. .

I I

De-a lungul anilor, povestirile

stravechi despre curaj ~i pute-
re au captat atenfia ~i imagi-
nafia oamenilor. Povestirile
s-au schimbat o data cu tim-
purile insa codul eroic al unei
epoci intunecate a ramas intact.

M area lupta a luat sfa~it. Beowu1f, eroul

epopeic, ase~rultor unui zeu, avand
puterea a treizeci de barbati (numele
sau de "bee-wolf" lnsemnand "urs"), l-a lnvins
pe monstrul Grendel, ini:r-o batalie fara arme,
dislocandu-i u~rul ~i trimitandu-l catre o
moarte trista ~i mizerabila In propria-i vizuirul
din tinutul sau mi~tinos. Astazi, bratul este
expus ca un monument sangerosIn cinstea lui
Beowu1f, in sala aurita a palatului Heorot,
mandria regilor Danemarcei, care vreme de
doisprezece ani a fost devastat, noapte de
noapte, de atacurile furibunde ale lui Grendel.
ASemeneaactiuni reprezinta inima ~i sufle-
tul epopeilor eroice -literatura care glorifica
valorile societatilor tribale nord-europene,
care au precedat ~i apoi s-au suprapus cu
aparitia cre~tinismului. Aceste triburi erau
unitati compacte, in care loialitatea fata: de
neamuri ~i supunerea fata:de capetenie erau
principiile care ii lega; curajul ~i puterea de
lupta reprezentau virtutile supreme.
Sub inf1uentelepolitice ~i culturale ale cre~-
tinismului ~i feudalismului medieval, vechile
povestiri au fost modificate in diferite moduri
dar sentimentele eroice au ramas intacte.
~
5
I
i
o
~
~
O Inelul interpretat in Londra, in 1974.
Richard Wagner a utilizat Contecul Nibelungi/or
din secolul al 13-lea ca sursa de inspira,ie pen-
tru marea lui capodopera Inelul Nibelungi/or.
O Un detaliu al port,ii vestice a Bisericii
Hylestad din Seterdal, in Norvegia. Sculptura
reprezinta scene ale epopeii eroice despre
Sigurd, din secolul al 1 3-lea.
O Un vitra!iu din seco!ul a! 13-!ea, din
Chartres, ilustrand scene de lupta din cantecul
'ui Roland. 1. O scena de batalie 2. Miracolul
luptei cu lancii 3,4. Roland cu nimbul sau 5.
Sfar~itul campaniei 6. Moartea lui Roland

Eroul idealizat
Cerereaunei audiente razboinice, care in mod
f1fesc dorea sa-~i vada reflectate propriile-i
traditii ~i chiar luptele-i zilnice, au dus la
na~terea eroului idealizat In literatura. Cura-
jos, loial, puternic ~i plin de multe alte calitati,
el infrunta Destinul, vanand toate provocarile
~i oricand gata sa se jertfeasca. Aceasta este
ca'ea onoarei, calea prin care se poate ca~tiga
reputatia ~i prin care numele eroului va
ramane pe buzele generatiilor viitoare.
Cu toate acestea, Beowulf este mult mai
mult decat o simpla relatare a luptei unui om.
Intercalate cu scenele razboinice ale eroului
impotriva mon~trilor, exista alte scene ale
unor ceremonii fastuoase,povestiri despre alte
aventuri ~i, In mod inevitabil, referiri la dezas-
tre sau la instabilitateaefortului uman.
Dup;l ce a scapat de Grendel, eroul
Beowu1f infrange mama creaturii chiar In as-
cunz;ltoareaei din spatele unui lac bantuit de
mon~tri, pentru ca mai apoi s;l devin;l rege.
Evenimentele urm;ltorilor cincizeci de ani,
.In principal luptele intertribale, sunt descrise ~
:!2
intr-o serie de secvente, fiecare abil interca- ~
I
!ata cu ultima b;ltalie a eroului, in care este .2
'"

ranit mortal de dragonul care i-a pustiit ~

23

-!!
~
V)
domeniile. in final, bravul ~i loialul prieten al
lui Beowulf, Wiglaf nimice~te dragonul.
De~i Beowulf ilustreaz:l exclusiv eveni-
mentele scandinave din secolul 6, epopeea a
fost imortalizat:l pentru prima dat:l In secolul
al 8-lea, pentru un public cre~tin ~i non-liter-
at anglo-saxon, ceea ce a f:lcut ca aventurile
lui Beowulf s:l fie redate cu un anurnit iz reli-
gios. Se spune c:l mon~trii descind din Cain,
primul uciga~din Biblie, ~i eroullupt:l cu pro-
tectie divin:l. Multe din 1ncerc:lrilela care este
supus sunt Intr-adev:lr compatibile cu Inv:l-
t:lturile cre~tine: supunerea fat:l de o autori-
tate central:l, lupta Impotriva R:lului ~i sal-
varea printr-un ~omportament virtuos.
in epopeea francez:l Cantecullui Roland
(Chanson de Roland), compus:l aproximativ
1n 1100 d.Hr., reprezentarea cre~tinismului
este compl<:,t:l.Ca majoritatea operelor epice,
ea este o introspectie In trecut -campania
Imp:lratului spaniol Charlemagne, din anul
778 d.Hr. -1ns:l atrnosfera este mai degrab:l
~ea a primelor cruciade. Roland, un conte
francez, se lupt:lln mod egal pentru rege, tar:l
~i Dumnezeu, Impotriva hoardelor cotropi-
toare a c:lror masacrareeste prezent:l detaliat.
Povestiri germanice ~i islandeze
O alt:l abordare, diferit:l, a temei eroismului
este cea imortalizat:lln Cantecul Nibelungilor ,
compus:l de unpoet german anonim, aproxi-
mativ In 1203 ~.iadaptat:l apoi, de compozi-
torul Richard Wagner 1n ciclul s:lu Inelul
Nibelungilor, In secolul 19. Multe din legen-
dele prezentate In epopee l~i au r:ld:lcinile
undeva mult mai adanc -de exemplu In con-
flictele din secolul al 5-lea dintre burgunzi ~i
huni. Poetul a ad:lugat 1ns:l descrieri lungi ~i
foarte evocative ale anumitor ceremonii
medievale, incluzand banchete ~i tumiruri.
Povestirease refer:l la Siegfried,fiul regelui
Siegmund~i al reginei Sieglindaa Qlandei, ~are
24
O Un fragment din
manuscrisul Cantecul
Nibelungilor, din
secolul a! 15-lea.
Legendarele batalii
cu eroi, din secolul al
5-lea au fost actual-
izate de poet prin
utilizarea unor
decoruri din
turnirurile
medievale.
00 Ilustra1ii din
manuscrisul lucrarii
Edda. din secolul
al17 -lea, epopee
mitologica, care a
fost compusa in sec-
olul al 1 3-lea. Zeul
Odin (sus) i~i creaza
o armata pentru a o
O
lupta de partea N
zeilor, pe
vremea lui
Ragnarok, dar
for1ele raului triumfa
~i lumea este 1
pierduta.
reu~e~tes;l ucida.un dragon. Dup;l imb;lierea in
sangele dragonului el devine invulnerabil la
orice raru1.Siegfriedmai ca~tig;la cap;l magic;l,
in timp ce comoara blestemat;1a Nibelungilor
devine ~i ea a lui. Dup;l sosirealui in Worms,
in ciuda avertismentelor p;lrinti1or, Siegfried
continu;l s;l a curteze pe printesa burgunda.
Kriemhilda, sara lui Gunther, Gemot ~i
Giselher. Hagen, slujitorul lor devotat, cu un
singur ochi, ii avertizeaz;l impotriva lui
Siegfried ins;l in ciuda intregii opozitii se
incheie a logodn;l ~i aurul Nibelungilor este
promis ca zestre~i ca z;llog al viitoarei c;ls;ltorii.
intre timp Siegfriedaccept;1s;l se deghizeze
in Gunther, pentru a-l ajuta pe acestas;l ca~tige
mana Brunhildei, a printes;l islandez;l s;llbatic;l
~i foarte puternic;l care accept;1s;l se c;ls;lto-
reasc;ldoar cu cel care poate s-o inving;l in trei
probe: aruncareasulitei, aruncareabolovanului
~i s;lrituri. Succesuls-a datorat capei magice a .Q
lui Siegfried ~i el reu~e~te chiar s;l-i fure ~
Brunhildei inelul ~i cingiitoarea, pe care le
d;1ruie~teapoi Kriemhildei. gere de poeme mitologice ~i eroice, cunoscuta
in final, intre cele dou;l femei are lac a dis- sub numele de Poetic Edda. Numele persona-
put;1 provocat;1 de gelozie ~i Kriemhilda ii jelor sunt putin schimbate: Siegfried devine
dezv;lluie Brunhildei cum a fast in~elat;1. Sigurd ~i Kriemhilda devine Gudrun. Unia nar-
Hot;1rat;1s;l se rnzbune, Brunhilda ii cere lui ativ:l este 1ns~ foarte aserru1n:ltorecu cea a
Hagen s;l-l ucid;l pe Siegfried a c;lrui invul- Cantecului Nibelungilo1; de~i lucrarea islande-
nerabilitate are un singur cusur: un mic lac z:l este rnai putin detaliata~i rnai comprimata.
rnmas intre omopla1;i,acolo unde in timp ce
se imb;lia in sangele dragonului, a rnmas Eroii universali
lipit;1 a frunz;l. Comoara blestemat;1este astfel Spre deosebirede Beowulf sau de Cantecullui
ca~tigat;lde c;ltre Kriemhilda care incepe s;l a Roland, acesteepopei epice descriu personaje
risipeasc;lcu ,mult;1da.micie.Hagen a confisc;l feminine proeminente. ins:l, b:lrbati sau femei,
in numele fratilor ei ~i a scufunda.m Rin. cre~tinesau p:lgane, personajeleprincipale ale
Cea de-a doua mare parte a operei se literaturii eroice pot fi privite ca eroi universali.
ocup;l cu rnzbunarea Kriemhildei, din timpul Ve~nic1n c:lutarea aventurii ~i deseori obligate
c;ls;ltoriei ei cu Etzel, regele hunilor (Attila). s:l ia decizii pline de drarnatism,personajelese
Povestiri similare au circulat, cu sigurant;l ridiaI mult deasupra limitelor obi~nuite ale
de-a lungul secolelor, printre triburile germani- fricii sau ru~inii. Eroii 1nfrunt:l moartea
ce. Aceea~item;l este reg;1sit;1 intr-un manuscris refuzand s:l o lase s:lle domine viata sau s:lle
datand din secolul 13, din Islanda, intr-a cule- limiteze libertatea de actiune.