hestiune nes ist de complica: nue deloc vor de run fenomen erga. Pentru aceasta enecesard activate cerebral, memoria aa ma depart, pe Moghmisetrie eflexe de toate genie act am fn stares constuim ing sintoareporind de la materie ru sar dezvall pein aceasta o jdt nega a Natur? Apartl de canoer, infin de complica este conia prea sen- ‘agi: cunoasterea este necesara penru a admit gi asuma materia. ind ‘redingain mater vais et pr acca simturior Fpl ea Natura procedea lal nate dameniie: 0 lege care ete valabild penta oament este valabla pent inveaga Natrt. Omul este realitate un microcosm, ‘Cetra este realizar en ma naa Natur, Introducere Imoraitatea marl moment ‘Greci poe uagice ca Mlosoit Cum au sing et existe? ‘ici se ascunde valoatea lor veyicd, in rest, tate sistemele se ‘devoreah ine ele. Pietra sri ‘Regasin sub o alt form elementele epic, lirce toate rechiitle ‘Tragei ‘Cums tetra, cu los? Dar, 1a dept rhino pact trie, artistic ‘Thales. Oporitapresocaticlo inpoeva sora. Atitudines lr in faa vii este naa. Ce gape Inelept ca epezentan ai vruilor ardinle ice Elibereea de Mit, Grecul epocitapce se gndest ocmai pe sine insu i depune muie In acest sens. Cat de important ete ata! Cielo aprecierea aged! precest trebuieinttdeauna stn repeezecan pe omal gree Instinct artistic in formas de eisai - ea Mlsofe, 18 Arist universal oma wniverse (amon tn epoca tragedies, Eschilca aris total autora au, esr atelier 8 ‘Yom inceca 8 invatam si cuneatem pe greul pe cael cuogtea Esch end ators, De data aceasta ne om sje Hlsofl eh de «el are ends in ace ocd ‘St desciem Int pe Eschil pe allel penatlonulu,apoi pe ator, mind de la ierele ir de flan. (Go. X, 100-105)