_Familia Familia umand este 0 grupare biologica preocupata de grija pentru copii si asigura supravietuirea speciet. In aceasta privinta seaméind cu alte “familii” din lumea ani- mali, dar difera prin faptul cai ea este $i 0 grupare senti- mentalét, sociald, cultural si economica. milla se ingrieste att de copii ct si de | = a rvel practic 9h erosional bil st accep penta mnaifestren sexual instil cltrate din jure eAstfel, fail societal din cae face pane Gruparea familiala in sensul et cel mai larg, familia este © reten de relaii complexe si intrewesute, create fie de legituri de singe, fle de uniuni socialmente recumoscute, cum ar fi clsatoria, Familia eins, caracterstica primelor genera, dat si anumitor socetti din zilele noustre, era com Pst din mai multe generat care locuiaw sub © Familie din timpul regelui Edward. Tatil, are era capul familie, dispunea de avtoritate absolut, uneori chiar $1 atunci cind copii ‘devencau adult. Din fercie, aceast8 modal {ate de inabusire a individual este foarte acelayi acoperis si eran extrem de apropiate, practic, groparea familial e1 constiuitl din copii, parini, bunicl si cite data mitusi, unchi si ver In prezent inst, cu toate cs alte rude mai pot fi © suns impontants de: ajuor si sfatun, ‘gruparea familiald-a devenit mult mai frag si Toare rar se pot fatilni mat mult de dot generat sub acelasi acoperis, Din cont Copii sunt astazicrescuti in evea ce denumnim famili “nuclew", Formate din mama, tatd si copii. Familia ev un singue pari tonul dintre paring isi asuma si rolul mame si rolul tatalu, este tot mai des inti in soci tatea moderna Schimbare de roluri Pang nu demult, i familia radiionala de tip rucleu, rolurile erau destul de bine delimitae jn principal in funetie de sex. Desi pain frau implicatiimpreuna in cresterea copiilor si conducerea casei, tual era responsabil de astfel inca CORPUL OMENESC @ Astazi, famille sunt in general de mici dlimensluni, eu unl sau dol copil. S-a modi cat si rolaia parinte-copil in cele mai multe cazuri aceste relat sunt mult mai relaxate, iar rolrie in fami sunt intr-0 proportie ‘mult mai mare interschimbabil, sustinerea financiard a familei, iar mama se ‘ocupa de ingriirea zilnica a copiilor st de saeinile domestice. Sexul era totoata un ele ‘ment important in rolul pe care ficeare copil jn familie — de’ exem fratilor si surosilor mai mick sau implicaren in diferitesarcini, Fetele mai mii era incursate Si jute mamele la gat, cusu, curdtenie sf ‘cumpititar, tn timp ce baiett is ata tat Ta grinder sau in garaj, Aceasta impaiie a intretinut si de canile si jucnile pe care paring le cumpaau copillor lor si de smodul in care fi imbrica Jn ulimele decade ins sau ridicat nume roase intiebari cu privire la aceste rolurt sminate pe bara de sex, fapt ce se reflect ruparile familale din zileke noastre. In prezent, e mult mai probabil ca tats par ticipe ia trebule domestice, in timp. ce femeile lucreazl cu norm inieeagl sau eo jumatate «le norma, Aceastt now asumare a rolurilor de pirint se reflect si in indeletnFAMILIA © Familia moderns de tip “nucleu” a treeut Prin multe schimbirt In zilele noastre multe ‘mame luereaza si asa copii la crege sau cu dace. (© Copii gurkha din Nepal. in foarte mate societat} exist’ roluri speciale pentru copii, ‘cel mai des intlnit find cel de supraveghere fratilor mai mici. Aceasta feta va avea de indeplint o multime de sarcini specifice unut Adu, mal inainte de a-i fl terminat copitiria. © Folu! traditional at mamei gi tatlui sa ‘modificat mult in uitimit ani, Asigurarea resurselor financiare 3 ingiirea copillor sunt ‘considerate acum responsabilitati comune. Cirle copillor, care sunt incurajati SX participe lao gam diverst de activitat domestic si de jocutt Nu este nimic anormal i faptul cl unit Fret inva 82 gtteaset, in timp ce fetitele invata cum si repare o maging Functiile familiei ul dine cele mai importante rolu ale familiet este st asi ui mediu catacteriat Ge lube gi sigurantt pentru copa. Din 2h nf, print care se uml hrana gl adapos ful, dar prinre cele mal importante set mid nevoia de fubire si de suport afectv tle sunt absolt necesare pentru dezvoltarea pocmalt copia i pent Sinden 58 nectv — Familia are un sol fundamental de ints re social, incurajind copilul st se plimbe, st vorbeasca, 8 se hrineasca singur, uneoe st citeased Siu serie ss dobaindeasct diverse eprinder, cum ar ft bunele maniere din tin pul meseloe in interioral familel copii favata ‘Gum #8 stabileasea relat cu alte persoane, fe fel acestea Sunt palin, vecini, mide stu prie feni, De asemenea, familia impune copillor anumite valor sociale, arttandttle ceca Ce se cade si ceea ce nu se cade St fica. Importanta rolului in familie {sn in soctate, el trebuie st constentizre tare este locul su in eral familie, Copia este invdtat cl sparine unul anomit gen sex ik cd este un copll spre deoscbire de cei adult, ef este cel mal mare, mal mare, mal ‘au cel mat mi, in functie de poz cx pata in ierarhia familie. Copilul incepe st fngeleagt care sunt responsablitaile lect sicum se pedepseste neindeplinitea lor Dezvoltarea personalitati depinde de po: zita pe care 0 are copilal in familie. Un copil Singur Ia paints saul primul dintre copit se maturizeaz4 mai repede decit ceili copil El teste avantajat de faptul cA beneficiazd de atentia ambilor paring, care sunt foarte imp cai in. procesul de dezvoltare al copilul, fncurajindu-l si adopte intetese si aitudini specifice ad De asemenea, cel mai mic dintre frat se dezvoltt deseori rapid, deoarece are posibil tatea sf imite pe fragt s1 surorile sale me matt, Relaia cu aeestia penduleaza inte pri: ten 5 ivalitate;copalul invagl stil respecte si va cauita protectia lor, cu toate el uncor vt Fi invidios pe privilegile de cate dispun fra ‘pial milocs va toce in pm ani prin sinvatt dificil, EL nu tentia acordatt primulu rescut, aici de Pentr a capta atentis, Dac’ piringt ou se a {a tolerant i ingeleyttori fa portamente, copilul ar putea avea mai mul probleme afective decit restul Ua copil singur la pain avantaje materiale fast de eopili ce pro famille cx mai mul copil, La fel rdscuti, el va petrece mult timp én coripani adtior, va avea mai mult spagiu, mai mul vor facilita dezvoltarea, cum televizorul, Copilul singur bicei mai 8 faptului ct in general trebuie 98 se descurce Singur, Cop isi ereazt propel mii “istactie, pentni a invinge plictseal, influenta de ansamblu a acestor relat — eu membrii familie si cu rudele ~ asupra copilu lui este grew de determi de previinut, Foarte multe dine aiudinile pe are le al pain Fatt de copit lor in primi ani de viatf sunt mai tiziu abandonate, cind ‘opi ited in contact cu ale grupuri Tipul de adult in care se va transforma copilul_depinde milk de tipul de adult al Aintlor, Paris increzatori si horait, cae incurajeaza efortusle si ecompenseaz reust tele, vor motiva copifal 51 devin un memabru Folostor si corespunzator al societti sor Ta Iucruri cae fi fi radiou! si a pacing are