] rezistente variablle de 1 + 10 + + 100 -I- 1000 Q, care permit Iixarea unui raport egal ell 0 putere ihtreaga a lui 10,intre 10___.:a ~i 103, Rezistenta de comparatia R;l este in general 0 rezistenta variabila 'in decade eu valori intre

lO-,J 9i 105 Q. _ .

Practic, echilibrul puntii Wheatstone se obtirie fie fixindu-se rezistentele Ri 9i % intr-un raper] constant si variindn-se rezistenta de comparatie Ra, fie invers, mentinindu-se constants 1'ez13- tenia de comparatie R3 ~i variindu-se raportul vdtntre rezistentele

Ri :,?i R2· _

Din cauza varratiei ill trepte a rezistentei de comparatie, de multecri till Se poate realiza echilibrul punW, galvanometrul. avtnd d~vJaW ('J ~ia2 in sensuri diferitepentrll' dbtia valor! 1<3 ~i R;' (R$' > R~) foarte apropiate ale rezisterrtei de comparatie. In acest caz, rezistenta de echilibru se ana prin metoda int-e-rpoliirii calculindu-se en relatia : ' ':

R3l = R~ + (R~' - R~) «~

,,"1 + "2

Doineniul. de miisurore al _puntilor Wheatstone este deterrninat de valorile limita ale rezistentelor de raport f?1 de 'compara1;ie.In practlca lnsa domeniul este Iimitat intre 1 Q si lOll O. In alara acestor limite erorile de rnasurare cresc fcarte rnult ; in cazul rezistentelor de .masurat sub 1 Q, datorita influente! rezistentelor conductoarelor de legi1tudi ~i a rezistentelor de contact a bornelor de conectare la punte a rezistentei de masurat, iar in cazul .rezistentelor de masurat peste 106 n, datorita reducerii sehsibqiUi~il puntii din cauza 111iqorarii curentilor In Iaturile patrulaterului,

HeaHzarUe constructive ole punti:i Wheatstone sint difedte.

Puntile de precizie se construiese cu raport constant 1Ii rezistenta de ocmparatle va ri ab Wi (fig, 4,2, a). Pentru masl1ra:ricurent;~ in atelierele de .montaj sau de reparatiielectrice S6 f'olosesc punti cu raport varlabil, realizat cu ajutorul unui .reostat ell. fir cali brat cu cursor (fig. 4.2" b). Aceste punti au In general montate pe ele un, galvanometru 'Ii functioneaza cu baterii uscate, Punttle vcu fil" calibrat ell cursor se manipuleaza mai usor, dar au 0 precizie mal red usa.

66

x 1{JfJ{)n.. . x/O(].n x fOIl

'f l g, 4.2. Schema PUll'

tilor Whea_tstone : •

a - clj raport constant, b _ cu vraport varlabtl.

a

'iO 100 !fj(iO

Puntea dubJa ThomsDn

. Reziste11\;-le mid (~ub 1 n, pina 1<1 10-6.L!) se rnasoarh en

puntoa dubJa ThoIl)son, 111 care se eli 111 ill' aU influenta

ttl ~ reztsteatelor

C~,:I_~C e or ~.icOhducto£l!"elOl' dE: leg'tl.tura asupra ctrcuitulut de

masurare, PrIl"l pJi-Jsarea lor intr-un Circuit auxiliar.

.G7

nezistenl;a de inasurat r~",

(fig~ 4.3) oste Iegata in serie. ell Q 'r0- l'etisten\ii de COl);i.pal'u\::ie etalon no ,$i cu sursa de clfrent con tin uu (?C'u;-, mulatorul E). Hezisteht.ele R"" ~l R(l Impl~el:lha cu T€ziste1itE!le R l~ lib, Jl':1 si n, aloatuiesc lexturi1e puntii.

') 1 • ,. t 1 I

Leg;~Hura dintre reZIS 'en;Cl(!

l Ro; ~i Rose. tace cu un e(mclt~ctpj'. d~'

J---.G::.J---' sectiune tna.re~i .lungime mica, avlnd

nez isten ta r cit mai n5.idt (r:::::; 0). Pentru echi'llbrarea pan\ii sc

Fig. ,l.:.t, S(lilcll:ia. .J,lun:tii t1 u bl c I?

. 'l'hinnS9il, Ia R 1 = _.~3_. 'fln. acest $COP rezistou-

R.. R,t1

\Ede R'I si R:!, .respecti v R!l§l HI, COl Lstructiv slot cuplate mecanic) f;li se varia;li:i fie l'eziste?ta 'etc*)l~ R(), fie simultan rezlstentele RI ~i R:1.La. echilibru se obtu:e p~ntrLl \'ezistenta de rnasul'at R~ 0 expresle qseman;)to[ll'e' c.01121 din cm:ul

puntii Whcatstone :

'Hezisten!:ele RJ,R',l, H$ 9i R" trebuie sa capate valO1'i elt m~i mad (minilriUln 10 ~)) pentru ca. rezistenta conductoarelor de lega-

tul'ff I?i' it contactelOl",sa He ncglila15ile. .

x t 1.)11'11;\

Precizia maSUdll'UOrCU pun tea dubla poate ajunge I

la 0,10/11'

B, Masurarea rezistentelorcu ampermetrul ~i veltmetrul

1. Metoda amperme1rului ~I voltmetrtdl!i

Metodaamp{mnetrului ~i y()ltmctrului se ba:z~aza p.e Sol~sl:~~.~ legii 1 ui. Ohm iji. consUL (i.in; 'nii.HI, 1'(::: ea.G.~( rent11,lm: ,I x S~. (I: ,(:~tcllJ.j U de tensitme u~ tn rezistenta d.e masura.t R), ',~i elm del CI1r~mw ea

. D U-,,-

-valoriiacest:eia din rapoTtul,\:& = -,-'

x

MZis'Urarea so poaie face elL doua 'lJ1,On;taje, care djJer~i intce ele pein modul, in care se leaga voltrnetrul in circuit, astfel :

_ montajul ~wal(fig. 4.4, a)', tq care vol~mett'ul.este molli',~t in derivatie direct la boruele .realstentei de maSufat ~l ca urrnare

68.

..

I' a§oara cad0.J.'ea de tensiuno U_~in aceasta rezistenta, iar 811lP€1'l'Retl'uli'ndi9a .UT] curent 1 ega] cu suma xurentilor ]xl carexrece

U .

li§hu rezistonta de masurat R'", si Iv = --, .absbr'bit de voltinetru

. , Jlu

~·v liind rezistenta interns a voltmetnuluij ;

- montajulamonte (fig. 4,4, b), in care voltmetrul este montat ln~re borna de intrare a arnpermetrului ~i bor-na de' Iesire a .rezisu6:lh1ei. de masurat, rpasurind astfel 0 cadere de tensiune U eg.aHi eJii surna caderilor de 'tenslune U", in re:2istent<1 ~i U .. j = T(jl J In M~n1permetru (R A Hind rezistenta intarna a ampermetrului), iar IlIwpenuetrul lna.soar~ eurentul 1 x care trecc;;pl'io rezistenta.

r-{ ezi sten ta de rnasura t R ~.fiind dcterlhinata de raportul din tre W1.derea de tensi une U deIa bornele sale r;;i curen tul To: care trece

Wl'H.n ea (R.~ = ~~$) I daca .se folosesc peni;ru caZc;ul ill.f,/i(;Q{!ii(: IJ ~ti I (de aparai'el'oJ' de maSW'at, iunbeie 11wntaj.e preziriHl. 0 e1'oare ~is:terii;atici'i de metoda, De aceea pentru ·t_1fJatea unei valorfn rezis'entei inasurate cit mai apropiata devaloarea adevarata trebuiasa '12 ..fadi corectarea: rezultatelor obtinute, tin'irldu'-se sea-rna de C.Qn-

sumul propriu al aparatelor' de masurat. In acest scop Sf' utili- 0eaZR urmatoarcla relatii :

- moutajul aval :

- moritajul arnonte :

-,i g.4.4, Schcmele de masura:l'c re'Llstel1t~lof luin 1l1ctoda amperfuetrttluii(il voltmetrulul,

69

Eroarea s'istematidi este detel'minata de raportul diritre rezistenta de maslIrat 'fii valoarea rezistentelor ihtel'rie, ale aparatelOl: folosite; ea este cu atH mai midi, :11'1 cazul montajului aval, cu ~1~ rezisten1;a de masurat R~ este mai micji in comparatie cu rezistenta R" H v oltmetrulu i, iar In G8'.1:u1 montajului amonte, ell eLL rezistenta de masurat R;; oste mal, mare in comparatie -cu rezistenta RA a ampermetrului, Rezulta ca atunci cind nu se cunose rczistentele interne are aparatelor de masurat pentru a se ob1;im'

o valoare mi'fslIf'ata R" = T cit mai apropiata de valoarea ade;,,'arata rezistenteLe mid (sub 1 Q) se rnasoCtT([ cu mo'ntajul aunt iarr_e~ist€ntele '1nijlocH (p~na let 10~ OJ ~i mC-!1'i (peste 105 .0), eli,

montajul amonte.' '

Precizia masurarii rezistentelcr prin i'r'l_etoc1aampenneh'ului !Ii voltrl1etrului este Iimltata de erorile aparatelor utilizate; de obicel

ell este mai micade 1%,

Aceste metode CO'nstClu in compClra1'ea reziStent:ei' de masturaa cu 0 1'ezistenti'i euao» de acela?j, orc1irt de ma1·ime. Ma-su:rarease poate face fie prin comparatle directa, fie prin .substrtutie.

• Metoda de comparatie directs (fig, 4,5, a). In aoest cal. rezisten1;a de masurat R; si rezisten\a etalon de compara\ieRo 5C montea:z;a in serie. ell ajLitoruluriui voltmetru se mascara succesiv (folosirtdu-se corimtatorul I~) caderile de -tensiune U ((J $1 U 0 tn cele doua rezistente R" ~i Ro (cu care sint propol;tiona'le) ~i_ se

2, 'Metodede compar:atie

Rx

a

1!' i g. 4.5,Mi\surareia r~zistelltelOi' prin metoda de comparatte,

b

70

compara intreele. Curentul 1 ,princele doua rezistente Iiind ace,l'{:l'~i, . din relatiile U" = R:. J ~ 1 U 0 = R n I r.ezulta valoarea rezistentei de masurat.

"

. . Cu cit valorile l'r:Ziste:,-1;elor R~ ~i Ro .sin] mai apropiate IIi ezistenta voltmetrului mai mare,Cu atrt rnasurarea este mai E;xacta, Din aceasta cauza rezistenta Ro va Ii reglabila,

Ace.a~ta metoda vcste indicata pentr u Lmasurarea rezistenvelor rmci.

~ ,~ ~ietoda substitut~e~ (ftg.4-.5, b). 111: Boost caz vezistenta de ~a~1.1Iat n, se mo~teaz? m paralel cu re.3n~tenta etalon de compa,atle Ho' Celev ~ou~ re~lstente se comparamtre ele substituindu-se Una cu cealalta in circuitul de roasutate .

. . Cu ajut0i'ul comutatorului ~. sa Tntroduce mal 1utH in cir~uItul de masurare l':zis_ten1;a ?~ masurat s; qjapoicea ctalon e; sare sc.reg,leaz,a pi:na, cind m;lian?-permetrul mA VB indica .acelast 'tu~e~t Ill. circuit, In aceasta situatie cele doua rezisterite sint egale a.chca R; = Ro. ' ,_ . Metoda, ~-t;bstitiJ\.iei este precisa, precizia. .sa nsdepinzjnd de clas,G .de preCi~I'e? aparatului indicator ci numai de precizi& rezist;ntel etalon _Ro ~1, de .modul in: care sursa de alimerrtare E i~i men~LUe constants tensiunea electromotoare,

f.Me'to~~ . este in?i.cat~ .pentru masurarea rezistentelor peste i[,~OO, Q, fll~d d~sL:tIhzata la masuraI'e~ rezis~en1;elor indomeniLll lecventelor aUdl? (In a~est ca~ ca sursa de. alimentare se foloseste n generator de .frecventa aeustica),

C. tlisurarea rezistentelor euaparate indicatoare

" _ Aparatale indlcatoare Tolosite pen tru masuraroa directs a 1'e-

lsteny.ellor se numesc ohmmetre sau .megohmmetre.

Principiul; de fUncf;ibnare a otimmetrelor $i m,egohmm,etrelor

se b~ze:za A pe r:': legii ~iii Ohm (R = ~) intl·-~t-n circuit ~{)nqtttt~~.t,zn esetuii; ~tntr:o SU1'S~ de CU1'ent contin'Wu, un apm'at t~dZC~t01 de c~rent ?t 7'ez1,stenta de masumt. La 0 tensiune COnfil1tan:!;aasur$el~ !ntensitatea eurentului . in circuit. este irrvers proPj@rt~on~laA'cu ri?z~steE1V~ ~e in!;ism'?t si astfel aparatul indicator poate ~11 gr adat 111 ohrni, capa:tmd funetia de aparat de masurat rezistente:

71

Constructiv, ohmmetrele ~i megohmmetrele S8 compun din apttratul indicator, sursa de curent continuu si elementele de re~ glare, 18 bornele Io.r conectindu-se rezistentele de masurat,

Precizia de ma:surarea ohmmetrelor f,\i rnegohmmetrelor nu este mare, clasa 101' de- precizie fiind incel mai bun oaz 1,5. D& aceea aceste aparate se folosesc,in general, pentru masurar! jnd ustria le ..

1. Dhmmetr_e

Ohmmetrelesint formate -dintr-un mili- sau microampermetntr msgnetoeleetrlc eubobina mcbila, rezistente aditlonale vai'iabile,~( obaterie useata de,l,5 ... 4j5 V curent continuu,

In functie de madill de conectaro a rezistentelor de masurat fa\a de aparatul indicator, ohmmetrele pot Ii eu montaj serie sau cu menta] paralel.

• Ohmmetrul serie (fig. 4.6, (:I) are1'ezistenta de masurat R; conectata In serie cu aparatul indicator. Ca urmarev Jnunomeniul in care rezistenta de masurat R:c este egcl1a cu zero (adica bornele ohmrnetrului siut scurtcircuitate) aparatul indicator va avea deviatia maxima, Iar cind rezistenta de 'h1aSl1rat R", are valoarea n;Jl;lxin1a (RflJ = DO, fidica. bornele apat'atului'sint neconectate) aparatul -indicator, nefiirid strabatut devcurenb, va avea deviatia minima. He~ult~ ca setir« ohnirnetnLlui serie, g'l'adaUi. in oh-mi., are sen ... s inversfafa de aparatele de miisurat obi~mLite (deviatia acului. este eli. atit mal mica ell cit reztstenta de masurat este mal mare). Scara grad{1ta este nauntforma, dlviziunile ei iii;nd mai dese pentru V[LIor ile :mari ale reaistentelor

R

a

Fig. 4.:6. Scbcmelc ohmmetrelor,

7-2

• Ohmmetrul paralel (fig. 4.6, b) are rezistenta de rnasnrab Rx ,oneetata in paralel cu aparatul indicator. in acest CqZ aparatul indicator are deviatia maxima cind reaistenta de masurat are Jlruoarea infIriita, adica atuucldndla bornele aparatulul mu este e-onectaMnici6 r,ezistenta ..I?i deci tot curentul trees prrn aparatul e masurat, iar indicatia zero corespunds valor-if zero a rezistentei -e rn~surat, adica at unci dud bornele aparatului vsint scurtcircuiate. in consecinta, scam ohmmetrul1ii paroiel, gTodaHi in oh-n-l'i, m,'e Sens1d normal:

Ohmmetrul serie se foloseste Ia masurarea rezlstentelor- .mari (B~s~e. 10.5. D~: iar ol~mDletru] paralel la masunarea rezistenjelor 11!'HCl ~l mijlocii (10 ... 10"0).

Deoarece tensiunea surset de .alimentare nu ramins constanta in tiinp, scazind datorita cresterii rezistentei interne a bateriei ~tJata cu imbatrtnirea acesteia, ohrrrmetrele' sjnt prevazute cu disipozitive de corectie. care compensaaza .cresterea rezistentel interne bateriei. Cornpensarea se realizeaza prin nwdijica1'ea volorii rezistentei aditionale varia bile Ita (astfe] ea suma rezistentei acesteia .;;i a baterlei sa ramtnacenstanta) sau prin reglon!a un'U;i .}ttnt tnagne_tic' prevazut in circuitul Thagr).etIc .al aparatului magnetoe.lectric, care modificind intensitatea eimpului magnetic in .intre- 1Her schimba sensibilitatea apmatului de masurat (in sensul ore~erii acesteia).

Corectia ohmmetrelor se face inaintea fiecarei utilizari. Pentnu aceasta Ia ohrnmetrele sede se scurtcircurteaea bornele de conecttal'e a 'rezistentei de masurat ~i se .regleaza rezistenta aditionala 'S1')U suntul magnetic pina Chid se aduce Indicatcrul Ia gradatia zero. ~.a -ohmmetrele paralel, corectia se face cu bornele neconectate (in gol) aducindu-se indieatorul la diviziunea oo ,

Ohmrnetrele se construiesc pentru mai. multe domenil de maurare, care se obtin ell ajutorul unor rezistente ad.itlonale montate

in. serlesau in paralel en aparatul Indicator;

2. ME!gohmmetre

Pentru ma,sul'area rezlstentelor foarte mari (peste 105 Q) -se tol()sesc meg6hmmeh·e.Accste aparate cau -consteuctia asemana'rbare ell ohmmetrele serie, dar au Ctl sursa de tensiune un mic rg;enel'Bto_r de curent continuu CU magnet permanent (magneton), ~'etlonat manual, 'care Iurnlaeaza 0 tensiune inalta de 500, 1000 sau >2,500 V. "Ga aparat Indicator se utilizeaza un miliarnpermetru maglitetoele_aide ou bQbil)a simpla saude tip IcgometrIc.

73

It 1 12
2
~ ~ ~
f1"M Ro f1(J ItS
RXU
L .. _ a

1"1 g. 4.7. Schernele megohrnmetxelol" ou logometre magnetoeleotetce.

Ii Megohmmetrul ell Iogometru magnetoelectric are avanta] ul ca Indicatia sa este independenta de tensiunea sursei de alimentare,

La aceste aparate rezlstenta de masurat Rxse conecteaza fie ~h serle (fig. 4.7 J [I) fie :in paralel (fig. 4.7, b) eu una dintre bobinele mobile aleIogornetruluivCa urrnare, curentul. prin una .dintre bobinele mobile ale Iogometrulul depinde de valoarea rezistentoi de masurat, curentul prin cealalta bobina Hind independent de aceasta,

Deviatia Iogometrului este qetel'm:lnat}l, de raportul curentilor prin cele douabobine;Ambii curenti Jiind iproportionali. ell tensiunea sursei, raportul lor mi. depinde de aceasta :

I· ~fE:r~-;r~:£~:T~ f (R,) I

-- .....••..................................... --~_:

unde : Rl ~i R2 sint. rezistentele bobinelor mobile :;;i Ro - 0 rezistenta de protectie.

Indicat,iile ,jnegohmmetTuZui cu Ioqometru. Slnt ·deCi juncpie JHlrnai de rezistenta de miisurat, f#nd independente a·e tensitmefl s1L1'Sei,adiCi.'i. de viteza de rotatie a rnanivelei inductorului.. Ca urmare, aceste megohmmetre nu necesita nlci 0 reglare prealabila masura:rii.

Megohmmetrele cu montaj paralel sefolosesc pentrumasurarea rezistentelor mid (0)02 ~ 0,2 M~Q), Jar cele ell menta] serie, pentru masurarea rezistentelor mad (pim'i la 500-'1000 MQ).

74

•. Mctode:de.miisUl'arc.a reztstentetor :

Me.tod:e de punte :

- puntea Whecitstowe;

- pun tea dubla Thomson.

l\.fe,tode ind.ustdale :

_ metoda ·amperme,tL·uILli I;d voltmetrulul ;

- metcde ·de comparajle ; .

_ cu aparate ind,ic<'t16flQ-e : ohmetre ~l mcgohrnmetre.

NTREBARI DE CONTROL

. Care este 'prtuclpiul metodelor de .punte §i care sirrt princlpalele lor caracterlsticl ?

2, Care este schema, punti; Wheatstone ',;;i care este modul de -echlltbrare a acesteia ?

, Care sin] principiul $1 mcntaiele rnetedei ampermetrului ,~i voltmetrului ?' . Care este 'cauza erorll sistematice a acestel metode si care mon:aje trebute utilizate in functie de marimea. rezistentei de masurat, daell. nu se cunosc caracteristicLle <tmpermetrulu) lIi voltrneti'ului ?

Cafe sln] metodele de cornparatie pentru mii,sural'ca rezistentelor? Schemele deprtncipiu ~i'difei',enta dlntre rnetode.

5. Care stnt aparate1e indicatoare cu care se p~t-x:nasura rezistenteIe? Care este schema lor de princ1piu~icare sint principalele tipuri constructlve

((:1,1 descrlerea functioni'trii 101') ?

CAPllOLUL v

Masurarea puierii ~.i energiei eleotrice

A. Masurarea puteril active

1. Masurarea, puterii in circ,uitele de eurent continuu cU smnermetrut ~i voltm~trul

_ }11 cur~nt~ontir:uu p:ltel'ea. consumata intr-un circuit nind e?~la. c~. produsul dlIltr~ ll~tensltatea cursntului care vcircula prin ~lLCUl t. ~l t~nsl.un~a ~phcata- .Ia borne, valoarea :;;£1 se poate "aHa i,l::hli~tl_nc!u~se .1I)d.~C'atta J a ~nui ampermotnu montat vin seri"e' in plCUltu~L~ ~ ndicatia V a ~m 1I\ vo:tm~~ru, montat ,~n del'ivati~, adics r'n , ,~6hema ,S8 poa te I ealiza Iie in montaj aval (fig, 5 1 Ct)

.ue In.rnontaj amonte {fig. 5.1, b). " ,J

Din cauza consumului prepr iu al celor doua aparat d v

surat ambele i 6 t '1'1 ' ' ' ~, e e ma~ , " ',', n, n q? c au 0 eroal'esistell'latiCa de metoda. D-

aceea, pentru d,E:termma1'ea puterii efecfive P 'c'o'U,'S'Ul'1"tY' _E'

, ot . t bui ~ , , " n cl .In [e~

c~p ox .ee., :IJ;, sa se corecteze pu terea. m8..surCltii 'r; data de 1'0-

QUElIl indicatil.lor ampermetrului §i voltmatrulu]; scasinclu-se Pdin

ea putenea consumata de voltm etru (t')', -- U I, - 1cJ2 ')' ',,'

, ~ {, V ___, V - ~-.~' m 1nOllta-

.?til avul r R I' ;1

r e-

Cl

+

If

b

76

san de ampermetru (P"i =- R./l'l 2)1n niontajl'll ampllt:e:

P -= U; I 0=- Pm - PA = U I - -RA ]2,

unde H ,"l$i R If shit rezis:ti2nteJe ampern1ett'ului si voltmetrului, 1\1 -- cursntul prin \701tmetr,u.,iar> 1 J: §i UN - .curentul .;;i yes-

p~l::tjy caderea de uensi une in receptor. :'

Daea 11U se cunosc earacteeist.icile apar'atelor d\'!. masurat si

valoarea putel'ii absorbito se determina din produsul Indicatiilor ampsrmetrul ui ;;1 vol tmetrului, rezultatul maslil'ar'ii este afectat de~roi'lre sistematica. Aceasta eroare dapinde de iapor tul dintre rez,istE'n'l;a receptoruh.l_l si valoarea ,·e-zistei1te1.or 8par;'nteloF de rnaxura] Iolosite ; ea este ell atit mai midi in cazul montajulul 8\rC\1 C l cit reztstenta receptorului N, este m;:d mica in eomparati'e ell Tezistentci voltlnetI'ulll~ RI') ic}l' in cazul moutajului amonte, ell cit J:'€'l'jster'ita rec(,!ptoJ:ului [{ este mai mare in cb01para~ie 'ell -rezist:enta

arnpermetrului R;!.

,2. Masllrarea puterii autlve eu wattrnetrul in clrcultele de, curent continuU

~i de eurent alterllatly l11onofazat

IV1((S]Jwt1'Ca directa ~tl)HGeTii adiVe' se ejec[ueaza cU'WG~'l:1')H'b'e de Up eleetTodilUt)1iic (in C~Tent c;:onti:nu1t -Jicurent, alternat1-v) sent de tip de fn'(hL(:tie (rmnlai in U'lLYe:'nt alte')'7}t/,t}Vj.

Wa1.tmetrele electrodinnmice~'in't c1ispoJ.'itiye ,de rnasurat eLedrodirrarnice cu- diflp radial ale carer devjntii~iflt propor'tionale in C'Ui'ent continllu 'cu proclusul curentilor pi-In bobina -[j:xa~-icea xri{fbili~, iar in eurent 81ternativ si ell cosinusul unghiului de defaznj ,dt,ntre curenti, Spre deosehire de £l1nperlnetl'ele ~i voltrnetrele electl'rJciinamLce, bobinele dispozitivului de mfisurut nL1· se leaga intre DJe, ci JorlTieaz'a circuite indepenclente (Hg.5.2) ; b6[Ji11;(l ji'\:a se co'il'l'lcteC(za Zn serie cu. circll'iI:-1Ll de 'masun:rt, 1>r'i11. eCL trednd cH1'eni:'ulde s(lTci'rH'i r '$i f<mnrnd Ci1'cuil:'ttZ de Clt1'ent) -i,((1' bobina mobiliJ. - in serie ~"1.L 0 1'ezistenlii aditiorwUi Rti,~ se C9necte.(lzair~ pa/alel lct circuitut <de miistirdt, aplicindu-i-se GstjeI te1!siune(~ ~'eteLei U $ijorml1Ld ci.n:;uiLuZ cie te:nsiuJ1e. lu '1' e11.,) 1 8C0sta pdn cele dOUR bobine tree

(:ufcnti (lifel'i~t:

mi~Je, 22 ~ Hz este Impedanta totala a cil'cuittllui de tensiune, care este apro:xiJnativ egaHi ell rezisknt,:asa R2"deo[mecli! intiuctanta S<1

este practi'(J'l'l.eglijapila.

77

Ca. urmare tieuiaiu: wntlmetr1llui electl'odi110mir;: esie penh'v, ciTcuitel;~ ·de "cu1·entco;~tinuu :

I I U .

.Ct, = lUi I, ~It, - = f(P,

" R~ .

irrr lJe.ntrucircuHele de cureni fl.Ue'rnaWv :

Cf..=- k!t I~ cos (02) = III £ cos (/J)_) -= .s. tv cos 9 -- /( P,OQ'~ 'f

- 'R2 R- R2 IlL.'

- 1. \IJJ'

acliea esie proportimiaUi CtL p,uten;w activa. datacle f;ensiun:eci o..pH-

caia ci~'cu-ituhd de iensiun» ~i de cm'entul care (Tece pr'i.n booitu: qe curent a d-ispozi.t:ivv..lui,de miisurat, Scara wattrnetrului electrodinamic este uniforrna.

Bobina Iixa foe curent) a wattmetrului este alci:ituii.a dintr-un ninnar- mic de spire de sectiune mare, in!" bobina mobila (de tensiune) dintr-un numar mare Qe spire de srrrna subtire,

La C()?i.ectaj'ea wattmetruZui fJI circlLit: ,treblJ,ie i'espectat sensul. c1Lrentilor ii~ bo.bine. In versarea sensului curentului tn una d intra bapino: provoaca schimbarea sensului f'ortelor de actiune reciproca '9ia sensului di2_ deviatie a bobinei unobile. IDe aceea bornele bobinelor Tare se conecteaza 101 sursa de' alimentare (bornele de intrqre) se noteaaa atit pe aparate, cU :?i pe schema prirrtr-o steluta,

.Rezisterrta aditionala se conecteaza in eircuitul de teI).sit:we tctdcauna dupa bobina mOPila, In pat-tea dins pre sarcina.

WEittmetreleelec'tl'Oc.1inamice seconsttuies'c de obicei pentru doua valori' nominalo ale curentului din chcultela de curent ,~-i mai multe tensiuni nominale ale eircuitului de tensiune.

. De .obicetwattmettele sint astfel construite incit deviatia maxima a acului indicator corespunde In curontul ~i tensiunea nominaJa J:ii cbs rp <== ]:. Cu aceste valor Lse determine constants wattmetrului, adica nurnarul de wa1;.i care corespunda la. Q dlviziune a scurii .gradate. Astfel, daca wattmotrul vare 150 diviziuni !.'i este construit pentru 0 tensiune norninalade 150 \T' ~i un curenn nominal de 5 1\, Ia cos qi = 1, constanta sa va f,i :

C = It! Un. cos <p 5,150· I == 5 Wjdiv,

nr , div it. 1'50

I

R

b

R

Ceoef'(J lor ::;:.

a

Fig. :p.. Schemele (Ie cQll.e!:ia:re lli wltttlllcinilui elect,).'Qdinamic,

7'8

. v iut. d . lezare a bobinei de t~nsiune fata de cea de,

o • Dupa .: moe U .. e b, 1'e aie -W(lttmet1'-uJui pot fi in. Hwnta) curent, schemele de con"ecta, ,- Z (·f'g· 5 2 b)· ea -urmare 1a

t (I'· 52 a) sa'lL tn m,on-ta) ava oJ, 'I " . eli!

.ct1non..·e· ,~g,v ' .' .: _ ,", am ermetrul si voltmetrul, 1U ~a:

Iel ca lamaswElrea pute.uL cu P "t t'ca datonta

- . '1 ' ' , - t . f' tate de 0 eroare SiS ema 1

tiile wattmetru ui SIb. arec ., . : -,A 'c··ea' de teusiune,

, ' . ter 'hobina de curent sau In ,'" ,

C~lDsumulul de pu e~e In ',' . "1 d"-itorateacest6r eonsumun nu

1 ' 'aYsllI'ar'ea putertlor nuci e10ue U • 'I' st ,-,8 m,e .:' _ ,;,.. '. t -ebuie efectnate corectu e ; .m ace

pot h negli)ate, ~l. ca urrnare v ~ .' -cuit in montai aval, deoarece

caz, wattmetrul se conecteaza !I1Cll, , . *

de obicei CLUloscind u~se l',eZlS- W

tenta bo1-;ineide ten,siune, corectia 5e calc41e!'za mai ll~or, . ,. La Juainu~adle 1a cflre n:-I

<'8 :face- corectia el~orii: de n1etod~l, -;_'a-~tmetreIe -se conettfJa~a in circuit de obieei in montaj arn,?nt_e, cieoHrece puterea consum~ta ,1~ bobina de curent este mai lTI:ca deeit cea cO)1Slimata jn Qobl11.8

de teusiune, .. ., •

-Cind tensi1Lnile ~i ClITen-t:! tn

circuiteie de '1nusu1:are depa;~e'Sc valOJ'Ue nominate a~ew[(ttmet1:~~l-ui acestet se cone;cteo.zu in. errc1.dt p1~in i-nterntediill 't1'ansjorma-toco-eloTde masu'mt:, nupa cum se utilizeaza: un singm tr,ansfor-

. tor de rnasurat (de cUl'ent S.~lll

tua 1 . ' . f

de tensiune) $8U ambele ±.r~:lsor-

ma:toare, se disting _ mont~Je =: miindiTecte (fig, .5,3, ~( f?l. 0):;>1 respecti-vindirecte (fIg. ~,3~ cLtn' acest ,caz., -putere,a ~as~'a~~ p se obi'ine iruTIul\",ll1.d indicatia

,I,. .. '. 'p artel de

wattmetru1m,,, ell rapqare. e

transform are nominale Kln?l K~u" rv de exemplu pentru 1110ntaJul 111- o---./.--I-- ....... ---+-t---I direct.

Pin = l(tnJ(ll'~EW'

k

L

K

','N

(1

R

1

k

L

x

3, Miisurarea puterii active.,. tn circulte trifaz:a'te

• ].\'lilstil'area puteril active in (j~rc1,lite trlfazate fro' a conductor neutru,

c

E' . 5 3 Sc'" ernele tie mam. u:a.re. a 'l_g. ., •• . ter

llt1tedi en \vatttiletl't,l1 prin IU ~

medtul tunsformatoai'clor de ro!i~

surat.

I ~P'"

.,< ., .

..79

'. f_~:--t-+-~~-----";';:"

2----+-~~--~--~~ 3--+- ........ +-~++.:.:::.....-~j::;J

a,

Fig. 5.4,lW.a,sura,r~a tmierH active en' trol wattUldrc ill etrcutte. fi'ifa2,a:(c :fariA

conductor neutru, Uesilllctril!c ~J d~zJ!cbilibjate. .

Tn c,(J,zul fj.enefa,l cd ci?"i)l.titelm trifgz(.'te, far-a conductor 1~i2'l1th.~ Cit .tens_fJLrLi nesl,metrk.e §i cl('1"enf;i deiechWibrati, ind~pepdent d~ caraeterul sarcinii ~i' 'al schemer de conexiuni puterea aetiva este

,egfl'Tif,eu s-un1:n' puteri~or pe fiecare faza ;' ,-

P = UJO f leO's 91 + U~O J 2 cos 'P2 + U 30 13 .oos 9::1.,

In care 7J~O,V20, U~O §i It, 1').., 13 sint ~er).Silmile ~;i respectiv curenti i R~faza, fcu' <Pi 4'2 ~i l'a defazajele dintre te.tlSiiunj 91 curcrrti. Ca urmgre putm-eq. gc~t1),a 't,ol;a~a f1ftr-unci1~cu:it trNazau jqr.i'icO)1(bydor neutJ:it se ipoaie rnQstf1'{); elt trei watt1}te1/re TiwntCtte fiecar,e' cu 'Ofio.ina de C'llrent 'pc cife (') faz~ {liC1L bOQi'na de ii:msfune ~ni;re 'jdza. rCM),ec(;ivii ~i ptmctJll 'netLtru ol. sC17'cfni1 (rig;. 5.4, Cit),· })aca punctu;l ~e!Jt~p al sascinii -nu este accesibil, bcbinele de tel~ii.fne~epQt c_o~ecta .la un J'lunct neutru cornuri N{fJg. 5A, b), al carui .pnten1ial {Jbat~ il oaveeare, Se demonatreaza d'( in acest caz. iI:idicatiHe .0h 7('"2 ~l Ps ale wattrnetrelor vdlfer-a de puterea corrsiunata' pe' j'iecat'e .ffaz.,a.hls'~ suma lor algebricii ramine constan.ta ~iegal5. .C1:) puterea activa trifazattl.,

Dad p~ndul J;1€UlTU COlnllI).N; se, p18seaza pe una dintre cele ·.tf'eifaze, deveB:i:t~ in acest r;:az. :ia'~a de referhi~a. watfmesrul d pe laza respectiva va avea lndicatia nula, deoarece bobfnet sale de. tensiune 'nu-t este qpli.ca,~ii' nlci 0 tensiune, ins~ suma algebl'idl a indicatiHo.r celorlalte 'dqtla wattmetre .ramlne aceeasi ~i egaUl C\,l put:ereatl'i1azata. H~z~~ta qed ca in acest fel se poate rel1iili~f.1, la un wattmeh~\1 fji asHel puierea activO: q rtmui drc~lt trifazat tara. conductor ne,utrll/ 11es.Frnet7·ic ~'i dezechil,i-bmt', se poate 'mliS1J.r:.Ct ~un:wicu doua wattrn,et:7'€, aviricL jiecm:el:iobina' de curen.·t, moMaUi, pe alte' Q fa:di, ,ig.1' 1:)Qoi'nu dete1l,$iune. legata iltt1'e fazQ. 1'espediva'

~i ja.tade reje'r'inta libera. ,"

'DLi,p~ fazade r'eferinVi. hleasfl existii trei mocialita1Jl: de m,oritf\l'e a oelor dOlia .wattrnetre (,ng, 5.5}"carora Ie 'corespund urma;to<l;re.le expresiiale !i'l~terii activetrrfaaate :

8'0

W,
1. f
2 if,
.2 2
iii W2
3, .3 = 3 '"
g
,6 a Miisul'area' putcdi active .cu :dona' wattmetre iiI clreulte trUazate fava cond~ct~r neutrq, .neslmetrtee . ~i(lezecllilibrat.e.

- fazt;l,!J de Teiel',i'n1il. (;l:ig: 5:'Q,C!1 ;

p = U~3 It cos ((01) + U'/.3 12 cos (U:;rz) = Pi + Pj,; Iaza 2 de re]'el'inVi{Hg:. 5.5, b) :

.......,.,._ c ............

P == U 12J1COS (UJ~ !}), +'Us21!} cos (U 3~' I gJ = 1\ + Fa';

faza' 1 de ref~dRta(fig. 3 -, 5; () :

~ ,.,.........._

-P: = lJ.2'11'2 cO's (02~J2) + USl j 3 C(lS, (U 31_ J 8) = P 2 + p 3"

. 1n :£u!).dfe. de caracterul sru"dtiii, until dintre wattmetre poatG Jt;a: dea- inciicatH negative 9.EiGa unghtul dintre tensiunea aplicata ~l c;uterit este: mal mare de 90°. 'in acestecazurt, daca wattmetrul nu 'f$te pl'e:V8:Zut. cu· 'un comutator tspecial pentru Inversarea sensului tlup;!Iltului 51':1. bobina de ·t;ens'iu-ne .• , iseinverseaza Jegaturiie 18' bornele aGes,t~i boJ?il.1B ~i indicaVEl se ia-";cu semnul minus, puterea cireuitultri tl'ifuzat iiin9. .asttel egalacu diferen~ailldicatiilor celor doua waH',j~ieti'e :

p = p~ + :(- P2) = i\ - P2~

hi ccizlll pa'i'tiCl1Jar' at drcuitelor trifaza;te C1j; tensitLnisi1H,et1'l·(:e f~ c]'v-'<m# e.chilibTO,Pi, crnd tens iu nile , curentii ~l defazajele 'Sln Legale

Xntre ele ; . .

%:)..= U~ = Usl' = U; TJ = 12='13.== I 9'i C))l =(~2 = q'..J =<p mxgl'l.iurlle dintre tensiunlle aplicate bcbinelor de tensiune ~i cuerit:ii piin- bObinele de curent siut ;

»<:

U~3 /1 = 30° +''P'

,81

.Inlocuindu-se aceste valor! in .relatia puterii pentru faza 3, rezurta ca puterea P masurata obtinuta din indicatiile calor douH wattmen-e este :

P = Pl + Pz = u [ cos, (300 - rp) + U 1 cos (300 + rp) - = U 11.2 cos 30° cos q?' = \l-3 U I cos cp,

adiCii tocmai puterea totala trIfazaHl.

Mi'isurarea puterii active ell schema celor doua wattmetre se poate realize i'jieu un singur wattmetru conectat succeslv, Rlrfi <;I rntrerupe eircuitul, pe doua din fazel circuitului tr ifaaat, ell ajutorul unui comutator' wattmetrie sp'eci~l. ....

Pentru 0 masurare mai corrroda 's-au construit waUmet1'e't7ijazate care constau din' doua dispoziti"rel de masurat wattmetrice monofazate, montate conform schernei eeJor doua wattmetre, Wattmotrele electrodinamice trifszate au 'bobinele mobile ale celor doua dispozitive de masurat fixate pe' acelasi ax, astfel incH cuplurileIor active seinsumeaza.

In eaz1t~ circuiielor triyllii-re-cu; t'echsitl.-n-i. s-imetrice$i C\.crent'i, echilibrati, tensiunile, curehtii:;;i defazajele .dfutre ele fiind acelea~i pe fie?~e Iaza, .putefiJe pe cele tn:;f.(laze Slut egale .;;i astfeJ puterea: -act!vaSe ~oafe rnasura cu un frr~gur wat~metru, -;\cestH ~err:onte~za cu bobina de >"C:~:rre?-t pe UIJd din faze '11 c~ ,?obma de tensiune lnke faza respectJ1H 91 punctu] .neutru al sarcinn. Punctul neutru fiind accesibil numal In cazul sareinilor simetrice legate in stea (fig. 5,6" a), de obicei este cre~t 'in mod artificial eu ajutorul 1). dcua rezlstente aditlonale R2 ~i 1ls. ega}e cu rezistenta totalii a circuitului de tensiune a wattmetrulul (fig, 5.6, b). Valoarea puterliactive trifazate P se obtine inmultind cu trei inclicatia Pili a wattmetrului (P = 3P..,) , Daca wattrnetrul rnonofazat este destinatsa functioneze permanent in circuite trifazate echilibrate, scara sa se gr_ad~aza astfel Incit sa indice direct puterea activa trifazatii.

:: ·(!r f
~
2

3
C1 Ra o b

F r g, 5,6. Miisuratea puferii active ou un sil;Igurwattmetru ill elr'lwte t#fazate slmetrfce J;li eehiliblla,te.

82

o

K

2~~~+- __ ~~ __ J~'_--~~~L_ __

a

a --,

I ! .L

""

b

5.1.M(isural'ca putedl active A' '. 't :.. " ._

trn, plio .. ter . '.' " HI Clle~1 e ~11fa.zatc lara cond (I cto r In ei medlUl tnlUsforma.toa1'filol' -(j'e miisumt ';

b _ a - cu do,-!,~ wattmet"~, In clrcuite nesfinettice •

. CU lUI wottmf!t.nl, ttl. cit'cutte slnw,tt'i_c~ ~i eClillU;i'!lce,

In ci1'cuitele i 'iJaz t A' ..

. alm'U '.' Z,1 .. a ,e m. cW'e te21siunile' §i ctL1'entH dep(r~esc

'J'in; i~t~~mz;? le t: wfat.tmet1'e~or; masura:ea puterii se efectueaz5. . d'" .. t: ne.w .. 1ans ortnaiotn elor de .masuratin ,.nontoJ' sem '1'-

~LZf ec sau iruiirect (f' 5 7) 1 ' " . . . , '

MasUrare -fa",,; d .',', 19, .. ~. n~~opul protectlel .circuitelor de r V· :":1'~ e P:llcoh:tl patru~deru accidentalea tensiunil inalte

, asurai ~ e secundare ale transformatoarelor de cure .1-' 'J

, lJ punctu] orm. 1 t f'· . ' . 'n~, impreuna

';',' , ," c rnun a ran~,ormatoarelorde. tensiune slut Ie ate 1~1

~~l!~~l; , ]~ ~elul. ~ee~'>t~ dlierent~ de tensiune dinwe bObine1e dis-

. , 1 ~~\ Ul~l de masul at ale unui wattmam, este de circa 100 V enSL~lei:l'_ se~undar~a tran,o;iol'matoarelor de tensiune) ..

_~ 8,c/~ema (;l~ d~:.a. W_attrnetre. est,e cea. mai. utilizata scherna de

as'lpm e a puierii actwe 'i7:r; CZ'I'cuztele t1'ifazate farav i; -to .'

ecu-u deoar ... .. tV ., ' .. ' , concouc ,01

, 'J ' .. !ee~ preZ1n a -avantaJulC<'i poate fi folositi:i In cazul

t,~~e~~ ?Iqrc:~l~elorc_u. ter,iSi~ni nesin'i_etdce~ieul"€mt-i deze~hL /,a. ~l ne.cesLti'\ riumai doua aparats de rnasurat. Schema en ~,Ela wattmetI,(.,.~_e }olose~t; r81', nu;nal 1a masnrarea puteriloi- mici C\ood. este ~ necesara mentinerea simetriel circuitului tri:fazat (d~ e emplu rncercaroa .motoarstoi- de miCi~ putore).

'. Mi)surarea puterii active in ~iici.lite trifazate cu' conductor nutr,u.

In circuitele trifazate Cll eonIt~ctw' neutru, putereaactivii se 1i'ff'Wara qUo trei' 1Pattm.etre mon,a'f,e: Ctl. bobm.ele de curent pe fie'-,re, jqzii 1i ell boOinele de tenI~, '!112; leqote i« jilzel€ 1'espective ~ lit conduqt07'ul 1'l.eut7"l_t care este

neu-

o--~ __ ~ __ ~ ~

F t g, (i.8. M:iisul'al'ca pUlerii active in elreuitc trifa~ate ell conductor neutru,

8.3

, • <I . r suraroa ruterti . act lv e in circufte t'rj(azatc Cl~. Co.,ll-

F 1 "'t 5.9i· ~ as PI;l'll l'~l' termediul transrorrnatoaretor de masurut,

due '01' I CUll'll, , , '.

P . t t· lV trifazata esbe cbtii

condilc.tot de Teje1'inta (fig, 5.8), uterearto 'c\ a

de sum a irid icatiilor celor trei wattmetre ;

P· I P .

P=P.L+ 2--"3=

.............. ~

-~ U [ cos (U""""'l 11) + U"Q J., cos (U2Q [2) + U;10 13 cos ui; 1'1)'

- to l' 0 -~. I

in cazul circuitelor trifazate ell conductor l1:utru., :f'ce~tox~~ f'" d d obicei mcntat lrrstea :;;L conductorul neutr u rieavind I~PP~, 'dl1~~ a ~ele trei wattmetre mascara fiecare: puterea consuma_t.a, ~(I ,~ t '". ~ t' ,> I dlcatiile wattrnetrelor s-int totdeauJ1.a, POZl tt \ 0,

Iaza .respsc 1\<1. n '1. ,. 'd ' ' "t,' t. nsiunilor.

. dif " t· le 'caracterul SarClnll 1,>1 . e dSll1l.e .. \lae . '. .,

111 J 81 en (. c . • " ~ l ." , .... ,.. te se Iolosesc watt-

Pentru mjisurarea directa a t:.<u elll ,wl ... azae. .. _ . ,...

t t· 'J.', ate cu 'trei dispozitive de masurat wattmetrrce 1110110- 'me re . rrraz '. ._ -'. Ii . t· .. c la§i ax asupra dl~

fazate, avindbobinele de. tensjUl:~;rxa.t~ ,fe } ~ clICH}ill/slllt prorula.ractloneaza toate t~~lcuplln de, as. e ca In .

portionale ell puterea trdazaHi, ~ . . "t ' , . lil'ec:t a

- In Iigura 5.,geste reprezentata s~lemu. de. 1110:1. aj .me 1"" 'S~

wattmetrelor' peritru masurarea puterii prrn lntermecillLl 1;111t1

tormatoarelor de rnasurat. _'--'

4. Masurarea puterii a~t\ va .la frecven1e lnalte

v . • .;- teril i circuitele de Inal ta frecv~flVl qq

, Masurarea ell) ecta a RLI en: . n, .. ' t " bsibIli'i. d.eonre~!I

ajutorul wattrnetrelor electl'odm:amlC~ nu. es 12 p tillze te J<1 fr-oe

acestea, ea .ortce aparat electtrOdlm~1l1~~i,~ f~~~;~n~inaJte 1JlLtEi1'eff ventecm€.' depasesc citeva su. e oe ertr,

84

se, ,c'1e.te1"minu -indirect- prin. 1.nasw'a('ea ,tensitm-ii sq·u curentului pe o '(f';z:iste,11ta de valoare eunoscuU[, iar,_' la tl'ecve'lttele joo.TI;e incilte 75r:!n meto-de care tTCinsjor1na ejJergia'eZectromagnetic~ in alte forme .de. enm:g'ie rru~sllnlbili'i. (Juri.l.[~lOasa -II metoda fotametrica, sau diltiJ;1Ta, - metoda calorimetrLca) ..

• Masurarealltlierii .cu VV1lttmet\'-ll1 de ie~ite. In rnajoritatea cszurflor- practice, ~n domeniul frecVe11telor ll1alt@ puteroa se rna$cii1l',I Ia borneln unci sarcini Jlxe, C<;ire pt'e~inta in general 0 i111- pedf;llltacunoscuta, deoarees genera,toc~rele de i'recveri,t<1i s! ampliii."c(,itqal'ele lucce<'lza pe 0 inipedanta de ie9ire fixa_ (deobicei 0 l'ezish?n\a apropj'ata ea valoars de sarcina optima), Ca Urman! PU~ tb'~a se pcate af la indirect din valoarsa masUtatEi a tensiuni: Ia bcrnele sareinll (sau a unui r~zjstol' prez811tind aceea~i reziste'J1ta R ca :;;j;sal~ciriCl) sau a curentului care pareutge sarcina, ell re)a\iile :

L'~

P=R /2 - __ ' ,

R

• Rezistenta R fiind JlXll, 'voltmetruj sau ampermetrUl poate fi etalonat direct in, wa~i,obtibliidLHe astfel un aparat care h1a<;oana direct puterrle, den1..l111i{ wdttmet.;l'tcde ie?ire.

in 'principin, uxittmetru; cis:- iesire . esl:e 1111. ctpamt sill'J.pZ:u care cori~]JoHc/' lin rezisto- )'l} lin .cI'pm:qt de 'n1USUH!t. Rezistor-ul trebuia ~2.' aib<'i uri wattaj destul de InCll'e pentru a absorbi pute'rea debHata de SUI·sll. A.pan:1t~I,1 .de masurat (voltl'neil'Ll sau am perm etru) trebuind sa m~sQare valor] eJ'eQtive Intr-un domeniu lal'g de freevente; este cuplat ell' un redresor ...

Sub' ,aceasta forrha simpl:l, wattmetruj de ie9il'e pre uri dorneniu de ut:ili7.[U~e rer:;trlns, :deoarece posedinclo singu.dl. impedaT*~ de intr!;l'l;e, fixa, .01.1 pOclte 'fi Iolosrt. pentru ori<;e sarcina ~i prezerrtirid 0 singura sensii?ilih)te nu pcato masura puteri de diJel'ite

nivelun. .

Pen:Lrlu [1, '!)ar'iiJ. s:efJ.sib"ilit:atea Watf;Jnel:1'uhd. SG, inhodllce fn1Te .swt:wi \~i ansa'p~bluJ 1'e_zistentif-_voltm,et?·u., un atenuator in irepie (Hg. 5J 0" d) sau se 1'enlizeazq reZist.entd de intrar« dinh'-Hn tmscm-

R' .d

/I" I

{(er(lf"i/l(!1'

\

~---------..----------~

~, ~

Schemata lva"ttmetrelol' de ie.~lre- C11. senstbtlitate i'uri'llbiLii,

F'i'g,

5.10.

85

bLtt de doua rezi,stentel~$ $i 'R.d, uaruibtle (fig. 5.10, b), lIn prirnul caz antenuatorul este astfel proiectat incitimpedanta de intrare Famine mereu aeeeasi, In al doilea caz cele doua i'ezisten:te Rs 9i Ra. pot 'fi variate astfelindt rezistenta de intrare ramine constants, curentul maxim care cireula prinaparat mentinindu-se Ia aceeasi Vt110a1'e (curentul nominal al aparatului),

Pentru a se ootine §i diferite- impedcurte de infrCtre, wuttm.etnd de ie$11'e.8e prevede ia int1'al'e cu 1,I.n transfo1'1l'1.-ator de adapta:re salt cu un cuadt·ip.o[ rezL,;tiiJ de aciaptaTq,

Dispunindu-se Un transiorm<!-tor eli prize Ia Intrarea vwat.tmetNI1Lti (Hg. 5,11) 5e poate varia 8tH sonsibil.itatea cit 9i j~~pedarrya. de intrare prin variatia rapcrtului de transforrnare (varifnd prm aceasta impedanta la bornele de intrare ale circuitului sal) pr imar).

Il1rtr-ade\iar, dadi .se noteazti cu Z1impedanta de IThtral'e (Zl = ~~. ) 1

01.1 Z2 - impedanta de sarcina (z~ = ~:) ~i cu n - raportul de transforrnare (n =_ U2. =.!_.l ), Se poate scrie (in cazul transdorrnato-

VI ['J'

rului ideal) :'

Z· j z

1= ~ "2;

1 n acest caz se detel'mina eu u1?urinta. rezistenta optima de sarcina. a sursei prin variatia realstentei de intrare a wattmetrului plna cind Indicatra sa este maxima, ceea ce corespunde egalit.atil <:elor doua rezistente.

'Utiliaarea cuadripolilor rezistivi de adaptare irr Tocul tl'f1ns-

iOl'-matbarelor (fig. 5.12) prezinta avantajul caav:ind Irtnnai. e~emente Iiniare (rezistenje) perrnite Iolosirea wattmetrului de iesire

rntr-o banda larga de frecvente. '. ~

ltD figura 5.1:2, a este prezentat un cuadrtpol .f£l'luatdm .. 0.01.121 rezistenje Rl__ ",i R'2, prfn a CarOT- alegere eonvenabila ~e poate modifiea rozistenta de Intrare .pantru orice valoare. In Iigura 5.12/ b esteprezentat . un cuadrrpcl in 'it cu care, la iel cain ~a~uI precedent, prin alegerea convenabila a re.iistentelor se pot Qbtme pentru

~ j g, !'i,ll. WatJmct_fude ie~il'e ell tl'a.n,s·fOl·matOI' 011 IJ1'iZa Ja tntrare.

86

.. Rr ~
...
r-r
Ili___"_ li'll
~
a H,t .

~R:J Rr.~RJI:: ~RiJ]

Fi g, 5:12. Ouadrip_oli_\rM;istivi de- adantare,

impedanta de -intrare ::;i atenuarea introdusa valorile dorite. In felul acesta prin utilizarea unei serii de cuadripollse realizeaza un wattmetru de ie~ire cu mai multe rimpedante de intrarevDaca inaintea aparatului de masurat se introduce in serie un atenuator in

trepte, poats :fi vaniata 9i sensibilitatea wattmetrului, . .

. • lH5.snral'ea puterli cu wattmetrul ell redresoare, Fe aceZa§i

1-'-'1"inciph~ al miisuriirii indi1'ecte a puterii este rconstmiit. :;i wattmet1'til ClL 1'edresoare, care jOlosestedrept cttacltipol trtuiuctor redresoare semicondiictoore sCi-11, tu.b1i:ri electronu:e, In Iigui-a: 5.13 este prezentata schema unui wattmetru cu diode redresoare. In serie cu rezistenla de sarcina. Zs se coneeteaza dona rezistente .fdentiee R" de valoare rnult mai mica de cit Z~, iar 'in paraJel- 0 rezistenta RI! de valoare mult mal mare decit Z $. In aceste C011- Clitiise poate considera ca curentulicare tt-ece prin rezlstentele R" este egal cu curentul i prin sarciJ:fa, iar caderea de tensiune 11,,, de pe 0 parte a rezistentei Rveste proportionala cu u~ = U !jl in raza cu aceasta (u~ = k(! u). In circuttul diodei Di se aplica astfel tensiunea tLl =11;" + 'it", iar in circuitul dlodel D2 ~ tensiunea U2 = U(t - uv, unde u" = R(ti. Daca diodele DL !;>i D~ sint

lu

,..- __ -=-_-\. A ~---_--j

R.

F i S, 5.13, Spbema wattinetruhll ell redresoare,

r 1}7

Identiee, ?\>/ind aceeasi caracter-ist:i~(i voltamper (i·==, a1k + bu2), atunci S0' pot detenmina clli'entiii1$i 1"}, care tree prin ele:

Ii -= a (u" + tlv) + b (ua + U,.)2 i'a = a (.t/1, - tlv) -+ b (u" - !iv)2,

de uncle:

io = il - i2 == 2a ut + 4b ita ltv = 2a fl." U + 4b Ilv Ra ui .,----,

== 4b feu R" U I cos 'if! +2a feu Um. sin wt - 2b !~(J Ra Uw 1m cos (wi - <p),

Inlocuind valorlle' instantanae ale lui U i'ji i ell expresiile lor:

u. = Um Sill (ot ~l i = Im sin (wl- rp).

Aparatul magnetoelectric A masoare componenta continua; ! 0= 4b ko R (I, U I cos tp = K P

uncle K = 4b /e~ R" este un coeficlent de proportionalitate;

p= VI cos cp - valoarea medie a puterii absorbita de sarcina.

Ca urrnare, scar-a aparatului de masurat se peats grada direct Inwatl.

Cu acest wattmetru se poate masura puterea pina Ia ('i freeventa de 100 kHz, cu 0 precizie destul zle bUna (5-10%).

• Masul'a~'ca puterif ell wattmetrul cu termocupluni. Pe1itTlt [recvenie 11Wi ?'Iiar-i, pina la 1 MHz, puterea s,epoate ma$U1'a .cn uxiitmetrui. ell (ei·rnocuphJ,Ti. Schema acestuia (fig, 5.14) esteasemanatoare eu tea a wattmetruluicu redresoare, in care diodele

au fost Tnlocuite cu dona. termocupluri identice T1 9i- T2, a carer diferen~a de tensiune ter.moelectromotoare se masoara C1.1 mllivoltmetrul magnetoelectrio, Rezistenta schemer wattmetrului.este rrstfel 8jeasa inclt curentii ill ~i, i.2. sint foarte mid 111 comparatle cu curentii i *1 iv iar curentul iv este {oart'€!

_.1 i mic in ccmparatie eu curentul i t care trees pi-in sarcina. In aoeste conditii exista relatiile :

Zs:

r---------~m'rr----------~·

Fi g. 5.1:4. Schema wattmetruhn en termeounlnr]. - . .

1 (R' .

i 1 = -- . "t + kv u) i

R-f-,"

83

i~= _1_ (Rli.i- kr;t')' R+r

unde 'f este rezistenta Tirului Incalzitor al terrnocuplulul.

Tensiunile terrnoelectromoteare Elf?i E'J sint proportionale en patratul' valor+lor eficace.ale curentilor it ~i ii :

T

£1 = __!i___ ~('(R.", i + kv ft)2 dt; R+rT)

- .I ()

I T

J\ I I , .

E" = ____!}____L.. I ,_. - (R" i - k; U)2 dt,

" R-~ 1\ 1" • ".- v

o

·t'leunde

, T

E1 - _E:i = 41(!lv Ru _1_ ( IIi dt = J( 1 P; R + I' T J

. 0

_ 41(.kl) RIO

unde K ~i KI - R + r sint coeficienti de proportionalitate, jar

T

p = ~.~ ui dt -valoarea medle a puterii absorbita de sareina. o

Deci nrillvoltmetrul mil.soata·o diferenta de tensiune prop or- 1l0l:J.ala eu valoarea rnedie a putei-ii absorbita de sarcina 91 astfel poate ii gradat direct 111 wati.

• lVntsurfu'eQPufCl'ii cu osciloscopul catodic, Energia consumr.ta ~rt lirnpul unei perioade a curentului a1ternativ este

T T

W = ~ ttl cit = \ II dq,

o '0

ul1(;ledq = idt est~ sarcina electrica.

Suprafata cuprinsa tde curba data de functia u. = f(q) este egalacu energia absorbita de circuit intr-o p"ei-ioadR'1'. 'Puterea

'!

j'i-Jhd pr'opbt:tionaUi eu energia P - ~, , inseamnd eaeste proper-

tionaHif,:i cu.csuprafata cu,pdnsa de curba. 'Ca urmare pnin repi_.ezentarea. curbei. 'Ii = J(q) pe ecranulosclloscopului catodic se poate rnasura puterea,

Pentru. aceasta se apUca pe LIlia din perechile placilor de deIlexie tenslunea 1_{.. de Ia bo!'oele sarcinii (fig. 5.15), iflJ.· pe cealalta pereche - .0 tensiune 'U, de la bornele unei rezistente H,l in serie en sarcina (p1'6portionaIa ell curentul i prin sarcina ttl = R,. t)

89

R

F i·g. 5,1"5. Masurar.ea, pulcrii ell oJO;clloJO;co,pul catO{1ic.

prin interrnediul unui traductor RC care da integrala unei marimi electrice :

, 1) d R"A

Ui=--'- Ui i=--q.

aC RC

In acest mod 'Spotul osciloscopului descr ia pe ecran curba u ~i(q), care poate Ii fotbgrafiata sau relovata pe o -htrtie milimetrica transparent a ili apci .suprafate cuprinsa de curba sa'fie masurata in Iunctle de scarlle deviatillor orizontale ~i verticale.

" Masurarea puterii prin metoda Iotometnica. Metoda Iotometrica este 0 meoda de substitutie, In f'igura 5-16 este prezentaUt schema de prineipiu a metodei. Puterea de masurat lucalze!]te filamentul unei Iarnpi electrice L, carexlevme incandescent In acelast tirnp, .intrerupatoruj M este deschis. ell ajutorul unsi fotocelule F S6 determina fluxul luminos emis sub un anumit unghi solid, eeea ce determina citirea unei tensiuni Vo la voltmetrul V. Daca se Inloctrleste sursa de puterede trecventa T8CTiO printr-o sui'sa de [oasa frecventa cunoscuta sau de curent continuu de la o baterie E (intrerupatorul M fiind 1nchis), se regleaza rezistenta R plnii cind voltmetrul. V indica aceeasi valoare Uo· Aceast& Inseamna c-a cele doua surse debiteaza puteri egale. Cunoscindu-se puterea de jcasa ire cventa , sau de curent oontinuu, se cunoaste

implicit puterea de frecventa radio. .

90

I>

F l g. 5.l6. l\'Iasilr;tl'ea. putertt prln metoda fotolUetricn.

Metoda filn.d de substitutie, erod nu intervin rdectt din cauza caeven tual rezistenta f'ilarnentului variaza odata en frecventa, obtinindu-se' in aeest caz valori diferite a~e ?l~ter!i 'in jo~sa free: ven~a si Itt f'recventa radio. Exper ienta arata_ Ll1Sa ca,. ChlU:' daea se utilizeaza becurj iobisnuite auto pentnu masurarea pu~enlor >d~ aprnxirnativ 5 W, la )'recvente pina la 5 MHz1 eronle cornise ramll1, In generCllt ma-i mici de 10%.

B. ~:almrarea puterii reactive

Masu,L·.c:u~ea puterii reactive se poate lace prin dona metode : j,ndi.rectlJ. ,~i diTect,i'i, 111trebuintindu-se ca aparate de masurat wattmetre sau varmstre.

1. Masurarea indire6taa puteril reactive

Principiul mctode] consta in a seded.uce prin calcul puterea reacl,'iva Q din relatia ':

\ Q = I' S~ ~ pil

Puterea acbva P se masoan'J. cu wattrnetrul, jar puterea S - VI se calculeaza ci\nindicatiile unui voltmetru ~i a urrui amperrnetru.

91

, IIi gen .. eral metoda indirecta de masurare a puterii reactive nu d[l rezultate precise din cauza numarului mare de aparate Intrebuintate ~i a consurnuluiacestora,

2. Masurarea directiin puteril reactive cu wattmetrul

" )

e, Puterc!! rea(:tiva se poaie miisura direci C'4:U,lCl~tliTe~:'ele~~ac0':~e ahment.eaza bobma de curent C1£ eU'I'entulpe Ja;:;:a i §l bobmei Ide tensiunei se aplica 0 ~erisiune auxil.iura U' de 'ClceeaJi jl'CC1JCnti1 Cl~ tensiunea U [( cirCltitului de1Tulst!7'&1'e.,dar dejuz{lta C'li 90'-' l.n 'Ui"!lUt {lcesteia. In acest caz, Intre curentul.f si tenslunea auxiliara U' e,xi',tind un defazaj de 90°_ \p, indicatia Pw a wattmetrului :

Pw = U' [ cos (900 - q;) = VI J sin rp = .![_ U! sin m = _![_ 0

U T u-

es teo prop Ol~ti onaia tocmai cu pu terea reacti va Q. Valcerea acesteia in .fuuctie de Indicatla wattrnetrului va ti deci :

I Q -..Jl... P_(N I·

, 1.1" "

111 practica, g?sirea unei astf'el de tensiuni auxillare este rlif'icila.

Din ace(Jsti:t cauza metoda nu se f'oloseste decit in c:HZUJ cir cuiteicr trifazate simetrice, unde se pot obtino U901' tensiunile auxiliare n8-cesare alimentiirii bobinelor de tensiune ale wattmetrolor.

, . In ciTcuiiele trifa~ute simetrice tensiunile mtre dOUR faze slut defazate ell '900, in urrna tensiunii de pe a treia faza. AstLe] tens(ctnea intre faze UZ3 este defi1zata eu90Q in urmatensiuDij pe iaza VIo) tensiunea U31 fa~a de U 20 9i tenslunea UI2fl'i\8. de UJO (:fig. 5:17, b).

a

F I g;5.17. Masur<wca, puterti reaettve ell h'ci '\'Vattmet17c in.ch·cldte tdlaza.te stmetrtoe . sl Clezecb.ilibl'a.te, '

92

In ucest cazdeci, f'olosrrid tensiunile intre faze ca tensiuni a~:x.iliare sec poa te rnasura puterea reactiva tr ifazata A ell ,ajuto!Ul, a tr~lwatt~ metre montate ell bobinele de curent pe CIte 0 J'aza l11 bobinele de -tcnsi uue Jegateintr,e celelalte dcua ~aze (fig. 5,~ 7 ,a). Avi,~1.d ill vedereca raportul intre tansiunea pe faza ~l tensn.meaauxllinra este

U 1 . Y t 'f' t~ t

-= --:=-, puterea reactiva .rn aza a es -€I :

I./ ['3'-

Q -= VIO il,sin = ~ [U"3 I] cOS ji3~'

»<: (U'Jo I)a =

»<:

(Vl.~ '8)] =

~ ,/"0. '

(U1911) + ti; [2 sin (U20 (2) + U~O 1)3 sin

»<: ./'""-....

(U 2a IJ.) + U31 i: cos (Vs! lz) -I- Vi'? t, COS

l' ,

=~- (PWl + PW2 + Pw~), \13

uude PW1' PW2 ~j PW:lslnt Indicatiile celor trei wattrnetre. . ~

In circiiite 'H'ifaZd.te sinwl:l'ice$'i il'ezechilib.rate putereu l'eacf;.I·t.~l se lJ.oote masu:ra1i numai ctJ., elm. a WQ,tt1Toetre, 10 fel au p.~te'1'ea.actl1)~<. Lumd faza a treia ca faza de roferlnta, expresia puterii reactive triJazate este analoga eu cea a puterll active :

,~ " ...............

Q =U13 11 sin (U1:i.lL) + U~~ i, sin (U').3[?;)·

'l'ensiuriile auxiliare de'ICi.z,ate cu QO° in urma 'teusiunilor U'J2 9i [Ill sint U2U :;,;,j respectiv - U1.0 (fig. 5.18, b) ; ruport\ll dintre- aceste

tensluni esteJ}_ = Ii 3. Apllcind bobinelor de tensiune ale celor U'

doua wattmetre -tenslunila U20 si -UiO (fig. 5,18, a), puterca reactiva

tr i I?l2Cl t~ obtinuta din indicatlil e P w L ~ i P R'1 ale wa ttm ett-e1nres te :

- /'"'. ~ -,,'

Q= \13 rU20 11 cos (U~o II) + U10 [2 COS (-U1.0 12)] = \13 (1'."1. T Pv:~),

43" - US(

3~--~----------------

2~--~--~ _

.30-' --- ...... - __

F .i g, 5" Ii), Masural'ca uuterti £c'acti ve- ell un wattmotru tn elrcuite tr ii"azate slmetrtce '-~I echilt-

IJ1'ate,.

Penfru a Be putea aplica bobinelor cU,' 'te-nsiune ale wattrnetrelor tensiiinile pe faz!:'! 0:10 9i -UJO, se cueeaza un punct ti.'eutru ar.tif inial D ,CLl ajutorul ursei I~Zi~tente R3 de valoare egaUi cu rezistenta bobinelor de tensrune ale celor doui'! Wattmetre:

Da.ca circuitul trifa;Ui.t cu tensiunieiI'D, etrice are ~i curen tiiechlli bratl, la' i-e i ca ~i 1a masurarea pnterii active, puterea l'eac'tivti se poate masura uiimai' ell UD singur wattrnetru (Jig. 5.19). Indicatia wattme'trului fiind Pt.'}; puterea reaeti Va trif1;lz'&"ta este :

1 ,-

Q = ·v-. 3F", =·\/3Pw.

" 3

3. MAsurarea dire~ta a putsrll reaotive GU varmetrulele(;trodin'amic

a

e

Varmetrele eleetroelinaruice slut aparate specials care permit snasurarea direeta Q puterii .reactive. Constructia lor este HS€manatoBl'e· cu. ceaa wattrnetrslcr obisnuite

R ds putere activa,cucleosebirea ca bobi~la de tsnsiune ·se monteaza. Iii sede eu 0 incluctanta .L io~rte mare (fig. 5.20,- U)i . astIel Iudt curentul 1'111 bobiria de tensiune Salle defazaf cu 90° in urrna tensiunii de allmerrtare rj (decifata de' curerrtul I prin bobina decurerrt cu 9J}'''_ - cp). :111

aceste conditii, aVincll'=-lU si.cos (n')=

R ,~):

= cos (goa, -r-r- cp) = sin w~ ecuatia sci:1,i'jj wattmetrului electrodinamic deV'jr:ie :

. _,,-...._. !(. r

CI. = KIll cos. (J 1') =_'_ JU sincp= _'-:Q,

L.N u.

ad id\ deviatiti aparatului este proportio-

naHi CLl' puterea reactivii, .

InJoe ide inductanta se poate menta 111 serie cu bobina de tensiune un condensafl tor deo capacitate C (:Jj'g.5.'20, b), in care Caz avind I' - C('}' U se o1;>.titl~·:

rJ. = KC(,) I Usirl rp = 1(, Cit) Q.

F' ! g,,5,3U. Schema varrne- Pentru a-se mlcsora influenta frecven-

tl'dor c'!cctrodinamice, t¢i,qsupra indicatiilor se construiesc var-

metre campens.ate,eu dona bcbine de tensiune cuplate pe acelas; "14", Will dih- (? Ie lils'erie cuo inductan ta, iar cealal ta In serie cu un condensator (fig. '5.20, c). Ecuati¥l' $.dfrii. in acest cat are expr-esia ~

CI. = If.. [_1 + Croj Q.

. Lao .

. Pentru 0 .an\lmita valoare a lLl-i L'$i C;, pentru care este indepli., nita conditla L,Cro5,= 1, irr care woeste frecventa pentru care est€' construit aparatul, .indlcatiile varmetrelor sint Ioarte putin influen , ~[\te. de variatia frecventei.

Puterea reactiva .se masoara tuaj.utbrul varmetrelor prin acetea9i metode ca 9i. puterea active. cu ajutoru] wattmetrelor, menta; jele -mnd absolut identice.

.Varmetnil indicaIn. sensuluormal daca defazajul dintre U~i 1 este inductivsl in sens contrar. daca defazajul este capacitiv,

C. Masurarlla £nergiei electrlce ·active

Energia eleetrica fiind, prin definitie, integrala putertreleotrice

" 't,

consumate de un receptor Intr-un interval de tlmp, W ----'.f Pdt,

.. . fl.

a-pnratell3 pe-ntru rnijsumrea .eneTgieis'intaparate integratoare, COlT/.puse dintr-un dispozitiv waftmefric de mas1L1'area puterii$i un mecanismintegrator. Astfel de aparatesint contoarele, Cele mai utilizaie sintcontoatele electrodinamice 9i de inductie,

1, Mhurareaenel'gielel ectrlce in ciru'it.ele de- u;rent Ctlllti~uu

tn circuitele de curent continuuenergia electrica se mfisnal'a in general cu contoare de tipelectrodinamlc,

• Contorul electrodinamic, Prineiplul .de functionare al a<~esc tui 'apar8t" esteasernanator celui al wattmetrulul electrodlrramic ...

Contorul .electrodinarrrlc (fig, 5.21) consta dintr-o bpbina fixii (bobinade curent) formata dill doua jumatati identice 1,intre care se gase;~te 'bobiua iho'hi1-a2 (bobina de tensiune) constr.uita 'ca 'un rotor de motor, care 'frisa nucentine fier, f6:frn:.a spirelor meutinin., du-se prin propria rigiditate a conductcarelor: de cupru.

Bobina . mobil-a este alimentata ell curent prill Intermediul .unul colector 3, pe care calc1'\. douape,rii de:' argint ~, eu fred\rifoarte reduse-Pe axul 5 8.1 bobinei luob:tle rnai este ftxat un disc usor de alumlniu '6 J care se rotestetntrepolif unui magnetpermanenf Z.

Fig. 5.21. t:;ontQrul elec,trod[!lamic,

'. Aparatuleste .llpsi] de arC,lii'i sp'il'aleanhlg'oiiiste; astfel ei'tdis,., cul se poate roti continuu in acelasi sens, GOhtorul este Iipsi] de asemenea de acindkatoI')J scara g,radata,. 1n Iocul acestcra mnd .prevazut ell un rneeanism integrator 9 alriumarului de rotatii executat dcecllipajul mobil, care este angrenat de axul acestuia prin ii1ter-

mediulunei transmisli cumelc 8. .

Contorul sa conedeaza in circuitul de rnasurare lilfe1 ca wattrnetrul, Cell hobina de curent: in ser ie (hind astfel parcursa da.curentul IdinreGeptor) '';it bobina de tenshlne(iegata in ser-ie ell '0 rli.'zidenta ad[tionala Ro<t:;>i :0 alta bobina de compensare 11) in paralel (f'iind .alirnentata de tensiunea U de .la bornele -receptoruluj), Astlel ciip:lul acHy al dispozitivului de masui'at este proportronal ell

pi.1Jel'ell P consumata de receptor- ;' ,

UI

N!" = h II 1:,. = hI .: - '=' ~ I U = 1<. P •

" R- R

Sub actiunea acestui cuplu echipajul mobil se pune in. miscare.

Dlscul de aluminiu .rotindu-se In 'intrefierulmagnetului permanent, se indue in .el cur~hti de inductio t-; (turbicnai-i) care jritet~ac'io-.

nirid cu Iluxui' Il)", i;ilriiagnetulu,i permalieilt,creeiilza un icuplu de frin~l'e Nt:, Ayina in vedereca curentii turbionari sII!tt prop.GrUoiiaJl eu fluxul <Pm al magnetulul permanentqi cu viteza de: rqtatit'i n (rot/f;) a discului ~i ca Iluxul $.",a1 magnetului permanent este constant, rezulti"t urrotitoarea expresls pentru cuplul. de frinare :

Mj = kl (](m J ,,' = 101 ill""k2 <itl,; n=k3iD~, It = k n,

Daca .se neglljea;t;i'i jr,ecarealu lagare, cind cuplul activ ~i cuplul doe frinare devin egale (Ma;=M[) ,ech~paju\ mobil se roteste cu ', 0 viteza de regim uniforrna. Aceasfa Viteza,a~a OLUn rez0lta d.inegalitatcaexpresiilor celor- dotii;( cupluri 1\1", si Mr este prcpcrtloualacu puterea consumata de receptor:

II

P = -~-. tI=C n.

I( ,

Ca' urrnare, enE'"rgia consumata de receptor intr-un .in tenval de timp t este proportionala eLL numaxuI de rotatii ZVe'[eetl1'ate de disc in acest timp:

W=Cn{=CAr.

Pactcrul de proportionalitate C este 0 marime apr-oximati Y constantapentrii fiecatecbntor~i poadii denumlrea de consi'antareiJUi: aCQni'Ofni1Ji. !IlttUClt vit~za d¢ regim a contoareloroster-elativ rnica (1-2rQt/s)J. constanta 0 are' 0 valoaresubunitaca, din care CBUZa 'in pradica.s.€ utllizeaza valoarea inverse a acesteia:

c =. _1_ ==,=!L ['rot/kWh)

n G W' "".

care ne numests C011-$tantCt nom:inala d cOft,to1'1tlu.i ~i reprezin ta: nurnarul de ro.taW. ale sistemului cqJ:espunziit9X ~nitatii, de energie cons umata,

Din expr.e~jCl.eneI'giei W rezulta di hlasurareaenel:giei consumate intr-un cir-cuit se reduce la numararea rotatiilor discului contor-ufui in in tervalul de timp. corespunza tor. Aceas tii ril as urare este l'ealizatii . de .meeanism III integrator.

Pentru rnasurarea energiei active 'In circuitele de curent a.ltel'nativ se folosesc exclusiv contoarele de inductie monofazate sau tr iiazate, dupa felul cireuitului,

,97

'. Contoi'ui de lnduct\.e li1{J1i.ofa:;!:at., Contorul ,de inductie ~Hg, '5~.22) 'Edtjunc\'ispciZitiv de masurat de -mductie .cu ctlhp d~ fuga 5'1 trei Iluxuri, de: tip tangential. Electromagnetul 1", denumit !';>l alect!:OInagnel de ,curel:l t, este le~f~t inserie .cu receptorul de energie, i,hr electr'crnegnetul 2, deriurnit d:e tensiune, in pct'r~l(d~u acasta. Dispczit ivul de masurat i1U are arcunispirale pentru produeereacuplului rezistent, In schimb este -pI~0vaz\Jt ell un magnet permanent 3,) al carui cimp, interactionind ell CUNlUtiituI'bioilai'iindu~i in discul

4 ceeeaz8. cuplul de f\',inal'e. '

» Cuplul ~lCtiv '1:)1 contorului aste proportional cu _putea P consun'lata de_receptor :

»<.

NJ'I '=1( (D,I (t>usin (¢J (D~,,) = !(-'IU sin- (900 -!p) =

= 1{' 1 U cos. cp = K' Pi

Cuplul de fdnare Mr treat leI Iol. ca Iii contorulelectrodinamie; (:IrE' E>xptesi'a analoga cu a cuplului acestuia :

My = k1¢ii,· lqi = k~ Et>~J n = I? n.

2

98

nee.

r------~I

I I

I I

I r

I I

I r

L _j

I 1
2
A .2-- _'"

U'i g .. 5.23. 8cheliH~lede eoneutare tn ciHlll,H; a" contoi'Uluj iuqnoiaza,ttle' curent 'alteenatlv.

crud discul seroteste ell vitezade regirn uniforma, Ia tel ca si la contorulelectmdtnamic, numarul de rota~ii .efectuat irrtr-tin interval de timpti2:st~ p('oport~pnal cu energia ccnsumatadereceptor jn

acest interval de timp .: .

W = <;::'11;[.'.-----c; CAi

In hgill'i'l 8.23, a este prezentata schema conectarii in circuit. a contorului monofazat, Daca curentul 'ii tensi unea circui tului depasesc valorile nominale ale curentului t;;i tsnsiunii corrtorului, acesta se rnonteaza indirect i!,- circuit pr in intermediul h-ansformatoarelor de masurat (fig. 5.23, b) .

• Ccutoare trifazate. Energia electrica activa in 'dl'cutte1ett'ifa1'!ate se ,m:i'iso.ara, cucontoare monof'azate sau trifazate. In primul caz, utilizac rnai par, se Iolosesc dOUR sau trei contoat·€, rnonofaeate. rnontato dupaechem« celor doua, respectiv ti1ei wattimetre larnasurarea pU1Jel'ii active, ertergia tabala6bUnii1du-se prin msumarea energii101' inreglstl"R,te' d effiecarecontos- separ at,

Contoarele trifazate reuneso tntr-Uh acelasi apar-at doua i::a.lt trci dispozitivedema$Ul'atmotlohi.zate (comportind fieeare ,elte uri eiectromagnet de curent §iunul de tensiune) ale caror cuplur] active ac]ioneazft' asupravacelulasi ax, astfel Inclt cuplul adi~v total este proportlonal' cu puterea actlva tr'ifazata, jar contor-uljnasoera-energia aeUva totiOlIa trifezata.

90

t11, "CirctHtel'e triJazate fara conductor -neutru sint utilizate C01ttoare eu doua disPQzitive de ma,mrfJ,t, ale carer sisteme active se mqnteaza Iu circuitdupa schema celor doua: wattmetre (fig. 5.24, Ii),

In circuitele t1'ifazate CtL CO'(tdUCt07' ne'Utru se utilizeaza contodl'€ cutr.ei dispozitive,de miisurot; montate dupa schema celor trei wattmetre (fig. 5.25, a)!?i care actionsaza asupra a trei sau doua discuri f.i:x_ate pe acelasl ax.

In cazul cind curentul sau tensiunea de utilizare depasesc valorile norninale' pentru care se construiesc contoarele, acestea S8_ mentea,za.in circuitele denrasui-are prin lntermediul transformatoarelor de nl-asorat (fig. 5.24, 1) si 5.25, b)_

r_; -- ----'-'- -- '-1

! 2 'J

I I
I rE~ rt:~ I
I I
1 I
1 y- I
I 1-1) ! H 1 I
I
L _, - - ,_ ~- _J
, t
, Fig, ,5.;]4. l\i}ontnjul eontoare- 101' fri(aozate en donn clispo.

, zltive de mastl1:,at'.

a

1 2 3

b

100

f 2 J

o

b

a

1

2 -------1 3-----.,........-----1

4

1<' i g. 5.25. M:Ollt;.'l.jUl con~o-arelol' h:ifa·zate eu trei clispozitlv0 do I11HSU.rllt.

,,lntn2princiel'ea de aparate electrice de mastrrat'' din 'I'imisoara produce. contoare de inductie monofazata pentru curenti de 2,5 $i 4,5 A si tensiuni de JlO rji .240 V, iIi clasa de precizie 2. ;;i contoare tl~ifazate de acseasi clasa de precizie.

REZUMAT

• Mtlsurt£l"ea. nuterliacttve

Masw·(trea ]J1Lt(wii in c.uren(i conti.nuu : metoda amperrnetrului si, voltmetrului - eu wa:btmetruil. electeodinamic.

lYliiM~"'flrea putel'ii t'n C11,rent a!tern(ltiv monojazat : - eu wattmetrul eleetrodinamlc.

MaS'ur(!·rea pl!te'rH tn dN;uite:le trijazate :

a. ctrcuite tdfa.zate fa,dl conductor neutru : - eli. trel wattrnetrc ;

- eu·dbul1 wattmetre :

- eu wattmetru trlfazat (ell doua dispozitive de. masuJ.'at) :

-eu un smgur wattmetru monofazat in clrcuite- en tensiuni simetrice

~i cllll-en'ti echillhl'ati.

b. circuite trifazate cu conductor neutru : ell [rei wattmetre ;

- ell wattrne,ttl.1 trifazat (cu tl'ei (fispozitive de IntiSUl'at),

TvUisu-rar(?a p'u.terii in frecvente "hw.Ltfj : - eu wattmetre de lesire;

- cu wattmetre eu l'edl'esoare ;

.- cu wattrnetre eu terrnocuplurt ; -eli osciloscopul catodtc ;

- prin metoda: totometrtes.

• Miisura-rca puterii reactive:

Miisw'a-rcaAiridire.ctd :

- ell 'a:IDpermetrul $i voltnietrw.

Mii81tmrea "uireetii :

-:eu watbmetre electrodinamice, ell bobinele de tensiune alanentate ell 0 tensiune defllzata ell 900 in urma tensiunil apllcaracireultulu[ de masurare ;

eu varmetre eIJJeetrOOi·namke.

102

• 2"Hi.sul'RI'e~I cl\crgiel· eteotrtceaenve, :

M(iSU.l'(I.?·ea i'n mir.eM continwu : - cu contor ei.e.:;troclinamic.

Ma.Sll'1."(l1'(JI.< in cW'ent alternati·v mOfl.of(lz(I.t : - 'ell contor de inductle monotazst.

il;iuS"IL'Nl1'ea hi c~")'en t [,It,el'n.a th, t1'i.fazat : - ell c\OU& contoare mcnoraznte ;

- en contoare n.ifa2Hte.

IN'rREBARJ DE_ CONTROL

l.C<ll'eslnt schemele ,5\ rel:ati;i1e de cailCuiJ. 'it montajelor de rnasurare a put.eri'l acttve cu metoda ampenmetrului iii voltmetrului '!

2. em', -itl\t mon tajele de masurare a puterii active ell aj\lt01'ul w'aLtmetlf"ului electrodirrarnic ?

:'J. lYlaBli rarea .pu ter i], act! ve trtraza te ell sehema veelor' doufl wattmetre,

4. Care. sfn.t schemele de masurarc :a puterl! active tdfazatepl'in lnbermediul transtcrmatoarelor de masurat ?

5· Care- .51nt metcdele de rnasurare ia putertl active in rrecvente inalte ? I\Hi.~ surarea puterli cu wattmetrul de ie,~1re,

6. Care este prtnclplul rnetodei de masurare <to pllt;eTii reactive cu ajutorul wattrnetrelor '/

7. Cal'e este oonstructia ~i fUbCtinnal'ea vacmetrelor electrodinarnlcc '?

!j, Care este.construcjte $i funetlonarea contorulul e1e_C(lliodinam:lc ? u. Care. este eonstructia ~i rUl1ctiohareH contorulul de lnductle '?

CUiuins

Gap, 1. Ma~lll'1i.\'l l;Ii aparate de mi-surateleetrice ,

A~llliZsW ari, 11n,1Ioa(;e ,~i -metode aemdsurare BIAPlIl'ate de mdsur(Lt electrice ' , , , . ,

1. Prlnctpiul de fllnGt~Qf1are al aparatelor deil1.aSlll'flt electriee 2, Clasiricarea aparatelor .de l:!lasurat eleetrice

3. Caructer'istlcl.te metrologlce ale aparatelou de masurat. elsctrlce

ctEro'fide ma.stuare . , , " , ,

Cap. Il , /\.pal"<!tc do. maslJt"lll:tnaiugjce

A.p'rincipiul de j1Lru:tionare

B:{Clasificarea apa.'rateLor (Ii;! 'maSt~ratana!ogice

c&pfu:tne cO~POIlente <J:8 aparatelor; de masurat analogice .

1. Dispozltlvul de masurai' ",.,........,

2. Traducto[ul ......, '

:i Accesorifle

'D. is'PozitilYe de miisul'(lt anatogice

1. Dlspozi tlvele M r'pasura trilagnetoele('t~ i e~ ':,). Dlspozltivele de masu'I'ut feromagnetlc0

s. Dlspozjtivele de masufa.t electrornagnetice ~i femdlnamice '4.. IlkspiJzltive.k de l,11usu,rat ,le mduetie

,~. DispOzitive1:e de rnasurat electrostatrce J; Dispozitivele dy rnasurat lcgometrtce

Cai), Ill. Miil'mra!'cll, eurentder. $i tensiunilor ,

~A .. ¥i:i.SU. ral.'eC.I. cu.tCUtU01.'. §t te. fi;_siunilol' !oarie' mici C.'lt galvanomet'I'Ul, 45

B .. Masflrutea c.urentilol' ~i tensiunilol' ·eu amp.ermetl·e ~1. .vaItmetre 48

C. Amllermetre' .~i '!Joltmetre magnetoeleetrke en :redresoal'e 55

,rr Ampe1"metre $i vo!tme~l'e ,cutermocupiu ., ., . , " .. , .. 60

Cap, [V. Masural;~a. rezi.~>ttJnle~ol'

t Mdsurarea .reZi .. z: elM p.' rin

L PunteaWheatstone ,.

2, Puntea dublii Thom~on

meJQde· i:lep'Wntl<

:) 6 (i 8 f;!

10

15 15 16 19 19 23 26 26 26 28 31 $4 37 40

45

64

64 65 67

105

t. Mdsura7'ea reztstentelol' . CU ampe1'metl'uL fl, t10ztmetnll

1. .Metoda amperrnetrului st vnltmetrulul , ...

2. Metode de comparatle .

GMdsurarea rezistentelol' cu ·aparate ind'icatoare

. Ohmmetre . . ..

. lVIegobmmetrc '

Cap. V. Miisural'ca puterii 'ii energici electrlee

. M(isumt'ea puterii actipe

1. Masurarea puterii in clrcuitele metrul ~i voltmetrul

de curent continuu cu amper-

2: Mrisul'area puterh active cu wattmetrul in circuilde de

curent continuu ~1 decurent alternattv monofazat

3. W!asur.a.J;·eaputcTll acmve in ctrcutte trifazate

4. lvrasul:arc~ puteril active Ia frecvenje Tnalte

B. MiisttT(l,l'ea puterii 1'eactive . . . . . . .

ti. Masurarea indlrecta a, puteril reactive , . , . .. . . 2, 1VIi'\su6areadire'cta: a putertl u-eactdve en wattmetrql

.3. Masuranea dii:ec.ta a pu,terii.'r~a(lti.ve eu vanmetcul ~le¢IT,d'i.-

namic ......"..,...."........ - ,

lM:dsumreu enel'giei e1ectirice active . . • , . . .. . • . . . ; . . 1. ~I[~sural'ea energ~e.i electi~ice .in. cl.'r .. c~lte1e de curent c(jn,.tin~l1 2'. IVlasural:ea energiei electrice in ctrcultele de curent alternativ

68 G8 70 71 7'2 73

76

76

77 79 84 fii 91 9'2

94 95 05 97

Calt de ttpaT"; 6.7~ Tim): 21J.500+U.5 bro~4te BUn de' tilJar ; ;7:06.1975 s». Pl,an Edfttml'.: 10134

T~parul executat sub cd. 132 1lI I. l? "FJlaret'>, str l"atJrlca de chlbrlturJ nJ;'. 9-11, auou-csu Re'publi<>a Socialistl r RO!)1~nla

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->