“"Dacé unele clédiri au rezistat totusi in 1940, si 0 parte dintre ele si la cutremurele din 1977, 1986 si 1990, explicatia trebuie cSutats in primut rand in aportul peretilor despartitori si de inchidere care, in acea vreme, se executau din ZidBrie de crimid& si care au participat in mod esential fa preluarea fortelor seismice orizontale... Avariile pronuntate constatate la peretif nestructurali. respectivi confirma participarea acestora la salvarea clédirilorin cauz8." Lucrarea [1] mentioneazi totodat8 si un alt aspect deosebit de important al particip&rii panourilor de umpluturé la preluarea fortelor seismice: "Efectul favorabil a aportului peretiior estructural @ avut un caracter aleatoriu, manifesténdu-se de fa caz la caz cu mal mult sau mai putin’ eficient§, dup’ numérul, grosimile si dispozitia in plana acestor pereti.” ‘Aceast concluzie evidentlaz’ faptul c& simpla prezent a peretilor de zidérie nu este 0 garantie a amelior&rii comport&rii clair, ci este necesaré o analiz& inginereasc8, mai intai calitativa si apol prin calcul, a efectelor acestora (favorabile/nefavorabile). Totodatd, Incertitudinile legate de realizarea atectivi @ conlucrérit intre cadre si panouri (in special din cauza deficientelor de executie) au fEcut ca mai toate reglementirile si ignore, in faza de proiectare, contributia panourilor de umpluturs la capacitatea de rezistenti la cutremur, Pentru evaluarea efectelor cutremurului asupra clidirilor existente conlucrarea cadrelor cu panourile de umpluturé este ins3 recomandati in majoritatea reglementénior. Din experienta internationalé dupa cutremurele recente Constatérile inregistrate in diferite tari dup cutremurele severe din ultimii 10+15 ani aratd ci ambele categorii de efecte mentjonate mai sus au avut consecinte dintre cele mai grave in conditiile actuale, care au condus la adoptarea unor solutil tehnice si tehnologice net diferite de cele care, in trecut, au favorizat aportul zidérillor de umplutur’. in detaliu, aceasta situatie provine din: cerintele arhitecturele, manifestate prin abandonarea, voit sau nu, 2 conditilor de regularitate arhitectural-structureld, adoptarea unor structuri flexibile, proliferarea consolelor cu. deschideri importante etc.; cerintele de eficient& economic& (reducerea costului si/seu @ duratei de execute), He zm > oR Figura 1. Modificarea rigiditill cadrelor (R) prin panouri de umpluturé din zidérie si nesimetrie/neregularitate “structural8 provocat8 de panourile de zidrie (PZ) de umpluturs la structuri alcStuite din cadre. 64 AICPS Review 2-3/2010 concretizate in principal prin introducered. elementelor de zidBre lipsite de rezistent de robustete i prin renuntarea le umpleraa complet cu mortar rosturior vertcale. Unele dintre consecintele proiect&rll_ necorespunz&toare a cadrelor cu panouri da umplutur& si cauzele acestora sunt prezentate tn 2 continuare. 3.1. Crearea neregularitétilor structurale fn plan si in elevatie. Distrugerea etajelor slabe. 4 Efectele globale ale panourilor de zidéria inrdmate asupra réspunsulul selsmic al structurilor alcStuite din cadre se concretizeaz4 prin sporirea Figidit2tii locale a unui cadru, la un nivel sau la mal 7 multe niveluri, sau prin sporirea rigiditatit de ansamblua unor zone ale structuril Ca_urmare, este afectat nefavorabil regularitatea structural a cl&dirii In. plan si tn elevatie prin deplasarea pozitiei_centrulul de rigiditate (CR) in raport cu centrul de greutate al planseului (CG) cea ce antreneazé producerea/ accentuarea rasuciri de ansamblu a clidiri, Acest fect este ilustrat cu situatile prezentate in figure 1. Dispunerea neregulats in elevatie a panourilor de umplutur8, sau chiar lipsa acestora a un anumit nivel, conduce, in celé mai multe cazuri, la formarea etajelor “slabe". Aceast’ situatie este intéinit8 mai ales la cladirile cu functiuni multiple: magazine la parter si eventual, la etajul 1 si locuinte la etajele superioare sau la hoteluri unde primele niveluri necesits spatii largi, in timp ce la etajele curente exist peretl despartitori la fiecare camera. Reamintim c& proiectarea cdirilor cu primul nivel pe stalp! este unul dintre cele cinct principi arhitecturale ale lui Le Corbusier care, preluat fr’ discendmant, 2 generat numeroase avarit in tari seismice cum sunt Taiwan, Algeria, Italia, Turcia si chiarin SUA. (7],[10}. in aceste cazuri, cerinta de ductilitate rotational concentraté_la_nivelul_stalpilor parterului nu poate fi satistécut8 cu dimensiunile si armarile care rezultS in conditile prolectérii specifice clédirilor cu putine niveluri, astfel incdt formarea mecanismului de etaj este, practic, inevitabil’. Ilustrarea acestul adevar evident, $i ast’zi necontestat de adevaratii specialisti, arati manifestiri practic identice la cidiri situate la mi de kilometri-distant§ si cu un interval de zece ani intreele. tery