generale, dt master, cu jute unui mecanism orb, uno efecto care pat Scopurile une! nelepcuni supreme. S8 citi a Kant rsa natural cre Tu, (pag 4, eta Rosenkrnt2y “Admit eB materi Inegulu! univers se hese into tare de peri general din aceasta face un haos desir ‘Ysdsbstanfeleformnda-se in virute ler comune ale wate mod ‘ele prin sour misearea, Gust plicerea dea vedea un tt bine ordnat iseindu-e fr jt uno fable arbre, cn efect al eglormecanice ine funoscutes acest teste a de ssemanor iver pe cate! aver sub teh inct nen pot impieicas- socoese a isi aes univers. Nu voi ones dec 8 ora i Licey su a predecesoror si, Epic Leip DDemearitprezintho mar aalope cu propia mea core Mise pare e8 ar pte spare ae inteun se, iho pes mare inprent:<>" (Ver Fr AB. Lang. Getchiche de Materialome) Tat cum i cepreznts Democri formate nel lm at: to plese permanent agit In spail init dn neha ca fst blamat acest pune de plecarespundndu-e lame a fost migra sa ntsc din itnplar”, pin hazard. concurs quam foro. e8 “hazard 8” a oma in india materialistilor- Dar aceasta este un mod foarte puin lost de ane exprima, Ceca ce tebui spus est exist caval fh Finaltate-ananke fr intent, Nu aii vorba de Hazard ide un ansabla = leg iutoase inst neratonle Detar sce orice mgr in pail vid din gravitate. Atoms ge ‘el fae sure in sus atom yor sub presunea lor. Mijares origina ese, insets, veniclociderereqult t veynicd i infin spp: au se pate iter, cs pai ind iit cere regula nu exist pen- trv en oir dept tery de masa ‘Cum au jun ator sh fc misc trae 38 formeze vite in repulrtatencombinailor arse forma se desficeau? Dae oul des cu ‘sees vite aceasta ari echivalent cu repansl absolut viteza find ine, tse nlnes, ani sunt respi. e produce omiseare aterie Vanja aces ta sprope I nceputczea ce este de aceas ard. Cnd ato in ehiira Sin att enamel ese mai pot mga, ce ma or sur respi cate ‘ul enterica cum af expulai ei amin aca se mpltess ine igi formenz on fel de conglomerat.. Flecare din aceste conglomerate atest Separt din masa compl rive consti o lume; exis un num ifiit eum. S-aunBsut, vor pie. ‘De fecare dnt cind in ayer o hame, nsemaa cdo masa produ de soculatomilorctergeni separa, despaitprile, cele mai uoare sunt Frpise in ss; sb fecal eombint al freleropuse, mas intr in rete, ce 98 smentle espns in afr edepun la exterior ca pelicula. Actat velop ‘Se subiaz8 fot mai mul anunnte pr din ead anenate spe centr de ‘miyares de rote, Atomi central frmeaza pial ce cae serie in sus formeaz cru feu eal Anum toi frmeazamase dense, instar care leanteneat exe el ns arena itn vt) rapids uses putin ete atin sane sa foe dntortt rai diatis migeai (evorba de at). La fl par Tulle corpus teresirs sun putin cite putin smulse devant 3 de ast 9.56 Inftreaa ip aps pen erst 1 adncrun.Panantul se solidi ate ‘repute sunge acupe o poze x8 cenrul univers: ance, ind ane mi jose mga dee coo. Sarl i una, aun tv mai vec ‘SV ormate fz, au fost sorb de masele cae se migcauinjra nucleus {eres gi sau gas ase arase i sistem nest sider astre ior nse, Bsn stl tin fas insetitoae; ‘neste oscar mic inl inset Gndirea eto mieae Sufletlve- ued sheet cin mater ex ai mb, dn ato subi nt cu iti (de foc), Partieulle acess de foe sua esprit in tot cpa Ine tt ‘omi corporal se icerealeaz ete un atom de suf, Ee mich perpetua Pri subilates 9 grin mobilitatea fre sd 8 fe smly din corp de etre cru inconjurter De aceasta ne pia espace adace ir incetare in {ara no tom de foe gi de sult petra nical ator disparut, eae respinge spe inurl corp pe aed atom care a eas cape in afar. Daed respira inceteara foal itera Scapa in afar, Rezatle moarea, /Aceata nse prodice deodath, into clips poate ca ita fie estaba dap sparta ue! pt sulle, Soma moare paren Teoria percepilor prin simp. Conte mae eit evealizeacu ‘jurul ga numer gporrhou!Acestea parund in orp prin simu se "aspndst In toate pati compl de aici senate eprezetarea pe eae a4 espe ura, Sunt reese dou condi anu fora presi fin tata oganelor ae le primese, Numa aerator poate resin ee cei ese seman, pereepem rusilecujuorl parlor din Sita nose cre sun nalage acest Ine Peceptia ese ideatica ev ginda. $i una gi cealak sunt moifcas: ‘mecanige ale materiel suletlu; deh sfietul est dus de aceasta igure temperatr convenilt el perepe exact biel, pire esinatonsh.Dack ‘mines nce sa rete in exces, repezetril sunt eg gina ‘ea ese nesdaons. De siel pores adevtrteledifeulsi ale materialism Tu, pen ee ncepe si simi el nssipropriul proton peudos. To cees reste obiectiv are intindere,ajioneaza, dei eater, oeceea ce mate- ‘lism considera rept fundamen su el mai solid mu este deca un dat, »