ete semnat de Richard Ole sna din primi edior al Operclor complete publica de Nites Arch 9 poot daa februari 1928 Inca dep cind era stidet, Nictasche sa ocupat cu preietiede Hosoi pesocatc a profesor ase lp anunfgecusul pe sees de ama {860-1870 cu preleger de ite dou ore spimdnal despre “iso prepa- toni impreund cu nepretaren unr teste alese™ seria in leeur cu ‘cesta lle 1869 li Rohde: "In semest vitor voi peed ilsof de pn Talat” Proistl nia fost relzat Nietsche a att penta prima dat pe retort in somes de var in 1872, prleger de citer ote priming ‘curs fos repeat vara lat 873g 1876 Sea pst owanscree ng jth acestor leer gee fost pubis in voluml XIX al pie citi de Oper comple Inia 1872-1873 Nitasche ahora sa aleatiasd din acest expert inorie 0 Care ofiloofun de aimensiun’ambitioase. La 8 februari 1873 le ‘Sr afel marc srr "Deal, am fost fare acy, doc rea ss Svan de Pay imivorigadu, oi gatacuo nou care a neepual eri, Senumeye dup dt i dau seama, Flonofia in cpoca tragic a gre. De fap transreretcl pin a prior emia, fst et nc din primavara Tur 1873, Manuserstebun se rat ai Richard Wagner de iva a 22 mai probabil pare dine fot ett de Netsche in carsul une via ‘ecae ev-o impound ci Rhode la Byeeuth e Pas 1873 intra 873 Tit tn decembri 1875 Nase ama rel! de teva or manuseisl pen tr pelucrare 3 complete. Dar moans nei de daa aceasta aden ‘are In cele din umd in decembrie 1879, edn eredea cl vor Lisa pune ‘isthe a dctt amet sl va dea doun pref surat pet ances Spe publcare manuserisul infra existent, Dar ne eu east ulin pil) ‘nus-ajns nicl deinvae snc la publcare Fragment ca tare, impre- tnd co uncle complet, fox edit entra prime dats in volumal Xa edie ‘& Opere complete a 1903, A mai apart int ee iblioia fn edtura Socitatii Nietasche, la Munchen, in 1923. ‘Nueste intima fap c8 Nctasche s- ocupat in epetae rr in ‘sul anor 7 de Sosa presocratic. Aceste studi rau stn legate de ‘aril sale pln lost din erioadarespeciv cre wmrea owansfomare etealé a concepit despre cultura. La sitll februaie 1873 i sera Malwide von Meysenburg: "Cu seas scree itu gin now into problem cata abort a mod ct e poate de peactic™ Caren a dezvott ise fontiuie ca offered a Nae ragede (srsoarea cane Gersor, 2 februre 173), “E Nayereo aged vn da-an ak urghiConmarea na de cave flosoia cotemporanilor(Sehif de lan). In Nayerea rages, Nietasce voir ct se ponte de neschivoe despre ceen ce considera elf ‘eckdere arte greet depot api a gre, adi dp secolele VI #1. inwemes lu Eurpide; vase euza pencil acest situa d= ‘ohare omulu tort al earl reprezemant principal considera Socrate Pomnind desc dsinge perspeaive ura dese prinejdile care amend ezvotare clr legate de apart ui Socrate i, odta cu ca, de afrmazea ‘plu aman cae na mai eeeae stints teoretzind. ilovfi in spc ‘ragicdagrecilor arma sh precizeze ish deze seas dee de devotee ‘targumentuli Chi Netache avea convingees, pe eae gia psa pn tars, c&filosfipresocratie! au fost adevarats ost rei ce mt ‘lrg eal 8 Soest Paton st simpeome al eetdr inerumente se desramari cult grece sunt pseudo-gec, nt-grect. dn cee din lua. prin Socrates Paton - produso mare catasof in culture european Aceast sree. astfelgindita in porte elaborat, ave sername rofunde yt inlet ult mai euprinzatoare deci simp preretare se alia see sted los de are vorba, "am ico problema ‘nossa de din general i nu numa itor sree a 22 marie 1873 lu Rohde). Lucrle aratat de altel ide alt tir provizeri al ere, cum at Fi Flos Observaitcdespre fpr rts ctor raises Fs ‘came clr: Nojteeatragedio pial mast Flos 9 poca raged a grecfor, epezentind unul din efourle prometeice ale Mi ‘Nietshe din ant 1870 dea npingeevolutiapoceslu de dezvolare acu tun pe oie (Oricun cea a face ea sre de cree vorba st prezne pent no oar on interes isorio-lsofe. Darran st 9 alfelHolzerae facet sens cepa: "Niioatd ma a pvt interes petra acy Hosoi, prin ‘evel de maitre, pa la poeta Tranamatare wer valor, Woe ‘multe fre cae duc ind la aceu eae rast nescris. Nici nus poate ‘anal ce importana a aut preocparea eu acest gnditor penta dezvolrea lui Nieusehe" (peta la volumal X al edie de Oper). De aif reuirea ‘several pe cre Nietzsche o acer, png stn Yona de puter, det in pune {uleelma natal reap sale, lose presoerateiloreelacvet:“Adevara Filosofia grecilor sunt ex inane Scrate 0 daa cu Socrates bceva) sun tf personality proeminents, distantindase de pop de bie, matursav pin a severe, cu prvi Tent, elo sin dere busi stat de dplomapie Ei prec pe marine in tate marie on epi ei expan asemenea concep grandiose, le constiuie sistem, Nimic nu ne dao idee mai Inal espe spi grec dee aceasta Brusca us