Gregorian Bivolaru

Svetlana Sauci uc

CONT1N£NTA

,

S£XVALA

Editura KAlVIALATMIKA 2005

Tebnoredaaare {i copertli: Ga briela Popa

lmogini: Adriana Enache, Pierre erie, Robert Leontescu, Emil Pip" Corecturli tea: Voichita Pata, ClaudiaMitrofan

Sponsor: Ana-Maria BiidiUi

613.88

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei BlVOIARU, GREGORIAN - SAUCIUC, SVETLANA Contineuta sexuala - 0 exrruordinard revolutie

amoroasa datiitoare de fericire nes~tii I Bivol~ Cregorian, Sauciuc Svetlana. Bucuresti : Kamalatmika, 2005

Bibliogr.

ISBN 973-8 5604-3-8

e 2005, Editura KAl\t[_A.LATMIKA ISBN 973-85604-3-8

Gregorian Bivolaru Svetlana Sauciuc

CONT1N£NTA S£XVAlA

,

o extraordlnara revolutte amoroasa datatoare de fericire nesfar~ita

Celui care vegheazii ...

"Piina te hotaraf!:i CIt adCl'drat, ezi[i, existii posibilitatea sa dai fuapoi, existii fntotdeauna in efieienfli. in iegitturli cu toase actele care presupUIl iniJiativii p creatie, e valabil ten adeviir elementar, a clirui ignorare poale niirlti nenumarate idei fi planuri splendide: 'in momemul 'in care te-ai hotlirl'tt cu ADEVAuRAT, intervinc [i Providenta. Apar tot filul de conjuncturi pentr« a te ajuta, lucruri care altftl nu s-ar fi petrecut niciodatii. inti-egul [ir de eoenimente izvoriifte din respectioa hQtiirare, ridialnd in sprijinul tau tot felul de euenimente neprevazute, intiJZniri fi ajuwi1n: materiale, despre care nici un am nu. ar fi putut visa cii-i uor oeni In sprijin. Am 'invli(Ot ~';i acord UJt respectul cuvenit unei strafe din Goethe: "incepe tot ceca ce pop face Satl Mar viseazii cd pop. Cutezantn inseamnd geniu, putere §i magie. "

W. H. MURRAY - Expedi(ia scopianIJ din Himalaya

CV1'R1NS

1. Conditia cuplurilor inperioada contemporand 7

2. Tantra - calea ciitre sublima fericire amoroasd 22

3. Despre amtinenta sexuald.i, 33

4. 'Transmutatiesl sublimare - ABC-ul continentei

sexuale SO

S. Centrii de faT/a p caracteristicile cuplurilor in

functie de acejtia............................................ 67

6. T ehniei ji modnlita# prin care poate fi atinsa

starea de amtinentii amoroasi; 90

7. Orgasmul- Q poarta spre indumnezeire 106

8. Posturi HA THA YOGA ~i ASANA-e in cuplu - 'Tnodalitii# eficiente pentru atingerea stdrii

de continenla pe1fecta ~.......... 145

9. Alimentafia ii continenpa sexualii 205

1 O. Subco~ttientul ii sugestia mentald - 0 modalitate

de a atinge starea decontinenta perfectii 228

11. Beneficiile realiziirii amorului C'U continentit. 243

12. Transfigurare ii sacralitate 269

13. Iubirea transfiguratoare - calea directlt catre

continerqa perfecta 293

14. Cele 7 noppi ale tantrei, modaliti1# tainice de atingere a stiirii de continenJa sexuald - tebnici

individuale 307

1 S. Cele 7 nop# ale tantrei, 'fnodalitap tainice de atingere a stiirii de continentii sexuald - tebnici

speciale pentru cupluri 333

16. Preludiul, ludiul, postludiul p efectul tainic

de "avala'll§ii" 370

17. Calitii/ile unui barhat continent sexual

fi ale unei feme; continente sexual 389

18. Cuplul continent sexual, 0 jeoalit a vietii

armoniosi:mplinite prin iubire Ii transfigurare 402

19. Incercarile spirituale ce apar Ia cuplurile

continente sexual 438

20. SHWA -principiulmasculinsuprem 464

21. SHAKTI - principiul feminin suprem . " 475

22. Cuplul divin SHW A. -SHAKTI,

eternul masculin fi eternulfem;nin ; .. 495

23. Relatari ale u110r fiinte ce au ob/inut rezultate

datoritii practicii continentei amoroase 5'15

Bibliogr~e 548

1.

COND1T1A CVPl\/RllOR

. '

IN 1'£R10ADA CONT£Ml'ORANA

Sexualitatea este 0 forta magica a naturii care actioneaza ca un impuls ce prefigureaza dezvaluirca misterului unicitarii in dualitate.

Viata scxuala a omului modern a devenit, se pare, prea monotoria iar actul arnoros, oarecum plictisitor, s-a transforrnar penlru unii inLr-o adevaratil cnrvoaclji. Un grup de cercetiitori, specialisti In psihologie §i sociologie, sustin ca cele mai rnulte femei mod erne se gandesc Ia fuziunea umoroasa ca ~i cum at fi yorba de 0 banala invitatie la ceai.

Intr-un arti~ol apnrut In publicatia The Journal of Mundane Behavior, experti americani ~i britanici all explicat cii pana ~i porncgrafia sp ecia liz ata este caralogata uneori drept plicrisitoare, oamenii considerand mai atractive secventele "reale" ell amatori, dccat imaginile "iuerate" Cll profesionisti 0 F.xper~li esrimeaza d aceasts stare este provocata de stilul de vi~lta monden ~i de faptul ca "suntem prea obosiji pentru a mai face dragoste". Noutatea ~i dorinta all fost inlocuite de rutina, prin inrrebari de genul: ,,0 putem face i'nai n te de zece seara P", "Troebu_ie sa-rni SCOl ~i sosetele?", sau "Pot sta pur ~i simplu ~i sa faei tu toata treaba?"

s .

CONTINENTA SEXUAL~

Intrebarea care ~p~re este simpla-Iubirea, incotro]

Un specialist in sociologie a explicat d aceasta siruatie, rragica de altfel, este deterrninata de distantarea femeii contemporane de relatiile profunde, interneiate pe iuhire, rnulte dintre ele afirrnfmd e1\ nu au nici 0 responsabilitare. Se constata ca tot mai multe femei sunt interesate exclusiv de sex, angrenjindu-se in relatii ocazionale, bazate strict pe atractia sexuala, pe un eros gregar. Acesre femei, crcatii artificiale ale "societatii de consum", forme fil ra fond, se ind epa rreaza "Istre! de im pli nirile sufle res ti dura bile ce apar doar 111 relatiile de cuplu intcmeiate pe iubire.

Un sondaj de opinie realizat la Hong-Kong a relevat faprul di barbatii din aceasta ~.ara prefers s5. mearga la cumparaturi dedit sa faea dragoste! Astfel, doar 3 % rlintre eei intervievati all declarer actul amoros ea fiind eea mai placuta activitate a lor, iar atunci ciind are loc, ar prefera sa desfasoare acessta "activitate" la locul de rnunca sail pe plajele invecinate locului de munca. Explicatia sociologului care a realizat sondajul a fast: "Pentru di barbatlll~ pelJee Iritreaga zi la birou, ei prefera sa fad drugoste acolo sau pe 0 plaja din apropiere, pentru a nu pierde prea mult timp".

Irrtr=un alt studiu, realizat de a asociatie a consumatorilor din Italia asupra unui esarition alca tuit din 300 de valuntari, a rcicsi t ca majoritatea harha~lor din aceasrs lara Oil ar putea sa traiascl rarl teIefon mobil. Astfel, 70% dintre eei chestionati au dedarat di telefonul mobil le confera 0 mai mare incredere in sine atunci cand 11 au aSllpra lor. Duar 3 0 % din tr e eei intervievati au afirrnat cil lipsa celularului nu le-ar afecta viata in nici un fe!. Mai muir decat atit, psihologii au descoperit ca, dad barbatii ar fi

L;..__.=_

COl1diJia ClIp/uri/or in pmollda COllttmpOrana

9

nevciti sa nu mai foloseascs celularul, acest lucru i-ar afecra psihic atilt de mult incat i-ar duce chiar la impotental Alte efecte "negative~ ale renuntarii la celulare ar fi disparitia poftei de mancare ~i instalarea depresiei, Suna hilar, dar realitatea ne DEed multe motive de a zambi, chiar dad acest zambet poate fi deseori arnar.

In concluzie, putem spune eli acesr e comportarnente anormale, de oameni-roboti, dependenti de obiecte §i tratand acrul arnoros ca pe o ohliga~ie de serviciu, oarneni ce s-an obi§nnit sa rraiasdl. la "peri feria" propriului suflet, permanent exteriorizati, furati de sufocantul ritm de viata co tid ian, reflecta semnificativ gradul de alienate a omului contempor:m fm,J de natura sa urigill\ldi, Divina, Multe fiinte umane prefers sa aiba doar simple angrenari sexuale, lara nici 0 implieare emotionala, placeri de moment ca oricare altele, care nu obliga pc nirnerii Ia nirnic ~i care nu aring suflerul uman in nici 11I1 mod. Desi oamenii caura iubirea, ei p~r ~ fi prea obositi sii mai iubeasca, prea ocupati de problemele exterioare ea sa-~i mai acorde timpul cuvenit pentru a intelege ce se petrece G'U ei.

o lege aprobata in unanimitate de eonsilierii municipali din Esperantina, un orasel din nordul Braziliei, a stabilito Zi municipa/if II dezbsterii despre orgasm. l11cepiind din 2002, in fiecare zi de 9 mai, cei 35.000 de.l oeui tori ai orasului sunt invitati sa discutc despre metodc de imbunatatire a placerii sexnale, rnai ales pentru femei, care In eea mai mare parte se declara "nesa tis faCti te".

Dupa 0 ancheta privind sexualiratea femeilor din Esperantina, realizata de studentii de la universitatea Iocala, situatia a fost calificata drept. "catastrofaHi": nurnai 28% dintre ferneile chestionate au orgasm de fiecare data cand fac dragosre (a pare evident faptul ca femeile ~i barbatii din Brazilia nu eUl10SC cfectclc remarcabilc ale contincntei sexuale, cea maieficienta solutie pentr"n elirninarea definitiva a frustrarilor feminine, metoda ee consta in transmutarea §i sublimarea armonioasa a energiei sexuale in cadrul acrului amoros, f:kl descarcare seminala pentm barbat §i rnra. eliminarea potentialului creator specific la ferneie).

Consilierii locali all' estimat d'i insatisfactia sexuala a femeilor duce la accese de gelozie, crize conjugale ~i tragedii familiale, ceea ce reprezinta o problema sociala in orus, ;,0 dezbarere serioasa pe aceasta terns va

CON1}NENTA SEXUALA

contribui la fericirea unet mari paqi a populatiei", au afirmat consilierii rnunici pali, dar nici nnul nu a recunoscut di. ar fi direct implica t III a ceasta problema. Primarul orasului.] ose Iaaldo Franco, a refuzat sa se pronunte in aceasta dirccti e: "J\"Ii -e rusine", a reCUIlOSCll t acesta.

Ideea Zilei orgaslnului a plecat dc la un fost consilicr municipal, care se rlestainuie: "Aveam 0 Iubita foarte sexy, dar care avea nevoie de mult timp pentru a ajunge la org~srn.ln cercam sa pr el un g:es c actul sexual cat mai muir, dar nu reuseam intotdeauna", a povesrit el, Lira cornplexe, unui ziar local. F.1 a mai precizat ca "preblema wcepe adesea din cauza barba plor care nu.recunosc 1.'U sufera de ejaculate precoce san chiar de irnpotenta",

Cand se vorbeste despre sexualitate, ignoranta cstc la fel de marc ~i de disrrugaroare in societatea conrernporana precum un razboi, in aceasta epoca, plictisealasexuala a devenit mormfintul adevaratei irnpliniri erorice, deoa reee dupa dorinp: urmeaza indiferenta, care atrage dupa sine lipsa (It; sens .. iOili ta ie,

. aceasta conducand, pana la urma, la dezgust, Din aceasea eauz.li lndr~gosripj nu mai gas esc in. patul conjugal farrnecele care i-an arras. Iubirea i§i are treptele, ascensiunea ~i desavarsirea ei, care reprezinta sfarsirul poftei trupesti §i inceputul valorii ~i al puterii ei intr-a inima care sue .sa-i pastreze ?i sa-i mentina neatins focul In tQara puritatea sa. Sexualitatca este unul dintre cele mai importaute aspecte lutr-orelatie de cuplu armonioasa, dar ~i pentru pistrarea' unci arrnonii inrerioare.

Adevarata problema relationala contemporana nu este respingerea pasionalitatii, ci purificarea acesteia, imbinarea ei cu iubirea adeviirata precum si controlul sexualitatii prin modalitati spiritunle, fapt ce conduce la intelegerea adevaratei iubiri, la intelegerea rniracolului vietii :;;i chiar a sensului acesteia,

Pentru fiinta umanii obi,§nllira, comuna, care nu are nici un fel de educstie sexuala, sexualitatea este cea care face pusiLila tdirea extaticii ~i

... prin aceasta patrunderea Intr-o alta dimensiurie spiri mala, aceea a transcendentei, a lumilor divine care desi par atat de departe sunt acit de aproape. Chiar dad aceasta se face dear pentrq. 0 clipa, chiar dacil triiirea cxtatica sc incheie doar eu un spasm, ea este 0 desehidere ce prezinta a dimensiune care se aHa dincolo de conditionarile existentei cotidiene, Vechile traditii orientale all cunoscut 0 sacralizare a sexualitatii, 6 utilizare magidi a acesteia, chiar ritualica sau mistics.

Viata noastra este 0 continua cautare a iubirii, a unui sutler pereche eu care sa niergem ciitre desavarsirevcu care sa Imparti'ilim cele mai ascunse ganduri ~i cele mai sublime revelajii interioare, Alergarn dupa fericire, dupa iuhire, dupa un celalalt Care sane ajute sa ne bucuram de lume ~i de viata

CO'Iu1ilill cuplurilor in periOrMn cotltemporanii

11

noastra in aceasta lume, Dar multe aspiratii se istovesc in lurnea acesra, deoarece c11 utam In locuri nepotn vite §j in moduri nepotrivirc. Cautarea cca mai profunda ~i care poate conduce la rez.ultatele cele ITIai eficiente incepe si i~i afia implinirea, in mod nebanuir, in sufletul fiecarei fiinte, unde este ascunsa raina tainclor, acca uniunc incfabila a oricaror contrarii, care se face prin inte r uiedi ul ill birii.

Aceosta suprema taina a iubirii, este cea mai directasi mai explicita cnle a fiintei urnanecatre desavarsire §i de aceea fiintele umane urmaresc instinctiv sa se desaviiqeasd prin uniunea extericara a contrariilor, pelltru a 0 aduce in profunzirnea fiintei lor ~i a 0 transforms intr-o uniune iuterioarii. Omenirea se aEla llllr-o permanenta G'imare a ferieirii, dar ceen ce este necesar s-a lll\eleaga este dl aceasta se afla in profunzimile sufletului, dar ~i ln cunoasterea spiriruala profunda a realitatii,

"Cllpacittlteu 1l.riaItl. a: potenfialului U,"WT01' at fe,l1eii este rareori cunoscuta, chiar Ii de eei npropiati ei: Acest lucru suruine eel mai adesea datorit:tl rafinamentului iubirii sale. Femeile sunt rareori vazute de brlt'baP Tn adeudrata lor luminii, defi ei le pot iubi sat« iff/lOra, Ie pot face [ericite salt abandona, sau cbiar pot obpine de. la ele tot ceea ce ip doresc," (K.AMASUTRA)

Iubirea ifi are Binele drept principiu fi Adeviirul drept tit/til.

12

CONTINENTA SEXUALA

Societatea actuala CStC plina de casatorii formale, care au aparentele iubirii adevarate, deoarece apareritelc extcrioarc pot f mimate, dar triiirile inrerioarc, COl re constituie partea cea mai ccnsistenta a iubirii eonjugale pot sa nu aiba niei a legaror~ en a pa re n te le.

Fiintele urnane cUl1ternpunlIle a II consoli da l aces st~ ,] 1"I110n i e aparenta ell ajutorul unor prejudecap folositoare, cum ar fi cdc inspirate de sentimentul sp ecific al reprod uceri i propriei fiin te, fa cand Ull pril ei de glorie din fecunditatea lor, dar ~i 0 datorie din educarea copiilor care le vor rnosteni numele ~i avereaintr-o buna zi, luandu-le locul, '\1andria illlparta~ita a ambilor soti, efnr tul cornun ce reclams participarea lor la cresterea mostenitorilor deterrnins un fel de unitare care, chiar rlacii nu face sa apara iubirea adevarata, ii face pe cei doi sa beneficieze macar de 0 parte minora a iubirii adevarate, Deseoriconvenientele sociale Intretin uniunea dintre cei doi rnembri ai familiei, dar lara sa Ie apropie sufletele. Din aceasta cauza sc poatc observa 0 fericire aparents in intimitatea familiilor, desi aceasta 'fericire 1111 este dedit 0 imagine trecatoarc §i stcrila a ceca cc doar iubirea adevara tll po~ te produce.

Iubirea c(mj ugala, purJ. ~ lleprJlanit~, este si ngll ra ca [e r3pi{la de a ajunge la tinta destinului nostru, care este beatitudinea suprema, ceea ce inseamna cJ iubirea, ca principiu al tuturor lucrurilor, comoara a ruturor comorilor, este prin esenta ei viata lurnii, a naturii ~i unitatea sufleruluiin reate Iumile, Tn momCIlU11 in care fiinta nu cunoaste aceasta iubire este ea ?i cum ar fi lipsita de forta vietii, de forta spcrantci, a credintei ~i a nazuintei de a cunoaste planurile cele mai sublime ale creatiei divine. Este cu mult mai usor sa cedezi pasiunii, dedit sa cauti profunzirnea iubirii,

Exista trei rnoduri de a ceda pasiunii, Primul mod este satisfacerea egoisra ~i exclusiva a dorintei sexuale, care nu tine cont de fericirea ~i de mulrumirea fiintei iubite, aceasta este pasiunea cea mai josnica, deoarece este privata de influenta purificatoare a dragostei. AI doilea mod este dorinta de unire cu 0 femeie pe care 0 iubesti, dar in care IlU vezi dedit un ohiect pentru propria ta placere fizica, AI treilea mod, gradul superior al pasiunii, este acela in care nu te mai gande~ti la tine, ci doar la bncuria ~i implinirea fiintei iubite, realizand actul sexual mai putin pentru placerea simturilor §i rnai mult ca expresie a dragostei care-ti inunda sufletul ~i a iubirii pe care vrei sa i-o daruiesti.

Actul erotic plenar transfiguraror implies obtinerea IDICi rnari fcriciri ~j placeri exratice, atat la barbat cat ~i la f,emeie, devenind evident faprul ca este necesar COl ambii iubiti sa ajung-a sa cunoasca in iliad g-radal, dar profund, secretele amorului transfigurator en continents care deschide, penuu fiinta

umana care detine aceasta cunoastere, portile fericirii celeste in care extazul llU rnai esre sirntit ca un spasm ce se dizolva in fractiunea unei clipe, ci poare fi cunoscut plenar, devenind 0 noua dirnensiune a cotidianului, un mod rapid

§i sigur de a accede la realitatile divine. .

Prill cultivarea ~i intelegerea energiei sexuale, barbatii invata sa-~i controleze ejacularea ~i sa atinga la un orgasm total ce cuprinde intreglll corp ~i nil doar orgasmul Iirnitat la rona genitalil.. lnV'dtiind sa transforme sperma In energie, barb;lpi pot deveni mai iubitori, mai sensibili, mal galanti, mai plini de tinerete ~ capahili sa irnplineasca, sa iubeasca ~i sa inteleaga mai bine 0 femeie. Pentru femei, controlul energiei sexuale reprezinra un mod de a transforma sangele (menstrual) in energie, in forta a vietii. Transformarea energiei sexuale in tipuri superioare de energie este in stransa leg:il:ura en cicln] menstrual ~i suhlimarea lui, deoarece femeile care vor dobrndi 0 cunoa§tere §i un control asupra energiei sexuale, vor plltea sa-~i regleze ciclul menstrual §i sa-l controleze. Aceastl transformare va conduce Ia arnplificarea energiei interioare, hun echilibru emotional, la puterea

de 11 srnpll.ni starile emodonale, .

Unirea erotica a fiintelor cc cunosc rnisterelc sexualitatii se transforms lntr-o unire erotica plina de iubire, intr-o expansiune beatifica ~i

14

CONTIl\"ENTA SEXUALA

grandioasa a intregii lor fiinte, asrfel incat aceasta poate fi continuara indefinit ill timp, trairea amoroasa devenind un etern inceput ce perrnite fiintei umane sa aJunga sa simta ~i sa traiasca plenar iubirea cosmica, Cuplul uman obtine asrfel valente de cuplu cosmic, ideal, divino

Deschiderea fa~a de spirirualiratea autenrica permite fiintelor umane din societates contemporana sa regaseasca lumea misterioasa a simbolurilor, a traditiilor spiri tuale §i a sacraliratii ca stare n·aid in viata sa cotidiana, Aceasta deoarece activiratea, in mare pane inconsti ell dl, a ornului modem, 71 confmnts mereu CU nenumarate simboluri, fiecare dintre acestea avand un mesaj de transmis sau 0 rnisiune de Indeplinit, pentru a asi gum sau a restabili echilibrui san psihic, Datorita simbolurilor, ornul iese din starea sa particulara de fiinta Iimitata ~i "se deschide" spre general ~i universal. Simbolrnile trezesc experienta individuala §i 0 preschimba in act spiritual, in sdpanjre merafizica a Lumii, Aflatin fataunui capac oarecare, simbol al Arborelui Lumii ~ imagine a Vietii cosmice, un am al societatilor prernoderne putea ajunge la cea mai inalta spiritualitate: inteltgind sirnbolul, el reusea sa rraiasd universalul, Viziunea religioasa a Lurnii ~i ideologic care 0 oglindeste Ii ingaduia sa foloseasca aceasra experienta individuala, sa 0 "deschida" spre universal,

Omul contemporan se aila intr-o criza de profunzime interioara ~i

Condili« cuplnriw in pmoaAa rontemporanil

_ -1,

15

este necesar sii-§i recapete.echilibrul psihie, pentru moment zdruncinat, sa se inaltc catrc spiritualitatea autentica, avand revelajia strucrurilor reale ale rnanifestarii. Omul societatilor moderne este inca hranit ~i ajutat de activitatea inconstientului sau, Hha s:i atinga ln511 0 experienta si o viziune reala a lumii, a intregii manifestari ~i a tot ceea ce insearnna spiritualitatea autentica. Inconstienrul ii of era solutii la problemele propriei existente, Indeplinind astfel rolul religiei, al spiritualitstii traditionale pentru ca, inainte de a deveni, prin religie, creatoare de valori, existenta ii datoreaza religiei, spirirualitatii autcntice, integritarea, S-ar putea spune chiar ca, inrr-o anumita masura, oarnenii moderni care se proclama areligiosi, san care Uti nrmeaza nici 0 cale spi ri tlrala', sunr cci la care religia ~i inirologia s-au "l.uibarit" undeva in noaptea inconstientului, aceia la care posibilitsjile de a ajunge la 0 experienta spiriruala a vietii zac ascunse undeva in strafundurile fiintei lor §i nu por Ii aduse user la. lumina.

Dintr-o alta perspectivs s-ar putea spWle cii non-religia, non-spiritualitatea echivaleaza cu 0 noua "cadere" a ornului: omul areligios, omul aspiritual pare sa-~i fi pierdut capaci tatea de a trai constient viata in mod spiritual, capacirarea a 0 in ~elege §i de a §i-o asurna, de a fi responsabil asupra lnrregii.sale existente. Darorita faprului ca spirirualitatea s-a ascuns in strafundurileinconstientului §i a fost "uitatii", fiinta se' pare ea a uitat aproape co desavarsire natura sa divina, "Tot ceea ce este necesar pentruca raul sa triumfe, - afirrna Edmund Burke - este ca omul bun sa nu faca nimie, "

Omul zilelor noastre a ajuns sa traiasdi intr-o lume bolnava, desi eel mai adesea nu consrientizeaza aceasta. Existarn intr-o socierare. dominata de lupta pentrl! bani.avere, faima, etc. Majoritatea oarnenilor supravietuiesc intr-o lume in care a furna, a bea pans la inconstienta sau a te droga sunt realitati acceptate eu indiferenta, ca parte a unei normalitati, a banalului sau, cel mulr a faprului divers.

Suntem prea putin constienti de adevarata dirnensiunc a decaderii fiiJ~tei umane, de forrnele cornplexe §oi de efectele reale ale acestui adevarat dezastru spre care se inJreapta ornulconremporan ~i nu suntem mai deloe constienti de cauzele acesrui continuu declin,

Un srudiu efectuat la Clinics de Endocrinologie a Spitalului Universitar "Sfantul Spiridon" din Ia~j demonsrreaza d tutunul seade fertilitatea ~i calitatile feeundante ale spermei, acesta fiind 0 cauza majora de impotents la barbati ~i inducand menopauza precoce la femei, Cu toate acestea fiintelor umane lc cste grcu sa rcnunje la fumar, iar dad sunt puse sa aleaga, mai degraba renunta la 0 relatie de iubire deciit s:1 rermnre la fumar, Profesorul universitar JT. Voi chi ra .Mogo~, endocrinclog specialist 1n sexologie, dernonstreaza pri n

16

CONTINENTA SEXUALA

acest studiu di CUlnaml conduce hr impo terrta deopotriva III rfindul b:1 rba rilor tin eri §i va rstn iei. Ia t1i ce declare aceasra: "F uma cui afecreaza trei elernente esentiale: vascularizatia [ocala, inervatia Iocala ~i un factor catalizator, 0' enzima care la nivelul vaselor penicne duce ln Formarea principarulul mediator al erectiei - monoxidul de azot, Concentraria acestei enzime (care are un efect similar pastilei de Viagra) estc net scazuta da tori La fuinarului, In urrna cu un anam realiza t un srudiu amanuntit asupra a 450 de subiecti a carorperformants erectil ~ a fost tesrats cu ~jl!torlJ 1 injecnarii de papave.rina. Acesta este un test extrern de utilizat, care conduce la dilatatia reflexa a vaselor diu corpii cavernosi ai penisului, declansand erecjia ori de. cil.tc ori este posibil. Am constatat ell subiectii tineri, care erau psihogeni, ar fi trebuit sa reactioneze poz itiv deoarece sisternu I anatomic §i functional era bine pus la pUllet. Ei hine, toti marii furnaruri tesrati, care Iuurau z ilnic peste 20 de ~igarele, ,HI dlsp\lilS ca ~j cum vascularizatia locala le-ar fi fost afectara,d!:!~i erau tineri ~j Ill! aveau alIi factori de rise: IlU erau hipertensivi sau diabetici+nu aveau modificari ale concentratiergrasimilor In sange." Conciuzia acesrui studiu este c~ fuma rul reprezinni un faetor de rise esential, alaturi de vfirsta, ureroscleroza, modificarea-grasimilor ih sange, diaberul zaharat,

Fumatul determina annal moartea a 430.000 de arnericani, adidi de trei ori mai mull rlecar numarul de pasageri care ar mati intr-un an dad s-ar pril.bu~i zilnic care un avion Boeing. 15% din nita mortslitatii in Franta esre deterrninara de rabagism. Indirect, prin complicatiile sale, pgar.l "omoara" annal mai multe femei decat cancerul rnamar,

"Dc ce femeile. nu clipesc in timpul preludiului? Nu au destul timp ... " Trist, dar adevarat,

Disfunctiile sexuale afecteaza rnilioane de barbati de pc planets noastra, Un studiu realizat pe un !arg esantion, compus din 26.000 de barb3~ ~i femei dirr:28 de ~ari, indica fapml d "in S. UA. aproxirnativ 30 de rni 1 ioane de barbhp sunt afectati de d isfunctie sexuala, definite ca "inca pacita tea de a obtine si/sau de a men tine 0 erectie suficienta pentm realizorea unui act sexual S~ tisfacator", rno ti v pen tru care disfunctia sexuala este recunoscu ta ca 0 problema desanatare publica. La nivel mondial, pentru anul 2005 se apreciaza ca 411 milioane de barbati cu varste cuprinse intre 40 ~i 69de am vor acuza 0 disfunctie erectila. Potrivit 'aceluiasi studiu, J/I Romania, aproximativ'25% dintre barbatii de peste 35 de ani.acuza intr-un anumit grad disfunctie erectila, adica aproxirnativ 1.300.000 de barbati; aceasta inseamna eel PU1:i1i tot atatea fernei (lentru care actul amoros este frustranr, departe de a fi 'impl initor, relaxan t. In plus, exista aiti 1-.200.000 de barbati

Citnllifia C1J;pluHlm:iI! piri_oa~_\'fJ!Ittmpffflillit,~;,',' ;,' r ". '",

care sufera de ejaculate precoce. Dintre cei 1.300.000 de barbati care sufera de disfunctie erecrila, 94% spun cl fumeaza sau au 0 maladie asociata acestui viciu. Doar 17% dintre cei care au declarat ca sufera de a disfunctie erectila s-an adresat unui medic ~i numai i% all urrnat un trstament.

Un al t fenomen ingrijorator este cresterea numarului de cupluri tinere infertile. Mai mult, investigatiile demonstreaza scaderea calitatii spermei,

ceea ee reprezinrs 11113 dinrre cauzele scaderii 113 talitatii. -

Hamsterii, mai fertili ca bii:rbnpi britanici!

Un srndiu realizat de 0 agenrie londonezii de protectie a mediului aratii d barbatii britanici au ajuns sa fie mai putin fertili decat, spre exernplu, hamsterii (animaIe din familia rozatoarelor)l Situa tia se inrihltiite§te pe an ee trece §i de vina, spun specialistii, estc poluarca rezulrata in urrna dezvolrarii industriale, ce afecteaza calitatea apei, productiile agriccle §i terenurile de pa§unat, darorita folosirii intensive a pesticidelor ~i chimicalelor, ceca ce are consecinte pro fund negative asupra calitatii alimentatiei omului contemporan. De exernplu, in ultimii 30 de ani fertilitatea cuplurilor a scazut in Scotia cu 25%. De altfel, barbatii englezi au ajuns sa produca doar a treime din cantitatea norrnala de sperma comparativ en eea a unui hamster, pastrand evident proportiile, Aceeasi sitnatie drarnatica se )ncilne~te nu numai III Mares Britanie,ci ~ in alte tilri europene, printre cele mai afectate numarandu-se §i Germania.

18

CONTINENTA SEXUAL!\.

Pentru fiinta ce urmeaza o cale spirituala antentica, ce are 0 integrate spiriruala, Lumea are 'inrotdeauna 0 valents supranaturala ~i dezvaluie 0 modalirate de manifcstarc a sacrnlui. Orice fragment cosmic cste "transparent", ·propriul sau mod de exisrentaprezentand 0 anurne structurii a Fiintei ~i, prin urrnare, a sacrului, De exernplu, penttu fiinta spirjmala, orice An N ou inseamna repetarea cosmogoniei, recrearea Lurnii §i torodara "crearea" Timpului, rege,nerarea lui printr-un "nOll incepur" .. Mitul cosmogonic slujeste drept model exemplar pentru orice "creatie" sau "construqie" ~i este chiar folosit ca mijloe ritual de vindecare, Devenind din TlO1t, in chip simbolic, contemporet» eu Creapia, ainu! se intoarce ia preaplirml primordial. Bolna"l.!Ul se uindeca pentru eli ia via/a de la (fIplit, en 0 inciirdit'llrli de energie intactii, )"fu:rii, Di'vinii, p·rimordialii. Reactualizand miturile, omul se apropie de zei, de divinitate §i ia parte la sfintenie,

Perspectiva se schimba cu totul arunci dod se pierde orientarea spiri mala, cand eli tele intelecmale se desprind treptat. de ei parele reli gi ei traditionale ~i pierd esenta spiritual a a vietii, Sanctificarea periodica a Timpului cosmic, prin sarhatori de tot feIul, se dovedestein acest C:l.7. jn\ltil~ §i neinsemnata, deoarece semnificatia spiritual:'! profunda a repetarii gestutilor exernplare oS-a pierdut; iar repetarea golita de continutul ,sjiu spiritual conduce in chip necesar Ia 0 viziune Ignoranm, profana §j de aceea pesimista asupra existentei, Cand nu mai exists un rnijloc deinroarcere la starea prirnordialasi de regasire a prezentei tainice a zeilor, a divinitatii, cfind

Condipa CIIphtrilor in pNioada cotftrmponmii

19

totul este desa cralizat, Timpul cidie devine 'inspaim antii tor, sernanfind cu un cere care se invarte Elr-a oprire In jurul propriului centru, reperandu-se la nesfarsit, Timpul, desacralizar pentru totdeanna, se arata a fi 0 dura ta precara ~i evanescenta, la capa rul careia seafla moartea.

Sc poatc observa la ornul profan cii§i el cunoaste.o anurnita discontinuitate §i heterogenitate a Timpului. ~i pentru el exista, in ai:ua de timpul mai cur:ind monoton al muncii, un amp al petrecerilor §i al spectacolelor, un timp "festill". Si el traieste dups ritmuri temporale variate ~i cunoaste tirnpuri de 0 intensirate crnotionala variabila: cand asculta muzica preferata sau cand, indragostit, ~~teapta sau inralneste perso~na iubita, rrjiieste, evident, Inrr-un alt ritm rem- . poral decfn atunci ciind muncesre sau se plicdseste, Orics t de numerosse ar fi ritmnrile temporale pe care Ie urmeaza ~i oricar de deosebite ar fi intensiratile acestor ritmuri, ornul profan stie di este vorba rnereu doar de 0 experienta umana, care llll manifesta 0 anurnita maretie, 0 anumits grandoare, deoarece aeolo nu poare interveni nici 0 prezenta divina, pentru d el este ropt de divinitate.

Degradarea "rcligiilor" ~i disparitia unor rraditii spiriruale autentice nu imp lid. nicid ecum dispa ri t;ia "reiigioziratii" ~i a credintei. Secnlari zarea unei valori religiosse uu este decat un fenomen spiritual care reflecta de fapt legea transforrnani universale a valorilor umane. Caracterul j.profan" al unui cornportament, inainte "sacru", nu presupune 0 ruptura; "profanul" nu este decat 0 noua manitestare, dar ignoranra, a aceleiasi strucruri constirurive a omului, care se manifesta inainte prin expresii "sacre".

Omul profan, omul contemporan este rezultarul unei desacralizari a existentei umane, Aceasta inseamna cii. el s-a "straduit sa se goleasca" de mice urma de spirirualitate ~i de semnificatie transcendenta, EI se recunoaste pe sine in masura In care "se elibereaza'' ~i "se purifica" de "supersrip.ile" srramosilor s5i. Cu alte cuvinte, omul pro fun , fie di vrea sau nu, mai pastreaza inca urme ale comportamenrului omului religios, ale ornului spiritual, lnsii lipsite de orice semnificatie religioass, Oriee ar face, poarta 0 mostenire ~ nu-si poate aboli trecurul, fiind el insusi produsnl acesruia.

Omul profan este alcatuit dintr-un sir de negari ~i de refuzuri, dar este obsedat in continuare de realitatile pe care le-a negat. Ca sa aiba 0 lume a lui, a desacralizat lumea in care traiau strarnosii, fiind nevoit sa adopte un comportement contrar celui de dinainte, dar pe care il simte mereu, sub 0 forma san alta, gam s:1 izbucneasea in adancul fiintei lui.

Majori rates celor "rara religie", a celor care afirma Cii sunt atei au inca un cornportament religios, chiar dad nu-si dau seama. Nu este vorba doar de multimea "superstitiilor" sau a "tabuurilor" ornului modem, care au

'26- .,"

, : ........ ,

toate 0 srrucrurs ~i 0 origine magico-religioasa. Omul modern, care se simte ~ sc prctindc areu, dispune inca de 0 intreagU rnitologie aSCUl1S<l ~.i de numeroase gesturi ritualice degradate. Petreecrilc care insotesc Anul N ou sau mutarea intr-o casa noua prezinta, sub forma laicizata, structura unui ritual de innoire. Acelasi fenomen se poate constata en prilejul serbarilor ~i perrecerilor care insoresc disatoria san nasterea unui copil, obtineres nnw lac non de muncs, 0 promoV1lre sociala etc.

Miturile omului modern, pot fi considerate mitologiile ascunse in spectacolele care-r fae pia cere, in cartile pe care le citesre, Cinematogmful, adevarata "fabrica de vise", preia ~i foloseste nennmarate motive mitice:

Iupta rlintre Emu §i Monstru, infnmtarile ~ incercarile initiatice, figurile §i imaginile exemplare ("Fecioara", "Eroul", "Paradisul", "Infernul" etc.). paru; ~ lecture are 0 functie rnitologica, nu numai pentru c:linlocui~ rosrirea miturilor din societatile arhaice ~ literatura oral a, care se rnai pastreaza in anumite comunirati rurale, mai ales di lecrnra ii permite omuiui modem 0 .Jesire din Timp" , asemanaroare cu cea lnlesnita de rnituri, Fie cli---§i "omoaci~ timpul cu un roman politisrori parrunde in nniversul temporal strain pe care-l reprezinta once roman, ornu I modern esre proiectat prin lecrura in aEara duratei sale personale ~ este integrataltor ritrnuri, triiind intr-oalta "istorie".

Continutul ~i structurile inconstientului sunt totusi rezultatul unor stsri existentiale stravechl, rnai ales al unor stari critice; de aceea inconstientul are 0 aura misterioasa, Orice criza existentiala repune in discutie atfit realitatea Lumii,' cat si prez.enta omului in Lume: eriza existentiala este de fapt .religioasa", este 0 criza spirituals deoarece fiinta se confrunta cu sacrul, 1a nivelurile profunde ~i nn intelege manifestari Ie acestui a, rlatoritii unei lipse de educatie de natura spiriruala.

Lumea se mtemeiaza pe experienta sacrului, §i ces mai elementara dintre religii este, inainre de toate, 0 ontologie. Spiritnalitatea autentica, traditionala, este solutia exemplara pentru iesirea din orice criza existentiala, deoarece este singura modalitate prin care poate fi vindecata ignoranta, poate cea mai mare ~i mai grea boala a fiintei contemporane.

Solutia spirituals llU nurnai cii rezoiva ci-iza, dar in acelasi tirnp "deschide" existenta catre anurnite valori care nu mai sunt nici intimplatoare, Did particulate, permitandu-i astfel omului sa depsseascs situatiile personale ~ sa ajunga in cele dill urma in lumea spiritului, In acea lume pe care pare di a pierdut-o de rnult timp ~i catre care, In mod inconstient, dorestc sa se intoarca, deoarece numai aceasta poate reprezenta solutia optima pentru iesirea din criza acruala.

2.

TANTRA (ALtA cAmE SVBL1MA

f£R1C1R£ AMOROASA

"Prin Tantra, dragostea invinge orice, in afara de, vulgaritate.' .Virtutea specials a sistemului tantric consta in felul sau de a realiza practica spirituala (sadhana), Aceasta nu insearnna nici simpl5. veneratie (upasana), nici rugll.ciune. NU este nici lamentare, pocil.in~ sau rem11§care in fata Zeiratii. 'Este Sadhana ce reprezinta uniunea dintre Spirit (Purusha) ~i Marerie (Prakriti), Sadhana ce unifies principiul Masculin ~i principiul Feminin di.n corp, urmarind sa rransformeatribnrnl non-atributiv C .. :) Aceasta Sadhaaa trebnie realizata prin trezirea fortelor latente in corp ( ... ) Aeeasta nu este simpla filozofie, sirnpla incercare de a medica asupra plevei cuvintelor, ci reprezinta un aspect care trebuie realizat intr-o maniera integral practica. Tantra-ele spun: incepe sii practici sub indrumtlrea unui maestru competent; dacii nu obfii rezultate ftn,orabile imediat, atunci pop renunta liber fa aceasta. "

"Siddhi-urile nu apar prin purtarea vesmintelor de yoghini sau prin convcrsatie despre yoga, ci doar prin practice neobosita, Acesta este secretul succesului. Nu exista niei 0 indoiala in aceasta privllltfJ.." San "Este 0 problema femeiasca aceea de a stahili superioritatea unor argurnente convingiitoare asupra altora; ii este 0 treaba barbateasca sa cuceresti lumea prin propriile tale pureri, Argumentarea, discutia ~ indiferenta pot constirui subiecrul unor dezbateri importante in alte ~eoli san scrieri (Shastra); in Tantra insa, scopul este obtinerea unor capacitati supraumane ~i divine prin intermediul puterii proprii.'

Conditia exisrentiala a omenirii din aceasta perioada se raporteaza la transcenderea iluziei, la transcenderea antitezei dintre bucuriile lurnii ~i asceza sau yoga, uniunea fiinrei cu universul, ce reprezinta acea disciplina spiritualii ce are drept scop eliberarea fiintei de suferinta §i iglloranp.

In majoritatea scolilor spiriruale una 0 exclude pe cealalta, lumea exclude asceza iar asceza ~i cWlOa~terea divinului exdud participarea plenarf la viata sociala; dar pe calea taatrica antitezele se intalnesc §i toate energiile pe care fiinta umana Ie are la dispozitie sun t folosi tepen tru a a tinge starea

Tantra -calea ditre sublim« fericire amoroarii

23

de inteJepciune. Despre cal ea tantrica se poate spune di estc m ai difici ls de ca t celelalte, deoareee il face pe eel care 0 urmeaza sii nibil puterea de II regasi divinitatea in tot ceea ce se afla 'in jurul lui, de a se folosi d e toa te erier g ii I e care i l inconjoara pentru a atinge stari Inaltc de constiinta, tocmai de aceea calea tantrica este deseori cornparata cu mersul pe lama unui cutit,

De fa pt, Tan tra e s te 0 " disciplina prin care se perrnite fiin Iei urn an e sa fie l i bera ;;i invulnerabila, dar sa se ~i bucnre de lame li de tot eeea ce aceasta 1i of era. In acerasi timp, lumea inceteaza sa mai fie Maya, iluzie sau miraj, cum este privita in filozofia vedantica, ea fiind putere, energie uria§a ce poate fi folosira in mod lnte1ept.

Aceasta co exi sten ta,a pa ren t p a radoxaHi, a li berd-tii sau a dimensiunii rranscendentei in sine §i a plscerilor, a experimentarii Iibere a desfataril or lumesti, este in std.nsil legatura cu scopul principal al filozofiei tantrice: controlul energiei, al materieicu ajutorul spiritului, uniunea di ntre Principiul Masculin Con§tient §i Principiul Feminin al Energiei Ia toate nivelurile fiintei §i in mod implicit la toate nivelurile manifestarii. Din punet de vedere rnetafizic, cuplul divin corespunde celor dona aspcctc cscntialc ale oricarui prineipiu cosmic: zcul, princ i pinl mascu l i 11 uni versa I, reprezentftrrd panea con scie nta, transcendenra, neschimbatoare §i zeira reprezentand principiul feminin universal, energia, puteres activa a fenomenelor, intr-un anumit sens dimensiunea irnanentei.

Doctrina tanrrica este inainte de orice 0 acpune, 0 realizare (sadhana) a unui seop bine precizat, obieetivul antrenamentului spiritual In Tantra fiind acela de a reuni cele doua principii polare universale (Shiva-Shakti):1n chiar suflerul §i corpul sdeptului. Termenulde SADHANA deriva de la

24

CONTINENTA SEXUAL\.

r:1u:h:.ina SADH, care insearrma "a se stradui, a exercita". Prin eforturile sale sustinute, adcprul tantric rrebuie sa capete 0 dimensiun e cosrnicti, iar apoi Sa paseasca in lumina splendorii divi ne, cea aflats dincolo de to ate dualitati Ie, dincolo de bine ~i rau. Aceste eforturi sernnifica tocmai ceea cc a fest den urn it an terre r SAD HAN A, a di ca 0 an II mi til di sci pI ina Iauntrica dubrata de efectuarea unor procedee ~i tehnici spccifice dc adorare, putandu-se astfel atinge orice rezulrat urmarit ell ardoare. Scrierile tantrice, Tantra Shastra, reprezinta acele tcxre can: expUll ~i explica tocmai acest antrenament spiritual. Deoarece Shakti este infinita in manifestarea sa, in SADHANA tantrica exista foarte multe tipuri ~i modalitati specificc de rcalizarc a ei. Cei careurmcaza calea rantnca pot experiments In ci In~i~i dilerite aspecte limitate ale Mamei Universale (Shakti) precum: san~.wte,. ptller:c, vi;lI~ Incielungara, bogil tic, puteri magics, etc. Insa eei care cauta sa 0 rlescopere pe Shakti eta NeJiferenpacd, care se afla dincolo de Nume §i Forma, chiar in natura Sa esentiala divina, infinlta ~i necontractata de nici 0 idee a mul tiplicitatii, II cauta in fapt ~i in mod direct pe Unienl {>i Supremul Ei Iubit, Shiva, in care se regaseste esenta a tot ceea ce este finit.

Shakti provine de ]a radacina shak - a j~ capabil sa, a auea fOrJ;a de a aqiona, aceasta insemnfind 0 vi ziun e asupra luruii ca Putere. Pe calea {anima omul poate deueni zen, iIi poate depiiji condipia umanii.obiplltitii. U ninnea

T antra - cal~a carre sublima ftricire fflnl)rlJaSii - 2 5

dintre Shivs li Shako simbolizeaza impulsul reunificarii fiintei (Shiva) eli puterea sa (Shakti): Pentru a obtine adevarata cunoastere, omul trebuie sa se rransforrne pri 11 interrnerliul actiull ii, de aceea aqirmea esre unul din cuvintele cheie ale docrrinelor tantrice. 0 sfirmatie tantrica spune di nu poJi adora cu adeviirat un zeu fiiriica sa devii acel zeu,

Doctrinele ranrrice mennoneaza existenta unui alt fel de putere, care nu depinde de legile naturii, fiind dincolo de aces tea, deoarece ea Ie supune, Ie schimba, le transfortna li le suspenda; in contexrul discipliner tantrice transcenderea gradal'd a conditiei urnane limitate llU reprezinrii insa scopul, ci doar 0 consccinta fireasca a statutnlui ontologie superior obtinut prin practica. in cunoasrerea superioara, spirituala, nive1ul perfect, desavaqit, este eel in care fiinta se identifica cu procesul cunoasterii, Diferentierea dintre obiect §i subiect, diferentiere care se gase~te 1n toate fonnele de cunoasterc Fiintifidi moderna, este astfel transcensa, deoarece puterea unui lucru nu a~teapt:l vreo reCl1ll0a§tCre intelecruala.

Upanishad-ele afirma ca "in besna cea oarbi'i intra cei ce cenereaza ignorasqa; intr-o beznii [i mai rntunecatii intra cei care se bucuri: de cunoastere, deoareee cei- ce cunosc multe trebuie, pentru a «junge la adeviirata cunoastere, sii-[i arunce carpi le de parcii acestea i-ar arde."

Este binecunoscut faprul ca, III contexrul disciplinelor spirituale initiarice, este mai mereu recomandata abstinenta sexuala, decarece sexualitatca arc reputatia unui obstacol in calea dezvoltarii spiriruale. De fapt, torul depinde de atitudinea fiintei, Viziunea tantrica a elii i'vfainji Stilngi este binecunoscuta in traditia Orientals: a transforma ceea ce este negativ in eeea ce este pozitiv [i benefic. In mod obisnuit, utilizarea sexualitatii §i a alcoolului duee la disipare atat din punct de vedere spiritual ciit~i din punctde vedere psihologic, atunci clind aceasta se face fad; diseernamdnr, Dar dad fiinta este inzestrata eu principiul unei forte pure ~i detasare, exact aceste stari care pot disipa ~i distruge fiinta obisnuita, lipsitii. de cunoasterea anumitor aspecte spirituale, pot favoriza procesulauto-transcenderii §i pot reduce acele aspecte inferioare care conduc fiinra dl tre stagnare.

In Kularnava-Tantra se afirma: "Forma (rupa) lui Brahman este inclusa in corp, inr vinul (amrita - nectarul dimn) poate facilitn reuelarea ei: iatit de ce iniJiapii it utilizeaza. Gei ce [olosesc vinul pentru propria lor pldce7'e egoisti1 in loe .fa urmitreasdi cunoasterea lui Brahman, se foe vinovafi de Q mareoftnsii fi sunt pedepsiti in consecinlii. " Texrele tantrice considera vinul ca fiind ,,f()'J"ffla lichida a lui Shakti sat' Salcatoarea in f(JTlnii lichida", iar in aceasra forma ea confera eliberarea §i satisfactia oferita de bunurilor pamante~ti, eliminand toate pacatele, "Vinul em intotcka:una

26,

CPl"TINENT t\ 1,S'EXUAtA

baut de ditre cei care experimenteaza eliberarea ultima ji de catre cei iniJiaJi sau care urmdresc sa capete initierea." Este necesar Sfl precizdn: cit v inul despre care vorbe,r te tradiiia tan t'rica nu. este alcool, ci uinul misiicilor ~ amrita.

Aceasta cale spirituala eminarnente experimentnla, putin comuns notiunilor "cunoscutului", ne permire sa putem vorbi despre 0 noua dimensiune a sexologiei, experimentata In tantrismul autentic ~i ill unele trairi mistice exceptionale ~ anume sexologia transpcrsonala.

Far;i 0 pregarire prealabila adecvata, tara 0 cunoastere ezoterica a acrului sexualsi lara a beneficia de o initiere specilicil, in ruod obisnuit, orgasmul esre identificat cu nevoia de a ejacula, Este yorba aici de transformarea rnai ales a acelor instincte in stare bruta, £ira deviatii psihologice, datorate unei cereri pamante\>o, a insrinetelor animalice persistenre potential in fiinta umana.

Printr-o acpune spirituals constient dirijata, folosindu-se de imagini-sau de idei care sa permita punerea ill rezonanta cu encrgiilc sublime din univers, atat harhatul cat ~i ferneia rntrerup derularea proceselor fiziologice ale instinctul ui animalie. Pentru gandirea 11m ana obisnu ita, cea msi ma re difieultate la inceputul Inrelegerii rnodalitatii rantrice de abordare a manifestarii este apropierea §i intelegerea aparentei contradictii pulsiune - intentie. Peate sa apara intrebarea: "Cum paatc carpul meu sa vrea fi sa uu vrea in aceta,i timp?". in cazul unui barbat apare dorinta intensa de a ejacula (pulsiunea) ~j ceva i se opune pcntru a putca prc1ungi actul erotic In sine (intentie). Pe de 0 parte, influenta dorinrei de a 'impiedica ejacularea poate incetini procesul de cre~tere 3 profunzimii ~i a vustit1itii voluptaIii, iar pe de aid parte, impulsul animalic instinctiv de a ejaculaar putea determina 0 pierdere serninala fizica ~i energetica foarte mare, Ne aflam in fata unei dileme, Cum ar putea fi ea rezolvata?

Tantrismul, ca §i taoismul, doctrine orientale cunoscute, propun ca solutie excep.tional a CONTINENTA SEXUALA. Astfel, prin continenta sexuala (retenpia seminald), printr-uu proces alcbimlc reali-zat in mod constient in cazul celor iniJia/i, pulsiunea - lldidt dorinJa de a ejacula> dlspare fi este inlocuitli cu dorinJo sou aspirapia de a pdstr« continuitatea juziunii, a unificarii pe care 0 of era actut amoros transfigurator. In acest caz re produce 0 transformare a materiei in energie, a grosierului in subtil, a dorintelor inferioare in dorinte Ii aspiraJii sublime. Ejacularea, fiind corelatd in mod direct cu procreerea, CIt energia creatoare a lui Dumnezeu, este trilitil de tantrici rmmai atunci ctind vor sri dea nustere unei fiinJe. Prin. Tetentia ejaculdrii are loc un [enomen opus, extrem de subtil, de interiorizare

T ensra - calea (litre suMma feriore tmlfflTJasii

27

a energiilor Ii nu 0 exteriorixare a lor, ca in eazul ejaculiirii. Aceasta acumulare eferuescenta a energiilor in interiorul propriei fiinle, rezuttatii in Itrma acndui amoros, face posibild' apariJia acelor star; extatice Jub/iine despre care se uorbeste in tratatele tan trice Ii care ar putea reprezenta domeniulde studiu al sexologiei transpersonale.

Din puncrul de vcdere al conceptiei rantrice.oricc barbat intrupeaza principiul Masculin Universal, Shiva, iar fiecare femeie intrupeaza principul Feminin Universal, Shakti, in cimpul fuziunii amoroaseeste necesar ea harbatul §i ferueia sa se identifiee eu principiile spirituale olaerocosmiee corespondente, constientizand ea uniunea lor erotica reproduce uniunea cuplului divin, care in lumea rnanifestata ~i conditionata apare a fi separat, conform unui dualism a carui principals expresie 0 reprczinta diada masculin-Ieminin, dar ln timpul fuziunii amoroase ele sun t reprez.eritate temporar ca evodn rlu-] pe Sh iva AndroginuL (Ardhanarishvara) fi unitatea de dincolo de orice conrrarii a acestui principiu, Fuziunea erotica realizara eu continents ~i transfigurare are 0 putere eliberatoarc ~j abroga legile dualitajii, genercaza stari extatice ~i conduce la transcenderea limitelor individua]e, in transcendenta divina. Barbarul si femeia devin una cu principiile macroeosmice analoage lor. Deoarece in acele momente se transceride dualitatea, starea de

28'

CONTH\1ENtA SEXUALA

"identificare" ~i transcendere poate fi atinsa prin orgasrnul f:1r:1 descarcare energetidi c:e are lac lntre doua fiinte care se iubesc §i fuzicneaza arnoros frenetic. In aceste conditii poate fi experimentaraplacerea erotica extarica ~i rransfigurata care constituic prcfigurarea iluminarii absolute §i atingerii.starii de transcendenta neconditionata.

nCee~ ce esre cunoscur sub nurnele de T'antra implica ahordarea cu u~uril1ta a mulror ~i diverse mijlosce de realizare. Tantra are puterea vitals a tineretii."

"Reprezenclm, fiecare, 0 mince ~i un corp: dad rnintea {Ii corpul (deoarece apartin lumii lui maya) sunt false, atnnci cum poatc spcra cineva sa ajunga prin intermediul lor Ia ceca ce este adevarat?"

Sinteza tUHl'le5 reconsidera vechiul model vedic, intreaga manifestare nefiind decat 0 fuzi nne a principi ului masculin universal Shi va cu principi ul feminin universal Shakti, Shakti esce puterea, sursa U1UIror activitatilor productive, a nasterii, a insnfletirii, Iconografia tantrica hindusa a arnplificat in diferite 'ruoduri caracreristicile autentice ale celor doua principii. De obicci, Shakti cste reprezentata dansand deasupra corpului iritins §i nemiscat al lui Shi\ll, dar imobilitatea simbolizeaza aiei imuabilitatea principiului masculin. Tot ceea ce este actiune, dinamisrn si dezvolrare cade sub incidenta elernentului feminin.

Inlibenatea ei, in virtutea faptului ea este sponrans §i judiu§i'i, Shakri da nastere §i se rnanifesta in toata aceasra lume, tare ill traditia. hindusa este numira maya §i care se mai pcate traduce §i prin magic. Esee foarte difieil pentru cei cc rru crcd in Shakti sa descopere "uillelll fira al doilea" in toate 'plaaurileexistenjei, de la eel fizic la eel spiritual, nefiind niei un aspect care sa fudi legatura intre de. Un adoraror al lui Shakti lUI intiimpina. aseruenea d i ficuldi ti. In toa te plan uri! e exis ten rei el de~cupera uni ell p uter e a rotpatrun zato are. Ia ta de ee in Tan tra -e-este scris: 0, Devi! Fora cunoaperea lui Shakti, mukti (eliberarea) este pur p simplu 0 fana!

In tantrism, Shiva mai este privit §i ca principiu suprern, deoarece toate puterile ce exisra l§i au in realitate sursa In eI, care este pcntru cle "culmeri' et fOIlS". Shiva ntai este den unlit eel gol, adica liber de conditionari, dar ~i eel ~l dimi corp umple iT11TeglllllJiiver.~. Shiva este infiiti~~lt C'..!. fiinrl cel care, aflat inmijlocul pasiunilor, ramane torusi neinE'inp1ie de ele §i Ie controleaza. EI este maestrul erotisrnului, dar cu toate acestea ramane Iiber de dorinta, Desi este rnereu asociatcu diferite forme de energii §i de forte, totusi el este Clem Iiber, de neatins ~i tara atribnte. Elemcntele care in jocul cosmic al Iui Shakti apar ca fiind di ferenti ate, nu afecteaza torusi unitatea irnanenta a formei lui Shiva, deoarece Shiya este chiar constiinta, origillea ultima a

Tamr« - cale« dim sublillln fericire mnoroasli

29

oricarei manifesrari. Tantra-ele ce apartin shivaisrnului din Kashmir rnentioneaza urmatoarelei "Shakri este ca. 0 oglindii purli prin care Shiva se experimenteazli pe El irmqi".

o rice putere pe care 0 cietin e 0 fiint~ ce lIU s-a realiza r inca su b forma lui Shiva este Shako. Natura fiintelor limitate consta in faprul ca ele sum dominate de catre Shak:ti "in Joe s5 0 domino clc pc ca. De fapt, doctrina tantric1i urmareste sa reconcilieze rloctrina nnn-dnaliratii en a devJ ru 1. propriu al experientei concrete §i dualiste a oricarei fiinte vii. Notiunea de Shakri este cea care media zil 1n tre im an en t §i transcen dent, intre condi tj oua t ~i neconditionat, irrtre spirit constient §.i natura, intre minte ~i corp, Intre voint1i ~i realitate, Ciind eea care cO~ldLlce fiin1fl urnanii la 0 intelegere superioara a lumii, ~i la perfectiune. "In aceasta lume, unii aspirii. la cunoasterea nOll-dualism, alJii la cunoesterea dualistii, dar cei ce cunosc adeviirui care sunt Eu (Parasbakti), transcend atat dualismul cat ri non-duaiismul, atingfmd peifeqiunea ultimli." (Kularnava Tantra)

Conform unui alt principiu tantric, realizares spirimala poate surveni chiar prin intermediul obstacolului de care omul se poticneste. I.llt;eleprnl Aryadeva a spus: "Lumel1;Jiind l'Upus{1 pasiunilor, pO/Ue {Iring!/. eliberaren dlJnr prin intermediul lor. Aia cum cuprul este. tl"tmSformat in aur prin practici alcbimice, tot astfel cei ce au obJinut cunoafterea foiosesc pasiunile ca tat atiitea instruments ale eliberarii."

30

,CONTINENTA'- SEXUAL!

Tn aceasta siruatie initiatul po~te extrage 0 foqa pura (shakti) din ceea ce ornul ohisnuit experimenteaza (.;:1. fiind opasiune. Aceasra fort:!, la ralld~l ei, impulsioneaza aspiraria launtrica ;;i conduce la iluminarea fiintei. In aeest context, incensitatea placerii capata 0 noua semnificatie. Mai multe texte tantrice evidentiaza relativitatea oricaror percepte morale, afirrnand di pasi unile 'i~i pic rd ca racrerul impur oda t5. ce devin a bsolutc ~i se transforma In forte el ernen tare, i ar a ceasta rransformare survine c~n(_l aceste forte II depersonalizeaza pe om (0 expresie hermetico-alchimica se refera Ia "spalarea p1'in ardere" san tratarnentul cu "ap" care arde"), prornovand astfcl exper iente care se gasese in afara constiintei conditionate. Acest lucru este realizat In scopul de a da nastere unui proces dc "ardere in Sine" ce culmineaza ell nn catharsis extatic, Prill astfel de experiente se obtine 0 libertate superioara, iar in orice situatie in care 0 pasiune S<lU un impuls se manifesta ell intensirate, fiinta'nutrebuie nici sa reactioneze, dar nici sa suporte pasiv, ci sa se deschida §i sa se identifice activ cu aceasta, avand grij a sa controleze toata aceasra energie care se manifesta. Dad. fiinta reuseste acest lucru, iar experientele similsre, de mare intensitate crnotionala, snnt traite in mod similar, pozitiv, atunci rezulratul va fi elirninarea necesitajilor ~i disparitia pasiunilor ~i emotiilor negative care, o stiipanesc_ Fiinta devine atunci Stiipanu1 pasiunilor; njl1ng~nd s:1 rlispuna in mod liber de acestea, adica are puterea de a evoca sau suspenda la vointil orice pasiuni sau ernotii, independent de obiectele sau situatiile .care Ie fae sa apar~" iar 0 astfel de fiinta poate face tot csea ce doreste ri:imanfilld invulnerabila din punct de vedere spiritual. In legaulra ell aceasta, doctrina tan tri eli a firm ii:

,,01'ic.are ar fi giinduri1e, conceptele sau pasiuniieobsaere caFe apar, ele nu. trebuie nid abandonate, nici Nisar.e sii. preia controlul; dimpotrh'iJ" ele trebuie lasate sii. aparii fora a urman sa le doi neapi'irat odireq:ie sau. tendinlii. Spedficii. Dacafiiufa nu face decilt sii le 1w:rmotlScii imediat ce apar p pcrsistii. in a tfC/iono. in acest fel; atund impulsurile Ii pasiunile; respective uor aj1tnge sa fie realizate in forma lor adeviir.atii dotoriti'i.; faptului cii nu au fost abandonate. Prinaceasta metoM,toate lupmri,lt; care par a fi obstacole In calea cresterii spirituale pot fi utiliZale-;ca tot atdtea forte ajutiitoare pc Cale. in consecinpz, uceastii met(idii PQhrtii numele de FOLOSlREA OBSTACOLELOR CA AjVTOARE PE fliil!.E."

Una din carneteriSti.dl.e. de hazii ale sistemului T.antra yoga e?-9~tf in valorizarca corpului, Kularnava Tantra spune: "Corpul me tem:e'~flui D~mnez.eu", iar U pani:had -ele SpUll;, to# zei~ sunt inchip aid, ;q~1f 11''', Nlfyana-Tantr~ ah.rma: "eu adet!arat,. ortce C01·P este U114'vers.

. Tantra « celen dtm flIblimaferidr~ qmfffollSil

, 31

Ascultii-ma, Q, zei{i1: illJekpciunea se giisefte in corp. Daca 0 fiinti1 0 descopera cu. adeiuirat; ea ,)0 deoeni ominiscienta." lti ranrrisrn, mate rehnicile ascetice nu sum utilizare pentru a atinge 0 eliberare spiriruals In afara lumii, ci pentru a atinge libertarea III lume, aici si acum, lumea nemaifiind negatd ci fiind considerata un camp de actiune si de experimentare a rururor posibilieatilor inerente conditiei umane. Astfel, fiinta este deschisa fa~, de orice experienja lumeasca ~i are fOJ1a dea transforma orice otrava in leae sau in nectar. Cuvantul cheie in tantrisrn este unitatea dintre disciplina spirituals §i satisfactia lumii, deoarece rantr isrnul pen.:epe realiratea acestei lumi ca fiind puttre sau Shakti.

Conform doctrinei tantrice, orice dorinta sou pofta care se msnifesta la omul obisnuit are drept cauza o.stare de insuficienta, Motivul pentru care oamenii dnjesc §i devin inrobiti pasiunii, lacomiei sau dorintei de a obtine ceva de care ajung, In cele din urrna, sa fie dependenti, este acela

. cit se si mr m ereu lega ti de ceva anume sau c:i a u nevoie de ceva special pentru a fi impliniti sau fericiti. Este evident cii nu pot! domina sau poseda eu adevarat un Iueru daca, doar in virtutea dorintei, devii dependent de acel lucru ~i dhnai pasiv in fa~a atractiei care 0 exercita asupra tao Atunci dud renunti suu nu doresti sau nu cautijrelatia dintre subject ~i obiect se modifica; ceea c e survi rie este 0 stare de plenirudine ~i de independents. in acel moment; ohiectul este mai curand arras de catre subiect ~i nu lovers. Obiectul se indreapta catre subiect ca ~i cum acesta din urrna ar fi principiul stabil, irnpasibil §i suveran cc 'are 0 putere magica de a tractie, Astfel, fi ecare ren untare, .a tat ti mp dt provine dintr-o inclinatie san rnotivatie purernica interioara, esre de natura sa confere fiintei respective 0 mare putere. Forta sal! energia subtilii care derivs

32

CONTINENTASEXUALA

din aceasts, poarra numele de ojas, Renuntarea este necesara §i arunci cand se urmareste obtinerea puterii de H avea un obiect sau de a beneficia de ceva fil.ra a R Inl an rui t sau atasat de acel ceva, 0 Shakti n u se ofera pe sine celor ce 0 doresc, ci ea rna i curand se lndreapt~, din proprie voin~~ ~i d orin~~, ca tre cei care intrupeaza calmul ~i ferrnitatea iubitului ei Shiva.

Teate illvil.tiiturile nu repreziata alrceva dedt subsmnta experientei altar fiinte um ane, a ideilor, perceptiilor ~i rrairilor lor fixate in ganduri perrnanentizate, adica reprezinta tradi ria care a devenit n lege. Spre deosebire de. impunerile §i regul ile tradi tionale, doctrin a tantri di este cea care cauta Mi ajute omul sii atingii starea de namralete, de libertate de dincolo de dogmc §j de prejudecati. Adcprul acestci doctrine va fi mcreu 0 fi.inra rnulmmira ~i Fericita In ea ins~§i, in ~celst~ sta re de fericire divin~ va ernana continuo spre ceilalti, spre inrreg mediul inconjur-ator. eel care aspira la dobandirea Cunoasrerii Ultime pe calea inva~~turilor din doctrina tanrrica este 0 fiintii vie ~i prezentii oricarid §i oriunde, deoar~ce constienrizeaza din ce in ce mai profund adevarata realitate pe care 0 manifesra ~i na rura sa d iviua, d eoa rece pentllJ aceasra fiill~ii tot ceea ce 0 inconjoarii, intreaga ·via{ii." este Divinisatea, iar via/a este door un Maestru DesiivdTfit care Q conduce prin fire nevazute ciit:re Real#atea Ultima a manifestiirii.

3.

D£SPR£ CONT1N£NTA S£XVAlA ...

"Acela care realizeaza prill intermediul iubirii adevi'irul corpului poate dupil aceea sit cunoasclJ adeuiiru] unlversului:" (IC\ULA TANTRA)

"Orice slnbiciune jhicn, viralii, psihicii fi mentalii trebuie sii fie atrihuita in ultimii instantii felului nostru gre[it de a face dragQste. Ana secretii a lubirii trebuie sii ftc 'considerate eea mai importantii dintre arte pentru. ai, dadi ea este practicatii. corect Ii in mod sistematu; conduce pe aspirant catre Suprema 'Eericire ,fi it 11lal{ii pe culmile Nemuririi." (SU-NU-CHING)

"C ei care Ifi tasii corpu! sli se degradeze, se distrug.spiritllol ~i nu vor pute« atinge marea cunoastere a adevifrulili. Dupii ce am invittat me~qefltgul de a-mi amtrola trupld, l-am ocrotit ~i mi-mn britnir IIJ·tfil mflehd.

La mceput credeam eli trupul e murdar,

Dar mt-am d,1t seama eli realitatea supremd se aflii tnliJuntrullui. Ce! Perfoct a intrat in tf7nplul wrpului meu.

Afa cil mi-am f»YJtejat # mi-am ocrotit-corpu]: "(Tirurnular)

"OTga.~mul sexual extatic fara ejaculare, cu contlnenta, este

desavdrjirea exterioard a iubirii, este un amestec Intre actiu ri pasi», este contopirea dintre foe ;i apa, dintre pasiuni p secretii. OrgaS'ntul extatic fora descarcare (ejamlare) rezwm dintr-un proces reciproc de oftrire # prrmire, dintr~o expansiune infinitii '! pliicerii de a te JjJrui p. de a te .liisa totodatii coplejit de daruirea ceiuilalt. Inviifliturile sacre alcbimice, tantrice # taoiste exprimii acest concept prin simbolul andrtJginuiui, care este [i femeie §i blirbat in ace/aji timp."

Un alt text secret afirrna: "Aspirantul spiritual auansat' care este continent l# poate transmute integral sperma in energie ti opoi, prin sublimare, el o poate face .~i1 ascensloneze pq.na in central tainlc din crestetul (llpuIn; unde ea se trnnsforma in paradisiaca SO]\1A, care este elixirul Zeilor ce con!erii Nemurirea Spiritualii. ",

34

CONTINENTA SEXUAL'\'

Continenta sexuala poate fi asociata ell orgasrnul multiplu, rnasculin sau ferninin, ceea cc pentru rnulte persoane ar putea sa constitute un ideal utopic, data fiind insuficienta cunoasterc a rcsorturilor profunde ale sexlIalit5p.i,a semnificatiei acesteia pcntru fiinta umana, aceasta III strfiusa corelatie cu iubirea 'in cuplu ~i cu ana iubirii in cuplu. Iuhirea este 0 m:t:il; este.-ca orice alra arta, ceva ce se face, se deprinde, sc invata, in care se urmareste atingerea starii de maiestrie. Dar tocmai aceasta ana care este atfit de necesara pentru inflorirca ~i l'mplinirea fiintei noastre, este eel mai adesea cea mai neglijata. Desi cercetarile sexologilor moderni au dernonstrat de nenurnarate ori adcvarul .profnnd al principiilor secrete ale artei amorului III Orient, acestea sunt

insuficient cunoscute .§i foarte putin aplicate. 'I

Pentru inil;iatii din Orient, ;1 face dragoste este un act sulilirn ce apartine ordinii firesti a lucrurilor. Fuziunea erotica dintre doua fiinte umane de sex opus care se iubesc inseamna o comuniune multidimensionala ce Ii antreneaza plenar pe eei doi iubiti, generand in fiinra lor transformari uluitoare la nivel de constiinta. Contactele sexuale sunt perfect controlate si, pe liinga faptul d'i sunt extrern de placute §i intense, ele sunt generatoare de siipatate, longevitate §i Foqa .spiriruala.

In mud normal, la major itatea ferneilor exista in stare larenta capacitatea de a realizd spontall continenta sexuala, Aceasta disponibilitare le

DE.o;prc rontinen,ta StX11!Jlii. ••

permite chiar multor fcrnci sa poata trai adeseori orgasme multiple fiira. descarcarea potentialului.semal.La barbat, realizarea continentei sexuale i rnpl ica un anum it an trenamen t gradat §i real i zarea 1111 ei sta r i de echilibrare a energiilor , Jar ~i ele control al acestora. Spre deosebire de femei e, ca re prin natura sa are 0 rezerva m ul t mai mare de.esen ta vi tala §i tocmai de aceea es poate avea sute de orgasme repetate, Mra descarcare, barbatul i~i e~xtrage sperma din toate partile corpului, tar numarul de ejaculari, intr-un un act sexual tara continenta, este incazul siiu Iimitat. Sperma este produsa gradat, din hrana digerata, in timp de 0 luna, Dad un barbat continua un act sexual tiril_,contillen~a, palla la exces, Para sa rnanfince sufieient ~i consistent, el va ejacula sange Ia un moment dat, Tocmai din aceasta cauza unul dintre principiile de baza ale filozofiilor orientale este continenta sexuala, prin care esenta vitala care este sperma, nu rnai este deJoc pierduta in mod ircmcdiabil ci, gratie procescior Hi 1I ntrice de transrnutatie bi ologi di §i su blimare, ea este transforma ta. in energi e suhlima spirituala ce va alimerita ulterior corpurjle super ioare inviziblle ale fiintei.

Sun Su-M.iao, unul dintre medicii de frunte din Chinaantica recomanda barbatilor, pentru caacestia sa atinga 0 sanatate buna ~i 0 anumits longevitate, sa ejaculeze de eel mult doua ori pe luna, atfita timp cat ei miinancii senates ~i realizeaza exercitii fizice, El of eta linii calauzitoare mult mai specifice pentru ca no barb at care nu practica deocamdata continents sexuala sa se pasrre7.e intr-o stare de s3n:'itate lnen.t~Hi §i fizid! optima.

Un barbat la varsta de 20 de ani poate ejacula 0 dam la patru zile, Un barbat Ia 30 de ani poate ejacula 0 datala 8 zile.

Un barbat la 40 de ani poate ejacula 0 data la 10 ·zile.

Un barbat la 50 de ani poate ejacula 0 data la 20 de zile,

Un barbat la 60 de ant estc necesar sa nu mai ejaculezc deloc,

varli. indoiala, acesre prescriptii nu lirniteaza illSa numarul de rile la care orice barbar poate sa fad dragoste ~i poate avea avea orgasme £Ira ejaculate, Bra pierderea potentialuluierotic, De obicei, barbatii 'care au experimentat continents sexuala ~i orgasmele multiple Brii ejaculare, nu mai doresc sa se intoarca la experimentarea orgasmelot cu ejaculate, cu pierderea energiei sexuale, care sunt localizate doar la nivelul orgauelor genitale ~i vor dori sa experimenteze ~i sa cunoasca mai profund lumea extatica a orgasmelor multiple traite la nivelul intregului corp, datorita continentei amoroase §i transrnutarii si- suhlimarii potentialului sexual pe nivelurile superioare ale flintei,

Continents sexuala presupune un control deplin constient "I functiei

36

CONTINEN'f A SEXUAL'\'

sexuale in cuplu, Ea implies trairea plenara a actului 3 III oros en posibilirarea atingerii nnni numar nelimitat de Ol-gasme de cane cei doi iubiti, dar nu se finalizeaza prin ejaculare la barbae san prin descarcare exploziva a fluidclor erotica sexuale la femeie, Aceasra tehnica mai este cunoscuta ~i su b numele de coitus rezervatus (abtinerea de la ejaculare) sau karezza, Amhii illbip, atlit harhatul cat # femeia, se inel/rea unul pe cellilalt C1l energia dot'intd, dar se abfin eomplet de la orgasittui fnsotit de ejaculaee, admitand sa traiasca aceasta forma de orgasm ell ejaculare doar atnnci cand \'01' sa conceapa uu copil. Acest tip de uniune sexualil a fost numit de Dr. Stockham "coirns rezervatus" san "coitus sublimat" ~i este CUIlOSCllt de catre clericii carolici ca "amplexus rezervatus".

Karezza mai recomanda, In momentele de maximum ale placcrii croricc, pauze totalc de rclaxarc en Lingamul (organul sexual masculin) in erectie In Yoni (organul sexual feminin) - timp in care iuhitii savureazii rransfernl reciproc al flui rlelor energetice sexnale. Dr. Stockham flllnll:.1 d'i aceasra tehnica are ca rezultat prelungirea tineretii, marirea vitalitatii ~i deci prelungirea vietii. La fernei, suspendarea pierderii fiziologice a fluidelor ce insotesc orgasmul, este adesea spontana §i implies in eazuri foarte rare un antrenament minim.

Pentru barhati, controlul energiei sexuale ~i suspend area ejacularii pe un interval cat mai lung, de saptarnfini, luni sau ani a acesteia implied JllSa 0 antrenare gradatii ~i perseverenta.

Tot din traditia orientala, Masabiro Oucbi spunea referitor la tehnica continentei: " Tebnica este door tebnica. En nu este artli autentica. Trebuie sii 0 fnviiftlF atat de bine ineat sa uitap ea realizaJi 0 tebnicd, sa devina 0 ohiJnuinfli. Clind inviitafi sii cfintap la un instrument 'I111lzieal, trebuie sii fnviiJap rna; intai notele, dar mai tiirziu ua trebui sii le uiuui p sa clint,ap doar din inima. "

Potrivit raoismului, multiplul numllrului 7 ori 9, care este 63, este "NumlJrld uniun;i sexuale". In VI .KING (Cartes Transformarilor), una dincartile cele rnai reprezenrstive §i rnai cunoscute ale traditiei chineze, a 63-a hexagrams este denumita DUPA INI:'REGIRE. Fi i nd cornpusa din linii alternative continue san discontinue, ca sirnbolizeaza .exact m omentul or gasmului Fad descarcare (ejacul ar e) ~i reprezinra 0 stare. de foqa §i de echilibru perfect. Hexagrama respecriva reprezinea un iunea diu tr e apl1 (-) ~i foe (+), dlitatollre de putere . Inrerpretar easa ob isriui ta este"linii puternice in locuri slabe si linii slabe fn locuri puternice; perspectivIJ foarte favorabilii, eu o rniuunatii orientare spre giindire. Clind s-a atins echilibrul

Des{!l'e COntmC11{i1 saun14 ...

37

perfect, orice alta m.is car e poate determln a trecerea de La ardi ne La dezordine. Existi; mai ales atunci necesitatea de a men{ine cfit mai mult timp atitudinea PQtrivitii". Dupa cum se poate d educe din aceastf hexagram1i, imedia t dupa orgasrnul r'ara descsrcare, elementele masculine (+) ~i feminine (-) se gasese inrr-o sure naturals de arrnonie.

"intre deprinderile unui b arb at, buna cunoaster e a

. [emeii este indispensabiiii.

NU171ai eel indemanatic # priceput es te Ia inlil/itnea indatoyirilor pe care le i'm-plica laptul de a fi cu 0 femeie," (Discurs asupra celui mai ionlt Tao din paradis)

"in actul amoros sexual, saman~a (spcrma) trcbuie sa fie considerata drept substanta cea mai irnportanta; pastrdnd-o rnereu, barbatul i~i prorejeaza ~i i~i prelungeste Puterea, fericirea ~i viata." (JO PU TUAN)

Din tirnpuri irnemoriale, fiintele umane au observat cl1 spenna pe care 0 poate ejacula un barbat in timpul vietii reprezinta 0 cantitate limitata care, in functie de intelepciunea ell care 0 elimina, mai poa te fi prezenta ill corpul sau ~i la varste foarte inaintate, Se cunosc ~i excmple de barbati care si-au pastrat virlitatea §i fertilitatea ~i dupa vfirsta de 100 de ani.

Se mai poate observa di ANDROPAUZA (perioada de repaus sexual care apare inevitabil la barbap. spre sfar~itul vietii) este mult intarziadl. dad barbarul i~i dramuieste foarte atent rezerva seminala, De obicei, odata cu epuizarea rezervei de sperma ~i a incetarii aparitiei sale in corp, se consrata 0 scadere dramatica a vitalitatii, mernoriei, creativitstii, puterii fizicc, iar pcntru eel in cauza devine dar d1 batranetea §i-a intrat in drepturi in fiinta sa. Cei care au fost intelepti ~i au avut 0 anumitji cunoastere, dramulndu-si ell grija rezervele vitale, i~i vad varsta doar dud se uit1i in oglind1i, dar nici atunci rru sum ingrijorari deoarece ei se simr ~i sunt intr-o mare forma, In deplinatatea puterilor lor.

38

CONTINENTA SEXUALI\_

Dill pnncr de verlere ~1 siln~t~tii fizice ~i psihice, imediat dupa ejacnlare gpare 0 stare de vlaguire generala ~ mai ales de vl:1guire liziea, rnai pU9n resimtita de tineri, dar care se accenrneaza odat~ eu inaintarea in vnrsta. 0 picarura de sperma echivaleaza din punct de vedere energetic CLl 4{) de picaturi de sauge. De aceea, descarcarea ejacularorie are adesea drepi efect 0 stare de slabiciune generala care este bine cuncscuta tururor blirba tilor, Dar actele amoroase cu continenra nu numai ca pastreaza intacra vitalitarea, dar chiar 0 fixeaza ~i 0 amplifica, ,,iVoi/e cercetdri f1iinJifiee sugereazli eli produceren neincetntii de spermli aJecteozii [earte mult blirhotul deoarece necesitii utilizarea unor procese complexe enximatice Fi biocbimice, care au produse secundare metubolice diinniitoare" (The New York 'Times). De asemenea, in zilele urmatoare sctului sexual en descarcare potaparea stari de oboseala psihica, de somnolenta, lipsa clari ta ti i men tal e , a d i sc er nli mf 11 tul ui , pierderea trep ta tii a mern orie j •• lH rbar i i ell re fa c dragos te ell continen ta, eu transform area potentia I ului sexual In en er gi e, rela teazli nu numai a bsenta acestor stari penibile, ei chiar sporirea vigilenrei, d imi uuarea nevoii de a dorrni, amplificarea inreligen tei §i a pu ter ii de discrirninare me mal ii, imbunataJ;irea consid erahila a memoriei. Un exernplu in aceasta directie II reprezinta Mircea Eliade care relareaza 'in Memoriile sale ca in urrna practicilor tan trice realizate de e1 in tirnpul 'in care a fost in Hirnala y~l, a junsese sa n u rnai aiua nevoi to: dedt de doua ore de somn pe noapte, perforrnanta la care ravnise din adolescenta,

Despre cOlltinenja lfXIIIlIii .••

39

dar pc care nu putuse sa 0 atingii decar in urrua acestor practici, de rransrnuraresi sublimate a energiei erotice, tara a-i fi afecrate sanararea ~j capacitatile psihice,

Din punct de vedere relational, ejacularea are eel mai adesea loe rnulr prea repede pentru ca femeia sa atinga orgasmnl, Acrul amoros ell conrinenra remediazii cu succes aceustii si mati e, accentuand dimensi unea contem plativa a sexllalita't1i ~i ofcrind femeii trepte 511 perioare de extaz amoros.

Odara eu pierderea sarnantei barbarul l§i pierde §i ' interesul pentru feureie, astfel incat mang'uierile tarulre de dupa acrul amoros, cuvintele ddigastoase ~i alte manifestari afecruoase, aeat de adorate de femei, lipsesc eel mai adesea cu dessvarsire, In schimb, atunci cand barbatul controleaza potentialul sexual, dragostea sa pentru iubita ~i modurile creative de manifestare ale acesteia se amplifies ~i se nuanteaza. Comunicarea intre cei doi iubiti de ... ine eel mai adesea 0 comuniune suflereasca ~i spirituals profunda.

De asemenea, traditiile orientale prezinra faprul c:l darorira ejacularii, barba rul se efernineaza, l~i pierde din vigoare ~i fermi tate, acesta poate deveni chiar subordonat femeii iubi te devenind dependent de ea, asrfel incit relatia lor de cuplu nu mai este 0 interactiune armonioasa intre doud fiinte independente ~i puternice, ci devine oarecurn asemanaroare celei dintre 0 mama dorrrinatoare si un fiu supus ~i slab.

"Difercntn dintre durata vietii nnni biirbat # cea a fe1lleii poate fi legatii numai de producerea Ii pierderea spermei. ill medic, [emelle trdiesc cam. Cit }'ase ani mai mul: decat bih'butii. " (The Times)

Un alt aspecr allipsei de control al energiei sexuale, al ejacularii, consta in faptul cii daca barbatul ejaculeaza, energia.sesuala este pierduta, ea nu mai are cum sa ajunga la inirna, cl se iroseste III lac sa fie transforma ta in cnergie a iubirii. Astfel, actul amoros sc desfasoara doar la nivel sexual, iar planul afectiv este secatuit de pierderea potentialului vital.

Datorita duratei scnrte a acrului amoros ~i a sciiderii.nivelului energetic Ia care se desf:l§ouJ"d acesta, barbatul ~i femeia nu rna; pot integra niveluril e superioare ale sexualitatii, adica apropierea sufleteasca, comuniunea afectiva, mentala ~i spirituala, conrernplatia ~i rneditatia. Studii stiintifice de specialitate au atestat faptul di in tirnpul orgasmului undele cerebrale au aceleasi caracteristici ca ~i -in starile de meditatie profunda. Aceasta semnifica adeseori c:ii prelungind orgasmul sau experimentsnd org:Jslne multiple, cuplnl poute accede la dimensiunea sacci a iubirii prin

aparitia sponrilnii a unor stdri de meditarie. .

Daca ofemeie pracrica iubirea ell coutinenra sexuala ea devine mai atragatoare, iar frumusetea ~i stralucirea sadureaza, uneori, incredibil

40

I \.:

CONTINENTA SEXUALA.

de multo Dimporriva, femeile care au foarte des orgasrne cu dcscarcarc, lip site de iubire, ca de cxemplu, prostituatele, se uzeaza repede, i~i pierd frumusetea si deead fizie §i psihic foarte mult, eu mult mai repede dedit

alte femei. . '

Exista, de fapt, 0 legaUlrli foarte directs intre potentialul sexual prezent in corp ~i forta interioara a unui om, constatandu-se c3 top oamenii ell 0 foqa interioara deosebita au ~i un potenti aJ sexual puternic, Pentru a aveasuficienta foqa, barbapi sau femeilc de caricra (oameni de afaceri, conducatori, politicieni, sportivi, militari) care llU cunosc continenta sexuala, au ajuns sa aiba relatii sexuale foarte rar. Ei au ales instinctiv ahstin en~a, 0 so lntie pa '"Ii alii, deoarece ausimtit di Inrre« face dragosre mal des, dar Rid continenti sexual a, §i cariera, prefers cariera,

In aceasta directie vorn prezenta partial un interviu al celebrului interpret de jazz Miles Davis aeordat revistei Playboy;

"Davis; Nu pop sa ejaculezi ~i apoi sa lupti sau sa canti, Pur §i simplu nu poti, Cand imi vine sa ejaculez realizez acest lucrn, dar J)l1 pot sa ejaculez ~i apoi sa dinL

Plilybol'; Te rugam Sa expJ iei aceasta m ai detalia t.

Davis: Intrebati-I pe Muhammad Ali. Dad ejaculeaza nu poare.sa lupte nici dow minute. Cred d nu ar putea nici macar sa se napusteasca asupra mea.

Playbo),: Ati lupta eu Muhammad Ali in aceste conditii pentru a va sustine §i demonstra puncrul de vedere?

Davis: Ei bine, sa ~tiri di a~ lupra. Dar rrebuie sa promita mai inrai ell va face dragoste inaintea acestei lupte. Dad llU promite aceasta, nu merg sli

lupt." .

Miles nu era un romantic ~i desigur nu mintea, Fiind unul dintre eei rnai mari dintfue9 la trompeta ai lumii eJ cunostea faprnl di ejacularea Ii diminueaza energia si-i reduce capacitatile artistice, Din nefericire, el nu cunostea nimic referitor la continenta sexual a care l-ar fi condus la perform ante rnai mari decat eele pe care Ie arinsesedeja.

Abstinenta nu este 0 solutie, amnci cand nu se cuno::l§te continents sexuala, deoarece batbatii rind sa piarda potentialul sexual In somn, prin polutii, iar femeile prin secretii menstruale mai abundente ~i mai dureroase.

Vom prezenta ce spune despre acest subiect intr-un tratat oriental-de aeum 5000 de ani, Peng-Tze In discutiile sale ClI Tmparatul Galbell: "Dupa ejaculare blirbatul este obosit; urecbile ii p.uie, ocbi! ii runt wei Ii el tanjefle CIUpfl SOl1In. ii este sere fi se s1111te sliJ.bit~ jl1 ejaculare else bucurli .de un scurt 11wment de.senzapii plilcute, dar apoi sufot·if ore illtregi de obosealii. "

Despre cOlltinenftl se:rua14 ...

Si ia til ce marturiseste un

barbae din pcr ioada contemporana can: a incepur sa practice co n tin cn ta amoruasa: "Am obseruat: ce se petreee aimineala dupli ce ejamlez.lVla trezesc slitbit Ii sunt obosit piinii seara. Cdnd practic continenta Ii am mai multe orgasmc fara sil ejaculez; mil trezesc improspiitat li an, netioie de fearte putin somn. "

in concluzie potentialul sexual este ca un dat fiziologic din nastere ~i poate fi folosit mai mult san mai puti n intelept, consumandu-se rnai repede sau rnai Ineel, iar din aceasta cauza este foarte necesar sa stim cum putem rcaliza continenta sexualli.

Apare intrebarea fireasca: Cum de este posibil sa facem dragoste fara. ejaculare ca baTbar, sau lara descarcares energetics exploziva, in cazul femeii? Acest aspect pome~te de la faprul dernonstrat ~tiinpfic di starea de orgasm ~i ejacularea la barbae (sau descarcarea specifics la femeie) nu sunt in mod obligatoriu legate una de cealalta, Au fost dese relatarile in care orgasmul a fast trait la modul plenar £ira aparitia fenomenului de descarcare,

Expliearea ~tiilll;ifidi a acestui fenornen s-a lawt OJ ajutorul teoriei transmutatiei biologice a mareriei Ia energii rnici, Aceasia preziutf faptul ca spenml la barbat san anumite substante ~i fluide sexuale, la ferneie, se pot transforma in mod simplu in energie, dupa binecunoscuta formula a lui Einstein, E=md (energia continuta de un corp este produsul dintre masa acestuia - m ~i viteza luminii - c la 'parrat), chiar in organismul urnan.

Un barbat care a trait 0 stare extatica in timpul nnei fuziuni amoroase realizate cu continents relateaza:

"M-am urcat pe trupul ei secru Ii m-a1n asezat peste spaplll intunecut ii$s(u de descbiziitura picioarelor sale. inca de la prim1l1 contact, 0111 simtit dt pielea ei arde. ell/dura era greu de suportot, dJlr.

41

42

CONTJNENTA SEXUALA

-"1.

Itiam eif nu. trebuie sii pun intrebari. Am intrat la riindul meu In POStU1'O lotusului ... Au trecutcsteoa minute, ponte ore, dar cui ii pasa? Un vat de feridre mi-a invadat cele 84.000 de nodi-uri despre care imi vorbise adesea. La baza coioanei mele vertebrale am experimental 0 senzaJ:ie de furni'ciiturii, dar extrem. de pliicutii, care urea fi whom de-a hmgul tire; )pindrii.

Se petreeea ceua in zona din jurullingam-ului meu, -Era un fel de oibrati e, 0 pulsar;e puurnicli Ii fierbinte, pe care 0 simlca1u bataie eu bataie. C« efit devenea mai putern,ica, cu. atiit mai mult sim/eam neuoia de a-mi impinge col o an a vertebrata in sus ( ... )iar u.n sentiment de intregire, de implinire Ii de extas: a coboriit prin neruii mel,"

,,( ... ) Dintre toate emotiile, oamenii su:fet'a eel mai mult din. cmeza emopilor sexuale fi toate emopiile care au legaturii cu sexul solicita· un sacrificiu vital: Aceasta este rea mai solicitanta fi cea mai indriizneatil dintre toate emotiile; este, de asemenea, cea nun ferm IfUtocentratil, ,!proape la [el de muir ca fi senZ(Jlia de foame. Ea adoril eel mai mldl smele ti U1'iifle sii-{i impiirtii§easca bucuria {i ardoarea. Este eel mai -m.ult doritii, dar ~fi eel mai m~lt regretatd .: Este create 11 re, dar # distructius, Ea este deopotrivliferidre ji tristete. inchinii-te in Jata sexului deoarece aeesta este p1tterea extazului. "(Brajadahava Bhattcharya ~ Dosmna

Mimcotutui) , . ,

In doct rina ~raQi\i9Ilala orientals tantrica, fuziunea sexualaeste considera til. Ull mi jloc de a facili ta 0 transformare benefica a ni velului de cOll§tiint5 al fi intci uruanc, dar ~i 0 deschidere ereCliv~ d tre trauscendenta, catre aspectele superioare ale rnanifestarii, dar aceasta doar daca fuziunea arnoroasa este realizata conform unor r.t7gJlli specifice. Aceste reguli

Despre rontiru:lIf4 se::wnlii ...

43

prescriu In mod ese ntia I el imina rea ejacularii (continenta sexuala) la barbae ~i a descsrcarii la femeie. Sliman];] 11U trebuie niciodata elirninata, jar in acest context orgasmul este privit ca fiind complet diferit de actul fiziologic al ejacularii, de pierdere a sama11~ei, eulmea sa fiind transformata profnnd ~i sublimata, condudnd la transcenderea Iimitarilor obisnuite.

CONTINENTA SEXVAIA are semnificapia de infl'onare, retinere, control deplin co'lfiient al funcfiei sexuale {Uat de catre barEmt cat fi de ctltre femeie, implidind eontaaui sexunl cu atingere« unui numar neiimita: de orgasme de clitre cei do; iubip (fa unison sau separat) dar care nu se jinalizeazii prin ejaculare fa biirbat fi nici prin descarcarea explozivii a potenJ:ialului creator specific la femeie. Acest mod superior de a trai aetul sexual fara epuizare, permite transm urarea biologita a potentialului sexual, creator, in forme superioare de energie vita/a, psihita, mentalii, spirituala, datoritii tenor procese inefabile de sublimare ldururicii.

Unele texre, precum Hatha Yoga Pradipikll, mentioneaza diteva procedee auxiliare, ca, de pilda, suspendarca respiratici in forma ei radicals (Kheehari-Mudra, mudra semnificand in acest context "gest, pecete"). Se specifics faprul cil prin practiea lui khethllri-mudra "el ntt poate fi determinat .fa .re desearce nici de cea mai pasionali1. imbri1t4ffwe, chiar dadt s-ar afia in brtqele unei iubite extatice ". "Cel care-fi rejine sitmlinla invinge moartee." Se poate ln~lege cil suspendarea respiratiei, poate fi de mare ajuror in fuziunea amoroasa, transformand lichidul seminal intr-o forp' ce actioneaza pe un plan diferit, adica pe un plan transfiziologic. 0 data ce a fost oprrta aceasra descarcare, care corespunde in mod obisnuit culmii orgasmului In care fiin~a se descarca, pierzand potentiaiul sexual, se rrece pe un nivel de con~tijnti:i superior, sau intr-un fel de transa activa, acea "uniune tara de sfiir~it" despre care vorhesc rnajoritatea tratatelor tantrice secrete. Aceasta se considers a fi 0 reflectare in microcosmosul fiintei umane a ceea ce se petrece la nivel macrocosmic, adici 0 reflectare a fuziunii extatice nesfirsite dinrre principiul Masculin Universal ~i principiul Feminiu Universal, cuplul divin Shiva-Shakti.

Se considers di fuziunea amoroasa este magica atunci cand fiintele angrenate intr-o astfel de fuziune ating 0 forma de placere transcendentii, care este "filra inceput ~i lara de sfaqit", in cornparatie cu sentimenrul de esec crear de orgasmul obisnuit, cu descarcare, Textele secrete vorbesc despre "imobilizarea regelui spirituhd prin identitatea pliicerii In starea nC'manifestatli",care are drept rezultat atingerea irnediata a principiului aflat la haza oricarei magii ~i anume, transcenderea timpului ~i a mortii.

44

CONTINENTA SEXUAL\'

Uniunea sexuala se rransforma In uniunea dintre Padma, ce simbolizeaza cunoasrerca iluminatoric, organclc §i sccrctiilc feminine, ~j Vajra, cc simliolizeaza priricipiul spiritual activ ~j org,lllul viril inasculin, avant! drept conseclnta aparitia starii de vid la 0 fiinta care "stiipiinindu-fi sim/urile, det~'{lt, impasibilla perecbiie de opozi#i, este ferm stabilit in principiul propriei sale fOrf.e."

in acest context nuditarea fizica a femeii simbolizeaza nudits tea femeii absolute, a principiului Feminin Universal, iar acea femeie devine incarnarea ,tlmldi absolute" §i a unei pureri care poate fi awt de periculoasa, lncat dour cci care au 0 calificarc spirimala specials pot cu adevarat sa aiba parte de uniunea en ea raTa a avea consecinte ulterioare serioase. In traditia hermerica alchimica se afirrua despre aceasta ,,fericifi sunt acteonii care 0 pot pi'iv; pe Diana goalii,fiirii sii moarii". in Vede se afirrna ell fuziunea sexuala poate Ii ridicata panll.la rangul de ieros-gfl'l1los, hi~rogamie, uniune sacra ~i act religios, avand 0 putere spirituals mantuitoare. In Upanishade, uniunea sexuala este reprezentata ca W1 adevarat act sacrificial, femeia reprezentand focul in care are lac sacrificiul.

In anul ],)75, dr. Brauer ~i sotia sa, aurorii celebrei lucrari Orgasnnd sexual prehtngit, au auzir pentru prima datll. vorbindu-se despre cupluri care realizau freevent stari de orgasm incredibil de lungi, chiar de ordinal orelor, Fire§te, la iriceput au fost foarte sceptici ; (celebrii scxologi arnericani Masters ~i Johnson stabilised in cursu! cercetarilor lor en orgasmul femeii dureaza in general inrre 4 ~i 12 secunde, iar eel al barbatului avand 0 durata medie simi lara). Asdel, eei doi medici din California, SUA, au inceput sa se documen teze cu privire la tradiris orientals, tan rr ica ~i rao ista, ca re a dezvolrat 0 conceptie fa buloss

45

despre dragoste ~i area de face dragoste, iar dupa 0 perioada de amp au inralnit un cuplu ce fnsese in pat in Orient in tninele amorului transfigurator extatic care le-a declarau ,,Atunci ciind focem dragone, tniim curent stan de orgasm continua, care durellzlimtre 'i ,ri ':5 'minute". in urma insistentelor medicilor, acest cupln exceptional a aeeepl:'tt sa probeze aceasm afirma tie uluitoare, flidind dragoste sub' observatie. Odara, ei all trait 0 stare de org.J.Sm care a durat aproape 0 ora, In urma discutiilor purtate C1.] acest cupltr, dr. Brauer §i sotia sa au fost desrul de repede incredintati di metoda pe care acestia 0 aplicau, continenta ollwroorii, desi oarecum neobisnnita, poate deveni accesibila tuturor cuplurilor, iar orgasmul prelungit se l)oate invata, da,di dorim sincer accsta si dcpuncm eforrurilc minime necesare.

Trebuie sa, se ia in considerare cii a face dragoste este 0 arta care necesitii 0 anumita pregatire. ]vIai precis, pentru atingerea succesului este necesara, in general, 0 perioads de aproximativ 2 - 3 luni, Nu este exclus eli ill cazul unor fiinte inzestrate rezultatele sa apara foarte rapid, in doar cateva zil e .sau saptiimani de practica. Acest aparent impedirnen t al perioadei de antrenament, care de fapt perrnite producerea gni:dat1i, armonioasa, a unor transformari benefice surprinzatoare in fiinta noastra, TIn este nimic altceva deefit 0 garantie a autenticiratii, seriozitatii ~i eficientei acestei modalitati orientale, pana nu demult secrete, continents sexuala.

Este necesar sa mentionam faptul ca stares de continents sexuala nu este 0 modalitate de a prelungi preludiul amoros sau 0 cale de a trai mai multe orgasme,. ci aces tea STInt doar consecinte care apar de 1a sine. Atunci cand acesre procedee sum per iectionate suficient de mult, in faza de rnaiestrie, ele permi t, rnai ales in cazul femeii, dar ~i al barba tului, a tingerea unei stari exceptionale de orgasm profund §i continuu, a carui intensitate se amplifies constant, Bira nici un peri col, care pmlte dura §i 20-30 de minute, iar In situarii exceptionale se poate extinde pana la 0 ora sau chiar mai multo

Din punct de vedere fiziologic, CONTINENTA SEXUAL4 reprezinta WI proces ciclic, ascendent, care evolueaza in mai multe faze; a) faza de excitatie; b) faza de platou; c) coirul propriu-zis; d) faza de evitare a ejacularii cu rransmutarea gradate in energie a unei eantitati infime din potenjialul sexual; e) orgasmul normal; f) in continuare urrneaza din nOD (dupa un anumit interval de timp de la 15 la 30 de minute) 0 fazJ. de evitare a ejacularii cu transmutarea grat.!ata In energie a unei cantitliti infime din potenjialul sexual; g) orgasrnul al doilea, rnult mal intens §i mai profund dedit eel de dinainte, ~i asa mai deparre.

CONTINENTA SEXUAL1\.

Primele semne ale starii de orgasm prelungit se manifestii la ferneie, in general, prin contractii vaginale oarecum asernanatoare orgasmului comun (cu descarcare), cu exceptia unei diferente capitale, anurne ca acestea continua neintrerupr (~ril oiei o pauza sau incetinire) timp de un minutsau mai multe, nefiind insotite de descarcarea sau pierderea potentialului sexual -. Fiecare din tre aceste contractii esce scurta §i dureaza in jur de 0 secunda, Estc vorba de prima faza a starii de orgasm prelungit. in cursul celei de-a doua faze, femeia acinge un nivel coplesitor de excitatie ~i experimenteaza valuri de contractii extrem de placute ale muschilor pelvieni profunzi, Iiecare val durand panah 30 de secunde rara intrerupere saurepaus.

Metoda continentei sexuale are ~i. pentru harhatavantaje considerahile. in perioada prirnei faze, deoarece exista doua etape distincre ~i pentru barbat, acesta obtine 0 erectie foarte ferma pe durara mai multor ore ~ i§i poate irrrorzia oricat de mult rimp doreste ejacularea, pana la susperrdarea acesteia, adica pana Ia atingerea unei stari de continenta perfecta,

In faza a doua, starea de continerita permite atingerea ~i prelungirea indefinita a starii de orgasm rara a se produce ejacularea sau pierderea controlului energiei erotice, Momentul de culrne care este orgasrnul (de obieei scurt), in mod obisnuit urmat de ejaculate sau pierderea poeentialului sexual, esre ill aceastii situatie cornpl et separat de acesta (adica de fenornenul de ejaculate) putand fi prelungit cu maiestrie perioade indelungare de timp. In uceasta a doua faza, barbatul i~i pastreaza 0 erectie foarte ferma, secreta continuu lichidul transparent care insoreste excitatia sexuala, servind drept lubrifianr natural, rraind o ascensiun e orgasmica colosala, ce se ridica dince in ce mai mult, atingand eulmide excitatie rnereu mai inalte, controland perfect potentialul erotic.

47

Continenpa sexualii prezintit l¥mntllje evidente # considerabile. Pentru barbae ea permirc prelungirea considerabila a erectiei §i eliminarea probJemei ej acularii precoee, arflt de frecventa in zilele noastre §i sursa atii tor [rustrari III cuplu. Alai rnult decst a tlit, ell. face ell. bll:rbaruI care se confrunta temporar cu probleme legate de dinamica sexualii sa-~i poata satisface plenar iubita §i sa controleze perfect potentialul sexual. Continents sexuala nu comporta nici un efeet secundar sau rise. Trairile amoroase controlate sum erninamente benefice pentru sanarate, Intim.itatea"placerea impartii';'i ta, sexualitatea deschisa (li psira de inhibitii ~i prejudecsti), sunt esentiale pentru orice fiinV umaria normala, avand un puternic caracter armonizator la nivel individual ~i social. Ele constituiecel mai bun antidot al tulburarilor anormale, al depresiilor, violentei ~i agresi virii:p.i. Sexualitatea §i erotism ul, angn:nate in mod inteli gent ~i n·lii te plenar, redan §i mentin pofra de a trai, genereaza fericire, stimuleaza sistemul nervos central, favorizeaza buna funcdonare a sistemului imunitar ~i hormonal, elimina tensiunile, armonizeaza, Inla rura stresul §i intineresc,

in traditia orientala, sceasra stare de courinenta sexuala esre cunoscnra sub denumirea de BRAHMACHARYA care Jnsernna abstinerrta sau continents sexuala ~i senzuala prin care potentialul sexual al fiintei umane este transmurat in energie, iar energia rezultanta este sublimate in mod armonios pentru a accelera evolutia spiriruala a fiintei.

In concepria orientala, arnorul realizar intr-o stare continua d~' continenta sexuala devine 0 gradara dilatare datatoare de extaz, in care euplul se expansioneaza in infinit, depasindu-si astfel toate Iimitarile,

Dad atiit barbatul cit§i ferneia controlcaza cu succes potentialul sexual, g~a pe continen tei sexuale, ei pot continua rclap a arnoroasa intima, indefinit In rimp. Prin continenm sexunla trairea amoroasa devine un Clem inceput §i permite sa fie triiira iubirea cosmica. In Iegarura cu continenta sexuala se cuvine sii arnintim ca gandirea straveche orientala §i in special TANTRA, confera iuhirii sexuale transfiguratoare semnificatia profunda a unei dii de autocunoa~tere §i perfectionar e spir ituala a fiintei umane. Pr in intermediulacestei iubiri oceanice in care totul devine cu putinta, se realizeaza transcenderea conditiilor cornune, limitatoare §i survine 0 fuziune cosmica a cuplului in Universul infinic,

Un i rea e r ot i cli nesfir§i ta se tr an sfor m a intr-o exp an si nne beatifica, grandioasa; astfel, datorita sublimarii amoroase, se depa§e§tc un simplu act biologic instinctual ~i cuplul uman obtine valente inefabile de cuplu cosmic, ideal, divin, Senzuatitatea amplifica.tii, gratie eontinentei sexuale perfecte, apare in traditla spirituald indianli drept 'un mijloc de Il (~tjnge Extussul Perfect (SA.M:ADHI).

~4,~, fui~;'~"~~'" '., c;:mTIINF.NTA ~EXUALkl Experienta erotica intensa facilitata de continenta sexuala este astfel i nvesti til. cu va Inri trans- sen zor ia It. Reali za di astfel, e a con d uce la 0 stare pr ogresiva de bearirud in e ,~i autorrorn ie pen tru ambii iubiti, Continents sexuala, in viz.iunea spir i tu ali li.i~ii orientale, este un mod misrerios de cun oasrere, volnpta tea perfect can trolata ju cand aici doar rolul de vehicul, prin inrerrnediul caruia Sf poate transcende constiinta norrnala.Tirnitata ~i se instaleaza starea extatica de iluminare datatoare de elibcrarc §i in telepciune. Grape continenlei sexuale, tensiunea sexllalli intensii n u seconSlImli prin actul ejaculiirii; emisia seminalli este op'ritit printr-un puternic proces de focalizare menralii, care permite un autecontrol Jiziologic deplin al ejaculiirii, dar ji at trair;; erotice autonome.

Aceasta tehnica extraordinnra de realizare a unirii sexuale uesf':u:§ite este de natura sa declanseze uneori trezirea energi ei colosale individuale KUNDALINl SHAKTI, sublirnand §.i convertind potentialul energetic ce rezulta prin transmutarea biologidi In forme din cc in ce mai rafinatc de energie vi ra la, psi hi c?i, mental fI, care, la randullor, sparesc ~i reveleaza forta spirituala a fjin~~i urnane, Continenta sexuala, realizata cu succes un anumit interval de timp, face totodata sa se rrezeasca §i sa se amplifice capaciratile psihomenrale; dincolo de normalitare. Indeplinind intr-o stare de transfigurare ~i adoratie fuziunea amoroasa, inbita sintetizeazd pentru adorator, In acele clipe, Intreaga natura ferninina (Eternul Fcminin), ca este In acelasi timp mama, sora, amanta, sotia, fiica, fiind deci snbstitutul §i esenta Narurii (PRAKRITI), sursa principala a bucuriei !?i a repaosului prin care torul se manifests lU Univers. Prin continenta sexuala, jocul erotic se realizeaza pe un plan trans-biologic, cosmic, fad sfar§it, iubitii lncorpor:ind ,,0 CONDITIE IDEALA DE ZEI", in sensul ca ei nu numai ca experimenteaza beatitudinea, ci ~i eli. pot contempla direct realitatea ultima.

"BlIcuria iubirii sexuale, realizatii. cu cantinenrii, poate fi manifestatii. in atlitea fe/uri atriig«.toare ji minunate, incat ea face ca fa sCUTt timp dupa aceea conditia umanii sa fie en adelHirat binecuvantata." (SMARAI)A PIKA)

"Imparatul Galben: Inirna mea este trista, sunt Bid chef ~i Imi lipseste armenia §i linistea, Ce trebuie sa fae?

S11-Nu: Oriee rliihiciune a biirbatuJui trebuie sa fte atribuitd modului situ defectuos de a simp Ji de a face drag-oste. Femeia este cu mult '111ai tare dedit biirbatul datvritii amstitutiei Ji sexulu! 'ei, 10. fel cum apa e mai tare ca fleld. Cei care [tiu sii fucii dragoste cat 1nai bine ftirii a-Ii pierde controlul «supra pott:npuhdui sexual, sunt: ca doi buni buditll1-i care fliu sa amesiece

49

cele cinci arome jiiciind din ele 0 masa delicioasd. Ceice cunosc aria lui YIN(-) fi a lui YANG (+) in dragoste, pot amesteca cele cinci placen jiiciind din ele 0 beatitudine celesta. Cei care ignora aceasta arm vor 11m" vlaguiti [i inchistati in prejudecii{i,jiirii sii cunoascd veritabila voluptate a in!>irii nemlirginite. "(Dialogul dintre lmpararul Galven iii Su-Nu)

Poate d toate aceste realizari pot parea deosebit de dificile pentru 0 fiill{il. care 1111 a auz.it niciodata vorbindu-se despre aceasia ~i care nici IUl a incerca t sa practice vreoda ta, dar tot vechea tradi pe a Illteiepcilmii orien tale, TAO TE KING iucurajeazar.j, Un copac enorm crest« dintr-un vliistar minuscul / Un turn se naste dintr-un morman de piimiint /0 ciiliitorie de

o mie de mile incept cu un sinf5Ur pas." '

Via/ll e 0 ocazie - profitii E frumoasa - admir-e

E un vis - realizeazli-1 E 0 provacare - infrunt-o E damrie - achitii-ti-o

E un joe - prinde-te In el

E a fiigaduin/ii - implinefle-o Via/a e amm'd - deplijejte-a E un cdntec - Jretkmeazii-l

E 0 luptn - accept-a

Eo tragedie - infrunt-o

Via/a e 0 aventurA - indrlizneJfe! Via1'(l e noroc - crelizii-Ji-I Via/ae via{ii -

4.

TRANSMVTAT1£ Sl SVBl1~R£

, ,

ABC-Vl CONT1N£NT£1 S£XVAl£

Oamenii zilelor noastre imbatranesc inainte de vrerne, risipirid nechibzuir energia lor sexuala. Traditiile spirituale considers cil. aceasta energie este un veritabil elixir de viata lunga, daca ea este utilizata 'inrr-un mod lnte1ept. Cum anurne, aflati din cele ce urmcaza.

Pe masura ce chimia occidental a a avansat, s-a putut dernonstra ceea ce Orienrul cunostea de multe mii de ani, anume faptul di trupurile noastre sunt impregnate de energie, sunt lucarcate electric. In numarul din februarie 1994 al revisrei Discover, K.c. Cole explica aceasta comparatie:

"Electricitatea este en sigurau(.ii eel nwi riispdndit p mo.; greu de definit -tlintre aspectele eotidiene. Ea se aflli in pere{ii casei noastre Ii rcgleazll uiata celulelor noastre. ( ... J Existii trenuri electrice Ii creiere 1t1nane ( ... J intreg;ul nostru corp este 0 giganticit mapnit electricd; cbimia corpului (ea de altfel intreaga cbimie] are la haw legitlllri electrice. "

Transformarea fortei sexuale ohisnuite se produce de la sine, flira inrerventii violente, atunci dnd intregul spirit este cenrrat pe ceva superior. Scopul acestei transformari este transcenderea conditiei urnane, printr-o regenerare, printr-o mutatie in srarurul ontologie.

in rnistica se vorbcsre despre un unic curent aI dublului flux, simbolizat de Marele lord an sau de Ocean, care, curgil.nd 111 jos, da nasrere oarnenilor, iar L'Urgilld In sus da uasrere zeilor.

Acest fapr indica clubla posihili tate ce xe gase~te in mod implicit it) furta sexuala, in functie de polarizarea ei. Acesra este puncrnl de pornire pen tru misterul transmuratiei, la care face aluzie simbolismul uneia din cartile jocului de Tarot, cea de-a XIV-a Arcana, intitulata "Cumpiitarea". In aceasta lama, este reprezentata 0 femcic inaripara, care mum un iichid dintr-un recipient de am, Tara a varsa nici 0 pidtura din el, In timp ce, simholi7.~nd cresterea interioara spre inalt, l:lnga ea se vild flori rasarire din pamant. Principala functie a echilibrului, a cumpatarii, este de a guverna .cre§terea §i extensia a tot ce incepe sau rcincepe. Ea regenereaza energiile fizice, retnnoieste celulele §i prezideaza miracohil vindecarii,

Trans'mllta,(ie psublitlUlre ~ABC-!ll c01Itinentei sexuale

51

In traditia hindusa se vorbeste despre "brahmacharya". Cuvantul "brahmacharya" cste de origine sanscrita ~i insearnnd cunoasterea lui Brahman. AC(;!8t cuvant se refera la controlul total al simturilor, dar mai ales 31 potenrialnlui sexual, Brahrnacharya este un concept aproape cn totnl strain uccidentalilor. Se poale afinna di. 99% din Ielul vie~ji spiriruale este fnfliptuit arunci cand S-3 atins controlul total }i sublirnarea deplina a poreutialului crea tor (sexual), a energi ei ce se aHa I a acesr nivel, Acest lucru este dificil de infaptuit, mai ales din cauza ca pornirea iuerenra a tuturor fiintelor este cea de a procrea,

Medicine oriental a se bazeaza pe capacitatea unei persoanc de a mentine circnlaria adecvata a energiei hioelectrice in corp. Dar ideea de energie ce exista in corp ¥i care se transforms nu este specifics doar Orientului. Doctorii] ohn Mann ~i Larry Short, autorii cartii The Body afLight - Corpul de Lumina - au numarat eel putin 42 de culruri din intreaga lume care au un cuvant specific pentru aceasta eriergie - chi, in traditia chineza,prana in traditia hindusa, neyat'oncyah in traditia triburilor Lakopta Sioux, num, ce inseamna ~i punet de fierbere, in traditia tri buri lor din desertul Kalahari. Cultura occidentala este singura di reia ii lipseste acest term en echivalent, ell roate ca occidentalul afirrna adesea d1 se simte energizat sau ca tJ11 are energie, dar ell toate acestea tinde sa ignore aceasta pane atilt de importanta a corpului sau,

Energia sexuala este una dintre cele mai puternice tipuri de energie bioelectrica, Ceea ce In Occident se numeste a fi excitat, orientalii considera a fi generare de energie sexuala. Continents sexuala se bazeaza de fapt pe cultivarea acesiei energii sexuale ~i utilizarea ei pentru a creste energia intregului corp ~i penrru tmbunsrsjirea sanatap.i. Deoarece suntem conceputi prin orgasm, energia orgasmica patrunde in fiecare celula a corpului nostru, iar pentru a ramane siinato~i ~:r

~i activi aVCIl1 nevoie sa simtim in ~ mod r egulat aceasta en er gi e reintineriroare in mod ideal, in fiecare zi. Odata ce fiinta incepe sa devina constienta de aceasta energie ~i 0 controleaza, realizeaza ce izvor de saoatate §i vigoare are la dispozitie.

Transmutatia este transformarea umd element cbimic in alt element ehirnic. 'Tr ansrnura tia

52

,CONTINENTA SEXUALA

alchimica est-e un fenomen complex ~i totodata tainic despre care vorbesc chiar ~i eele mai vechi texte ale umanitatii, Srudiul transmutatiei alchimice pare sa-i fi fascinat pc savantii tuturor rimpurilor, creand insa 0 reactie adversa Ia fel de puternica in randul incredulilor. Dar ce adevar a pUUlI f vreodatii demonsrrat P.irl a intarnpina rezistenta indlirjicl a acesrora din urma? tn dire cazuri foarte irnportante impunerea i'i acceptarea unei noi descoperiri in rfuldul opiniei publice nu a dnrat mal mult §i nu a implicat angrenarea lU10}" energii ell mule mai mari der.:at cele folosite in realizarea ei?

Fad indoiala, de cele mai multe oriarunci cand spunern transrnutatie alchirni di ne gandim inaiute de toate la rraratele alchimice secrete, aminrindu-ne, nu rad un zambet pe buze, de eforturile uriase ce au fost facute en secole In urrna pentru a se reusi in final rransformarea plumbului in aur. Una dintre cele mai vechi legende ale umanitatii este aceea a faimoasei Pierre fil osofa le, credin1;<'i fascinanta pe care 0 regasirn in numeroase traditii secrete antice, ale clirei origini se pierd undeva in negura timpurilor,

Se ~tie ca In Evul Mediu, alchirnistii au lnc~n:<lt s'a transforme pI umbul in aUI prin anumite procedee fizico-chimice .. In Scare si in stele au loe proeese de transmutatie in mod continuu, Inca de la nasterea universului, Hidrogenul se transforma tn heliu, apoi dirre "sHir~itul" vietii unei stele, acesta rrece in clemente mai grele, cum ar fi carbonul, oxigenu 1, calciul, fierul sau uraniul. Mai aproape de epoca noastra, bombele nucleare §i

T rIIfiSI1111tapiC fi tublimare - ABC-ul conJinen{ei sexuule

53

central de nuclcarc produc In mod ohisnui t el emente chi mice noi, pornind de la uraruu. i').l'esra esre bombardat ell neutroni ~i fisionemJ., pmdndlll! f.:Iim03!;e!e deseuri ratlionctive, care nil ".5).1 nr alrceva dcdt elemerue transunuate, Iar III nrma reacriei de (isi)llle nuclearii rezu!t:! o eneuzie nria~lL ~tiinta moderna afi rma cil este imposibil s?i se genereze reacti i nnclearc i a temperamri norrna le, san la cnergii joase, Motivul este fmlrte sirnplu: atornii sunt consritniti din dona piirp, un nueleu Ioarte dens, cu sarcina electrica pozitiva, ~i electronii cu sarcina negativa ce i! In can joara. Pen trn a face s5 fuzioncze doi atomi, trcbuic ca nucleele lor s5 se uneasca. Dar acesrea, avand sarcini pozitive, se resping. Ele rrehuie acluse fo~ne ~lproape uuul de celalalt, de exemplu proiectfiudu-l pe lUlUI spre celalalr, cu 0 viteza foarte mare. Odars ce nudeele sunt foarre apropiate, fortele nucleate inving fortele electrice §i astfel cele dOU3 nuclee fuzioneaza, Reactiile de fnziune ~i cele de fisiune nucleara au loc la energii foarte mati.

Transmutatia reprezintii 0 transformar« a materiei (a unui element cbimic in a:l,t element cbimic), insopita de f) declansare aria,wi de energie. Acest prores are lor prin tlezintegrare 1""(ldilJ(lltiiJ(l sau. prin TellLp,i nucleare, posibile chinr p in sfera biologicului, fa. temperaturi scasaae.

TRANSMUTATIA BIOLOGIcA = transjormarea insopitii de 0 declansare uria;ii de energie prin care un organism viu, cu mijloaccle sale proprii, produce un. element cbimic din alt element cbimic, printr-o

regrupare a elementelor constitutive din atomi. .

Transmutatia biologica sexuala consta in rransformarea "mattriei" arnoroase - gratie pastrarii ei efervescente printr-un contra! constant, pe parcursul unor trarri erotice intense - in energie ce va putea fi sublimata, conducand la 0 serie de mutatii rapide In fiinpl, conform cu intentiil e acesteia,

Marii initia p ai mrnror "tim purilor au afirmat dintotdeauna ceea ce astazi stiinta abia incepe sa. descopere: faprul ca in realirare intregul Univers fi7.ic ,11'(';' ca subsrrat energia ~i d\ in fond materia nu esre fundamental diferira de energie, ci mai degraba ea. este a proiectie a acesreia, 0 sui f{cn!?17S coborare III planul frecventei de vibratie, Insii§i sursa primara a viejii fizice a Universului se dntorenza unui fenomen de transmutatie, Privind deci lucrurile prin aceasta prisma, a unui univers care este esentialmente energetic, transrnutatia devine astfel universals, fiind implicata arat In crea rea oricarei forme noi cat ~i in distrugerea forrnelor actuale ~i recrearea altora, Noi traim prin urrnarc In miezul fenomenului de rransmutatie, suntem produsii lui §i disparern din lumea fizica tot datorita acestuia, dar numai pentru a renaste intr-un alt plan care are 0 alta frecventa de vibratie sau,

54

'CONTINENT'\. SEXl,JALA

altfel spus, III tr-uu al [ Univers.

lata cum, in aceasra nona lum ina, sun tern dererminati sa privirn cu al ti o ch i civili z a tide antice, ale caror vestigii stun purine ~j adesea de nelnteles p(:':ntm mintile noastre prea mod erne ~i imbacsite de prejudecati, Dad totusi acei oameni din vech im e aveau In rr-nd ev~ r om (l~tin te extraordinarde profunde despre unele aspecte pe care ~tiin~a modems abia incepe sa Ie descopere :l,'it-azi? Oare nu spulbers aceasta ipoteza tulburatoare mitul progresului constant al civilizatiei umane, progres liniar care are In lUI capiir civilizatii primitive §i igno-rante, iar la celalalt "ina!ta" noasrra civilizatie? Da, dar iata ca "ignorantii" din vcchirne cunosteau foartc bine fcnorncnul transmutatiei §i chiar pe acela al transmuratiei biologice pe care ei ni l-au transmis prin nenumarare tratate alchimice secrete, iar noi ca yoghini il descoperim prin intermediul conrinentei amoroase, Inginerii moderni abia au reusir sa creeze modelul actual imperfect a1 civilizatiei tehnice (in care expresia la ordinea zilei esre "crila energetica", In numele csreia de arfitea ori s-an consUr:?3 t pe arena politics, ecornonica ~i sociala numcroasc drame), Se pare ca eei din vechirne cunosreau uluitoare utilizari practice ale Ienornenului de transmutatie, reusind astfel sii rrsusforme ell usuri Il!a continente inrregi, acoperire de desert, in adevarate paradisuri teresrre.

Va trebui care sa asteptam momenrul in care cineva va realiza 0 transmutarie chiar sub ochii lor, pentru ca fizicienii ~i chimistii din ziua de astazi sa ia In considerate experienrele reusite ale predecesorilor lor? Caci, dupa cum spunea Buffon: "N arura cstc una singura §i ca sc prczinta intotdeauna In Fel celor care stiu sa 0 observe". S-ar parea ca alchimistii cuno§teau chiar fo~rte bine Natura, dei dupa cum scriaJebber (inventatorul asa-numitei ape regale §i a acidului nitric): "Nu suntem noi cei care producem aeesre efecte uluitoare, ci Natura; 110i nu facem altceva decat sa. dispunem <l~a cum trebuie materialele §i' sa pregatim apoi coriditiile, perrnitandu-i dupa aceca Naturii sa lucreze, Noi nu suntern In realitate

Tralls'IIlutape ri sublimare - ABC-lIi ronlillel1/ei sexlJole

55

decat ajutoarele ei." Alchirnistii sustineau C~ niciodata rru rrebuie sa ne indepartarn de Natura daca dorirn cu adevarat sa-i patrundem misterele, iar 11 In' 1 dill tre ci :1 scris eh ;,1 r c~ "pri mu J om care a realiza t 0 rransmuratie nu 5C luase cu siguran t3 dupa niei 0 carte".

Ornenirea, trehuie S[l 0 spunem din nou ~i din nou, a progresat numui a tunci dl nd s-a i nteresa t a~u ell ut se elwin e de misterele I\' aturi i. "l 'rebui e sa mai observain c:.i alchimistii au Bicut nenumjirate descoperiri de Gin'. au profitai ul terior a t5 t stiin ~1 ca t si umani ra tea in general, pornin d numa i de la i poteza rransrnuta tiei. De ce oare raman savantii din zilele noastre atilt de opaci in fata acesrui mister pasionant? Toata lumea este unanirn de acord dl acela care cUllta adevarul se e}:pune gn=~elii. Dar IlU este rnai putin adevarat ca, asa cum scria Aristotel la tirnpul sau: "nimic nu face ca mintea umaria sa devina ad.t de irnprudenta ~i de vana ca ignorareatimpurilor trecute ~i dis pre lUI fata de dirtile va loroase de altadata".

in fiinta umaria, procesele de transmutatie atornica la energii slabe se pro due in mod continuu, mai mult sau rnai putin intens in cadrul rnetabolismului, al proceselor sexuale, al trairilor erotice, al starilor afective, al activiratii mentale, al expericntelor spirituale.

NenUlllarate experiente au permis sii se constate d intregul corp ~II fLillle.i umane este 0 adevarsta mierouzina atomica in care, prin transmutatii la energii scazute, sunr produse Intr-un mod discrct clemente chirnice de care corpul are nevoie, in urrua acesrui proces, rezulta energii uriase, care fac posibila o gamii nebanuita de fenomene exrraordinare, preeull1 §i manifesrarea unor disponibilirari paranormale, aparitia unor stari superioare de constiinta, amorsarca ~ alimcntarea fcnomcndor de sublimare a anumiror cncrgii, am ph Fica rea ill tel i gen tei, feri ei re, a fecrivi ta re, etc.

Acest fenomen de transmutatie biologics apare foarte pregnant in cadrul trairilor erotice, adics in timpul acestor trairi plenare se produce in fiintll 0 scrie de transformsri rapide ee SUItt cordate cu intentiile ei.

Inginerul biolog L. Kervran a confirmnr pentnl prima dl1t~. printr-o serie de experiente epocale, realitaten de netagaduit ,1 proceselor de transrnutarie atomics - brologica la energii slabe. Ele au fost au fost publicare in .Douezi priuitoare la existent-a transmutatiilor biologice" ~i "TrrrflJmuttipile 111 fnn-gie j'ltl!>il", a par ute Ia Editura Muloine, Franta.

Acest savant constats cii transmuratia de catre materia vie a atomilor unui element, pentru asigurarea desfasurarii anurnitor procese hiochimice ale vietii esre sesizata in multiple cazuri specifice care pre7illf~ aspecte enigrnatice pentru mintea umaria comunii,

Se cunoaste precis di fiecare atom 31 corpului nosrru fizic connne 0

56

CONTINENT A SEXUALA

energie gifidntid'i, echivalenrs eu 200 rnilioane e V. Practicile yoghine permit controlul volitiv asupra acestor energii, punand la dispozitis fiintei umane rnodalitari rap ide pentru a elibera gradat "puterea 1I1dtll~'lta" 111 atomii cornponenti ai celulelor, liesumrilor, etc.

in corpul fizic HI oricarei fiinte urnaue, exista suficients energie porentiala, prin a direi angrenare efecrivii, partials sau rotala, gratie procesel or de transmutaJie hiologica pot fi provocate ~i mani restate fenornene extraordinarc _ [11 urrna n-ansrnutatiei biologice a potentialului sex-ual, prin controlul constient asupra functiei scxuale, pulsiunca sexuala originara (impulsul sexual originar) se transforma, ca Irccvcnta de vibratie, iurr-o energie ,1proape n ana, su peri 0<1 ra, ceca ce caracterizeazii procesul de suhlimare. In mod superficial noi gandim c5 torul In corpul nostru este material. Cu 0 mare incredere ne imaginum eronot cil aceasta materialitate este ~ tota I a". Expe ri men tare a procese! or de trans m U tati e bi a logica, sexualii, in propria noasrra fiill\a, pe langa anumire lr~iri bea rifice, de 0 inteusitare coplesitoare, ne face sa constientizarn spontan eli suntern simultan structurati dintr-o cantitate incredibila de particule energctice, invdrtindu-se in l1;od misterios §i fixate printr-un miracol greu irnaginabil in ace~st~ stare. Tn fiinta 111l1an5, procesele rle transmutatie arornics la energii slabe se produc in mod cominuu In cadrul metabolismului, ~j proceselor sexuale, al trairilor erotice, al activitatii mentale, al experientelor spirituale. La ora actuala se stie precis eli fiecare atom al corpului nostru Iizic contine 0 energie gig:mtid, echivalenta cu 200000.000 eV. ~j se poate spune dl in pcrentialul sexual al fiecarui om se af1a "lncatu~ati in materie" sure de miliarde de electroni-volti,

Pc fun dal u l unei lra i ri am oroase beatifice, un si ngur giind forta men tinut constant e ste 5U fi ci e n t pentru a trezi pas cu pas si a canalize ace a st a e nergi e fabuloasa in directia dorira. Giind111 c st e c ca mal I'll te rn i eli foqa a un i versu I II i. P ri n

Trammutape Ii suhlinu/Tf - ABC--ul a;ntinfnlei rerllllie

57

transrnutatia ['iulog"lCa, colosala energie rezulranta va amplifies la extrem disponibilitatile launtrice, fadnd gradat sa dispara reate Iimitarile banale ale constiintei, In cam! in care nu se realizeaza continenta sexuala, energia vitals a fiintei se descarca 111 mod ireversibil ~i, in lac sa fie rransformata ~i utilizara in mod lntelept in planurile superioare ale fiintei, ea se pierde dcfinitiv. De-a lungul tirnpului, au existat barbati care depuneau eforturi intelectuale foarre intense ~i care au sesizat c:1 amorul cu ejaculare le scadea Ior ta rnentala ~i pUlerea de a realize progrese rapide in rnunca lor. Dirnpotriva, practica arnorului cu conrinenra propllne 0 solutie care of era acea rezerva energctidi, atat rnentala cat si fizica ~i spirirunla, necesara sustinerii unor eforturi foarte intense ~i de lungii durata,

SUBLIMAREA este proeesul de deplasare interioara a energzet rezultate In urma transmllta[iei In etajele superioare ale fiintei. Depias~!rea energid se fuce de in. un. nivel (centru de foT/iJ) la altul ji are ca rezultat modificarea jr.e(.1Jenlei sale de tiibratie, prnvocand la fiecare asemenea nivel efecte specifiee, pregnant constientizate ji remanent» in timp. fun sublimare, energiile sexuale sum redireqionate in alte planuri ale fiinfei (vital, psihic, mental sau spiritual) ir~ vederea utilhJlrii lor

intr-un scop non-sexual. ,

Putem spune ca e111 impuls erotic-sexual este sublimat In masura in care energia, astfel obtinuts, este directionata diue un seop NON SEXUAL in care se vizeazs teluri valorizate vital, psihic, mental sau spiritual. Sublimarea em un proces generator de pu.tcre mbtilii, de fericire, de srmonie inefabila.

Putern face 0 analogie intre alchimia subtila produsa de sublimarea energiilor ;;i un haraj de acumulare, Darorira actiunii inteligenre a oniului, printr-un fenomen de cadere controlatli, apa din lacul de acurnulare va pune in miscare rurbinele, devenind 0 sursa continua de electricitate, Aceasta este faza transmutarii care genereaza 0 energie uriasa nernodulata.

Suhlimarea este procesul ulterior, prin care energia rezultata este luata de la sursa ei de origine ~i transportata prin linii de inalta tensiunc pentru a fi transformata ca tensiune ~i frecventa dupa necesitati, genernnd o gama vasts de fenomerie ~i procese (calor-ice, sonor e, luminoase, magnetice etc.).

Prin analogie, se poate spune ca transmutatia biologics a potentialului sexual al fiintei umane este cornparabila cu acdunea inteligenra a ornului de transformare a unei ciideri de ap:i spontane intr-o surss continua de elcctriciratc. Sublimarea csrc proecsu! ulterior in care electricieatea rezultanra va fi Iuata de la sursa ei de origine ~i transportata prin linii de

58

CONTINENTA SEXUALA

in al ta tensiune pen tru a f transforrna ta si potrivi ta dupa necesitati ca tensiune ~! frecventa.

Sublimarea pozitiva, benefica, p er m ite ajustarea sociala §i dezvoltarea echilihrata §i accelerara a personalita tii. Prill su blimare se realizeaza deplasarea catre scopuri n oi §i elevate a unor cncrgii insrinctuale transforrnate.

In cartea Atingerea amoroasii, doctorul Andrew Stanway scrie:

"Unii blirbrl/i foarte rari J1.I~1in cif pot auea de foar1:e multe ori asa-zise ,,0115t1sme uscate" sau, atifc! spus, orgl1S11U fora cjacu/are. Ei pot auea orgtl.rnze repetate, at toate semnetefisice, emotionale p mentnle Ii ai toate acesten sii nu ejilr:uleze absolut deloc. Aceasts apore ceua mai [recuenr la biirbatii care mai inamte s-au descarcat de mai multe ori fntr-o tntfilnire amoroasii, der ea poate sa aparif to unii ell trairi cbiar mai intense, U11'e inainte nil au ejaculat deloc pe 'lim interual considerabll de timp (de exemplu, de peste 30 de zile) ".

"Pasiunea poate duce la momentul fulguran tal uni til ~i i." (Iulius Evola) Un aspect fundamental care !;ine de sublimare, pe langa transfigurarea fiintei iuhite, este Iubirea llesffir~ita ~i adoratia fata de celalalt, Acrul erotic trcbuic sa fie in primul rand 0 exprcsic a iubirii §i nu a senzualitarii. Prin dragostea llesfar~i t1i, care-i face pe amandoi sa se centreze in inima, cei doi iuhiti sunt unificati beatific intr-o stare de non-dnalitate, astfel lllcat inbirea coplesitoare care exisro intre ei produce In mod spontan !?i foarte usor sublimarea energiei sexuale, Arunci cand fiintele se iubesc foate mult, nu este dificil sa se produce sublimarea energiei erorice, nu esrc greu deloc ca energia erotica sa fie conrrolata,

In cazul trairilor erotice intense ill care potentialul sexual nu este internpestiv risipit, fiinja umana (san chiar cuplul) devine spontan §i gradat "radioactivli", d atori ta u n or reactii de tra n smu tati e biologidi la tcmpcraturi slabe ce se desfasoara gradat in corpul unei asemenea fiinte. Fenomenele de transrnutatie biologics la temperaruri joase se declanseaza cu U~llrillta ~i se mentin nealterate prin angrenarea constants a fortei vointei, mal ales in sinratia unor trairi aruoroase, sexuale suficient de intense §i de profunde. Arunci fiinta incepe s5 traiasca IllEr-un univers Birgit ~i inefabil, in fiecare clips savurfind un beatific mister. In spatelc cclci mai rnici manifestari se dezvaluie fascinant necunoseurul inefabil.

TranSlltUtafie Ii S1lblil1Un-e - AHC-ul amtinetuei sexuale

59

Plante care ajutii la transmutarea Ii sublimarea potentialului sexual

Pentru a intelege cum esre cu putinta ca plantele binefaditoare sa coriduca fiinta uinanii carre aiingerea unor real izari exceptionale, este necesar sa. pornim de hi urmatcrul adevar eseritia 1: efectele plantclor vindecatoare nu stint doar de ordin fizic ~i nici nu sunt explicabile doar prin continurul in anumite principii active ale respectivelor plante medicinale, Asa cum intregul arrnonios al fiinrei urnane nu ponte fi inteles doar prin analizarea separata a paqilor care com pUll corpul sau fizic, tot astfel nici efectele planrelor rnedicinale nu VOT putea fi vreodata cunoscute ~i intelese in intregime doar prin analiza a ceea ce se numeste "continutul ill principii active" al respectivei plante. Planta in sine, precum ~i efectele ei, nu se reduc la corrtinutul in bioflavorioide, alcaloizi, glucozide sau saponine, ap cum viata fii ntei umaue nu poate fi nicidecum explicata doar prin cnntinutul corpului sau fizic 111 glucide, proteine sau lipide. Chiar dad mate tipurile de transformari substantiale ale corpului nostru f zic ar fi perfect cunoscute, tot nuar fi suficient pentrll a putea explica viata fiintei uma ne in in treaga ei complexitate. Acesr adevar este dovedit deja de esecul teoriilor strict materialiste asup r a v i e ti i , ca ~i de surclasarea fizicii traditionale newroniene de catre Iizica mode rna, cuantica, al e di rei posi bili ta ti teoretice ~i practice sunt deja in mod evident net superioare celor ale fizicii traditionale.

Tocmai din aces t m o tiv, actualmente se inregistreaza 0 oriemare din ce 111 ce mai larga a srudiilor catre un orizont mu lt mai vast, care se

60

CONTINENTA SEXUALA

intoarce la i'ntelepciunea tr aditionala a umanitatii. in. aceasta viziu pe, pe care marele intelept ~j eliberat al Indici, Swami Y oganan cia, 0 preintarnpin a eu multa bueurie ca pe 0 unificare a imenselor posibilitari materiale ale Occidentului CD inestimabila cornoara spirituala a Orientului, se reunesc posi biJita ti le rnoderne de cercetare cu viziunea cornpleta ~i profunda asupra real ita ti i, oferi tii de ell noasterea spiriru ala.

Conform acestei viziuni, continurul substantial al unei entitati (fie ea piarra, planta etc.) este ilustra rea f zid a unor rnanifestari mult mai vaste, de natura subtila, invizibile in mod obisnuit, Acest conriaur substantial n u esre un aspect neglijabil, dar eJ capad cu adevarst sernnificatie doar dad este corclat cu aspectclc de natura encrgetica, subtile, care 1i fac posibila manifestarea .

. Ceea ce este fizic, material, nu este nicidecum sustinatorul a ceea ce este de natura energetial sau mentala, ci invers, aspectele energetice, muir mai vaste, mentin irnpreuna in structuri coerente paqile materiale, pe care le detcrmina sa acdoncze intr-o manierii unitarii. Accst aspect esre valabil ata t in cazul obiectelor neanimate, unde energiile legliturilor interatornice si intermoleculare fae posibila rnentinerea strucrurii lor specifice, Jar este cu atilt mai evid enr in C2 zu 1 fun telor vii, animate, uncle manifestarile energetice sunt mult mai usor 0 bservabilein mod direct, farii ajutorul unor aparate prea sofisticate.

Exista de asemenea in alchimie, ca ~i in medicina hermetica, anumite rernedii secrete care sunt nurnite arcane. Acestea sunt Bra indoiala cele mai elaborate ~i mai pnrernice remedii din fannacopeea hermetica. FIe sunt extrem de dificil de preparat §i necesita cunoasterea prealabila a color mai profunde invliraruri secrete ale alchimiei, inclusiv prepararea Pietrei Iilosofale. Existti 4 arcane principale care au fost citate lnueosebi in Arbidoxele lui Paracelsns, care Ie descrie in felu! urmator: "In cees ce privestc aramele, trebuie sa intelegem d noi nu cunoastem sail nil putem CU[LOa~te decat patru ( ... )Astfel, prima materie este §i prirnul arcan, Urmeaza apoi Piatrn filosoftdlt, In al treilea rand Mercurius vitae ~i in fine Tincture. Sunt d teva diferenteinrre aceste 4 arcane atat III ceea ce priveste activi ra tea, cat §'i in ceea ce priveste arta ~i. vi rturea, esre necesar sa ved em care sunt aceste virtuti. Acestea au darul de a pastra trupul intr-o stare de sanl"itate foarte buna, de a alunga ton te bolile, de a elimina srarile de tristere, de a indeparta toate afectiunile nesanatoase ~ de a guverna in deplina sana tate trupul exact pana ill mornentul mortji sale predestinate". Paracelsus insista 'indeosebi asupra suhiectnlui celei de-a patra arcane, Tincture: "Tinctura, cea de-a patra arcana, se comports precum un revis

Tratlslltltlape fI'mhlimare .."ABC-Id collti1!eI1/ei se:t."IJJJk,

61

care transforrna argintul san alte meta le in aur, in aceeasi maniera, Tmctura actioneaza \'ll mod eficieni asupr:l trupulu i: ea elimina tnt ceea ce inSCa1l111a dezordine, neindemfinare ~i aspect grosier,~i translorma toate acesrea in tot ce este rnai no bil, mai pur ~i mai nepierrtor",

Conrributia escntiala a medicinii alchimice exoterice la ana vindecarii este regasita in mod incontestabil in ~teorill sernnaturilor' a lui Paracelsus, Potrivit scestci dourine, planctele au prin declansarea anumitor procese de REZONANTA 0 influenta subrila (astrala) asupra ornului ~i asupra intregii 'Naturi. Ele coniribuie indeosebi la forrnarea o(ganelor trupului uman, precum ~i la determinarea fonuei ~i functiilor sale. Tn paralel, aceleasi influente subtile planetare derermina, prin declansarea anumiror procese spccifice de REZONANTA, particulariratile speciilor vegetale, precum si proprietatile curative ale acestora. Altfel spus, una si aceeasi planera actioneaza prin declansarea anumitor procese specifice de REZONANTA asupra unui anumit tip de organ care poate f vindecat prinrr-o anurnita p l anta ce po se d a pro pr i eta ti an aloage d a tor i ti1 proceslor de REZONANTA ee sunt declansate, Spre excmplu, chelidonul (chelidonium) care secreta un sue galben !li amar, este unul dintre rcmcdiile cele mai eficaee lm)lotriva bolilor biliare ~i hepatice. In mod s i III Har, cei doi c icatr iz.arrti fundamentali eel mai des fulosiri sunt: sunaro area (hipericum) ~i macul ro~u (tormentila), care furnizcaza tincturile rosii. Astfel, potrivit ~tiin~ei spagirice, vegctalclc opere azii fe I u rite tran smu ta ~ii pozitive asupra organelor din aceeasi familie planetara, Paracelsus rezuma toate acestea prin formula: ,,Astrul este vindccat (prin declans area anumitor p rocese specifics de REZONANT A) tot de ditre astru, "

Elixirul spagiric actioneaza in mod preponderent asupr:l corpului eteric.

Pentru stiinta spagirica, rnisterul vindecarii I~i gase~te explicatia prin actiunea substantei medicarnentoase gen eratoare de proecsc specificc de

62

CONTINENTA SEXUAL'\'

REZON_i\.L'\JTA asupm corpului fizic, dar in rnai mare rnasura chiar decat accasta, prin actiunca ci asupra corpului creric, unul dinrrc aspectele fund >1 rnentale ~Sllpra c1irllia j nsista med iei na herrneticii. Pcrrrru a in tel ege cat mai bine 'lc~unea curativii a elixirurilor spagirice, sa EII;ern acum 0 cornparatie cu horneoparia, care reprezinta "medicina" ce se apropie eel rnai mult de arta vindccarii spagiricc, Potrivit unui anumit specialist in accasra mcdicina blanda, dilutiile inalte, horneopatice, actioneaza asupra corpului ereric ~i abia dupa aceea asupra corpului fizic, fad sa antreneze nici un fei de efecte secundare traumatizante, care sunt atat de des intalnite ca urmare a tratamentelor in cazul medicinii alopate,

In etta ce priveste medicina hermetica, aceasta are 0 actiune net superioara homeopatiei, dici ea II u antreneaza nici un fei de traumatism bzic, ce esle specific oricarei ramuri medicale dure, caci inainte de toate medicamentele care sunt preparate prin procedee spagirice sunt considerate a fi ".orientate fizic", Altfel spus - §i aici revenim la doctrina cea tainicii a "semnaturilor"reinediile care sunt adaptate bedimi urgan surit in prealahil preparate din acele minerale si vegetale adecvate care au pr oprietati cosmologice (PLANETARE) identice,

F"18CBl'8 pIanti esta tnzesb .tI cu 0 sInIcturi energeIici 5Ubtili. Plantele sunt considerate a fi_ primele forme vii de existenta pe scara evolutiva ~i prin urrnare, de prezinta un anurnit model de trecere de la materia nearumata la ceea ce numrm fiinte inzestrate cu viati. Din aces! motiv, ele prezinta numeroase ~i misterioase manifestari ale vietii, pe toate nivelurile ei (fizic, eteric, astral, mental §i chiar spiritual), in forme ce sunt doar aparenr rudirnentare. Despre aceste rnanifestari, adeseori uluitoare pentru mentalitatea urnana obisnuita, s-au scris Iucrari bazate pe indelungi srudii ~i observatii pertinente, verificabile praccic, a carer viziune este idenrics cu aceea a inte-leptilor Orientului, conform direia "Totul este spirit",

Diriaceasra perspeetiva, plantele sunt ~j de dota te,ca ~i fiirita UlIIana,CU un "corp subtil-energetic''. in cazul plan tclor vindecatoarc, arunci dnd aspectele de ordin subtil existente in corpuJ lor energetic sunt asimilate in mod

Trll1lS!"utnfie ti sublimlll'e - ABC-til comillt1lJei sexuale

63

corespunzator de catre fiinra umana care le folosesre, ele dedall§ead transforrnari profund binefacatoare §i in corpul ei subril-energeric,

Acest fenomen de dinarnizare subtila este eficient insa nurnai in cazul in care respecti vele plante sun t vala bile (eJ e a tlandu-se Tneil. in perioada de 2 an i de la recoltarea lor) ~i de asemenca, rmrnai cam! sunt corect utilizare de catre fiinta urnana, Folosirea core eta implies in primul rand evitarea fierberii sail a lndJizirii plaritelor. Supunerea plantelor vindecatoare (fie ele uscate sau proaspete) la 0 temperatura crescuta are ca efecr alterarea sau chiar JistruS'erea

carnpului lor subtil-energetic. .

Plantele binefacitroare au fost inzestrate de insusi Creatorul lor, Dumnezeu, cu strucruri energetice care sa compenseze dezechilibrele ce pot aparea in strucmra fiintei umane, Arunci dud fiinta umans sanatoasa toloseste intr-un mod adecvat anumite plante vindecaroare, ea poate atinge realizari rernarcabile, peste media obisnuira a aptitudinilor ei existenre.

o asemenea realizare remarcahilii constii in trezirea fi nmplificarea capacitliJ:ii de transmutare fi de sublimare a potentialului creator sexual. Un deziderat important (am putea spune esential chiar) al aspirantului la desavarsirea spirituala, dar ~i al fiecarei fiintc umanc estc transrnutarea ~i sublimarea ill forme superioare de energie a potentialului sau creator-sexual. Planrele binefacatoare purifies §i armonizeaza structura fizid1 ~i subtila a fiintei umane ;;i torodara, ele catalizeaza fenornenele de transiuutare (transforrnare a potentialului creator-sexual in energie), precum ~i sublimarea ei pe anumite eraje superioare ale fiintei, in functie de specificul plantei utilizate.

Transmutarea ~i suhlimarea implied transform area secretiilor sexuale (sperma III caz.ul barhatului ~i Iluidul menstrual, In cazul femeii) in energie, care apoi este directionata catre etajele superioare ale fiintei, devenind astfe~ energie volitiva, afectiva, menrala sau spiriruala,

In acest mod, ceea ce fiinta umaria (barbat sau femeie) "arunca" pur ~i simplu ca pc ceva nefolositor, devine 0 sursii exrraordinara de energie, care ii imbunatateste uluitor de mult capacitatile, intocmai cum 0 centrals arornica este 0 sursii de energie ce permite realizarea unor activitati multiple ~i chiar sofisticate (de la deplasiiri rapide cu ajutorul tl1111i merrou, de exernplu, la cercetari laborioase cu ajutorul uno!" cornputer e foarte perforrnante).

Cu cat aceasta transformare prin transmutare §i sublirnare se apropie de 0 transformare totals a rntregului potential creator-sexual In energie, care apoi este ascensionata pe, nivelurile superioare ale fiintei, Cll arfit mai mult pot fi trezite capacitatile latente ale fiinrei umane (capacitati care

- :'CONTINENTA SEXUALA

, . .

apar oamenilor obisnuiti ca fiind miraculuase sau paranorrnale) ~i OJ

atilt este mai rapids evolutia ei spirituala,

Pen tru realizarea acestui d cz ide ra t e xi.sr a an umi te procedee §i tehnici spiri tua.le (po sru ri corp oral e (aJana-e), mudra-e, exercitii de pr{lnayama, proced ee de medi tatie) car e, realizate consecvent, conduc la transmutarea §i sublimarea din ce In ce mai buna ~i chin totala a poten tia] ulu i creator-sexual al fiinrei umane. Insa, mai ales in cazul in care s e co n s t a td 0 a numi ta dificultate in aceasta dir ectie, utilizarea sistema tica a anumitor plante binefaeatoare este sal utara.

Plantele pot fi uti liz.ate in multe alte nioduri , in functie de ceea ce urmarim in mod special sa trezim in fiinta noastra. Spre exernplu, ele pot fi utilizate succesiv, in anurnite perioade determinate de ciclurile de producere a secretiilor sexuale specifice (masculine, respectiv feminine) sau pot fi combinate intrc elc (spre exernplu, dire 0 planta dill fiecare grupa) §i utilizate sirnulran intr-un amestec.

Vom prezenta In continuare cfiteva plante binefliditoare, ce pot ajuta extraordinar demult in acessta direcrie. La fiecare plants vorn indica denumirea sa uzuala, denumirea botanica, parte a care este folosita pentru respectivul scop ~i doza optima,

1. Plante care faciliteaza declansarea proceselor de transmutare .§i de sublimare a potentiahilui creator sexual

Pri n actiunes lor de purificare a corpulni fizic §i subtil §i prin desehiderea canalelor subtile de circulatie a energiilor (nndi-urilor), acesre plante au un rol pregatitor ~ trebuie sa fie utilizate in prima etapd it programului sistematic angrcnat pentru transmutarea §i sublimarea potentiarului creator. Ele au totodata ~i un efect arrnomzator asupra fiintei, Fiecare dintre aceste plante esre utilizata in doza de 4 grsme/zi (care 1 g la 0 adrninistrare),

TratlSmutn#c Ii $1tblimare ~ ABC-ul ctmtiJletl!ei sexuale

- ashwagandha (Withania somnifera), radacina

- asmatui (Anthriscus ccrcfolium), frunzc

-brnsture (Arctium lappa), radkina

- caprifoi (Lonicera caprifolinm), frunze li flori

- ceai verde (Thea sinensis), frunze

- dumber (Theucriurn chamaedris), parte a aeriana

- floarea -soarelui (Helianthus annnus), petale

- galbeuele (Calendula officinalis), flori

- iasomic (jasminum officinale), frunze §i flori

-lichen de piatra (Cetraria islandica), tulpina

=Iipicioasa (Callum aparine), partea aeriana - neem (Melia azadirachta), frunze

- sanziene (Galium verum), flori

- troscot (Polygonum aviculare), partea aerial1~

- urzica (Urtica dioica), fnmze

!V.,

65

2. Plante care ar'rrrorriz.e.az.a procesele de transmutare a porentialului creator sexual

Aceste plante faciliteaza ill special transformarea fluidelor reproducatoare existente.in fomla fizica (materiala)in energie. Ele sunt de regula plante mai puternice, cele mai multe dintre ele fierbinti san picante, aromate sau amare, Doza lor este de obicei rnaimica decat doza indieata pentru plantele din celelalte doua grupe.

- angelica (Angelica archangelica), didkina, care 0,5 g de 2 ori/zi

- busuioc (Ocimnm basilicum), frunze §i flori, dire 1 g de 40rilzi

- captalan (Petassires hybridus), frunze, direl g de 4 mih.i

- cardamom (Elettaria cardamomum), seminte, dire 0,5 g de 4 ori/zi

- floarea soarelui (Helianthus annuus), petale, care 1 g de 4 orilzi

- iarba mare (Inula helenium), flori, dire 0,5 g de 4 ori/zi

_: iarha mare (Inula helenium), rl1diicina, dire 0,25 g de 4 ori/zi - iedera (Hedera helix), frunze, dite 0,25 g de 2 ori/zi

- iris (Iris germanica), rlldlicinli, d.tc.O,25 g u data/zi

-Temnul Domnului (Arthemisia abrotanum), frunze, care 1 g de 4 ori/zi

- lofantus (Lophantus anisatus), frunze, care 1 g de 4 ori/zi

- obligeana (Acorus calamus), radacina, cate 0,5 g de 4 ori/zi

- plop negru (Populus nigra), muguri, cate 0,5 g de 4 ori/zi

- rostopasca (Chelidonium majus), frunze, ditc 0,25 g de 2 orilzi

- salvie (Salvia officinalis), frunze, cfite 1 g de 4ori/zi

- sunatoare (Hypericum perforarnrn), flori, elite 1 g de 4ori/zi

- vol hura (Convolvulus arvensis), partea aeriana, dire 0,5 g de 4 orilzi

,:QPNTIN~NTA SEXUAlA.

3. Plante care detcrmina subfimarea energiel aparute III 'urrna cransmutaril pe nivelnrile superioare ale fiintei

Plantele din aceasta gnlpa faciliteaza ascensiunea energiei rezultate in urma transrnutari i poten tialului crea tor sexual ~i directionarea ei catre centrii superiori de for¥i. Ele favorizeaza rransforrnarea acestei energii acumulate 111 fiinta 1n urma transmutarii in forme superioare de energie afectiva, mentala sau spirituala, Trezesc §i amplified iubirea, intuitia, puterea de parrundere men tala, capacitatea de concert trare rnentala, retragerea simrurilor de la obiectele exterioare, calmul rnental profund, interiorizarea elevata, capacitatea de discriminare, facilitind foarte mult inrrarea ~i rnentinerea in stari profunde de meditatie. Fiecare dintre aceste plante poate fi utilizata in doza de 4 gramel zi (care 1 go data)_

- casran (Aescu ius hi ppocastauum), fnmze

- coacaz negru (Ribes nigrum), frunze

- coada calului (Equiseunn arvense), partes aeriana

- frasin (Fraxinus excelsior), frunze

- gingko (Gingko lriloba), frunze

- 6'l.lra lupului (Scutellaria galericulata), partea aeriana

- lumanarica (Verbascum th ap sus), flori

- pufulita (Epilobiurn hirsutum), partes aeriana

- riichitan (Lythrum salicaria), frunze §i ,[lori

- traista ciobanului (Caps ella bursa-pastoris), partea aeriana

- trandafir (Rosa darnascena), petale

- trei frati patap (Viola tricolor), partea aeriana

- vinerita (Ajuga rep tans) , parrea aeriana

Esre indicat ea, mai ales la inceput, arunci cand urmarim sa descoperim modul In care plantele binefacaroare pot actiona in scopul imbunatatirii capacitapi noastre de transmutare ~i de suhlimare a potentialului creator, sa ne alegem cate 0 plants din fiecare grupa pe care sa 0 folosim succesiv (una dupii alta) in modui descris mai sus. Pentru aceasta este necesar sa ne asigurarn di. avem la dispozitie eel putin 0 ora in care sa experimentam mai imai 0 planra purificaroare (din prima grupa), apoi 0 plants dinamizaroare a puterii de transmntare (din cea de-a dona f,'Tllpa) ~i in final, 0 plants ell virtuti snblimatoare §i armonizatoare (din cea de-a treia grupa), Acest procedeu poate f repetat In fiecare zi, 0 data sau chiar de doua ori, in functie de timpul pe care II avern la dispozitie, pana dud rernarcam lrnbunaclprea considerabila a cspacitadi noastre de transmutare §.i de sublimate.

rc

5.

CENTRl1 DE fORTA Sl

, ,

CARACTER1ST1C1LE CVPlVR1l0R iN fVNCT1E DE AC£ST1A

, ,

T'raditiile rnetafizice asiatice foll1sesc misierul sexualitarii ca pe 0 cale de a atinge experienta rranscendenrala a unitatii. Acest sentiment al Unicitatii, experimentat in timpul actului sexual sau dupa aceea, reprezinta experienta mistica, universal accesibila in tirnpurile noastre. Acest mare mister al sexuali ta Iii cstc prezentac san amintit In tcxtclc oeul tC ale Intregii Antichitati,

Imparatii, regii ~i reginele aveau 110 standard prop rill al sexuali tii pi, diferit de eel al supusilor 10f. Secretele sexuale erau accesibile doar claselor inalte ale societatii §i initiatilor, care aveau nevoie sa mdnuiasca puterea in mod inteligent, Energia prezenta in astfel de practici a fost canalizatd in mod constient catre sporirea mtegritatii, a claritatii §i a intelepciunii celor ce pulleau in practica aceste secrete.

68

CONTINENT ~ SEXUAL'\'

"Cunoilfterea inxeamnii putere!' ~i de aceea am considerat di orice fiin~ umaria rrebuie sa cunoasca aceste ;lspecre oeulte, deoarece cunoscfind §i experimenmnd (caci §tim cit Un gram de practicii vakn-eazil elit tone de teorie!) o aseinene traire grnndioasa, se va putea debarasa de penibilele conventii ~i idei preconceputc 111 cautarcasursei Tinerctii ~i Frumuseui eterne,

Macrocosmosul sau Universul manifestat este constituit din 7 planuri sau 7 srraruri, fiecare avand 0 Irecvenjii specifier de vihratie, Dar Universul exista til mod analog, in miniarura, ill corpul nostru, care este astfel asirnilat ell un jvficrocosmos.Nficro"cosmosul fiintei noastre este alcatuit si ella rdndul silu din 7 planuri san i straruri diferire avand fiecare 0 anumita frecvema de vibratie, Traditiahermetica afirma, "Ccca ce este Sus (in Macrocosmos) este ca ji ceea ce este Jos (in Microcos-mosulfiintei umane}; ceea ce este Jos (ttl Microcosmosul fiitltei umane} este ca p ceca ce este Sus (in MmTVCt.lSmo.I', Uniuers). " (Kybalion)

Fiecare plan san strat din corp vibr eaza iii rezoueaza cu planul macrocosmic, fund ceutrul activitatii unei uttv« (energie misterioasa a uaturii), in aceasta ordine rle idei s-a spus 111 Biblie eli "Du~ne?;cu l-a creat pc om dupa chipul ~i asemanarea Sa".

Aceste planuri au in fiin~ focare specifice de energ:ie sau centri de actiune ca re se nurnesc cbalaas sau cemri ce opereazs 0 anurnira inlluen~3 asupm anumiror glande. Cuvfmrul ebaer« inseamna "roadi" in limba sanscritd, Aceasta denurnire este foarte adecvata, deoarece, lntocmai en roata norocului, chahm-urile sunt intim legate de forma ~i de obiectivarea experientei individuale, pe diferitele ei niveluri i1iuntrice. Focarul de energie in vibratie specifics ~i viziunilc ex:perimentale corespondente fiecaruia din aceste puncte focar reflecta intr-un mod foarte precis natura n03SlI""J predorninauta, continfind si I"] iulian ~ genllen i i desrinului care ne asteapta,

Avftnd "in vedere strarificarea interna sau psihics, corespunzsnd exact frecventei de vibratie in sisternul corp, inteleptii Orientului au nu mit acesti centri de forta care stapanesc §i ordoneaza activitatea unor anumitc glande, dupa cum urrneaza: MULADHARA, SWADHISTHANA, .MANIPURA, ANAHATA, VlSI-TIJDDHA §i AJNA r:HAKRA.

Principalele glande din corp, sub influenta directa a centrilor de furta suficient de energizati, au capacitarea de a produce secretii interne normale, veritabili catalizatori ai vietii, care, varsate in sange, circulji constrnind permanent corpul si mentinandu-l in stare de perfectii sanatate. Cu p5.rtile cele mai rafinate ale acestor secretii interne ale glandelor sunt modelate ~i hranite, intr-un anumit mod, mintea §i psihicnl. Teate ghndele din corp sunr ~srfd ang::1j:lte inrr-o dt mai deplin ~ cooperare ~i ~ nnonie pentrll

Ctntrii de forfii fi caraaeristicile cuplllri/or in jllnqie de «CfftW

.'

69

constructia ~l mentinerea "in forma" atar a corpului, car ~i a vierii menrale a fiin tei umane. en toare ca. ,exista necesitatea unei strausc cooperari a glandclor in complexa lor activitate, In functie de cnergizarea rnai mare san de trezirea 11I1U i a nurni t cen tru de foqa (chllkra), uncle g Ia nr] e devi n predominant active inrr-un corp. Un individ aflat in situatia descrisa anteri Or va prezenta in existents si in comportarnen tul sau, toa te caracteristici I e acelor glande care au suprematia sau predominanta in corp, in functie de respectivul centru de forta (chakra), ccl mai inteas dinarnizat, constienr sau spontan, In fiinta sa.

ChakrrlJ--urile of era un fel de pUllet focar central, 0 schema in care 0 multitudine de factori se intersecteaza ~i iriteractioneaza constant. Experienta sau perceperea centrilor de con§tiintii sau cbaleras este 0 rraire inefabila, mai greu de exprimutverbal. Orice incercare de a exprima in cuvinte nil poate fi decat partial reu§iri'i ~i nu foarte cuprinzatoare datorira limitsrilor lirnbajului obisnuit, deseori cuvinrele sunt prea sarace pentru a exprima amploares unor srari, perceptii, dimensiuni universale, Din acest motiv mal ales, Cbtlkms-urile au fost descrise simbolic.Multe dintre descrieri sunt realizate Incontextul traditional milenar al culturii orientale.

Intuitiile ~i parerile Iiteruturii, artei, mitologiei, simbolisrnului ezoteric, fiziologiei, fizicii ~i metafizicii converg toate in focarul central al cen trilor secreti de constiinta (chak'Tas). Toate intelesurile, adcsca cnigrnatice, sunt distilate aici, iar prin eUllna~terea lor se poate avea experienta directs a fapmlui ca "i\licrocosmosul reflecta exact, in mod analog, Macrocosmosul". Prin cufundarea in aceasta experienta inrerioara, III cepe s~ se dezvolre ° in~elegere inefabila, grandioasa, a coordonarii din tre diferitele aspecte ale fiintei noastre ~i univers.

Fiecare chakra, centru de forta, are un sens profund caractcristic ~i 0 vasta semnificatie, Fiecare centru de forta strange la un loc ~i ne P1UlC telepatic intr-o instantanee leg-atura cu diferite aspecte ale lumii exterioare ~i interioare, ce se prezinta simultan intr-o coordonare greu de descris. Descrierile acestor cenrri secreti de fOQ3 nu se Iimitcaza doar la psihologia sau filozofia oricntala. Deoarece ele se refera la experientele inefabile, fundamentale, proprii oricarei fiinte umane gasim descrieri similare In toate culrurile }i perioadele istorice III care sensibilitatea §i capacitatea de explorare interioara, psihica, subtila a omului a fost foarte cultivata.

70 CONTINENTA S:';;XUALA

1. MULADHARA CHAKRA (centrul riidiicinii)

Aceastii chakra este asociatii ell el ementul pamant. Adid ii corespund cele mai dense ~i mal joase niveluri ale exisrentei, corpul fizic, constiinta si atentia bind preponderent orientate in plan material. Sunt implicate, de asernenea, preocuparile pentru protecria §i conservarea corpului ~i a existentei concrete, terestre sau fizice: ocrotirea, hraua, vointa de a supravierui. Controleaza insrincrul de conservare, starea de siguranIa launtrica, increderea in sine la nivelul fizic, dorinta de acumulari materiale §i de confort.

Acesr centru de forp, dizarmonios energizar S;Hi activarin aspectele sale grosiere determina un comportament anormal §i stari negative, cum ar fi: lacomie, lene, avaritie, atasarnenr, posesivitate, egoism acerb, incetinirea proceselor mentale, somn greu ~i prelungit, etc.

Functia firid. a acesrui centru este aceea de excretie §i are ca zona de proiectie anusul, iniestinul gros; controleaza sistemul muscular ~i tesutul adipes. Deterrnina in corp sinteza hormonilor gonadici, formarea strucrurii fizice, a sisternului nostru corp, constituit din carne ~i oase,

Organul de simt corespondent esre nasul, iar simtul specific este mirosul.

Culoarea specified est~ galbenul argiles ..

Plexul nerves corespondent este plexul sacral, irnpreuna ell toji nervii ernergenti.

Perioada de varsta In care se manifesta predominant acest centro este aceea incepdnd de hi nastere pana la varsta de 7 ani.

Nota muzicala corespondents este "DO".

MULADHARA CHAKRA este sediul energiei fundarnen t31 e In fiinta, Kundalini Shakti, existenta in stare de potendalnare sau "adormitii" la acest niveI. Acest "dat energetic" al fiecarei fiinte umane este trent ~i dinamizat plenar de catre initiati, utilizfindu-l in scopul desavarsirii spirituale,

Energia secreta, Kundalini, ce se considera di se afla la baza colome; vertebrale este reprezentati'i simbolic, sub forma unui sarpe incolacit de rrei ad fi jumatate in jurul lingamului lui Shiva (Svayambhu Lingum), ca clement generator autoniiscut, Atat timp catcnergiile curg in jos §i se pierd, 1l;prpele" Kundalini nu are nici 0 §ansa sli se trezeascasi din acest motiv, in cazul nnei fiinte netrezite spiritual (neinitiate), el este reprezentat privind in jos, avand vdrful cozii in gura,

Cind hfULADHAR<\. CHAKRA este intens sau perfect dinamizata, dud energiile se lndre,lpta tn sus - ,,]arpele" Kundalini se rrezesre ~i elibereaza 0 energie gigantica, strapungsnd ascendent chskra dupa chakra,

Cemrii .de for¢ ;ti caraaeristicile cuplurilor in junqie de IICcpia

. ascensi o nsnd ferrn de-a lungul maduvei spinarii pan:; in zona din crestetul capului, Bija mantra, sunetul care ne pUlle in r ezo n a n ta ell energiile speci fice ale acestui centru este LAlvl. Emisia menrala ~i perseverenrn a bija rnantru-ei L-;_I\..i\1 dizolva stil ri Ie de nesigur a lltu ~i inhibirie, specifice acestui centru, ~i confera sigurauta mare-rials, forta iuterioara, vital ita te de excepji e, experienta planului fizic ~i a mare rezistenta,

in reprezentarea sirn b ol ica, pu rtiitoru I sunetului s;hnal1~a, a bijamantra-ei esre elefanru} AirVIU. Elefantul Airvat reprezinta suporrul simbolic al lui Indra sau Zen! cerului, 'Cdc 7 trompe ale clcfantnlui pc care dlatorqte Indra aka ruiesc, III reprezentarea simbolicii, un cnrcubeu ell 7 culori, ara tfind for~a energi:ei 1(u1\fblini de a actiuna pe toare cele 7 niveluri de rnanifestare ale Universulni.

Elefantul reprezinta cautarea hranei ~i disrrugerea barierelor. Fiinta umaria preponderent activata la nivelul lui MULADHARA CHAKRA este perseverenta, Ierma, constanta, are 0 mare energie vitala. ~i l~i indepiinesre accivirli~le curespect, Ea se aseamina unui munciror statornic care indeplinesre ordinele s uperiorului san.

Efectele concentrarii intense ~i ale meditatiei asupra lui AflJLADHARA CHAKRA confera rnodul eel mal concret de comportare In lumea fizics, dizolva fri ca existenriala nascuta din senza POl lipsei de ocrorire §i nesiguranta, . ofera siguranra ~i incredere in Sine.

Modul de cornportament specific fiintei predominant activa la nivelul lui .MULADHARA CHAKRA este de a concepe intreaga lume Jiz.icallrepl () experiel11;a nuua ~i palpit:mfi'i. Copiii p~na la 7 ani manifesra un comporrnment tipic pentru acest centru dominant de forta ~i este

71

-,,;~.

.. ~,

. CON;TINE:NTA.s,E,xUALA.·

.' . . ..

oarecum similar en atitudinea nnw adult care are 0 dorninanta Ia nivelul acestui centru, Este intotdeauna egocentric §i se preocupli in special de propria sa su pravietuire fizica, N ecesita tea de somn se ridica la 0 perioada de 10-12 ore pe z.i, iar pozi pa predilectaJn ti mpul sornn ul ui specific energiei de pamant, este pozitia pe burn), D ad un adult are predominance nurnai aspectele grosiere, joase, ale acestei cbakra, el manifesta suparare, la.comie, pa tima, avaritie, senzuali ta te animaliCii. C and a pa r as pee tel e elevate la nivelul acestui centru, se amplifies dorinra de a cunoa~te lumea fizicil, de a creste spiritual, energiile telurice devenind forta motrice ditre autoperfectionare.

CARACTERISTICILE CUPLULUI LA NIVELUL CENTRULUI DE FORTA MULADHARA CHAKRA

La acest nivel polaritatea irnbraca forma ei vitals cea mai primara, uneori ehiar animalica, In lurnea anirnalelor, cele mai puternice Ie "~neaza pe cele mai slabe; se poate vorbi aiei despre raportul animal de prada-victima, dar ?i mal mulr de atat, Chiar §i in cazul aceleiasi spccii, cucerirca femelei de catre mascul . irnbraca, adesea, forma unei hairuieli.

La niveiul lui 1Vluladbara Cbakra relati« este de ti put V Ii nator~ Va nat. Barhaml se ipostaziaza Intr-un vanator care 0 har¥lie~te pe femeie, chiar din punct de vedere fizic, Barharul va simp impulsu] de a urmari ~i de a hartui femeia pentru a 0 cuceri, iar femeia se va sirnti mai mereu vulner ab.ilil ~i neajurorata, victims ~i lima pr edestina ta a viinatorii barbatului. Este un tip de re lati e primar, animalie, agresiv, care sepoate vedea tot mai des, atat in filmele cu continur violent ciiqi In viata reala, desi tn perioada contemporana rolurile pot f nneori inversate,

Cmirii deJory:a fi caracteristiciJe euplurilor infonctie, deacqtia

73

2. SWADHISTHANA CHAKRA (centrulsexual) sw ADHISTHANA CHAKRA,_ este aJ duilea centru de forti al fiintei, actionand sinergic cu j\;1ULADHARA CHAKRA. Acest centru esre plasat, in plan subtil, la trei degete deasupra sexului ;;i coordoneaza in corpul fizic activitatea plexului nerves lornbar §i secretin glandelor suprarenale, Esre reprezentat simbolic printr-o floare de lotus eu 6 petale, prin care sunt receptionate ~i emise 6 tipuri distincte de energie ~ specifice acestui centru de foqa.

S\VADHISTHANA CHAKRA .. reprezinta coustiinta senzuala, erotismnl, imagina tia ;;i simbolizeaz a constilnta potenriulului creator. Psihologic, acest centru este legat de declansarea instinctelor procreative, a impulsurilor sexuaic, a scnzatiilor croticc, a trairilor amoroasc, a excitatiei ~i focalizarii asupra placerii simrurilor, De asernenea, con trolea za dorin ta n estiivi 1 i t~, i rna gi.n:l ti a eXII be ran til ~j de bordan ta, halucinariile, iustinctualit atea , libidoul, sublimareaenergiei sexuale pctentiale, dorinta realizarii unui camin san familii, mimetismul social, capacitatea de integrare armonioasa a fiintei In arnbianta sociala In care l~i desfasoara activitatea.

Activitatea energetid suficient de intensa a acestei chakra face ca organismul sa asimileze u~01: §! optirn substantele nutritive ingerare, totodata asigllr~ 0 activitate armonioasa a aparatului genital, atM h barbat,dit ~i la ferneie, dar ~i functia procrea tiva a speciei umane.

Aceasta chakra este asociata eu elementul apa, £i ii este specific controlul asupra activitatii sistemului circulator ~i limfatic, asupra secretiei rnenstruale, ejacularii, sccrctici lactate In perioada sarcinii, salivei, urinei, sperrnei, secretiilor vagina Ie aparute in timpul contacrului sexual ~i lichidul de lubrifiere aut la hi'irb~t cat ~i hi femeie, In rimpul excitatiei erotice ?i a trairilor amoroase foarte intense ~i elevate, sunt secretate din peretii vaginali adevarate fluide alchimice, care pot conduce la aparitia unor capacitati paranormale,

Organul de simt corespondent lui S\VADIDSTHANA ClIAICRA

este lirnba, jar simrul corelat eu energia acestui focar este gustul.

Pentru clarvazatori culoarea acesrui foear suhtil este alb-argintie, Nota muzicala specified este "RE".

SW ADIDSTHANA CHAKRA este activata in mod predominant in tre 7 -14 ani, perioadain care fiin ta incepe sa se preocupe de in~elegere:l relatiei dintre cele dOM sexe ~i in care cunoaste 0 adevaratii expansiune a energiei sexuale.

Persoanele care prezinta 0 cnergizare ~i 0 dinamizare arrnonioasa ~i

74

CONTINENTA SEXUAL\'

predorninanta a lui SWADHISTHANA CHAKRA sunt sp onran seducatoare ~i apreciare ca foarte d ragll~e ill relatiile cu cci de sex opus, Elc plac tuturor cclor de sex opus, ill special datorita fortei lor mari de Cllraqie urnoroasa, tilt ~i datorita cuvinr elor agrea bile §i m anierelor incdntatoar e pc care le manifesta natural, aproape de la sine. Ele prosperti cu o usurinra miraculoasa in tot ceea ce fac ~i dorintele Ii se implinesc surprinzaror de repede.isi di~tiga aproape farii efort eelehrita tea, sugesticnand §i creaud curente de opinie in societates moderns.

Aceste persoane - barbap sail fernei - sum foarte senzuale, fiind inzcstrate ell 0 vi tal itate sexual a §i eu 0 sanat:ate excelenta, _

Ele dovedesc 0 rcmarcabila agilitatc §i abilitate in mcntincrea calmului si armoniei in carlrul cnplnlui fonnat. - '

Encrgia in e xues ;;] pe.r tur b ar ea acti vi ta ti i la n i vel ul lui SWADHIST}{ANA CHAKRA conduc spre arnplificarea fanteziei, ciiutarea distractiei, consumarea timpului ell lucruri lip site de valoare, ineficiente, determinand 0 stare de exteriorizare impri:i~tiatii a fiintei, care face de cele mai mulre ori ca lucrurilc inccputc sa nu fie finalizate.' I'rairile

.r11 cazul unci dizarmonii sunt starea de gelozie, invidie, instinctnalitate, senzualira te bruta, prefacarorie, rni rna rea se ntimentelor ~ ntenti ce §i preocllparea excesiva pentru planul sexual, pesirnisrn, lipsa de entuziasm, gol sufletesc, singuratate, spirit critic exacerbat, nonconformism gresit inteles, lipsa bucuriei §i a insufletirii, Se instaleaza 0 sta-re de perperua nclinistc, strcs §i ncincrcdcrc in sine.

Bija mantra. acestui eentru estc VMl.

In simbolismul tanrric, crocodilul ?vfabr:1 este animalnl mitic care i1 poarta pc spatele sail pc Varuna, stapanul apelor cosmice. Pielea sa este de culoare cenusiu-verzuie, ).Jarura senzuala a fiintei umane dominanre la nivelul al doilea, este redata de rniscarile serpui toare ale lui Makara.

Esre §tiut eli in multe ~ari, chiar ~i acurn, se mai practica ritualul consumarii organe1or genitale ale crocodilului ca alrodisiac puternic, iar gril_sirnea de crocndil se folcseste Cll succes la srirnularea virilitatii ~i a potentei sexuale,

75

Fiinta acrivatapreponderenr la nivelul lui SWADHISTHANA CHAKRA arc o placerc dcosebita de a seduce, de a urrnari fiinta dori ta, este vicleana §i fascinantii, manifesta gesturi exterioare false(de aceea in lirnbaj f~lllili~r ~p~re deseori, neintamplaror, expresia Jacrimi de crocodil"), asernenea crocodilu lui Makara.

Prin con centra rea asupra acestei cbakra, fiinta ajunge sa-si controleze extraordinar de bine energia sexuala, transm utand-o ~i sublimsnd -0 in forme superioare de energie, deterrninand in accst fel accelerarea evolutiei sale

spiritnalc, •

In cazul fiinrelor cu dominanta eriergerica la nivelul lui SWADIDSTHANA CHAKRA, ap;tre ca necesar inrervalul de somn de 8-10 ore, preferand pozitia ernbrionars, Ele all 0 imaginatie foarte dezvoltara, pe care a pot folosl'in scopuri pozitive: elevares spirituals, dohandirea intelepciunii, amplificareanorocului si a succesului 1n ceca ce intreprind, sau in mod negativ, considerand propria fantezie dez.lantuiri1 drept rea litate , acoperind in acest mod adevarul cu zidul propriei inchipuiri,

CARACTERISTICILE CUPLULUI. LA NIVELUL CENTRULUI DE FORrA SWADHISTHANA CHA'KRA

La nivelul acesrui centru exista dmla clemente definitorii sexualitatea manifestata sub' toate formele ei, la nivel energetic ~i tendintele rnimetice, gregarc/m~flifestatc la I1n nivel mai subtil, psihologic. Aceasta se poate traduce III barbatul viril, simpatic, atdlgator, cuceriror, plin de succes la femei, dar ~i ell

un mare succes in planul social, iar pe de alta parte vom avea femeia foarte senzual a" provocatoare, fermecsroare, atriJ.gatoarc, adrnirara ~i eurtata de

catre h1rhati. .,

La ni;elullui Swadhisthana relstia este de tipul Barbat-Femeie, a di ca barba ru l este genul de ~sllperbarbat", macho, viril, charismatic, plin de succes, iar femeia este genu! de "super-fcmeie", foarte sexy,

a triigatoare, admirata de toats lumea. Este tipul eel mai preferat ~j eel mai popnlarizar pe planets no astrf in pericada a cru ala.

76 CONTINENTA $EXUAL\

3. 1YIANIPURA CllAKRA (centrul uoiniei)

Al rreilea centru I'll consriintei este arnplasat la distanta de dcma degete sub ombilic, Este r eprezenrat simbolic printr-un triunghi cu varful in sus;' i"ns~ris Intr-o floare de lotus ell 10 petale, care reprezinta in fapt 10 canale energetics, prin care se reeeptioneaza ~i se emit 10 tipuri distincte de energie, conexc cu energia de "foe" specifics lui l\{_-\.t'ITPURA CI;lAKRA.

Elemenrul subtil caracteristic este focul, a carui energie tine In viatli ~i vitalizeaza corpul, <In eli pa in care acesr foe intern inceteaza sa mai radieze caldura absolut necesara, viaja incepe sa se stinga, Forta snbrila .,1 focului scrioneaza §i 'conrroleaza anumite aspecte ale corpului, mai ales 'prin cele ,. gJande principale ale sale ~i anume: splina, ficatul, pancreasul ~i glandele rennie ~i suprarenale. Centrii subordonap sau secundari de control ~i activitate ai accsrci forte misterioasc sunt ncnumaratc glandc subsidiare, dar mai rnici, r5spandite de-a lnngulintestinelor §i in regiunea stomacului, producand sucuri digestive folositoare. Prin i~tennediul "focului", sucurile digestive, hila sau flu i dele acide macereaza hrana, ea fiind apoi transforma L~ III s~Hge §i in ;11 re fluide vitale, ee ajuta ulterior la formarea csrnii, a grashnii ?i chiar a oaselor corpului uman.

Energia "foc" determine stares de expansiune a constiintei, srarea de vointa a fiintei, constiinta pasionala ~i dinarnisrnul launrric §i manifest. Persoanele ce prezinta 0 trezire ~i 0 energizare predominanti,,~ focului

Cmtrij de forp'i [i cararterimrile ruplurikJr in JuI/CPt de «aflin

77

subtil suntfascinatoare, foarte viguroasc, pline de perseverenta, caracreriz.ate de 0 vointa uria§a, pline de optimism, ce par neobosite, Elc au 0 capacitate admirahilji pentru conducerea si influentar ea ap[oape hipnotica a maselor.

MANIPURA CHAKRA activa ta in mod armonios are dre pt caracteristici generale dorinta, voin ta, egoul, individuali ta tea, s ta rca de libcrtarc, de cxpansivi tate, puterea, vol untarismul, armenia, Stlipiilli rca de sine, inteligenja necesara unei integrari eficiente III socictate. Acest centru subtil rle forta are un rot hotarator atkin ceea ce privcste rnodelarea forrnei corpul ill, cat ~i in reglarea procesului vederii, care la randul sau derermina pen.:epere~l forrnei ~i a culorii, La nivelul acesrui centru de fort a, fiinta l§i imagineaza

vizuai, 11l111od dinamic, prin miscare, .

Organul de simt corespondent lui MA1'.'lPlJRA CHAKRA este oehiul, iar simtul suhordona t cnergiei "foe" este vazul, PentL1J clarvazatori culoarea acesru i focar subtil este rosu].

Perioada de viata III care se inanifesra preponderent energia speci fid a lui 11AJ."ffi_~URA CHAKRA este Intre 14-21 ani, cand fiinta trebuie sa aiba un comportamen t mai ferm, sii-~i dezvolte ego-ul, persona lim tea ~i caracterul, ~i s1i-~i utilizeze vointa §i puterea de autocontrol pentru a se integra social armoruos,

Nota muzicala corespondents lui MANIPURA CHAKRA este "MI". Bija mantra specifics esre RA,j\l.

Animalul slmbolic din reprezentarea grafidl a lui MANIPURA CHAKR;\ este berbecul, care se stie di este puternic ~i impulsiv, lovind irnpetuos cu capul. El reprezinta firea eelor activati intens la nivelul celei de-a trcia cbakra, caracterizati de pasionalitate ~i expansivitate, iar pielea lor este In general bruneta, Ei au tendinta de a trill in grupuri sa \l comunitati, caudj_ sa se irnpunii, sii iasti III relief, sa domine, sa comande, f.'Idi a se gandi fa consecinte. Sunt oamenii lui "acum ~i aici" 'lor rezultare imediate sau chisr fulgeratoare, Mersullor este conturat, apssat, drept si mfindru prezentdnd, adesea, 0 doza mare de orgoliu ~i egoism, Aceste fiinte se imbraca sub tire pe vremc friguroasa, fam a suferi de frig, au 0 putere de digestie rapids ~i eficienta, vitali tate dinamica, longcvitarc, i~i pastrcaza in forma corpul fizic p5.na la varste inaintate.

Activarea dorninanta Iii arrnonioasa a lui i\lANIPURA CHAKRA face ca fiinta respectiva sa aiba capacitate a de a-i sesiza just pe ceilalti prin empatie san identificare, mai ales la nivelul intentiei, Ea are 0 capacitatc reruarcabila de a se regen era vital ~i de a sustine multe actiuni solicitanrc, 'carc-necesita 0 vitali tate dinarnica, ce confers foqa sau viteza,

78

CONTINENTA SEXUAL'\"

Dominants activarii lui MANIPURA CHAKRA c811fera fiintei respecti ve necesita Lea de a xe mani festa pcrtnanen t ~i expansiv, ochii sai au 0 stralucire specifica ~lo mare foqa de par:.rundere.

o asrfel de fiinta doarrne 0",8 ore, in pozitia pe.spate ~i este domicil de a atinge 0 plltere personala nernasurara-de a fi flira egal, de a fi rnereu in varful pirnmidei §i in centrul atentiei, chiar eu sacrificiul celor dragi,

CARACTERISTICILE CUPLULUI LA NIVELUL CENTRULUI DE FORTA MANIPURA CHAKRA

La nivelul lui Manipura se manifests puternic individualitatea, egoul, dorinta de afinnare a personalitatii pe toate planurile. Relatia barbat-femeie este de tipul.stapan-sclav, Stiipanul nu este In to tdeanna barbatnl, iar de multe ori polarizarca sc rcalizcaza invers, datorita deviril izari i actuale a barbatilor. Stapanul devine astfel femeia, iar barbatul se va polariza ea sclav, Este necesar s5. mai precizarn d III fiecare fiint~. urnans aflats pe acesr nivel de eon~tiint3 existil satisfactia de a f dorninar ~i de a domina.

., 79

4. ANAHATA_ CHAKRA (centrul afectiv)

ANAHA TA CHAKRA este localizara, ill plan sn btil, in centrul pieptului, pe linia care uneste cei doi sani, Centrul de forta se prezintasub forma unei flori cu 12 petale, Prin aceste "petak" - canale cncrgctice, invizibile ochiului obisnuit, se receptioneaza ~i se emit 12 tipuri distincte de energie caractcristica elernenrului ;;aer", specifice cenrru lui.

ANAHA T A CHAKRA include ~i controleaza acrivitatea celor 5 glande principale - pBilll..o1:nii, inima, timusul ~i glandele ce produc celule - pe langa o multime de glande secundare, subordonate san derivate din de. Deficienta ce poate rezulta in. cazul sHlbirii activitatii acestor glande atunci cand cen rrul este slab energizat, 11U poat.e fi suplin irii de nici [) al ta glanda din cnrp. Activitatea celorlalte organe din corp, a nervilor §i a vendor, nu va mai fi coordonara corecr ~i corpul se va imbolnavi cu l1~urin~~L

Aceasta chakra este asociata cu elementul aero

Trezirea.acestui centrusubtil de forta amplifica gradarstarea de candoare, daruire, puritate, iubire altruista §i dezintercsata, compasiune, blandete afcctiva ~j toleranta plina de intelepciuue, stare de profunda impficare ~i echilibru Hiuntric.

In plan fizic, energia caracreristica elernentului aer specifics lui

, ANAHATA CHAKRA este in legatudi ell miscarea, coordoneaza ~i sustine fnnctia aparatelor respirator, circulator §i imunitar, regleaza functia glandei endocrine numita timus, situara in zona sternala, Aceasta glanda are 0 activitate maxima In copilarie, iar apoi se estornpeaza gradat, odata en pierderea spooraneitarii afective §i a iuhi rii neconditi onate, speci fice copi i I or sau aeelor rare fiinte 'aoulte care ~i-au pastrat "inirna de co pi!" . Numai avand intens ~i profnnd activat acest centru de for~a al iubirii universale, divine, fiinta poate avea acces la rnarile taine ale dumnezeir ii.

Organul de simt corespondent acestui centru de fortl'i este pielea, iar simtul subordonat estc pipaitul, Pcntru clarvazatori, accst focar energetic apare de culoare albastru pur.

Nota muzicals specifics este "FA".

Bija mantra este YAM. .

Perioada de via~a i,ll care se manifests preponderent activitatea lui ANAHA TA CHAKRA este intre 21-28 ani, perioada in care fiinta umaria ajunge sa-§i intuiasca propriul destin ~i sa inteleaga efectul propriilor sale actiuni.

Reprezentarea simbolica este un hex2gnn ce rlelimite173'l fl srea en fi colturi, J.e culuare albastra-cenusie, inscrisa intr-un cere 'inconjurar de 12 petale sau spite energetice, care se desfue carre exteriorsi prin care circula

'80

,),

":' ,.1

CONTINENTA SEXUAU

energia subtil:!. adt in sus, dit ~i in jos. in conexiune cu acest fapt putem remarca ca acest focar energetic realizeaza in mod armonios sinteza intre planurilc supcrioarc ~i cele inferioare ale fiintei. Acest aspect este reprezenrar de cele doua triunghiuri, unul eli vihful in jos ~i celalaltcu varful in sus, care formeaza sreaua ell 6 colturi, inclusa in hexagon. Intr-o al til reprezen tnre sirnbolica, triunghiul cu varful in sus reprczinta principiul masculin cosmic (Shiva), jar triunghiul cu viirful III jns simbolizeazs cncrgia cosmica feminina (Shakti), Atunci csnd aceste forte sunt relativ egale, fiinta atinge 0 stare de farta intensasi echilibru ferm.

Inima, ca centru fizic al lui Al~AHATA, este templul smnt de pe "muntele" diafragmei. Cfind fiinta umaria pre7.intil preponderenr acrivarea acesrni centru de fOI'~il, ea radiaza 1n jur 0 stare de armonie afectiva, "inundand" Iiintele si luerurile din jurul sau eu 0 vitalitate specifics, iubire §i spontaneitate degajatil.. Ea po ate sa l§i controleze ill mod paranormal procesul respiratiei, ajungand sa i~i opreasca respiratia pe perioade lungi de timp, tara a resimti vreo tensiune interioara sau hipooxigcnarc. Accste fiinte au 0 capacitate extraordinara de a simti ernpatic starile afective ale alror fiinte ~i totodata de a transmite pcrsoanelor aflate in imediata lor aprnpiere, sau chiar la distante rn ari > sraril e lor afecrive,

Animalul care simbolizeza acest centru de foqa este 0 caprioara sau 0 gazela,

Puritatea ~i gingil~ia caprioarei sunt specifice trairilor afcctive. Ea mai simbolizcaza starca de alerta ~i supervigilenta fata de pericol, exact ca ~i respiratia ~i baraile inimii, care se schimha Ia orice sernna] venit din amhianta. Caprioara, cu ochii ei calzi, umezi §i catifelati, pare rnereu fascinata de via~a.~i de tot ceca ce vede, este rnereu animata de bucurie, TIU poate fi rea nici cu dusrnanii ~i pare di se hraneste numai cu entuziasrn. In general, caprioara simbolizeaza f.unia preponderent activa la nivelullui ANAHATA CHAKRA. Aceasta fiin~a este plini1 de bun simt, este atenta sa nu-i sup ere peceilalti, sensibila, afectnoasa, inspirata, pma ~i nevinovara, emaniintl conrinuu iubire ~i driig:111i.~eni e.

Activarea dominanra in fiinp. a acestui cen tni de foqa face ca aceasta sa

stapaneasdi arta conversatiei, a limbii ~i a poeziei, nu rnai este impiedicata de limitari exterioare san de inhibitii interioare §i se mentme permanent sub control. Totodara este capabila, prin predispozitia sa, sa perceapa in tot ceea ce existd maretia Supremului Absulut sau Durnnezeu. Aceste fiinte sunt structural inclinate sprt calea de evolutie spirituala prin devotiune nemarginith, daruire spiriruala §i credinta neconditionata in Dumnezeu, Ele se caracterizeaza printr-o suficienta de sornn de 4-6 ore, preferfind pozitia pe partea stanga. Au ochii calzi, visa tori, fata luminoasa cc radiaza bunatate calma, mersul este aparent ea un zbor usor ~i au 0 accentuata te.ndinta de a dL'itori san dea se plimba. () armmira stare de labilitate ernotionala se poate depa~i u Jata cu arnplificarea capacitatii de controlla nivelu] lui ANAHAT A CHAKRA.

CARACTERISTICILE CUPLULUI LA NIVELUL CENTRULUI DE FORTA ANAHATA CHAKRA

La nivelul lui. Anahata relatia este de tipul superior-inferior. Aici inferior nu se refera la centrii de for~"l inferiori san la faptul de a fi inferior. Cd care este receptiv la nivelul lui Anshata se polarizeazainrr-o fiiu~ care :1liteapt:l sa. fie lnal lata, elevnta de catre persoana adorata, Este tipic pe caile spiri male in care predomina devotiunea, co. una din fiinte s5. priveasca cu adoratie §.i devotiune catre fiinta care-i daruieste afectiune §i iubire, iar eel adorat, superiorul, se inalta cu toata fiinra sa catre planurile superioare ale manifestarii §i-lnrnple pe cel~lalr de iubire,

82 CONTlNEr:.rrAS;EXUALA

5. VISHUDDHA CHAKRA (centrul intuitiei)

In limba sanskrita, v'1SHUDDHAinseamna curat, pur, neparar, greu de atins. Acest foen de for!~ se mai numeste si centrul maximei puritati. In plan fizic, este siruat central, in zona antericara ~i mijlocie a gatului ~i este reprezentat simholic printr-o floare de 100lS ell 16 petale sau canale energetice distincte, prin care circuls 16 tipuri de energie.

Elemenrul specific lui VlSHUDDHA CHAKRA este eterul sau Akasha (planul memoriei cosmice). Aceasta energie determina la fiinta activata dominant la nivelul lui VISHUDDHA. CHAKRAo stare specifics de traire a tirupului, ralinament, sirnt estetic, inruitie, puritate, elocvenja, aspiratie dtre perfectiune, ea emana in mod spontan mister si fascinatie, 0 asernenea fiinta trezeste pretutindeni simpatie ~i incintare intocmai ca un zeu ~i revarsa in jurul ei calitiiti sublime ~i fermecatoare, ea: ginga§ie, afcctiunc pura, iubirc constants, lipsa de egoism.

Aceasta chakra reprezinta constiinta inruitiva, sesizarea §i raportarea f intei la nivelul arhetipurilor, crearivitsrea superioara. Ea conrroleazs activitatea a cinci glande principale, Secretiile interne, catalizate in cazul functionarii optime ~i activarii centrului de forta, elimina prompt orice otrava care face posibila aparitia bolilor §i ajuta III special Is mentinerea nealterata a corpului, Daca glandelc principalc se mentin pe deplin active, nervii si celelalte glande din corpnu pot fi perturbate sau slabite, Mintea ~i activitatea noastra rnentala snnt 111 mare 1l1asur;'i hranire ell fluidele ~i particulele cele mai rafinate, care constituie esenta acestor secretii interne.

Organul de simt corespondent este urechea, iar simtul subordonar energiei "eterului" este auzul. Organele de actiune sunt reprezentate de corzile voeale ~j de gura,

VISHUDDHA CHAKRA este raspunzatoare de buna functionare a doua functii: vorbirea §i auzul, lliocajele energetice grave la nivelul acestui centru de forta, darorirs karmei negative acumulate Ia acest nivel, conduc inexorabil la surzenie ~i mutenie, Nu Indmplator aceste afectiuni apar adeseori irnpreuna (surdo-mutii), pentru ca au la haza aceeasi cauza energetica,

Bija mantra este HAM.

Nota muzicala corespondenta acestui centru de fOI1a este "SOL", Grafie, este reprezentat de u,n cere alh care sirnbolizeaza sunerul pur

primordial, inconjurat de 16 petale fumurii. Cercul este simbolul perfectiunii, al izolarii sau interiorizarii ~i al puritatii. Culoarea sa alba indica caracterul profund echilihrant al actinnilor ce au loc 1:11 acord cu arrnonia universala. Cele 16 petale simbolizeaza complexitatea ~i gradul

Centrii de forth Ii cnracteristici le cup/urilor in fimqie de (Icejtia

83

inalr de rafinainent ~i de puritate ,11 energiilorla nivelul lui 'VlSHUDDHA CHAKRr\, astfel Inc:i.t pmem considera acest centru de foqi'! ca Rind varful templului in trup.

La acest nivel, fiinta poate intra in rezonanta ell Akasha sau planul mernoriei cosmice, care este repreZelll:it simholic de un oval indigo-negru.

In repreze,ntarea simbolica, purtatorul bijs-mantrei acestui centru este elefantul Gaja, care este mai mic decat elefantui Airvat, purtatorul Bija-rnantra-ci ccntrului de for~a i\UJIADHARA ClLi\KRA. Accst elcfant are culoarea norilor. FI esre cal~rit de zeul ilurninjirii spi rirnale. Vrechile rnari ale lui G~ja arati! sensibilirarea ~i acuratetea perceptiei sale sonore, simbolizand cunoasterea intima a secretelor, sunetelor ~i ronurilor, Elefantul simbolizeaza rabdarea fadi rnargini, amintirile clare, In credere a deplina in si ne, bucuria de a triii III si n tomlTll;,'d CLI legile lin i. EleEm1.u I G~lja are 0 singur.l rrornpa (rnanifestarea), care este sunetul pur.

Activarea intensa a acestui centru este manifestara prin rafinarea ie~ita din cornun a auzuiui, dinamizarea intensa a intuitiei, trairea starii de detasare in relatiile cu ceilalri oameni, paralel cu sporirea capacitatii ernpatice de a percepe pr ohleinele ~i diversele si tuarii cu care ei se confrunta, precum §i a tractia irezistibila catre studi ul stiinti fie si spintual. Aceasta fiinta devine propriul sau stapan, Iibera de reate lanrurile Inchisratoare ~i capahila sa perceapa cele mai inalte revelatii de ordin spirituaL

Pentru clarvazatori, acest centru de furta apare de culoare indigo spre llegTll.

Perioada specified in care se manifests dominant energia specifics lui VISHUDDHA CHAKRA este siruata inlee 29- 3 5 ani. 0 fjin~a um an ti preponderenr activata la nivelul acesrui centru de foqa doarme in medie 2-4 ore alternativ, cand pc 0 parte, cand pe cealalta. Dad activare a acestui nivel de cOJl'?tiinta este atinsa ~i rnentinuta, fiinta nu mai este distrass dedistractii -lurnesti, placeri grosierc, tcnratii ale simtur'ilor ~i mentalului, deoarece ea este ghidatll perm~'nent de cele m ai

84

,CON'TINENTA SEXU,UA

inalte intenf i ~i rstiuni elevate. In mod constnnt ea se raporteaza la Adevlm1 Ultirn, etern, fadi a fi lirnitata de timp, deoarece activarea perfects a lui VISHUDDHA CHAKRA permite controlul paranormal al energiei tirnpului si, deci, implicit iesirea de sub tiranis sa necrutaroare.

La nivelul acestei cbalera se realizeaza dernarcatia clara dintre lumesc (profan) ~i sacru, dintre ignorant ~i initiat, dintre aspectul banal §i aspectul simbolic, Energia subtila la acest nivel se transforrna in Soma sau Amrita prin trans substantializar e,. rezultfind asa-zisul nectar al imortalitatii pentru zei §i totodata "biiumra psihedelica" a preoplor ini tiati.

CARACTERISTICILE CUPLULUllA NIVElUl CENTRULUI DE FORyA VISHUDDHA CHAKRA

La acest nivel sunt caracteristice puritatea ~i rafinamentul spiritual, accesul constiintei la universul arhetipurilor §i al ideilor, perceperea unificatoare a timpului, CW10~terCa de tip superior.

La uivelul lui VlShuddha relatia este de tipul diseipol-maestru. Aeeasta este 0 legatura in planul cunoasterii, Relatia de acest rip poate fi In ambele sensuri: el 0 poare Inva~a pe ea, dar ~i ea poate sa-l invete pe el, chiar dad exista experienre diferire de via~ §i de cunoa~tere. Acest gen de relatie poate

C entrlt de forJj1]i., riiff!cr~q;m.ii'e 'rpP!!1.ri wrfnjumpe '$flcf[iia, "!v.' i, , " ' '; 85

preveni sau rezolva multe conflicre care apnr pe nivelurile inferioare, prin manifestarea unei stari de puritate foarte mare.

Una din cele douii fiinte va fi ernisiva la nivelul cunoasterii ~i 0 va hrani spiri mal pe cealaltaflinta, receptive la cunoa~tere ~i dispusa sa 'inve1e. ~i cum aceasta cunoastere este de-tip superior, ea nu va insemna 0 sirnpla transrnitere de informatii, ci 0 adevarara ini pere. Deoarece aceasta cunoastere 1mbogate~te ~i transforrna sutletul, ea este ca u hranil spirituals.

Acest tip de relatie creeaza 0 atmosfera unica de frurnusete rafinata ~i elcvata;o fcricirc continua %i aternporala, un farmec spiritual plin de savoare darorira caruia cele dona fiinre angrenate in relatie vor putea sa descopere extaznl iubirii perfecte, arhetipale. Deoarece cunoasterea este pusa mai presus de orgoliulfiedruia, orice tendinta conflictuala se transforms lntr-o cautare sincera a adevsrului.

6.·AJNA CHAKRA

AJNA CHAKRA este ultima dintre cbulrrns. Printre multiplele apelative ale lui AJN A, amintim pe cel de Divya Chaksu sau ochiul divin §i Shiva Netra

sau "al treilea ochi", ochiullui Shiva, .

Acest centru are focaml de corespondenta in partea de mijloc a fruntii, irnediat deasupra oehilor, aproxirnativ la jurnatatea spatiului dintre sprancene.

La nivelul lui AJNA CHAKRA aspectele pol are, pozitiv-negativ, masculin-feminin, solar-lunar sunt fuzionate complet ~i couduc la deschidereacelui "de-al treilea ochi", Apare astfel androginul cosmic, in care initiarul a trecut dincolo de dualitate sau in puca neutralitate, carese afii1 in continua. fuziune subtila cu unitatea originara a Suprernului Absolut sau Dumnezeu. La acest nivel de constiinta, orice du ali tate, este dizolvata, fiinta umana nemaifiind influentata de nici un fenomen, schimbare sau eveniment, deoarece acestea nu sunt reale sau eterne. Sirnultan cu aceasta stare de detasare, ea are asupra lor 0 capacitate de control exceptionala, orice dorinpt a sa tinde sa se realizeze 'in mod ineluctabil.

Activarea predorninanrs a lui AJNA CHAKRA esre reprezentars prin constiinta mentala superioara, Activarea acesrui centru confers 0 mare putere de concentrare ~i de focalizare rnentala, inteligenta, calm mental, putere de sinteza.si de memorare, 0 extraordinara capacitate de control as"tlpnl corpului vizibil ~i asupra corpurilor invizibile, clarviziune spirituala, capacitatea de a percepe celelalte lurni paralele invizibile, precum si posibilitatea de a percepeevenimentele din viiror. Marii profeti ai planetei, ca de exemplu Nostradamus, au avut acest centru foarte intens activat,

86

CON'tINENTA SEXUAL"\'

per m iran du-Ie sa prevadh , viitorul pe durata a sure ~i mii de ani.

in plan fi z ic, AJNA CHAKRl\ con troleaza §i face s1i a c ti o n e ze a t at glanda piruirara dt ~i cele 4 glande princi pale. ce reg] emen tea z:1 capa ci ta te a n o as tr a de a vedea, de <1 a uz i , de discriminate ~i de rnemorare; de a sern e nea , rca Ii z eaz a controlul asupra glandelor endocrine ~i a su pra cr ei e r'u lui mic. Sinteza hormonilor epifizari este dependents in mod special de activarea acestui centru mental de cornanda, in plan fizic este reprezentata de plexul nerves carotidian ,

Pen tru clarvaza tori ea a p3re de culoare ga lhen-aurie. Nota muzicala coresponden ta este "LA ~.

Bij a mantra este AUM.

Perioada de viatii in cafe se manifests cu predilectie accivarea energiei mentale a lui AJNA CHAKRA este lntre 3 6 si 42 de ani, eind fiinta umana, prin intregul sau comportament, cia dovada de rnai rnulta i"ll~elepciune ~i pro funzi me.

AJNA CHAKRA este ilustrata simbolic sub forma unui cere alb in interiornl caruia exista dou a petale stralucitoare, care reprezinta cele dona eanale sau spite energctice, prin care circula cncrgiilc mcnrale la accst nivcl, in realitate exisca 78 de canale energetice fiecare eu functia lui specifics. Cele doua perale rnaireprezi 11 til simbolic transcenderea celor dona polarirati . Ele sunt ca dona aripi celeste, simbolizand zborul ghidat al gandului care penetreaza Universul pentru a parrunde §i a cunoaste alte dimensiuni, Perala din dreapta 'incadreaza litera rosie II a (Soarele), In timp ce petala opusa cuprinde cnvantul Tha (Ln ria), Cand cele dona energii (Ha ~i Tha, Yang ~ Yin) sunr in echilibru perfect, fiinta este perfect sanatoosa din punct de vedere fizic, psihic ~i mental Cercul central din reprezentarea simbolica cuprinde silaba S3Cr~ - Bija Mantra - AU\1 (Mukta Bija, sunetul sfunantil d1itiitor de libertate),

Pronuntarea mentala a Bija Manlra-ei AUIvf conduce la dilatarea extrema a constiintei,

Ce.ntri.i fk for¢ [i caratteristirile mplttrilm in ftmf#e de aUjria

87

Cei care au atins inalte culmi de realizare spirituals la nivelul lui AJNA CHAKRA dobandesc nn grad foarre avansar de trezi re spirituals. Printre acestia trebuie wl du1iim marile genii exemplare ale planetei, scriitorii eminenti, poetii inspirati, savantii celebri, filozofii ilustri, iubitorii plini de abnegatie ai omenirii, sfintii. Persosnele care se af :lIn preajma unei asemenea fiinte rrezite la nivelul lui .'\JNA CHAKRA au senzati a di toate problemele lor au disparut, traiesc stari profunde de linisee ~i de implinire interioara,

CARACTERISTICILE CUPLULUI LA NIVELUL CENTRULUI

DE FORrA AJNA CHAKRA .

La acest nivel ajung sufletele care au trecut prin multe vieti, iar fiecare 3 arins 0 cunoastere profunda <3 aspectelor cornplemenrare, nu numai la nivel uman ci ~i 13 nivel macrocosmic, universal.

La nivelul lui Ajna relatia este de tipul plus-minus, yin-yang. Este genul de rel a tie foarre elevata, inrre un barbat ~i 0 femeie care constientizeaza aspecrul arhetipal sau chiar cosmic al atractiei §i aJ iubirii lor. La acest nivel apare posibili tatea unei contopiri dcplinc intre barbat §i fern ei e .~i se poa te vorbi de a ringerea coudi ~iei androgirrale, in care fiecar e dintre cei doi reu§e~te sa pastreze in propria sa fiinta aceasta stare de

unificare deplina.· .

88

CONTINENTA SEXUALA

7. SAHASRARA

Este cunoscura In tra ditia orientala sub nume.le de Shunya Chakra sau centrul subtil coronar, Situata in ZOIla

cresreru lu i capul ui, la aproxirnariv trei degere deasupra, pentru clarvazatori SAHASRARA a pare rnult mai mare decit eel elal te 6 .. balcras.

Clarvazatorii vad acest centru sub forma unui cere perfect, de lOOO de petale, i11 real ita te existand peste 10.000 de canale sau spite energetice, __ lUIif_

In fiii1~a, SAHA5RARA reprezinta focarul spiritual suprcm, fiind mult mai rnult clecfit 0 cbulera, Pr in activarea predominant5 a acestui focar se constientizeaza manifestarea Sinelui nemuritor sau a Scanteii Divine din fiinra umaria.

La acest nivel de constiinja suprarnenrala, actiunea este inrordcauna detasats ~i se real i ze,na pro fund mtelegerea deplina a faprului cit" TOTUL este in UNUL ji UNVLeste in TOT' sau eu alte cuvinte: "Tot ee este jos este precu1n tot ce este sus fi tot ce este sus este precum. tot ce este jos. " Despre acest !UClU, Iisus spun!:'a: "Prel:um in eer, up ~i pe parnant"

Fiintele de exceptie care au dominant activat acest focar subtil energetic, au 0 intelepciune adanca plina de bun simt, constientizeaza plenar existents lui Dumnezeu III Iiiura lor, prezinra stares de continuitate a constiintei inclusiv in timpul somnului, transcend cele dona polaritati, manifests 0 deplina identificare eli Constiinta Universals, Dumnezeu, Cele mal inalte rugkinni ale sfinti I or, preotilor sicalugarilor capahili sa-~i inalte spirirul, se realizeaza la nivelul lui SAHASRARA. Srarile Hiunaice care apar prin trezirea perfecta a acesrui focar subtil nu pot fi descrise in cuvinte, deoarece acestea ar fi palide ~i inexpresive fata de reali ta tea trai ta.

Singura care ponte descrie acesre sdiri de constiinta este tikerea.

in plan fizic, SAHASRARA coordoneaza activitl;ltea creieruluipi a sistemului n ervos, stimul eaz a trezirea potentialului mental, din care folosim In mod obisnuit maxim 10%. Ea controleazs acrivitarea glandei hipofize, cunoscdndu-se importanta vitals pentru armenia fiintei a hormonilor hipofizari.

Nota muzicala corespondenta este "SI", Bija mantra cstc secreta.

Cu] oa rea speci ficil este alb - SIT~ ill ci tom-e.

Reprezen tare a grafica este un cere perfect, cu 0 "umbrelli" rnuhicolora deasupra,

CARACTERISTICILE CUPLULUI LA NIVELUL LUI SAHASRARA

La nivelul lui Sahasrara cste transccnsa orice polaritate. Aici este dorneniu] unde forma cea rnai lnald de energie se contopc§te ell constiinta pura, dincolo de orice dualirate. Se poare vorbi de un cuphi Is acest nivel, dar flU polar, ci dear atunei cand cci doi iubiti II pun pe Dutnnezeu pe prirnul plan 111 rehtia lor. Aici se poate vorbi despre 0 atractie care nu se bazeaza pe arractia dintre aspectele complernentare, ei prin identificarea dinrre constiin te1e celor doua fiinte, care surrt neu tre ca polari tllfe si transcendentale,

For ta car e unesre cuplul la acest 'nivel nu mai este forta de atractie care se manifesta la eelelal te nivel uri, ci asp ira tia profunda;;i frenetica de comuniune ell Du mncz.cu 'Tatal , aspiratia de a a tinge perfcctiunea, iar cuplul devine astfel 0 motlalitate pliicutii, rapida s] u§oar1i. de atingere a perfectiunii, deoarece cele doua 'fiin Ie .sunt ca dona oglinzi care vor sa ajunga sa reflecte cat mai aproape de perfectiune fiinta ill bita, iar iubirea lor este calea ce-i conduce eel mai u~or la desavarsire,

6.

TEHN1C1 Sl MODAl1TATl 1'R1N

• •

CARE rOAT£ f1 AT1NSA STAR£A

DE CONT1N£NTA AMOROASA

Oricare ar fi sensibilitatea, inzestrarea §i disponibilitatea erotica. de care dispunem in prezent, capacitatatea noastrs de atrai, simti, induce ~i darui placerea, poate fi amplificacl considerabil. Nu trebuie s~ uitam niciodata c:l. pe maestru it face exercitiul.

Psihologii occidentali au redescoperit ceea ce era cunoscut de rnilenii in rraditia oriental a ~i ·anume di. sensibilitatea noastra erotica nu este innascuta, ea fiind frucrul unci asa numite ucenicii, desfasurate in tirnpul copilariei sau adolescentei ~i al prirnelor experiente arnoroase. Care aI putea fi diferenta dintre doua femei perfect sanatoase, dar una aproape frigida ~i alta foarte senzuala? Neindoielnic, organele lor sexuale sunt sisteme identice care transmit impulsuri nervilor, Deosebirea dintre cele dona situatii se dlli doar in educatia diferita a celor doua femei,adidi in faptul c1i nu estc suficient di ne-am nascu t cu zonele erogene; este necesar ca ele s:li lie trezite, antrenate, educatesi activate.

Datorita aceastei ignorari a disponibilitatilor fiintei noastre, datorita

. acestei Iipse de edueatie si indolenrei in care se complace aproape inrreaga societate umana, cercetatorii au descoperit consecinte ~ocante: de la aparitia hanalei matrete, la boli grave precum ar fi cancerul, anornalii ~i tulburari cornportamentale, violenta, agresivitate ~i rnulte din tarele societatii conternporane.

Este ell ~i cum Natura urrnareste sa ne ajute sa devenim constienti de noi §i de posibilitaule noastre, dar 1101 refuzam sa aseultam aeeste sernnale, aceste chernari primordiale. Despreaceasta distan~il intre ceea ce este fiinta umana astiizi ~i ceea ce ar putea deveni din punet de vedere amoros, dr. Gerard Leleu declara in celehrul sau TRATAT DE MANGAIER1:

"Sexologia ne-a redus dOftr fa rei cii;iv/I centimentri piJtraJi ai organetor genitale, in timp cc corpul nostru este realmente intesat ou 1.800. 000 de captatori de senZi/lii care-l far sa fie 0 imensa zona ero gena, gat.a sa tri'iiascii pli1reri noi Ji rafina te, aflati1

Tehnicip modalitii{i prill cnrepo/lU fi atinriJ staree de mnrinen¢ nmoroaJa 91

mereti in .l1jtepwrea mfmgliierilor, cbiar daca noi ignordm acest aspect. Adeviirqtul control al energiei erotice provine din C1I"11.QaJtere" ritmului "I1.1))"tr11 indiuidual de crestere a energiei erotice in propria jiinlii p nu din ignorarea acest e ia _ ,~

Respiratia abdo1flinalii .- un factor important in vederea controlului energiei erotice

Desi acest aspect ar putea parea putin ciudat pentru nnele persoane, pentru a illVa~a s:1 ne controlarn energia erotica esre necesarca fiinta umaria s1i respire mai profund §i mai puternic, deoarece respiratia este poarta prin care se po ate obtine controlul intregului corp. Respiratia este voluntara si involuntara, adid noi respirarn de obicei Bid ~a ne gandim la aceasta, Jar putem alege sa schimbarn ritmul ~i sa 0 facem sa devina mai profunda, prin folosirea mintii in vederea dobandirii unui control cat mai bun asupra corpului,

,,At&t timp cat respiraFa este haoticii ri se rif/ii in miscare, slimim/A (sperma) este eft.,-"escenti1 fi se mljea}"i ea. Ciiud respiratia este gradnt incetinitii ji Ia un moment dot ~Ii fncef.eaz;i once miscare, atunci sihnanFa (spcrma) se odibneste ,<:i ea, 14 [el ca respira#a." (GORAKSHA SAMHITA)

De asemenea, respiratia este intr-o stansa corelatie cu ritmul cardiac: Dad fiinta umaria respidi rapid §i superficial ca dupa 0 alerg are, ritmul cardiac va cresce, dar dad fiinta respira incet, lerit §i prefund, ritmul cardiac descreste, Printre altele, rirmul cardiac este 0 caraeteristica a orgasrnului, iar cresterca ritmului respirator este unul din semnele apropierii orgasmului eu descsrcare, cu pierderea energiei erotice. Se poate spune astfel ell. un prim pas in vederea atingerii star ii de continen Ia esre controlul respiratiei, fiind n e cesa r ca r esp ir a ti a sa devina lentil ~i profunda.

Cele mai rnulte fiinte urnane respira foarte superficial, de obicei folosind doar par te a su per ioar a a plamanilor, In nivelul pieptnlui §i al umerilor, ceea ce permite dear unei rnici

92

cantitari de oxigen sa fie absorbita de di tre plarnani. RespimJia nbr1o'mirU1iii proJtmdii, ceacare urnple plamanii, este modul in care respira nou nascutii. Daea vom privi un copil mic arunci cand doarrne, vom putea observa ca ahdomenul san se ridica §i coboara la fiecare respirarie, Re;pirat:i~ abdominala ne perrnite sa inlocuim aerul residual stagnant in plamani cu aer proaspat plin cu oxigen.

Acesta esre eel mai sanatos mod de a respira, dar fiinta umaria a pier d ut ace ast a capacitate n at ur alji du tor i ta st r esul u i ~i anxietatii. Starea de anxierate se ponte traduce §i prin lirnitarea respiratiei la partea superioara a pieptului, Cand suniem Iericiti ~i didem, reusirn din nou, in mod spontan, sa respiram a bdominal, Ajp ca 0 rnodalitate de a respira din ce in ce mai mult abdominal este de a fi fericiti si a dele dit mai mult, Cateva minute de respiratie a bdominala in fiecare zi va vor invata corpul sa respire profund, chiar ~i pc perioada sornnului, iar In momentele de pasionalitate intensa respiratia va fi o modalitate esentials care vii va ajuta sii aveti control asupra energiei erotice ~i sa va expansionati senzatiile orgasmice Ia nivelul intregului corp.

in continuare v ii voi prezenta un exercitiu simplu prin a carnia practid, in mod constant, veti putea sa consrientizati §i sa stlp:1n:iti mai bine respiratia abdominala.

Exercitiu

Cand veti practica cxcrcitiul urmator veti urmari sa inspirati pe nas §i sa expirati pe gnra, deoareee inspiratia aerului pe g\llii ingre\lJleaza intregul process.

1. Vii a~ezati pe un scaun cu spatarul drept in asa fel inciit picioarele sa ~tinga podeaus, iar tillpile sa fie plssare la 0 distanti'i egala cu distanra dintre umeri ..

2. Plasati-va mainile pe ombilic ~i relaxati-va umerii.

3. Inspirati penas ~j simtiti cum partea inferioara a abdomenului se dilata, astfel ind. t ombilicul este impins in afara. Diafragma va cobori.

T ~lmip Ii 1ilrwlIiiriipprin care ptjate fi rmnsii store« .rk crmtinent4 amrn:olisii ' '.,' 93

4. Menp.n:i.ml pieptul relaxat, expirati cu put;ere, pentru a impinge partea inferioara a abdomenului inapoi, ca ~i cum al;i sirnti cum intreaga zona a organelor sexuale urea.

5. Reperati acest procedeu de 18- 3 (j ori pe zi.

Identificarea muscbilor PC (pubococcigieni) - un pas important catre continenta amoroasii

Fiiuta umaria este inzestrata cu posibilitati ~i srrucruri pe care Ie ignorll dar care, printr-o constientizare atenta ~i 0 folosire inteligenta, II pot deschide posibilitati ncbanui rc ~i aparent uimi toare.

Un exernplu grilitor in aceasta directie este eel al rnuschilor pe care-i utllizsm frecvent, eel mai adesea fi'idi 511 fim constienti, arunci cand urinarn, Desi noi nu suntem nici macar constienti de exisrenta [or, acestia au un rol cxtraordinar de mare III acrul amoros. Pentru cficicnta rnetodelor amoroase secrete este necesar ca acesti muschi sa fie fortifiati si conrrolati perfect. Muschii placerii, sau stiinrific vorbind musehii pubococcigieni, numiti pe scurr muschii PC, sunt usor de localiza t, fiind cci care, atat la barbat cat §i la femeie, sunt utilizati pentfll oprirea fluxului de uriria, MUfcbii pubOCOtXigieni sunt responsabili de contraqiile ritmice din pelvis fi anus din timpul orgasmului. Muschii pubococcigieni sunt un grup de muschi pelvieni importanti care porneste de 1a osul pubian (pubo) pe partea anterioara pana la osul sacral san cocas (caccigian). Acest: muschi constituie baza san:1ta~i sexuale §i sunt esentiali penrru a deveni 0 fiinp perfect conrinenta care coutroleaza complet potentialul sexual.

"Dara barbafii Ii [emeile uor creste puterea rrlu,lchilor PC, ei uor putm sa dftvini1 hilt'baJi continenti sau femei continente ~'i sd separe orgasmul de ejaculare." (LADAS, VVHIPPLE SI PERRY - THE G. SPOT)

Urinarea fraqionatii ~ unul dintre procedeele secrete de control al energiei sexuale

Inteleptii consid er au ca fiinta care' de tin e eontrolul asupra poteutialului urinal" detine in mod implicit ~i controlul asupra potentialului sexual.

Un exernplu celebrn til aceasra privinta iI consrimie al cincilea DalaiLama Tibetan CMe a decedatin jurul anului 1680, dar care s-a deosebit de predecesorii sal prin atitudinea sa foarte libera fata de femei, Istoria povesteste di lnrr-o zi, de la inaltimea celei de rnai sus rerase a ceiebmlui palat Perala din

CONTINENTA SEXUALA

Lhasa, acest Dalai-Lama a raspuns consilierilor sai care ii criticau aceasta atirudine: "Este adeudrat, am multe [emei pe tare le iubesc, dar jifiinte care ma criticii din cauza aceasta. in plus, pentru. mine, uniunea sexualif 1111 este ceea ce este pentru voi. "Pentru a ilus tra acest aspect, de la Inal timea I a care se afl a, el dadu drumul unui jet puternic de urina peste parapet. Acesta s-a scurs din terasa in terasa pana la baza palatului, apoi In mod miraculous Dalai-Larna l-a reaspira t §i a readus ace! jet in Fiinta sa, sub privirile stupefiate ale supusilor sai. Dupa aceasta s-a Intoars triumfator dine cousilier ii sai ~i le-a spus: "Cfmd veti re1Jli 5"11 faa!i ca mine, ve Ii ll1Jelege fa modul in care eu. interactionez erotic estc cu m1Jlt diferit de ceca ce se prrHticii in mod ubi}'Uui t. "

Practicile rantrice ~i taoisre, prin tehnicile specifice-oferi te celor initiati in misterele lor, leconfera acestora un control absolut alejacularii. Exista trei metode foarte simple, dar extrem de eficiente, prin care se poate atinge controlul asupra potentialului sexual ~i urinar:

1. Prima metoda consta III urinarea fraqionatii, in jeturi foarte scurte, inrre care se face 0 pauzli de clteva secunde, Pauza dintre jeturi trebuie sa fie suficient de lunga pen tru a fi oprita cornplet curgerea urinei, Mai ales la primele [emri, vor aparea niste fiori prin tot corpul, In special pe ~ira spinarii, care pentru cei mai slabi vor parea putiri prea puter nice in intensitate. Acesti fiori nu s un t altceva dedit Q manifestar e a encrgiei tr ansmura te prin contractia puternica ~i ferma 3 sfincterelor urinare. Anumite texte mentioneaza d aceasta energie (acesti .fiori") trebuie vizualizata ~i directionata ascendent pe coloana vertebrala, in zona din mijlocul fruntii sau In cresterul capului.

Tehnici ri 11Iodalitliti prin care poate fi atinsii stares de comin~tii amorollrii 95 .

2. A doua metoda, care mai poate fi numits ~ retentia scurtli a uriniirii este ceva m ai pntern ica: atunci din d vorn si m~i nevoia de a urina, vom relaxa sfincterele urinare, contractandu ~ le a poi imediat, ferm, inain te ca urina sa fi iesit din vezica urinara. Este 0 metoda care necesita un control foarte bun §i care va fi pracricata b inceput doar la toalera. Exercitiile se realizeaza de obicei inaintea urinarii propriu-zise. Se va unnari 0 abordare gradata aacestei modalitati fara a forta,

EF£CTE;

+un control mai bun asupra cnergici crcatoare §i vitale a fiintei

- arnplificarea energiei Yang (solara, rnasculina, de control) in fiinr,a

- miirirea energiei vitale

- energizarea arnpla ~i revigorarea mrregului organism

- marirea vointei

- mentinerea cu ll~urint'l a contincntei amoroase,

Prill fractionarea de 70 de ori a jetului de urina la fiecare urinare tirrrp de 3 saptamani, vom beneficia de ameliorarea rnultor afuctiuni §i disfunctii din sfera genito-urinara (~i nu nurnai) §i vom observacresterea ~i arrnonizarea apetirului sexual. Dncii eoncomitent cufraqionnren t>'om vizunliza energia rezuiratli prin trensmutarea potcfialului urinar urcand pe coloana, vom -remarca 0 amplificare a calitaplor noastre mentale, 0 imbllniitiipire 51lhstanJinlii a puterii de concentrare.

3. A treia metoda se realizeaza CD minim un sfert de ora inainte de a facedragoste. Bem apil. (infuzie de plante, eeai sau sue natural) in can titate mai mare (este de preferat aproximativ un lirru), a~a Incsr in timpul actului amoros sa apadi nevoiade a urina, In timp ce facem dragoste vom urmari sa relaxam sfincterele urinare ~i inrrega zona abdorninala infcrioara, intocmai ca atunci cand dorirn sa urinarn. Putcm face aces! lucru fara probleme, deoarece este practic irnposibil sa ur inatn. Vorn remarca dupa nurnai cateva minute ca ascensionarea energiei se realizeaza extr ern de u~:or, spontan. Este posibil sa apara ~i niste fiori extr em de placuti §i 0 stare intense de efervescenta erotica lii afectiva, Putem prelnngi or icat de muit aceasta stare prin relaxare a sfincterelor ~i a zonei abdominale inferioare.

Aceastii metoda se recomanda mai ales celor aflati la inceputul acestei practici, care au tendinta de a fi foarte contractati in tirnpul actului arnoros in dorinta de a controls dt mai bine, in realitare.cu cit zona limitrofa organelor genitale va fi mai relaxata, eu atat energia va circula mai usor, putand fi rnai u~or controlata ~i ascensionata, Controlul din timpul acnrlui amoros poate fi adus la 0 stare de maiestrie prin practica aeestei tehnici, aparent atdt de simpla,

CONTINENTA SEXUALA

96

Multe dintre contractiile §i stresurile acumulate interior pot fi eliminate prin aceasta tehnica, Acest proeedeu este foarte util pentru obtinerea controlului asupra zorrei abdominale inferioare, care este una din zonele rnai greu de conrrolat,

Dar se poate pune aceasta intrebare simpla:

Dad relsxarea la nivelul zonelor limitrofe organelor sexuale este Ioarte urila, atunci de ce se recornanda anumite contractii precum cea a planseului pelvian sau a sfincterelor urinare?

lUspunsnl este dI atunci dod relaxarea este stipanita la pcrfectie, se poatc vorbi §i de 0 eficieritjl maxima a contractiilor, Sa realizam analogi a en 0 bila care trebuie sa fie irnpinsa pe 0 traiectorie strict delimitata, Bila este energia erotica, iar traiectoria este traseul ascendent pe coloana, iar forja motoare este una dill contractiile cunoscute. Daca, de exernplu, contractia pelviana va f foarte puternica, iar restul corpului va f foarte relaxat, energia va fi foarte precis directionata, tot astfel precnm bila din analogia noastra va fi perfect directionata atunci clnd asupra sa va acnona 0 singura forta ce-i va da un irnpuls precis orienrat, Daca se VOl' suprnpune peste contractia planseului nenumarate alte contractii invohmtare ale diferitelor grupe de muschi abdominali, efectul va fi en mul t mai slab, la fel pre cum bila din exernplul nostru care va avea 0 miscare rnulr mai dezordonata sub impulsul rnai multor forte aplicate haotic.

In alternarea arrnonioasa ~i stapanirea perfects a contractiei ~i a relaxarii rezicla: 0 mare parte din ceea ce este cunoscut sub numele de arts taoists a amorului, Este evidenta corelatia ~i interdependenta care apare intre starea Iauntrica rnentala, ernotionala ~i manifestarile cxtcrioare din timpul actului erotic. Stapihlliea acestor tehnici este rnai mult dedit 0 conformare rnecanica, este un semn a1 armoniei ~i al fortei in terioare.

Tefmici [i nUldnlitiiJi prin care poote fi atinsfi stares de continenp'i fl1nQfonsif 97

Exercitiile Kegel

1. Conrractii lente: strang-em muschii PC, ca ~it.:UIll am dori sa oprim fluxul urinar, Retinem muschii contractati timp de eel purin 3 secunde apoi ii relaxiim "

2. Contractii rapideecontractam ~i relaxam alternativ rnuschii PC, c:it mai rapid ell pminr;a,

3. IlllPingcri:

- pentru [emei - u rrnjirirn sa irn pi ngem moderat, C:J si eum am dori sa defecam sau ea in timpul nasterii,

- pentru blirba_li - impingern moderat, ea ~ cum am dori sa ne forpm sa urinam sau sa defecarn.

ACdt In cazul b~rbatului dit~i al femeii, aceste exercitii simple pun simultan in actiune un anurnit numiir de rnuschi abdorninali ~i din zona bazinului, astfel d este posibil (mai ales la ineeput) sa simtirn deopotriva anusulcum se contracta ~i se destinde. In aproximariv doua luni de practica zilnica vorn deveni constienti de fiecare muschi din zona planseului pelvian ~i vorn fi capabili sii~i contractarn separat, apmape fara efort, cu efecte aproape miraculoase,

ANTREN&MENTULINTENSTh'

Aceste exercitii, inspirate din nrilenara tradirie tantrica, au fost denurnire stiintific exercitiile Kegel. Se va incepe ell 0 serie de 50 de contractii lente, 50 de striingen rapide [i 50 de impingeri. Sc va realiza ~ce~st5 scrie (50+5"0+50) de eel putin 5 ori pe zi.

Dupa 0 saptiimana, vom man cu 10 fiecare dintre cele 3 rniscari (60+60+60) contiuuand sa realizarn eel plltin 5 serii pe zi. Procerlarn astfel pana ajungem sa crestem la 100 de executi i (100+ 100+ 100). Ciiud am atins acest niuel dupa 6 siitiimani, pentru a ne mentine nl1qchii PC bipertonici este necesar sa jacl:'m zilnic clite 5 serii de de m~·ciiri complete. Cu dit vom exersa mai mult ell atat va fi mai bine, iar rezul tarele vor a parea rnai curan d. Antrenamentul ideal pre.fUp'une .ra exersiim cam 0 arii in fiecare zi.

La inceput va f posibil sa intampinam dificultati: muschii PC poate di IUl vor ram~lle conrractati cu lv~urinIa in timpul strangerilor lente sau poate d 1111 VOIll purea s~ rea I i 7,3 III contractiile ra pide ell vi reza, dar aceasta esre pur §i simplu fiinddl. in cazul nostru "mu~ehii dragostei" sunt inca slabi, Odata Cll practica ci VOl" capara un tonus dcosebir,

Dad ne sirntim obcsiti la caparul unei serii .de executi i, nu Yom abandon», ci ne vorn odihni cateva clipe, UPO! vom relua, Pentru a deveni constient de vigoarea crescanda a rnuschilor PC, barbatul i~i poate prinde user ell degerele penisul din zona de inserti e In ti mpul efecruarii exercitiilor

.~ ., tON!'INENTA SEX1,fALA.

\ .. it'L

Kegel, iar ferneia i.~i pone introduce un deget sau dona ln vagin, ori poate utiliza un vibrator (pentru aceleasi probe).

EFECTE ~I BENEFICn

Este perfect posibil ell in decursul antrenamentului muschilor PC s1l apara stari de confort launtric, incalzirea anumitor zone, care ne da senzatia de bine, fiori sau senzatii de genul unor usoare vibratii ori furuicaturi ezc, Teate acestea sunt semne ci'i tehnicile incep sa dea rezultate ~i daca apar nu trehuie dedit sa ne bucuram, Chiar dad ni se pare cii nn avem n ici un rezultat este necesar sa ne continuam cu coastiinciozitate antrenamentul deoarece mai devrerne sau rna; tarziu acestea vor aplitea. Sil nu l1it~m ci'i in mice, pe maestru il face exercitiul,

Tebnici ii mfJIullitrlp prin (:are poote fi atil1Sii starea de coiltinrnp'i .a11ll)IYJasii 99

Dinamizarea muscbilor PC in cupl.u

Este recornandar C~ muschii PC S2 fie antrenati .~i in mom ental fuziunilor amoroase pentru ea acestea sa fie di n ce in ce rnai aducstoare de fericire ~i de irnplinire inrerioara. Vom prezenta 111 continuare cateva tehnici consacrace antrenarii m uschi lor PC:, va hl hi Ie rnai ales pen tru femei, asrfel indt dadi VOl' fi practicate, vor conferi iubitilor 0 placere amplificata.

STlMULAIiEA INTRARII VA GINALE: in mom ental in care iubitul V;J penetreaza esre necesar sa contracta p ritmic muschiul PC in jurul capului penisului (Lingam-ului) pentru a srimula intra rea vaginala.

ABSORBITI~L iN INTERlORUL VAGINULUl: lasap-l pe iubitul vostru sa va palrwldil u~or if! tirnp ce contractati ritruic muschiul PC ca ~i cum ap. vrea sa-l absorbiti in vagin.

COIVTRACTATI MU$CHIUL PC iN TIMP CE EL SE RETRA.GE: if! ti mp ce hiirhatn I penetreaza ri rmi c inain re §i inapoi, con tractati muschiul PC atnnci cand el se rerrage. Aceasra creaza un efect de suctiune a peretilor vaginali care poate fi extrem de placut,

ADANC iNAUNiRU atunci dind iuhitul este acianc inauntru retineti-I, contractind muschiul PC in JUNI penisului (Lingnm-ului) lui.

. SCURT $1 LUNG: in timp ce barbatul utilizeza tehnicile tradirionale orientale de penetl'~re,. de noua penetrjiri superficiale ~j una profunda, esre necesar ea ferneia sa contracre usor rnuschiul PC in jurul penisului (Linga1lt-ului) iubirului III timpul pcnerrarilor same. In timpul penetrarilor Itmgi contractati 111 tirnp ce e1 se mi§d inainto ~i inapoi,

Pe masudi ce ene_rgia sexuala se amplifies prin contractiile muschiului PC, ritmul cardiac se va arnplifica :?i respiratia va deveni sacadata, Deoarece muschiul PC se contracta in timpul orgasmului, faptul de a avea muschi PC puternici va produce ambilor iubiti contractii rinnice placute mult mai intense.

Pentru femeie, rnuschii PC foarte purernici inseamna tinerete ~i farmec, ea urmare directaa arnplificarii (in unele cazuri extraordinare) a potentei orgasmiee ~i a ferninitatii.

"F emeia (lire doreste sr] rlevinr] jOIlTtf smzualit trebuie mai mereu sif urmi1reascii sa fncbldii ell putere Ji sa contracte Yoni-ul ei panii (lind ua deueni capabiliisif rctinii Lingam-ul tubuulu» et ca Ji cum ar face aceasta Cit un deget, contractdnd l'i 1'e/IL1;/ind muscbii care Ii afern mat ei efit Ji iubitului ei 0 imensi; placere, iar in cele din urm.ii ea »a ajunge sit aqioneze en 0 asemenea putere en acesti mUjchi, precum. 0 face mdna unei plistoritt', care mulge 0 !Jllra. Arcana telmica secreta nu. se poate i1ivatn dedit prin pnlCthit ji 11Uli ales concentrdnd [erm acolo puterea voirqei; care ua fi atunci focalizatit in zona vizatii. in timp ce