Sei sulla pagina 1di 32

Amadeus Mozart

NumaruL 3

PROLOG 4

VIATA $1 VREMURILE 6

Viata copilului dedicat muzicii ~i binecuvantat de zei Nasterca unui copil care a raspuns La rugiLe muzicii Primele spectacoLe muzicale

TataL exploatator

lndependenta de tatal sau

o noua viata la Viena

Opere satirice $1 societati secrete Requiem-ul neterminat

EVENIMENTE MARCANTE 20

Dare 0 cunostinta a lui Mozart ar fi fast capabita de crirna?

VIETI PARALELE 24

lnftuenta nemuritoare a lui Mozart

INFLUENTE MAJDRE 28

Farmecul nemuritor allui Mozart CataloguL Kochel aduna opereLe lui Mozart

Pentru orice informatie sau lamurire,

contactati-ne la telefonul: 1021140.10.888 sau trirniteti un e-maillainfo0deagostini.ro Servicii pentru clienti, de luni pana vineri, intre orele 10:00 - 15;00

Pen\ru 0 mai buna deservire solicitati intotdeauna publicatia de la acelasi punet de vanzare ~i informati vanzatorul asupra Intentiel de a cumpara !?i aparitiile urrnatoare,

Pentru orlee lntorrnatie. Iarnurire. inlocuire de exemplare sau comenzi

de numere anterioare, sunati-ne la tel. 1021140 10888

Pentrw inforrnatii $i comenzi de nu mere anterioare. cititorti din Republica Moldova pot suna la 10221 21.07.98 - Paramadia, Cl1i~lnau.



Vizita!i site-ul nostru la adresa

www.deagostini.ro

EDITIE SAPTAMANALA

EOITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kapnistos

MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REDAqIE!?1 PROOUqIE: Virginia Koulroubas AORESi'i: Vuliagmenis 44·46. 16673 Atena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa

COORDONATOR DE PRODUqIE: Carolina Poulidou MANAGER DISTRI6UTIE: Evi Boza

MANAGER LOGISTICA!?I OPERATII: Dimilris Pasakalidis COORDONATOR LOGISTIC,!, !?I OPERATII: Antonis Liournis

AOAPTARE SPECIALA PENTRU LlMBA ROMANA: COMMIT DTP: RAY

TIPARIRE $1 LEGARE: NIKI EKDOTIKI S.A.

DIRECTOR DE PROOUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSOTAKIS

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.l Country Manager: Mariana Mihallan Marketing Manager: Adina Bojidl

Redactor: Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str. Louis Pasteur nr. 38, et.l. ap.5, sector 5, Bucuresti, Romania

Telefon: 1+401 21 3187398

DISTRIBUITOR: Hiparion SA

© 2007 De AGOSTINI Hellas

© 2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Folografii: De Agostini Picture Library, Corbis Japan. American Photo Library, Uniphoto Press

Pre!ul numerelor

Pretul primului nurnar. 2,99 LEI/14.50 MOL

Pretul celui de-al doilea numar ~I al tuturor celorlalte numere: 5,99 LEI/29,99 MOL

Nu ratati bibliorafturile speciale in care pule!; colectiona seria 100 de personaiitati! Bibliorafturile sunt disponibile la chioscurile de ziare la pretul de 6,99 LEI/35 MOL DeAgostini va anunta datele de publicare

a bibliorafturilor in sena de reviste.

Orepturile tuturor textelor se arIa sub copyright. Este inrerzisa reprodueerea, stoearea. transmiterea sau utilizarea cornerclata a rnaterialelor; sub crice lorrns. fara acordulscris al editorului.

Editorul i!?i rezerva dreptul de a schimba ordinea publlcjirii personalitstilor sau de a le inlocui cu aLtele.

I

Cine a fost Wolfgang Am deus Mozart?

C) o _j

o 0::

Q_

S ECOLUL AL XVIII-LEA. Tn vremea in care epoca marilor familii imperiale, considerate patroni ai artelor, se apropia de sfar~it, un geniu muzical se naste a in Austria. Oescoperirea talentului sau a avut loc la 0 varsta traqeda, toata Europa- delectandu-se cu .rnuzica sa divina".

Cornpozitiile sale sunt inca neegalate si continua ~i in zilele noastre s a-i impresioneze pe multi, muzica sa fiind considerate .rnuzica zeilor". Totusi, omului Mozart inca nu i s-a facut dreptate, iar in scurta sa viata, el nu a fost acoperit de glorie.

Cu toate acestea, in ciuda faptului ca talentul sau nu a fost recunoscut a~a cum ar fi meritat, el a continuat sa cornpuria. De~i tr aia in sar acie, Mozart era fericit sa poata compune ~i sa traiasca din rnuzica. Ramane, totusi, o intrebare: ce fel de om a fost Mozart?

rI,,':1 JIll :{O]I IOI.Olc:l.

1650: ~ Declinul epoeii baroce
1685: ~ Se naste eompozitorul Johann Sebastian Bach
1735: ~ Se naste eompozitorul Johann Christian Bach
1750: ~ Declinul Clasicismului
1755: ~ Se naste Maria Antoaneta
1756: ~ Se naste Mozart
,
1760: ~ Mozart incepe lactiile de claviatura
1761: ~ Prima cornpozitie a lui Mozart
I 1762: ~ Auditie in fats Mariei Tereza
1763: ~ Auditie in fata lui Ludovic al XV-l.ea
1764: n Compune prima sa piesa simfoniea
1765: n losif alii-lea al Austriei devine imparatul Sfantului Imperiu Roman
1769: D Prima dilatorie a lui Mozart In Italia
1770: n Mozart este invitat la Maria Antoaneta. Nasterea lui Beethoven
1772: n Incoronarea contelui Colloredo ca arhiepiscop de Salzburg
1778: ~ Se indraqosteste de Aloysia. Moare mama sa, Maria-Anna
1779: ~ Numirea sa ca organist de curte al arhiepiscopului de Salzburg
1780: ~ Moare imparateasa Maria Tereza
1781.: n Mozart a primit ordin de la arhiepiscop sa se intoarca la Viena
1782: D Se casatore$te cu Constanze
I 1784: n Este initiat in salonul masonic .. Beneficence" de la Viena
1786: D Prima punere in scena a .Nuntii lui Fiqaro"
1787: ~ Moare taUll sau, Leopold. Prima punere in scena a lui "Don Giovanni"
1789: n Revo lut i a Fra nceza
1791 : ~ Prima punere In scena a .. Flautului fermecat". Mozart moare la Viena
1842: D Primul festival Mozart
1862: ~ Prima editie a catalogului Kochel
1880: D Se pun bazele Fundatiei lnternationale Mozart
1975: D Prima cornpetitie internationala Mozart ,
1991 : 0 200 de ani de la moartea sa Viata si vremurile -

I •

Viata copilului dedicat muzicii ~i binecuvantat de zei ...

Geniul muzical al lui Mozart a fost evident din primul moment cand a atins dapele,

la varsta de trei ani. Desi a trait foane putin, operele sale, simfoniile ~i concertele sale

sunt inca renumite. A fost rnartorul extraordinarei scene a secolului al XVIII-lea ~i a fost influentat de numerosi factori, cum ar fi relatia cu tatal sau, care i-a fost mentor ~i ghid, §i rivalitatea cu Arhiepiscopul de Salzburg. Numeroasele scrisori pe care le-a lasar ne ajuta sa inrelegem viata sa de genill muzical si mediul in care si-a compus lucrarile.

Nasterea unui copil care a raspuns La ruqile muzicii

Salzburg, orasul natal

S E SPUNE cX ESTE DESCENDENT al zeilor si poate ca este adevarat ... Botezat Johannes Chrysostomus Wotfgangus Teophilus Mozart, a fost cunoscut sub numele de Amadeus, care Insearnna "iubit de z ei". Fi lme precum productia "Amadeus" din 1984 au incercat sa faca lumina asupra vietii sale. Talentul sau este renumit In intreaga lume, iar opere precum bine-cunoscutele .Nunta lui Figaro", .. Flautul ferrnecat" sau .. Don Giovanni" au devenit acum simboluri ale talentuLui sau.

Mozart s-a nascut pe 27 ianuarie 1756, intr -o casa inchiriata pe strada Goetleide nr. 9, in centrul orasului Salzburg. A fost al patrulea baiat dintr-o familie cu sapte copii. In acele vremuri, mortalitatea infantila era foarte ridi-

Salzburg, locul de ba~tina a\ lui Mozart, de pe malurile rautui Salzach.

cata, iar Mozart si sora sa mai mare. Nannerl, au fast singurii copii ai familiei care au supraviatuit.

Salzburg, locul nasterii lui Mozart, este astazi un or as at Austriei, Insa pe vremea aceea se numea Arhiepiscopia Salzburg ?i era un stat ecleziast al Slantului Imperiu Roman, condus de capul Bisericii Catolice, arhiepiscopul. S-au pastrat foarte purine marturii privind viata lui Mozart, muLte dintre ele fiind scrisori catre .;;i de la tatal sau. Din acele scrisori reiese faptul ca, de si majoritatea timpului sau si-a petrecut-o calatorind prin Europa, locul sau de nasters din Salzburg a avut intotdeauna un efect straniu, aproape magic.

& Nannerl ~i Amadeus Mozart in copilarie.

Amadeus Mozart

Un muzician precoce

MicuL Mozart ~i tatal sau LeopoLd aveau a reLatie deosebit de strElnSa, care era diferita de reLatiile dintre copii ~i tatii Lor din acea vreme. Erau a sinqure fiinta, trup ::;i sufLet. Leopold Mozart era din Augsburg, sudul Germaniei. Familia sa avea a afacere In legato ria de ca rti, dar LeopoLd, care dorea sa devina muzician, s-a mutat la Salzburg, in slujba arhiepiscopului Sigismund Christoph von Schrattenbach [1698-17711. Era un om muncitor, educat ::;i un vioLonist talentat. Mai mult decat atat, avea cunostinte soLide de teorie rnuzicala, ia r Tn anuL cand s-a nascut fiul sau Amadeus, a pu blicat .. Un tratat de principii fundamentale ale cantatului la vioara". un manual de tehnica violonista care a devenit foarte popular printre instructorii de vicars.

Mama lui Amadeus Mozart, Anna Maria, fiica unui functionar public, s-a nascut in oraselul Saint Gilgen, de langa lacul Wolfgang. Era a femeie inteliqents, Iarnilista ::;i pasionata de glume $1 farse. Unii cercetatori cred ca Mozart rnostenise persorialitatea Inclinata spre amuzament a mamei sale, ln schimb NannerL, sora sa, era la feL de lipsita de haz si de sabra ca tatal ei. Se mai spune ca limbajul vulgar si gLumele deochiate, care umpLeau corespondenta lui Mozart, reprezinta a influenta directs din partea mamei sale.

- Casa natalii a lui Mozart din strada Goetleide, aflat;; in centrul orasului

Salzburg, este 'n prezent un muzeu dedicat marelui compozitor. .

- Tatal lui Mozart. Leopold Mozart, a fost un muzician priceput, dar un campozitor rnediccru.

I

Cat despre Leopold, un barbat educat si rafinat, era faa rte series in ceea ce privea ed ucatia copiiLor sal, si i-a crescut pe amanda! intr-un mediu muzical. Pe la varsta de trei ani, Mozart asculta melodiile interpretat.e de sora sa, dupa care le reproducea la claviatura. Vazandu-?i copiLul irnitand cu a asemenea u$urinta melodiile, Leopold a inteles taLentuL innascut aL fiului sau. Cand Mozart a Irnplinit patru ani, tatal sau a inceput sa-i dea lectil de rnuzica la claviatura la modul serios. Pana sa Implineasca cinci ani, Mozart compusese deja primele sale bucati muzicale, .. Andante in Do" $i ..AlLegro In 00". Si Nannerl era talentata la muzica. iar Leopold compilase un caiet muzical in care a scris piese pe tare ea sa le invete ~i sa le interpreteze. Tn acest caiet, cunoscut sub nu mele .. Nannerl Notenbuch" [Caietul de rnuzica al lui Nannerl], Mozart a asternut primele note muzicale aLe compozitiilor sale din copilsrie.

Cand tatal sau a considerat ca Mozart nu dear ca stapanea bazele rnuzicii, dar era si preqatit sa compuna si sa-si interpreteze propriile lucrari, a decis ca era momentul propice ca restullumii sa impsrtaseasca talentul extraordinar al fiului sau. Astfel, irnpreuna cu cei doi copii ai sai, Leopold a porn it la drum, pentru a impresiona curtile regale ?l palatele din Europa.

i Mama lui Mozart. Marie Anna Mozart, iubea muzica ~i avea 0 personalilate deschisa 5i jud'iusa, pe care a rncstenit-o si Mozart.

secolul al XIX-lea, se referea la pian.

In cazul lui Mozart, in timpul prirnilor ani a folosit clavecinul ~i clavicordul, dar spre sfiH?it, operele sale au fast scrise pentru pian.

BibJioteca de amintiri

iNDRAGI:TUL CLAVIATURIST

In Salzburgul modern, casa unde s-a nascut Mozart este actualmente un rnuzeu care exista inca din 1880, cand a fost inaugurat de Fundatia lntemationala Mozarteum. In carnlnul familiei Mozart, se poate vizita. bucatarla, camera de zi ?i camera de lucru, toate adapostind rernlniscente, precum port rete, scrisori ~i alte amintiri ale familiei Mozart. in camera unde s-a nascut Mozart, este expusa clavlatura. instrumentul sau muzical favorit la care a cantat primele sale cornpozltf prin care si-a uirnit audlenta, Cuvantul .claviatura" provine din latinescul davis care tnsearnna cheie, zavor,

I ~i este un termen generic, denumind toate instrumentele cu clape. A fostfoarte utilizat In Germania secolului al XVIII-lea ~i se referea fara deosebire la orgl1, clavecin ~i claviatura, Pana la sfaq;itul secolului al XVIII-lea, cuvantul desemna clavlcordul, lar pana in

~ clavlatura lui Mo~art

ill

Viata si vremurile

6 6

Primele spectacole muzicale

PE VREMEA ACEEA, pentru a castiqa recunoasterea ~i aprecierea publicului, era nevoie ca muzicienii, indiferent de cornpetente. sa taca turnee prin diferitele regiuni ~i sa sustina numeroase spectacole. Aspirand la recunoasterea rnondiala a talentului fiului sau, Leopold a decis ca este momentul ca tanarul sa aiba propriul sau .. turneu'. Unii carcetatori cred d Leopold, care nu atinsese niciodata gloria ca rnuzician, si-a transferat arnbitiile neTmplinite asupra fiului sau ~i ca. de fapt, l-a folosit pentru a-si irnplini propri-

ile vise, sperand ca, intr-o zi, rnicutul muzician va fi In slujba unui nobil si a unei familii influente. Pe de alta parte, avand Tn vedere statutul social al muzicienilor din acea vreme, sperantcle lui Leopold, in ceea ce-l priveste pe Mozart, sunt firesti.

In timpul secolului al XVIII-lea, rnuzicien ii ce nu se aflau su b patronatu l u nei case nobile nu prea aveau alte optiuni. Sarisele de

a organiza spectacole erau foarte mici ~i fara urrnari foarte importante, iar plata pe care 0 primeau in ceLe mai multe cazuri. nici rnacar nu consta In bani, ci intr-un ceas de buzunar, 0 punga de tutun sau In alte lucruri Lipsite de semnificatie, ceea ce insearnna ca sansele de imbo-

gatire erau foarte mici.ln plus, statutul social al unui artist depindea intru totul de statutul angajatorului sau, deci era normal ca muzicienii ~i compozitorii sa depuna toate eforturile pentru

a obtine 0 pozitie la curtea imperials ~i irnprejurirnile ei.

Astfel, chiar inainte de a irnplini sase ani, tanarul Amadeus, insotit de ambii

par inti, a porn it spre prima sa destinatie, Miinchen. In acea vreme, drumurile din Germania erau Tntr-o coriditie destul de proasta. Unele portiuni erau extrem de inguste, altele erau deniveLate, accidentate ~i chiar pline de gropi, si nu purine erau cazurile In care trasurile cadeau In raul Rhin, astfeL ca familia a folosit adesea barci, ceea ce a rnarit cheLtuieLile de calatorie. Aceasta intreprindere scurnpa ~i dificila dezvaluie cLar ambitiile Lui Leopold.

Ambitiile tatalui sau

,

... Tanarul Amadeus, pe La varsta La care a pornit lmpreuna cu tatal sau In turneu.

Intalnirea ell imparateasa

Cand Mozart a sosit La Munchen, a fost

invitat sa cants pentru principele elector din Bayern, Maximilian losif alill-lea, dar nu se stie ce bucats rnuzicala a interpretat. Totusi, imaginea unui baietel cantand la claviatura a provocat un mare entuziasm in randul celor care i-au urrnarit interpretarea. TncetuL cu Incetul, Mozart a inceput sa fie cunoscut drept .copilul rninune".

Amadeus Mozart ~i tatal sau LeopoLd sunt prezentati 'jmpar~tesei Maria Tereza, Tn octombrie 1762. InaLtimea Sa a lost Incantata

de interpretarea tan~rului !jii magnificului muzician, dar nu s-a oterit sa-t angajeze La curte ca rnuzician.

Amadeus Mozart

+ Un tablou cu tanarul Mozart \inut in poala imparatesei.

Cu 0 alta ocazie, a fost chemat sa cante pentru irnparateasa Austriei, Maria Tereza [1717-1780). Aceasta considera ca Viena este un far calauzitor al artelor, iar, sub conducerea sa, orasut devenise un refugiu al artistilor !?i al muzicienilor. Tn acele zile, daca un muzician reuses sa prirneasca protectia unui membru aL monarhiei Habsburgilor, a carei descendenta era chiar Maria Tereza, I$i asigura 0 viata imbelsuqats, obtinand, in acela$i timp, prestigiu !?i stima. Constient de acest fapt, Leopold si-a promovat in mod agresiv fiul, pentru a se asigura ca acesta va castiqa favorurile imparatesei.

Tanarul Mozart. care a inteles arnbitiile tacite ale tatalui sau. nu doar ca a interpretat in fata nobiliLor melodiile solicitate de acestia, ci si-a !?i demonstrat geniul, cantand legat la ochi. Publicul de la curtea imperials a fost captivat de capacitatile baiatului, iar irnparateasa Insa!?i a fost stat de incantata. lncat L-a tinut pe genunchi !?i i-a permis sa 0 sarute pe obraz. Un alt episod rnarunt se spu ne ca a avut Loc tot

la curte. Mozart si-a pierdut echilibrul, s-a rostogolit pe podea, iar 0 feti!a i-a sarit in ajutor. Tn timp ce primea ajutor, se spune ca Mozart i-ar Ii spus: .Esti .atat de buna. Cand 0 sa cresc mare, 0 sa fii sotia mea." Fetita

I

capitala europeans a artei. Aceasra tendinta a continuat pana in secolul al XXlea, dar pana atunci nu mai existase un astfel de oras cosmo pol it. Statutul Vienei de far al artistilor ~i muzicienilor s-a rnentinut timp de mai mult de sase secole ~i este atribuit Habsburgilor, cea mai nobile familie din Viena.

VIENA, ORA$UL LUMINILOR

care l-a ajutat nu era rurneru alta decat Maria Antoaneta [1755-17931. ca re. mai tarziu, a devenil regina Frantei, Dupa izbucnirea Revolutiei Fra nceze, in 1789, Maria Antoaneta a fost Internnitata si. la doi ani dupa moarlea lui Mozart, 'in oclom brie 1793, a fast d usa La gh ilotina $i executata In Plata Revolu!iei, astazi denurnita Plata Concorde, La varsta de 38 de ani. Desi Mozart !?i Maria Antoaneta nu s-au intalnit decat 0 data, in copilarie, au fost contemporani, iar faptul ca vietile lor s-au intersectat La un moment dat prezinta foarte rnulta irnportanta pentru multi oameni.

.Dedar Viena un eras magnific. Pentru unii oamenii din tagma mea, aeest oras este eel mai bun loe din lume," Aceste euvinte au fost rostite de Mozart, in 1781, pentru a lauda Viena, capitala Austriei ~i eras al artistilor. In acel moment, Mozart a deeis sil-~i paraseasca orasul natal, Salzburg, ~i sa se stabileasca pentru totdeauna la Viena.

Haydn, Mozart ~i Beethoven au trait ~i au prosperat toti in Viena, orasul rnuzicii in timpul domniei Mariei Tereza (1740- 1780). Nu numai muzieienii au profitat de pe urma lmpararesel protectoare a arteJor. Maria Tereza a oferit cetatenie arhiteetiler, sculptorilor, pictorilor, dramaturgilor ~i scriitorilor, transforrnand astfel Viena in

• Palatul Schon brunn, asa cum era in secolul al XVIII-lea, cand Mozart a cantat pentru Excelenta Sa.

y Maria Antoaneta, fiica Mariei Tereza, care s-a casatcr it cu Ludovic al XVI-lea pentru a deveni regina Frantei.

Strada din Viena secoLuLui al XVIII-lea.

Tatal exploatator

in cautarea unui patron

DUPA INTOARCEREA DE LA VIENA, prin Linz.

Amadeus a fost invitat sa cante La cLavecin ~I La vicars pentru arhiepiscopuL de Salzburg. cu ocazia zilei de nastere a acestuia. ArhiepiscopuL a intuit geniuL lui Mozart, precum ~i scopul calatoriei lui Leopold, care, intarnplator, era unul dintre muzicienii atlati in serviciul sau.

AstfeL, i-a permis lui LeopoLd sa-~i exprime gratitudinea, aducandu-si baiatut sa cante pentru el de ziua lui.

lnainte sa irnplineasca sapts ani, Mozart stapanea cunostintele din .. CaietuL de muzica allui Nannarl" ~i atinsese stadiul studiului lucrarilor compozitorilor contemporani cu eL. El ~i familia sa au continuat turneul de-a lungul continentului. Pe masura ce faima lui Mozart de .. copil rninune a inceput sa creasca, la fel au sporit ~i arnbitiile lui Leopold. Familia a vizitat Frankfurt. Paris, Londra. Amsterdam, iar Amadeus a fost chemat sa cante pentru regil$i nobill din toata Europa. Cu toate acestea. spectacolele sale muzicale nu erau binevenite in toate tarile. La Bruxelles. de exemplu. unde nobilii erau praocupati rnai deqraba de vanatoare si de bancheturi, existau putin interes ~i putine oportunitsti pentru spectacolele tanarului muzician. Pe de alta parte, la Paris, faima lui Mozart ~i talentul sau au fest foarte apreciate $i recunoscute, $i a fast prim it cu mult entuziasm. Parisul. avand ca simbol stralucitorul palat Versailles. era orasul european de frunte in ceea ce priveste schimbul cultural, stabilirea tendintelor $i acceptarea artei ~i a gandirii. Concertele $i operele erau puse in scena zilnic, iar orasul era plin de viata, vigoare si activitate. La Paris, familia lui Mozart l-a cunoscut pe baronul german Friedrich Melchior von Grimm (1723-18071. autorul .. Coresporidentelor Literare, fiLozofice ~i critice", 0 Lucrare despre literatura si cuLtura trancezs. Prin intermediuL acestei cunostinte, Mozart a obtinut invitatia de a canta La PaLatuL Versailles. A mers la Slujba de Craciun de La paLat, a fast invitat la masa de Anul Nou $i a canrat pentru regele Ludovic aL XV-lea.

Dupa aceasta aventura, reputatia sa a crescut $i rnai mu It, dar propunerea pretioasa de a deveni muzician de curte se lasa inca asteptata. Ba mal mult, rernuneratia pen-

tru aceste spectacole consta rareori in bani. Recornpensarile micului Mozart erau de multe ori reprezentate de diverse obiecte, iar cheLtuieLile de deplasare ale familiei continuau sa creases. Problema era Leopold. Desi apreciau talentul tanarului, nobilii s-au saturat curand de tats. lntentia Lui de a obtine 0 pozitie la curte pentru fiul sau era evidents, iar incercarea sa de a-si promova copiLul era atat de lipsita de distinctie: plina de aroqanta ~i de nerusinata, incat, in ciuda talentului lui Amadeus, nu era usor de gasit un patron care sa fie dispus sa Il suporte pe Leopold. 5e zvonests ca atunci cand LeopoLd $i-a dus fiulla Milano. ca sa cants pentru Marele Duce Ferdinand (1754-18061 $i pentru a obtine a pozitie la curtea sa, mama Marelui Duce, Maria Tereza, a rostit aceste cuvinte amare, dar adevarate: .. De ce taraste acest barbat un baietel prin teats

Europa ca pe u n cersetor?",

~ TanaruL Mozart lucrand La 0 cornpozitie. Se afla In stadiulln care stapanea partea eternentara ~i se confrunta cu 0 muzica mai cornptexa.

-Epidemia de varicela

Dupa ce au plecat din Paris, au traversat Canalul Dover si au sosit la Londra. AcoLo, tanarulAmadeus si-a facut un prieten. Este yorba despre Johann Christian Bach 11735-17821. fiul marelui compozitor Johann Sebastian Bach. Din cauza atator ani de turnee prin Europa $i de spectacole pe la curti, Amadeus nu avusese niciodata prieteni adevarati, iar Johann Christian Bach a fost 0 binecuvantare. Mozart i-a dezvaluit farmecul muzicii italiene, iar cei doi erau leqati printr-o stransa prietenie ce a durat pe tot parcursul vietii lor.

Dupa plecarea din Londra, Moza,*~i-~ petfeclit urrnstorii patru ani din viata in turnee prin diferite erase din Europa, pana La varsta de zece ani.

~ Johann Christian Bach, fiuL maret.ui compozitor Johann Sebastian Bach. L'a cunoscut pe Mozart cand eel din urrna vizita Londra si, In ciuda diferentei de 20 de ani. cei doi au devenit prieteni aproplati,

Amadeus Mozart

Oriunde se duceau, erau bineveniti, caci Amadeus, .. copilul minune", era foarte laudat $i devenise deja renumit Dar reaLitatea era qrava. LeopoLd inca nu reusise sa-i asigure fiuLui sau o pozitie La nici una dintre curtile Europei, iar conditiils de trai ale famiLiei nu erau tocmai uscare.

Pana In toamna lui 1767, norocul lor lnca nu se schirnbass.]n acel moment, a fost anuntata nunta fiicei irnparatesei Maria Tereza, arhiducesa Maria Josepha, cu regele cetatii Napoli. Leopold, sotia sa $i cei doi copii, au pLecat la Viena Inca 0 data, In speranta ca Amadeus va fi soLicitat pentru a canta la sarbatorlle nuntii. Totusl, lucrurile nu au mers conform planului. 'in acea' vreme. era 0 epidemie de varicela in Viena si. din pacate, arhiducesa Maria Josepha, In varsta de saisprezece ani, 5-a irnbolnavit $i a murit cu 0 zi inainte de nunta LeopoLd a fost foarte dezarnaqit. Planurile sale pentru un spectacol prornitator la a nunta de rang lnalt erau distruse. De asemenea, exista riscul ca cei doi copii ai sai sa 5e Imbolneveasca. Presirntirile saLe rele au test justificate, din moment ce atat Amadeus cat $i Nannerl s-au irnbolnavit. Tn varsta de unsprezece ani, Mozart a fost foarte aproape de moarte, dar, In cele din urrna, si-a revenit. Totusi, chipul sau trandafiriu $i frumos a rarnas acoperit tot restul vistii cu semne lasate de varicela.

Moartea arhjepiscopului

Tatal lui Mozart. un entuziast al educatiei. a decis ca este momentu l ca fiul sau sa s e orienteze spre opera. Este posibiL ea motivuL aeestei decizii sa fi fost faptul ca Leopold nu dorea ca fiul sau sa ramana In urma unor compozitori preeum Joseph Haydn [1732-18091 $i Christophe WiUibald von Gluck [1714-1787l, care deja uirniser s lumea muzicala. Tn aeele ziLe, muzicienii care compuneau opera erau considerati cei mai buni. Astfel. de data aceasta au pornit doar ei doi spre Italia, LociJL nasterii operei. Timp de doi ani, din decembrie 1769 pana In decem brie 1771. au vizitat Milano, BoLogna. Florenta, Roma. NapoLi $i Venetia. Aflat

Palatul Versailles din Paris, undoMozart "i sora lui, Nannerl, au cantat pentru felele regale.

~ a infati~are cornics a ope rei de catre William Hogarth, pictor satiric din secolul al XVIII-lea,

I

Un aspect straniu al personalitatii lui Mozart. care se afla in profunda contradlctie cu imaginea sa de geniu eompozitor. era obsesia lui eopilareasca pentru scatolocie ~i limbaj obscen. Scrisorile catre mama ~i sora sa, ~i mai ales catre varul sau Basle, cantin referiri mai mult decat suficiente la excremente, Intr-o scrisoars adresata mamei lui, Mozart scrie: .Draqa mama, iti sarut mainile ... stiloul meu este neslefuit ~i la fel este ~i fundul meu" (2 mai 1770), iar lntr-o scrisoare catre sora sa, spune "recunosdhor din adancul fundului meu"(17februarie 1770). Acestea sunt doar cateva exemple ale Iimbajului pe care obisnuia sa 11 foloseasca, Vetisoarei lui. Anna Maria Thekla Mozart. de care fusese Tndragostit o vreme, Ii scrie: .Fac pe nasul ta u, ea sa l!i curga pe barbie ... acum lti urez noapte buna, sa faci cat po!i in patul tau, dorrni in pace ~i incearca sa i!i pupi dosul.[. .. ] 0, fundul meu arde ca focul! Ce naiba 0 mai insernnasi astal - Poate vrea sa iasa carnatul? Da, da, carnatul." (5 mai 1777).

Colectia cornpleta a scriscrilor obscene ~i vul-

gare ale lui Mozart. pline de referinte scatologice, a fost publicata prima oara in 1931. de scriitorul austriac Stefan Zweig. Pana atunei, partile jignitoare fusesera omise, probabil intr-o incerca re de a ascunde acest obicei dezqustator al marelui cornpozitor, distorsionand astfel imaginea sa adevarata, Cu ocazia primei dezvaluiri a tendintelor sale scatoloq ice, acestea au cauzat 0 mare suparare ~i. in acela~i tlmp, au oferit o privire mai adanca asupra caracterului genialului muzician.

~ Verlscara lui MOlart. Anna Maria Thekla Mozart, cu doi ani mai mica decat el.

la Roma, Mozart a fast ridicat de papa la rangul de cavaler in OrdinuL GoLden Spur, $i i s-a mai cerut sa cornpuna a opera cu ocazia Carnavalului de la Rama. La Bologna, comitetul Filarmanicii Academiei a facut 0 exceptie $i l-a admis la varsta de paisprezece ani, desi Limita de varsta pentru candidati era de douazeci de ani. De asemenea. a fast invitat sa cante pentru Marele Duce din Milano la teatrul din cadrul palatului, unde opera sa .. Mitridate, Re di Ponto" s-a dovedit a f un mare succes. Tn leqatura cu aceasta ocazie, Leopold a scris: .un ropot de aplauze a zguduit teatrul in timp ce publicul stnga «Ura marelui maestru»". Tntr-o scrisoare adrssata mamei lui, Amadeus insusi a povestit despre distractia nesfarsita $i incantarea legata de turneul din ltalia

Totusi, distractia nu putea dura La nasfarsst.

Pe 15 decembrie 1771, Mozart $i tatal sau s-au Intors la Salzburg. Din pacate, la doar 0 zi dupa aceea, stapanul si patronul. lui Mozart, arhiepiscopuL Sigismund de Schrattenbach a decedat. Moartea sustinatorului de 0 viata aL turneurilor muzicaLe aLe lui Mozart a constituit 0 mare Lovitura pentru familie.

.... Har o vul Friedrich Melchior von Grimm, un om de litere ?i secretar al ducelui de Orleans.

I

lndependenta de tatal sau ...

... Un portret allui Mozart din vremea cand a Tnceput sa se rascoale Tmpotriva autoritatii tatalui sau

Presiunea din partea noului arhiepiscop TOTI CERCETATORlI MODERNI au cazut de

,

acord asupra faptului ca moartea Ingaduitorului si

receptivului arhiepiscop a fast a mare lovitura pentru Mozart. Relatia sa cu noul arhiepiscop, Hieronymus Colloredo, care si-a inceput activitatea in martie I 1772, a fast dificila de la inceput ?I s-a Tnrautatit pana a atins un punct critic.

Practic, arhiepiscopul Colloredo nu era de acord ca 0 persoana atlata in slujba sa sa lipseasca prea mult, iar Mozart, obisnuit sa faca turnee pe la curtile europene pentru a susn ne spectacole, era foa rte deran-

jat de atitudinea acestuia. In plus, arhiepiscopul era un barbat rece si arogant, care profita de puterea sa sl I$i trata anqajatii intr-un mod rece !?i Tngamfat. La vremea aceea, in varsta de saisprezece ani, Moza rt a fost obligat sa stea in Salzburg pentru 0 perioads prea lunga pentru el. Totusi.Tn acest timp, el a com pus cu 0 energie nesfar!?ita. Tn august 1772, a fost desemnat maestru de coneerte al Capelei Curtii, iar in octombrie a primit invitatia de a merge la Milano pentru a-$i prezenta opera "Lucio Silla". Fara entuziasm, arhiepiscopul $i-a dat con-

sirntarnantul, dar era ultima oara cand i se permitea lui Mozart sa viziteze orasut italian. S-a inters la Salzburg in martie anul urrnator, si !?i-a reluat viata monotone de a compu ne $i de a canta pentru arhiepiscop. Din martie 1773, pana in vara lui 1777, Mozart nu a parasit Salzburgul, exceptand doua calatorii scurte la Viena, unde se spune ca a cantat pentru lrnparateasa Maria Tereza, pentru 0 pozitie In orchestra curtii, dar negocierile nu s-au finalizat. Privirea atenta !?i severa a arhiepiscopului era atat de agila, incat pana in 1777 Mozart a evitat sa mai faca vreo rniscare batatoa re la ochi. Ca muzician in slujba Curtii de Salzburg, era obligat sa scrie rnuzica reliqioasa. dar in acelasi timp a continuat sa compu na opere !?i concerte.

Residenz Palace. palatul arhiepiscopilor, cu vedere

la vastul Residenzplatz si la faimoasa sa fantana.

Eliberarea ~i prima i ubjre

Pe masura ce trecea timpul, Mozart se sirntea din ce in ce mai oprimat, avea a atitudine tot mai rebels, acest lucru cauzand multe neinteleqeri $i necazuri. Mozart sirntea ca orasul Salzburg era ca 0 cusca in care era captiv, iar inima lui a Inceput sa fie coplesita de dorinta de a evada !?i de a cauta 0 noua viata intr-un mediu activ si creativ.

Tn august 1777, Mozart, care ave~ aproape douazcci !?i unu de ani, nu mai putea indura nimie din toate acestea. l-a trimis arhiepiscopului 0 scrisoare de demisie, iar in luna urrnatoare a pLecat la Paris, insotit de mama sa. Poate ea arhiepiseopuL se sirntea usurat ca geniul !?i, in acelasi timp, excentricul muzician nu se mai afla in grija sa. Cu toate acestea, Mozart avea sa fie din nou dezarnaqit. Tn ciuda spectacoleLor sale, a introducerii sale in lumea aristccratilor !?i a uimitoarelor sale cornpozitii, nu avea nici a oferta de lucru. de$i dernisia sa de la Curtea de Salzburg fusese acceptata.

Rasfatat din copilaris cu titlul de .. geniu rnuzical" ;;i petrecandu-si intreaga viata cufundat in lumea muzicii. trnut de tatal sau departe de lumea raala, Mozart se confrunta acum cu mari qreutati de adaptare La realitatea cruda a adultilor si nu avea nici cele rna I vagi notiuni de bun simt si de perceptie a realitatii. Pe de alta parte, excursia irnpreuna cu mama sa a constituit prima ocazie de a scapa de influenta tatslui sau si, sirntindu-se liber pentru prima oara. si-a permis sa se bucure de viata.

Tn tim put vizitei rudelor sale din Augsburg. Mozart a cunoscut-o pe varisoara sa, Maria Anna Thekla (1758- 18411, de care s-a apropiat foarte mult. Dupa ce s-au cunoscut. au corespondat 0 vreme. dar scrisorile pe care ;;i le tri miteau erau pline de referi ri obscene la jurnatatea inferioara a corpului omenesc. Acele scrisori. cunoscute sub numele de .Scrisorile Basle", i-au uimit pe cercetatori, carora nu le vine a crede ca o persoana capabila sa cornpuna 0 rnuzica atat de divina era, In acelasi timp, In stare sa Ioloseasca un Limbaj scatoLogic atat de obscen.

La sfarsitul Lunii octornorie, Mozart ;ii mama sa au sosit la Mannheim. unde trebuiau sa mai ramana timp de alte sase luni.In timpul sejurului sau, Mozart a sirntit din nou nevoia de a-iii crea alte preocupari in afara rnuzicii. Cum era normal pentru un tanar ajuns la varsta casatoriei, s-a Indraqostit. Obiectul pasiunii sale a fost Aloysia Weber. soprana, a doua dintre cele patru fiice ale unui copist de rnuzica. Sentimentele erau reciproce. iar tanarul cuplu se gandea sa se uneasca prin casatorie, Insa lucrurile nu au decurs conform planurilor; Cand Mozart. in varsta de 22 de ani, i-a scris tatalui sau pentru a-l informa asupra intentlllor sale. raspunsul primi! a fost unul dur $i incontestabil: .Pleaca de indata la Paris! I rnediatl Gase;ite-li locul printre oamenii mario Aut Caesar aut nihill [Totul sau nlrnlcll"

Moartea mamei sale ~i cele trei scrisori Supunandu-se cerintei tatalui ssu, Mozart a pleeat din Mannheim la Paris. lnsotit din nou de mama sa, deoarece tatal nu mai putea avea Incredere in II u 1

sau rebel. A;;a cum Isi ami ntea din vizitele sale a nterioare. Parisul era un oras unde fusese Tnta mpi nat cu caldura ?i unde 1;;1 putea gasi cu usun nta ceva de lucru, Dar lucruriLe nu au stat astfel cu ocazia celui de-al treilea sejur: Situatia financiara era lnqrozitoare. parizienii erau derutati ?i tulburati iii. eel mai rau, regele Ludovie al XV-lea, intotdeauna generos cu familia Moza rt, a rnurit subit. Noul rege, Ludovic al XVI-Lea, care se casstorise cu Maria Antoaneta. pe care Mozart a cunoscuse In copilarie, nu l-a invitat sa cants La palat.

La trei Luni de la sosirea sa La Paris, Mozart era foarte strarntorat di n punct de vedere financier, avea orqoliul ranit ~I era inca lipsit de vreun angajament. Apoi a Lovit tragedia ... Neobisnuita sa catatorsasca atat de rnult, si impresurata de griji ;;1 nelinisti privi nd viitorul fiului sau, Marie Anne Mozart s-a irnbolnavit brusc si a murit. Mozart a trebuit sa transmits trista veste tatslui sau si se spune ca. intr-o incercare de a usura lovitura, Mozart i-a scris trei scrisori lui Leopold. In prima scrisoare, i-a scris tatalui sau ca Marie Anne era 9 ray bolnava ~i ca se afla intr-o stare critics: In a doua scrisoare, Il informa pe tatal sau in legatura cu trecerea mamei In nefiinta. iar in a treia i-a spus adevarul qol-qolu] si si-a cerut scuze pentru minciuni. Conform altei teorii, Mozart nu i-a scris lui Leopold, ci a r fi implorat un preot sa transmits vestea lui Leopold ~i surorii sale. Dar indiferent cum au stat lucrurile. acest incident ne dezvaluie latura delicate si atenta a personalitstii lui Mozart.

- Aloysia Weber. prima iubire a lui Mozart. alaturi de sOlul ei, Joseph Lange.

IMPARATEASA M.ARIA TEREZA

Cand, in septembrie 1762, la varsta de sase ani, Mazart a scsit la Viena pentru primul tur al orasului, unul dintre primele spectacole a fast eel in care a cantat la pian pentru trnparateasa Maria Tereza. Leopold era disperat sa asigure protsctla celei care era principalul sprijin al artelor in Viena, dar eforturile sale asidue au avut un efeet opus, iar sensa lui Mazart de a deveni vreodats muzidan la curte, supus Imparatesei au fast distruse. Oricum, buna sau rea, infiuenta trnparatesei Maria Tereza asupra vietii lui Mazart a fast una putern idi.

Nascuta in 1717, a fast fiica lrnparatului roman sfant Carol al VI-lea, care a murit in 1740, cand ea avea 23 de ani. Dupa rnoartea tatalui sau, Maria Tereza a rnostenit taate domeniile habsburgilor, ceea ce a dus la Razbaiul Austriac de Suceesiune. Tn timpul acestui razboi, ea a fast obligata sa renunte la unele dintre parrile teritoriului mostenit, dar a reusit sa

• Portretul Mariei Tereza

menrina domnia habsburqilor. Tn 1736, ea s-a casatorit eu Francis Stephen din Larena, iar dupa moartea lui Charles al VI-lea, in mod tipie, si-a numit sotul trnparat. Maria Tereza a inceput reformele administrative ~i economice in 1749, urrnand teoria rnercantllista ~i exemplele furnizate de refarmele din Frarra ~i Prusia. Tn plus, a organizat reforme in sfera soclala, Jegala ~i religiaasa, care au cantinuat

?i dupa moartea sotului sau, in .

, 765. cand fiul sau eel mare s-a retras de la tron,

Maria Tereza ~i SO!U I sau au avut saisprezece copii, dintre care zece au ajuns la maturitate. Ea a murit in 1780, la varsta de 63

I

o noua viata La Viena

Dezamagire in dragoste ~i 0 calatorie a tristetii

,

MOARTEA SUBITA A MAMEI LUI MOZART l-a adus pe compozitor la disperare, acesta pierzandu-si calmului spiritual. I-a scris cateva scrisori tatalui sau aflat In Salzburg, prin care cerea ajutor. Ingrijorat de starea de spirit a fiuLui sau, LeopoLd s-a qaridit sa renunte la cariera acestuia de muzician de curte la Paris ~i l-a chemat inapoi La Salzburg. Se spune, chiar, ca i-a scris lui WoLfgang pe un ton mai reconciliant, spunandu-i ca, dad\ s-ar intoarce In Salzburg, ar putea sa a aduca ~i pe Aloysia Weber cu el.

Totusi, urrnatoarele scrisori catre tata ?i catre prietenii lui danota dezinteresuL marelui compozitor fa~a de un lac ca Salzburg. Cam in aceasta perioada au inceput sa se accentueze sentimentele de ura ~i chiar de dispret fata de orasul sau natal.

Continuandu-si caLatoria solitara, asaltat de durere, Mozart cauta acum sa-~i vindece cicatricele ernotionale. A pornit spre Mannheim pentru a-~i revedea prima iubire, pe Aloysia Weber, pe care voise sa 0 ia in casatorie. Dar famiLia se mutase deja la MiJnchen. Mozart a urmat-o pe ALoysia la MiJnchen, dar ea se indraqostise deja de un alt barbat .;;i nu ii mai acorda atentie Lui Mozart. Prima poveste de dragoste a lui Mozart s-a sfarsit asadar In lacrimi.

& Un tablou din secolul al XIX-lea infa\i~andu-i pe Mozart "i pe Constanze in luna de miere. Via\a lui Mozart s-a schirnbat cu a rapiditate arnetitoare

- de La 0 iubire pierduta, la despartirea de arhiepiscop, dupa care d'satoria cu sora mai mica a fastei sale iubiri.

Despartirea de arhiepiscop

La intoarcerea in Salzburg, Mozart a primit postul de organist la curte, datorita legaturiLor pe care le stabilise Leopold. Mozart a fast angajat in conditii favorabile: salariuL Lui a crescut de trei ori, de la 150 de florini, la 450 de florini, si era liber sa calatoreasca ~i sa cornpuna. Avand in vedere evenimentele dintre cei doi de pana atunci, gestul arhiepiscopului era neasteptat de generos.ln cele 10 luni petrecute la SaLzburg, Mozart a campus capodopere reLigioase, printre care si mesa intitutata ..Incoronarea", Viata cotidiana era monotons dar calma, iar Mozart se bucura de petrecerile cu prietenii sai. Se sirntea extrem de sufocat de viata sa in Salzburg, dar ln toamna anuLui 1780, s-a ivit 0 ocazie, pares trirnisa de zei. Karl Theodor [1724-17991. pri nt elector al Bava riei,

Ver.iune &lif.rita

DATORIILE LUI MOZART

& Arhiepiscopul de Salzburg, Hieronymus Colloredo, care l-a angajat pe Mozart ca muzician de curte. El a impiedicat ascensiunea lui Mozart, dandu-i acestuia mereu ordine stricte.

Mozart a parasit aceasta lume cu datorii enorme. Oesi ar fi trebuit sa alba mai multi bani dedit era necesar pentru a duce 0 via!a obisnulta, se pare cil a irnprurnutat bani pentru orice,

Conform lnreqistrarilor, putem calcula ca Mozart avea un venit anual de 800 de florini in 1781. Avand in vedere ca un profesor de la universltate ca~tiga 300 de florini. iar un profesor de scoala prirnara 22, un venit atat de mare ar parsa mai mult dedit suficient. Totusi, incepand cu 1788, Mozart a cerut in mod repetat imprumuturi de la prietenul sau, un negustor bogat din Viena, Michael Puchberg (1741- 1822). Din scrisori aflam ca Mozart a imprumutat a surna de 1415 de florini. Dupa moartea sa, suma totala a datoriilor s-a ridicat la 3000 de florini - de aproape patru orl venitul sau anual,

Unul dintre motivele invocate pentru indatorarea lui Mozart este acela ca a devenit obsedat de jocurile de norac ~i, astfel, s-a ruinat. Inreqistrarile confirma faptul ca Mozart era pasionat de biliard ~i de jocul de carti, dar

nu exista nici a dovada a faptului Co3 paria pe bani. Este adevilrat co3 cheltuielile sale, indusiv costurile medica Ie pentru sotia sa Constanze (care avea 0 sanatate subreda dupa nastere) ~i cheltuielile pentru distractie la curte, au continuat sa se adune. De asemenea, exista dovezi care sugereaza un stil de via!a luxos, cum ar fi inchirierea de camere scumpe ?i achlzltlonarea de bijuterii.

Cu toate acestea, cercetilrile recente au schimbat aceasta perspectiva, ~i anume, Mozart, entuziastul francmason, a investit fond uri in incercarea de a lnfiinta a noua societate secreta, nurnita "Gratta". Aceasta teorie este sustinuta ~i de faptul ca Puchberg, care I-a imprumutat pe Mozart, era ?i el francmason, desi nu exista dovezi certe nici in acest sens. Chiar ~i acurn, adevaratul motiv pentru care Mozart avea datorii atat de mari rarnane in valuit in mister.

Amadeus Mozart

• Constanze, sotia lui Mozart, intr-un tablou allui Joseph Lange, sotul primei iubiri a lui Mozart, Aloysia. Constanze era sora mai mica a ALoysiei, deci lange era cumnatui lui Mozart. Mozart

Ii scrisese tatalui sau ca sotia

lui .rtu era urata, dar nici prea frurnoasa. Frurnusete a ei consta in cei do; ochi mici ~i negri sl intr-un chip dragul.",

• Mozart s-a casatorit cu Constanze pe 4 august 1782, in catedrala Sf. Stefan din Viena. Intr-o scrisoare catre tatiil sau, treizile mai tarziu, stria: .. Cand am fast uniti, am plans arnandoi."

• Mozart, cantand La pian pentru losi! alII-lea, fiul Mariei Tereza.

I

i-a cerut lui Mozart sa cornpuna 0 opera pen .. tru un carnaval la curte. Mozart mai compusese 0 arie pentru tenorul din Mannheim, Anton

Raaf [1714 .. 1797), intr-o oprire la intoarcerea

de la Paris, KarL Theodor era printul elector alLui Raaf si este user de imaginat ca solicitarea aceasta era sustinuta de Raaf. In timpuL sederii la Munchen, Mozart a terminat opera .Jdomeneo", plasata in Creta antics, dupa razboaiele troiene, in a proximativ ~ase saptarnani, Primul spectacol a avut Loc La Teatrul Cuvillies Iteatrul curtiil pe 29 ianuarie 1781 ~i a fest foarte bine primit. 5e spune

ca, in aceasta zi, tatal.lui .Mozart ~i sora sa mai mica s-au grabit spre teatru pentru a ajunqe la timp la prerniera.

In acsasta psrioada, Europa a inceput sa sufere schirnbari majore. losif alii-lea 11741-17901 a test incoronat imparat, dupa moartea mamei sale, arhiducesa Maria Tereza a Austriei, care detinea puterea absolute. T ntre timp, Colleredo, arhiepiscop de Salzburg. 17i vizita tatal suferind la Viena. Initial, Colleredo i-a perrnis lui·cMozart sa

stea la Munchen ti mp de sase • ni, Totw;;i,.·

Mozart a profitat de al5senta Lui paR-'

AHa-no

schirnb de vorbe grele, iar Mozart a fast gonit din anticarnera de sarnbelanul arhiepiscopului, cantele Arco 11743-18301.

Acest lucru a marcat inceputul unei noi vieti muzicale a lui Mozart La Viena. Era in iunie 1781, iar Mozart avea 25 de ani.

Motivul casatoriei

Viata rnuzicala din Viena era inflaritoare, iar Mozart castiqase inimile mai multar patroni din randurile aristocratiei. De asemenea, irnparatul losif al ll-Iea stia destuL de multe lucruri despre Moza rt ~i a facut tot ce a putut pentru a-l ajuta pe cornpozitor. In iulie 1782, a avut lac premiera operei lui Mozart .Rapirea din serai", care a fost actarnata, ceea ce a dus la a sta bilire ferrna a statutului de muzician allui Mozart La Viena.

Aici ~i-a IntaLnlt Mozart tovarasa de 0 viata.

La Viena, Mozart locuia in casa doamnei Weber,

episcopul i-a im .

candu-i sa mai sustina cancertele. Tn cele din u .

t sa se insoare cu aceasta, .atractiva", d~cat sa riste (anum ar f sifilisul, av.3 nd rela-

Viata si vremurile

• •

Opere satirice si societati secrete

Intoarcerea acasa

LA VIENA, Mozart I~i castiqa existents ca pianist. profesor de rnuzica ~i din coneerte, incetul cu incetuL construindu-si reputatia de rnuzician. Era destul de oeupat ~i dueea 0 viata stabila. Totusi. probabiL ea Mozart se sirnte a vinovat de faptul ea trebuia sa treaca peste opozitia tatalui ssu - care constituia 0 prezenta autoritara in vista Lui - pentru a se casatori. La sfarsitul lui iulie 1783, La aproximativ un an de la casatorie. Mozart s-a inters la SaLzburg, In LocuL nasterii sale.

Situatia anter ioara eu arhiepiseopul Colloredo l-a ingrijorat, dar acesta a tratat intoareerea Lui Mozart la Salzburg eu raceala. Mozart a loeuit aiei aproximativ trei luni, ~i avea sa fie ultima oara ca i~i vedea orasul natal. Dovezi sigure suqereaza ca a pleeat din Salzburg in reLa!ii proaste cu tatal sau Leopold, ~i se pare ca nu ;;i-a mai revazut sora mai mica, pe NannerL, dups aceasta ultima intoareere. Nannerl s-a casatorit La 32 de ani, in 1784, iar In 1795, s-a recasatorit eu un diplomat. Dupa ee ~i-a pierdut sotul, ea s-a intors in Salzbu rg ~i a m urit in 1829, La varsta de 78 de ani.

"Nunta lui Figa.ro"

Tn timpul eelor 10 ani petrecuti La Viena, Mozart ?i-a schimbat des locuinta. Printre nenumaratele re s e dinte ale lui se afla cladirea unde a Locuit intre septembrie 1784 si apri lie 1787 ?i unde a com pus opera .. Nunta Lui Figaro". Aceasta pleaca de La o eomedie satirica aci da la adresa claselor superioare. ln Franta, Ludovic aL XVI-lea a interzis piesa, pe rnotiv ea se afla in contradictie eu eererea publicuLui ~i eu standardeLe de deeen!a, iar losif alii-lea a emis un ardin, prin care a interzis piesa cu ocazia primei sale puneri in scena la Viena. Pentru Mozart, transfarmarea piesei in opera era un joc pericuLos. Cu toate acestea, Mazart a castiqat favorurile lui losif al II-Lea ~i a reusit sa Iaca astfeL incat opera sa fie jucata, in ciuda piedicilor persistente din partea muzicienilor de La curte, printre care ~i Antonio Salieri [1750-18251. Ace as ta opera este azi 0 capodopera renurnita, dar, in timpul vietii eompozitorului, desi a fost prirnits

eu urale La Praga, La Viena au fost permise doar 10 spectacoLe.

Un tabLou, Infa!i!?and 0 ceremonie a masoniLor. Francmasonii formau un fel de societate secreta ce Imbrali~a ideaLuri precum libertatea, egalitatea fiLantropia. Mozart a fost initial ca decembrie 1784, lar in acest tablou esle stand pe scaun, implicat intr-o conv".""tt"',OlJ

lin celtul din dreapta josl

~ Mozart La Viena, pe vremea dind era foarte ocupat dand lee!ii de pian, sustinand ~~coLe ~i compunand opere.

Amadeus Mozart

I

Mai 1781 Casa familiel Weber
In Piara S1. Peter
Seplembrie 1781 Grabenstrasse
lulie1782 Hohe BrUcke
(Zum roten Sabell
Decembrie 1782 Hone Brlicke llittle
Herberstein!
Februarie 1783 Kohlmarkt
Apri lie 1783 Judenplatz
lanuarie 1784 Graben Tratlner
House!
Grosse
Septembrie 1784 Schulerstrasse
lacum .. Casa
Figaro' I
April.e 1787 Lendstrasse
Decembrie 1787 Schulterstrasse
lunie 1788 Wahnngerstrasse
Septembrie 1789 Judenplatz
Septembrie 1790 Rauhensteingasse Cilitoriiin tim.,

MO.ZART, DEPENDiENT DE SCHIMBAREA lOCUINTEI

Tn timpul celor aproximativ 10 ani petre- adrntntstrata de doarnna Weber, 'mama Aloy-

cuti la Viena, Mozart ~i-a schimbat locuinta siei, fata pe care do rise candva sa 0 ia In casa-

d 13 . P , torte. in aceasta perioada, Mozart a cunoscut-o

eon. oate ca acest lucru Ii of ere a lui

Mozart eliberarea de sentimentul de frus- pe (onstanze, care avea sa-i fie tovara~a viata,

trare pe care 11 avea din cauza d nu putea La patru luni de la casatoria lor din august

caliltori atat cat si-ar fi dorit de cand se sta- 1782, cup lui s-a mutat In casa Little Herber-

bilise la Viena. Dupa ce sl-a parasir casa din stein de pe Hohe Brucke. Apoi, In septembrie

Grosse Schulerstrasse, unde locuise timp 1784, s-au mutat lntr-un apartament de pe

de aproximativ doi ani ~i jurnatate, Mozart Grosse Schulerstrasse, acum cunoscut drept

nu s-a mai stabilit In nicio casa pentru mai .Casa Figaro': in aprilie 1787, sotii Mozart s-au

mult de un an. mutat In suburbia Landstrasse din Viena. unde chiriile erau mai ieftine, iar in luna decembrie a acel.riasi an, s-au mutat in Schulerstrasse. Din cauza qreutarilor financiare. a inceput acum Mozart sa ceara diferite sume cu imprumut de la prieteni. lnainte de a muri, com pozitoru I s-a mai mutat de trei ori, ceea ce dernonstreaza cat de mult ii placea acest lucru.

La plecarea din Salzburg, ce a urmat despartirii de arhiepiscopul Colloredo, Mozart a locult, pentru inceput, lntr-o psnslune'

• Una dintre locuintele Lui Mozart. nurnita si Figarohaus L.Casa lui Figaro")

Initiereain francrnasonerie

Mozart a campus foarte mult intre 28 si 30 de ani. aceasta fiind cea mai qlorioasa perioada a sa. Crsatiile sale erau foarte apreciate. Avea un program extrem de Tncarcat, care includea instruirea elevilor, dirnineata, ~i participarea la spectacole, seara. Cam In aceasta perioada, la apogeul carierei sale. Mozart a Inceput sa se comporte intr-un mod ciudat. Pe 24 decembrie 1784, a intrat In rand urile francmasonilor. Originile francmasoneriei sunt neclare, dar cercetarile moderne au aratat ea a luat nastere In Ang lia, in 1717, cu Marea l.ojs (0 loja masonica reprezentand o rarnural, Francmasaneria este a sacietate secreta care le cere membrilor sai valori spirituals deosebite, bazate pe invaFituri religioase. Nu se sdmite discriminarea de niciun fel, fie ea socials sau reliqioasa. Tn secolul al XVIII-lea, francmasoneria s-a raspandit in Europa. irnbratisand valori precum libertatea. egalitatea ~i dragostea pentru semeni. In aceasts pericads, Europa era condusa de manarhii absolute, prin urmare. sustinerea principiilor francmasonice eonstituia 0 arnenintare la adresa orqanizarii puterii. 5i biserica catclica a denuntat francmasoneria drcpt .societatea diavolulul". din moment ce catolicismul era de partea puterii, inclusiv de partea reqalitatii. Biserica a continuat sa se opuns vehement francm'asoneriei, atacand-o permanent ?i numind-o "anticrestina",

La Viena, Maria Tereza a interzis francmasaneria. pentru a conserva puterea Casei Habsburgilor. dar pana la domnia lui losil alii-lea, aceasta era mai mult sau mai putin tolerate. Existau opt ramuri ale francmasoneriei in Viena, iar Mozart a fast initiat In loja rnasonica .Zur Wohltatlgkeit" [.Pentru binefacere"I.

Fieca re ra mu ra avea un ca racter dilerit, alte ramuri bucurandu-se de jccurile de noroe. de muzica, mancare si bautura, de conversatie. Printre rnernbri se aflau aristocrati, artisti ~i oficiali ai guvernului, si se pare ca intrarea in randurile francmasanilor dev~ni5e un lueru obisnuit, daca aveai un anumit nivel de educatie. De aceea. se crede ca Moza rt a interactionat chiar foarte bine cu francmasonii Inca din copilarie. Este foarte probabil ca, in timpul calatoriilor sale, sa fi fast atras de sprijinul ardent primit din partea francmasonilor, in opozitie cu aerul indiferent pe care l-a manifestat curtea. Avand in vedere aceste lucruri, nu este surprinzator faptul ca Mozart a decis sa devina Irancmason.

Odata ce a devenit francmason. Mozart a partieipat activ la sedinte, a compus piese ?I a sustinut spectacole pentru fratii lui. I rutierea lui in francmasonerie l-a ajutat, de asemenea, sa detensioneze relatiile cu tata I sau, In 1785, ingrijorat de stilu I de viata 'al fiului sau, Leopold l-a vizitat pe Amadeus la casa lui din Viena si se pare ca a intreprins niste investiqatii riguroase privind stilul sau de vista. Usurat ca fiul sau traia fara sa imprumute bani. Leopold a decis sa devine si el francmason.Acest lucru a intarit leqatura dintre tata ~i fiu.

.... Mozart Impreuna_ cu Haydn, ~j el francmason. Mozart i-a deriicat Lui Haydn ~ase cvartete de corzi.

~ Decorul de scana pcntru .Nunta Lui Figaro". opera ccrnpusa de Mozart pe baza unui libret de Da Ponte 11749-183BI. care,

La rfindul lui, se baza pe 0 piesa de Beaumarchais. Premiera a avut lac La 1 mai 1786. La Burgheater din Viena, ?i a fast toart e aclarneta. Cu toate acestea, doar cateva spectaco\e i-au urmat in Viena. Dar opera a avut un succus enorm La Praga., iar familia Mozart a lost invitata in repetate rariduri in ora?

Viata si vremurile

• •

Requiem-ul neterminat

Moartea lui Leopold

PREMIERA "N UNTIl LUI FIGARo" a

,

avut loc si La Praga, cresc.3nd !?i mai mult faima Lui Mozart. Dar, la 28 mai 1787, intr-o perioada de rnunca inte nsa, Mozart a primit vestea rnortii tataLui sau, La varsta de 68 de ani. Aceasta a constituit 0 lovitura foarte grea pentru com pozitor, caci tatal sau fusese pentru el un sprijin de-a LunguLTntregii vieti. Nu exista nici 0 dovada a participarii lui Mozart La inmorrnantaraa tatalui sau, dar opera .. Don Giovani", terminate imediat dupa moartea tatalui, exprima starea de spirit a lui Mozart. Subiectul sau nu este remarcabiL, dar puterea coplesitcare a muzicii a transformat opera Intr-o capodope ra. Tema obsesiei umane de dorintele implacabile aLe vietii si a iubirii curmate de moarte a tuLburat publicul, opera constituind un succes major la Praga.

Dar situatia financiara a lui Mozart a continuat sa se Inrauta~easca. Se spune ca Mozart nu a inteles nicicdata vaLoarea banilor $i traia atat cat sa supravietuiasca. MotivuL probabil al dificultatilor financiare ale lui Mozart a fost sprijinul din ce In ce mai mic din partea patronilor sai aristocrati, care I$i pierdusera proprietatile din cauza conditiilor economice grele In care se afla Europa si din cauza lungilor razboaie.

.. Un tablou avand ca motiv .. Flautul fermecaf·. lamino, protagonistul operei, este infa!i~atTncercand sa scape de un sarpe.

Talentul lui Mozart atraqaa invidia, iar tendinta spre lipsa de rafinament care iL caracteriza a continuat sa Ii obstructioneze calea. Dar ceea ce l-a suparat cel mai mult pe compozitor a fost lipsa de apreciere a sensibilitatii sale din partea publicului. Chiar .. Don Giovanni", care a fost aplaudata furtunos La Praga, a fost considerata de catre losif al II-lea drept .. 0 piesa buna, dar nu pe gustul publicului vienez",

Lucrurile auinceput sa se inrautateascs chiar $i In timpul domniei lui losif aL II-lea, un conducator cu gusturi muzicale rafinate. In 1787, Mozart a fost numit compozitor la curte de catre losif alii-lea, dar salariul sau era de doar 800 de florini, mai putin de jumatate din suma primita la postul anterior. Pentru a-$i dl!?tiga traiul ziLnic, Mozart era tortat sa cornpuns la cerere, $i sa faca schirnbari In lucrarile sale.

Poate din cauza ca muncea excesiv, Mozart a inceput sa aibs dureri foarte mari de stomac pe La 33 de ani, fiind tintuit la pat de accese frecvente de tebra. Situatia lui financiara era din ce in ce mai rea. S-au pastrat $i astazi scrisori din aceasta perioada, prin care Mozart le cerea irnprumuturi fratilor lui francmasoni !?i editoriLor.

.. Un portret din secoluL al XX-lea, infa!i~andu-L pe Mozart in ultimii

ani de via!a. in aceasta perioada, Mozart a inceput sa alba din ce

in ce mai purine solicitari pentru spectacole, pe care piina atunci era nevoit sa Le refuze. Sdiderea acuta a pcpularitatil saLe a dus La un declin al contractelor pentru spectacole, iar Mozart a inceput sa traiasca experianta forlata a qreutatilcr financiare.

tiva cuprinde, de asemenea, trei acorduri ritmice, ca un ciocanit, Ciodinitul de trei ori are o semnificatie lrnportanta in ritualul masonic. De asemenea, cuvintele rostite in refrenul final ~i care se refera la "inrelepciune, frumusete ~i putere" erau folosite in adunarile din loja masonica a lui Mozart. Multe alte conexiuni mason ice au fost identificate in aceasta lucrare, iar unii ered ca francmasonii in~i~i au fost irnplicati in compunere. Dupa succesiunea la non a lui Leopold al II-lea in 1790, francmasonii, care avusesera parte de toleranta, au lnceput sa fie privlrl ea 0 amenintare la adresa statului, ~i se crede ca lui Mozart i S-a cerut sa inciuda doctrina masonka in opera pentru a promova cauza masonilor. Cu toate acestea, nu se cunosc inca arnanunte.

Biblioteca de amintiri

cAsUTA FLAUTULUI FERMECAT

"Flautul fermecat", ultima opera a lui Mozart, a fost cornpusa in 1791. Impresarul ~i aetorul Emanuel Schikaneder a fost eel care i-a prezentat lui Mozart constructia mica din lemn, acum cunoscuta drept.Casuta flautului ferrnecat', unde sa poata compune. Aflat in pragul falirnentului, Schikaneder i-a scris lui Mozart pentru a-I cere ajutor ca sa~ ~i salveze compania de teatru. .Je rog sa ma ajuti, Serie pentru compania mea de teatru o opera care sa placa publicului'; l-a irnplorat el pe Mozart.

5e stie foarte bine ca .Flautul fermecat" euprinde elemente rnasonice, caci atat Mozart cat ~i Schikaneder erau francmasoni. Tn primul rand, elementele masonice sunt prezentate pe frontispiciu, inclusiv 0 piramida acoperlta cu hieroglife ~i lanturi unind stele pentagonale. Partea introduc-

·0 scena din .. Don Giovanni", in care baritonul Gary Magee - care apare frecvent in roluri din tucrarile lui Mozart - interpreteaza rolul principal. Dupa .. Nunta lui Figaro", Mozart a campus "Don Giovanni" dupa un Libret de Da Ponte.

• Antonio Salieri, compozitor la curte ~i capelmaistru In Viena. Legenda spune eli Salieri era invidios pe popularitatea lui Mozart ~i l-a otravit, dar adevarul esteinvaluit in mister,

o solicitare stranie

In 1791, la cateva luni inainte de moartea sa, Mozart a primit 0 solicitare stranie de la un damn pe care nu il cunoscuse niciodatil. Scena este redata in filmul "Amadeus": barbatul intra cu 0 mantie neaqra, purtand a rnasca i'nfioratoare, ?i Ii cere lui Mozart sa cornpuna un recviem.

Mozart a avut un sentiment inefabil de tulburare, ca ?i cum Moartea Insa?i ar fi aparut in fata Lui. Dar i s-a olerit a sums mare de bani drept avans si, data fiind saracia In care traia, nu a putut decat sa accepte.

Potrivit unor relatari, strainul ar fi putut f trimis de SaLieri pentru a planui asasinarea lui Mozart, sau era yorba despre un tovaras francmason. Totusi, cea mai convinqatcare teorie este aceea conform careia lucrarea a fost cornandata de un agent, care actions In numele Contelui Franz von Walsegg (1763-18271. care avea obiceiul nefericit de a-?i insusi cornpozitiile altora. Contele dorea ca Mozart sa cornpuna un recviem in amintirea sotiei lui, care murise In februarie 1791.

Mozart era gray bolnav. Abia pe la sfarsitul lui septembrie a terminat .. Flautul ferrnecat", chiar inainte de prerniera. Cu toate acestea, atat aris-

I

tocratii d3t $i oamenii de rand au luat cu asalt teatrul, iar opera a fost un mare succes. Mozart a fast multurnit de reactia pubLicului.

Tntre ti m p, recvie mu 1 comandat a rarnas neterminat. lncepand cu 20 noiembrie, Mozart avea sa zaca din nou bolnav La pat. Pe 4 decem brie, starea sa de sanatate s-a inrautatit. Resemnat In lata rnortii saLe iminente, Mozart i-a cerut lu i Fra nz Xave r Sussmayer (1766-1803), un elev de-al sau inca din 1790, care Il ajutase sa compuna $i sa copieze, sa termine lucrarea. Pe 5 decembrie, ora 12:55 noaptea, Mozart a intrat in coma ?i $i-a dat ultima suflare. Recviemul a rarnas neterminat, dar Sussmayer, care deja il ajutase pe Mozart, a terminat lucrarea la cererea lui Constanze, si i-a inmanat-o clientuLui. Cu alte cuvinte, ultima lucrare cornpusa de Mozart Insusi este Mica Cantata Masoriica l.Eine kleine Freimaurerkantate"].

Mozart a parasit aceasta lume La varsta de 35 de ani. Se spune ca preotul nu a vrut sa Ii dea uLtima impartasanie pe patul de moarte, din cauza ca era francmason. Tn ciuda realizarilor sale, Mozart a fast Ingropat In cimitirul comunal, iar locul exact al rnorrnantului nu se cunoaste. Totusi, au fost ridicate placi comemorative in Cimitirul St. Marx si in Cimitirul Central (ZentraLfriedhof), la care admiratori din intreaga Lume Yin pentru momente de reculegere .

Un tab lou din secolul al XIX-lea infa!i~andu-l pe Mozart in ultimele sale clipe. Scurta si tragica via!a a lui Mozart, de-a lungul a trecut de La statutul de copil minune la eel de mare

.. c:ornllclzlltor. oferind lumii muzidi divina. Chiar ~i

Evenimente marcante

- -

Oare 0 cunostinta a lui Mozart ar fi fost capabila de crima?

Moartea lui rarnane un mister nerezolvat. Chiar si acum, moartea premarura a geniului muzica1 rarnane invaluita .. in mister. Care a fost adevarata cauza a rnortii lui Mozart? ~i care a fost motivul comportamentului rnisterios al sotiei sale Constanze? Se speculeaza foarte rnult pe seama morrii inexplicabile a lui Mozart, caracterizata printr-o contradictie puterriica intre cei ce sustin ca el a fost otravit ~i cei care spun ca a rnurit din cauze naturale.

Dar niciuna dintre cele doua tab ere nu are un raspuns ferm si ambele teorii sunt slabe. Asadar care sunt adevaratele

cauze ale rnortii lui Mozart?

,

o moarte umhrita de nori

MOZART ERA DEJA TINTUIT La pat de cateva saptamani cand, pe 4 decembrie 1791. starea Lui de sanatate s~a Tnrautatit gray. MembreLe sale foarte umflate au intrat In convulsii si Mozart a facut febra. Dupa ce si-a pierdut curiostinta, ?i-a dat ultima suflare la ora 12:55 noaptea, pe 5 decembrie, in bratete surorii mai mici a lui Constanz e, Sophie. Mozart avea doar 35 de ani.

Chiar si astazi. moartea Lui Mozart ridica muLte semne de Tntrebare. Nu s e cuncaste sigur cauza directa a rnortii. Inca mai avem multe dintre scrisoriLe lui Mozart. precum ~i scrisori adresate lui, dar niciuna nu contine vreo referinta La moartea lui. Nu a avut Lac nici 0 autopsie oficialji ~i nu a fast emis nici un certificat de deces, In ciuda zvonurilor legate de decesuL sau inexplicabil. ..

Sa fi existat vreun motiv pentru a ascunde cauza reala a rnortii lui Mozart?

De exemplu, d e s i avea foarte multi sustlnatori. a fast Tngropat La cimitiruL comunaL. In plus, pentru ca nu exists nici a dovada clara privind cauza rnortii saLe, numeroase teorii sustin ca a fost vorba fie de otravire, fie de moarte naturals.

~ Antonio SaUeri. capelmaistru de curte in Vlena, Era invidias pe 'talentul si papularitatea lui Mozart, ~i se zvoneste eli

el este eel. care t-ar fi

otravit.

• Mozart ascultand reeviemul nelerminat in tirnpul ultimelor sale are. Multe zvonuri plutesc in jurul rnortii sale, dar oare chiar a fast vorba despre otravire? ~i daca da, cine a faeul lueru?

Amadeus Mozart

-- -- - -- -

Cum moartea este telul real al existentei noastre, in timpul ultimilor ani am stabilit relatii atat de stranse

, -

cu acest prieten bun ~i adevarat al oamenilor.

~ Baron van Swielen, unul dintre patronii lui Mozart. Una dintre teorii sustine ca, desi parea timid, Mozart era un aferneiat 'Ii pentru di se irnbolniivise de sifilis, i se administra un tratament cu mercur.

osul suspect din spatele teoriei u-::.::::::;;~rce sus line otravirea

Cu $ase luni inainte de moartea sa, se spune ca, in timp ce se plimba eu Constanze, Mozart i-ar f spus acesteia ca era sigur ca fusese otravit. Si cu foarte putin timp inainte de a muri, Mozart a avut simptome precum verna, convulsii, deforrnari ale membrelor, simptome ce suqereaza ca ar fi yorba despre otravire. Acest fapt a dus La zvonul ca a fost otravit. Printre posibilii vinovati se numara cornpozitorul de La curte Antonio Salieri, francrnasonii, Constanze, sotla lui Mozart, eLevul sau Sussmayer $i Hofdemel, fu nctiona r la curtea de justitia.

Teoria conform careia Salieri l-ar f otravit pe Mozart a fast gra bita de propria recunoastere a lui Salieri, dupa ce a incercat sa se sinucida in 1823, ca ell-a r fi otravit pe compozitor. Filmul"Amadeus" s-a bazat pe aceasta versiune a evenimentelor, insa mai raman multe indoieli in jurul aeestei teorii, potrivit careia Salieri ar f vinovatul. Mal Intai, nu prea avea motive sa faca acest lucru. Este posibil ea invidia singura sa dues la crirna? Cu siquranta, Mozart avea tot dreptul sa fie ranehiunos, caci .. Nunta lui Figaro" a fost arrulata dupa doar 10 reprezentatii, $1 a test irnpie dicat sa devina profesorul de pian al varului mai mic allui losif alii-lea si sa obtina postuL de capelmaistru adjunct. In plus, avand in vedere starea de sanatate a Mozart, putem spune ca tre buie sa i s e fi inistrat 0 otrava ce actions lent. Fa ptul lieri ar fi putut avea ocazia sa-l otrape Mozart pe 0 oerioada tu ng a de

este indoielnic. Aceasta presupunere deqraba drarnatica, insa Ii lipseste

asemenea, supozitia ca Mozart 'nat de francmasoni. Aceasta nastere in 1861, cand Georg

mai aprcpiata persoana fa!a de Mozart, lor irnplicati in tea ria otrsvirii. Ea administra otrav.3 lui Mozar! pe timp, iar mai multe exemple de au ridicat suspiciuni.

Friedrlch Daumer, un catolic convertit, a sustinut ca Mozart fusese ucis de francmasonii care doreau sa-i zadarnieeasca planurile de a crea 0 loja francrnasonics numita .. Grotta". [0 alta teorie sustine ca Mozart nu intentions sa fondeze a loja masonica, ci a noua soci etate secreta]. Aeeasta tearie a rezistat pana in seeolul al XX-lea si a dus La zvonuri potrivit carora Mozart ar fi fast ueis deoarece a dezvaluit secrete mason ice In .Flautul Iermecat". Tn timpul perioadei naziste, psihiatrul Mathilde Ludendorrf a citat moartea lui Mozart ca motiv de eradieare a francmasonilor. Totusi, din moment ee infiintaraa unei noi loji nu ar fi facut decat sa rnareasca influenta francmasonilor, cu siguranla ca aceasta nu ar f putut decat sa fie mai deqraba binevenita, decat sa provoace cstilitate. lar, dacs motivul era, Intr-adevar; .Flautul ferrnecat", de ce libretistul Schikaneder nu a fost $i eL ornorat? Cat despre cazul lui Mathil.de Ludendorrf. nazistii se foloseau de moartea lui Mozart pentru a promova antisemitismul. La acea vreme, nazistii considerau di francmasonii erau un front al revolutiei qlobale evreiesti. Ca $i teoria Salieri, $i teo ria masonidi este lipsita de eredibilitate.

.. Un tablau de la Inceputulsecolului al XIX-lea, reprczcntand inrnorrnantaro» lui Mozart. Se pare ca a fos! descoperi! printre lucrurile ce au apartinut lui Beethoven, care l-a deplans pe geniul. muzicat ~i care l-a ascultat pe Mozart dintand la pian.

fBI

.... Motivul recviemului rarnas neterminat. Una dintre tearii sustine di Sussmayer. care a terminal tucrarea, fusese impLicat intr-o retatie neperrnisa cu soli a profesorului sau ~i de aceea !-ar fi ucis pe Mozart.

Suspecti de crima purin probabili

Multi oameni de ~tiinta au spus despre Constanze ca este ;;i ea suspects. Si aceasta din doua motive: primul, pentru ca avea cea mai mare posibilitate de a-i administra 0 otrava lenta, ;;i al doilea. din cauza declaratiilor ;;i comportamentului misterios ale acesteia dupa moartea sotului ei. De exempLu, Constanze nu a participat la inrnorrnantarea lui Mozart. Cu toate ca a pus sa fie ridicat un monurnentin memoria celui de-al doiLea sot al sau, diplomatul danez Georg Nikolaus Nissen, la cererea ei nu a fost ridicat in cinstea lui Mozart nici un astfel de monument. AstfeL, conform teoriei, ea nu L-a iubit pe Mozart.lnmormantarea lui intr-un cimitir comunal si aruncarea scrisorilor trimise de Constanze sunt considerate 0 Incereare de distrugere a probelor. lar cand Nissen a scris 0 biografie a lui Mozart, Constanze - care la Inceput fusese cooperanta - nu a mai spus nimic despre moartea fostului ei sot.

De asemenea. exista 0 teorie care sustine ca doamna Weber, mama Lui Constanze, a fost complice La crirna, Incercf nd astfel sa-~i saLveze fiica de enormele datorii. Dar nici una dintre aceste teorii nu aduce dovezi ferme ~i este dificil sa ne oprim asupra teoriei referitoare la implicarea Constanzei.

ALte teorii spun ca aceasta a fost implicata intr-o relatie cu Sussmayer, elevullui Mozart, ;;i ca Incurcaturile acestui triunghi conjugal au condus La moartea lui Mozart; 0 alta spune ca Mozart a avut 0 aventura cu Magdalena Hofdemel, 0 eleva de pian, $i ca sotul acesteia l-a ornorat pe Mozart din gelozie. intr-un incident dupa moartea Lui Mozart. Hofdemel $i-a Tnjunghiat sotia dupa care s-a sinucis, ceea ce a dat nasters teoriei Hofdemel. Totusi, nu exista dovezi certe in eazul nici uneia dintre teorii, toate ramanand simple de zvonuri.

Asadar, Mozart chiar a murit din cauze naturale?

o boala necunoscuta

Chia r inainte de moartea tata lui sau, scris acestuia: "Cum moartea este telul real al existentei noastre, in timpul ultimilor ani am stabilit relatii atat de stranse cu acest prieten bun si adevs rat al oamenilor." Mozart dorea sa Ii irnpartaseasca tatslui sau sernnificatia rnortii, de ca re eredea ea Lumea nu trebuia sa se tearna, ea fiind cheia fericirii adevarate. Oare Mozart era preqatit sa moara bolnav si tintuit La pat? Registrul rnortilor din catedrala Sf. Stefan din Viena arata ea moartea lui Mozart a survenit in urma unei ,.febre miliare acute", ;;i cum Fundatia lnternationala Mozarteum adopts aceasta pozitie privind moartea lui Mozart, ea survenind din eauze naturale, aceasta poate fi luata in considerare drept pozitie' oficiala. Totusi, .febra rniliara" prezinta eruptii pe piele ;;i temperatura ridicata, ;;i nu este numele unei boli. Dr. Thomas Fra nz Closset, care a fost ataturi de Mozart in ultimele sale clipe, nu a lasat nici 0 evidenta privind simptomele lui Mozart sau un certificat de deces, astfel incat numele bolii nu poate fi stabilit.

De asemenea, este straniu faptul ca prima inreqistrare a eauzei rnortii lui Mozart - asa-nurnitul Raport GuLdener - a fost stabilita In 1824, La 34 de ani de La moartea acestuia, de catre dr. Eduard GuLdener von Lobes, de la Universitatea din Viena. Auzind povestirea doctorului Closset, el a Tnregistrat drept cavza a rnortii .. febra reurnatica inflarnatorie". Dar acest lucru apare ca parte dintr-o opinie scrisa, trimisa eriticului de rnuzica italian Giuseppe Carpani, pentru a-l eLimina pe tovarasul sau italian Salieri din teoria otravirii.

Mai exista teoria otravirii cu mercur. ?i anume, desi Mozart se temea ca va contraeta 0 boala transrnisa sexual, era de fapt un afemeiat si se irnbolnsvise de sililis. Tn urma unei consultatii efectuate de Baron van Swieten, urma un tratament cuprinzand un preparat pe baza de mercur, ceea ce a dus la moartea sa. Dintre toti prietenii sai, van Swieten a fost primul care s-a grabit sa fie alaturi de Mozart si care a lacut aranjamentele de iomormantare. Cu toate acestea, se eomportase ciudat. Un exemplu este ca i-a gonit de la inrnormantare pe eei ce venisera sa Il planga pe Mozart. Daca acest lucru ar f iesit la iveala, responsabilitatea baronului van Swieten ar fi fost mare. Dar si aceasta teorie este doar 0 presupunere bazata pe dovezi incidentale, anume ca Mozart a fost inrnorrnantat In cimitirul comu .. nal de teams ca acest incident ar f lost seas

la iveals,

Tn cele din urrna, dezbaterea este ca un cerc vieios. Pe de 0 parte, faptul ca boala lui Mozart nu poate fi identificata sustine teoria otravirii, pe de alta parte, lipsa suspectilor, a mobiluLui ~i a dovezilor duce la teoria rnortii din cauze naturale. Daca in ultimii ani a existat tendinta de a desfiinta teoria rnortii cauzate de francmasoni, discutia rarnane deschisa si astazi, iar teoriiLe conform carora moartea a survenit In urma otravirii sau din cauze naturale mai au nevoie de dovezi pentru a fi acceptate.

• Von Nissen. cu care Constanze s-a ciisatorit dupa moartea

lui Mozart. EI a alcatuit prima biografie a lui Mozart.

• Schikaneder, actorul ~i scriitorul care a scris libretu!

.. Flautul Ier rnecat". Faptu! ca e! nu a fost ucis constituie punctu! slab a! teoriei francmasonice.

~ Schikaneder Tn rotul lui Papageno in prima reprezentatie a .. F!aututui ferrnecat", 0 opera ce

abunda Tn idei masonice. A jucat bine in ro!u! Papageno. tovarasut haz!iu a! lui lamino, protagonistu! operei.

· Amadeus Mozart

I

DINTR-UN CIM,ITIR AL ANONIMILOIR iNTR-UNUL AL ONOAREI.

MORMANTUL RATACITOR AL LUI MOZART

Tngroparea intr-un cirnitir cornunal

N ici aeum, la mai mult de 200 de ani de la moartea lui Mozart, nurnsrul vizitatorilor pietrelor lunerare ale lui Mozart din CimitiruL St. Marx ~i din Cirnitirul Central IZentralfriedhofl din Viena nu se mai stsrseste. Totusi, rarnasitele lui Mozart nu se afla ingropate sub piatra reprezentand un Inger planqand. nici In .clrniurut de onoare". De Iapt. nici astszi nu se stie exact unde se afla rama~llele lUI Mozart. Acest geniu muzica l, care a inca ntat publicul prin numeroasele sale capodopere, a avut parte de 0 lnrnorrnantare ieftins. pentru cLasele de jos, departe de a Ii ceea ce ar Ii meritat prin rnostenirsa pe care a lasat-o Nirneni nu a venit sa-si ia rarnas bun. A fast inqropat in cimitirul comunal, langa oamenii de rand. A fost a lnrnorrnantare trista, fara cruce sau piatrs funerars.

Totusi, La vremea aceea, lnrnorrnantarile de acest tip erau obisriuite pentru oamenii de rand, in vreme ce inrnorrnantarile fastuoase erau pentru aristocrati. Avand in vedere fu neraliile pompoase care au lost organizate pentru compozitorul GLuck, care a murit cu patru ani inaintea lui Mozart. am putea spu ne ca vienezii nu il prea apreciau pe Mozart, Insa felul in care a fost tratat Mozart nu a fost chiar Lipsit de inirna.

ln mod Ironic, laima lui Mozart a crescut dramatic d upa moa rtea sa. La noua zile de la moartea sa, pe 14 decembrie 1791, la 0 slujbs cornernorativa orga n izats la Praga

au participat rnii de rnuzicierii si carneru obisnuiti care i-au deplans rnoartea. Tntre timp, .Fleutut terrnecat" a mal avut reprezeritatii timp de inca 14 luni de la prem iera de la Viena. A devenit un succes urias in ora$e precum Praga, Berlin ?i Hamburg.

Datorita succesului cu .Flautul fermecat", s-au ivit din ce in ce mai multe ocazii de a pune in scena alte opere ale lUI Mozart, iareditorii au inceput sa-i cumpere partitu rile. Tn al treilea an de la moa rtea lui, in Germania a luat nastere un .curent Mozart", iarin secolul al XIX-lea numele lui era cunoscut in teats lumea.

Un mormant de onoare gol

La 1 noiembrie 1874, cimitirele din Viena, care inainte erau raspandite in cinci locuri, au lost centralizate Intr-o singura locatie din motive de Igiena ~I in Ideea de impiedicare a raspandirii bolilor. Acesta a fost numit Cimitirul Central [Zentralfriedhot]. Acest cimitir, al doilea ca rnarirne in Europa, are 0 sectiune speciala, .rnorrnintele de onoare [Ehreriqraber] cu mormintele unor oameni taimosi. Aici sunt lnrnorrnantati politicieni oameni de ~tiinta, artisti si doctori care au avut 0 contributie la cultura Austriei si, binelnteles. cornpozrtori ~ piatra de rnorrnant a lUI Mozart se alla a latu ri de cea a lui Beethoven ~i Schubert. Tntamplator, rnorrnantul lui Salieri se alla In aceeasi sectiune.

Dupa cum am rnentronat deja, locatia exacts a rama$ilelor lui

"'" MuLte personalitati sunt ingropate in CimitiruL CentraL din Viena [de La stanga, Beethoven, Mozart ~i Schubert], dar LoeuL lnqroparii rarnasitelor lul Mozart nu se cunoaste, iar rnorrnantul Lui este gaL.

Mozart este necunoscuta. De aceea, multi adrniratori pastreaza un moment de recul.egere la piatra .Jnqerului inli3cr1mef din Cirnitirul St. Marx, locul cirnitirului comunal original unde a fost ingrapat Mozart, care a fost ridicats in 1870. Ei Yin aici deoarece, desi locatia exacts a rnorrnantului este necunoscuta, totusi, Mozart se odihneste undeva in acest cirnitir;

Locul rama$itelor lui Mozart este necunoscut din cauza circurnstantelor legate de inrnorrnarrtarea lui intr-un cimitir comunal. Se spune despre Constanze ca a vizitat rnorrnantul sotului ei doer a data, la 17 ani de La moartea lui. Aceasla a d us la concluzra ca iubirea lui Constanze pentru sotul ei se stinsese, in plus trezind di n nou suspiciunea ca insa$i Constanze it otrsvise.

Se pare ca Fundatia lnternationala Mozarteum detine acum craniullui Mozart. Nu se stie exact daca acest lucru este adevarat, dar pa rca nici nu mai contaazs. Chiar ~i fara rama$itele sale, rnuzrca prin intermediul careia a vrajit qencratiile viitoare continua sa intlpareasca numeLe lui Mozart, marele cornpozitor; in inirnile $i in rnintile oamenilor din intreaga lume. Pentru Mozart, pratra sa funerara este rnuzrca Insa~i

.... Piatra rnernoriala a Lui Mozart, care se aWl in coltul CimitiruLui 51. Mark. Statuia ..ingeruLui inlacrimat" simbolizeaza tristetea asoeiatii cu faptul di lccul exact aL rnorrnantului lui Mozart nu sa cuncaste,

m

Vie!i paralele

I

Influenta nemuritoare a lui Mozart

,

In urrna cu peste 250 de ani, se nastea un geniu muzical. "Muzica divina" pe care Mozart a oferit-o lumii avea puterea de

a transforma vietile celor ce veneau in contact cu ea sau de a le arata

,

calea spre alte forme de arta.

Muzica lui Mozart - un compozitor cu un talent de origine divina ~ va trai poate in eternitate, depasind timpul si spariul, atat timp cat vor exista oameni care sa se bucure de ea.

Compozitorul rusPiotr llici Ceaikovschi, care s-a hotarat sa urmeze un curs de muzica dupa ce a ascuLtat "Don Giovanni" Piotr IUci Ceaikovschi (1840-1893)

Compozitorul rus Piotr llici Ceaikovschi, renumit pentru cele trei lucrari de balet, .Lacul Iebedetor' , .Frurnoasa din padurea adormita"!?i .Sparqatorul de nuci", este unul dintre eei care au fast iniluentati de Mozart.

Ceaikovschi s-a nascut in Votkinsk, un oras minier din Muntii Urali, ca fiu al unui inginer minier. Dupa ce a absolvit Scoala de Jurisprudents din Sankt Petersburg, a fast angajat ca functionar civil in cadrul Ministerului de Justitia. Totusi, Ceaikovsehi era 0 fire foarte sensibila, de La 0 varsta fraqeda. Pana sa irnplineasca sapte ani, seria poezii in franceza si planqea in tacere in timp ee ascuLta rnuzics de la cutis sa muzicala Mai tarziu, pe La varsta de 22 de ani, s-a inserts printre primii La conservatorul inaugurat in Sankt Petersburg !?i a pasit pe caLea muzicii .

.. Muzica din «Don Giovanni» este cea care m-a rniscat cu adsvarat pentru prima oars. Eram la curent cu opera ltallana si, data rita lui Mozart, am decis sa-rni dedic viala rnuzicii."

Ceaikovschi a absolvit Conservatorul ea sef de prornotie, si atunci a fost invitat sa predea la Conservatorul din Moscova. La scurt timp dupa aceea, si-s publicat prima simfonie, prima simfonie russ adevarata. Via\a lui Ceaikovsehi nu a fost una prea fericita A avut a casnicie nereusita cu una dintre studentele sale si a fost implicat In scandaluri homosexuale. Totusi, in calitate de compozitor national, a lasa! rnostenire numeroase eapodopere, printre care muzica pentru baletul rusesc clasic, sase simfonii si trei eoncerte de pian. Tn acelasi limp, I$i arninteste Gil s-a confruntat cu dificutta]: In viata personals atunei cand venea yorba despre responsabilitatea asurnata de a reprezenta Rusia .

.. Il iubese atat de mull pe Mozart probabil pentru ca, atunei cand eram eopil, si ma sirntearn singur si trist, gaseam consoLare !?i pace sulleteasca in muzica sa, care exprirna aeea dragoste de via\a ee earacteriza temperamentul sau sanatos !?i viquros." Acest mare cornpozitor; care a ridicat nivelul muzieii ruse La un standard international. a murit la , varsta de 53 de ani la Sank! Petersburg. Se crede ea a murit de holera, dar teo ria dominanta este ca s-a sinucis eu arsenic. Patrivit acestei tearii, intentia Lui a fost aceea de a impiedica dezvaluirea unui scandal homosexual in care era implicat.

Amadeus Mozart

CORIELATU iNTRE PERSONALITATI

• •

I

Beethoven

Joseph Haydn 1732·1809

Antonio SaLieri 1750·1825

Compozitor italian care a lucrat la Viena, fiind capetrnaistru de curte, De multe ori a tost 0 piedidi In calea succesului lui Mozart.

in ultimii ani de viata, S8 spune ca ar fi recu~oscut ca l-a otravit pe Mozart

Arhiepiscop de Salzburg. Un generos sustinator al lui Mozart. El i-a tinantat caliHorii le

lui Mozart, alaturi de tatal sau, timp de rnai multi ani.

Compozitor din Austria, cs re a contribuit La impunerea stil.ul.ui clasic. Mozart i·a dedicat sase cvartete'luf Haydn.

Hieronymus Colloredo 1732·1812

Arhiepiscop de Salzburg, succesor allui Schrattenbach. Temperamentul sau sevsr si insetat de putere l-au adus in conflict CU Mozart ,?i. de9i cei doi au Tncercat sa se TnteLeaga, relatiile au fost lntrerupte In 1781.

Ki erkegaa rd

""" S·au dat deja detalii despre personajele In cadran gri.

Regina a Frantei!?i sntie a lui ,_-------- ... l.udovic at XVHea, Maria Antoaneta a fast executsta dupa Revolu\ia Franceza .. Fiidi a lmparatesei Maria Theresa a Austriei, ea I·a cunoscut pe Mozart in tinerete.

----I •• BineNiditor/Prieten

----i •• Du~man

----I •• Influenla

Maria Theresa 1717·1780

Ba ron va n Swieten 1734·1803

Patronullui Mozart care s-a .nutat la Viena. Ell-a introdu5 pe Mozart in tainete rnuzicii barocc, A fast una dintre

Era un lucru obisnuit ca muzicienii secolului al XVIII·lea sa se afle in slujba curtii, iar aceasta pozitie era conslderata a avea sernnificatla unui statut special. Din acest rnotiv, Leopold, tatal lui Mozart, s-a plimbat cu acesta prin teats Europa, pentru atrage patroni influent! Scopul sau era sa atraga Impara!i si oameni din suita imparatilor. Printre cei pe care Leopold a Incercat I'i abordeze pentru a le cere posibilitatea ca Mozart sa cante in fata lor, se afla membri ai Casei de Habsburg, care in vremea aceea detinaau puterea absolute ln Europa, Totusi, arnbitiile lui Leopold s-au Inters Impotriva lui, caci a fast foarte dificil sa qaseasca 0 personalitate marcanta care sa fie dispusa sa-i olere lui Mozart un post important.

losif alii-lea a fast singurul care l-a sustinut pe Mozart In aceasta perioada. losif al ll-lea era eel mai mare fiu al irnparatesei Austriei, Maria Tereza. S·a nascut In 1741, in timpul Razboiulul Austriac de Succesiune, iar cand tatal lui, Francisc I, a murit, in 1765, i-a succedat la tron ca irnparat, conducand Austria alsturi de mama sa. Tn aceasta perioada, puterile europene se Luptau pentru teritorii, iar losif at I Hea era lnclinat spre .despotismul iluminat". in timpul domniei sale, dupa moartea mamei sale, el a formula! 0 politics in interesul natiunii, care includes inlaturarea privilegiilor aristocratiei si implementarea unor reforme de impozitare a pamanturilor care sa-i protejeze pe tarani.

Se crede ca pnma intalnire a lui losif cu Mozart ar fi avut lee in 1762, cand Mozart $1 tatal sau au fost proqrarnati pentru 0 audienta La Maria Tereza, in timpul primei lor vizite la Viena. Ca membru al familiei imperiale, este foarte probabil cil losif all Hea a fost martor la etalarea talentului lui Mozart. In timpul domniei sale, losif i-a cerut lui Mozart sa scrie 0 opera in limba qerrnana litaliana fusese pana atunei limba standard pentru opera), iar cu ocazia unui Craciun a organizat un "duel' la pian, in care Mozart eoncura impotriva extrem de popularului ccmpozitor Clementi. Mai mult decat orieine, losif a Inteles talentul divin al lui Mozart. In 1787, losif at II-lea a fest eel care l-a numit pe Mozart compozitor la curte, titlu pe care Mozart $i-l dorise atat de mult. Totusi, situatia politics a acelui timp era foarte tulbure, iar domnia lui 1.05if a luat sfsrsit odata cu moartea lui ln 1790. Pierzand sustinerea lui losit, Mozart a fost gonit de La curte si, pares pentru a-$I urma impsratul, a murit anul urrnator.

Johann Christian Bach 1735·1782

'"

lmparatul SfantuLui Imperiu Roman, losif aL ill-Lea, care a

adrnlrat taL.entuL Lui; Moz"art!?i care a devenit patronulacestuia losif at ll-Iea [1741-1790)

Corr pozitor german, care a trait la Londra, fiu at marelui ccrnpozitor J.5. Bach. LL·a cunoscut pe Mozart, copilul min une, in timput vizitei accstuia la l.ondr a 51 a avut

a mare i nfluenia asupra marelui

Imparateasa i3 Austriei, dcsccndcnta a Casei de Habsburg. Era deschisa ta culture .straina ~i a facut din Viena 0 capitals artistica, Cand avea

6 ani, Mozart a fast acceptat intr-o audien!".

Maria Antoaneta 1755·1793

Secretar al ducelui de Orleans. Era binevoitor cu Mozart ,i a fost un lel de mediator rntre et 9i curte, dar, Tn cclc din ur.ns. a sustinut ca ar Ii dificil ca Mozart sa reusaasca in Paris.

Vieli paralele

Poet ~i spirit rnrudit cu Mozart Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832)

Johann Wolfgang von Goethe s-a nascut in 1749 La Frankfurt, Germania. Tatal lui Goethe a fost consilier imperial, iar mama sa era fiica primarului orasului Frankfurt; intr-un mediu at at de privilegiat, el a primit 0 educatie culturala cornpleta. Geniul sau era unul care acoperea mai multe domenii, dar s-a dedicat scrisului. Fiind un reprezentant al curentului .. Sturm und Orang" [Furtuna si Avantl, in care dorintele personale $i individualitatea aveau prioritate Tn fata rnoralitatii si a conventiilor; numele lui Goethe a rasunat in intreaga lume.

Tn 1763, cand Goethe avea 14 ani, un ziar saptarnanal din Frankfurt a anuntat ca 0 fata de 12 ani .;;i un baiat de 7 ani I$i vo r demonstra aptitudinile muzicale pe care le stapaneau In cadrul unui concert. Tatal lui Goethe a curnparat bilete imediat - dorea sa-$i dues familia la un asemenea concert cu copii minune. Evenimentul a avut parte mai deqrabs de publicitatea unui spectacol decal de cea a unui concert, caci se

spunea despre ace$ti copii di vor putea cants .. chiar cu claviatura acoperita de a carpa" .;;i ca puteau .. ghici tot felul de corzi". Goethe a fost foarte impresionat de cei doi copii minune - Mozart si sora sa mai mare Nannerl. In ultimii ani de viata, Goethe $i-a amintit:

"L-am vazut pe Mozart cand ave a sapte ani. Imi amintesc perfect ornuletul cu sabie $i peruca." In 1785, la 22 de ani de la concert, Mozart a com pus muzica pentru versurile poemului lui Goethe .Das veitchen'Tvioletal. Dar se pare ca Mozart nu stia cine este autorul poemului.

Cand Mozart a descoperit .Das Veilchen" lntr-o colectie de poezii, numele autorului era qresit Tnregistrat. De$i cei doi nu s-au intalnit niciodata, sensibilitatile lor s-au alaturat pentru a crea mari opere de a rta.

La batranete, Goethe a afirmat ca si-ar fi dorit ca Mozart sa puna pe rnuzica "Faust", capodopera sa. Goethe a avut numai cuvinte de lauda pentru Mozart, spunand ca muzica acestuia era unica ';;1 avea a putere dernonica. Goethe a murit In 1832.

MareLe compozitor al epocii ctasice, care in tinerete a vrut sa studieze cu Mozart



Ludwig van Beethoven (1770-1827)

Pe la 1788, un tanar l-a vizitat pe Mozart la Viena. Acest lanar. care venea din Germania, nu era nimeni altul decat Beethoven, care avea sa devina mare compozitor dups moartea lui Mozart. Beethoven a cantat la pian pentru Mozart. Era 0 piesa rninunata, dar Mozart banuia ca fusese pregatita dinainte si nu s-a lasat convins de geniul baiatului doarfn urma acestei interpretari Se spune ca.In acel moment, bsiatul a improvizat in jurut unei teme propuse de Mozart. La auzul acesteia, Mozart ar fi afirmat intr-un mod profetic, ca baiatul .va da lumii un rnotiv de discutie". Beethoven si-a exprimat intentia de a studia cu Mozart, dar cam doua saptamani mai t3rziu a primitvestea ca mama sa era gray bolnsva si, prin urmare, era fortat sa se intoarca acasa imediat. Dupa moartea mamei sale, Beethoven a trebuit sa-s: intretina familia, irtlocuindu-si tatal rarnas fara slujba, iar visul sau a fost amanat. In cele din urrna, patru ani mai tarziu, Beethoven s-a mutat la Viena, dar Indraqitul sao Mozart murise deja.

Beethoven s-a nascut Tn 1770, la Bonn, in Germania, Tntr-o familie de muzicieni de curte. Prima sa aparitie in public a avut loc la varsta de sapte ani si, dand semne de talent precoce, s-a mutat la Viena, centrul activitatii muzicale, In 1792, Acolo, si-a csstiqat existents din concertele sustinute si din lectii, compunand. In acelasi timp, ca liber-profesionist.

Apoi, a com pus 0 serie

de lucrari inovatoare. Stilul seu de lucru diferea de cel al predecesorilor sai, care I!?i ca.;;tigasera existents sub protectia curtii. iar astfel Beethoven a castiqat titlul de primul muzician cu adevarat independent.

Pe la 1798, Beethoven a Tnceput sa

aiba probleme cu auzul- a lovitura teribila pentru

un muzician - si a cazut intr-o depresie adanca. A avut mai multe aventuri nereusite cu femei din tumea aristocratiei .;;i a trait singur. Beethoven a avut 0 viata nelinistita .;;i a creat opere pline de pasiune, iar printre cele mai importante sunt cele noua simfonii ale ,sale. Multe dintre cornpozitiile sale sunt de 0 tristete infinita. Se spune cil muzica lui Beethoven imbina distinctia muzicii lui Mozart cu tehnica lui Haydn, iar muzica sa abunda intr-adevar de ernotie urnana. Ultimele cuvinte ale marelui compozitorlnainte de a rnuri, in 1827, au fost: .Prieteni, aplaudati. Comedia a luat sfarsit."

Amadeus Mozart

I

Predecescrutexistentiatisrnutui care a

.

fost cucerit de nemuritorul compozltor Soren Aabye Kierkegaard (181'3-1855),

Filozoful si teologul danez Kierkegaard a lost un intelectual care a aratat a mare dragoste pentru Mozart. Kierkegaard a laudat mai ales opera "Don Giovanni" a lui Mozart, cornpusa In 1787 si care are drept sursa de inspiratie legenda lui Don Juan, opera despre care filozoful spunea ca este 0 capodcpera nemuritoare. Kierkegaard a adoptat pozitia existentialists care cauta natura urnana intr-un mod de viata liber, neimpiedicat de rationalitate. Pe alemeiatul Don Juan, care traia pentru pasiune, ~i pe Mozart, care a tesut lara cusur stilul de viata al lui Don Juanintr-o opera splendida, Kierkegaard Ii considera idealu n ~i Ii venera ca pe niste fiinte umane de rang inalt. .Nernuritorule Mozart 1 Tu, cel carula Ii datorez totul. Datorits lie mi-am pierdut eu rnintile, din cauza ta sulletul meu este uluit, uimit pana in cele mai profunde adancirni ale Iiintei mele, ~i nu am trecut prin viata lara sa intalnesc ceva care sa ma tulbure, tie iti rnuiturnesc ca nu voi muri lara sa f iubit, chiar dacs iubirea mea a lost trista. Tie Iti datorez totul."

Aceasts afirmatie, cuprinsa in lucrarea lui Kierkegaard intitulata .. Ori/Gri", publicata in 1843, arata pasiunea sa pentru Mozart ~i exprima, in acelasi timp, ideile sale fundamentale, generate de propria sa experienta, ~i a nume, aprofundarea pacatului, Legata de tratamentuL violent pe care tatal sau il aplica sotiei sale, dar ~i repetitia interns a

iubirii atunei cand si-a pa rasit iubita.

Kierkegaard, care era captivat de constii nta mortii si a sentimentului de disperare, a dus 0 viata autodistructiva care s-a incheiat la doar 42 de ani. Considera ca muzica lui Mozart, mai ales "Don Giovanni", reprezenta .pasiu nea", una dintre cele trei mari dorinte ale fiintei umane, iar muzica de aces! fel a fast cea care l-a incurajat sa-~i continue existents. 5pre sfarsitul vietii, autoconstiinta :,;i increderea de sine ale lui Kierkegaard s-au accentuat, iar acesta a publical jurnalul .Mornentul", cu scopul de a reinvia credinta ortodoxa. A atacat biserica poporului danez, despre care credea ca lusese contarninata de secularismul popuList, dar, pe cand se afla La jurnatatea redactarii jurnalului, a cazut pe 0 strada din Copenhaga si, La cutin limp, a murit.

Mozart a lost in perioada rszboi ului, cand cultura strai na era renegata. Tn aceasta perioada, in care oarnenii aveau putine posesiuni, iar eultura era pe eale de disparitie, Kobayashi a cautat ceva care sa-l intreqeasca ;;i a fost captivat de frurnusetea lucrurilor vechi. Eseul sau, care a fost publicat in 1946, dupa razboi. a fost apreciat ea fiind lucrarea unui geniu.

Tn scrierile sale, Kobayashi a continuat sa vorbeasca foarte Irumos despre Mozart. Acest devotament reiese din cuvinte arzatoare precum acestea: . .Tristetea lui Mozart este foarte profunda. Lacrimile nu rsusesc sa 0 cuprinda. Este 0 tristats sirnilara constiintsi postilor Manyo asupra «triststii» cerului albastru sau a mirosului rnarii. Nici un muzician inaintea lui Mozart sau dupa el nu a scris un Allegro ascrnanator." Kobayashi, a carui dragoste pentru Moazart nu a slabrt niciodata, a lasat mostenire monumente ale criticii japoneze moderne precum recunoscutu I. "Motoori Norinaqa". A murit In 1983.

Un critic japonez deellta, care a trait experienta ritmurtlor divine de-a lunguL r,auLui Dotcnbcrl

Hideo Kobayashi (1902-19831

Critic literar de elita ~i foarte aetiv pe La mijlocul epocii 5howa, Hideo Kobayashi s-a nascut in regiunea Kanda din Tokio, in 1902. A debutatfn lumea literara cu .Jdei variate" si a dezvoltat universul criticii literare prin sensibiUtatea sa unica. Odata cu impunerea sa terma in calitate de critic, In 1933 a lansat jurnalulliterar .Universul literar", Impreuna cu Yasunari Kawabata si altii. In 1937, a izbucnit razboiul in China. [n anul urrnator, Kobayashi a calatorit in China pentru a serie rapoarte asupra situatiei locale, iar contaclul cu viata de aici i-a deschis oehii in ceea ce privesta traditiila culturale japoneze. Apoi, prin 1941, a inters spatele literaturii contemporane si s-a cufundat in lumea clasica. Tn timpul razboiului ASia - Pacific a fnceput sa serie un eseu intitulat .Mozart".

Tn "Mozart", Kobayashi a citat treisprezeee lucrari ale acestui compozilor apartinand epocii clasice. El relateaza urrnatoarea experienla, care a lasat urme adanci asupra sa: .. Tntr-o seara de iarna, pe cand ma plimbam de-a lunguL raului Dotonbori din Osaka, mi-a venit brusc in minte faimoasa tema a simfoniei in soL rm nor. Era ca ;;i cum toemai facusem 0 operatie pe crsisr si tremuram de ernotie." Dorind foarte mult sa auda piesa, a dat fuga intr-un magazin, dar impresia disparusa. Prima oars cand Kobayashi a auzit melodiile lui

Farmecul nemuritor allui Mozart

Dupa moartea sa din 1791, popularitatea lui Mozart a crescut simritor. Partiturile sale au fost colectionate, au fost ridicate monumente in

,

memoria sa ~i s-au organizat festivaluri de muzica pentru a cinsti

rnostenirea sa fad pereche.

~i In zilele noastre, muzica lui Mozart este interpretata de muzicienii importanti ai lumii ~i este indragita de nenurnarati oameni, indiferent de nationalitate.

,

Mostenirea lui Mozart - muzica pe care a lasat-o pentru genera~iile viitoare - va dainui pentru totdeauna in inirnile noastre ...

Catalogul Kochel aduna operele lui Mozart

TITLUIULE COMPOZITIILOR LUI MOZARTsunt urmate de litera K ~i de un nurnar. Acestea suntasa-numitete numere Kochel. care orqanizeaza lucrarile lui Mozartin ordine cronoloqica.In Iunctie de anulln care au fost terminate.

Kochel este numele unui savant austriac, Ludwig von Kochel. care a atribuit numere cornpozitiilor lui Mozart. La Inceput. a studiat bota nica ~i minera log ia La Universitatea din Viena. In 1862, a publicat .. CataloguL cronologic al operelor compLete ale lui Wofgang Amade Mozart" lAma de este preferat In locullui Amadeusl. In care lucrarilor Lui Mozart Li se atribuie numere In ordine crorioloqica. In functie de anul finalizarii .. ,K1" este Menuetul pentru claviatura in do major, iar .. K626" este Requiemul.

Dar acestea IlU sunt doar numere dintr-un catalog. Ele contin ~i numeroase intorrnatii referitoare La istoricuL tie carei creatii ~i constituie un feL de parcurs al vietii lui Mozart. Mai multi admiratori ai lui Mozart au memorat toate numerele Kochel.

Exists mai muLte motive pentru care a fost alcatuit un catalog. PopuLaritatea lui Mozart a crescut enorm dupa moartea sa, iar operele sale, printre care .. FlautuL ferrnecat" ~i .Nunta Lui Figaro",

au avut reprezentatii In nenurnarate erase din Gerrnania, Editurile au facut tot posibilul pentru a intra In posesia partiturilor lui Mozart, dar au intarnpinat diverse dificultati. Daca lucrarile lui J.S. Bach au fast varidute imediat dupa administrarea averii sale, in cazuL lui Mozart, Constanze nu a dat din mana lucrarile lui Mozart pentru 0 buna bucata de vreme, sperand ca vaLoarea lor va crests. In cele din urrna, in 1799, Johann Anton Andre, proprietarul unei edituri din Offenbach, Germania, a achizitionat bunuriLe muzicale ale lui Mozart.

Tn timpul vietii, Mozart alcatuise un "Catalog al tuturor lucrarilor mele" l.Verzeichnis aller meiner Werke"l, care includea data, titlul fiecarei cornpozitii. instrurnentatia ~i alte detalii, Poate pentru ca rnostenise meticulozitatea tatalui sau, Mozart reusise sa adauge, cu un scris extrem de cite]. 145 de lucrari in catalogul sau, in perioada dintre 1784 ~i data rnortii Lui. Aceasta reprezinta doar un sfert din creatia lui Mozart. dar este vorba despre opere care corespund apogeuLui carierei saLe, ceea ce confers vaLoare docurnentara mai mare acestui catalog. Si Leopold a compilat un cataLog al lucrarilor pe care Mozart le-a compus Intre 7 si 12 ani, de asemenea documental. InregistrariLe facute de tata si fiu i-au fost extrem de folositoare lui Andre

POUH J ,E (,J ,:\., ,].(CIN

Ql!llJt'lWllI1 sc- ,{11l('j'il\Tt' 1'. ~n tJllt.l'II';;'-IH·IIIl.'IHdl·'-mlnH I Imllp'l !\

., l\L\JI).'I. n: 'X( 'I () rlH DE1F.n.\,·C'F

PIli' ,.I t ; 1100/<11.1I} .11'0:ur( ,.k ,J"uf_,htlll'.y)

I ' ~I'" ,)" . 1;l'r ,,"-' ~.I"_I·I·JCI_ IJ"I_'.IlO:Jl/::_

_ f'~;:~~'J,:,:~ '-I:.::~~j,~;;~I.,~:~;>;;~~~: i:";;t,~

I ~ "'111:;;-;:;f;;~ll,'4J~-i~')f. ~

~~""

,--~---

~ Partitura prime; cornpozitii publicate a lui Mozart. Constanze. sotia lui Mozart, a tinut partiturile lui Mozart rnai multi ani, sperand ca valoarea lor va creste.

-

. ~

:: ~ .'<

•• , • , -._ ..... - ... -,.. ....... ~,plp

, ..

I

Muzica otera placers oamenilor - muzica trebuie

... ...

sa rasune mereu

in tirnpu L edita ri i lucra rii sale. dar. in 1805, n u pu blicase decat cata log persona l a L Lu i M oza rt, lasand deoparte ceLe peste 600 de iucrari, pe care nu Le stransese Inca. In 1833. elevuL sau, Heinrich Henkel, a pubLicat un cataLog tematic ~L acestor lucrari, clasificate in functie de gen. lntarnplator, .. Catalogul tuturor lucrarilor rnele" a participat la mai multe licitatii, iar acum se afta La Biblioteca Britanlca. Kochel a pornit de La catalogul publicat aL Lui HenkeL si, de asemenea. a folosit tehnicile de clasificare din botanies ~i mineralogie pentru a atribui numere tuturor opereLor lui Mozart, in ordine cronoloqica. Totusi, pe masura ce se extindeau cercetar ile, revizuiriLe se faceau necesare. In 1905, contele Paul von Waldersee a publicat a doua editie, revizuita. Apoi, in 1936, ALfred Einstein ifratele mai mic al fizicianului Albert Einsteinl a publicat a treia editie pentru a corecta qreselile, adauqand noi numere ~i incluzand litere mici ale alfabetului. Au mai fost facute revizuiri, desi prezenta editie, a ~a ptea, este aproa pe aceea~1 cu cea de a sasea, publicata in 1964.

& 0 scena din fiLmuL .. Amadeus". care a primit premiuL Oscar La opt categorii.

Primul pianist

Tn vreme ce efortul de a organiza ;:;i de a strange lucrarile lui Mozart intr-un catalog au continuat, au aparut schirnbari in mediul muzical vienez.

Pe langa faptul ca era compozitor. Mozart era si un pianist talentat. Se spune despre el ca este primul pianist popular din istoria muzicii, iar sonatele ;:;i eoncertele sale de pian sunt si acum foarte populare in eadrul concertelor ;:;i al reeitalurilor.

Muzica baroca a luat sfarsit odata eu moartea marelui J.S. Bach, iar epoca clasics, in care a trait Mozart, a fast intocuita de epoca romantics. Tn jurul anului 1830. Din acel moment, au inceput sa apara lucrari care intorceau spatele realita~li si paseau intr-o lume a viselor, care valorizau urnanitatea, Aceasta a dat nastere multor cornpozitii pentru pian. Burghezia, care aparea atunei, considera pianu l un fel de simbol al conditiei sociale, in timp ce atitudinea lata de rnuzica se schimba. Tn fiecare carnin trebuia sa existe un pian, iar oamenii au inceput sa se bucure de rnuzica alaturi de prieteni si de familie. Posibilitatea de a canta La pian a devenit un soi de Tmplinire culturala pentru femei, iar Europa secolului al XIX-lea s-a indreptat spre 0 explozie a pianului.

Pianul a devenit un instrument obisnuit, ;:;i cum perforrnantele tehnice ale pianului s-au irnbunatatit ;:;i ele, pianistii au inceput sa-;:;i etaleze aptitudinile in cadrul cornpetitiilor Pianisti profesionisti interpreteaza capodoperele omonimilor mari compozitori in Cornpetitia Chopin, Cornpetitia Ceaikovschi, :,;i Cornpetitia Mozart. Aceste concursuri au ad us in atentia publicului multi

noi muzicieni erninenti.

Tn ultimii ani, printre muzicienii renurniti pentru interpretarea pieselor lui Mozart se numara dirijorul Riccardo Muti, fost regizor muzicalla Scala din Milano, pianista Ingrid Haebler din Viena, pianistul american Murray Perahia ;:;i pianistul japonez Mitsuko Uchida. Printre cantaretii de opera se afla mexicanul Francisco Araiza si america nul Jessye Norman. Pentru a pastra rnosteriirea lui Mozart, care a dat lumii artisti precum

cei rnentionati mai sus, au fost ridicate monumente, s-au pus bazele unor fundatii muzicale si au fost organizate diverse evenimente.

Fundatia Internationala Mozarteum

, ,

Cea mai influenta institutie din zilele noastre in ceea ce-l priveste pe Mozart este Fundatia I nte rnatio nal a Mozarteum II nternationale Stiftung MozarteumJ, cu sediul la Salzburg, locul nasterii lui Mozart.

Obiectivele fundatiei sunt acelea de a promova muzica lui Mozart, de a extinde cunostintele legate atat de personalitatea, cat ;:;i de munca sa, ;:;i de a pastra toate lucrar ile sale muzicale :,;i dovezile istorice. Pentru a face acest lucru, Fundatia este implicata intr-o qarna larga de activitati ce include ccle ctia lucraritor lui Mozart :,;i pastr are a cladir ilcr ;:;i obiectelor ce au legatura cu acesta, construirea unei biblioteci, organizarea unor concerte ;:;i festivaluri ;:;i pragrame educaticnale.

Fundatia are la origini Ascciatia Muzicii de Cate drala ;:;i Mozarteum, care a fost create in 1841. A fost constituits 0 academie de rnuzica pentru tineri pentru a comemora rnosteniraa lui Mozart ;:;i pentru a perfectiona talente muzi-

~ Decor de seeaL XIX pentru .Ftautul terrnecat", care a fost campus in anuL 1791 ~i a carui premiers a avut Lac in acelasi an.

"'lacuL naster ii Lui Mozart din Salzburg, Getreidegasse

nr. 9. Casa este acum daschlsa publicului ca muzeu allui Mozart.

... Cantare\i de strada, in timpuL Festivalului de La SaLzburg. Chiar ~i acum, La peste 200 de ani de

la rncartaa Lui Mozart, se mai orqarnz eazji festivaluri muzicaLe in cinstea sa La Salzburg, Locul nasterii.

~ Sediul Fundatiei

lnte rnatioriale Mozarteum din Salzburg. Constr uita In 1914. ctadirea este un lac

at intalnirilur ar tistilor ~i eentru de cercetare Mozart.

caLe ~i mai mari pentru muzica de biserica din SaLzburg. Apoi, in 1880, As o ciatia Muzicii de Catsdrala a devenit independents ~i a Luat nastere actuaLa Fundatie lnternatioriala Mozarteum. Fundatia a transformat locul nasterii lui Mozart In MuzeuL Mozart, care este vizitat de admiratori din intreaga Lume. Mai mult, in fiecare an. intre lunile iulie ~i august, oameni din intreaga lume se aduna la Festivalul de La Salzburg. in or asul natal aL lui Mozart. pentru a se bucura de lucre rile acestuia.

Muzica are scopul de a ne bucura

FestivaLuL de la SaLzburg este eel mai mare si eel mai faimos eveniment dintre ceLe care iL cinstesc pe Mozart. Primul festival muzical dedicat lui Mozart a avut lac In 1842, pentru a comemora dezvaluire a monumentuLui Mozart. Ambii sai fii au participat La festival si au interpretat lucrari ale tataLui Lor. FestivaLuri muzi-

Mozartplatz. acum recunoscu! drept

pa!rimoniu cultural mondial.

Moz,_art este n compozitor Indraqit i inth!~~r tucrarite lui. cum~et""':tJ""';dt~r---'=~ dumnezele~tl. sllnt ascultate indTfere1ii de

na~i.onalitate 5<1U rasa.

... 0 statuie de bronz reprezentandu-I pe Mozart [Pia!a Mozartlin Salzburg. La mai mult de 200 de ani de la moartea acestui geniu rnuzical, inftuenta sa esle inca lnepuizabila.

cale au mai fast organizate in 1852, pentru a marca a zecea aniversare a construirii monumentului. !?i apoi in 1856, la 100 de ani de la naste rea sa.

f~ 1877. a avut lac un Festival MuzicaL Mozart. care reprezinta predecesorul Festivalului Sa lzb urg. f n cadru l acestu i festivaL, Ore hestra Filarmonicii din Viena a cantat pentru prima oara in afara Vienei.

Tn 1917, s-a format un comitet preparator al FestivaLului Muzical de la Salzburg. iar in 1920 regizorul de teatru Max Reinhardt a pus bazele festivalului a~a cum il stirn astazi. Tn cinstea primei editii, singura interpretare a lost aceea a piesei .. Jedermann" a lui Hofmannsthal. dar festivalul s-a dezvoltat pe masura ce anii au trecut si, in cele din urrna, a devenit eel mai prestigios festival muzical din lume. Muzicieni de prim rang din intreaga Lume, printre care ~i dirijorii Herbert von Karajan ~i Seiji Ozawa. au venit ~i vin La Salzburg pentru a interpreta capodopere muzicaLe. concentrandu-se asupra lucrarilor lui Mozart. Tn liecare an. nu mai putin de 200.000 de oameni vin la Salzburg pentru a asista la aceste spectacoLe.

Mozart credea ca muzica trebuie sa olere placers auditoriului ~i ca ea trebuie sa fie omniprezenta. Mo~tenirea lui rnuzicala a daruit visuri rnarete ~i a raspLatit qeneratii viitoare. Multi oameni continua sa laude muzica lui Mozart. ajunqand sa il venereze ca pe un zeu.