P. 1
dictionar de psihologie

dictionar de psihologie

|Views: 411|Likes:

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Constantin Serioja Hobinca on Sep 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2013

pdf

text

original

LAROUSSE

Redactor. MARIA STANCIU

Coperta; VENlAM[N & VENIAMlN

DICTlONA,R

,

DE

PS,IHOLOGIE

NORBERT SIlLAMY

Membru al SocielJ,1ii fralDceze de psilllOlogic

Tradueere, !lYIlr.trpmf'll·ta ~~oomlPiet4r:i "r1 ",jnd. psi~Qlogia romili:t(l.1l;.o;.cii de dr. LEONARD GAVRlUU

LS.B.N.973-9243-25-8

I!

,..

UNIVERS ENCiCLOPEDIC BueIlJe~ti. 2000

Fe CQperti SUJilt repro~l!Ise. fotografiile psihmogiilor mAN PM:OET (eopena l) fi VASILE PA VELCU (coperta 4}

[)1Cl10N'NAIRE DB LA PSYCHOLOGJE Nmbert smam:y

e l.a:fousse. 1995

Pentru uadu.cefCii jn Umbaromin!li l.OMe drrepbJrile apacf1r1ll - Editurii UN]V~S ENCICLOPEUIC

AVANPREFATA,

;.Calitatea. de psiholcg devine uni v ersal um_anl!i:'

VASILE PA VELCU

Orice carte de psJhologil.} cKercitl1 0 attacpe nmgicll, poate peatru ,ca it jnvitli pe cititor la m.eililape pe tema a. o~ca ee i.ncit ~azi se m.aiJ consldera a fi mist¢rul misterelor hmrl.k spiritul uman. dar Ill! modcert pentru faptLd col. orice om siml'¢ C3. are nevoie ca de aer de psibologie, A nu dispune de un minimum de informatie psibolo.gk~ este BU pur ~ simplu a fi deficitat' pe planw culturji.cat II. ti. hllnrlicapat in relstiilepe toate p]amu'ile, deoarecc pC toate planurile suntem cOl1!fnrratati en sil1tD_a1ii. o!?ip:oobLeme- ps:ibologl.,ce: in d_mgosw" in OOUCare£I cepiilor, lio raporturile cu amicii ~i inamicii ,. itl afacerl sau iII poli liICa. in profesiuee lin genera]" Ia po1idioicli sau la spital, ill mijloacele delrn.1l.sp!)Il tri comun s.au 101 "ola:m.d 3Jutoturil':mului propnu, ill cruitate de ,cumparino,," Mill de bans] [plelolJ eic _ etc _ Pretutindeni avem de-a face eu interventii SaU ell reactii [psilIDlogice pecare I:rl:l.buic sa le pereepem, s1 le di8cifrw ~ sa Ie cO!lII~m, uneori inledlat.ca atuaei, de exempli], cA.1i1d ne afli:1mfu fa, a , unor infraetori periculosl care m:izeazl pe ]IJl1ivitatca.cmotivitatea sau lipsa noaslrili de prevedere .. Designr, a fi pslhclog nu se feZU!Ila Ja a aves cunoc~till~e de psihologie. Amendind ins<1 opinia sIJPe:cfic-jala ca .. tori orutw.l:i_li sun f psihologi". Vasile Pavelcu reIed 0 deosebire eselll~,ala: .. InfO!lJl1.apa. psJ'ho/ogicli apro.fanulni jj 5erve~re lllprim ul riind lui; jnforlllil~a psJuologului a:w 0' [ina]itaJe sacltili'i' ~ iristil"t1p<m81ii"I_ Tocmai III ideea de a stimula informarea psibQ]oglllui; dar ~i a oric:an.i citi(o[ bine Intentional, am U',lI[1SptlS in rond_n~te acest d~C'!:inm:tF din eolectia Re/bwn~ Larol.lsse,. nul dlntre dictlonarele (de acest formal) eele mal bUllle d.iin IU!~, ell grij.:\ pus .. la zi" de dlU'e ,1IwlO'nd S~IJ. in 1991 c

Marea noastra dw.ruIDigire, mill mare dedt fn easul Dktivnwui de- filos-afie. fI] hri D1dier JUha2" a fest constatarea eli, in pagini1e sale nu s-a (leut loc

5

.'

p.rez.elJJtl:ld~ nic.i !lm:_u pslholog roman. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy oonscmneOlrli patru mari p8]bG~ogi .,d':Grigine roun:l'aine··,.1lJcc~tja numindu-se George Devereux, unu]. dintre creatnrii etnop&imaU'lici (:n~clIlla l;~goj, 19(8), Georges, Politser (n}isct!Jt iii Oradea, ] 903). protago:uristliilJ psjh,o]ogid .• .omelul cencret" . Jacob L MoreIlo, fondmorul sociometriei ~i .a~ psihodramei (niiscut la Buou~ti, E889j ~ David Wccitsl!er, ,311m. 11~ Urno:L" teste de intc~igeJllta utilizate c~ succes pe toate meridlanele {n~ul.!j:i el iorla Bucurestl, 1896). Dar unde este Nicolae Vaschide, aeest verIMoi1 P<loait, .FstraH al psihologiei ro.mftrne~ti], care a. pull] icat aproapet::xclusjv in limba franeeza, in. Franta, cele aprolllPe ]70 de rucrari. ale sale. dim care 12 sunt carll'? Unde sunt fic ~i numai acci nCl!JJ'Ologi, .nfflllf()psihiam. ~j psi.no]ogi mm§l:1!l care ~ ca Ghoorghe Mall'[lJJeScll. Dlmitne Dr~gIlicesCM .• CoastantlnGcorgiade san Mibai R;llea- s-an BJfiffi1at mal fntii. ch~ ar iu rn.elro[mb. rraillc>ofonic.i? Ern frresc s1i reparhn accastA dlJ!reroasli nedr,cp'tare, consacrand In dictionar arr~ioole unora dmtre cele mai rep.re7.iellJtative persona]WitJ ale l'Iel!l:ropsihiatdei, psihologiel ~1 pedagogiei mmfilJ:e~,ti , euacordul EdiUJr.ii Larousse. direi,;l Hadllcem mu1tumidle noaS1:i:e ~i pc aceasta eale,

Mll~~umiri aducem ~i dOrnDlldni A~iC:ital];dm Dflifie. dc Ia Institutul de \j: mnte ale Educa~i.ei. ca~e ne-a p.rt:ci~at unele da.le biograflce priviudu-i pe ul]li pedagogl mm§jniiru;:lu~i in clk~.O'Il,arr.

Dr .. LEONARD GA VRIUU

NOTE

I. Vasile Pavelcu, MerHrnorioze1e/u..rnii interioatf:, &!itura J 11I1]ooea, j[<l~i. 1916, p. au.

2 A se vedea DJd;ier Julia, DJcr:h)I1M de filGsofie,tnldllcere, ava[lprefa~i:i ~j CQmple~rip[].vind filosofia mmancasc.1 de dr. Leonerd G<tvriihu, EW.turn. Uaivers Endc1opediic, Bueuresu, 1996.

:l Ase vedefl S. F're1Jd, 1l1telptelRma l'iseJar, traducere, p:ream.bul la versiunea III limba romii.n£\: ~i I1o~e de dr. Leonard Gal'\!riti~. Bdlmra $l:iil1~ificit. Bl1cure~~i, ]993.]:L 10.

PRE¥ATA

Ca orice ~lijlilI1~ t:'ln.tri1, psihologia este in penil1.omenta de:z;"'Qllllw. c1[il.1I11il mai mull eu Ct11 se <tfI,l la oolJJfllIe.II~ OlJlJitropoJog.iei. pcdagogie:i ~i sociclogiei, ale carer progrese le unnib'e~le. An de an cit se Imbog:ilj~ei\!tecll [I()j eoncepte, De aecca nc-a £l!pacm uecesar s!i.pllnem la punct 0 nOM ed:itie a Dictiona..roJui de psHwlogJe publicat in [964 de Llbrarla Laeousse. Am refacollo(l3dpooOCdenta lunare, sJ.J:primiind numemase pirt,i iH:troduct]'i!c, la articole, cat ~i unele arlicole. adliuga]!ci.aHele, aclUII]l:dindi pe cele paSlrflte. Num)iml de- articole, care erala incqntl de 700, a crescut ]a 1135. Azl s-an dezvolrat multe ]I0PU[]1 noi: bicenergie, centru de act~mte medicosociala precoce ,. pafllfilic. :illaI]tii lrn:nzactionaUL. 0 suUl. zece noti!,'e hiogm:fice sunt consaerete uaor auton Jill! Europa, A:mmk:a ~lIU A~ia. ale c:aror CO[llrJDUP] in. domeeial pslhologiel sunt unanlm recunoscute.

o parte impo11anm este consacrata ,edu.c'<l!tiei ~] redagogic~. dooil!1'C(,.1C multi ¢iritl~~ , pmfesori ~] educatori sunt CO[lfruVlta~l CI;J1. rerrrtcni iehil'l.ici san CI1 sigle dimra. nu le cuoesc sensul exact hiperkinezie, eDE..S '. Co,T .o.R.e.,P., C.AM,PS. etc. Psihanaliza, biotipologla, caraeterologia S1l!Int ~iele dezvoltate slue a-i permite citltorului 0 infcrmare concisa. 1usii e.xacUt, asup.ra acestor discipline adesea pe nedrept igno:..ra:tt;: ~u dr:ftiimaJic"

Tu afar1:l de aceasta, oriee cititor va gllsj in di.c:~ona:r elemente de lnfomJiap,e prjvi~d neuropsibelogla, elO]o:gia sail sLatist.k:a. EJev.ii dill uJtimij <lilli. de liceu, sliOO.en~ii II'! p;sih6~ogic, lISi.5tL;;I1tJi wei lIli V(]IF putearecurge Iii. HC¢51 dietionar spru, a-~j eompleta. preclza sao aerualiza cun~ti:mlel.e,

7

.ABAIHIDO'N, (!)C'fluUie de pirbb'c ,Il tweiifI1U!~e, liPiSA de p!I'ec'cu.pare penJtfU ,roOawt:a acclOtcia.

Orlce £uw~ic ciIrC diu(;e I,a ... Iilibircil s~u rupcfC.~.leg~t.lildlmafecti ve poate fi trrulii caabanden .. De ex.emplu, plaserea illl pensiune a uaul .~ol~T dif~d~. ,'m~lta la aeesta de obIcei j~pxesla ali ese ~;1$atPir.l sprUl tl iml'-llH inediu ostil, b.!lI. cbi~r periculos. La aduU, de asemenea, dozaproh~ro~ de ditrc <0 pe~oo~H1ii lubiHi, dk:'~piirtirml san retragerea sentimentuhii ,(]e dmgosb': ,aDIOrnII~:a sal,! d!::cef;u~ IIlIllfl rude apfopillite pot n rm~te ca tut arrmrea :lbanldO]]l]r~. S!IIhiectut pOll!te reaqioml. pli~~tr-o ltjstete! GOple~ito~re sau agres!vHat:e. Evenimantul p:rol.elllt jo.ad lin rol de rc"'ch:lro:r;rc~GIi viiml c:.l.pcri:!::III!c durem<!toc din cop.il~rie" e:! moe ,~:!l apatrili ~tnu;:t.uJiR ]l:sihidl.lateIllHi ~i poate geillera GOllidililite nevi"O~oe (depre.sie'., de exemplu).

ABANDON IC~ 5ubicct em/c, &ri: a fil'e~nteltlJa;o.doinB~,tl'iiqte teama pumanencti de a :I1i piriisit.

Y orLgUOOlI acestel nevroze ~e- ab:moolf , IfllJillMdi. ~i • .ulbanrlo:nism" , ~tilIl]rleooi 1111 epi,~od: lTllllm<ltlc din prima copllirrie: 1I1%1ndolli.

A

real, deco:;'111 plhiFrlilor, tC:mpQFil.Ia lIbstiltlt de acasa. lE~n~ial,i1 p!llre a n illS~ ,cormi· ~~a' iru:lividuilllL tUtl'-ade",lIir t abendenleul p~ilrtl'i adesea o fragilitale neur(weg,eU!lhvacaIc se m;linifestilj ij~ special Pfj~~ ~1J,lbLlliiri digestive. 131 estc, do asemenca, hipe!'l.e.m:ibH, emotiv ~.i anxlos. lJRsaliUirll de fond a 'ClI~.cterului ,~I!I este seutimeJltl!.l~. Hpse-i sale de valoare ~i avjdi~Mea afeeh vii. PrettntiQs,exdusivisl, d a~te~ptii s~ n.e oeupi mereu de dil:n~ul. ~i s;~,-1 illbe~ti necOJ!ld.i~h:mat. Susceptlbllltatea sa il faee ~il reao1iioll>eZe puteraic la cea ma! rnicl!l. fflUsl'1I!re·, fle Pii n opo~i~ie, ag:resuvitate, negativism, fie prilltr-O SUpl,lnefeiMoooof>il f~ti!i de P'CT~Oall.1 iub-hi!.

AlB,ll:Z:IE~ incapadta,t;e de a merge.

Aoead. laaptltudlne de a merge 1]1] se da~reaz~"'I'eUl~ei leziuni ~le~I'Q~Qgi(le sau musculare, Energia. fJz~cJ $I sensibi]i~teil sunt intade. Nu c~tt! verba de ~[~lizia mcmbJclm infCriUIIIJr:, ik:oareoo suhioctl!.l~ ~i ~~slreilZili posihmt:a~ea ere aJ Fe mijiC'a. Ac£st s.irnp[om, .Iegal deun cmdlicl ~ntrap.s;jihic .• se fut9:Ine~ 1n nevroz,e,mooo.sebl in isterie".

ABERATIIE OROM,OZOMU::A,l!.IlOD!lallie privind Dumirul d.e cr(Jmo~ zomi "au s,1l'1III,ctura Utlilda sau (Ij :BUIi lD,g~to( efomo"ml.

Celulele neastre somatiee cnn~in 46 cromoeom i, di !]tre careM autozomi ~i doi gl;mozorni. sau cromozomi sexuall, ~Il 1'959, R. Turpin a dcm.ans~HL[ .• [mpreu na eli ~, Lejmme f.u M, Gan~hi(Jr, (;~ mO'J~gu~ lismul" so d1lJooreazii pfez.elltei unui croIRQwm 21.suptutmmer,ar- Pe Mlnga aberntiile crumoromice privindlmmfutJl, exl~tlI !:ibera1il ~mice de stru::l:!tlr:t Hec~1I di n ele Ii ecrespund tu~.bUl'ari deosebite, Alberatmccmmommicc ssut 8~cirl\::llt~!C. Ele seprodac pc parcurse] uuei di viziuni eelulare 'lj'.i pOt M6cttl ,!WIt aiurowml i c~~ ~i ~oa'm;Qmi L f,ecventa lor este de aproxlmath, ('i%r. dlutre Ila~reri (R. Turpin, 19(5). POl ~lIIrvcni in oricc famiHc. dar ~'-iI observat ,ell poate a vea aici lII1I rel v~rs'taJ r~riri~ilOf (ll1.<l!T1l foarte Wnll'J !tal!l de peste 40 de Mi, tat.il de peste 50 de an i in momentel fecunclitrH), Dillgn.o.l.\ticul prenatal al abcratlllor eromozomice se e::(e<:ttlem;~ futre a ] 2-11 ~i a 14-u ~iiiptUmalw a gr~vidi'tatii, prin am.!) iiO~1;te;:1I (prelevaeea, pe c~le trnnsabdomill~~~, de licMd amniotic, ](1 care se SCl1'ld~ embrlOlilll) ~i prcpilirmeil l]rnei cll~~mi dc ,edulc I.n bbo:ra:tur.

ABRA,HAM (Karl), med~e ~i pi&l. ha~alis;t german I(Br-.e:meo" 1877- Rerlfn 119125JI.

As ~8ten~ a lui E. B ~el!lle:r", Is. .zurich. (I9{)4--19(J7), t.1 :iril!nne~le aid pe C, G. ]ung;, care n ul1i~illd fu opera Illi S. Freud- in! 9'07 devine discipolll.f a~~tllia. [ns~M MI B~riu ca specialisl Th~ ooH de ne ..... L, pl"ilClLc.l psilmnaHza ~i. fu.~ 910, fondeazJ. S;od.etatell p~ihi.HI!lJHli.ca din Bcrlin, p€ care ova prezirl!il pana 1:1.

moartea sa" Opera . Iu] K. Nbraham arc o cup;riuz:~waI\f; arle rernatid. de la studierea e~~tm'l.ei Il1tre rude 111 vise iiE lIIli~uri (I909),de .~!Jj formarea c~ac~~ui ~i dezvoltarea ~ubidollllui (19 Hi) pa.n~ l~ psilll{)l.e. Ideile sale rcfcrltcare l~ preeocitssea relatlilor ell obiecail $i s~dii~epre~1iru!e ~tllU 111 o[igiJ1e~. oOlnce!p~~Hor Melaniet Klein ~i ille alter psiha nfll L~ti, 1mre care M. Bouvet

ABRE__AeT~E!', rea:et:i!ea£f'eetlvaami· JUl!tA a organtsmWo:i, prin care aeesta l5e enbe~ellJzii bruse de <0 :lmlln~sie nep.~iienti.

Tn termlnologla pslhallal.i!~~~~~ ~oo~t termen desllmn€.l!zili reap~dtla In COrnli[iin~ ~i exterlorlzasca 'cmo~lClm!llii. "'c:rbalU sau gt:s(icularli, ,~ unor se§lt.Imente 1}lI!a anmci bloeute S~\I refulate, Abre<liO!ia t">ept'le!Zi m:l (I de$di~~re de afoote' acumulare ill hieon~t~e:n[' ca urmare a l]nni. eveulmenr traunlla~ie survenh laun moment clat l'iIl y]a:~l:I ~lIhhx:tlJ IIlti ~i .~II care el nu a reaclim1l!t atunci in mOO spontRn ~iad.oc\lat. A~~lia elite omologluT c~ptllz!irii de cl!i~ otg~lii~m a unui corp s'trliin Ilea~i.mil albii" generator de tens·]Il!fle ~i permanent!! i ndispoozitie. Se pOlUte lnWmplll C~. un ev'enimenl silnu fLe 1nte~es Fal momennll uiiirii lui (ob.ser~ ,,:area rnponlllru!or se..l:l!lale al.epih.irn.ti~m de ditre copHI1~ mk:, de c;l1cmplu). dar ~Ilifici!itiil s~ Hptm: rnl!i~r.Liu" pc rn.-:isud ce ,c()plhll cre~~. Ami:ntire~ uit.!Hl, emshi.tule ~ ub [~ de "umle nmezice", &ufed atund ,a,~em~1] iere ~ i devine (roo" matici! post fllC'l'!~m . .A1Il~eaqb [)fla!te surveni. tn :rno.d ~:pontl3[l ~i rnamlrat, in cle.ene ~i in jocuri. &I ~c m~nifcstil, de ~;sc:mc:m:i!, in clm:;.lc de:: PSillOitenlP]C., 'l.1iI ~:tiirlle de:: e brieLllll:: .salol C!l Urmilite u administ:tliiril de ligen!!. clIirnki (b,amilJlJ.r1ce)_ Abreac:~ill

CQl1stimie IlIn fenoreen de Ik:hidlilrc a lltIII~itlJllii·, daro:ri~ dlmilil organismal i~ po~l:C p~Sll'~ echil ibm.l.

ABS E Nil' Ii I SM~ Upsa b 111. ~C!oa~i gau, de la loculde muuci.

AbseJItcIsnnd esie una din Cliuzele esecului ~Golm-. Moti vele i nvocate I}rli.veoc iltdeooscbi ~ilI1Jtllt.ea scolarulul ,~:all aceea ~. mamei, Jar ill unele regiu nl rurale SIB observe ~i f1l!plU l ci'i pmpmtia IIb~CIiI' ~ci£W'l,ului creste In perioada muncilor a.gI]oole.

in p,sih.ologi~ indu i>[.[iill,~ se ~lmilea.zii p:roccnw~. de ~b&enlei:>m lliinl!epiil'lderi" pc CIlI[.cgorii de mUi~citorj, t~portSiild.\He timpul die ab.s,el~~~ pe o perioad1l determil1~.t~ (flIirJl II se lua Fal calcu I zilele de ~itrbm:t.aillre ~i ceacedille d£ lUI1,g~, dmaUi) l!! LUlliIl1iFul de zile de lueru, Sc {lOrnM!l'ta, fu general, c~. procelJtiljul de <IIb'~eJuei~m este mil! pll~inrid!ic0t La b~j'b ... ~ deeM] 0 feme! ~i ell descreste de jos tn sus pe scara lerashiei ,LrnI~cele este maxlmal penml lucr-:llm.u (] , 37) ~i minimal pentru cadrele de C011- ducere N,29) U.N"s,lE.E., 1936], Aeest tenomen t;ille: probsbil (].I:. fU.ptl~1 di iJeiOOna~ul de condueere ate c(m~ti illp pmprid sale n:spoIls;abll:i.tli~i l~,i cans.idern ca. pe lJill :'i~:mll, do put ere rez~~refl![Il! farll de boaU!., Mll!ll,cit.otii ],\CclllificaU. dimpolIiytt. Rind fol.o~~i 111 rmlUci in!,ljr~te. ffirii sellS pot:lIIXl.I dan~ii. ]]U :'ie' simt ~lJici ,~.n~ja~;i .~ ~ nid coi:men:nti de l'llLrepriildete[! dreia Li cl"IU, di Ii lleCeSltale, {l pllfie dill limpll~. ~i di.n tllergia lor. Redu:cerea ahsemeisrnlilu[ 3!1' n posibH ~ d~d i ~·a.r reda rn.u ncitor!lllllli demJli~rea sa, d~_ca !lr fi, ~~ocia~ h! Tnl:re-prL!J.de.rt ~~. 3r l.q~eLege. ni [elul ~~ta valQ<lJiCII social:!; a mundi. slIre.

ACCIDENT'

A!BUL,IE,defi~1ii.a voi!;!,td,~tpsi devmnp,.

Subiectul abulic (:l>tc illcap~tlil ~1I ill 0 deeizie SU\! s~ ~eaH7.e:re un proiect ,. luefiCl!O~~te~ sa, de care e~~ oon~tient, Ii spoore,!lte starea de im:li~PO~l~ie.ln fmmdc 0!::1t: m~i grave- bolnavul poate rllmiinc ~O[~] i na(;tiv. Abulia se IntlbeJite ladeosebi Tn sim:Lro~mele care illifucteazn dil;pozi!i~, Cltl'n suut ~ti1dle clepresive ~i melancolia" ,. cl~r ~i in nevroze (p~ihas~Cllic·) ~i tll'JI.LOOm11'11 ~i' - r se reeanose urq!t cauzc (I p'[etli~pozl~tce oomtitutiva, dar ~i crodk pcdagogice din eopillidc (~:mw:rllt!.ril;;mu~ p~rilt~ilot, s(llldtllldullCll CJ;.<ccsi.vli a ~".-estor<~).

ACC~DENT'. even~:menJthll,titmpli. to:r, de ,ob~edritiimitor peplaD co:rporal,.m:ental sau material.

in ~ccideJjtele domestioc se rmcgi~treazil armal 23 milimu:l€ de rffi:Lli~i ~i ~~pr()ximati v :5 000 de morti [tit rr"'il~!I, i a Q poptl.ht~ic de circa 5,9 milioane - nota [ntt! .], M~jorit;lte;a celor ace identa~i sunt copii ~i per.,:oaoe In v.ilif'l1tili._

PTocentaj\!.1 aocidemeJor de c:irculi!lrj,1ll e~rre .$][ de tngrijpr~ror' incl1t ia fom~lIulUl,i adev~:rat flagel social J11 t~tc ~rile d".ilizare. CQIlit!l'.l! diruia i>pcckdi~Eii. regrup.~'i in echipc pllllridiM:ipnllllrc:, (Inc 0 It!l,tl sus~nntli, Ri~tl.ll'IUlxlm p~rc~~l pri vi pe ~lIbiec~ii in vjirst~de 1$1. 15 1 a 25 de anl. dTli Flil!n.~a, hl 1987, hnei'ii Lll 'i1~.rst~. de U!-25 !l&ll [tprecz.entuu e~ 8irlgmi un sfen. din 1l1'lm1iJrll~ viclimelQr) Femeile all mai pl!I~irtea.Qdden£e doc~t b~rbll!H, NUllIUli.ill ;mul 19000 ",·au :inmgbtrat, pc dIlllrnurilc Frnn(ei. 162 57.3 de acci.dc:rnle d;:; ~urpo- 1'alc, 226 1.00 I~IIIi!i ¥ 10 289 rnol1j. Costu! ~ocilll al ~.ccidentelorrllltiere esre oon~ ~ider<Lbi1 (in 1987. pterne.rea fin.ancilllra pe:nlru eCO'§lom~1II fr.l!1l1ei. a fo~l c'VallJi.i!tu

11

]11 &0 mili;aroe de (rand). Circa. 9Q% dil1tJe acci.dcntele rutiere 8~!!lt ]eg~ de f~ctonll uman (ui~burafj vilLJa~~. ]ipS3 de atentie, t~!tk:~, agre.~~Vili1le. Imocutirea, re,g!ll' mOil' de d;culalie., .), lIilYCMi,ga~ea .p8il!i(llogicti II &::cidentalli~ui ruuer dez\ililllli.e ad:ese>l! Ope:rwll.il1iJtill~:e imarur~ ~i~satud de ClImelei' de tipul pt!'I',moi.culul ~ffi.lIrnlSO· ChiSMllL

Acddetl'teleae' muacli R':pr,:e.lj~dul'I renOl'lle1:l .~a fe! de rteHni~~iM. III 1985 s-an [nregi.~at 7'31 806 accidente 1.':1I eprirea lUC'.rului,. dintre care 1067 acciden.k: mortale. NllIm~J'l!!1 de zlle de m.u]lC~. pIerd1.Jle. dineauza il1c:apacit!l!~j tempomro a iltiliS apt\Oape 22 milioamc (21 soi 000), ViCl]mele sunt, Ftl 80% di!l caznrl, murnciroiii. mai ales jrnigmnti. de cele mal mliJl~ orl p'U~1l ca1iti.c~i ~t peost jintegr~ti din ]Jum::t de.veoere social, Cauzele accidenteJ.or de mUIlc~, stint rnuhiple. Une~e' nutilil de indLlo'W (ci:ildurJ", ilu.mnru:' cleficiJtail', raonow.ni3oiP'Cra~inor, ... ).al~le Ii SUiIl :spr:cifuce (defjdel~~e de vllz. dc.am, llriji fmniJjai.e. ]n5ufid~nta adaptare lI1I c.adru]gmplIllli., teama die a fi dat arm), I'revenirea accidentelor de IDlJnc:ap:reocLlpll pe ~f1i de· Trntrep.r.illde4'~. ~jnd]C!<!lCh: ~i puterile publice,

o oou~ dliSICiplinli ~t~il1~ificu, ,,:liimliruca" sau ~ti.itlfe. ri®cu,lui, 11 llptlrnt rn deeembrle 19:&7 . Oblecnslel este stl.ldi!l!~ turaror ~i~curilor G.:I!]'¢ dcclJ1rg dill re.hnoIQg!a modc:d, ~ntl"-ade:vfu;, este ll'O$lbi] clI,.asociiIll· du-i poe ml.!!LlcitorJ ~.~. =cet~ri ~i h!l<1nduse .mmslllr.i~e adeclo'~te. sill se~!Jcll. in mod C(llllliiderob]l n.llmarul. aocidienrelm,

ACOM:ODARE. pro~ de a:d:aptare. daioir~tA ~ia un organ 811!1lI! un oil"~I5m. paa.ie :8uporb.,mr,iperll" col. :m~e m¢dJrlduli exlieri!(I[r,

Ne ~comoolim. CI!I fr]gJUI,. cu ~rud.ura ,~i ell mice s:.~n;Ja!ieiloui1i, spre a sllpravietrwi Ji

1.2

a fi~i P11IfillL ru:fO:riei~i. Acomodaeea ·are ~oc ~ .1.11 ru,,:e.!liOCi.al, J _K. (J~lbrail'h !l a~~l d Jac3 popl!llatia nJraU siltacii din ~!J~ a teela pare sll se acomo&--a eli sarlkia este re,nttu eli JeSotmmllt:a este de peeferar sperar.q.ci dtzllmligite, PentruJ, fU.age~, aeomodarea este, trniprel!lmll C~ ashmiW_n:1i". 1:I1'11!11 di:nlrep1'i~l1cjp~J.:ele mcCllIli;S]Jlc: de adJaptare",

ACTI'NC OU,.; propusi. in 1951 de ciitl'e E,.Kr1s :'!iii fololSlti iiD. mod CIdiR:Dt de c4trc p.sl!holo,gH ~ psfua.. . lIIIaU~tJl h~,z:l,. ,lIceastii ~pre!lie ,egflch'as!1:i este utlHzati. ,sprc II, h',aduce ,ceea ee S. ftcud, B:umG!ii~.e agleren. ['" a .e~loi!1!a, a pw(hll£>e un eteei, a j:uca. tm: ml etc~). Ea. dese_eu6 e:omporblDilet.m :D~· tcepta't!;i iQeadaptat aI. umil:d ~t pc parclIlIl'liul psthQlillalJJ~'di "au. ,(I.I III: D1II 1 all tra~lIJm.eut p!SihO'tera~ pe1IIltie.

Acdi~g orJ.t ~uw rurn:mltarn. de ab.reac~t-e' ~i de .. trecerea ]~ act" des:pre calrevQ~C ps~trii, CH carnctc.rul implll~iv a1 a«·s~. Mcr,~e mai departe decJt aCl'lll ratat, in sensul dt 1J~ actil,1fj our rcivC'.jJJlreil elemellwllllirciuM afC lee f3Ji menajamel:Lte, pe clind iH~ acnd ratat: dez'o':lIll!lirea dQ;ri UI!elm jilc~ti.ernre J]ue. .. tenidQd~~ OO!<!lj,

Acting (Jill:;e o1e<:btl~azu It! clir~ul UIiIL'ri ~cdillte de .rsil!ial1alid fl'tunci. ciind pad,e:ntullliu reu~e~te sil Yc:rbaJ!~zeze aml]mi~e reprezel1t~i'j impllbiQII!aJ!e"Fa;p~1:I1 de· a-~i l)l:,ansp1.:ln.e in ~elC fam,tllsmele ~i sentitne.nu:1e 'in Clllf:!lul U'atamenmh,l.!. In loe de II Ie ,expn.m:a 1,Ie.rba~. ii!1deo.Sl!:biJ '~rnrl.lucrul lloo·s:ta Sl& p100Uce fu !l!fll[~ ~oo]nt:el.or, OOFIf<ti£uie 1ll!1a dill !W!n.ifc.stlriil£: re.zisre~~i· pocientu]ui. f~ de culi.

.ACTIVARE~ Col'Clljotel'!!i a e.xeiUJ:bi.~ mititll !5J£~uI!w. ~!I oentnlil fl.llLb in:filu.e:P!~ •. 'I,!l'Buistimul de ofiSbi,C pertf~rlci. (senzatl.e vbuali •• udi~ Uvl, .. J 8111.0 corilea!li.

No,ill:nea de activate 11 inrere,~eadpe psillolCl$I din mal muite PU[lCI:C de vedere: n in plilm!iJ rlilw ea W. 0 hazafizio.]~c.ti ~rr!irHor caJj1e se ¢%l!i]cmea..zi de ]11 com III emO'~ine· pute"nice (fllfie .• ~nrxi¢t~lt); 2)poateexiplica allUtl'lite a,~ote atepe1'llt}n .. lil~iU~dJllipi!i H_ J _ EY:Se~bC.k;, per8oa~eLe itl!tl'OvCIlitMe se compo.rtiI ell ~i eum ar :fi tn. permant::1lt8 .,.activate": riitmlJ!me lor ,elecb:acntt:I<1I!l~'i.afioe su:m rnai iapJ:de, mMifG.l>ta r.c~Jtii mIl~ vii la dUFaoCI:C .}~ 3)pc.rmH ~il se[n~e!eag;l prefer1I~~ liJll.Ora pe.lltru alnL!lmite acti"itl!~i, cum. ar fi corupetipil.e spootivc.1.nlIr.adeVllr, dl!lp.ll. D. E. Be.rI)'Jle, aeeste ilctuvita!i, i1ncll!l~uvre<:urp.reilla, drog~r:1 .• dille l~ 0 cre~lOre ;iI acll v i'irj i, ~Iler~rn.d pU100re iln mli:sllf.a in CaJ.l'e ~~u de:p~.j!e&cllI" S.lttllnilp:rag.

ACTIVIT A 'fE, anslilwblude acte ale one! f"!I.igJ~e vii.

ActJviW~e.a reprezilHa 0 ~Il'liilt~· ilm~s"uti!. Ea ~tl la bazi), tutli!tot compQ§tamc.nrelQr ~i a fo.!>t 8tudiaUi imjeooebi Ia ccpii. po.muI]JClu.-~e deIa jocurile lor, prec!lIm ~,u la anirmlle. DllC~ p1~.m un lI'Dl:io];;ItfI, de exempll!l, tnr",un IlIleduu I!Ql,I, cl in01:p>& prim a·~ explora, dinoolo chim' de Grice t[~b!lllnta imedii.ruti'i (l:iranll eoc .), Dlfi~~ngem dufenJte calegor.ui. de acl~v.it:ate_ Cell rt\!IIl sirnpUl. esre retlexul, ,care .nlll est:e decin 0 ,clibcmre. d.e eoo:rgie ea reaqie la 1m excitalIl~. CltHfidlrn. aees~ .;raspI!lJils·' d:rept aCllvib!1:e J1CH'mI'S.a inf.:rioarJ, ~FC dco~ebi.re de x~iviUite.u n~tvo.~ s.upc:EioarJ, aeeea. a ,creierolul. C~ pune i~i joe mecal~i~rne de llqil!ln.e de 0 extremll ~n"I-

N.:T MfAT

pkxHate. din ca_ue fi:zulta sen!ime.at~ele ~i fenomenele g§t1.di[']i.

in ~ii:'acte:i'i()~ogie" re:!'me~ul de actl.. d.t~re d'esemnecazll no. nllmlli allisamblu.! aetelorunel perm=. d. ,}l dispozithlJ sa Of: a :l.c~iOIl:L Din acelll<~. clIIuzli. ace]1I eare aqiOllelld ,e)1a1u §oi .. sab p:re&uullrn eveuilIumte.ior R!lI va fi earaeterizat drcpt ,~c{iv~. Tulbu:mrll.e de activltare pot pdvj acti\![tB~Cll "'olullt~di ~i ifCtivim1Cil ammfi<litil:ia. Abul~·cQ.feSpull.dc unci diminuiri a i!(.;1i.'o'iJli~,ii voluatare, U. oeaJ:alJtii ek!re.a, iI..gi~ti~ m.ororje. prosll COOrdoIl~t~, de'reghrt1'i" este (If()~ de h:iperacUvi~te pata'logicll .

AC1iIIVIIT'AiI'E 1.11 DI!CA. coilllc'iuitii d,ejoc~

Acti lo'.ilatea copi.lllllIJ,i. rni.c este esenti~h[ummelnJicll.; (:3 :>atllifll;CCllrCbL!linrpillc irrn:diatc Ililt: oopi[~~]!lIi. ~i i1l1jll~li ~ii ~c~d~l~c la rclllli~u:'I:! pc care in ~Ill:rt limp Va oebui s~ e stiiplil~J.easc1i. Unli aU~(Il'i f:lle d~s~illC1ie Mre joe' ~i Iwdi:g·u't. Ed gnapew:1:i sub acest termen 3ct!i"it~tile solleare, cum este aezl.egar,ea de clivi nre fm.cmei~:lIre. JDenire slI. ai!Jnge pllcdscala.

ACT tRAT AT. r'tl!.ptliJl victJli 'CDU~ d~¢1lC, in g:ellCfi!!l Up!5iJitdcim.por~ hln~&, C8R: 1l1H'Vilne :pel!'t~teptatc, II.ccldeoHl, :fro oomportm!llJent,ul no~·, .mal al une! persoane~

S. Freudill demomSlirlU in I.~l eli. actcle IlItl!ite" 'CL!lm sUFltple:rdedle de ohiecte, i!li~[Ca· SIII!lI 1i1psu suri~£· ,. sum illc!keare de sens. Dc e)l.emplu, 0 tmIll1rti fOItle.Lc i~i &CQ.~te' ver~gheta spre .~. se sp.1l~,ape miiai ]a rer.ta!:!rallt, (I U]Mi pe. ch.iu,.,eU'i ~i 0 pie.we, La IilC,l]fit timp dl!lpil aceea ,s,e de~(parte de sotLll ,el, Pienkrell ",erighet:ei peate fi .!Ille.F· rrc~Hi ~a Q ilicti!llm: llintidp<acli. F~ClQri psillofitiologicl, GUlnar fi ooose.alfl sau

13

ACTlUNE P,SIHIOWGICA

S~!lre!l de cxci tatie, pot favoriza lIlJru;i'~ia acselor ratate, dar flirii. a le explica, Pe de ~ltJi parte, nu toate "r.:lteurde" !lc'liullii SUJilt acte rIItlllC. Au dreprulla aceastii llemlmire numai n~tlCIlte~e" cJlror,a. te putetn demQ,liIstnt sensulascuns ~.i care constituie rorrlUl~ill ui de comprcmis t.lKte 0 illt.entie eo.n~tiellt~, IJ n prolcct ¥ 0 darinta illcou~tienta n:filLa~,

ACiflUNE PSIHOLOGI,ei." ,ansam.blu de mljloace. aUele declit arrmeme, puselin ~actici. pentl1il a tlKluenla opJIlillll!a p!llblici !;ii com:portame.ntulpopula'!.1Hor amice Sau. nent,s a, caror comfuJJtiViitatoe lI':nDil si. 0, sportlm., ol!i,~.d ajuto/(' sau ce~ pu"tn as~gur.rindu,..ne 8!lmpaUa.

Aethmea p~i'hologidi se nereidl 1'n profllllzime, mergblnd 1'!'19.i departc dedit p:ropa.!!:illlda·, care de asemenea se adre~azu sClIsibilit3!J.i ~i ra~iullii, dar III mod superficial ~i gr0501~J}. Ea se deCK'lehe~te ~i de .raz.boiul ps.ihQlogic, C1!IC Il v.izeaz:1i imlco:;ebi pe inarnic, uOfillTilld 'ii- i dczagrege ~mpde ~l spatele fronmlui. ActitlLlca psiltologici litre dlrcpt teledl1'carea ~i reeducarea maselor. ~en~nl t! lljilmge ald. regimllrHe ta1alijtare ,0~. rocnr~, :111 rnetode de dezi.nfonnare ~:i de tnd()C~l'j 11~re. ~ntr·1111 5istcm lilberru,,~ preferll ~iI ~e dt:!JI iufor· irul!ii C:llaclc, sli sc dcochida ~ooli ~i dio;pc:n,sare~ se a.c~.ionC1!1:ii tpoc: baz~ de exemplu. de eonta-ct ~ i p;re~tlgiu peJ50llllL

ACUIL TURA "IE. m(ldUk~Jle iii modeltlor culturale a d.oui sau nta:i mWEO,I' gntpwide indtvizt, in Ulrma contactuln~ dkefi:,t ficonUnuu al ,culturilor lor drr:erite.

Prooixsul de ac:u~rura~e ill,(.'.ep!:' ill general prj n i-mpromutlld .materiale ~i tehl1Ologicc

1i4

(uaeltc, arrne, vestlmentatie), apoi prill schimburl sociale (vocabular, economie) ~i, in ~.mP,iit, spirituale, rnoti ... ate decurio;!.it.a~, de i.lis~t.isfl!lcUc sm.l de dorlnta de prestigiu. Ap.ortul de clemente noi annelleITl,;ti (I reorgaJ:lizru;c !I celor pn.::e;dsrente ~i apll~i ~i!l unel ~¢"(lIcluri erlginelc. Dar o asernenea remaniere cultundr~ rlU se face fltril eonfllcte morale JureroilS<::. lrni!1:IJLII' grupalai social eel rnai putern ic coe.tistli adcsca ell arasamentul fa~ii de ""Ionic grupu]lli de apane!lellta, iar d01i'iilt<! de schanbarc merge in paralel CIl aceea de ffienfJnerc a oblcelurilor ~i tr,aditiilOf_ La iit~pllt termcnul de acultur.ati,e !I fost folositl~um~ii de etnologi, peclru:l In prezent este Jolosit pemrlm a d£.semnl'l orice adaptare' CUlnlr;l~:a ~'~lJe I'c.wi.di dlntr-o schimhare de medlu , geogl<lficili. profc!i]olliiUi sau soci.:ll1l.. cum este i§rte'grltl'C1! imigrllrutHor ill~ara lor acloptli\ru_

.ADAPTAJlE, ajustarea unul orga~ msm.la mediul AU.

Fiinta vle di8ptr 11.e de o Hnu milii plasticlrate, dateri t1I c;Jre i a Ii ene cu plltin~ii sii rnmm.lila in acord ell mediul sill! ~i sa menfjrl:ti echilibrul mediutui sau im~fioi'_ DactI, de exemplll,sc tFl!Il1:SPOrlii. din ·B!.rropa fal Arne.rico! lm ~t>up ale dim ~ atbimi au fOiln in I:nea!abil col'ldl]Millwto ~.tl-~i clllIt,e nee· tmu,lla 0 ora determillatli.. Jupii 2~3 lile de ,,~oviiiali!i" se obi!ierv1i. eli ritrmd lor 5-11 adaptll£ III Oflil locaM ( ,.1: _ Refiner, 1951). Albillcic ::i.-lIU modificat dec! flUrm] IOI end.Qgen pent.m <1-1 S]l1ClUliliz.:a Cl.l. fac~ori.i periodici al !)Ol.llui .Ior med1u ,.

Prore:ru.t v[tal !1ece.~it.\i 0 JPCfllCtlllili relljllsblre II org1lini~mului pentru restubHircli UllUi ,~chillb:rume.reu rupt_ AceastJI ujLJ~ se opereaza p-rililtr·o ~I]itil de s:chlinbuni lleinceCille litre CQ.rp ~l med ill I. sail. tn

camll:l duhlei actiun] a S'lliliccUlJlli IIslIpra obieCEUllli (asimllare') ~i U oblectului asapra subiectului (acomodare"), Aceste doua nJ.oolIJri de a'Cl!iune, interdependente, se comb~n1l. ilr! incetare pentru il mcntine st~re;a de echHUhru. ~t~bi.l care dil:: finc:ft.e IldJaptarea. E1i~~ oo~pt~re,. ~p.:!ne .J. Plaget, atuael dnd organismu I se tt,~l1is:f(Jlfmtl. 'in hmqie de medlu, iar ~celliit8 varlatle are ell erect UIlI edhi~ ibru ~j ilcliim'burIlar Intre mediu ~i el, favorOlb.i1 conservari] sale. Potri "it cOllcep~iellu.i Piagct, Vilit!':'d psibica i!lscl.llt~. de aceleasj leg;! snacmrante ca viata organica. Inteliger$ se constnneste prlntr-e perQl,al1.eng,l! ajustare Intre scherude anterioare ~j elementele unei experleJ]~ nou. ..... SE:L YE (HA.Ns).

ADLER (Alfred), medic !'!it psiholog al!lst.rlac (Vieoa., U170 - Abe:n1een. SCO'~tll., 1937).

Elev di.~idelu !d lui S. Fread, AtHer l!Il.lmite notiunea de il1c(m~ticlil: dinamic, dar lllinlmlllizellz.ii mill I sexu tlU tii~ii ~ i al complexului lui Oedip fn gene7.Ol personl;llit~tii ~i in cijologill nevrozelor .. PenltUl el, care tn oopil1h'ie 1.1 I ost rahltlc ~i bal.n1l.\' icios, dererll"lil]0.tlfi sunt factorli ililduvi· du.a~:i ~i mci~]i.. Omll] are conitiil1{a ~~!lbi. ciunH $ul~ ~i Cl!IllIlli sJI. -0 rem.edie~e. Gopilul ~ grlli~1C !iJi Crn:lISlCi;t d.eoorece doblndirea faqci ~i ,a jrmc:ri~ C5tC totll.l!Il'l cu 11 dobllDdi seclDritarea. Nel'ror..icul, ,c-ar-e nn a reu.~it ;tceru;.ta adaptare, 'treollie crluc::!t ill a~a reI t.tK:at s.I se pmita integra antIJ)ruos in lillnea sa, prill prbrna 'o'alori1g,f aces~eia. Adler ~i-i! impu~ dOCtrilll3 su!b del!!,unirelll de psilivJogfe irwiliidu-alJ,

Dupa ce a pra.c¢ic-,at'medicinl!lla Viell'3, a i:mi.grnt in St~rele Unite" uurdc 11 predaL ~ U llIi ,,'er~itiLtea Columbia (1927). £lPO!LIII COole,gild mediclli di]} Lang hland

(New York, 1932). Adler este autorul a llIur:neroasellucr":iri. dinrre {;wc eelemai importante au fosttmduse ill iimbfJI fnutcezu; l£ tcmp€i-amen( nerv!;mx (19] 2), Pr!)l~'dll1e et I:Marie de Ja p.'1:ycho/Qgie hla;v;dueJ1e (1920), Le .~'e1JS de. javie. (1932)-- Ii ~l :ro:mJjllq~o llili aparut, pallIJi tn prezent, CrJJ!l~rcft'a QJ!lJU/ui n 99], ] 996), P' .. jhologia ~"vlaml!1i gren edllcllo,n (1995) .~i SellSlfl vi~"ii (t996) - nota trad.] -0 CoMPi..EX'UL [IE INF,ERIORITATE.

AIDOU!,sCENTA, perioadi. a viefll care se s.ftu.ea.zi intft copWi.ri.e. pe care 0 oonUQUl, f.iivarsta aduJ,ti.

Este 0- "periQ'-Id.5. i ng-ral:a" , mu:rc~.u':i de tran:Womliir.i ecrporale ~L psihologjce care inocp pc .111 12 ~~a1JJ 1 .. 3 ani ~j se terminu 1l1tre J 8 ~i 20 de ani, Acesre limite ~mn vagi, deoarece a~~ritia ~i durata adolescentel ... ariulJi dLJp.a sex, rastl. eO!ldi~me googratioe ~i m~il!] socioeconomic .. Pc plan p~ lhologlc, adoleseenta este marcRtli d£ activarea ~i t!lflor:irea im;!.illcwilli sex:mtl. de eontnrarea i nterese 101'" profe ionele ~.i sccialc, a dorl nte-! de liberWre $i de lIutonollflic. de amphflcarea v r~ii afecnve, Inte]igentll se di ve.rsifi.dl, pnterea de ab~tract.izu:l',e ~ goo[rii cre,I:e,. aptitudiuile partuclIl:are ~e preciz.eil!za. fum::tia ado.res·· cente[ e.ste de a re!:m10~$te. in lOata pal€la ,de virrualita;i exi ste·nte. posilbllitJWle fIed· III [II., care .Ie vor .pel1'1li'te iudi vi zilor 5a-~i ,;dea,gli: (} eale ~i si'I !lie allgajeze ill viil!a atlultli. Dar es!e ~i aceea de a descoperi mm ind(:<!proapc' fiintcl!e umalle, pe sine ill1Jll~l ~i pe ccilalti ~i de II Mabili noi raportllri Cill antura jlll: dillibntllrca fap! de p1trinti; apropierell (Clll1lt~.fa.deiie, amici~ic. drngo:.te) de oe.i de·a :'le.affi~. AdolcsceJltib 'c1llilsaituie U[I IIllSamblu. social o.eose'bU de DO,gllt [il \i'i:rwlllllii~ ~i de d:ill.lIlIIlic_

15

,.

ADOPTIIUNIE, ,act deUbcftllt BlWlicl peraouc eare dwcfte lSi ia in mod legal. in ~~tate de flu sau de .fUci.. un coptl :pe care nu I .. pro.er~t.

AdoptllJIlea. se pra.c~uc~ Fn maj:oritarea socic:tl!~lorlml:me., ~ntlll adeptlv se ro,~sc,lc chiar ~i La anlmalc, ]1.1 eare vedcm fernclccarc S~ ingiijc.'!c de pnl care [I1!1 SUIIt ai lor. b batla unui l'I;!itfcl de componameut sUi in mod cat 11lMlliCtul matern, <In'!" Ia om exisU 111 plus $i alte cOl'Isidefie"Jlte (sod ale. eeonomice sifito- 8oFioe) in dorillta de ,a-~i lIf>igura o"posteritate. rn Fran~. de 11.1 sfftr~.irul cehil de al doilea rozboi mondiat, eereri le de adoptiline sum [n const.3lnl!3 progresie: l1umllrul lor jj[ Fnlwcc chiar pe H! 5b1bioci!lJor 'can: pot fi ado~li. Lrtr-{!d!::",ik, urn OI::i c:.Iro}! 40 0lI)[l de copii aflafi sub rotela statulu1 (orfu.lli" abandonati) mul!i II]] sunt adoptabil i, din mUltiple moti ve: v:rrslJ .• SiUlillltate, exlstenta unor bunici saul II unor fra,i ~] surori de cam nu se vor scparati. ata~lIICnlill. f:il~ de dOici. NlIml!li 5% dLntre ei (abia 2 (100) sunt oooptatJ annal, III care trebuie s1l. adiugim aprox imati \I :2 son de stt~ill irurililar! pe flliere private,

Scrvicille soclale rcsponsabjle, donnd sil c'I"ite eitcuIiJe in aoest.e operl'l.lii" nu prt:JCede!olbi la pl~s~.J'eil pupililoc dedit dLMpll ce aU obtillut Illl ma);imililm de g;JIr~ntii privl nd p3r~ile 111 cauz!L Se efe~tl!lea7;a a;ndhete referilOare 11.1 viitorii pJrin~i .adoptivi.,. spre :I ~e vooea cafe sunt. conditiHe mat,erilllic ~i p.silmlogjioe de care vor ~Ile~ fici~ ,copiH. Acc(jtL~. la ramllil lor. sum sUP1I~i U,llor r~gurouse e:umel1e medicalc ~i psillologice. inpQfida ace,~t,or PI'e>c;..!lUliuni, adaptme nil :runt LlltOldealma reusite. Vinll 1''CVine 1IIt.{lt oopillm .1dopta~i cSt ~i P'iirintilor I!doptl vi. Til. p:rinml ~z IIU (lste \lorI:ID atiU de tare e~itate lleObservate dh

16,

de tu]b1!Ir,hi de comportament cauzate uneori de ,ederea imle~ung,8ti1 in ..,t:abjIiment, I!i:\iCCU~ (Xli!ltc fi impfllM piirintilot adilptivjill WIul in care ace~tia sU!llliP'Si~ de maieabili~lI!t:ea neceg1',~ pentru fu!ele. ge~ ~~ .edaptare::lla oopilill prlmit. Uneori, rnro a fi tntru totul ,con1itielll~i de faptul acesta, ci doresc ca I:ICC~tll sa se conlormeze anui iilllimit mood ]dca] $i se gl.:l'2.ti'i dCLamltgi~ c:and copilll] Cft$1:c dupi:i propriile sale posibjlitllt,i .$i i~i aftnn.a individllalitatei:l. In 111;lIneroase carzu:ri eiezitll 1111 se arate seven ~i flU ~1i11 cum 8l1-I de-zvMlllie oopilului OOe\lihata S~ siruat,ie .. oC".el mal Wrne este :sa seabordeze in moo ocsdlis ;ii fucsc 1I0!::l!5'lii chestiune, l'Iti.~llci ~'iirui capilli,] este indi .me . Iii ",illSUi lie 4 SitU 5 Mi.

AlDUAI..I:5,M, tenno fntrodus m p!il.ihologie de·J.M. Baldwin (1895) spre' a d~uma starea dededifue.ll,(iGR primitivA ill, CU'C·se giSCl'jitc copilgru mie, care conf'UndiiEuil sl.Don~Etd_

Dezvokarea" piiiibologicli' a rop.il.ulill treee prln diferite faze; prima fazil mild caracterizatll. de relatla SI!r.lIDf,li cu mama. Noul-nascut Illl face nici 0 dislillctie intre lumea sa intcm1l ,i lurnea clIte:doa;.a,. :mtre '[nRTlllltrn lii~farii. In Rcest prim stad~u· flU 'c.xi.sra nid (I con\!t"iintii dll sine 'C<'!Irt: sa 5e (}Pllnll !!Inc] I~1I1it~ti oxtcdoorc. viatll psjn~oti desfil~uriiml\Hc pe Iln piA:ln Hnic. in c.are !all ~~ 110il-Eul ntl stInt ineii distillcte·. Dar cuIiml, ill mod prog:resh' .1!UJIlca trililli ~i lilmea extedoad sescpara ~i :se o.rglfnizeazii.

]. Piaget a idtmtificat taei forme de adiua!is.m; 1) acela ill care se!'l'll1it1camul ~i ~emnific:atul. c:u ... :ilnl'U1 ~i l!leru l des.em· nat sum Il:n!! (aceastll fomall de adIlaHsm dispare dr~varst!l de 7-8 am)l; 2) aoeea ill '~~m:; e)ltcmll~ ~i ]l]tCrl1l1l. obiocti ".tJl ,i

I'

s.uhiCGl:illlll fLlzlorn:lIZ!i {aceasU. fo:r:mll dispare (:lne varst!! de 9-1 (I ani); 3) aceea in caJ,e gtlmlirca ,~,j materia se ,00(:1 fllnd!!; gllmlLre:l se e.xprim~ 111 obiectlll pe care ll elollboreadi l>i pe care ~i-l reprezi I~l~, ne:fliL'KI indcpell,d!::l1ta de c:l (aceasta form:lJ de aduallsm disp'IIrc dii:ce va'l'sta de ll-12 anl), Evoluti,a imclootllala normulll rrece in mod neecsar de III nnlifcrcIl~icn:~ primitl vii la obiecrlvitare, printr-o rnlscare contillui de decentrare sl de di.s:tIlIT!lire. _, EGOOENTAIiSM.

AF AZ I E. 8Ue:rare patologicii a litDbajW!uIi ..

Ace3srl\ Inflrmltam, conseeutl vii anor Iezluni eerebrale, ~ocllliz81tc: in ·cm.bJe:ra StfuJ,gB, la dFOptaci, poate surveni la s1.1bie;cti CIJ 0 imdigenli oo~rn ~i CUR: nu preZi,n~ nici tllJllHniiri !.Ie !tfec~.ivjt;l!l:e si 11 iei deficiente ale fullctil10r perceptive ~i motorf .. Ll poflda etilllologiei termenulul, sm avern de-a face cu 0 pierdere a vmbirH". dell Q perturbare a eapac:itll:~H de utihzare II regllliJor prin ~[C se prodae ljii 'e in'tiC1eg meSJljelc: verbale,

Aspeclele 1I:fnzlei sunt In(;dtiple, Le putcm grupa in dou.a fonlte prindpalc:. .i!lfuzili lui Wernicke 1,311 afazl.a ~Z'Or.illlii ~i afllzill IlJi B:f11Ca sail maz:ia moloric" in prhnu:l ~z; bolIl:il.vlIl vo:rbc~te. m:Ji \'m~ htlite prost. vOCilbuhm.iJ SUlI esl:C .ht(';uIIar. inf.c1ege grC11 CCCll. c:c i :;c spune $i lItlesea rill Cste Sr:lipiiJil pC ~ru;1l1 [imlJajullll· scris, Tn al doilea caz IlU fu~Eeg,erea \lorbitii. are de sufcrit, d exprima~e.a. BO!1l3vul e~te incapabH slI aniculeze fie ~i un .sill,gllr C:U\'ilnt s,.i clriar llI!l I,eu~te S8 sc cXIP'Iimc ~pontan pm ~cris·. Mcsm tll]bmiri i!rpiIT illlll'lliL!l unor aocidenle vaSCl!llare cem:brale" II U.IIIO[ trmllnatj~.l:t1e· crolli~le, encefalite,. nmlori cerobrale etc .. , dar ~.i. tranzirnriu. pc

parcursullHlUmitoc rnaladi] (c\"n ar fi diabetul) sau inooxica~i,i (CII oxid de cerbon, de exemplu), Tentativcle ue terapeutic:! II IIhl:ti.Cl sum deoe,p~iotlallte. In lipsa terapeutlell, afazieii pot fi IIjn'lati, pnntr-o rccdueare bine coOOIiSU.

AFECT, asp'lt!c.t iOllnaiizab!ll !lif elementu al at'eeUvJlti.tit., dH.erit atit de emope, care este traductia DCW'O. vegetaUvia ,dectelor. cit 1j!1de scp,Umentele .m!rl elaborate.

t.lltre S'liJiIo afocti'lc definite. cum sunl bucurie ~i ,Ilftgoa~a· ,exi!rt1i. unele semimcllm intermediare, nedeflnite, susccptibile de <Ii se dcpl!!su de 11'1 0 ~tfire alecti ... i1la alta :¥ suferind 0 serie ,~'Il.ccesi'oi de tmns:~orrnari, Aceste stiri psihi.ce primoi'd iale ,grell de all a] izar, pot fit ohservare ~i studlatc prill inrermediul oornpQrta_mei~telor"pe care le provoaea .. Reactllle de asteptare .'j<i de explorarc ale unui ~lIb]cct, de exemplu, expriml1 inteie..~1 pentmo rulUmitli s.iruati:c, pe cand rni~irilc pline de clIuber,al1tli ~al.l mi~cnrile de· fllg5 sum (nOl'ocate de senza~ii agreebllc (pl~ccrc1 san dCZ!:lgn:aNle (durere"). Aceste &ellljrnen[e· elementare, \l'ariabil.e :tn tonalittre.a lor a:fectivli,. preeed ape:roe'p~ia imagil'llii $i repre1c.e:tl~.riU. ek. fOD:a!1J. 11.1 miginea emo~Hlor· ~i com,tilute ccca ,ce JUlmim. Ui gent:l1ll, diS]Xl7.bfi.a Ululi iltdivid.

AFECTI¥IT'A 1'E. !WAmbolu alstii· ri10r afeetive: sentimed~e. emoUi fi. pasiwd ale unei persoane.

Distiflgem de ,obiccj ill ,,·111f.!t psihi"~. ~. omld~li ttei dOmellii: activitaltea", j nrelia genfll' ~i afecthoitama. 0 .~~ distinc!).c: cstt ~ibitr.ua, wtruc1it cele trei eletnellte SUl~t .indb.m:,-IIIi!Jile" F.aptu] aoo~ta csne doosebit de evjde!l~ rl:l C~a ce prive~te afecti.l'itat:ell, AcC!iL a.nsamb)u oom;lituicpwt!:!1 am;olut

117

Fundamenll!lii a victil menta le, nu numai baza pe care se edilidi relatllle ill.teI'Un1.ane, ci ~i toare leg1i.turile care il alta~z!1 pe hidivid de medlnl 811u. C11i.m- \f.i 0 funetiune W.!itraw ea gill.lrlircea este subfu~:elc~a prin O1..o(jllrdc noasee de a sim~i, fii_nrl ~kcuni:i de ~mo.tiirc l1oa~m~. Pe cJnd s.ecl!ritatoil. bucu ria ?] [er]CLVCa pot favori Z.fI dezvolrarea intelectueIUi, insccunratea, tri.~te~ea ~i angoasa {} pot contraria. Preocuparlle anxloese ~i il1.~eeUrritateii, 'l'<IfC franC:ilZ3 ~i inhiba dezy,oltarea inoi v idlliui. sunt responsabflc de numeroase i1l.,adapt~ri soclalc. EJe se rcglbcsc In esecuri le scolsre. in nevroze", ~L]lbl!r~ri pslhosomatice" ,~i til unele p~~hw.e' .

AFI$~, SHunt :pul!l1id:ta.r sau oRe-tal, s,uh Co:rmli. de placardii.,. expus iuh",.,.., loepubltc.

Afi~~ul cornerclal a, llphUl ill secelul al XV~lea (147'7); este 1I1i1ul, din :mljloacele cele mal obi~lluite ~i eficienrc folosite Til puhllcitare", In fiecare an, sume extrem de importante ~Ullt investite In acest suport publiehar. ln 19S7, de exemphr, frnncezij i-au eonsacrat aproape 4 241, milioane die' franci (sun!!: S .. E,.C.O.DJ.P.). Multil. v reme :;illl!li~li.i au fost ~l1i*ti pru~.h~cii~o:ri de l!ru!lgini. fmmoa~, me~ite sii pl<1cR, l.nsa de I,a sfi1t'lltlllpril'llllllli dtzooi mandiill, :>'lIb infllllen~ Gestaitlheorie ~i dal.o:rilii cJU,c;c:rrn.lor psihoJogiel moderne, alta ~Ji~ului :se OO!z.caza pe date ~ti.ill;ifi.ce. AfiiiUl IIl1 trebllic doar sa placa; e..~te, i'llainl.c: de toatc:, till mijloc de cornunicare care lrftnsmite Un mcsllj, RoluJ sau eS!elltial este de a. atroge ,l1ite~ltil! I!s!IIpra Ulnui obuecl ~au sub.iect precis, de i!I !'Dentino ·1Tcaz illreresul fll~;'!J de aceSla, de a capta ,~ten,i3 d.ifuriti~or' incH vizi, pe m!lsurl:i ce t'ieG~Rl dcvffiE: n:~pl:iy Iii meslljul. poe care iI ooOlllnc,

18

Cunoasterea rnecanismeler psiheloglec ale pcrceptiei' permhe sl1 se evite anumite erori case rll1e~ s1I s;cl!l(.1il eensiderabil ,etlcielltl!. ~fi~clorin calltate de mijlo-c de eomunicare C!II masele, Formarul afi~elor" IUzlbiIitl!lk:tI lor, s~lIu~ slkieul de ,~itllp]asmre trebuie sa r.ils:pllllda mumhor eriteril of e.· rite de psihologia oxpc:rimelilta~:l.

A.'GITA'IE~ acUvitate e:x;cesivi. confuzi. dezord..onati.

Agita~ia se mallifestii lntoedeeuna sub forma unui comportament deregjar: grirnase, erize de nervi" ClI\; 111&C ~i gcs~u ri lntcmpestive etc, In general, ~OCi)[' comportillmclilt trMe:ld dez.Qrient~,t,e~ unci perwallc SUPUS3 unor l:ellsiuni ,pe care ~ iDt~p~bmi sa ]e rezolve, putlllld' fi lntetpretat ca 0 l'eIl[!lt,i va, stimgace" neooec:val:i1 de a scapa de (I Si~l1.lI~ic difocila (K. Lewin). Copil i. de obicoi ~I!Ilt !lgitati •• ,turtmlell~i·" C!LZ in care vorbi m. de "illS t!llbllitllte pJ;j~ homotorle" sall de .,hip.er1<intzi.c", La IIIn nivel de-a drcptul patalogic 'exisi3 0 agitarie mult rnai grllvll ~i mal pencutoasa, care se lll;i;Otc1i~C de confuzie mentala ~,u de delir , mai ales in crizelc de delirium tremens ~i Tn p<sih(lze (p~~hOLll rnaniaeodepre~ivtL) in acesLe eazuri esrc ]Jooe;sam S:Pltl:l.lIDIrca bollilavulu L

ACNOZIE, incapacitate de Ii reeD' no(IJ~'te ,obi,ecteJe uzuale, in ,pofllda pis:ll'I!:rU intacte iii organ,eIM' de simt ~i a. ~i intcl.geD~e D.orm..aIe.

Ull bQlnav clinlja i scprczintil 0 pie.<;i1 de llrgi.nt; d.e exemplu, va, fi c3pabil s.1! 0 descrie ,carect:: "es:t.e rot1JIH.I~, phull. str3- Itlci l:Oarc ... ~'. dar nu va re.u~i s:~, idernifice Til ,e~, 0 m.om:di'i. Nu esle deci vorOO de (I lllllhu!"al'e 0. percopUci l,egat'll de mganele de Mmt re.ceptoare, ci dc: 0 d'c.ficielilf~

COrll,eclliti"ti pei1u.!'barilor centrijor nervosl SlIpcriOri (scoarta ,e:crcbriIIJIl\).

A.gl1ozi ule pol afeeta orlcare dintre fUJ1Ctiile SeIl7 . .miale, dar mal blne srudlare SUlltag;noiliile vizuale, ~uj,Jitive ~i tactile:

I) 1I!o>"jlQZfa vizrmm sal], .. cccitstca p:liihwii!" este WiD~ecin~a di ~trnge:rH (bilal,erale) II zo l1>do.r de proiectie a cuilo! vi wale ~ a Ilivelu l lobuhii ootlipl:tiliJ; 2) I!gllozilll IJU(}Itjlfi Sillll ,~<;u:ri:litatf'..a p:.ihicl'· este daroradi le.riunilor (bilMerale) ale Idbilor temporali; 3) l1P.JIozia tm;filii SlIU "aliJ!croogtlQ,zi.jJ~ este illc.apacitatea boinaru11l1 de a identiflea un obiect cu a jutcrul Slll1!llltli taetil ~i ar fi CilU:a.tiii de leza'l'eil,I!IiUi abla]izato:r cortical secundar situat ill ~p:aIc1c circumvol LJ~il!!nii _PllrUetale ascendenre. Bolnavli ati~i de 0gno:de nu se compo:ri:i! ca n i~re i utlrml, surzi san erbi, ci c~ nD~te SIlbtet::fi carre i~ i ig!'OJ~. dollc:i.elll,a ..

A.GORAFOBIE. teami. nejusun. cati, u:nood i:ns(ll~UA. de verUJ. pe care unGEepGi'5(i~ 0 ttiiescatunci ca:nd Se gS;se5,e in locud p,ublie.JC, in largl spa~ deseoperite..

Agorafclb leu i, tnaebun ~l de ideea d arc de tra verssr (10 :phi.~ sauc~. are a ~e ilmeste<:11 in m.il~imc, prcfcr.1 !ill Ie c~ ite. 'Pcnlm ~ S(l LilIii'li. d se .sHe~re lili 'I!IrmC1iC tlDtotJeauna acel.e-~i ~r:asee" Hl~ihu:lu -se illSi()~it de 00 persoarll!i sau de un ani mal SflU d\tc:lltcl cu el llll obiect £![mili.,ar (bH5WII" umbrelli). Carnpmtamentl!ll :.iiu. pe car,e :i1 jtu;tifica UlIeori prill rno£ivatii logice, poate C1llllStilui s i il1ptolifluT major IIlullei I.l;evroze· fobicc.

AQ RAF liE t p'ierode.re a ,eapllic.iti~.:U. d'e a ~CJ'ie. independenta de od~ tulbutare D1o~o:r,le, ple!l'd,ere care'

.AGRESlVlTAlE

. 5urviine la 0' persoani cafe mai iu~nte a scl'1ls, normal.

Grafismul 5C pasb:cltlii, bolnevul plitilrui ill generol s1i copieae Cll.lrl.nte.l.ite~il eli liler.l. Aceasti I:mp::lISibili.tatc do It ~.e exprirna prin scris cure cOr:e5ptmde UlleL ~mtte.~.i,i· speciflee. se datoreaz.:ll. u uei lez.~uni cerebrate sitlJiltall!. niveful phil lui curb al lobu11l i J)llIr1e.tal ~t~11g.,

AGRES.V.TATE, tendlnti de a ataea,

n LUilL lutr-un sens n;stl'altS, acest termen se raporteazJli la caracrem l be1ioos :II unci pcF1ioone ~ 2) ~ntr'u ~COCp,illJ1C mal Imgu, termenul c~tJ.ct.erize:l7.u djnamismnl UIlIIJi l1ubi&t cere se afum1l., care' nu fugc nici de dmcrnhJlf,i, nici ,~ellllpt~; pe u 11 plan i'lbc.i"i. ,~i mai general; caraeterizeazh ecca di5PQli~ie flHil:bmeliltalii dilroritu carela ml:lla vie poate ohtine setisfacerea trebuilltclor sale v.iudc, ill principal ali mentare ,~i sexuale, Peneu multi psinoiogi agrcsivitmca este litr~n' Icg!llii tfc frustrate': u Il copil rmpiedtcal sl1 se joaee se imbuflleaz.i'i sau tro~ie de flllrie,.Chi3r ~i medicnl, noteaza ell umor Freud, ponte n ill moo inconstlem agresiv fatii de unii boinav i pe care nu-l poate vlndeca. Agre.~i\' irate-a am ~i alt,e call1u: H. Mon~gLlcr (1988) a observat ]11 copii [n 'reSl~ 11Pl ,·\1 sorr:mul acre..';e bru~!e de agredvitll!te. IIInrune:: de morne.nte de jzola:re i~bsoJU[.Ji. Ag.resivitatea Ill! copil se darorea~:l! eel mai adcsea 1I11lci rnslI[lsfll!Cf.ii pmfUildc. conseclltive lInei lip:se. de afectiune Sill! UllU.i semimen! dc' dcvalorizlllrc pcrsonaU. Calla, de exemplu, fll pofida efortlluilor .~ale .~llcefC. un ~oolar estc pedcps.it pcntm d 1111 ~ati~· face exigen~lepiltin~ilor, ace~tla 1i aplicu un t'[3i:lmeIlL extl'Cm de Llljust,. cure fHla.oo: auce ~ a 'revQha minoruh:l i sail la p'riib\L~irell sa. filv~~rea are un 001 impon;mt in

19

~~«~lvltatc, In carte::l. sea. Ornul ~gresiv (198'7). P _ K~.i'i:l aratli .;:ii Frn. unele gr;upl!lr.L UlIl:lmc (in Tahiti sau t.n Me;!:l~. de exerlIplu) orice ,~gre-sivilalC este sti[7l1.3tizati!l •• ~orl:itl oproooutJi!Ji. HI consldera ctl. ~ ill &O'ieUl.tc~ no.astrli at fi PQsibiUi diminaarea agresiv[~{ii prln mJlsmi educati VI;. pria glorif!carea condaitelor altruiste ~i a va!orHor morale.

A,JUTO.MI:E SP,ECIALIZA.1iE, I!!:lui.jio oferU de Il!!:collli elevi10r aflaU iii difii.eu1!C~te:' •.

O.rga:niuteu de iljmoiiLcr,c fipeciaHza!le oferil:C de g:rlidi[[i~ ~ de ~CQaI" eleme.mara elev,i~or fnl!I1:ct:Zii C!lJ1I::, imilmpil]j di:fioolt:!~l deesc bite Jn satiL .. facet'¢1I e~~J:lil-6lm ~locl ,~o~atitii~ n<mrude, mai ales fuceea Of privt:"~~tl tlobffiJndi:rea de CUIlQ~tilJi~ ~i dclPIinder~ fl!.l!lld0:ttL!;:11tl!i.c. II fos~ pred.z:al~ pJ;j!ll ci:reu11llrn [Jir" 90 - OR2 din 9 aPIi~ie r 990 (B_O. nr, lEi, U:lJ4J9(l).

Accstcajuraare, care nu treouic silJ se ~uk~t.itl!lie a c1iunii cadrelor didactlce, 81lJ]t adaptate fi~ctmJi eaz In. pa!"!:e ~ se cxmciUi tn ~ooani, evel1ru~1 concomitem CII aeelea dillil ~ftITII ~oo~ii. Se cli~tillg ajut:ome. spoxillllzate ell! dOmillau.ltili pcda'tQgicJ ~i ajllwarre s,pcehlHzare ell dom:im::mW reeQ!lc:9ri !!'"Ii. Pri.mele pot fi orgaru~ttc ill o1.asek deadaptllK" • ell meet]". r~dus. mi pril'l "regrupiri de adaptacre" > U:.nlk: ~'lIJl1t adurnati re:.mporar devil. ~flati fu. dlif~OIIllate ~are >CMta:rlllii s:li rrec\lellte.ze d.asa. Qb~mlJit!L Ce~elalJte sllnt aptkaie in mad indiividual Sm.! ingmpe foarte mici,. cljaoomui. p.§dntilor ~i, dad SG poole, CIl cOllcur,~llJl lor_

AjlJ.ro~e:!c spec:i.:di:z.1Ire ~t1Il~ !l:oord~te de lll1UI ~1Il,!I m;ai multi inmorvellienrti cl.~n re~ldc ffil: ajutoare specializate (R.A.,S.), Are~i i!l~il:nti ~lIllt ps.ih.oll,ogi. ~CQlati. iru;titutori spedalizati in8m.rcjn!i~ ~u roooucllIrea. tiW]ar1 '~'1.IC!:rtificiLt. de apt~.~cli~e

pentru actianl pedagoglce ~pe>cia!~ zate ~i integraec ~cQ!8f1i fC ,A J> .;S_AJ .s., 0p1ill~ G) ~i lli1litinlro:ri speciaHza~i ill.~!lrcilla~i cu fu \I~Wmji]tul ~i IIjutOI!Jl ~:peeiaHza~ in cacrul elevilor S1f.M-i Fn dlficuhare la ~coal,ll preelemeWa<ra ~ elementara, tltularl ai C,A -P,IS _A ,1$ -,.opp.Ul'Ie E. [n5[Jwwri.i titular] 111 C-A,E.l.- R.P,P. ~IIU R,P,M., sunt con~idero~i. t~t!.lJ<lri ai C.A.P oS ,A .1.$., optiune G_

t.n dimpll~ de aqLlllle al unei re~le pot intra numeroase ~QU. Re~lele de ajl,u'oore spcd.~Hz;aoo: se suootiruie grapelor de 21ju.mrc p;sjhop;eda,gogice {G_A_I-'_PT --!o CbASA DI::: ~NfiEGRARE SOOlAJRA,

AlLAIN (t:m ile Auguste CharmJerj zis) fllosof~. pedagog frao.cez (Montagne. au-Perclul:, Om:e., 1868 - Lc Vmn.et. YveHnes" 1951).

Profesee lac Llceul Henri tV di il Paris, ~ c;>;.t:roilat:.o mare ill:fluenfll. mmprn II 111,lme-roase gernc.rntti de ML!ldenp .• E~te CIlIlOt':CtJ( fndleosebi penrru ale 5~1(l Propos (Propos ~u.r Ie boJ~heur, PropW; ~MJr .Ieducatiaa, Pmpotl _~u:r Ies pI~i1osoph~, Propru: SUF lcs po.u~ etc.) PedagOg, el se vre~ edLlCato:r ~j c:il:ula 'ill ~oola:r omuf pe clIre t:l'ebuie ~iH formezc ~i s~,.J discipHne7.e _ Merod" pe. CW~ (I pu:dli:di csre severn, hilzBlldl!l"8e pe dificu~~tc ~i pc cfun. Ase.menea pruncipil pot s.il cO<I1virna i!dO:lesOOIl~j]o:r, dar Hill ropiii(l!l'mJci guve:m.~~i de pr.lllcip.iul p~lrerii·.

ALiPl'AREt a.c~tune die a~. cloi la~te un bdJoebJi!,i.

Alapwmea de d~T~ manlrn, awnd. cllnd es.~ pOl'Oibil1:i,es.t:e de profor.al andrei alre brane. lap(e;_le l'Ila'tern fund! jX:[.l't:~t. i!d1!pt&t 13. trebl1in~le sugarulllL CompQz:itla ls"p' 'i:.ClUl matem variaMI mllJ nlllm~j Cl!1 v.1trs:ta

oopilullii. ci ~l in ctIf&1;1I zile], 00. chiar ~i In eursul :redi1l(ei de supt. ill plus, el contine "fact.OO. de it1lumilalCe'; care t1 pTOt~jctldi pe ~!Ugar bpotri"a infec,ii1af ime.:>timlk:.

llttro mam~ ~i eopil ex.isti!i. 0 aoov~ntU rol.a~e ptiihoflziolo~ica. rclatie cute oomJi~10rn~~:z~ sccrc~ill kl.Ctatil. Afluxul lapte:~ui dcpi nde de iilpelul SlilgarLlIIll.i; de a'tlioei el sc opre~te~ilt! copi~ul s-a ~Jtl!lraJt, In ~fll.r~il, ii1ap~rea de ·c!!tte maln~ constitale (I situllilie pri"ilegi~l~" tn. cuesul ciirda se Cl'eCl:!.W Q re1a~ie ~ihologici'i de neinilocuit, Copilul care ~uge nu Sill atIimc.ntell:.di. pur ~l simplu: iII !Ii~el~i t"ilIlip ell J<lpteJeel prllne~ dl1dm:a COIpUlu:i mutem, In~re~ma sa.~ll1agme~ fete'i sale, pe care uu 0 pierde di:1lI ochi .. Ei se confund1l cu eea care n l:uiine~¢e-, filZ:ioneazt'i eu ea, Chiar ~i In cazul aliWtmrH artJfIcialc. trebuie sa se fadi toml sprc a sc ~~l V~ ~(,;.ea£ta leg1tturil esen\i~m, h)[i_lildlll-~ peoopTi tn brn~. sL!lrazfu:t· du-i, k:gUI\~ndlU-l.vQmlndl!l-i.areasta flind ~rnbian~~ in care elg;lise~te dldunt ~] securltarea necesarc dez:v,oltiiri:i ~ale.

Alliptaire:l!l. cMc un act cemple», care se acommlcillzll grell! ell ugulile precise ~i lmperstivc, Hx.it~ne .. r"fil~o:r ~i ornrele pres~billto riscii sii.pettl1lrbe aceasli1 rel.11~e spec'if~c!i .rc~atie care este in esen~ d '0' ~ooII;Li1licmc· ilitR: 1TLIi!6 ~i copil_ P~jil(l.togii iltOOe!'lIi, in !lIma cefCetmruOi Illi A.Oe.<!e!l· ( 118U -1961), recotl'1_su'l.dilt1ll.~melor ,s:~ rllimGIIa reeepti vela ape:luri~,e oop.ill!lll!], rnt.~. an obsedwte de ora sau de clI!L1~itl3t.ea ue .Iapte. Dupl 0 <SC1,li'ta pe:rioada de o\Scillitie (3-4 zHe)" s.e Ch'b~rYl!. cli . .ri~rnu.1 ~cdiutdar de S'l!Ipl ,~i~buhl\ele aHmemare. ate SL1!!:iIIlI~lli ~e !!cm:naliz:eazll. ~i OO!cspurad' cerin~10T real.e :ale aceslL!liill. flr.in ~ces~ 8i,~tcm de: "alll'OCO'Imndiljue5~ potSJi~iHi elimi:n1l!R;1! cllzll!r.iIm do slJbmJtr]{ie ~i de sl!pr .. aHltlent~re ~i [ndleosetd 'el umi n~rea

.~lJXi.cti!bi care Ii fare sa :snkoc pe ~ug~rii irunmemli cand ace~tia SLlli!~ 1kii!.t1 5ii pl&lg1i pentru d iucil nu a soslr ora irU1ptolui.

AI.CO'OL. E,TliLIC~ prodlUs de dtsU]ar-e a bii;utlilrilOl'~tai!e.

Ac~iurncil mp]d~ a ,~:tOOQlullli asupra cenrrllor llC[vO~.1 sllperio,i se traduee in geooxld. priIlIr-O impnm..are a iJ1hibi~~i~(jr. 0 ~llfllli~.ie dcbiJnlii-disPQll:i~ie ~i 0 eresrore 1:1 i.ncrcucdi in sine. OU tnare aeestea, i:ngeMia sa in c<llltjl;il~i exagerata es~c pcric~loo$a, uneori chiar .mo:L1~Ii:i, ~n dOl~ mode:r.uJ, aloOQiul are efecte pc care uumal esamenele de .~aborat(jr le pot: ~mne in eviool~:: atE:ll!ia· ii~~tc. ~'iih:" sum ID;l1Iellt:e ~i. in po:fi.dalllmi ~.eilt.iment ]n~.lllror de fm~!i ~i praere, nmdilmenM ]nl mUIlJc:l!I,perforrnll:rl~.eil: sum di~linuate. Numeroase aceidente" demYi'i,lC1i (t ~15% din cazurl) ~i de cir,ul,~1ie (40%) ,~l]nt impllUllbile OOll~q,Jmului de~looo] ,. In Frr:;i.ll;ta, ill 1985, (lOll5umut de alecol it [Ol;t, de 7,7 mtllmme de heetolitri (J 9 b litt] de aJcool pe c::;lp de .~ocuilOr aduh Iii ".!r1St.U de peste 20 de ani), eeea ce, 111 P'Ofid~. unei ~cMe.ri· eu 22% fll!~. de a nul t 97f1, 11 ~irueazl!. pc tTaJJIcczi pe primulloc dun Illme 'Cl! ibii:uiton de 1110001, in 19&9. C(Ill>!m.tnIJll de lIkQui pur la oopiH Tn vjr~t:!l depesre t'j am a fostde 16,lflitru (Pr_ H. AllernaruI, C.N.A,M., ]993).

Al.COOUSM. ansiElmlb'1LIiJ, de tg~~ burirt ftz1ce Il!imentale dat.or,atc consumullUii de biu.turl alcooUoc.

[no periOOt!iI .1 %4--l984, OOilSUrlWl mOl1- dia~ de v.i]l II cre~ut Gil 20% ~l eel de ~~cQol· ell 50% (£1. Shahllmfull, 8.1.:r" 1985)- in f'r,:mta. Sie estimeaz1l. la 2 rnili~ Qane nIlln!l!ru.~ bolnavU.or de akoolllim (dilJJ ca:r~6IJO OOQ fernei}; 0 tr¢]ltIe dLntre,

.21

~.'IOaJleJJe. care mor illme 35 si 50 de~l1i sunt.mai muU sal! mai ptl:tin direct. viebmc alealeeollsmalul. De I .. sffi_l'~tllli edul de al mille;:! riilOOl mondial ~i pJn~ in 1975 nu mmrul de d.eoe{!c cau zate de lI!oooH~il1I ~ cirozli hcpatkill! nu a lllcet.!~ .i>li c1Calld, dar dJupl0ce~S~ dat!i ~ i'J1regj~£rnt 0 darn ameliorare:

Anul Lirnd T!lfal
~lbfKJ!i~rn
Jw;p.:lticili
~946 4$1 21'63 J'l'N
!97~ 424S 171~ 12002
~?j14 H21 12 ~61 i6 2&2 Aceastli~mc:lim~re pare a se ooufinna, deoarece ill 199 L nu se tnregi~treilzli

• .dtlciit~' 12 {':KID de decese (Pr, H. AlleJn~nd. C"N.A.M., ]993)_ cu to~!te aeestee, f>pLme eeest autor , dac<'lJ ~.ilr to~il izu tU1!Itc dace~~e ].eg[l~ de ilkool s-ar (lb~i ne 0 cifdL global.a ~iW0rril iitlre 40 '0t::t0 ~i 50 000.

AkooHsI11.1lI1 are 1111 rot esen~ja' ill. g'i:lllez:ll lu~bu.roriJ{)r p,s,~hu(le. Ai.c(mtu t nil uumal eli diminueazilcapacitliUlc intelectuale, ci schi:m.b~c~nleteliLl,l, lron~Forma Ilfccd.v ~;tatea ~i ruil1e;l.Lii p!1:fSornalit;]llea_ Num~rul de inrer'll:lri. t.n '~IP~~ lele psihiatrlce Pe:J1t1\l ,0~"oolism cronlc ~i psihoze alcoolicc a c~ou4 consitlembd di:LJJ arm I 1942iltoo~ce: d~ la 667 Ia acea dat:iJ. ,~ ujml.'> ia apro~pe 10 O(t(J In 1952. IS 77l. tn 1962,34:55 t fn ~972 ~j 42 21B !n. 19'9;2 (dllp.ili 1982 illl rnrn disptllOO1U de date si:litistkc), VioIeJlta ~i ,dma .'>i.illt foone adeflea m il:hqic. eLI alOOQ~j smut (1)% tiintre onmc: i deri. 58% dintre ill=ilii!e vohmt.a.re. 29% tlintre oollltu:zH ~; rliniri. 2'1'% dil1!tre crimele ~I dclim.e~,e :IIe:uilale (F.-P. Bombet, 197())_ Pri!l[~e clemem6le care fa"'Of~:zeaz1i i!lIli,ta-

larea a],oooHSmlill!ili se Burnam cauzele iudi",klntde (fruf;Uiri afeotilole, sillguPltare .. .) ~u f:~cro~il soo~li,

F. Clairmoate ~i ] _ C0.vatl~.g1I aucalculat, 111 1937, di aleooful repreiintli (1 piatJ Ik:. 170ml!i.I.i11!rcle de dolan (exclw;.l" fllrilc ~oc~uli"to). N'lI' mel departe de~[;In f):.aof.!i., IIpr-.oape 5 mllloane de perwllnc plf'Ofita. d.irecl StlU indirect, de pe urma acestui produs, care a adus staw]ui.. prin di.verse~ ~x.c, 6,3 mlllarde de franci, ~]] ceea ee pl1hre~te f:aCWrii CUIiLl!rn~i. ~:!I. amintim doar f~Pl{!l d. i.n mlljor~~a regiurnilo.f. alcoolul este de i'eguUi asociet eu ~ill1b!it.o~He ~~ ca a-l oferi face p<llte din "ilInttt de a (diU 1Il ~ooe~l!t:" (. ,s!lvmr"'vivre')_ AI,cooli~tlml preocup.l!. waite guvernde.. fl'UT-'O 13m midi Clltn este Jill '!lC~~:a, se evatLle1i!lJ la S Otn~O~lie de franci elvetie~ti ('" 2.;9 milloane de dolari) p'icrucrile eotidlene ~Ilfe'l'i te de cconomse. 'i noercQntl. 5~ 0p'n::~sdi '0 asemeaea h~mol1l£ic, puterjle publj~e au ll.l~t~ ~['!1I anumit ]~Uma.T de·mlbun Iq;li~.la~i ve ~j l'egulaTfieIlt~.ro. Til Frnnta, l1r.inc'ipale~ text.e Stint legea din J 5 ,~.prL] ie N54, prj vind tratamelltul i!lcoolkiior pericl!l],(l~j pell~ru

oom:!lrds' Im!ern~r1

. ~5 0Il0 Ml OOD ~~ 3ll ro:J

~OOJ 20000 1MlOO 111000

.

V'
I V'
i..-'
I ,/'
I -
l
v- I
I
V I
I
I Evahifj" fl!.!frl8WM d13 im9m.i!iwJ il:l' $pi1afe~' ~~ {J(1nfm p~ aicaQ/lce' $i afix10lism =mic ("N, S, E. R.M" 1.987)

~ne!l~. ~i ~egea din 10 uuHe 1937" care vine ill sprUinul. h:lptei. contra celor caee !lrdl!! volan ilil M!!I"C de ebrletate. Dar are5~e rn~5~Iri VO'f riltll~lte lnsuflclcnte atil~ tirnp cmt ,op:i nia pUblic!!. nil sc ,,~ fi sc..him" h~t radicaL

~iZDIFr.lI'IIi psilltoze lIlillni=·· d8pj1e~1vi;I

pBlNe;si!.lJlni 1Qij(loornan!!

P~.rea .I{~ir)i .ra diagnosJfe!jJe cJinice Ia bilIbar/, du{MS1llfislfr:i/e' servicii1« ~r~

pe Iir1.!Jl 1978 (I.N_S.E_R_M," i.98:2)

ALERG IE, hipct,!Oen$~l!Ili.nzm\e a l!I.tlui .ind~vid la anumite 5 .... 5tan~e (saD s:lt:ua\:iiJ :tlumite sl,er~ .

Mec~I1islniUl profund til a~esre~~eac~H estc il.lcii .~IJ1jtlJkic:nt CUl1.()SC1;l~. dar eeree!lin le i:rutrepr.inse aSl!lpIa accstei prohleme IIU seos In c".iticnt~ i:mp(lJ"W~lP •• terennhii 3fec,ti'V~. rorul fu:mlam.eJJtl1J1 pc ern: iUjo~c.iI pcrs.onahH!tcm ~i cmotJ,ile i~ dezvCl~tariUI mif!:nifeM:lirHo~~,lJf;fgke, DadilJ1]J:ljQ£it~t¢fl crizelor .~\lnt dO!::IaTl~ate de lng,e:.tia., .!nm· ~arell ~"il! oolllta£tu~. cmpma~ ell sllhl>t~n~~ ~pedfice, aJ~]c MlItL, ii~ mod misterl,os. decb[l~~.re, de sitllalii b.iz;all'C: de exem~~u, \ioclc:re~. mlQr ~y~om;obne de Iln a!!lumit Up - H. B atlilk (1962) iI d05cris ch ~ar ~i (I

"ile.rgie adminiSWtlvi1" caHl se mailife.s~ pI.iil • .stl!_re de ~oc, palpl:[~tii, ~f1Lllee. indisc poz:i!ie €oc ," Par~]el C11 ~rudiile asupraeond[~iilQr tlzko-eh lrnice ~i nZiopatola'gi.ce 0.l~ acestor tLllbLl!ro1'i, alte lUCl'iki sc o:dell" ~az.fi ~r.l"l': eve!ltllalele eauze p:;ihologice, ]Ilc;} din 1941, F. AJ.eil,an.d'e,r' ~i ~co~la sa de la Chicago au demonstrat fragilitatee cmo~iol'!,~Ui a alerglellor, a c.lror copi~ar.i.e :II' fl jlllornat!i ,de grove eonfllete ateetive, IpQU::z~ pe care savautii so $~ir~du ~e,~e s~ 0 verif1ce este aeeca ~a 8h:::rgenii .s,tml pLirtiltmi de sens. Aces~ elemente (atergeniU):, ".~[i~lJile la ll11flnit ~,i l;pecifice neclrui i ndivid, ~T avea ~)1iItet\M sa dcelauseze reactia ~Iergica dloar pmmu c1i illvia!a ~lIbieotultlt all fool a~jateou si(~'1ii emotionale intense, p~srrililil pcnmJ ~.1efgk Q semnificatic ~imbolica de C1tL'e adeseael nl!l estc Clmn~l.iem. eu lIrte euyiJmc.~rn avea de>-a fa.ce cujm me(,~_ru:mi. deCQJ1.d:i~Olmc·. organbm.tll re~tloll1l1Lld intr-illn mod d1e;tefmi nat de fiecare d ~Hi, dind se g1ts>t4te iII aceeasl sitlll!!!1e.

ALEXAN DEn: (Fram':),p:sih.a:nal1!St american de o.l'igine Pl!B.gh~aTii [EI.udiapelOta, 1891 - PllJhll.sprill;g. CalIifo!l'!I!Iis,. 19641]..

Esteeanossutmai ales pentru studii:llc sale pri yind afec~iu nile p~ihCli.'i()rnat.ice (Medicirlll p.~lhru;am<iricii) ~~ cc;mceptiik: sale p.:>iha:l]~llJice, larg difuzllit:e in uumeroase Incrnr.i, diatrc care ~.!J1ele lrnclmre ill Hrnha (rance:zJ (princ.ipJi1e p..~hmll1- lizei, 1952. Psihotfmjpi!l IDj!;!/iticJ, 1959):" Alexander se iniCfCSe1l!lili mai n1lllt 00 Sttllla, tiiIJe cQt'ifiicwa~e i.n ca~e se gisq~t: aU\llM dedi~ d.e (lonnic~ele din CQpilJrie ~inal czit!i Sa ]llt.ervi n1l ani", plfin iu~ lIr~j~]'i, poelltrn a·I i1jum pepij}cielll 811 dep~~ea.sd obsta-wiele ce"i stall [iii calc. Prin. illt.erye-n~H1c sillc ~e ~Itf.'ldui~jte ~a-i. rotiCii

subiecmHui in~.l'epenl.!en~, semJl~l1lrKlI!-i tot eeea ce constltale 0 pledic.il. Tn exercitaeea a!.ltOfvomiei s~le mo;r- .. le, AceasUi ~t.iUldine perlinire eel mal adesea seartarea duratei enrei, ~I" preli m.ll peri.colul de 11-1 vcili:;t! pe terapeut 8ub!>t.!w i ndu-~i propria personll~ it~lC aceleia [11111 i1l1boi1: i.I 'tmlnllvutlll.L. c~reri~ d au ~emai!Nat!!dezv()~t.i! .nn.ciooilta. ACC1:ll.St~ p'l']rnejdJc I1U: .1'11 SiCapa:t I~li A~e)!alld~T care, lll. illlJlut'lite cazuri in care cura sa analitlca ri~cl. sil e~l!Iez.e. ,(xm· ~ioo m silt aplicc in mOO dWlIrO!; principiile ,metQdeifroe'U'lJiene.

A"EXIE~ plcldere a ,capl!!dtAUi, de a :iD!J.el!eg~nmbltjw seri!!.

Sl.Ibie>cM nu prczinUi de OilLC.(;.i tulburare de lirnbaj' oral (vorbe~te nommi ~ nllelege ceea ce i ~t spunc), po:!u~ dlilllf .oJ! ~eri!l eoreet, tn. mod spcntan sau la dictare, !.I~r nu :lzbu te$LC 5~ cit~l;lSC~ ccea ce II seri s, dwarerea "II uto;t" s.ea~fillll cillvin~elof sense. A.ce~stm. deficienUi s[pedllill II pcrceptiel este datorataunei k~.iunicereb;raLe si~ll!lUi lanivelul .~rli1o.JI parastelate care i11cOlljoori! ~.Lz;ulra eelearini:i. Ale)l]~ n~ trebuie conf ull{b!l~ cu di~le;4:.ia··, care esle o peJ1l1'rbrure 11 depril1.Ikdi. de :;)j db,

AiLIIENAiR E ME NI1' AIi.A~ M:~uM.el, tu~bu.rare a spir.[tulUi. e(llJe face impoMhiIli via.~ "oclali.

A vem accep~.u!l-e.~. prorll.nd.~ Q termeI1tlll] i :IlLllIUIl tiaocii n [llporl3m III soci.clate, A]ie mH~1 este il'lc~pabil Stl dll c<l (I vi!l~m l1ormaia. :iJi ££ (:(mfo:rmcz.e:~e£!IIl.ilo:r g;rupUJui ~~Ll ~o.;;iu]. el fii!ldl-i .,alieIM.~. atli~ suii n {l:mpulllli (r.n liLtinC1:~tc 1l1il:.IJ.!.I.s ;;;; .8 ~ ilIUaii!. strllin, ostil). Ceea oe ~fme~~e 1.11 pr.irnlll~. r~lld IIIit:llllrea mclIt~1!l. cslC pc:rru:~bare~ rehqici ell ~rn.elll!ll, a~~r~reaful1c<!ie'i de oomunicare, l..!! ~Iie:nal. mijlu<l!Clclc del

,eXp:rnllml't: suet I.ulbll rule, ]~r ~~ltlJd iJlile, Ntranii. sum gre LI de ~l:i~el(;~. Compoortarnentul S,~IU i.nad.;)ptil~ COil Sli ~1!ie adesea 0 ~u'rs1i de dezordi ne, b~ cHI iar de peruco.I 1IDci::J1, eeea ce monive~ hrtemarea rnltll<lIiti spjta~. speelallzat. Am:i~m!JI1' , ClI!raClCT.Uzst drepl piefcle.re II WIltactullJ.u\iital eu .~umea c.:ucrioorli, >CII ~i pm::trroiti • IIlHICllt3 de de~erierarea l'!i~ilti:Llm seciale, ~1l11t dou m. fmme majuro ale ~I iemlldi mentale. Din. 19.58,. ~:nii .. mtciJill." ~ .,lIIi.cn= mclm!.!L!i" tiJ:'id sti disp~tm. dIll vocabutarul med~c~j. mild ir!loclli~i de aeeia de "OO]nav millllil~" ~i .. bo<l!m mitll<!lo\Ii~. . PS!HMi.TFI'Ie; PSJ!-IOz)i,_

.ALI M ENTAIIE, &.ctuJ de Iii bl:i:ni. ,dea6e~i.

ftublenli! "liment~tiei n ilJllCrcsCHZmpe ps~h(ll{)g dill m,,! rrrUiltc motive. prin.cip~l:,!1 fliud i nflue.T1f~. acesteia .~"~up:rapers:Qna· Htll~ii ~i ~z\ioltilrH intekctuale a indivuzllor, A fast &tllbili~ •. tDt r- ~dcv.llr. d [mL~' IjIlHIlt~,a preootl(l ~i dU'ralili~.m este ]'l}~poJ]· ~ ~,bi]:ii de slabt! dezvol tare" iittel.cctl!i.lI.\I ~i mowrlc ~ coplilof. Ace~l [eJl0men se ob~n<J la p;lti)Jr'i~e ~1lirace ale poPllll~4~ei ~i. la .scara m.ollld!l~.U, ]n toate terhnrii Ie Hilde rnC-d .m~:1 dOffiOO{ite foamea", Toole !iltucli lie comtatlli 0 TntkLicl:e ~emn~.ficat~v1:i 11 dez:Y{JillirH menta[e 3 £lIbiec.tilo:r care IlJU 5U' f(;ri~ de Ifit!LrLl.IlJifie lliLpt]mll~ iln de ... iat!'i. AceasUi intll • .ciete I~m_jjIlC def.illi~.i vii. orica~e arl1 a(X)~ regi~l1.ul .~Hcal aCCS~Of 'coOpii. --0 ANQFlg)IJIE MellJ'r,l!JJi.: 8UUMlf,

AL TRU. SMI. ter.men. creat de Auguste Colillte spre 8 d,ese:moB grUIli. d~z.iDtCH-5ati pCD.tm bme~e ,,"!!:~ulw.

Ahro U8flUJ I f~i are suna In. Ilatllr~, dar p03re .rez.u ~t~. ~i din rene~pe. Se obse.rv1t. 1a mn~c dim. iUX1~~i :>pr:ci'll:, oomport.1J:i:l(:lIte

alJ.rui;s~e namralc. ,o;po"ta~. ~. HL MlI~, de exc:mplu, d~e.~ztlJ cilml. U nm maimu~e esre, ptJse !lnT-O sitll~he e:xpe:rirneI'lIlaUi il1 care V$i ptJ~ 1.e~llep!"QC-Ilm hraua, apiis~'I1d pe 0- pedaUi, rem] n~ mLllltltvr(:m~ 101 hr;m.5 oI;aoo au ln~ks em Ilotul 0p~~1lirii. 'pe poo~~ll pfQvo"c~. 'LIn sec eleenle uue UII din CO]lgem:rele IQr. Ratillm~~ me p~sCl'ie ~~. flm IIltm i~ti, doolll[Cce r.J~i:i oolidarlt:ltevi~~iI deville i m;po'sibiH'l. Dupa W, Hamilton (Londra) ~i R" Tfl".cr~ (lbIjJ~1d), altrui~m!ll~ !If puma fi definiU;a 00 fmrnil ~ubtiUi de· egoi£m.·"

.ALZHIE. MER, _. BONA LUll ALZI'IElMEA.

AM B[.AN·Ti~ medlu. fizie ,1 DWraJ in.coilfruri:tOl' •

COlldi~me ·exte:ri.oa[C nrc ~c~ionea.1.l1 a~upra induvid:ul.lII.L dNe:rmi nii. in parte, (lornporl1lmemtlllI sliil. Compon~mentllll (C). ~pllnc K .Lew in, este In. fu nc~.ic de per~.o~t'Ia (P~ ~i de rned ill ~ sllu (M); C- f ('P, M) .. Atmo.s:rern :ililoord~t1l dinu-o famHie dezhhl.~til.,. eli matul i1fecL~;,o ddiamIacil. dinte-e intrepri:ru:l!eoc ~unt ~'I.1flCiente spre aexpliea uumcroase eseeuri ~cQlare S~U 00 ~ddcn: 11 prud!llctivi~ti i muneii, ajJal'iti.~ !.Ile sooime.nte de ]nsITt.i.sfac~.ie ~i cltiar. ~~ Iline1e: pe]'so~ne,.~pllritia tic lulburiri de ,cal"4C~r"" S:~dHndU:-!le ambill.'[liti~ d.lferite~or grupul'i, &-11 putlll~ de:mon:stl<l e~"perll'll.cnlC::ll cil~,gresi \ii~ate[~· cstc mal ptl'toc:lln~t:'.l! llJi medme soci:ak: Cill (I ~u'1l!r;;mr.'i all~inar! cl.ec!U 1111: grtJpclr.ilc dCl1:1.rn!fa~iiCe. S-il observat. de 3W1lmCLle!l.,·c-J urnte'~iQl'area rel~tiilm il][crurrumc in colec~~ ... ltiltite de tmlmc~ dererminm 0 verit~il a eHberare de el]ergjernma~1:i p~!1:m atll:llcirnefo.~milli ~i. in COn:lleCiH~:i. a. cre~tere a ramlllmeliLrolll], 'Com:l1fiilc liz ice al~ mlJ.nci.i, iltlicll V'et'!~ihl!b., tern.pero!tufII, Il.mid!ita~e~., tlilmina ~ i

zgomote:le" au fncLll 6IJiectul unOf stndil upIOfulldiate. deearecc aU~iiciden~ reale a~llpt~. productj"it~ti.i, Fe c~nd zgomQtele poo'>'ml.cl!i. (I ·cJe~t:ere a ren~il] nil, muzicil!. judielos folo~rUi, destinde. ~enlm t! se ,ey~ ta oboseala \'izll,~W }i deci 0 scm.den:: ~ ra!'ld~lnenmlJh.1t •. ~~mruniltlJ! l u-ebuie Ml ftc sufLciem~la fe·t. ".enlil;tJ~i:i treOOLe adap~a~ difcr1[elo.i tipun de aotiv~ttnc"

.A!MBI'D:EXl'RI E. III"UtUdine dea se .se.m CII!II aoC>EGiIl~ deJrt~t8ite .alti~ de m6Jna dl'ea.pti ,cit !ii de cea!ltiiogi •

Anlb ldextrl ileV'Ctitllbile su nt rnre, Maj-orH:ate~. indi viz:i~or CIIIW se In:rcllflt de IIC~Sti1i aptiUJcii.ne sant srnngiJ.l)i '"Qnu11rf'i~ti .• care ilL:! n:t1~i·t ~1I-~ ~ educe in 1II10d coroe t miimll lor ncdomi rl~l1tJ.

A.M BIEGAL. U.p pg~b.QWgIC~B C8", lielld~D1:ele extl'ii!tJc~i!lilvel' ~I tn.tI'O~ vemve" _ echillbn:ad..

Tipul arnbie~jIj~ 8 :fo5't '-:Oll~idemt de uni] IlsiJilo1,ogi ~i de dllrC miSllsi H ,R(fI~dl 'lell· drep'! tipu~ eel. ll'NIiochuHbM. Per-soaneIQr' c!trlYrg~; se apHcili aeest caHfi"~ti V "u~e rnpl!rgnti liqiunea, dar, rr.lllimc de t! 'm:~ 101 IlCCtlSI~. si:m~ ne\i'oill de l1. refJ.eCl:lI III ceea re 1J:L1 de fiicqj t 1\i de a se p.reg,:lIrrL. CllltoolC aogr->'tea,. o~ll~fel de .\llimtiirw poate e.'I:(prima ~i tndoillla • .Lndecizia,

AM B .TIE. _pil:a~ie 1a Ull I5tatu;t uperiorr.

]JQri:r!~~ de .t;llQrie sau de I'm:b(Jg~_tiK: ie pcnt'l.ilC il'Idi \l'i:zi 1m d.~i l'IlOhilil.Ctt t.o~te E:mer£iile. s~ aoce~illI .~a Iln ni vel rn~i ddie'·m ~u stj-ti Ialjz.r:ze ~.fIti ali t~tile. Diu Ilrun¢i dilld ~mbLU8 .nu ~, b~;re:az~. pe capacil-tlU fll:ll~.C, CJJm cs~ ~~[ 1a I] ni:i debHi, e'll £.lite:

CIlUZiI IIIl1m tf.tcep~j i ~i i.nooilp~lU'i·.,

AMa.VALENTi, slama Ullui $U· hiect car,e, itttr!.o sUu.aiJ,e dati, tFm¢i$te ,ooneom.Uen,t seI!lUme:n~e eo:u:t~~ciorii.

Ambuva:ten~a 111.1 oSI!: o stare .tneIlrrala anru.ma!i1L Cumt:o aeesea, se fuliimpl8 C~ a£:eas:t:lI. d1li1al.itatc ute ~nlimenlte su so traolucm. In comlLlile ~t.ol,ogioe etuncl cil:lld rolltrndiClh:l este iredIJc[jbi~J, B Bleuler, de 1Iltfel, a creetIn EN U termenul de ambi".a!c:Ll~l:i ~pte adeserle unal din p.nflcip<lilele 1I!>;PCcte !de pel'OOnalill!~i SiChiwfrerucului' - LII aoo~1.:i boln avl 0 bflervi:im. mQdindri b.llJ~le de di~p;tzi!ie fira ca rnotivele acestora sa ['Ie fie oompreb:C<I1s.ib.ile.

AM BIII • .I0P~IE~ 5libl~ aeceDJtuati a. vizul ui. (acultatea vl2u8lii. se situ· eaZ8, intrc 1120 i\!i 4/10).

In Franta se uasc in. flccare an circa ] 5 000 de oopH ambliopi, din care 5% C'il,'\Oh,lea1~ f<pre ocrium:'· , Ad~ea~mbliopia copillilili. rnk Himfinc 1le;CIJIlOSoCTIrri"i antillrajuiui accsnna .. AtituJinealTa[iJ1Hkl. in special a lruunei. pO<1~ jI1f1llerr~.1I caraceerul copi.lulu L, d~pa cum ea t1 ~,~;s1i ~ii [rl;lia~1i aormal SUIJ;I ]'J l.m~eaza ~i 11 aseuude. Uni i ~mbli()p'i, pll~tori. de ochel :iJ.ri, pot 1!11.'111a cUI15t1fIl.e soolare obi~mlite. pe dind attH trebule illt41:grt!~i ill.tr-11H iIIV;li~~miint speciaL

AMIFETAMINi" 8ubstanp. ehi~micA din gntpa ,a:m:lm~lo:r ps:ib.otonice, numUe ~[ ~,Ilminoe dG·tl'e:l!:~re" san .. ,si~!l:m:lneR .,

Amfetamnroc:lc Sl!!l'1~ $~imu1eJ]~:i <1Ii S~Slt::~ mului ne:rvo~ oe'n~raL Ele ~uprirn1i ScC[lli.rn<e:mllll de obO$eo1! i! ~i senza!ia de f~me ~i Ii. rluu .~I1hiBCtulll.u '0 imp:resie de fm~_ Fo.losite~ repe~tti 1:1 tlce,s't.ui medicament cO:l.li1IJ,ce la cptlizare fizid.1'ox.ic:orrnmii

care Ie eQnsllm~. ~n doze it'l,~fi prozint~ confuzie mellt~l~ ~i 1,111 fel de sl1:ue pSiho-tldi gm1l ,paranoia" (cfe<:t ,.p<l:i<Ioo"), in CilFO Imdo.mini1 IIn~ii.I! ~l !delle de. pcr.;eCl..~ie. efcetul "pa,ano" ri!!g;r'C5iC:~l~ dlupa cmtevl! ore de lalntoxicare, UneQri a.pa.r,e IJ!II. delir paranoid Cl!I l'laludnaJ!ii ¥i cu elernente de ~ml)ma!t.l.!i;m mental,

AMIN 1i IIREi, £apt cafe .revlne ill sp~dt.

Ami.nti.re!:l nu existli prin ea il1i~lI~i. ei c:Ste 0 mall!fe~tl'lirc a s,pirlwlll U C1I[-e rCCOl1- stru ue~~e m:CliJwj. retrnillclu-I. prjl~ l)ril~J'lla preze Ilm]ui. Act:II~~~ ~oomtrnqie SPOlltana eSh':pmibili1 d~lmitll. cadlrclot soclale ~~c rnemortel (M, H~lbwQcI'Is).. Cu tOlitc acestea, iIlPQfida reperelor de ~~e dis" pune, am intirea evocllltii nn este H!ciOOJfut!i. fLdeli!; ca este lnwt.deal!ll1~ 0 interpretare, (I scitemaLi:zaL'e a I-eIlMWLUi, Anumirre amirn.liri,sparcm: I.nSLgll itbnre, pot rnasca e~pec rionNe infamile impmumte. S, Freud leon dat numele do ,,~m~miri.ecrllll" ...... UJT/>iI'lE_

AM NIEZIIE~ ~]lIJb:l!re 8111:1 pi~ere a m~(Ir~e~,.

A nu se eonfu nda amnezia, tcnomen p~roIQg.lc. cu u itm)[::lI· , CIlU· este un fenomen normal, Sdlematk .• dlstingem JOlla fonne de altevare 11. c~p~citlltii mnezlce: una, nUffi!t!i "m[lt1:e~ie de flxatie" (5~U .mm~zie .<}lm~rograd~lE). prlve~te re~inerea arni.n~ir·Hor. pc C~lld! ,e01al~, ·e;aruoH'l.r[~ta de i:mpoo~bil halell ,~millitirli, este tl!llnh.:§ "amezie de eYQCl!IU:" (~au aJ!}l!lezie rellWWadii).Ea ~e poarre dat:om tlllor 1ea.lulli v8..;eulare ale ,enocf~]Il.lu!, Ullor trallIrultiz>me ce!eb~ale •. ~e pomc Qb5eirva ~i Tn psihN~. Cli ~i in M~rilc Elevmpat:ice. [rn aoCli~e dil1l1i.ilTla ,aczud, cam:! ooln~vui poat,e IIi,ta tonll, .iru::11LI Iii v id~nmatea ~a, amoozia eS'lie ire orig~ne 6J'Ilo{iOl.Ul~ll (mrut~.ie .IIfecth"~);

e~ fUnlc~ioncllz.l! 'eli uu mecaulsm de ap1irare bpmr.iy~ angoasei, CII l'€,fuz al unel reaHW~ ~.pus.~:too[C. Tratamcntul lndlcat 111 acest c~~ este eel psl.h,Qlogic, viz;Slld sllpri.ma.~ .inhibit1i]or Si readueerea i:n oon!!t.iin~ a mnintifl~{)r uitM.e, pril'l jceu] Hher al asoeiatiilor de idei,

AMORF ,ti.p de pe:rsonalUI!J.teeare se d.elliDeljt.e. in C8ractero~o<g~1!J lui G. H'eymiUllS Iii E. Wiersma, p:r.~nEv~o S:LUi emoHVilihlte· {DE) •. inacUwltll!!lie (nA] f,'i eoo!li.~mcdiat ~ip,asagel' at i.proe;sinQr (Pl.

li~it de an1]bitie ~i ]t~~sii~ ,. amorful ~i.e~ ellpa prez.ent'l ~i !~1 ri.~ipe~tt l.i~l in pIked ~i dlstraetil ~mldple .• realmcL'lte frivole. Cii~tigil s impatia IIlllUl".ljlllu i datil (jim! Millm S~ optlmlsta ~i aC-l[mrodant:tL

,AN.AUZ:i" del5e~mpune:r-e ,K IIUilUi mt.reg in eilem.eUit~~e i$$]JC.

An!ttl.za este mecanistrlul g~al<1irii cart: concenm::az;mllJtentia llSUp ... .l fiecrtreLa di u p~I'!He urn.ui iLnsllmhlll ~i cautil !eg1ltufi.le lor posJbile. [mpn::uni!cu ~imcz.afDrllleazl! CI Imitale, un un~~mblu cemplemenrae al reflcctiei, P~nced,~I~,d prin di felr'c.nUcri SU:0c5e-<;i¥e, de la g~ol:};)1 101 elememele prime., anallza este iIltiirnp~llat1i de ~in~zu mull lillaime do I!-~i[j rerlfllinat opera; re~purile au loct.!pid :ti aparc scnema cQlmpletl'i, p~ ca:rc 0 IX!* SCSIZII iilE.e~.igenpl.

A'~ast~ meto~ii p~rc 11 fl ,cea mai Cf.iCilCC pelltfU til'" il~gOrcli dlificlllt~~.ilor Tn~ln ire de spirit poe c~tc~ cuno~~lerH, a~ Tndl 'e~te Iltllizutii In. majiorit!3!lea Sis,tB" I'Ile.lor pedllgog'i'ce, inl,'iill!.fCa dtlttllilli prill ll1'ClQUII g]C!b.~lili· , de exemp,lu. 5C bazellZilJ pe 11Ce1ll pr.ullcip,i!l.

Aoe~lI~i derners permire., in oome.l'lhl~. psinolOogic, d=pe.r.irea ~lOtivce~liIQt· UIlOf

corriportarneiJlte; in. cazul viselor', Ililiiri.i", l .. psusuri~Q" ~i i1iuwd i[[ilm·~rlop~H: de imlivizi ~Iluli~ .f~CI; sli ·ararli 5'Cmnifl.c~tiik ,0SC1.1Use.

in sfera iTlUllc-ii, u.n.!!~.iz!;! S!l!rcini.lor ~i a rdatiei "om-m~~lll2i" OCJUp~ u n lee determi n1m~ .. Ea Il'e!"nlite. calcularea valosii relative a normelor ~ i justa remunem~e. stabslirea c:hcuireloj' celor ma! ~j mple ~1 elimaiarea gesnur.i~.or hjuti ~e, prevenirea acride-llteior ¥as~gurnrea pentru ucenicl a [nrnei p:rc£i"n~:ri rationale.

A N'ALlZ.i DI'DACliIICA.fio:rm:ama psHlana~ L?t.lIQr cere, P'C' hiu1:;i:il'unoitintc ~ooreltcedobildli'te la uniw=[l,ji~1C ii iustiratele de ll~i.haua1 Uz:.1, 0 p:sihaalaliza' persena~a. de luugll durala (de ta doi la P0:trU ani), coudusa de uu pslhanallst experimen tat ,~bmtll~ de ~lUt.oIiUI~i~e superinase <1JlIe profesici .. Estc verba de 0 cum psihanai ~hcili si, In ~ljJe~~!i!)J limp. dc, un iruv8:tJiJmiml mal, i nd.~v idiual" ]a cere ~buie sii se Sid" pun~. aeela care ... rea sa deviu;i ps.ih~nali~t. DlIpa m:eafitm. etap:l. dehutaJI]lttd poate rm.re~ prlndc cure, rul'l~n!lnld el insu~i Illl~numit limp ~ub co.ntrolul UIIU ial dollea pslhe[Jlu~ist, sUip.iillpe mescrie,

AlMA UZA. IFAC1'OR IAlA~ raDluri s. m.8.tem.atlcU .o.pltca.te,. cO!llCepu'ti de C,.E.Sp.ea:r-m.an pentro ,a~Si]iz;a ~~ultatelo:r- obt1nute pnnIHlmLlnll$,' USifGIt Dilaim:~dlor teste _enta~e. bil! g'e~etal. ac<CtliSti Ine1iodii j3,taUs, tiel iJnetarci ri. puna iDeviden~i flil.et,o:rH comuni u~ui ,Il.:nroamib!u, de v,BriabUe CMe au iQU'e eleanru:mi'te eore1a~ii.

'Cilld i s.e p,ropun 111m! iHld~.vldl 8arci I(!j difcritc. se camtat!l cilre.i!;uH3~I'e nil ~ rcpaniZ{lllz8. ~,a inffimplare, eKi~tillnd I\'!~re

de r~I:3~i deteemiuate: in cazul Illlui ~Ql~; care ob~u[je note foarte bUl1Ie la Min~ *1 L~ geometrie ~i note pro~s~ ]~ U\::~I1, gindim in m,od inruiuv c~ pdmdc se dllrorcllzll u!l.ei ~lPtitudlirnl pentru H1tio:nam.c:nrulll.ol:lk care nuinrerviue in p.mbeh~ graflee. Dar pcntru a face llceaSota afirltlap.e este necesRIa. 0 conflmrare ohi.ecluvll. AnaIi7.aWact.orialil ne-o fiIHll7ieall:a Tn mod oporten. Dartor.t~ 1l<l~te.i u::imlci. Spe~rmruJ a IP!.I~~ pune Illt:vidcrntii (I itlptitudine ge:nernli1 (pe care Q m~m>e~tn factoral G), care ar COilMh![I~. energia rnenlalll ~i ar fias!l'Ili]lIbHi!cu .int:e~igen1a·_ Pdmre te8le~e cele mai saturare in fact:orol G flgureazl:i a~1L-nl!lmitele .Progress.!vt: MfJl.ric-,es ~k lui ]_ C. Raven.

A"AL,IZ.i 'fRANIZAC'JIONALi.i p:!iihoterap~e de ~p i!l!atora:ta p5~hiatnm!l~~ .a:i!QCfiClU!. E. BGm§ (leG2l' ~i ba~ti pe amJi!iza l'e1atlUor tDiter~ indiivid.ullllie.,

,,1't,~~~:z.~cp~" esie unitatea de rapor~ sceial: .. fae eevapentru SIIII!I lmporrriva ta (s(ilnl!ll), iar t.u i'eac~ionezi il11 COil.:].t:ci~ttrt (ril~pltlns).lI1~cc!;t. sc.Mmb Slim angajate l;1:miirnooua P'flT~o:na~ita~ll.re ~i. ar5t unul c11.t. ~icelollalt. ne [lutero oompom ,o. tm. oopil. CI:I UTI p.~drnlC ~:a!ll ell Illl adult: obiectiiv.

Eul."oop.il~ (C) cares:plillde erno!i ilor, ~:JXlrlllaneitatit !fi c!'e;;lti vit1!i~ii; Eul"plIril1te" (P) e~~re ansanilihd v.;]Ilmi lor ~i preceptelor tlItroiocrrarre i!J~ limpul copi ~i:iriei (all!l~og Sup.raeuiui' fre,udi~i1); Etll-,,~_d~lh" (A) crote penoolJiU lOgidi, obie"ti",,~ .• C'l;1TC cu,lege iufortrulpa ~i ot.r~t~~;dt fiirii pilitima, tlr!l !:i se l1Ls1! itlfh.Jernt~tll dcuplni:ik:persoJl.3~e, F]ocare dirntre !lccste["rci stmi. ale Eulu] constitllic un ~is~m. ,complet de sentimente, de atiIlH.Jli.ni. do hlm.de Hrnruj. care

esse pus in miscare in mod SPOIl(;ail in dive-tsele sitJ:!a~ji eucare su nt¢.tn 0(1)fllmllr:a~u. Dar se ln~Il1plil ca 0 per.m~~.111 s~ IIlI mHi:Z.e2le cledtl!lll slngur registru de rnSPl1mIlr.i sau ca. tina. dlntre acesre trei s~ri ale Eu~!lIi sa 0 i:nClllce pi!cclllllirn. FII aecst caz, "lIIIiIZlIqiai"1II1!1 pOOle reusl, ea iu c~zul,dce.;>;.empl!.l. dind hi (I ~,tirllli]~ro de tip A interlccutorul Ie~!±(Jl=z;~ cu modui P S~ C, AmlHziI UFlor asttel de coIllpour~melite iipetmj.le. pacienmlll.i s~. ooll,~UentU7!el.e rnecanismete psihologice care le guver.Jl,eatil ,~i sa aooe:adil hi aIlt.Q.nomk [n acest p,rnces, ps'i hot.eral»llru~. are 1.111 rol marcat dlreesl Y, dar ~i ceila~~ membr] ai grupulai au rolul lor, aJju~rufu-1 pe subieet :>li $C percellpa IrulI.i bioo, reh::v3nd ~i 1>1Ibl:iniimj ~titudillHc ncadecvate P'C' care el Ie adopt:.1i de· Iegulii.

ANALI2.0R~ ,5isteD::I.Munlfi.zliOilogiic carepertnUe ISAfie pe~,ruti ~i IIll'lill!l!tzlI.tA hmmea.

Aeest tennen, fo].o~H de t P, Pa.vlov, dcsernneasa recepterll' senzodall, d'i~.e lor ncrvoase ~i teritoriile din seoarta oerebratll. CiITe Ie corespund, AmJ.hliUnd. vizual, de e:l<empln, c1i.Iprindt: Ietiu~. caile optice iii ::rx.ma \'1mgU~oo.respt!J1Z!iW'<l_fC jjjn cortex\~1 oocipitaL Le:dunea 1I neia ~au 0.~teia di n par~He ace~tui. :all~r,arr. l1Ier'l,l'OO d!l!Icela ccdtale·. nllr pe carui boDhJJavuil are ~]tirn.clItul de a fi orb (peutru d traie~le in bczIla) ciilld ochiu] saLlpniluFl~idle ~ale !terVO~e S':ont ~ti:tl~, 01. lUll iliHl I!cc~sHt co:!~~~]if!~ri anmd ca;.I1d di:litmgeu:~ ~:lic~ reaz~.r;r,eierut Exi~til ~i 21!1a~ i~Ot] imeiini, ear~ tra:t.earz.ll me~ajele care prov.in d.urec~ ,de lacorp,

ANAM,NIEZ:.i, aosamiblu d:e~n:fo.f'" maUl cWC5G doC iii hhlav lfi d.e lit

8IltUf,IlJU~ IIJcestufa" rcf:eiftto.i.'U'C la, istoda 8BperBonala ~ a n!lalaidiG~ de ,care ,,,urem.

Anamneza micIlreaz~ diagl1lo~t~clll· ~i adesea $i atitudinea tcrapeutica a mediwIlli sau a. psihologlt!hlli, frntr-.adcv.t\n:, GIglIntzarca cron(llogld. a elementelor Iurnizate de 1Leeas~ .:m.che't.:ii permita uneori illlye~[ig:llMruluJi pet'~pkaCt: s.!i. deseopere n;1~i.iea1J.z;ale !iutl'e anumite ['apte,. Dc e?:",emplll, 0 bru Sic:!. d izo@gl'afie" l~ U]J ~ol~r. Ctm:: pfuJa arunei scrla ~alisffldit'Or, PrnJitc fi [~portltta Ja 0 ruiPt.u.r~ de echilibrJ;~ f~m:iIiBI ~i se t:.xphdi prin 3Cel!ISIta (n~lerea 1imui nOl!loopil, indeplir~rcll nnui parinte iub~[ ete.j,

AM GOASi, ne:~hl!~~b:: du!O~ la, extl'em, Mcii, ir8i~Oilllail!ii..

Ang(lUSl!! csLt:: 0 senzatie a:plls~it.Q0.re tie .ill.di~po1.:i~ie profu:nJaa, delemliIlatll de impresla difu~i! ~ unaipcricol vag. il'lli." neue, in. f'll~a cill'iUia r~~idczillrm.llc ~i neputineles. De celem<Jjj mo~te o:ri 8CC~Stii stare se ~soci:ilZii cu mQdifi,ca.ri neurovegetatlve cOIliJpi![llbile cu acelea pe cure ]e ubserv!im iI'I ~ocLllrile' ellla~iQinllle: p.a!pitllfli, trnns:pirafit:"trell:nvriitmi; vedere JlilCeMtlrri1 etc"

Aqgoosa, care are deere dczor,glll!lizalO.II:re asuprn (lQn~~HI1I~i ,g.tmeK~zii (I r:cpe. si~Jne' ooIljU!lclJi. a g;~ndlrLi ~J a 1I!fecrri.v~t;li~ii·" Cal!l2lele ~aJe POt fi UIJJ c(lIIIflk1" interi.or {c9nd, de e;,o:emplu, no reprl:m1irn agr-es.i:\'itatea). 0 ac~i vi~a~ sexllalliiiCSlftis. fiicl:ltDaI[C sail opi.erdere m s(= drn.gosrei. (doliu, dezaprohareaunel persoaociurnre .. ,) C~re reaCl:lvcazl1 un vealli sentim.ent de aW1lllim, dato-rat p;reced'ell.tclor cxpc.l"ie.n~e dQreroase. tn urnde Calur[ .nll ~itt!~'i.~1ell18 eS!:eaoc.ea Care gcrne:J!",eazl! angoo~8J, ci bJ1- tasmett::, relm:ltiltim~e imagil'la~e ale !BIle!

ANIMJS'M

siwaJji conIlicm~c: ]nccm~~iernre. La uni] ropii iocl_.LI"1.a1i~;i: se ttJa.o;rJJI1::czc, 00 exemp!!II, a:mB]]tn~rile gro.sobaw ale pAdntulor. arnenin!~N C1I!re se greft:~Li pe ~I:III fond de cl.l.~p1tbiHtlte. pm pro'!.i'o~ puterniee rcactii emotive ~~. oonduire ~Il .. daptute" lega~o de tcarna ole Ca8ttare" • de !eam" de u fimmihl1 sau de lI-~i p.ieJ~ metubnd viril, Alli,g(m~;tI in sine nu este un fenQ~el~ p~tol0,gi~. ca fiindlel,lat.ll de COlldi~ia UIl1..au_1i.

Dupii obl.'l.er"ar~LHe lul R. Sp-it~', prima manifestaee a arngpas.e.i '!Ie1'j~abile s.eprod!Joc, I~ ~mg:ar, spreluua a opra, ill ,~bsen!-a mamei, Ia apropterea l.lIImi strain brusc recuaoscus cafllnd diferlt de aeeasta, Departe de II fi 0 ma:ni festare anO<tm~l~"" a,e~ ~rtlJ.IJID:m este semmil uuul progres. dOll,'ild~ c1i sugaru] a atlns cepaeltarea die. a. distinge f~mmaru I de sl~in ~i ca dezvQllarea SU a[cl:t:i".i.i se de~f3~oorll tn mod. normal, Cu timpu,l. in mcmeneele caiciale ale existelIte.i. ciilild a FlOU!! adaptare se do"ecle~~ neces~ri:i, iU.dIi.vi.dul i;l) i ]"Cgil.s~tc, ill moo tempera'!', ,~ngl)i!s.~, D.~c:ti el cstc incapabll ~1t-~~ creeze cO]lditi1 de adaptare, im.ecu:rita[eapef.':i~Ui ~jpQatc. conduce 1l;1 rnevrm:!I· sau la psihOiZr~·'. AI~g,oo~1J p~toIQgk~ - descrisa in nouu nt.;lmen'Ciawr.\l psihi~tridl arne.riellrli'l (D.SM []], 1988) sub tcrrru:nii "w]bm.are panidl!" (parJic dl$oJ'Ckt) ~i • ..am:ieune .~ener1lri7;.a~' - este ~impt.om.ul psl:hiilitl'lc inlMnit ce:~ mai.fre.c: ... enJin IJracti~a mediclllll.,

AN ."ISM, credint' d orioc l'UerU est.e ~t Ijipurtiito:r de inl¢UtJ,G.

Aceast<l a~lUldillC sc inlii~oo~rela oopHi mic~. ~i ]a popuh:qiile prlmi~hc care fil!lllt jficapabi~ sll-~i e:xpHce altfel fCl101IlCiIl.Cle cal drm rnccl!Illism. nu·.I. inte!eg_ Oopdul care, in pi i,mbareO! :;,a rn.oC'trum!i, se vede in~Qi:il de Luna, ~~1e oOJwins d iI""C~st~

ANOREXIE MENlAl1.A

n lJ,mar.fC~I.e. L~ kl. clcmcnrele naturl! del.HIIl~u ile SUIit, maj mult sau mal py~in eOIl~tiel1t,;)similal.e de spiritele simple cu m:!lllia div.inl., pecare ete ullcearci1i s1i. (I calmezc prin sacrlflei i rnenite sll c!l1ltige bUliiivointa Dl::miur~lIlui. Accst sisrcm de g1hldllre, care i~j are ohgr$ill ill preistoria Ilmallitl1~i i, fie perpetuea7,ili la copii ~i se reg!t~e~te tn prezent nu numai 1.01 rei. 150 de mil ioaue de animisti (fn special locultori ai Afrleii, Asiei ~i Oceanlel), cl ~i la i!:ProIipe to!i jru:liviz.ii (,ret! Pllltin eultivati),

ANOR,EXIE ME,NTALA" !!",ef'tuul aiIIimentArU .•

Anorexiamentala se observa tadeosebl la adolescenti ~~~ la fete ~i femel le ~illel'e (l5-25 de aIli), Tn general vi:rgiDle, dar uneeri ~llil copili mid ~i dlillT 18 slIgad. Dllp~ W. H. Kaye (l982).a.norex.iclllllll mUJilg neli diIH;~uzi cii sonz;~tllll de fcame dispare sub intll.lejJ~ mmI rncrfine endogene (eudorfine·), u CU.roI PlCUlttu:ln ud:!!m\lS, III can~itate spontili, a foot obiec~iv~!i. Motih'11l postirii, 'i'nS;il, nu este ClIlloscut- CI,I toate acestea, analsza psihologica face s1l apm-:li, in aproape toate eazurile, un cOlld'lkt actual. cu antnrajul, in speclal eu rn1l1l1~._ 'Iba!l1ll de: II'lNmJon. C1l1p~bUi[:ate1l1egat1i de trczifCll, ~e1'illaLitiilii pro\'oocM, u.noori .acest componll:mcIlt, nrc scmnifidi nostalgia trecllwlu i. dorillta de ~ rC\'I::I1i. 1,:;1. Sil!ml!i,a, inflluullli. 'fnlt~Jllelilt.u1 ,eel m~Li cfic-llct: CSOC:

Q gplrJ"lJJe u:mporarli (raroo.ri m~ill1«l'C de dooi:i luni) d'e medltllf~ili .. 1 $'i 0 aC~illll!:: psi.h,oterapeuticili !l!Pllcfita' Ixllli9.VU]ui ~i !)W'ill~UQr siti _

AN 0 R,MAL, ceea ee' este in &faro. norme1o:r. 'CiIJ'e :011 leslie fi-ecve-nt.

AlJorIH!lLita'tca irn~llid rdc:rin,,~ ]11 un g'rup determ.inat ~i ~ a (l meclioe: SliJblhtiii illl

preillahil. Bste 0 11OfiuI!IC extrem de rdllti\'il, care ~i-arj plJ!eblgilsi .ilu:str-.ll'1ea in cl1lilwr.ii:lc lui Gulliver Cllif-e. in mod 5I1CC'Csi:V. este "ililOtrn.iil" in mijlocllIlliliputallil0.f, apai in. mijlocullliia~ilor din Brobdingnag, COllc:tpwl de ~ nunmdit~te este eu !i~~t mai grell de i9I!eles CII di[ ,exista tendinta tic a idc:nl.iflcil nOJIruI CII eeea Co esre freevem ~l de a-I socotl suspect] pe to!.i "deviaJlJ~ii~,. indcoscbi pc eci care profe- 8eaz~ op,JIli.i contmre jdei.lot tno~a.eniW (Secrete, SoijelDotill ••. J. Armrm1!bill1ll, es:re lutotdCi!ijn~ MUiJIl ell patolegicnl, Omul eonslderat .,anom13I" poete Ii tocmai acela C<l.IC vii Iace sa progreseze llJIlJllllllt8lA:a.

AN OX.I E,~ ra:Hfiex'e 5aU, sup:E'im.aRi 81. OldgenuluJ dls,trrJibuU de ,!ling,e JcsutwilOl".

Alloxia determi.nli alrer~ri eelalare, tn special ]11 nivclul fOI1IlIl!li]or ncrvoase superioare care sunt extrem de vulnerahile, Ciil!ld IIIlO.;o;.11I SlMr'o'i.OC la Illl~te;rc', ca urmare a unui ac[ on8t,etl'ic di fic:.i~. copilul este " vflllat~; treotl ie sa -I bat! dcllcat pc Icse ~i pe splnare pentru ca el sll soo:nllprimul tipiit (care corcspundc intriirh bru t..alc II aeruhii rn pliimilini), sau ,$il-I fe,allime:r.i prin mc~tJdlllic:~piJjftici .~Jr.1 ht l;lPJa" .In ~a:stc 8 ituatH titnpul pre,Gea:;rcili,rtltrll!cIU dllp~ 5-10 mint! [C se pot ilistillla lc.zillno ce~ehjale irellersibile, ge.l1er,;)iloare de tlllburlbri neUlrolo,gice ~i de arierati.c" fUeJ~WJlil,

AJNTICIPARiE" actiWle de a ,d.eVarIlA.

Primr-1I1l del11cn III giilndlrii. 0 IIctiul1c detei1ll·illata poarer. eXeCl!Mi'i inai1ite de apm-i lill scrnlllllullii a~lCpt::lt. Expcrienta eotidlan~ ariltl c~ g~ltdgfe.Q orgallizef!zi! C1,li !c~ll!1ri~tc scheme ilJltidp:ilQ.are, pOTIliruJl de tii atmmite eileme-me-_ .Lucrol aoe;sta e~le d'eosebjt de cIa_] lID actul c;itit-tIJui sau in

de,scifrnroa. urtej partlturl muzlcela, cmJld eel care ci!e,te ,,ghi.cqk~ ceea co va urma. Cercetl1rile de p:;.ibologielll'lim:dl'l all stllbjlbt ci! anticiparea existi! ~i la donitoace, ba Chi.ll[ ~ la nevcrtcbratele inferioore,

ANTIPS I HIIATIR IE, miljeaTe filo.sofie' !JI medicall eaee 5upune entlcli CODceptla occidentali de5pre nebunte !j!t wlul ~edieilor psiNatri in ~detatea !i1!OaJi5trti..

Amip.~ihiatri.a a ap~rut let il'l'ceput!JII lLi'iilmI900, 0 dart:i1 ell difl,lzarre9. ideilO-r lui G. Bateson asupra originii pSihofamillale II schlzofren lel, a ideilor lui M. Foucault aSIllp'ra nebunie] ,~i fl. aeelora ale hji H.lIilAitrc!JIsc: cu privjre la soeletatea 0buIWeJt'~ei •

Teza esen~3la 3 antipsjhlatrilor este cili beala mintllll'l (in special schjzofrenia), neavSnd dedit cauze psihosociale, nu este cu lIi;;!cllar:1l 0 bQalil_ "Ncbll1l~i" s unr ion rea:!ic'IIte .,IlouconfQrm~ ~ti", "d'c,vi .. uti" in rurPL)rt (;U 0 nornn!l smbi.lita, iar intemarea lor IlU eire alt sco;p doc!!.t slI-i. eOluti1ln_gil sa aceepte 0 ".liIurnItti ordlne soci alil. I'll III mina acesiui postulat, ar trebui .~ili. fle ~Iilprirnate ~pjtakk: psihlstrice sau eel putin sii fie traIlJ'lfor:tllaJ('e ill c~millC de IJ l!Iae ,~l!i. :fio izgoniHI orice violenta., iudusiv CO])stringerca 13 ~impla disciplin~. Prima ten:t!lti:v{j de a'Ce~t fel ~ fost p!Js!i tn practica.m 1962,de med!C-lll englez D. Cooper. dar, in f~f.!! ostitilA~_i illf~m-tl'e,ri,lot, a trebu.it ~~ lhcetezc 'i:n 1966. A It,e coml:lllit-llp ternpeutke. - in care 0011111v ii ~i pers-orullil ~ illgIijiro,sc coofundll, reunilldu-~, d!iscllt1ind I ibe:r, HIll!!liz3l1d c'ilenimentele con:idiellc ale COl11fllllina~ii - ,1111 fOfit. CIieate lit Anglia de. D .. Cooper, R. D. Laing. A . Bstel'8Q.1!I ~t L Redl.er; ill IbUa de F_ B,asaglia; In Fran~a de M_ MantlOlli.

ANULARE

Alltip.sthialrie. il'lgrozcl'te opiaia p-ublica ~i mu1{i ps.ihiillri 0 ,consid~r.!I. ir-eati~tl ~i u[opic1i.

A!N'TiROPOII.OG IE, ~tihitAa om.wurl '!,Ii a. opelle1or we.

Conform t.r,~di~ie-i, se diS'tifD~T(;- ~mropoJ'ogja fizic-ll, disdpli 1111 care stuoinU! caracteristlclle rnorfologice ale diferite40r oasc umane, se rv htdu-se rna] Illes de: m8slIraro:d. ~~ &lrropologia witm:ail'1, care i~i apUcii ccreetarea la faprek de cllltlld". Reprezentantii ac~td a doua ~oli pomese de let prilWipiul ca, pentrua in!e1ege omul, este l1e-CCS~r lO~-1 situezi m mediu I ~~1I social. Jjl:terpret.Ynd fl!pl:Clc do cuIJtur3, este pos ibb]. sit i'llI~ele-gi sl'ruetllrHc sociala ~i. prln pr.Lsma lor, -fiinta IImanJ!-. D.~_r il'.ntropologia s-a dezvo.ltu C'>()m;ide;ra!)jl ~i !!ctll!lllmente: in Fl:a:n~,a alltropolog:ii collsidcrt'i. sub accst terrnen generic patrn dementi: 1) umropologla sociali1 ~ i cu]tIJr,:dll (sau ettlOiogi~); 2) imtropoIogia Im,gvistidl (s~1J etnoHngvisti:c.:l); 3) 8nl.ropolo.gia biologicll sau fizidl, avilnd drcpt obiect de studiu v3rja~me caracteretor biologiee <th: om!JIlui in spatiu ~i in tlmp; 4) preistoJiia.

ANULARE. Mec-aIll<;.nI prin ca:re 0 perso.anm sc ~t-£.~duD.qte :s.lI s:uprim_e fn o'lOd magic () idee s.au 1111 act, .irnagi.llii,l1!1 sau ereoetu.'iltd () ~qiunc JIlIICr:s-1l. celei precedeblte; de exc:mp! u. cx.c~-'llllSnd eu m1ina stiIDgll. reea ce tQ1;m~a u eXc(.;[nt1lt; el.1 mana drceaptili. Ace~~ com-P'Orta.m!fl~ corc~pulllJe 1l11!J1i mec:al1i sm de apar9.re· ,ill ElIlui" des· lin!;lt ' -ii illdep1lneze angoasa datOrtLtH aplui!lei de scntimelJte sau de idei illacceptabile pencru indi v.iou] cOIl~tienL AlluJare.a l'Ci!ro-acriv.1", de~Ctj~~ de Frcll d. :;:.c in'Cadreaz.ll ]'11 g!indire:1 m.ag;id; 0 giililm imleosebi tn (iturullrllc obsesiolla!e_

ANXIET,A1iE~ stu¢afcct:tvi ,carKiteriz;ati pl'inU~u_1l roe:ntilillcnt de In~eCU!i'jJtate, de tulbural'e, ~uz.

Ade~ro1.osk ell ,~:inonim a] :mgQaJlei, termenulanxletate se deosebeste de eel dimji prin ablienpa moJ.ifue~THOl' flzlclo~ice (senz;~~ie dle sufocare, transp.iratie, accclcrarea pu,lsuillli...), care ]]u llpsesc iliciouatii [n i;illlul.~llgQ.~;ljei, Nil meroasc ~ooliirK:emd s~ explice geneza iIJI:>i.i.etiltii Mn prisme poz.iliilor lor doctrin~le, Pen~IiLi twretiderJiii 1n"'~~!lrji !lceas:t~ S~n: ar fi Q reacpe de Ie~mJi ,o.ndifiomrt~, 0. teildllr~ii dob~nd~til, Pe~ltru ~i!1.ana~i~ti, dimpottl \la, anxletatea s-ar explica prin fru~tr!I!rRe libidcruluL· ,~u interdietlile dictate de SIIJprnUl.'. snxlctatea M fi semneful de pe:r:icol adresat ElIlui·' - ,~dk:~ pc.rnornalit:i~ii constlsnre - care, uslfel pte'vtULt, p{late wartiomL priu m~suri adec·vau;: sau mobiJ.izaiDdu-~i m~~,nis~lele de apali'are<,

AP.ARAT PS,I HlIIC. modem teorette imag:lnat de S. Freud penivu a :reptG,zGD.ta. !till. faee JinteUglib:Ua, f1.metloW!lfea. vietii mcnt.aJ.c"

Freud a. ,eiahQrat doua teori i ale upararului p~ihic. Prima" formulata in 19UO, ooncepoe aplllra/ll.ll p,slhic dup~. rnodelul arcului reflex, CII 0 extrernitate senz.:miaUi ~i o e)itremi18t~ motam, [:\\::ocqJliile (polul senzmial)lasii!n psilii:srmnl nosuu irnprosii diutre UlrenmHe nu devin ~proape uiciodaUi cOll~lle!lle, (Ace-st siste:m inoolJ~hent nil ~te nl!lm;a~. ,'<edhll am~ nli:rilg,r ultate., d ~i acela al lmpl!l.~Smm· Fn:ni!s;cute ~i a~ a:rlllumiror darin~·.j Ut ,extre.miJtatell motorfu sc s~.t~Jejtz!i. iObto.mul procoJl~ii€:I1(. [nc(J;[W,iU.«:iltul ~i pi,C(on~ti.clltll!l ~um 1Ot:p.ll.roUe de cenz,urll". ,are reg~"eaza paS8ijul dhnlle a'tJ&~le dou~ §isrellle, A doua leone a ~rntlllh.l~pliihlc. C.:\P!J5~ in 1923, .recnfic:ll

uoeJe pUltc<te slabe ale primel teori L Ea di slinge Fa] personalitate trei "illfital1!:e": l) .E'!ll" • care este ill raport ell pcreeptlilc, mgl£:l:!Izili dcsffi:flJnlre~ p'.roce&6lor psihict Fn limp ~i 10. supune prolxjreaLihilii; 2) Siatle·. In cere ~e0git11 1 inl)lllsii le noastre pr.imiti ve, fie care Etl1 lIIf vrea d J.eSUrl)lIla !'uteri i slIle.,3 )< SupraeuJ", care se exprim!l prin .mora~l. Sinele se ~~IJPULle pril1dpiu~jui plik:cTii" , EUII se ~purn:: princ.uplului . .reIlJitf{ii""

AP,AT1IC", m ca'fac~.cf(IJo,ghli. lui! G. Hey;m.a~$ ~i E. Wi!Ci'$.m.a. Up de perl!;>(InaUt8. te care :!Ie deflne~te pl'.~ntr.o slabs e:moUvitate'· (nE). i.n<activimte {RAJ ~ lellJtoare& reaefiei la ilillP11e1Oli lSjI.

APllticul esre opus oule:ricu]ui· (E,A.P .).

Om. al principiilor ~i JOb aJ: obi~nuiTL~~IOJ;, el secaracrcrizeazs prin plucidiJta~e, ca]rn ~i co.nf~s.m, [ntro¥~1:ti~, secretes. nu ese lesne de (~e'Scil:ntt, Este lim SpITi~ ra~(m;;}l, rece. opac 10 c(l;l'sidern~ ile ge!J~timell~le.

AP.A:"IIIE.~ndolen!A, Upsi. de energte,. a;p.are:u:tA tnses:lbmtOJt,fl Ia sU.Dlulilrfie aifeetWe.,

Aceasl~ stare poare fi lega(~ de con~rutlll~i.a fi.z.ic1l.. de o disfunctle el!ltf.ocrilll O:nsl!lfide.nt!!ltimkliarul sail sllprar~Hlali1). de o rulburare ile.F'l'O~!>li (depres:ie, oollfuz.ie mentala, d'emen~.",) Sail de anumlte conditii de vill~i'ii de ~urng1l. dlJirnt~. (det:elIr1e. ~OIruIj~.

APRAXIE, pfer~.a eapacitipi H iii exeCN!!ta i!l:GiSlunsRu acte '~n". taf'C. &1 ca flcea!Sta 5i K da~.orGK; ~~I$!l1i!ddI~~~

Sc disting mal IIlI.lltc varictli~ de apraxic:

1) apra:\iil! buca,,;faciaUi O.mpoll~hmtarea

de a ,execul~ !aooMlll!ldJ. rni~c!td ale gmii ~i fe!.e.i); 2) aprax.br.tnhr~cihH; 3) apraxia .iclromQt.(N!re (imPQsibi.Iit:a!t:ea de a face I11!1 b'>est simbQiic" de fel~11 8~ll:Imu!lli rni.lil:lr); 4) ~pra)[i~ idt:illDa['C (impos..ibliltatea de a ~J[iliz.;:l coeect nn obie(:t, ~. ~emphl de 0. ~riIlde 0 IllIl1.all1ar~), S!JIbicc~ld iii imagjn11:~:l~, descrie gestlJil care l se cere ~ fi cJ!&:utat {~ pe care e~ ar vrea s~.·l exeeute), dar tal'll ~ izbuti 8~~ faca: a "uitn:" ~hem.ll! dillamidl. gesi,uahl. Aptaxl~ lUI este 0 a,gll(.izie·, ci mai degraW!. 0 ;:Imnezie· moterle datorats unor Ioziuni ale ~o.~[\d cerebrale.

ILYe

API<I'lija OOlIS.IfJ!Jt:i'iV<!l 6Si~' 0 ruJ'bura~ privirJd eoxeCVratea ~.~~ $I a ~r.;:ifjikrt' ~It,~ li~ (plJZZle" culmri,. ,)~ bolnavlll (desenele din rire;rptaJ esre ~l!lIIsa i¥lJl~ ~

riiR .sianga

APTITU DIINIE~ d~spozl~le natWi"l!!l!i ~OObiDdJta de .8. deetua anumite 8a!!1'c~:Qj .•

Dupa R C'lapared.e, aptl Wd.Lllea este Coeeii[ Ce permite dit:eren~ietea i Ildi \']zilor <!tunci can d., la (I ,e(lIJ~'ieega1it, I.i privim din IJ.qgh~IIl!!<lI.mIame:m:ului. Potlh·it t!ome!tiullliin care So!: m.i!lfli:fcs&:i:i., Ilptilil:l.dinilc ~c clas.ntic.ii in i..l1Itclcotu~lc. ~nmrialc. motam e;tc, Funqi:i gcn~nde ca IIt~ntia ~i JU:d0C3t.1I ".~! .fi cOI!I~id.c[~~cllPt~(ud.i[li ,. 13 felC'lI ~i d!~POZitiite p;micuiare •. cum ar fi abHitarell de a de.scl!IlI!.

Timp im!elungat aptiJudill~],e rlirnan [ledjfe~en~iare si , tn general , nllma.i eu InOOJlC.re de 18i virs~ de aproximatlv 10 aal ele prind ase preciza, Pe cand. aptltudinca penrru muzidi ~i t!cSCI1l se mam(6st!:i de&tui deprecoce, cele pemrn male1nati.d:i ~i cercetare ~tiiIl~~eucti nlll IIIpar i~imtc de 14 sau 1.6 am. D]agnQs.ticere~. aptiWcl1nilor este (I ~ardn!l impammta a consillerllor' de o:ri'€III~re:r::olllrii ~i p:rolies.ion~Ui. care all misiunea de a-i dllau~i pe tineri in alegerea unei profesil,

ARHIE'I'IP, I!!;!!odcl pd_Uv deirD.

A.ce~J!.tel'mell. .11l ~jt de la Sfil[Jind Au,gu;'>tin,. a. frn;t ]irtrod1.ls [11 pSillOlogia abis(lJii de CJJ, Jung (1919) pentru iii desemna ima:ginile arhaice (J:rl:lg!lnul, PU1<ICiisui p;ierdlul".)t ca~ oollSt~tuje un fund cmmm al [mJregiilllm1lll~l1if.i. te rcgil.s:im ]a nCG1rn::per:li!O~IlIll. din ~~I.e 'tii:i'rI~urile ~i de p:ret.u~~l1delTl u ,aJ:llJrnri de amlntirile personsle, Vehiculatc de fabule. mito;]ogie, oos.me ~i legende, arhetipurile se manif.€st1i i.n vise", dchru.ri·~j artele ricturale. Ele ooJlistitillie OOIl~i.nllll1Ji1 a. ceea ee lIll!lg nllJ,me:~~ inron~tiCililil oolCC1i v.

ARliEIRATIEt sl;arie 8.liUl;m !1loplliau. II tmld aduUintiu:l!~t in de:zyol~ iarea.S8..

AceasUi intmrzi.e:re, clI:rc secv~h.!ca~~ in !"aport Cl!l medla gruptllui. cilruia ]i. ~ioo individillll [n ca:L1z:a. poatefi ,g~.o!balii Sltil!, difIJPottiv.ili, ~J 11U afeeteze dedit 0 pme a pe:rscmllIiIDlifii". Cmnd £1)],n( alirn;se flllnctUlc: p~ihice. ~lIblOC:t.ul e;!lte iilCaJp .. bll s.ii 1'e,I~Sc3 ~'n vla~; dad e~re vaIDa. ,~e UII1 copm. "ces~ Se dovede~tc i.ll~Pt ~a lllvete, flil!ld l!Iaiy ~i egorel!liric.

I) Arieratia imelecru.:tiN core.spu.m,te lll!lei. immfic:ien1e congerrilDllle a rlezlfolit3rlii lRtel!ge,*j, c~ se mal1ifeMl:i rrre~ ~i, 1Il

AFlSElNII

prmc.iipiu, lUI pootc fi nidodat1l. recuperata. tn Franta, se eva:lue:l!!zii lntre 3 fi ~ proeenra jul de ar.-ieIu~ie grad .. Arierati a intelecniala se poare datora erediti'itii> unci fragi]itii!i a eromozomuiul X (tJtansmis de temeie ~i care ]lo~.te iIIfecta pe top b~:ie1i i n1l8cu~i de iloce~~i mllma), unei IIberatii cromozomice (ca in simJromullui Down), tmei leziuni mgalliee a creiefillui, ca UIIlllIIC II unci boli a mamei lin periOild!!l gn;vidiUilil (cum ar fb rubeola), unui rraumsusm c.rn~liianpe:l'i.lultill. unci encefalite etc. Existll j"nsJ ~i ailtr:: ~tm de 1I11crn1ie inle!e-.c:tlmlll ale caror C:!1l1.e ri<1m..iin necunoscutc, dar care par a fl Vn rela~ie ell 0 ,,negli.ienta culmmil" (ell. in cazul oopiilo;sil'ilb~tici) SaLU CIl

o carcn~lI afoctiv:!. pri~oce.

2)AricIll'~i.a af'octi .... if, care apare .. cel maj ~Cli~ LII indi .... izlD. eu 0 .illtelige.lIti! IlOrtllilll1i, cQfespumic uncl i.maturll1iti pslhice, ca o cOIl.secinta a fix.I!.~ici JlI un anamit stadlu iIIl copil1iriei; ea se mmifClitii mai 1Il.e~. prinrr-un atll~a.trI.el1t exeesiv f~·tii de ptll'in~i, prln aooenta de aU¢Otlomie. egoism, pucrilitate, p!Ull.nd evolua favorabil seb influcnta p. .. Ihoterapiei.

AA$,ENI (Co:rls1antrnl}, nea:roJ.o!1l!iii DeWJ!l:m:hinrg romUt (DoJ.h.asca, judo Sucea.va. 191.2. -lIucure![lU, ][·994)1,

Disdpol al lllli D'llmitru B agdasar (I 89G-J9416) • CIeatorul ~colii rom.ilile de nCilruchirurgic, C. Nsell.i a devenit ill 19'75 uircc:ooml c(1lu i mai mare ~plUil de ly:u;rociTirurgic din hume, unde rondUGea di:rec:t seqia dc nlmori ce.~ebmle (Spitai1111 cl inic de veu.rocllirurgic .. Prof. dr. D. Bagaru;a(', B'i!lcu:re~ti). Realiziiri i.mportmre in dOIll.enlul patol,ogie:i ,chifllrginlc a p'l'ooeselm expall;.'l,L ... e intracroQie:J!le.i'n ciJl.rurgia OErebrovasculalil, tlI'aIlrnalologia cflI_nioocu:bndii etc. Pr-eocupflIl de raportul

psihie-creier, ~ aprofl!i:nd.llt ~.i problemarica psihoneurolegiei I,'i psihochlrurglci. Opera. sa caplmUi este T nltiit de m:l1rologie tn 5 volume (8 tomuri), 1979-1983, Iii redactarea drui3 .BU coleborat nllm.cro~i nelDro~ogi di II tara. A fI"l0i scris, hurc allele: DureIclil (J 961)' ill colaborare cu (_ Oprescu; PS.iIiQlIeUrologic: (1983), in cotahorare CII M. Gob'! .$i L. DiiIlliiilu.

AS 1M II!.A~RE. Oi!l(ndu1tii II.cUvi. pr.iln care modificim mediul .in 10c .si De aco.modim. llCelitum.

[11 fiziologie, asimilarea cste procesul prln care fijll'~le \'i.i tralilsJonnii elementelc extrase din medhr, in~lIdu-le fu propria lor sup,stan!ta. ~·n pslhologie, J. P~!Iget nUlIDcflTC .,8similare melll~tll" apl iearea UI1ei scheme de RclilllllC (UD fel de canava) la i) silJ)Jatie, .$IIU alta. De exemplu, copilul ~lIIga:r care de,~.coperli clio II n obiecr poate fi miscat dact\ se trage de sfoara de care aeesta estc lcgat va trnge de fata de rn1l'i.ll ca sit punit rMlllI pe 0 judtric aflata. pc InasJ .. -;.. AOOMOOAAE.

ASOCIAT.E. a.c.tJ,lime de a.apropia, de a rGlUloi.

fenO'menclc·psihioc IIIU p:rop.rietlltell de u se leg~. in ~ OJ1,~tiiDfli ,. independent de voin~, iii virt.l!lica il.lllllmitO[ lcg'. enuntl!W de: A risrotel. Aoe;l;Jti! l! ICJ:IlII£Cat OR cvocarea .amintirilor esle ililesni:tll tk rol'crilrC'll la. a[re impre.si.i. care uu 01:1 aoe,s~ nIJlOl1uri de c()miguh;a~e:. ae simiJimdine salJl de opozi~ie. Studiere:l ace.stO'r legi ]Jrim~Ie de a.~da:~e (contigu.i.[.ate. Bsemi'inare ~i centra!!t) 11 stlllt pe prirnul-plan pentru psihol.ogia din seooleJe :d XV ![I-lea ~i ~l X]X-I,el!l .. La s:rnr~itll.~ ~'f.Colu.lui. Uoc.lIt, F. GSiJton, cam tI inc'C:R:Rt pe d illlmfi exporienta ij~"'OCialiilo:r libcFC:. a bas oon.clu zla

d eu v .intele ~:i id.e,ile asoclate "plln in llllinin.ii cu 0 ciudlltl precizle bazele g.:!indirii omului ~ ii dezvllluie anatomia mentala ell mal multi ]ipsa tic menajarnent ~ard'mi-o". Accastit c.oru;mtaR: j-a ineita' pc:ps;U~iatri (O.R Kent $i AJ. R()~\!') ~i pc psi.hllllldi;:;ti (C. G. Jung) sit pun:!1a PUllet listc de cLlviill¢ susceptibile sl. SOildeze problemel« psihologiee ale pacientiler lor ~i sil le reveleze cornplexele", Aceastiii probll a fost utill zad ~i pentru ide.ntifJ(:~a criminalnlu L dintr-un grup de sllspecfl. i nacest caz se aleg dO'u~eci de cu ... inte: susceptibile I'.!i-.i a:m.imeasc§ vlnovl!!l.Ului scena ~i cireumstaatele de:J:i.crnlIl1, cuvlnte care sunt amcstcC8lc au alle opt5eci d€ euvmtc ncu tre, S C ]JO'teaz.a timpul de ICilictic. t;cmn.ck cltio~ioJ1~le ~j. cim'l se dispune de apar.atajul necesar , reac~lile eleetrodermale" ~i presiunea sanglllllll .. Cornpararea protneoalelor saspectilor permits adesea obtlnerea m!lnmhiri.i crii'l'iei. dill partea ddillc'o'elllului.

Cum psih~I1aJiti(..",a este ;\>i ea ba~~. pe asoelatla liber.ili. tl'lloc.:su i SIt cea~pacie:atului sii vorbeaSCBl despre liB subieCl detetmillal, cste inclIlr1ljat sll se exprime llber, f"diIi'l cOU~tr~nge:re. s~ eomunice tot ceca ce ii trcce prin rninre. JIiL fel.ulaGefrta. psihanahsM 011.] intlU'lluc:c [II cum nirnk pcrsornd. paciemul flind iICchI Cl!Je tlct,crr.nini'i mcrsul psiII!lIlalizi1rii.

ASPIRA.TI'E. MIS4.mbl.Q de toendll1i¢: ~. il proplillseaZJ.i pe om cltl"C un fdGaI.

Se vorbe~Le de asp.irati.e [lIlr-o aCIiune allll'ICi cllnd eicct.tlaoclll accsreia inseamrul pe .. ~ ind''o'id re.alizmeS! cupacit:!i~or sate, S~.fe ~u e~urile ~loas~ ~un~ In flUi.C1ie ~ nivelllll do rim~it~ pe care ~perlim &~-1 ~tLrlgern, acehipe care ni,1 fixllm tnt .... o

ASTENIE

inlrepdmlcn:: o.ll'la. Ac<:st ru v el de t!5'piril~ esto de imponanti p:rimordiaUi in eomportrum::ntul frhn.iclor umane dcOOIelO"C infiuenteazll, mal mulr sau mai putin Ch!JI. atingerca scopurilor, Dcpinzanrl.\llil de f"'''1iori inrli ... idUiI!]i cat fi de factori sociali, ni \ldul de 8spua{fe :neocliitA 0 l!Inumitit cmloa~lei'e 00 sine. cunoasterca vi!l:ori:iPflWrii, ... upti.tlldinilor ~.l Iimitclor pc[;soll.alc ~~ dorinta de II accede la Lin sml.Ut" determinat. Uneori ~llbicC:ilIt profund iinnlJCfl~.1tI. de (;ondi~iiJe soclalc, l!Ispirli ~ii altiUl.;gm IIIlli-COp prea inlIl.t in report ell posibi1iti'ifile I;!VulI!.:: e:J ure 0 anumh'i'i "oc!rtic,. dHr IIU ~i apti.w.dinile neccsare lcatizl!idi sale, ceca ce r]S'cii sa-] aducli dczlluzil ~i siH conduca III inooap&mc- . E::ds~ teste de nivel de liliop,irntie care permit pn::d~letl ·c4ltm!i'U tra:;iiw.i de pe',rsunruitatc:: w.e ,';\Jbioclilor exa.:mi.mIrj ~j, prill ~el1eralizl!l[c, p:rezicerea coll1portament1!llu.i ]0> in silllil4ii de \'jalli reala,

ASTAZI'E •. IHlposlb:Uitalte: de a .!le :me:nt'ine in po.z-it-ievertica1.i.

Esle vorbs de 0 u.dbiiraR: .hmt.lioDa:lii care se 9tIeaman[i CII paraplegia (parali7.ia membretor illferioare), da, de care se deosebeste profu mi. illl ~'en~'Ul d 1l1.] i se cllJiloaijt.e cau~. org,mic1t Se rruo~tc IfProapt: intoWc.~lIUlII de abilltc··. -+ lSl'efilc.

ASTBNIIC. (11 biotipologi!1. Illi E. Krel9cltmer, tip mOrfo-logic cara.crerizal prin aspeeflll.1 .'iJu IOllgilill. -+ lEPTOSOM.

ASTEN IE, Upsa 'au 5libire a f'o:rt:elo'f •

k~teniill e.ste 0 slare de Qbo~alii pe:rmanelltl.l pe care .~impla adihnl. nu opoate face sii dispar-a. Se cllimcte:riz.ead p'Jin !eit'iaitLite· ~i tat.ig;abilitate fizil()a. $i iIltc:I.c:ctu alII. Pnate fi consecillta 1II1ei hlfec~ii

(l'Iep:;tt~ta viraUL), a unei dis[utlotii endocriue (hipotiroid:ie, in.~I1nden~ili ~lI]lra~ re,n0.I;lL.), a Sllrmll::mljului sau se ]JOIi:!Itc datora 1II1Qf eauze pur psihologlee (refulare" san frn.5U11ri" repetate),

ATA$AMEN1'. apsamblu de legaturi care 8"'8.0 stabilit intre 'DO BOu-uscut ~i mmna ". iDcepBndi CU Gcnzatli:Ue i\!i perceptJiUe sugandui viza,vi de aceasta. ~i, :recilll'oc., ale mamei fap. d.e CQ,plltd et,

Di tl ziua It treia dupli nastere sugarul este capabi1 sli recunoasca mirosu] s~lrului ~i g:!tlllui rnemei ~] sii-I dife:rell~de:ze Ik acela 111 unei aIle femci cue are un nou-nasem de aoe>e0~i viliJiii<til, La felt el elite cllpllbi] s.ii dj_~tiD1ga vocea ~i!. g!JIstu~ p.iem sate, calitatca pal pari lor ei,

NOtiUIll:;iI de atasament a fm;t introuusii to p~ibologie In. 1959 de cilIt;re, J , Bowlby 090:7-1990), Ci!L urmsre 11 i.n ... estiga~moi' ctologlstilor. 1:l.f1. Harlow prezenta pili 10; de rrnIIimutii oCilla marne de Sll!bsiiUltie: una oon:l'c:c.1i.orutta dim. silrmil1 ~l. previ{lill:ta CLJ un b lberon cu Iepre, alta fflrll bibemn. iru;a .aooperitii de blalli. Maimulidle se anmcau spre aeeasta dill unm.ii, pmferind contactul ~~ cald!ura bh':ln~i anirmd.c. Ace3Slt~ eeserl,,~tie contrazice teza psil'i{)~ogici'i potrivit carda kgiitura ell mama derivii dill saris[accffiII trebuintei de hrall.J.

Pentru 13 ow rby 1111 tru::ape Thnd.oiam ~,tj aE:a~arm.entJl.ll este un proees tn ni1lscut aJe: dir[li mec-anisme - srrigltel.e, a.g1l:tarea, ~tr5I1gerea 1 a pjept, supllJ1 - .'Ou:m camulle COpill!l~l!Il ~i pllinl!!i de mrumuta. Suli~ul, spcdf1c omului. esle UtluJ dint-re mecanismcie IItll;~lImlIDtlIlu icare apare [Olffi.e de timputiu La noDi -nlbclitL Temb !l!t;Q~~menrului ;s-ar [mbogatit an de all.; actllalmente ea dep.i1~e~[e di,ada IiHIII1ll-copH.

36,

rngIQ~.lild. reJa~]ilc: cu cci]lIlti membri W anrurejuhrl,

A:TELIEIR IPROTE:.JAT .Ioc in ,care .Ucfe8:1i lIIam:itorJi DIIJn.dieapaf1 eare .lilIlUi &e pot ,adap,ta miHn enleeUvitii~i sau C(I!fC SW!.t JiocapabiU d ,&a..:tisiacii exlgentele ,0b1~u.uite ale pa.u'onilor.

Cd mll.i adesea este ... orba de 'bo,lrUivi m:intlili s~u cu bere~iIlgmi. flzlee, 0 dror eficien~ll, elite limltata ~i din ,l;aU7.;J uner seehele ~ic 1IIf(l0till[JJ~i de ,care sufe!':'! ~i C~i!'C dore&c s~. se readapteze progrestv .~0. (I via~ 8oci.aUI Mrnu!lIi'i, [n F[3Il~a, tn aceste ateliere se lucreazii 30'-39' me pe s:llptam1i.na, muncitori] primirn:l (I remaneratle prepor'~ollaU eu ralld~meml!l JOT. care nil poare fi tn.~j infe:rioarli s.alacrll.ilJi fURt prin decret ministerial. Munca ptotej~tti> pn:vazutll de Codal familjel ~i de; (l,il!i.t.oruJ soelal (an. 167 ~i H58);.a rust definitii de ]e~1I din 23 iunie ]975 ell pr.ivire la halldicspilli. ~i de decretul din 3] decembrle 1971. Admiter,ea lntr-lIrn. atelier prorejar este sl1hQrdOJ:latu lIutorizlI'tici comisiel re!m ice de orielltare $j de: rccla:;arc profesionalll (Co.T.O.Re.P.)".

ATEN,.E. concentr;lU'~ a 5pmtolui asapr8.B. cev8..

A fi. alent inseamill., intF!:IJ] Jel, II i:c: iru::hitlc fata de himea ex:rerioa.rli spi"e aJ tc focal.izll. asupra a ceea ce te illte-resoalli,

Experill1elltlimlll-~cu pisici. &-i!l. putut anita. ceeo oe ~c illtiimplii. I,a, III v:e~, lle-U·rofizlologi.c. Mal il.ttUi ,arum~hJiI est,e tlrut sa amlii su:oc:t,c scurte ( .. pocnete") ~j lie illICgistfeazl'i inOu.xurile nervoase ale u:rechii. ApQ~ se las~ 811 IIP"<i:ril! in J1Ii~ piivirii arnitTJ.I!lullJ,i lili! ,oarece:percep~i~ "pOCJiIC:wlor" sca(le., Wlitcre~ul pisidi peRini ~i () face

811.~i oorn.centullo lItt:i1Pi! a~i]!pr~. raicului roz1j[.Or. iimitandLl-i cilrnpul. oon~!l~n~i. De indalil QC ~oareode este ~tms, po~'tillicle Illn:gistra!le Jedevil1 efiill.e lnire ele. Exi ~tlt deci 0 inbiba:rc rclati v 1i ~] tempma:ui a e;li.dhiti,ei nervoaae, structurile ~Ilpe.doare (Cmtexl.l1 c.erebJaO aClro:naruJ direct aSlIIpra .(lcloJ rnferioure.

[ 100~v

Q!1ld' afen/ia pisicH 8Sfe ctmeeJl~at<l1 asupra $tOMlrelrl~, ~fjtia'hii' ·ei audi!1v este' lfmilat. AC9$~ poten.tial redfNiM rromMl d8 flldill'li1 CB'

reI~ ~;eOe!e

Schematic, varjettt~1le ac.eli.tiei Soe' cli!sea_:z1l tn uOllii maTi cillegorH: atentia \roluntadt, care dep,inde de illdjvid ~i de IOOth'aliile ~aIe. ~. IItcntia .involurnl:llrli, care este iltras!i de mediIlI. e:l:.tetiQU'., ea u<I'n1Ja.re ot O1'ganiz!lrH par~ic1lJla:re II dimrpu]ul ]JCli'eepl;iv in C!!:re apMl:l I.m. obiect. deta~at

,ATITUDINE

din wa.ti1lb]u, Toate efOi'wrik pub1icit1i~i.i· tind S3 at'i'<lg!l .Qtellti a p1.lJb]i>c.ului a~upra uaui produs, amenajiindu-i dtmpul pereepti v, pentru ea apol sa-l men!ina treaz, interesfmdu-l 'in rnodul 001 mal peofund, Dare mnd aeeste ,ooJllst::einte practlce, problerna IIlen!kl II MClI[.ubioctul unor importame lu(;rilri in hllJooratoac6le dc:psil1OJogie eXpeiiment~JS! din ~nnaE<l ~i din jild'1:mrie. Iii C(lZU] 11100. ope:rat.ii monotone, ... ten~iar scade r'dpid. Dincolo de o duratl de doultzeci de mjnute, apare oboseala, se produc erori ~i omul de sel'\'iclu trebtJ.le llllOOl1it. Capm:h:atea deaoornpe aanui .~b:ilf:C~· poete fl apreciatd CD ajmorul teste lor . CeJ mai simplu dintre e1e IXlU sa rue barsto anumitc Iitere dimr·un text: (tA)lIte Hocnde a, UC exernplu): senotelf..zi:i apO'] emile ~i vjteza de 'exeCU\~,

A iflTli DIN E'l mJIII!Ilt.eri. de 8. fi mtr-o s:Uua!J.e_

Coaeeptul deatitudine .acope.rl diverse semniflcatii. HI desemneaz.!I orientarea gatndidi, d]spozitii]c p:rofuntlc 1I1.c' fimtd noastre, sLl;II!::~ do spjdt proprie I1oui'i ln fO'l.11f auumitor va~orj (dorm] creator, baai ... ) e4:C. E,:dstil a.tit'Udilili perwnale, cere DlU pun in cal.ld decat lndividul (preferilI~le, estetice, de exefnplu), ~i .atitud.illd sociale (op~iun.jJe politke), care au (I i.ncide:n!1l a!mpra ,SJ1lpudlo.. Dar ceea ce le earaeterireaza ~i pe I1llele ~i pe altele este faptnl ,eli inrotdeauna este vorba de un ilI!Islimbil!l de JiI~actj] perseaale fa~i1 de un. ,object dc~erlIl1inal: animal. perso\'llni:t. idee sa!:! lu:c·ru. Subfcct.u:1 illli'u~i Ie pcn:epc 'ClI llidnd pa_rte illtegra_n~ din 'pe.r 'oJl~J~tate<! .<;;;1, ceea re faoe ca atti:tud~Iille s~ fie fbaJ"I:C imudlite ,cutrrJs~rudJ.e. de c0.ra.crer.O,1 eM Eul.·' este mai 11Il'ternic eu a~t aliwdinne stint mal indicpc.IId£lIOO. mal dcschise ~i

AUEfiC

mal sup!e; eu eat Eo1 esremai slab. eu atiit atitudinile sullt mai rigide.

Atimdinile SUIli~ J'IlIII'C"at blpclere (negaIi ve StlU pozltlve, f~"'~mlbjle ~au defavorahi !e) ~i lUI l'nrotd'eal1nS! (I arrumiliii interusltate , eare poate merg,e de Iii uri. 10. drugoste, de ~ a irLdLfCJeII~. la pas.ilJ:OO; pot fl deci amonate pe Sicille. ba ell i ElI ~i mhl!l' r!!1e: (L. L. Thurston.e". 1928). ' SONDAJ.

.ATLETIIC, sespuRe despre Un 5ubiect Car,e are caracteri:sUcUe fizlice ale atletullw.

Dupo'i E:. Krctscluner' , hldivizil de acest tip poseda un temperament d'eo~ebit, in care predomlna i nterierlaarea emotiilor. ti.mldit!ire~ t:i ideallsmul,

A ,.OM SOetALt expres1e ,dato:ratl ,htl J. L. Mo;I"Ciii.O ,i care de&maneaz:i reteaua de relatii ale un pi ;lndiv.ld eu ,anturajlill $la. schemaUzate 51iI!b forma de atracfi;i fi de repldsii reciproce.

Reprczcnt=. graficli a ansamblulu] at:olfl'ljlot social] al unui grupuscnl se llIum~te ~lSuciogJ'amlli~·.

AU TIS M, oxcesivi. iQch:ld,ere i.n Eline. dJu·elnd 111 0 desp:rindere de ftIIIl:ltB.te !,I.~ la ,0 mten:siOcar"C ,R vie*," imaginative.

L Kanner .9. deserts. in 1943. sub l1umcle: de autism jfilanJiJ preroce ... 0 forml de ]Jliihoza a oopilu]lIt. AceS! !iil!ldmm, caro se obscrv8 m31 adese1ll 13 b3ieti decat la fe,te (uc tI:ou~ pful~ la p.iitru mi mai mult). poate s!i !!PIlI! extrem delimpurill (inalnte de vfu'sta de 2 112 ani).

Se dU8til'l.g .umla ~rlI~lt~ri c~e[ttia~e: irK:hld.erea in $iIK: ~i nevoia impe:rioosll de El !ill liChlmba 3'IlltLic. J) [1Ic.hidetefi in sine

sa

se traduce indeosebi print r- o totalm imU· fcrnn~ fa!1l de IUIDC8 exterioara, COpilu] ~'C compoiiti ell. ~i cum ar fi Un perrnancnf8 singur, se leagan~. sc balanseaza (].I; pe UII piciorpe alrul, se joaca cu m~llile" SW-C pc v:3irfur.ile p~ciQmclor, se i'n"'.iin:e~te· de jur-imprejllr etc. 2) RCZD$te!l~la orice schjmbare se m~nifcst8 mat ales prin at:l.ivhi~ rirual i7'~te (de cxemplu, .a~ezarell vcsminteler it} .9CCCil~i ordlne) say repetarea per~ver,enta, a aceloro~i jocuri. Copilulautlst, picrdut in activi tafile sale slCrcol:ipe,evolue"zij inn-·un univers privat, curepere flltricte. Accasta indepa:rtare de Jumca 008Srro, CfIIe interzice orice frecventMC a medillor ~o1i!lD"e uormale, b!o! chiar ~:i oriceachlzitle intercctulIllli, conduce la (I situlI'(ie deficiter:l gr.a'll~ ¥ ireversibihl.

AUTO En OTI'SM. juJsarc s.exuali in absenta partenernlut.

Amoeroti~m_ul poate surveni spontm, In. timpul soranulu i, dar eel rnai adesea esre clUint de subieet, ell ajutorul OII:mi~l!Ilui·. La copii, alte activjtll~i. cu un carscter mai putin evident sexual, cum ar fi sugerea pollcelnl sau balansarea oorpuIlii. su nt eomportamenre eutoerotiec care derel1l1iIDi o d'e~t.iiKk:irC ~i 0 Mare de bUlill.rnspmit,ie. :[11 Jlracticli. lI=te activiUi~i d is:pa:r de I.a ~ille arunci c4illd Sil biec~ii au ~ti1l5 0 allu· mitl\ maruritate aI«tI'IIiI. Dad'! le fCg~im III Itduh. ,ere Imllt sc:rru:ml ullel regresiunl·.

AUTOMATISM" actiritate CIlre -pi controlulul! voh1D.tar ~ se teallizeazl bMepemi'enit de ac-ta.

Rcflex.e1e. actj vitatca jni mul, aoee<t 1I rentri10r rcspif3!iei ~i a. ap:ulIrului. dige~ti'\1 smll princlpftk:Ie autQ:nl.Bti~mc b.iologice ruG mgall~smull.li. tIl mod .nomlid. 0 lIctivi'~g:tel:nvl~tj ~j UeCV'Cllt .repetatll dev jlilc

:;Iutomatic~. Chiar ~i viata psihicaare a.ut.mnati!lmel.e sale (asociatii deJder, rnemorce ... j. In anumi Le stilri paiolcgice (is'tenc, epilepsje , traumatlsrn eranian) se pot ObSC1i"'~ acti vil.li~i au toraatice, C~ rnersul ssu prinderea treunlu], care scap1l. ,on~tiin~i bolnavilor, Adesea, ill slArilc de ddir, a~till mmtifest.!i fencmeae de a'UWmatism rnentll, 1rliite de ei ca 0 rnanlpulare a propriei pcrl>ollru::: .,cmeva·' ii faec sa vQrbeasdi SIIU sili. aqioneze; .. cineea" te comlll'lWl1 gliIlJu.rile .. Aceast~ formtl. speciall) de delir de infllllcntii. sirn,pmm!!ltidi pcntru disoclerea' j:iersonaUtJ1ii, a fo't st.llduat~ de psihiatrul rus V" Kandlnski ~i de fnmccl.lJ] G. G. de Clerambault,

AIJIITOPliNIT'IUNE" lledeapd pe ClU'C ne-e aplicim noi in\ihlCl.

La baza unui astfel de comportamenr se aflll intotdeallJl1a senti mentul de II fi eomjs 0 gre~eani, care poate VUJi.il de ]1'1 culpebilitatca normals pall.3 la au [0- ucuzarea delirnLillI. tIl aeest eaz, In general, este vorba de me lencolici care dramalize.aza gresellle cele mai benignc, se simt responsabili de nenorocirlle eelorlalti ~i nedernnl de a trlIi .. Pentru a se pedepsi, el nu daa rm:llidit ilici de 180 au t.oD1loli1i1ire (indi'fercllt de or~:m; ochl, rniinli, mgMc gClliMe) ~i nici de ra sinllcidere ..

,AIUTO R ITA'TE. inf!luen~ Impusi. .t,tora .spre a :!;e face ascultat t:ntr-un anumJt d.om.cniu.

AllJtoritatcli cstc La fel de nece:mri1 copii!or ca ~i afec~ll.llea. La adolescentl ea.

AVilD:ITATE

devine chiar mai importantil, Studii ~i anollete efectnare de psihologi ~i psihiatri (;. M. Suuer, H. Luc:cioni) d:emon~trei:lz~ cl! absenta di~ip1iflei detenl1ini1i pertlJtbapi grave l~ unii ~ri.. F"m-ii autorinab: ed"~atia sc face prost, jX'\r;s.o:nali.tttrea r~mmlle sbtba,. inco.nsisrent1i; sIIbiectu] tcliie ~te ill .. inst:'curitate si anxletete. Cu toate aeestea t au torj~a~a 'r1lu int:ele~s!lT tl ranlcli, este la fe] de nefas,t,iI COl §i caren\[l' de autoritaee (1'. W. Adorno). In fami.li.ilc in care, Lit mod normal, tatlil este Hecla care cxcrcili autorltatea.anumite atitudlni paterne pro!! rigide sunt responsabile de ,e~uri ti de mlburarea viet:ii soelale uhedoare 1I copii lot'. "['aWl care 1~1 e;4:erciti1i autoritatea trebuie sA 0 fadi pentru a-l pro~eja pe cOop.L1 de: pcricolclc pe care el C'Ste incaillcap~bil .'>a. ]0 dominc ~inu spre II-~i aJin:ml propria-i pcr:sOIlaJitate.

AVIDITATE" dOiri:np, arzito:are. excesivi., prl.vind UD.anmnit lucru..

In earacterologle" acest termen desemneaza unul din fectoril tedintelor, Introdus de Gaston Berger' til tipologia lu i o. Heyma!ts ~i E. D. Wier,~m.a. Avidul (J\v) esee inse:tai~ deeuceriri ~i acbizi\ii. E1 urm~re~te di impunii proeminenl-!l Eol,,] ~liil . .contrariul a\'idj til~i ~.stc dcta~llrelt (nAv) , caro lie omcrva in still"C purl! hi u:nn in~ep!i ~i asceti.1n teorla Me]!lIl:iei Klein • a". iditarea lIT fi 1111 factor roll:sti.tu~ional. tnsll tmill'ita de reama de a nu fi !;Ilfidellt de "bun~ spre a. fi iubiL

BAB INSKI (Jo.SS'IPh), neuro~og &an-cez (PadlO. 1857 - h'l:., 19132) •.

Es~ cunoseut iudcosebi peut.ro liucrar.ile S~]C referitoUIe ]11 ~i8~emmllllc.rvo\!i _ A de.mo)n~trat caraeterul ~rtificil:lli. al ui~budiri]ol' observete in isterie z;i~ ... i~le:rie de conversiune'", c~rdll i-a das nurnele de piU~r.i:irn" tulburare ",indee;albiliipr.iIl pe1'S'Ua~itmc.,

BABY.TEST~ aDsltlDblu. dep!mbe: 'CIU;~ lie bazeazi .pe. ob&elv~ siste" maticiia dezvoUirU!5ug!ilI'Uor ,~l coptllo[!': mid.

Sunt e-xp~OT13te- as'tfcl diferitele aspecne a:'e (:OIDptJl'itarneJHU]Ul: ffll]!riciwtea,. pastlIra (atitudinHe fa~ de fiin~ ~i lucruri), lirnb8jul ~i GOmponlil:l1cm~~l psilrosocial" flrimEle se~rl de d€zvo.trare ps.iikmnororie rill mica cop~Htl'ie au fosrelaborate de .A, Oef>eJl· (l925) ~j 'eh .. Buhler' ( 1932). La. ~fa~iml antl,o!!' unO', pediatru] ameTtcan J. B.Braz:e~ron a p:ropllS 0) noo.1i ~~ de evaluare :l ~enw.ll1i nron<,!,tM. FrJi iFmn(a, psl holQgii milizea7.Ji milii ales ~"flI 00 dezvolUlnl pr;ihomo~Qri.e ~ primel copiJariii proptlIsa de O. Brunet ~i 1. LCziIle.

Uncle baby·~e.~fS .pemllt: deten1l1inarea: unei vmre ~u a. 1IIm):i cocflclent de dezvoltare", dar va!00!'e,!! lor predictiv1:i ,eS~e dastul de filablt.

BAGDA:5AB (DumfttU), DlI:edi.c rom:&n, ~tin.~gre~~u. judo Vasmut, 1S93-~j:t. 1946}.

~i-a If1~m~jJ tehnica I1€II!'QoC!hirur~icaHi illl cllnlca Illi H.W. Cushing, ]a Bosron {1 92 7-192.9). ~Il ~ 935 II cre~~l!lrirnlll serviciu de nttmx:.hlru.rgie diD Romiinullt i'mlr-Iln pavilion II~. Sp.ilaluJU.i Central dill BUCIl'l'e$ri. A serls, llilij'e altele: Ch.irn'rgi!l dlJr.erii (1935); 'lhJ.ubJes n1eIJ'ta.u~da!l$ 1m cas de ru.meilr au lo.be F:romaidmi( (] 936). 111} colaberare ca [I. Censrantlneseu; Llllhytismul (]945); TJIOIUlt de nellrochirurgic 00 9.'H), Men1.iJ:rn de onoere POSm1OI1t~ 81 Academiei Rmrnine (1948).

BAlLA.J\ISAREj• mt~ alternJl!UvA aoorpw'ui.

B~11lll!lsllrea c~p:tlilli sau a cotplll~~i. :pG pieioare, i~ j)!!l![11J ]abe ,S'iUJ lnpe.zili!1J a~l pe ~pate. 51:: im.arne~~ [Fec~ racqpii, ID!!.i ales fu [l}Cdii!e sp]mJiOC;:iIi.1n st.:lhilJo.men'k:>lc

Saa1ii~me san ell caracter soelal. Ace-st comportarnenl mill estc in sine p'lItologic. dar exis~ []scul lo ... .ir.H '1.':a!PII~l!Ii de elemente ~,Q:ri.de, .Acest fetlomeon ar fl mijlocul de II Ie-m1 ... ~ 0 tensiune iEUaio.a[a provoc~~. de o carcl'l~~ :rrectiva S31!1 de .iIl!1ltahili.t::nea ~datinm existe:n~uale cu persQane din anturaj, Se coJlsidcrii l! fi ~i (I ~()Ii.vitale autoero~uca. iII cursul ,clhd~ oopllul 5-11T legilina pentrn a-~iporo~.i trebuinta de (h'ago!>te ile.satisfil.cl!!t.;I. In "tara 8Wbihmentelm ~plti!licc~i. sau CII earacter social, bl!!lilll~arell pel',,<is(gnl~ ar fl un [en omen rea!l;~O<rI~l i a comlJ'Ofi!~menM mamei, a clrei. atitudlinc lliLStilhiUi osci.low [l!p~d ilnlre severitate ~i rlsB.p1[ excesiv. -+ lRI~ KOllLOMAf1IJIE"

BAILIINT {1M'icha.~I), ps~~s~ brlta.~ nic de: origine ~a:ri. (BUda,.esta, 1896 - LoD..dnt. 1970).,

B:slc celebru ~'ndoosehi pentru d. a mgani>l~t semina:rH de foemare a a~hnel]~~lor soclall ~ a tnedic.i!lor pj'actk~e1li .• ,Gropuriile. Bali nr' auresnesc doc~t Lin role .llIurrufr cl:ep<l!rticipanti ~i fu,nc~ioneazll. film Ierne prestabilite, nee are purlind eVQoCIi lin ,,caz" care M. preoeupa, Roilli ~ni ll'UltoflUlui este de a-l de~pe membrii gW'P"du~ ~-~ OOI~tjeIlI:iZieze :pmpri:ilc atirudlll!i, sentiIOOlt,c ~~ proc:e~e peSoil1ioe care ~lItel'¥ill ill iTCl~i~le lorou p.aciell~j,j .lLucrlbile teo~ticc .de lul B~lint se ,u(l.~zii peprcblemcle regI'e81ulilli]· ~i pe eeea ee el a mnnlt .,dmg.O.l<te9. p.rim~d", fazill 1Toarrtep't'«oce in Ptocesul rela~ilm i.oterumal'l'e, ~i ~defectl!l f~nd~metl~l"" 'clement ,ea':uz!lIl al tulbuIi.rHQr psiliulog~ac. Diililre .Iucrnrile trlldruse inlnmoo [nm~z~" dtb: Le' mOOicin, .ron

moriade et ill mjjl<Jdj~ (19ttO); I.e d6fm.u {onclarncJl'l.:d (191' 0; Amour prirnalFe ct technique psyd'iruJa}y,lqlIe (1972). Let> ifoie.~ d~ b reg.res"l'oo (1972).

BAM,ALlITATIE" ca'fa.ctGl' a ceca ce ,este CO!ID'WI.

Num1lru.~ de rlI~Pillll~lI~i. ba!1lll~e rele",are in anUlr:llli~e eeste (de asoo~e1ij de cuvlnte, lesl'c Ror.;C!hach·., tCi\itoe Rosenzweig') permile ~!i se n13roare gradlil~ de o!mfommatc SOOifiU ~i 811 se ded1;lc!L uaele lpoteze prjvind .. d;l1pla_re~., allliietfJ:t~ sau calilralea i:nleli~c:n~i unclpcrsoaac.

BAND.A,.gnmp de: fDdivIzt.

Dela 0< ~lll1ll1liUi \lfu'sta, copiilol'Ie place ~ii ~e iC'Lnae~d:i ~JJ I>~. Sot; grllpc::ze'pefllti'U 1:1 se jaea, lEi formeaz.i'i bande, in cmc se simt ~o1idari unil ell algll. ~11 unele caaorl, scopllrUeb<1!l1.dei dev~n autisocia!e" Este '!,rmba de bsadele de ,.marg;i.n~]i", ac;lt'(ll' ~;g;re8j",itate cate.pe de opartc, ~t:mm~~ IIJiml violent protest impotri:V!I ~.oci.et!!ti~ ..• ]~r.pc d.e-allll. parte, '0' ar.rma~e illadaplat1t 11 persQJlIelitfl:tii vJ.rue, Ado1e-sCle!t!ii carefree\ieiU~aza !lsemenea WInJe se recru:~eatil de obicei diIllnt:di.ih'l dk::l'1INmiz3oc din ceatrele urbane, din. farnllfile disoelate de uncle lip&e&G autosttarea ~ i afec:~iullea. hlttii:nd iutr-o Nn.d!i. ei ]~i £~tisf(lc trebuinta de sceudtsrc ¥i de dildLllrli, afe<:tl ... ii; gas.esc aid, de asemensa, puterea caire I.e permi ~ 5l rnfrun(e seeleratea ~i sun! descll.rcab de orice selltimen:~ de vinON'.i:i~e, deoarece c()lec:tlv[t:t!tc~ din eere f~c p;lJrte .• 'banda lor, 1i Bprob~. Nu este .impmibi] ~ll se modifice SlCClpI!ll'i!e bandel.m de adolesceJ~, ~n. acea~til djl'e~[e lu:=ziI edueatori ~pecia~ i~a,!i, p<~ihQIQgi ~i a~i~Itoe;L]~i soelall, - • .Da.!~C\JENTA; D~G; TO:li!:co~N:le.

41

IBAAAli

BARA". PCDtru. II. Idll$ura Cl.paclt.tea de ateo'J:le" a !I.ubh=c~nQr· umanil. B. BourdoiD ~un~5) . imaglnBl 0 prob!l !5ImpU. constiind din bararea .I!U1Ul~tOI' Utere dbdr~D text fm:Pl'hD8Jt (tode Ii terele a. de exemplu). Acesi le.st i!. fO,!;t "eiuat _ai lirziu de ,eitre E. ToulOUl.e ,1 H. Piewn (19041.),. apoi de R. Zauo (1041), C8iHI &II1II ioJIocuit Iltcrelcprin 6gwji geomc,trice.

ill psih iatrie se \'mb·~1.e de "bafillj" lit eazu l In Ciife un bo]nll'o', lid ns de ~ch lzofrenle, trHrerupoe. bruse, penrni scurr thnp, [Ill act fuceput.

BAABrruR.~ medLca.ul.ent·cu tmd· citate RdWi.i folOidt .io. mod curent m meiiUcfni .I''lmtru pl'opdetif.Uc sale CIlImante fi bJp;u.otlce.

O:III.~umbJ I d'e Dilrlbitu·rice (gan:l~'nal ,. ... eronal, imenoetal.i.) 0, ercseut conslderabil in Ilili mii ani. ["/010 [rea IIbllZ.iV1i a Rcc500r produ se esre p~rieIlIOlllS~. Ad!:~cil d:rogati i ~1: IIsoci,llz!i eu aleoelul, tililud 0 ammlit!lliUlre de betic. OOpo1j ~a lor modific1indu-se (irilabilitale. ugresiv.itne). Unii imF.i on. ,om~. ~i mO'r. D.e:r.iruoxicarea hl cazul acestel roxioom~nii' este cxtrern de dificilll.

BATER I E IDE TES,TE~ aQ,Glimblu de p:w'lic psihom.e.tRce.

P:siho[ogul J1U utilizl:a~ fn praeUcll niciooatli till sillgur leNt Pelltru a a~igllra lUI diogl'!io~tic c~t maj C)UICC. el. folo8e~te mai rnuhe probe diferite. Dc cx.emplu. pc!llItm 3 se aprecia inteli.gellp! ImUJ ,copiJ sc: pOOle ser.'i de SCiUiiI lui Wech !e:r'. de fl'ihOodi.~gJJosliou1lui Ronc.l:l~·, flicand'u-l s~ exectJ t:e ~i clte·w j,Je ene. ]Jamie aslfcl obtinute bunt oomplemenlare; dc fill indid

dear nivelu] ill[elecnLal al ~bieCI!J lui, ei ~i fOl'1fl"lll ~ i calitlltea grn 110 irH sale, EN t~t~ baterl] de teste de aptltudini ~i de pers;cmalil3u::.

BATES ON ,(Gr'egmy). aotJ"Opo]og amcdcand.o ~ cngrez.i (Grant· eke tl!!f. Marelli Britanie" 1'904 - SiJi-.D Ffil.ucl.5CO., 1.9Ii1'O).

ContIibup i esentiale 18 ~~iiirteJe sociele [lnlll ccrcel1iri antl'<lpologi.t:c efcctlJlIW pe terC!l. indeQs.ebi In NOll~ Gujllcc ~i Bali, ClI ~i lIpHcarea in psil1 iall'ie a cOFicepbelo,T elbemetlcii ~j a concepte],ot extrase din reoria tipurilor I,ogice a lui B. RI,I.~.~ell ,i A. N. Whitehead. A elaberat, frnp:rclln~ ·cu J. Wo~ki.~nd. tecela dubJei .le,g!1tm:-i:' ill 'chlw[]"crnc·. B arescn a fost taoretie,ianlll prillcipal a J grupuiLli de Ja Palo AUo (CaliFornia). DinLre operele trsduse in ! i mba fr.~nc:ezll. e it~m~ LIB cc·rem{mlc dlJ Nar<tm ([936, trad, 1971); Vers IJlie ecoJogic em J'esprir (1977),_

BAT AI IIET E ~ !Ell. Irela Wrfi:ti B vietti. dlilpi Varfl!·tme decu.tere 'Iii!

viral_ Ildu!ltA. ..

'n gene-ml :I1e ~umil:e G!i Km:sC:Crl~ i:llve;pe ap.mxirnati ... III 6:5 de .Illli, dW' 0 dliltii eLI progresul igiene; ~i medicinei multe pors01mc de V,1.rSla a tre ia ~i C"OIl s.e,\Il1 tint:liC~ ~i vig.oarea Ii rrup mlllr mau inde]ungliL IkciiL odinioarli. ·rn preLe1ll. ,.inmdicap~~ii JegilJi de V2rstli uu sunt frecventi ~ i cu dificull!ili grln'l: dcciit diJmoio de 75 de ani ~i chiar (lillcoJo dt: 30 do ani" (A. AI¢mvilch, 1989). Din ce irL ce ma.i mull se dislil1g ll1.ai mt:llte categorii ill .~\I'un;ta II m::ill", per~o~nele .,tmre doull vfrrst:e'" (deta 00 Ia 74 ~Le ani). persaane!e "ilI C tale" (de Ia 15 do IIni ill su"~.) fi per· :sc~UJele "foilrte v~l'\I.tnic~" (dupa 00 de ani).

Scne~CC!l~ se manlfe~t!l. printr-o !iC[d!re sensibLL~ l!I a:putudi.nilor senzcriomoteer» (\'~z. aUZ, Ilgi1itate. fOlla ml!lscularil) ,.i intelectualt, ::II c~mr dedill iflc:epe de la ... !U'sta de 25 de ani (D. WecluJe>r). Olpru;iillile mctlUllc nu sum !!lin~e in mod unlfarm: in limp 00 fu.!lctiilB veroale SUnltTlaU PUIlI\ vilt'lrnate ("oc~bul al'lll r!.m1!oo intacO. ~l6(J'ft~ ~l mcltl.(l:da imcdi:aQl cunosc 0' cmhli des.cendel'lta. Ilellml practic .imp<lsibila orice noll,! ilchlzitie- ell tome aeestea, ttup:!. unii illltmi (:5. Pacam.l. 19S3). posesia UnlIt nh'el de insll"uC!J.e rldicilt ar fu:tmiLII ~pa· ri~ia ace~toT ruilbllrl1ri, tll societarea nooS1;;.l, billrul1L1l se slmte adesea devi;ll.orizat ~i dcplimal (num[rnl de si nuclderi (;re~te cOIl5jlJ.e,r.~bi] dupll v~rsttl de 55 ds ani). Statui se lip:sclf!c Ue 0 3vulie ce1tlllbiilld lIefolosire CI.lno~IU.!i;lle ~i buna v oiIJtn bIltrfLnllor, care _qmt ncglj] ~f~ ~L carora nil Ii so .1Ioordil. niei un statut siJj~isndtor.

BiLBi.'ALA, tulblilra.rc a ·vorbldl in C8:R' UI!te·le ,sDabc suo.t fcp.etote [bi~biWi repedtJ.va:]I, liIll' al.tc:;1e nu I'm ft pl'onUDp.te (bAIM.ala ,~. plM:lI.vlJ.

C~u~ le .Qcesmi f'Coomen comp]cx. ~unt ereditare ~i il1drosebi afective, 0 prea aOt;clltu.ata emotlvltarc, sCfltimclltLJl de inJerior[l~lc IiIC :r,eg1:i~eM: ·fre~went la bCilbiiit-i., ,are CUI gJelil rcy~esc slhi e~primii: g;andtlrilc, dooarere :;'UDt inti midll!i.

BiilMi:dll 111.1 e~te 0 rulbUflIre pcnnall~m1i. ci i [l[ernri~:llU!, di sp.tiirit11.d lI&unoi cane. 8ubioctul eslC 1001 s igur pc sLne ~all cand lm: un. uport". Pl!Ilini SlIDt eei care sillguri. prill \i'Oil\~ ,i perseverentu lor, lzbuleSC ~:!I·~i infr~1'I gill. I.Icc~1i:i der.cici1~ II \o'orblrii. Reeducart.u obi~ujt1l COfUtli diI! e~'crci~j i de artiCllial'C II 'cm intel.or, de

re,gLaR: il ritmuilill wrhirii i 'ufll!llui, 0- date ell p~ihorern'PjJ). Cantl l;\f1turaju~ b91· b~ituIII~ ,e.~1:e flillstra[lt (ironic) sau necc,operll!IU, esle IICt..'e- ar3 pllllisrea copilulu[ [lnr-1J!n (i~zi!lmiim speci.~liz.al (llls(imtul pentru b:iiiblii1i).

BE.iHAVlDRIS,ft\ pdwlogie(lbledM.

Timp i'Iloo"tJng~l p.~iholo!lia a fast eonsider~1A o _'j.tilntilll ~nlrllar de con~tiliitil. De aceea ~;lIguI;')' metOO1lllplicabi1! 1111 putea fi deciU inlri)spec~a. til olX)7.i~ie cu !JCeas!fi ~cz!, 10. i.ncspurnl socoll.llll i XX S-;,), afinnat 0110011 d.ocl.riml, al elirui promoLOi' energ,ic a fest l.B. \Vatson", Pentru ac:e~t autor p.~ihol.ogi(l trebu ill . ~ se acfineo,M:li w-ept ~tii II~~ compodarnerltllll.li. [1\ lee s§ se biILele pe cOIII$tiintlli ii pc jDlIroS;pcc~i ,ea trcbuia ~l\..fj limite:ze :;,t.uc1iulla O~liCrviJtia mgm1isrnului ,nlr-o sLl"'1.l Dtie data. IIlU'-.adevilt. ~ing-urele elemente susccptibile 8.fI fie oblectul unei cerci;~r~ ~tiin~ifll::e sunt date:lc; observabilc ale camportamelltului verblll ~i motor, care eSle iI'IwklC:IIUlliJ ,~d~pWti". Org.m.i~l'lml 5UpUS unei ilctillni ~iru.le sll nell trallzeza efeetele accstera, fie ilclion[nd asupra oblcctului care 0 produce, fie modificii.mh.l-se el imm~L R~IXIJtflnrlllceste eonduite la Mimuli p mre decl posibil s·1!. sc stabil ea«:lIUegj le dilloritil cMora putem pTevedca re0.ctiilll IIllui inti i \lid la .0 "c)l.citatie" CUI10~CII~. sn\! ~1!J dcduc..em nJimra U [I1Ii ~ti11l1l·1 pmnimJ (Ie la ,ob.servarc1J. IIltej l~lIc:~ii·. Cheiil (It: Ibolt:ll II ace lui ~i!i~em e!ite rcHexut eondi~iolDar. j lI~tinctCle pose,i fiill.d redllsc ]iI I.) ,,.serle de reflexe tniMt!ilite" . Torul cste }()\'lIfaro. chiIII' i exprc~i!l erno!.i.i1or, oomportarnernlele pul&!id fi ·11l.Cldificate prin roLlI<"'fie,

B.d1.t1viOJi~tij alii ~tlIdilil OOID:lJ:IOutamelltul lIoima;le1or. a1 feru::mlui Ulllilll ~i a1 oopHior mid, POnlilld de Ia abservati.ilc·l1cul:el:ilJ

noul-n.ascut. WIlil'Son 11 crezut Gil p~ate aflrma ell. la itwepmul victii exh .. tll trei emmii fundameatale: frk~B., Iudl! ~i dragosrea, Ace;s~efl SrUI FC,gasi. extrem de diverS:ificlIte. ca erect 111 C(lni1i~io§larii.: la omul a'CIuJt.rli!rcalh:area.oeID.~t~ !I~~hme es~ CrOIfl8!l:§, asa cum <lU derncmslrnl-o cei\CeWn nJtcri~ .In primel.e~le de viata fiinta om.e:neascaliispLIDd!:: .ll'I stimuli inlr>l!In mod l1edi(OFCII~~t, ~;3J' mal t1'i1'llll ptt'ln phlcere sal] nep]i1cete; in ~f~nE, sub hrnuenfa tm!~.lrizm.ii organice, !~jfa( .~ptuitill, saceeslv, fUlia. dCl:g!Jsnll, frlca, gelO!Ol:ia etc. Pozitia mitia]lI ,;1 beltilviorJJ$tilm, care volau s.:i teduc~ fl'l]llUl plliholngiC 1~ cllplul slimIll--rili:SpU:l'IS (S-R) .este 3iZ.U depJ~i ~ .. l'fui doorrinc. neobehavioriste", [00J:tt inChj, ente tn Sm~k Unite ~i iii! Anglia, I-au sU'C~e(M. pl!.:str!illdudeHe de b~za ale tcoriei lui. Wat!iQn: obiectivitatea ~i !.mpmtaJb~ mediulul ..

B Ii! NTHREW (Vila-dim ir M il1i8JiloViici), psiibO'lliziolo,g rlU!s (SQfaU I[Kiirov~. Rus~iIIJ, 1857 -~d.lI.Zi S!wkl:~ PetellSburg.19.2,7).

Cli!,,@&tUt mai ales pennu IlIlci"ll!rile sale pd",ind r'€fleKele c;Qnd,i~loJJiate la animale ~i hi Q0Ote!I!i ,n dutomm indeol!ebJ Q PMJio./q~ie abiecli01 (1913), B~k: !mel.rnf/exoJogii gC:lrot~ ~i, iII special, .Pri~lcip'ii~ Tale tJ'/e reftexologiei um~J1C (1917). A rem~rCil/t eli m.ioe corp posed<'! 0 mJ:fIWr1t: mgankJ ~.~ c~ refie](elc .. 3ccmemale". de origim: ootlilrllUl . .( cum e~~ mi~'.iire~ de recl1J. in fa~ lmui tarpe), ooe~i~t'I OU rc.f]exele dohlindite Prd1'l edJl.c;li~.c.,

BEN ED~CT' (Ruthl Fulton), etno.~og amGrican (New York, 1887 -~d., 1948JI.

Ea S--~ inocresart. i'n.d.eo.~bi de probkmd.c I~rt!Jdlor dinttepersO~lilli ~i im:stitutiile

scelale ~,~, PQm.un,d dela Q ii1veslig~~c il] r.in:dnl i]ldi:em:il.or Zl]iii.~ di:n ."IiId!..e~ru~ Statelo:r Unite ~i aJ indiienilof din Pi,l!lille.l;, ~. (kJinit ]I01iullell de "mooel cultural", expusa ill esrtea aa . .fl.Ill!'cms of Culwre (1934):; fooc!lre CIllluri1 se earacte:ri7,.ea:d prin fonne ded"'lliz~qie cam pE:ne.tfelicl. t(ltlll:itllllelll\!+e~ii soeiale, ']U Ilum~i 11l8titutiile, m~WrHe ~i Cl'ooin~~.e celeetl ve, d ~i oonooi~!e indliv~dil!ale. La, mdionii ZlIlrn, de e)templu, cuno51cuti penlru hlmili'l.'ojn~ ~i l'Ilodera~ialor (cu1tall'a "apol:inlc!!."', nJ1] este de bo:nto[l slI excelezi til rot ceea ee f1l:ci;dlmpotriv.~" la .illdlie:nii KwakillJJiIl. de pe coasta de vest :I. 'Canade.i" SUliU apte~l11~ ,agresivii ~i mgolio¥i (0Ulllli1l'~ "dionisiacif' £.lI.1:I "r:mf1lid"')" co:rnpe'ti:~a fiind ]11 mare onoare, Dint.rclw::dkile acestei :l11:lID1I!re, mai dtihn. ~lio<ll1e de· civihzlIJ:lc.: (J 950),

BENE FICIILE BOL III. F!\elld aa;Jtat cil. simptomele I'I.eVi"Otice S1lrn.t 'n.fun:mqhmi de COJ:i'Ipromiii" • ge:oornte de doua tendi!T~ 0pliIse care au dtep~ f'l.l!lctie d:im[IiIIMJjCll, tePsiuuiiciirei;llli-1l! Cazllt prada subiectlll Redueerea rensiuiilii elite rUlluI dim. primele ~nef1di (sau bcndidi primare)~le bolii, Pe de ah:ll parte, s:ltl!aM de bolnav ne :proeura, ill genCli.al, ,direv;ll .~til~fllqH: membr.iialllturaJtllllu !loolru So oCll!piidc noi, ne lrI,grijClic. lie nelimi~t&'ic. manifes~ faf,li de ]Ioi rna! mlll.t~ t~J1dJete ~~ sQ]idtliluine eltC, T~tc aot::;ste a'vamaje fae parte din cee'Ii .t,;e F]1eud llume~~ bcnc:Hciilc I\:OCllllaare ale oolii. Depute de a fi. d'e~i7~, ele ~I[ljjt wt de .~mportal:lte tnctit poi: sacmJsruie o pre.. di:ca iii! c'lIiea vindec:1l:riL

B!EN UIJC (Mih\1~), iSCliitM i!jIt pstho'.og romi:n (Seld~, j!!l:d..AttId. .1,907 - 1I1UJCUl"C!j!iti •. 11988JI.

.ouprn .• ah.!'iQ!vil'e .. f'acul(iitii de .Alolwfie din C:illj.1K:l £:pooci.alizal1:n :zoopsihologie ](1

~mbmg>l~ TnSotirul fijr UmwcltforsohiJ!ll~ 111 lui ]aoob VOJl Uexk(m. Fondal~r al psihologiei comparnte ~i evoluti ve ]il/ nol W ~~d, a predat-o la Uni versimtea d~1l Ih,lcure~ti. StUdiiexperimenta1eo:riginalc privind foneill} ered~rn[ ~i eel dohandit i11~ comp()rtarn.e.nWI un(l:~' vertebrate acvatlcc (a.cml. iliteHgellt 1111 pe~~u).,.C(lIlta.cto1 ('U re1i!lrtatel! infnmillan..il- &C.rie M_ Beulue _ afe ~i ovatoare anrei.di, ne apropie de plm.i!nt,. aevi>llti!i,. remnimin.dtil-lle ·cili. ~~~nlem vietl~i ~i di HI!I e blae ~'il uutfun aeeasta" _ Scr~.€d de spccialita.to:fjjll'Ntare ~i inJe1igcllf)i 1il .;:iJlliOI<lle (934); Media. PrcfijmlL Vatril. .Prim:ipii de p'!"ii:l'oIOgie inm:mm;mi (] 9~8); The RotlJ!d-aoo!i~ fu.tli of the Pighting Fish' (Londra .193S); Aspccl'ui p<Silrologic ill iJ)SJincltltlli (1.94 I); Ce .~ilJ1~~i pricep rulllWlkle (19c].~); Psinologic ~'lrimal~ comp.olnl.t.ii .~j evol~tiv:a: (1970),

BERG,E R {Gaston), mosof ¥i piOlihologbn~~ (~tt-Lw1I!l'1W'se~. 1896- Longjnm.eslIIi •. 1900).

A fest, til mod suecestv, indu~tr~a~ la M:afi}ili.~ (dup1i ee a publleat, in 192.'). un memoriu jjriyind Co.rntiliiie inreligibilMifpi ~i problc ... 1il11j'oontingenrei); profesor la factl1tarea de Lul~re dill Aix-en-Provence (1941) ~i director general al [nvtitamanI!Ului sliIpet:ior (1953-1960).lnlfluent~t de Iru()dldl.e rill] G. Heymalls ~i E. Wii€I!Oma. rusUpf!! cll'racte.ro]Qgid. Ieltltilt.c dle R. Le Seml£, a oontdbuil la. d~fiJJzarea lipologiei ol<li]ldeze prill C'tmmruo Si!!!c Iml vtrSitare ~i prill pubUc~:I'!M UIIUl TroMt prncti.c de il!ilaliZilIil caroaiCndul (1950). in Om!)l modem ~,i cdi!JCIlrla sa (1 9(2) t~i extin.de pr~ncipiilc ta edU(<l!fie .• care, dup<l ct, af trt'IJl.li s~ ficpcrIl1l:lll1elItii ~,i rn a~a fel CQllceputi!iindt sa Itt! rn~ E:~d dill copHi n~lI'~ .. savan~i" > ci .. illvclIltil:tmL

BERGS,ON {Hemi),fUO:liof fraucez (Paris.. 1859 -te., J! 941 ) •.

Str~lueit elev al Soo1ii NO!';f!lale Slilpe. rioare, i~i treee examenul de .ag.r~gatie Nl fi~osofie, ]m" La 30 de ani devine doetor iII lite:re. £steapoi numk protesor 13 Co.llege de F:I'aJ!lce. ales lilt Academil'l Firuu;elii « 1914) ~i o'htine Premul!Il. No1x:l. peairu ]ileratul'll (1 9:2K) , P~~holog 1111 .. i~tii ]nrerioa«, dellil,lntti ea!racrerul anfi:fi~~ III initrospec~"ei pm lnteleetuelc aml!litwe,~re nu pe.tllni1te seslzarea imtrcgii oogiiti:~ a fel1:0mellelol' psihice. Pentru aceasta, i>Us'Il11e el, este neec.!illIm~e facii ~pcllu mw.i.Pe,.care seslZCllZil. 1mooiat obiectul gJuHli ri l, 111 tllfl~.i esen'ta sa, COllcqJ~~H(lr aseelatlonlstc d ~c 0iPUile curentul oon~lih]~i .• elanul vit1lil. eV{l]u~ia creatoore. rnmaml ~a afulg,ij d~tul ausenrte, Bergson prevcsteste k:ndin~le. cele mal rnoderae ale fcmome;iloJogiei. Dintrc principa.lcl.e sale h:!ocrari. dt:hn:

Evmu{ia (;'rea~_f~' (1907); Ufidirea ~i im'WbillJl (9341)-

BEIRLYNE, (Daniel I::lIis), ps:lib.o~gg engtez (Salford. l! 9'2·4 - 1"0l'(I:!l;t1), 1976,).

A p~t piiiho10ga.a ill :Soo~ia, fu St;M.ele UlJJite ~i 'In C!;IIl!lda. C{llabQm~r al lui J. Pi .. get La. Centnl~ intel'illll~io:na] de episterno1Qgiegenetk~. din ueoo'V3, III pllblicalt cu aDe$taTeoriil ,oompoJ"tamelltu}uj ~j ()pel'ilrilJl p 960). Ccl€la~re hllC,rlkiale s~le (in limoo. e:nglezii) trntcadi mtIrilc subi.:ecte IIIlepsHmlo,gici: oompmt~men.tl!l, ac¢ivam:a. a'tcnti~, motjv~lla> :§~.i'!(,hrea e~c- De e:xcrnp.lu. wncepWl die activate - care este, dup11 Berlyne, cre~lerell excitabulitatii sisletnlllll1i nenl'o\!l central subilJJl]:llICllitll IIllltli srri:mll:~ de ori~ pcrifC-.dcii (SQl:LZ~ie) s311cmt4c3~ii - perrnil~ rn~leg.erei!L IlJl'01'1l dincondl(lile~e How;tte. cum. ar f1 e01L~mnill.

BJ:STIM.JlAl1E

de dmgur.i. 'Aceste acti"l[a~i corespuad unei inrensificiirl II acti virii cerebrale, genemtoftre de placerc.

BES'rIALRA::rE'.~Iimie~ CiU-e consc' in l'IIJ,pcI_:I"turJ ,~cu. u.n, QIlm.II1.

Bestialitatr:a este foarte d!spand itili ell fant;tzlI.r-e, Jmaillindll-se till mitologi.e ~i ill arte, in practica, ea cste mai rarli, dar se gllse~te la ambde sexe, lJwe<Jst:hi III persoollelo cme lr~.ies,· rn~·o allllmitil. izolare, cum su nt plistal'.ii de tlJrme sau sokleril din .Je~nt_ Bestialitatea se poate observ~ ~i I a Lmil dementi sau ariCl1Iti. orl Til aeeeselc de manie sal! confuzional!e.

BETTELHEIM (8mno), ps~bllJDallst ~deorlgJneaustriaci (Vrena. 1903 - snv,er Spriog., Wasbington. 1990).

Ilupa cc II fest internal. in 193::1. Ia Dachau ~i JII Buehenwald, ~m_igr,e~~ in 1939 in Statelo Unite. ill c 1I1rSIlI tun ilor petrecure in lagarde de concenrrare a supus oDserva4iei comportasnenrul code~iuutilor ~i II flIutit ccnceptul de situaJie: c!rlremii. &tc ".oJiila de .,0 situarie trliilii de subiect ca iIl£'l'.il®il~. ~i jremedbbi]~ dlsnugere", eourra c~reia t1U poate reaejicna dedit prin meCtlruslDe de api;irm-e piihQtiQC. LllI Un moment dat. convil1" de c8I!'actemi il'l.e!uctlllbil OIl destimllu i sJu, su bilflCtu] incetc:az8J s~. mai lupt.e ~i nu f~oc deGiIt s!l a~tep~,(; rnoortea iminer.rtJL Din aceste ohSJe!'v a~ij BCllelhei rn u-aze tnv.ilitsrmiIl!te ,\Oi ,oollcluzii practice: :LntmcSt [Ill mediI] ncl'a:;:t pOil~e oondluce I,I;!! de:zagreg$_rCll peaona]i~~ii" trcbll'i.e sii fie poS! bill! ,,.fe(OIDiffilirea" wpiilorp!!ihotiCi ~i rOOaiIe<ll 1m vie~]i. arnenajllndtl-lc ooll.l:li~~ik ]?CTI!trIl jI~"Cilsta_ E:l;pcriell(.a jla 1n Ct:C~. ,ce pi"il'e-~k:

oopiii ~ilIDtici afo:st dbsriirs§ in: FortilK'll,tilJ g081;} (1969); DrilgosfCa tus-] de .,jU1lS (1970); Evadapivie'ii (]973), PelltJU a fj pNrinrJ RCrepw_Mli (198&).

B;IIBE'RI (ron), ,sc:rtlto:r. psibJatl"lil. lijhi :p.siholog Hlm.ao. I[Tunlu Se' ... ·erin. 1904 - BucUl"~tl. 199Q1).

Llcentiat ill mcdicina ~i ill Ii:tcre ~i fj 10- sofie Ja Bucure~ti. II audiat ~poj CI] rsu ri Ia Sorbena ~i JII Col]ege de France. In i 936 i s-a acoedat prerniul FlI,:uQJ:hqmor Regale pentru ~C-f]ito-rii tineri, pelttru cseul Th.amUos, reeditllt ill ]971 (te-~l revlzutt) sub titlul Vhtta .~j moone-a .i'nevolutilJ UiJ.i~'e!'Sull1i. L B ihen. fCi:lljrea:zil paradoxalaperformA:!lltlt de. a n['11 in exren-so' ~c specifdce'pm.~nalizei (subconsnentul, viselc •. allgoasa, ncvrozele, moastea etc.) en 0 osk:Iltalivll ignorare bibllogrnfl~ a psil1an<lli!jtilm t ale c-lrur irlei. totnsi ]0 fmctifidL Fte\~d e cltar dQa<r lei-colo, CII lin autor minot. A scris, intro altcle: .FlilJ-cri,j·-· nile crearo.arc:' <Ik SlJoor:mrtic[lwfui (] 938); InC/ividuaiitate !ii dCj'tin, 2 volurac (1945); ¥i.qjl ~i SlIUGrurile silboon¢eiltlllt1i (1970); Eros (1974). In Priiu:ipii de psihO'logic al1l1'OpOlOgial (19'11) I:JltcilIeil s~ prelintc comp0!1£1:tnenwl .. biQPi51hic" a! org~.L1i,l;melor CII ,~istemc: dinamiee infClJTIl3!~:kllla!e ~i ell autoreglfitC. dintr-o perspccti d. pI uri<Ii scipJimlll'ii.

SIILINGiYIS,Y. pracUci a douii UmbL

1n FraQ~;lI. bil_illg~'lsmlil se fmlll11e;::;tc In rcgilllli ca Alsacia ~i Brellillia, ullde popula~ile r.Jimiln lIta~ate de limba lor origi.nata. PfCCum ~i in tarj Cill Elelgia.

P.re~co']~rtlJ in'l'a~l1 cu n~'IIr.~[lt-li I]mb-He p.r.: care Ie alldk: 'I'or!bite iIi a II!tll raju 1 S!ill. E~!:e jIlsa de l1.iOtat c!! Lllli~ .I!IU torl, C lim

e.!Jtl!- de exernplu E. Pichon. consider1:i _cl1 bilillgv]smu] poate nilhura funcMe- ordoIlaroOI-e ale hmbajLllLli, prin faptlll c11 tn lle~M, caz copilul eSte SllPUS infl:lleni!ei a dQuri culturl ,. II dOtl u moJuri de g!ll!ldlre dife.rite. a d{)lI~ siseeme de re!·~1ii futre Clivi nte ,*i concepte, care lin se ~lJIpraplln e;>;.uct. Alre ccn:et'in, dimp(}trivri. demonstreazti. ell biJjngvil au un avantaj inte[ecru<lll fll~i de mooolillg\'i. (J.K. Bhatnl:!lgiioI, M. Eisenstein, D_A_ W.agnef, 1980). Biling\rbimul artifi cia! - ca. acela al copiilor imigrati, obllgatl sa utllizcze u;olli! limbi sp.re a putea coraunica eu pik.ill~i lor, pe de o parte, cu veeinis, pc de a:1tii pa'l'i:e - puale fl s-ursili de tensiuni $i de ditieultllJ~.

BIIL~OS~ ·tGwperam.eo.t in care predamfni san ae erede cii pr-edomina bila (fierea.]I.

Reillilnd teoria pitagoridi iii umorilor, Hippoerare recunoastc patru umori prineipak; siill:gele. flegma S~.I limf a, b-i~~ ga]be,lll! ~i ~Jtrnbil~ nel!ig;rli. Dil'! [loea~tll observar~le de~-urge teeria eel or patru rempcramente". Biliosu] are pielea galbenli. priv irea arzatoare, o v(}in!:li purcrnica ~i. este ambtloa. C_ Galen (131-201» CiU"e a reluat teorla temperamentcler .~ 11~i Hippocrate.llllmc~tc b.ilio$ul "cubic" {de !,~ gr. !hOl,c, .. biIin. Aceast~ noWul1e, perimatli illZl. a treCut 1[1 ]irnba ju~ popular (,,a viln:a fiere").

BINET (Alfred) ,p&~holog franc,ez (Nfsa. 1857 - Paris. 1911).

s-,~ consacrat p~iholo.gi.ei dura ce j;-a annm).t ,c:aautor dramatic. a cibl-inllt liceruta in drep t ~i a intrep:rins stltldii de ~tDj Il~e llat1.iJrale (ri~pl~tit.e cu t:itlul de doc-tor in ~~iintel_ f'n l891 intrEi ca prep.al·llJWr 111 13botarond de p~h.olCJ.gie flziologicii de l~

BINSWANGER

Serbona, iar Q,llp1i petru ani dl:!ville direc-torul aecstula.

iliIllercse;;l.zlj Ware precesele galldirii. dill oc£Cete1hza mal ales j nte1igell!3. al c1ht:i st-Udiu !1,'lCearci sil·l aprofundcze prin toate lui j loaeele posiblhs. Stllcli::tilii 9 spectele flziOllornie..i,ale capului ~i oorpllllli, se i.mereseaza de ~JllfQiogie' ~i de i nteHge.lIta eopiilor. In 1904. ministeOll illstructiunii publice decide tli'i organire1ie invatiltrnilnt-lll pcnttu ~:oonnali; se eonstltuie 0 eornlsie, !:1m caJ'ef~Qe parte ~i Binet, fusru-cin!lt su-i dep,~ste,z.e pe- rei suferinzi de debllit!i!-e milltal;ll, [n anal 1905 II Iost pl[lbHcati'i, tn colaborare cu T. Simon" '0 metod11 de depistarc, rnereu IImelioradi pllnl1 un 1911. Acc~ ~,tiinsc~r.li meulcJ. a lnt,e.I_igcn~dw (S.MJ-l a fOl'it prlmul test mental real,ne~lte l!I£il ill praclid .• Succesul ei mOl1dlal, lega[ de simplltatea sa. st:1i la originea dez\'oltllrii iRlrcgii psihomettii·., Scam Ilwtrka 8 jlltcligcn1,ei a tTh;llt obiectl!l! a numercasc IIdapt1Lri ~i reviznl Ii t dintre C'3r€ ccle n'i~1 celebre sunt, in Statele Unite, ace1¢1! ale lui L. Terman" sl M .• A. Merrill (1937 ~.i 19(0), iar in P'nmta aeeea 11. la i Zazzo, ctlnOlOcHLiii sub IlU mele de ,,1l0Lla sCllrll rnetricji {I imeligente.i" (N.s..MI.). Din opera lui B inet se poate chi C:ilirt~. ldei modeme- a_~up.m copiilor (1909), lucrare care oonstiruH:: t,cSl3mennd sl1u peda.,_£\'Ogie.

,BIINSW'ANG ER (Ludwig) I psihiatJ'U eJ"'e'U~U1J fKrenzUngen. 1.181 ~ id •• 1966~.

ESi-e CUI'i,QSCLlt In psihiatrie pIill descl'ic[Ca in tcrmCIi i lIoi a Ilno:r psihoz.e· (indooscbi maniil'), datoritll aplicm-ii metodei feoomenologice. Priea:en ~11lJi Freud, I~U ader~. rotal J3 cO[lct:;Niile acestuia. cOri'Cep~ji care, crede B iru;:wlIIllge:r, ru(:u ~ii reduci!i omul 13 0 mecanid\ I_I impulsjilm.

41

Profund mfluentat de ldelle lui E. Hus._erl ~i mai ales de ale llli M, lkidC'gl,rcr. elaboreazll. .0 teosie, Chisr:inanlliiza S8U "ll1131iza e'l(jstelltialE", care ~e un mare SIJ1ClCieS in tiirlle anglo-saxone. Dililtrre operele sale, dtAm:Penome-ftw ps.ihogal~amc in cxpc· rhm~a de asoci~ric {1 007), lI:l.tl'Oducere in llJUJizll cxisfenpalJ (1947); Visu/:-i existenf"'" (954); .Discnrs, parcu~ ~i Freud (1970), Cazul SIIZII.Ii Urban (roedirare 198'8); Md:mooIio ~i m;mre (~988).

,BIOENII!RGiIE~ ten!Jpe'UUci a care! finallitate G;Ste~fientfzarea C'W'eD.Ulor vege:tativi C8lre c_lrcWA in Interiorulcmpultd. resJm~iirea ,acestota, in~degerea cU5.fi!1i;g~iil:iiU~or Jor i!!!~ res~ a:rmonl:ei • .corp-tspfrit ... prin inlitlilXare.B. mldbUillor sf des!ei~ tuljilll'ea ftwrului e:nergetlc.

Bloenergi a se fIl:!:crie ca I) extimk.n:: a ve.getmerillpiei lui Wi.lhelm Rdch. 13:3 a fost elaborate ill Statclc Unlte, in a!1Ii.i 1950" de doi disclpoli al acestn i autor, A. Lowen ~i I _ Plerrakos, porn ind. de lit Q idee simpl:ll: sl!lfen,ll~ spmmilli Soc e'Xprimli prin corp ~i este ell ptIl.1n1i1 sa sc~pil!m de C:~ ~c~ionlintl il~up:rn corpulu i. Depri nmtul.. de exemplu, nil este nici od!ata desrins, .mIJI~chii slIi &1I1lt CQlltmct~j ~ a~a m1isurli tncfit resp:iratia ~i circ-ol~fia san.guD.nii suat stiilljel1itc:. chiar d!l:cli individlll nil esle: con(ltient de Iueml acesta. EI \'a. incept· deci prill a tll ... l~a 8l respire. iar apoi "1:1 e1iUla in corp wnele de ,"{}Il[r,ac~ie. III smr~it, va llilccIca sa iIl~leagi! elllll.a tt:llsillnilor, care, lin gmteral. i~i au originea intr-o "proa~t~. ,oouca!ie" _ E,x.erci1ii1e tlzice. rn~sltie~e. pantOtlilime~e, .Mrig1itele. rlisul ~i pHl:l1iiUI, tllllzica ~i de;;eJ'ml i~i lIU loeul. 1m fin ~ediLI~l!e de b1oei1ergie, C!!Ir¢ de: celt: m:d

multe ori Slltlt eolecti ... e. Da:tor~Ei acestor forme de expresle tesiunea muscllladl. ~i nervoass dimi nllea!Z!lJ, arnintirile tniltbu~ire tes la supr8Jfa~. ~i 0 110118 energie se dib!::rc~.

B I ON (Wil~r,~d RUpl'ilil oht), :p$1biatro ,I!;i piSihaoMi!St brl,tanic Ui;_ttm, nil :Ma tbUifA". lodia. 1891 - OxfO'rd, 19'79JI.

A fest elevut Mdaniei Kle.in ~i a efechulL eercct!td prlviJ1rl dczvoharca melltalll 3 coplluhii ,. psi hozele ~i. viata in grup1!Ir.i re!lli"dTl~e_ 'in once grup exisUi douii uiveluri; acela at n.Uooalului ~i evidentului. pe de 00 parte, ~i acela ill lrationalului ,:il afectelor, al reactillor a~cul1.se,;!I1 inoou~tlenrului, pe de filt~ parte. Ace~tt; dQu!i niveluri inl-I'ctln raponuri complcxe, pe care ]0 Jcst:tlIdi ansliza, Bion este autoral lin or :Iucrli.ri ea: In vestigari; fngrl1purile 1Ilici (196]); U!1l.1r.1'ele ~perlen{ei (1962); Aren!ia ~i imeJ]lTetag<l (J970).

B I01ilPOL;OGIIEt ~tHnta care; eerceteazi., pentru .fiecare In(fhid. re]a:~lne po;sjlb:Uc intI!!'; stmeturaJ cwpultd !'Ii comporlam.eD'to1i psiho],o,gi,e.

La incepu:t biotipologiil se baea rna; ah~ii: poe m~slIr:llori eorporsle, dil_r ltIi!i apei a fllcl!lt rot mai mult iIIpel. Iii nQ] discipline (cndocl'lnoio,gic, crirni.nol.ogie, dectroencefalografie, llem:noLogi.e ... ). Biotipul Ult'Ui indi.vid (In.Bti ~a:rei!i fiziicii) d~ 0 impffisic ade.~-ea valabiHicu pii vire 1.11 te:m.PeJllrnentl.il· ~u. DintH: tipo1ogii. rei mal CllnOllell~i ii purem .re1ine pe franof!ZIJl C. Sigal\l.d (Futrnll umruli'l, .:I;eI,witkll!iSi sa, 1914),. pe gen:mmul E. Kfieitoolimer' ~i pc ~mt::rkallu~ w.. H. Sheldon' .

,'"

Sigaud db-t-!.IIgt: tlpurile res.pintor", dige'lriv" ,IlUlSUl[a(' ~i ~ .. J •. K..msdl!lWt, ohservalidLl-l pe oolfiavi:i mintali, a remarcat d mel aneollcil ~i manlacii sun! in general seunzi ti retofei, pe dind schlllofreJlid.i sum i:Iilt1.uf-erenti ,ap3,tki. eu un corp bdL ~i slab. ]-a Illlmit pe cei dintiii .. pknic-i· - cicJotimi." • iar p: ceil~1i "usteI1ici· (SilO leplOsomi) -lichizo-timi" • 1.e-"! Bdiillg,at acesto:ril. tipLlL •• !IUetic· -epileptoid" ~i lipul "dl~;plastic'-. Sheldon, studiind lin mare !luw" de subiecti normali, a gb.it trei (ipl!lr.i morfologiee prleclpale: endomorful, ectomorful ifl mezomorful, Fiocarui tip morfologie Ilcorcspunde III] ansamblu 00 trnsi1lUri de. camctet ~llta.1e. numi(e vLllcerottl:I11e", cerel~mtoo_ie' ~i oom~lQlQ]1;ie". Taeloul de mai jos rezllmli. corespendell~k: IlSCIl'lirue;

Enciomorlh!,· V-ISCIIIWIllnl~

M&zomQifle· Edcimoriie·

Som:rtGtonla Cerebro!(mia

i--------I--

tnilli. rulmS!.. LPlt,~\'CD, illEoor~,ilI::tiv. hiho!l,,3titu.di!!;IC Dori~ Ii'e~. I'CUI\'illlI, ;mil. 5C li~~, Fur,gJ de OOJIlaCie ooclale.

ROl.orri, 1~n1_ luibikll' de t'OOrDlI. ti de \'~ pc ~idnrm:JI'C. MU!i~~OIKI. I~~ Micl9k:.

...._--_ ....... _---

f9]\I'iatf:l praclic.ili. se fnlii1 nesc enrem de rnr illdi\'m car-e s!l apalltll1lJ exdllsiv Ulllilia din DCe.5te lui tipmi. OmuJ ,de pe slrnda, Tn g,eneral, estc!.Iin oompU!! din llceste tempeJ:amcme.

BLEI!lLE'R (ElIgen), medic p!libja~ tn el~laa, I(ZoliJ.IiIwD., m aprnpiete d.e ZUrich, 118i1J7-id.. lSSe)!'

Soli .!lustral prilJJ ,,<rudii:le ~lIle !leSupra ~cl.em.cntei p11OCoce 8&1 grup1!d ~chizofrenii.IQr". A io'tood!lu lin p:;~hiatria kmnellllll

BOA&.A WI .AlZHEIMER

de schizofItnit:" • dc",cnit C181>1c. A dcmonsl:rat c~ bolnavil de schizofrenie sunt, in. poflda aparenre! lor il'ldiferen~, perwane extrem de sen&ibUe care. 111 spateiec~fapscei ]01' protectoare, su 0 "'iatt1, intc:rio!ld. inlcilsii. -+ AUTISM.

BOALA LU I ALZHEIM R. form·a de dcmc:Dii preseDili dcscrisa de

A. Alzhetm.er (1864,...191'1).

Acea,~tll a~ectilllre, care atinge IIJai ales femejle (8,4% dinl'l'e: bolJt!l\'i), se earacterizcarli prin Rpmi!:io Sil precoce (dUrn wnla de 50 de ani), 0 deterlorare mentala, o dezorlentare" in t1 mp ~i in ~pat-i.l!I; este lnsO(il1 de ru.lbuclri de limb ... j (iilfazie)., de difiC:llltllti ilil. ,c.x,ocllil;an:1l rniijlCiiril.or cnordonate .(apraxid ~i iI:I recullo~t:erea (!CTreptili'~ (agJJozie).

La. ex.a,fnenul al\ilIlomic. se obsen'!! (I iI~rofie cer-ebndi'i rlifl.lzli, 0 dilatarc a ''elitrieu]iJor ~[ p]iki senile pe cortex. Cllnlc, boala lie lII!:mif.egta mai elesprln tu[burllri de orientare ~i prinrr-o pierdere a. met'Ilorie'1~ disP<'zitia este in general euforiel, tI ar uneori este depresi .. II. Boola lui Alzheimer e v o.lnead.lnt.r .. o pe.rioad.!l de palm. p~nll la zece ani, sp.~e 0. clI~exi,e demellJ!iaUi termin.aL!!. StJ:Idiii epidemioIO.gice efect.l.loiite m S ti!itci.e U nHe: arata dt .accost! 'booJi'i atinge 2-5 % dilltr-.e perf<Oane.!e de poe1:~e 65 de ani ~,i W-20% di.lltte persoanele de peste 80 de ani. Potl'i.vi't date lor dJ.fllzale de ].N .S.'E.R.M. (1987), 31.' cxis;ta 'm Frallta aproxi:m:ui.v 300000 de penoon.e iII vhstll de peste 6(.1 de al'hi ~furinde de aceasUi afectillnle" a dtei ori.g:in.e gclleti,d, le:ga:tllJ de liII1Q." b.a. clIii:lf de mat mu1l:tg:clle ,..ituate pc crornmo:rrnd 21, parlE: bim~ slabmtll. ( • .sciell'Cc", 1987).

BO.ALA tLU I PARKI NSOtN ,dec~une nerv~ descrlsii de lIledicul eDg~ez J. Parkiolioill (1l81'7J. ClU'BCtenza.t:ii. prill tfccm:uiu.ui, 19craJIlzate.hipel'tome mUiOcgh~!f' ~i &spectul impietritalfc'fel.

ill panda apmrentelor ,bolflIT\I'1lI1 r~i p~8- l:reuz;i llitac:t.e (oate facua~~j]e mel)~llle. Boala se dat.()t'>eazll Ie:r.iunilm mlceoseopice de la baxa creiem~u u (locus niger ~all1 .,~l]h:!llaTl~!leagr5"), .reflpoIlSabi.le de un deflclt de dopl!imilllli, mediator chimie" careasigurli buna furnC!io:nare a circaltuhil nerves dintre iocrJ.s nigar si ]J!Jc.hrul ClIUdat al.p:u:tarnenllJ.luL l:n mal mul~c taIl NUl reallzat ~fe eerebralc de celule c3plllbile sa sinterizeze P;:: c~le 1R!~1lii~!i dop~mil1i~.

DORDERUNE-o CAZ, LlMN)i,~

BORIE I.·MA IS,ON Nl' (Suzan ne), pedag~g I\!i. o:riofu:01st fi'ance.z (Parl5. 1900') •.

Bste irni~il!toarei! orrw[olliei in ft;m~ ..

OdgimllitMc~ sa OO!lS~ ill aceea d, Tn paralel en cercetarile tn fonetlca experimental!!. prac~lc~ reeducarea .. Ii. dJ~tQri11:n (eslle de limbaj ~l 0 serie de lnovatil pedagoguce 1rI domeniu] i:J]lv!ithiicititullli, scrisu.~ll,i ~i clIllcu]lJ]u i. A seris .i:rlbo altele:

Limbaj CYl'1Il ~ limbaj sr:ri~ (1960); G.r.mwact! til' il1H~gill:i, de 1(;1 artogwfie la g§lljdj~ (1973); A b~llt.'l de expresievern',d.1 la capi1 (1£09)..

80SlI M FLAR'E. sian: a uRd pef'~ :!!Gi8ne 8upirate.

A.ceastl'i atitu:dinc, he<::veIlt~ la copii ~i .aookn:ern~J. ~e I:ntrune~'te ~i la ... ~[st~ lItiu.lta, lndeosebila femeL BO:!lumflarea, expresieml nor.l a agrel!i.vit~!i:i, esreSl'ma oelor s~,:ilii ~i in acC.18~i [d!mp m1Irtudsiua

neputi tl~] lor. La .ad~1 ~ corespunde unei atlrudlnl de fi.xa~ie sau dercgresic hi un st.adiu infBlltil. tmb1ilfll.aUll~eaD!kmea1J1 ell ~iC11rn iIIle;ll. arfi eepll Tn fll1~a pi\l:rrntilm sal. Bmblil~1 bosumflarin f~~ sO(ieicare a'~~e;)Jpt~ s~ 1I11s<c1I se campo~ C1I un copil gelOl;C3FC 1i mtOOll'OC s~~cle [munel penrru ca ea j-a dat un [tlt~ar. Aeesre nl;i1mnte lIIJ:~bL!lrar.i casaetedale fll!I au mel 0 gr3~'irn.~. [nsit dilci)i se prelungesc ]11 mod ~jlo(mal INl s~ oonstilUie un ~ilUprom lI~unei gra",e milladlii pe eale de II ~cil1i>[;I:!~a: schizotreuia,

BOW AltYSIM~ stIU'C de in"Us.c~e datQra~iiJ decalaju!ltd. exi8teat :ioil-re a5ph:a;t~ileuDe:~p¢ffioa~c - C!U'e 05e UuzJ.on,eIlJ:z:A co p:rtv.~re .Za ea. iosii!,!li. cMle !ie iochipuje dIIreif,iti. ti!;1!I,pe .. dOM'i cdd w,e este in reaUta:te!it condiWle!iale de ria'P..

. AQeallul ati!iUdine, OO!ld'uce in mod freevent laaete mlTl13!1e;ln ¥ se:nl!:imcmu, OMe se terrnitla cUe:fit(.;ul.

BM_DIPSUIIE",i~e~a ctH'lSUlW g8ndidi.

Anlrillfuile ~;mll; evccsre ell ditloultflt.e, lar :r~pIIn~lildle ap.ar CIl hrMirzuere. Bradlp~ilili~ se i:m,Gllle~te IL] diferlre !lfeefiulli., cum SIJ nt depreSJa, ep,.ulepsia, boala lui Parkinson 5l:I1!1 i!ntooclC1lpa cu oxid de <::aroon.

B HAl NSTOR,MI N'Gi, tehnicii de gNp, ba~a;ti pc IliI!d~da ,(I,soejatJ:~~or libere:, rizimd de!icopeme.a de ;idci uoi f:l! o«g~nale in IcgiturA CI1. .0 proble:mi determiWlti.

- Propo""~'uit de ame_ricaol!ll A P. o.~bom (1939), b.flii1.i~wll1l~g-ul art c~. obicCliv tnl~tlilr~rea tliituoor ob.~tacolelm din calca cre.ativitiltii· persoonelm a"'lil~ fir vedere:

I;! fr.Gne.lot soclale. (.;Urn ~ firespec~'UI.

i.crartilLe.t ssu 3~ cOJlvcilien~lor,a dep.rjIQ.dsrHm gfrrtdltii, care HrnUleaz~ imagi:rratia" Braitl.~w.rm.ijJ~~!lIl fmmlille.~z!i COl pc 0 clogrnll f~!ptul d once idee trebuie p:r.imlill ~i exlMuiT.l!atti cu aten~k. Jl.1c:rnb:ri:igru'Prl1u:l SIiIE'Il pwvooati ~i iilCll!raja~1 d 'emllll~lIQate ideile!Qr, mkat de biaarc air fi de. fad! mama de II fi cri:t.lcltl(; salt! luate ill r,f!g.

BI)NLEiH (Chartob), p5:ihol.og8.lB¢. 1'~e:8n de odglDiC germ.a:oi. (RerUn, 18913- Los Angeles. 1974).

A cendus mstiW ~tll de p£ilw~{)gie dill MilI1C1hen (1929 .. 19'38).apoi.r:n fa~ aseen~il!llliinl:lz;bmlillJi,. a ernigrat 111 Stmdc:, U:ni~e" unde II <l:lCUpam postul de profesor adjI:unctde clinicm, p,silliinri:cl! 1:3 ~lIni ve:rs:itatea CaHfom~ei de Sud!. Ra1ia~~~amu~. carea mQdm.nl'i apsihologicl !lImnni:;ne, Chmlotte BtlllIer a 5us~i nut inlOld.eauna., I'mpatri va cloctr.inei freudiicnc. cli Eal CoSte: p1ll1.1ltoml une] dorill!e pro;prH ~io:rigi nale de realizare de sine. Dlnrre lucmdle €~, citilm: PsihoiQgia hl l'iilJil epaci.i ~J(MIttre ( 1972).

DO H L E R (Karl) ,p!iU:mlog german. '[Meeilll:e:5hcbn, 8'ade, ]!·879 ~ P_a· deq. CaJ:l.fo:nrla. 1963)_

Dup~ ce l! p.rredat jJSihol{)gi~ la M~n. ~~Dtc:sd:ll ~i apoi Ia Vle:na. a emigrat ill Statde Unite, din cauza Ilazi:srn.ulul. IlifJl!Ieittl:lt de ce:rcetm!e $rolli din Wi.irzbuJ'g,. se ori.ente.::lz;~,llllii l'rnmu ~ swdhd expcrimelltidal glllrlirii care, :!I1iI~~ne e1, ~i apare f>Le,'Ii ffir.:i i:nu:-rrncdiar" Mai rnl'.'!:oIu IIdopti ~Qucep~~I.e elill~ClJ~iGes.tdp!'YdJl).logie'_ Bsre ,~lJro:ru] :I lIume:roa:;:e: .~llcr1ki, di.nlre 'Gate ci'tiim:Die Oe..~t.:in .. v:alJrll\elmuln~a (1913); Die KIisf! ·dcT· PsydJ'ol{lgic (1927) ~ Sprnduheorie (19'34). Se 1lll!~"Jt'ili prilltre per~onaJ!iti1i~I.c: .fo:ndaro~rc iIl!G ~holQgie.i

t'ITIodeme. --

B'ULI'MIE., apetit. eM\e:sfv care n faoe pesubl.ee:,t s.i m.in8n£e~1IiI .mod ~e!r.t.

Cazun de fo~me m(libld~ ceasecuuve unor luciuni. accidentalealc creierului au Y:o~t descei ~ ~i dlseutate la 1'1100- p:uM SOCQluh!i XX, illdeo.o;.ebi decarre V. M. .. Behte:ro".· (191 1). Umd dil!Lc~zli.u:j era acela .a~ uaul Il!i!e~l care avea cutla cr~riani! deforma~ de lQ\lltllu:a de copl~ a. UIllJ:i cal. Dc Inua,til, Cll ~-a .fC'Cmpitat CIII1O;;>linta,eopHI!I~. acemt sa .rin:IDoe. Ern iJns~e fj~M. ~ !HIU mde~rtat cbirorgical oasele cafe oomprim.au .Mm~ front.<!! *i du.p~ patn!l zile bulimia. a dlsplIDJt.

F\(larnea" este 0 reIlzs,!i.e care rezu.]tti din~:r-tlJl ~Ilsa!lilblu complex de factQri p!i.ihologk:i. 'Glildl:Jcrini. IK:uoolQglci .Ea deplnde de mu centri re&l,latorlant:lg:anid; U~~ centt:!l! ,alaUme'.J]ta!iei· (feMillg renter), oampUs diD nuclei i latera! i ai l:1ipotala.musului, ~i U]J CCIlmJ medliamJ. al satieUifji (satiety l:el1,w). care 3ctioneazit sincr,gk. C-lind un element patologlc afecrellz~. creierul, CU m bo;rla lui Pic):; (dieme..l1ta pre~cni1ii) 511!l1 ca iII para]wa gcllCrii~a (cauzadi. de ,Yepolif~n:ra pallidum, 11 s..lfi]i:!mllili), orl . ca Umllife 11. unei turnosl sau a u:nlil i accident .. ase~]3rC>e:i:'ibml" nu rareori se ",cdc tlpik~JlItI (I bullmie. [nll'f~di de ~ct~1:e cazurl die foame m.om,idJt!i. pur mg.anice. exis~ (I h npei"if'a.gie de origille 1l.e\lro~!ClI,

Studi.ik motie:me. b!lZiilt pi: jllvll~re ~i ~rcfle'x.c:le oonditi,o.nato ~i!lll p::'p~ihilmtlidi., all demonsl!rat cti III'lI:nh~.i (mai <?l1es dr'l)lldlllri]or) i ~ea<iOoCiazJ imagil'lea mam.ei ~i tandlretea. Bulimjcul ~r dut~ III mod irnco]J~ti.cm s~ ll;mp~e un ".id al'e:cti.v ... Wi 1ilfie1e ~i .. i:.te:ril:e ¥ III &i;gi~ •. de e~u, aoceslill de blil:Hmi.e sll:I'v.ine dupili fiecare relafie ~exllla:t~ "rnt3t5.~. 'roare aHrne:rut:ele

51

cu care ele se !ndoapl ar avea, ttl I.lscntl!, 00 V.11J.OillICi .'O~mboliC'-li de, c:mnpc.nsattc"

B,UYTEND'I,.JK (Flr,ederik Jaoobus Johannes), pdholog olandez (Breda, 1881' ,_ HeedeD" OJa.o.dla, 19741).

Gihtdlror Qrigill"l ~] autor fecund, 11 puhlieat .importallte lucrnri de Plli1lo}o,t;ie animaUi". Infhlclrl'lll de gandirea tenoIlJ;MologiccA, el reoornandli! recurgerea :111

ObSCl'V'M!-1l1 pc texeJil mat deSrab! dee-iii: ill laborator, ~p1ie M se s_e~iza condnlta :reaUI ill indhriOO1ul. coosidernt iII mediuJ s.!iu l~attJ.rol" ~i nu 1111. eernportement mificii!l. DiJ'lll1e extrem de numeroasele salle }ucrllri. d.tAm:

P5j~h().logja anilnalekJr (1928); D:c~;pre du1'Cle (195 J Y, TOl<l!t £to: p-~jhologie amm81J (1952); FoIbaJIlI. Un s.wdijJ psihologic (952). Atirudini ,flmi~-cg:ri (1951).,

C.AFEA, infuzie prepllll'ata diD griunlelle mj_cilmrte Ide arbot'dW de cafeo_.

Fr~noezlicollsumll circa 6 ~ tk c:afea pe au de pelNOOllii, CafCil1.IS con!ine eafeina, eare este un stlranlent :ill. ,eCIil:rilor eerebrall _ Abu.lul. de cllfe!! dete:rminll o intox ic~tlc. c~[c:ismul, care se mallifC;l;ta Indoosebi ~ri n pallPilatii, ]lISomllie. modlr~diri de caeaetcr (ia:i~bi]jtate, anxietete ~, In unelecazuri, plerderea apetitnlei SClIUal Dnp~ T. PealFSOIl ,. A. lacroix, de la u"tiVCIlSitalea Johl~I,:.ropkillS (1986)" CIilIC expun rei':ultartele unci anchete efectuase ~.mp de 27 de ani l~ l 3,37 persoane, ron- 5UiffiUl excesiv de cafea (mai mult de oiuei ce~llt,e pe zi) mliitiplica de teet orl riseul acestOn! de ::L se irn~;l(llnl!\'i de in_irn1t III CQrnpar~ie CII incJliv]zii CIlII'C !ill beau '~feil_ Censumul rnooc:O!t(dooa, ce~oute pe zi) IlU derermin_3 uici o oonsecint! ,ne.fMt..ll.

CAL.CUL, opera-'~ie efectuati eu ttDmeJle.

Cetculul pune In jQC mec.mnisme mentale complexe, ata~ intelecteale cfit. ,i !i_I!I!1il!ld de m-glll1:izai\'ea sp1lplllui ~i a limpUlui, II cmur achizltlo este sWlll1,~ (egad de-

c

dezvoltarea generaHi. a .intel_igeD!~i ,[).c exempju, arollci dlru:l dfrole ~C scriu dela stfi.llgll la dreepta, oper~tiile JUltn.erloe se efectucaza de ]a dreapta 111 M!ing:il "eLI (I dificu]tate SlIplimentuil. Ia irnpikiUe care, din cauza treecrii deim.par~itlDll!li la Impih~ tiroT fi mvtfS, l1eCeIlith (I perr!llIBICn~ sehimbere de dlrectle), Pe de I;!lt;'i p~.ii'te, operatii1e Jcpn:zinta &Irtbollc 0 sueceslune de sta.ri ~i de frrpre care se dc:sfii~Qa-ri ill timp ~i; peatru a Jc efectua bine, eopilul trebule sa fie cil-p$l!bil sll analizeze di feritelelor etape: eeea ee este dart ]~ meeput. ceca ee a faclll. 0CCllI ce VI! rell!llta, Penlru a rezolva 0. prdble-rn1:l de :.u:itm_etidi. iCQ]axnl UCboie ma] tm5i slI. ililtcrc~g~ el11.mpll, apol s:§ srnlJiJeascti 0 re~ atie IIl¢Jie diferitcle octillui pe cure ecesra Ie oop-re.zil!llii ~i s~ le iraclucili III ·cifre. Di1i,clll'tij~ile pe cere le all unii (,."Opi:i in c!;'i1c-l,l~ trebuie analizate linfultlu-sc seama de conditiilc Ilccesa.:repe:n1:f1J :leI:! izitill IICc~to-.r mecanisme. ea ~i fu eazul liimbajullui .• t[wi!l.rar~ calculului ~rc lee poe etape, Cu toate eli nu au lee la aeeleasl viure. se poare s:tabili 0 ,oorcsp<llidelilli! t1ltre cLln.oo~rc1lJ IlUiline:reio-r ~ Cl[lIl~terea euvimelor, !!llre elJInoo~ operajiilor ~i cunoasterea fnrzclor ,,ili.be feWl vare.a unei

C.A.M.P.S.

problcmc ~i. intelegerea Ullui text. Numai d!.trevllirsta J.e 7 sal] :8 alii, (I datll cu aceederca III stadiul logici..iJ COOCIelie (srndiu] operati.ilor concrete'), descris de J. Piaget, ~olaru 11lI1lOe[i'e. su d.ob~;mJellsc~ oo~urlea de numaL CI!I toate c~., iIn g_'ener.ll, el ~tic sii soceteasca, rill posed!! Jctdmellre conc~ptu~ de numar, deoareee nu stuplillC~re .,.conservarea"", "cJlIsificuCII"· ~i "sC<Jierell"" ell opesatll, trebui ud deci sa mai exerseze spre " a.ill.ng.c ]8 o prima SlructllraIC logid a ·reaII,lJui. tu mati spontan, pedagogii Ie propun elevilor mid suporturt concrete pentru a-i IIj uta m demersul lor intelectual, A~., de exernpte, lll. Essone (regiune parizisna), unii instinnon Cillre au reintrcdus abacul 1.11 clasele lor (1984) ~Ilnt ml)ll~ll.m.ip ·de rezultatcle obtil11xte- Metoda do p:rrethu'e II matematici i 11 profesoruhil austrtaljan Z.P'. Dienes se ba7..e,azll -5i ea pe expcrlcnra practica a ~colarul.lIi ..

C.A.M.P.S. __,. CEiNUl1.! Of j\CTIUNE MEDIOO-SOOII'I!!.A PPl.E~.E.

CAMUFUJ, arti de adUiim:wa.

Camuflajul tinde ~11 modifice organizarea c!htliptlllll perceptiv in II~ fel "inetlt un. oblect determinar ~ ~rea(:l1 neQbsemd. AMfel > esee greu sii ~c K:c'LIn.amcii forma A in ans.arnJbhd B ,ori cif~a 4 in deseJlw C (a se lredea f!,gllrile uc: mRi mai joo).

o @@

Armatele modeme, care piJsed.li lin. corp special de camutbj., utilizc:~ datelc fumizate d'e cercetarile psihologlce cele mai recente privind pC!tep~il.il·. -+ PREGNAiNT~.

CAN NA.IS I' pUdzi ob~nuii dill fio:rUe remete •. din. frunzele 'I!!li h!i~~ pinile ulicaie de cAne.pi Jindia.nii. Cannahls poo.te fi t:"umat i, mes· tecati iD guri sau ameliteca.ti in produ~dG de pa.tiserie. in bi.uturE sau in .Illte alIimeote.

Bfectele pudrel de cannabis tlcpind de calltarea sa, de c<l!.Iltit~I.c.~ 3b~rbita ~ de oontmma~. Dozele rnioi produc emmie ~J un fel de stare de Clilllltarea,greabiBl care se ~emIl.nli cu sernn, Probabi I cili. ace~sta bo~t~tlld:illC se d3ltmeazili. fapMui cill principlul toxic aetiv al c1l.rlepei indicmc, atmlabino1,uJ, care aqio'J1eaza astrpfll crclcrului, dsterminil 0 pmducfie crcscu&i'i de endorfine.'. C'ilrmabjs JIll p'IO"o3e§ dependenta fizica, ci, ]aull.clc: pcrsoane firave, c dep:OO:;n~ psiihlci. and ill.t(l:xic~ll!i devine croruci. se observl! la tox lcoman 0 sciidete u t!cil .. 1ta~ii.t 0 dlmlnuare a atl:raficl ~] ~. memoriei, ml budl'l'i de caracter (lritabilitete, instabllitate) ~i de' di~"Porllic (alternares fazclor de Ul::prcsic cu momenre de exallare). a.IUII~b]s, in mate fonneJe ~ale - frunz·e .rll,ini'i. esen~ ~. e.o;;te dr·ogul c>cJ mal utiUl.llt Tn Franra, fiind cd mlli iefrin. Folo.s!rea Ii3 cre¥e III mod iIlgrijorlitor. 16 &62 persoane illt:erpdatc in ] 98.7 (O.C.R.TJ-S.).

CAPAC ITATE~ p05ibtutate deB. reu!jli In :indepliwfeaune:li sarcini !llIJlillhlu·o Jg,Wepri:m:dme.

Capaci'tlli~a deplnde de aptitudine", de .maUJrh:are· ~i de cxcrd~iu. Mlt~l!Irare.a

"'~citlitilor intelectulIlc ~i psmomotorii

,cav" •

c. te posibilll. prin fnloslrea metcdes

w-~tel.or· .

Nmnim c~pxifrlre dvilll posibilitatea pe ~L"C 0 pos-edii, ilt prillCip.iu. mice pc.r.;O'.lllB. m~jol1i de a-si cx.efdt~ drepnsrile civile. Accmsta {;apa'Citate nu se recunoaste debililor mlnsall ~i alienatiler, acestla fiillld dec.lil!rati .. illC".apai:lm ". Din anlll 1968" in Franta., illCRp~bW i majori bencficiaUi de 0 pr01cc~ie jllridkii spCcjalu-

'CAPTATIVITATE.J ten.dbl~i de IIJ-!;ii atrlbui !It. de a ~a pellltnI !I.me 1nmtUil~ i!!iimc!iuB- pen;oa.nelor din IUl.tW'aJ.

Accas.di a.ti(udille este frecvcnts ~i normala L~ ·copilul rnic. 0 reg;tl~im l-otu~i destal de des la adult, illdeosebl la aeele marne abuzlve ClIr'C, IIl.3i mul t sau mai puti:n lnconstlem, i~i futp.icdicli fiii SJ!1Il filcele sl .;Levlnl! indepellden~i.

CAPTIlVITATiE. pienlere a l.ibert:itili.

Pri varea brutala de libertate ti de conl~ct.e falnj]ja]e, I:. care se adallg,..~ umililltde, &uba.lirnenl~1i0.,. frica, ba ch iar ~i tortura, p:ruyo~;cii la I1lJmero~j prizonleri (soldati SDU civm ~u3fi C11 ostatici) 0 8t~re ru:presi .... a cornparabiLli Cll .ncIIH!stellia·. AJes:e1l till bl.lriirile se prelunge!Oc ~i duplii revellkea 19. v i9.~ '\ormal.il. sall apar d!upa elibeml'e (stare: I.le .,c.are-i aoolo'!''', rulburih'i de SOiIll.l., cuipabilitcitc'l! de 11 fi S\lPIdlv ie!-\l.it, ~cntimentu[ instrainllril. ~..milllirj obsc.siV'(: mncapti",ilate). ~fiCe]\carca prune fi ~ i surs!t de ill lburlr] meIltale. ceil: mal rrccvente fii.ud! depre.~,~a· (ca.lle se PORlC h'li;Ii!ICC prill ~I!t<itive de sillilcidere) ~.i cri2:d.e de a1'ig~s.a· fiClutili., fide.8ea all(J.ciate cu 0 agit:a01: viokmi. -. BenEU-U;;,IM-

CAAACliER

CARAC1'ER. modd.e a Ii. de,. s1m!1 ~l de iIII. rea~iona. al umU indlVild yo. al unui grup.

Se VO"rbe~tc la Ie] de bi ne de earacterul lmpetuos ill unui om, ca ~ i de caractcru I. fiogrmll;i(: al ~ngloeljlor~au de acela de oameni ncV()i~ i al ehinezi lor. ESk: deei verba de 0 llmpl'eltt2i dllrab.illi. CiiIID P'Cnnirtc di~CI"e.n'iere.a indiv izilor Sa/II grupurilor lll.Un~i calid se Sl!Ipl.ln observatiel lItill.ldjiniie ~i comportame~.tele lor.

Prillcipalele problemc pusc de: 1101i~illea de Cm'acter sunt: 1) Desctictce. NUillar\l1 de adjective sau de substantive uttlizate pentru deserierea caracterelor este foarte mare. n.w. Allport It recenzst I7 953 de tenneni in limba e,uglez1li; 2} CJasi.ficlMCa. Acea!ita dapil'l.clt;Lll part'e de prjma p:ra.b]cmli ~ci mai ale.~ de inflnlja dliycrsitatc ~ Clu'i!cterdor. (C~aJ'iific~ri.le zcologice se rrnirgille.&C la Sj"")I!cii ,1:1 ",lIlrictlti sail hi rose, ilelul!ld llIiciodata in oolillildcrm indi!lizii); 3) Naru.1'i1 c..ar.rc.terulw. Pencru II rezclva prima problcmii,l;lI trebni sa tncepem prin a reduce }iI minim 11m mlln1irul termenller descripti vi. ACCSi.ei s~rdl~i i s-a consaerat J. W .. F'.I"encti n 9.53), care nu rerine decal 49 de tr~lUrri de caracter ,. conflrrnate de lllai multe metode de analh:1.i b.ctur.i~lli· .. Pentm a. 'rezol va cell de-a doua protile:~t'll, .~·f t~trui sa clluoa~t:cm tegi1c psihologice care guvemeaza canlcteml ~ii sa di:!lpunem de -0 earacrerologie si,gl! riI pe m-e:tooele ,s:al.e, = ce indi 1111 oS-tiC C9ZUt De pt.i.mlll aspect ,ine *i problem a form.llrii cametcrului. Sc IIdmil:eazi ea achiziti iie CalO· mae InI:diulh!li, ed'u.ca~iei, experi.entc.i i] cfo:r'ttilui perso11al, grefare pe te.mpcnLITl.e.nt. ur; care e:le ~l]nl ind.isociabilc. oolItfjb-uie In .rHoa eselI~i!!llla COJ1~ll'rUre<l Cilltacte'full!l.L fi.ecmmi i:lldi vid. Atirudinile, deprillld.erile DII sLmt l1iciooatli CQJltra.ctate to mod ~~i:v.

SUbicctul. parlicip! im:otdeal!lnala acea tll mai l:rml't SaLi rna pup.1l activ. Cuncasterea caracrerelor este posibi.]~ prin observaree dir,eoctii. prln folosl rea metodei chestionarelor ~l a teSlelm de peniQTIailjtatc:·.

,CA,RACTIERG1!.'oGIE. dwliulcamc'tereJor ..

De~j foartc .. eche, caracterclogla abia !lad ~Ileepe a se coastsul pe baze ~bi.n~lficc. acestea mnd ifiCii ineerte. Ex1~ti1. mai multe l'Ilelode de aIlalizl ~i de descricre 3 caractNcel.ar" _ Uncle se intemeia!Zl1 poe i!ipreclerea morfologiel indivizilur (flzlognomOllJic> • bi'Olipoiogie") Sail pe stllGierea 00- cmnentelor cxpresive (gratblogie· , teste')' Altcle utitize~8j mali ales observarea Com. portamentllillli, a atitl!Jdd!li~(I:r f~\A de himea cxterioara ..

Emoli~a!e Actj~'itale R§sunal Raswnet

1I0DCIllilIiiv ol!fnacljv primal" :umnrf

(I.<!!.lf!.wk:tl x~r-le,;l)

!!f'!llmloti~ iIOOlieliv =I!ibl' ;Jpati~

(!41!~lIIri(.' ~1 XVNM

WIClIL~ nllll!OCl;v prill];]J' ~rl~
(&IIt&:.1;riif;, ClJop!II)'
~mql;V· oo;[l(l.lli~ ,!li'(;IlMilI' =ti~lUnI
(~.iL!IJ'Ii,
1&w:=~)
!llJil!C'IOOCi~ ac~\' primm- Slll&Uill
(VWr.urre,
A- Hraky)
1Il)~mali" aclj'l =rular Regm3lic
(BC{g5W.
Jl.Fnml-j·ill)
rnIIIIw acth' prililM C(!Jeric
(V, HlJfp, Da.n!\;IJ!')
cmtlli~' adN ' .'lGCIlil~ar pasiOO3t
~m,
MtpWronn Dintre teoriile legate de caraeteroIogie, eele mal cunoscute sunt acelea ale scolli franeo-ctandeze (curncre:r-ologia lui Heymllf.l:S ~i Wiersll1aJ, dez'IIdtal! mFran~ de K Le SCIlJ:lC) ~l aeeea !I Jui C. G. ffurlg, [lup~ fim,mi± o1.mde.zi reate camc~aITille :!Ii" fi ~1l&ceptiIJi1k do reduceeea Ia O'p:ttipmi > care se objin prln combiaarea ceJo.r trei Jactori fimdame.lll:ii1i ai persoanei umane ,i II conrrarriilQr lor: cmotivit:ltea, ,a.clivitatcll ;ii rl.moorul (pril'llilritlltc Sltl!l l1eoo.ndaritate), [A se vedea taibeitul.JI

in pofida 1l!lcr.l!rHor stuti.litice efectuate de promotoril el (2 ]45 ,mwri studiate), acea~ti'i teorie este c.olltestabiHi.. deoareee forml!llele milizate sunt prea inglllSoo· ~i aniflciale spJe II da seama de bogji~a uael indi vi.dl!lali~li, Unii, in moo paradoxail, 'if prcfe:rti. lipologia lui Jllng. care se refern ]~ I:ltitm.tinea penio3Qe]ur flltD de lamea fiin'~lor \ij II Jucrurilor, Pentru lung, energiile suut orieatare fle spre lumea illterioarl (introV.e.rsiIlIlC). fie spre exterior (extravershme), in pr~mlll Cal" ,~ubieCIll] aco:rdi 'iIltilieta[e idejlo,:r; ill III doilea CM!, cl aprec]azii inde:osebi va]odlc IlUmii exterjoare, prestigiul,coolac(ele sociale. Aeeastacaracremlogi.e 5IJmllm se aprop&c mult de blolipologia lui E. K:ret~chme.r. Psihol.ogii utm2leazil d~clc b]Qgrafice. obscrvatill direc:tlll ~itest.elc (c.he~tlonar", psili.odiil,gnustie") penlru a amdiza caracterele.

CARE MTA AIFEC'TIVi, Ups.i $8.U Insuficienli. a ld'ecthmU.

'frel\milltel.e afective ale ol1lll'ui 8unl la M de impolitante ca ~i ~;elc]ahetrebuin~ vitale $i. nesatisfacerea lor poote avea COII~ecin!t grave, .PJ~11SUI. strig!ltcle eopi~ IIllu1 mic 5'I1:p<aflIit; de manl~ $It dcputll. m1IrtII.rie die St:a_rca de co.nru.7.ie ~i W:: a;ngoas!i resimtitl1 in fi(';O-l!Isrll slrua!le_ Mu_i tUrLiu ~e

in~!allea:z1i resemaarea, dar ~i. 0 dal! eu GIl. ~patia- ~i rcftlZlll allmeatelor, D~clI nimen] nil 0 lnlQ(:ujc~te pe mamii, arunci Cllud ~bscn11l el este rndcll.lln~ta,. se ob.serva 0 stagi1,Qre ~ dezv'1)l~Til flziee ~i 0 regresill.nC' g,e:neTIiJ]Z0.~, lmime·Ie clllno~li n~e achiz.i~_io:nate dbpar, JD.mbiljlll se de terioreaJ.:lI, oop~lu! redevlne "beOOlu~·'. c:nu:re.:ria· ~bala:J:llia_:rea sunt aproape 1ntotdeau11la. prezente. U ncori oopijj i~i fac rau, se lHn_plll de valli!t~L

Rczistellta org:mlci1. este extrem de dimiuuam I .. ace~ti oopi:i, R. .spitz II pus in evjd'en!ilI dauncle ~i afective pR:COOO. Tcsl:i1l1d eu regrdarItllte nmJ-lliisclIJti. eresCLII1 depu.erlcultOt'i inlt-O cre~~Il'l,(ldel, ~i. campmwdu-] ce a]titiUll-:n~.cUti ingriji~ de marnale lor ,de~illuk: latr-un pcnircndar, el a re rnareat ell aeestia dim mrn;'i aveau 00 dez\'o.ltare psihnrnotorle normal!! (ooe4;'lci.emul <It: dezvoltare "" lOS 12 sfllr~ilIll celui de al doilca all de viatfL), pe diud cei dillt§.l se degradau in permanentarpe c-dndilll~ial. la baby-ler;LI;, coeflciennil de dezvokare fusese de 124, aceasta cifd'i a sdz.ut la 7:2 I a, ... f~it~ll primulu! an, hIT dllpll dux ani I111J era. mai mare de, 45. ln afarli de aeeasta, in cresa-model unu l din fiec~re lrei oopii (mai exutt, 31,3%) mllrefi iuan nte de a fi lmplil'llit vfu1;ta de doj l:Ini, pe e~,l\d. [n .acoca~i pe:rioQiad~. IlU ... ·a 'i\IlJcgis,trllt nici un deces prilltre copiiU detlnlJtelof_ Spitz ~i oontlll\lawrli operei S<IJ!e !Ill ~tfJlbjlit (,'8 cfoc:lclc C81'cnlci afecu vc ~u nt CLI !lUI!! mlli grave cu c~t aceaslli carcn1i!i ji llltinge pe cop,ii n-tai de lilnpuriu ~i timp mairndelull~at, Dincolo de cinci Illtli de &eparmca de maillti ltp~re hQspit:alismLlI' ti 5lE: incstlllelllZ.3 pertlllIDlli\ii. gl'\lve ale pe:rs;on~litlltii (inreligentili ~i ~fect]"DtatC) copilului.

Pentru a controla aceste aser~iI!llJli, aLP. aU[Qri (J.B. Bowlby, A, Freud etc.) au anllJlizatt biogrllflUc il.dllltilm sauadolesce1t\l1m- illadaptap social. Hi au constatat eli dolincvcnta (indoosebi futiUrile ~ prost.iW\iamilnorelor) sunt doe 4---5 orii, mal free.'e.nI:e la ~u.bi_ect~i care au sukri~ de '~'llJ1:Dit~ afectivil In oopilm.rie dec!!l la ce.i creseuti 1ntr-o famille uormsla. 0 oontr~JP:roba a [0." fiJrnizaiii de matetJ;Jajllt de case benefidaza I:Inii copii perturbetl. Inccpillld din momentu] ill care- ace~~ia au fosl tngriJiti ell tandrete zi de zi de 0 illiirmicrii, de 0 jJlIcricllitolm:- sau de 0 psiholoagili (t:ot atiltea ~ubllti.ture ale marnei), e.i ~i-iIIl!I rcdlip8tllt gU5LLlI de vjata·, au fellloe·P\lt s1l! In~nfrll'Ce, .~lIr curba lor pondcrnHi 5-11 redresat, A 1Cilpiurut,. de asC'.mene~, illbeJigeJ1t8J•

Sum eazurl fu care separarea dtc mooiu] Jamilial este irlcdispen!l.:lbi!lt_ [II aselne,nea cazuei, copilul ncbu ie pJcgiitlt pcntru aoe.asU'i tncercare, spte a- il rj~~ipi, pe ciit posjbil, enxietatea illcvirabilii. Din cc in ee mai i'llUlt, Tn spitale ~i fu eresele medicale, mamcleau posibiliUtteu Sa rlimUn!i ell eopiri 101", daca (I doresc. Dacii nu, Ii se cere sit lase oopi}ullU~ un obiect personal (0 bati8l~ en pariunml pre fe rat , de exernpln) ~i ~ii-~i m~dt~p]ioe vizitefe.

1'reb-uinta de a .~Ilbi ~i de a. n illbit nu este m.ai plltin impollllruta la ,r!lJrsta adult;}. emlld IICCas.W, trelmmtii esre oont.roriadi de di:ficu~ tatea de a ~labi.li relatii soc.iale (ea urmlllrc a. tirnidit:.i<ti.i. II I1Cvroz.ci) SIlII de illt§mpl~rile vie~'ii {a.bllll1do!), doliu, b1itr1iIlete, i.:ro.!are, .•• ),. ea poale fi oompensatll de u nclc activitali. de eonSilcrarea II! 0 opcri1 caritabHol seu cole.clarii de timbre_ Daca, insJi., vidul. afectivlilu cste umplut. paale. s!'i ilpa'l";i. 0 stare dep;e-'Slv~ ma~ mull ~au m.ai pu:~n grnvli care, IIJlJrori .• 8firi'E~U: 'Clio !>.inlllcidereliL • ..,. AT~eNT; D!;;PRESIE:; TFlIJ-lQTllOMANIiE.

CAsi DE A.JUTORAR,E SPECI· AL IZAT i. (MI.A.S .1, stB!bUimeot rezervat adult,no:r haodh::apati" inea.pabnJ de auto;!!Iomie fi Slviud nevoie die ingrijiJrlperma_1iI.CDtc. 5gb sup:ravegJrere medli:C8.lA,

AOC!lID case all fm.t create, in F:n'UlflA, prin decretul din 26 decernerle I 9711, en I{p~ icare a lI:rtoollllui 46 dill lege a de orienlure in lavearca pcrsoanelor handicapate (30 iunie 1915). Blc se Ilm.e;scaza seblectil or at]Ii,~i de fLI.icratic· mcntala, de tulburiirimolorii .importaJ.1to, de defidelltc senzoriale, .i bl~apah1li S3 uib~ g1ij~, deei iIlif.i~i ~i trihutari II nei &upra vegheri medicele ~i IJ no:dngriji.ri. perm .. meate. De marimc rednsR (in rnadie J{] - 40, de patuel), ele au LIn personal dcsrul de numesos, eapabll ..:ili acorde asistonta p{:TI5lon.uHo:r 111. actele vje~ii Ctlre-rlte (w!;!letil, ycstimcnt,l;lfic. mese. __ ), s.a-i disrreze ~i ~ii-i ingrijcl.!sdi. Acest personal este tncadrat de 0 echipi'i care, in general, ,c.upri1l!f.e: p;iholog, lnedic" ililfinnier. educator spccializat, psihomotrician, reedacetor. Circulara rnil1istcriaU diu 21:1 decembrie HnS IIl.o;}sti:i as upra nccesid.til pre7..ervlrH leg!1<tl1;i lor bolnavilor ell familille lor, e ... hllllldu-se lzolarea gecgraficii,. fav,or]zandiu-se aJrulOrarea oOlidi,~n ~ odium a luolicapafilo[. c.mndu-se in acerol seru SIDlctmi de Rjuto:r.are din paltea famiIi ilor in stabiliment¢ ~i fiicind ca ~i fiIrmiIii Ie s<'i participe 101 geSMill,\l'liI:iI .iIlS[itul:mor. --;, PLASAMeJT F.AJMI!.IAL SPEClAUZAT.

CASTIRARE, 8!bla~re !!aU dI!linl.le:te e~gicaJiiI. accldentalii. smJ. crimj· naJii. a o.rgp.1ii.elor de reprowcefle.

Castn:lrt8J paale deh::rrmnl! rn.ooi.fidid de comportam.eblt ~~ifi.ce. l.ucro1 aceSm cslle !IDlIIifa.~t ,~a a!lima~ (cooo~u~ cas.tt,~t i)t pierdo o:rice II,grcsi vit'lltc ~i rendinta de

domlnatic), pe ciim:l }iI om I.!lI:cr8riJc de personalitate suut max pt~~in evidente, Aeestea depili.d mai aks de cm:IlInSUlnielc Un care survlne castrarea. A.~IA se explidi rap-tul d la :rokl8i!lu ca'~1rllI!j prin r.lIl!I~:repe cfunpul de ~lI!pE3 nn rcgas:im parsonalltatea proprie eunucilor din ",.,cehilc haremur.i. CastJeIteU chlrl)rgic<lm (~bli;'!t~a testicuhlor) a f;o~t pr,acticatll in mad multe, !"ItA. :til sjecial in Germani a ~i Danemarca, in cezul e.rimiinaililox sexnall, fHlld inlocuitl,la theepll~lIl amlor t970, de castrarea cllimieii.

CATALEPSIE, sta..re pa:tologici CiS se CA.racterizeazA. pdn pierderea Dlom.entll!oi &J .8en~rbUiEit-t~ ~I COll· traetUititii voluntare a mtil~cb.Uor_

Corpul bolna 'Ill lui. dlewD IDe tot atib die pliiSlic ca (:CIIIlI moale (fle:dbHitate de (!clldl) ~i p{jstr'Cllz.~. flirt!. '1rCQ oboseala ilIp.arettw, po,stU[ll Cl!JC i sc imprimil. Uncle crize de somn cataleptic, ill cursul carma pa.cieorul pQ.ate msa irnpresil! c-li estc mon (aceste erize pot dur.! ore, dar ~1 Iuni tntregi), se produc iIlurrna unor v1o]oll!.e socuri emetienale, a IInOf i nloxjcfl:~jj sau ca urmare a III[]Dr afectiun! ale sistemulu] nc . rvos central, CamlepIS1';', se Dnt~Jlle~te ill iMcrXc, I:tiplloz:~. ~i fudro~ebi tn d.em.erqll PI"CC:'Occ de forrn.li catatonidl.

CATATONIE, sindrom complex carc cu.prlndc tulbu:ridpsihomotoarc ~i penurbiri neurovegetative. se i.ntAIneGC in. special iin scWzo· (reDh~: ~t l1Dcod in auumi,te boll infe~io\ll.se. cum sunt, cn~raJJta psibozi.ci IliZOt.e:mJ.ca. &JcttEi.

CatalOnia se c;ar,acleri2iel;lz~, fn es.e n~, pr~mr-o li;ttlrc ,dc p.ash,']late !>tJ1],POrolll.:!ill, com:e.rv~a pOM.Q.uilor impuSE (catal.ep.sic) ~~ negativism (Iefuzl~L de a voibi. de a

m~m;;a erc.) ImplIIsufj sub-ile pun cap lit Ulloo.i'i IKlC.Stlli tablou: ~uigilte, acte de vio- 1CIll~, furic, cure II tee pe bolnav periculos pentru antursjul silu. A.cea<sta stere poate fi trecllitmlre. periodlicil8au cmnkll_ Unele c-lIZlIri, de catat.o.nie aC!1lt.1l e'lo~ue[l7.~ repld spr,e nsoarte. Ter.lpeutidle pl'Optl:!:e 'I/,ru'iaz.l.l de la un autor la altul: 'e1eatro~uri, Ileumleptioo, hiberuare arlifid.alll. CIt despre causcle acestei mal adl i, ele j',i!;mlln Ipotetioe. Peni:n.1 l!lltii ~.lmtolll a ar fi de origi ne jlsihologici'i (at fi vorba de un fel de retragerc din reah~~, analoag1li CIl autismul), pe cand pent!\l al~ii ar avea 0 cauza mg~iJicA.

C,ATHIARS IS, Cu:v&Dlt grecesc CiIHe i:nI;,eamu ,,,,'Urifiocali'e"' ... 'purgat~e".

Ls Ari~tok:1, deIin~tt; e[ectul benefc al rep:rezel1ta~iei dramo.tice asu p~a speeta(0 rilo T _ La S. Freud ,~i 1. B:reuer, desemI1CIIU. efeeml salurar provocat de rechernarea in. cOTl~tiill.\a .i:l unci IImi ntiri CII put:etnicil ililcffiIdtllrs omotionaHi. piill~. atunci pa~ial sautotal re1'ulat:L

Metoda cathart~c~ este uti lizata ill psihologie pentm valoarea sa rerapeutidl. Tehnicile folosirc variaza de la psiblll1l:!Uzti ctll~id In .o;lrig~.tll] primal, lrec~ld prill llIarcoau1£l]iza ~] psilwdrailtil. L~ CQpii &e folo~t:e mai ale~ jocll ~ Iiber, daroril:ili t:Aruia t'LIDdin~le profunde se pot ,e,);.prima ill mod liponum. Figmrnc dc p18slili.na, P~pll~i 'au milriollC'te ,c.are ... imbolizc!k:UI perso:nte ill!] <l!lItilrilijlll copii]or (piirinti, f,nl~i. l>urori __ .) poilt Ii maluatale S;al!l disll'Use fad! 'team:!, de repre"~lii.cee,a ce Ie pennite mi cHor pacien~i s~, se pudfice de agresi,vitatea ~i Ue aRgO~" !cor.

CAZ 1l.,1 M 1'1 i. !lublled C8!re !Ie !lnu~ eazi intr-o ,zona de fifontievi. la

cAMlN DE. PROTECJilE

gJ'anl~ a doua elase sau a dou.a stid psiholo~iee.

De exemplu, despre an copil al c~mi coellcienr im:elC'(;wa] se siQ:ueazlii intre 71 ~i :&4 se ... a spune ca estc un "CllZ Ilmita" (~C ~lJ.IIC ~i ooRkrul:r.:).1n p~OlQgia. menmlll, se "'odle~le d.e "Sl~:re Iln,ito"i" atunei cm.l1d simpjnrnelc observaee SU!!l iiltermediare latre ilevrozu ~i p$iI10111 .. ell toate ,aoe. .. te-ll, nil avem de-a face ell .0 stare prcpsihutic~, deoarece nuraai rareori se ,llIjlllllge la pllihol'.li_ "Personal itale:l limItli" ("rx»dedinc'). ll.'i8 cum 00 dcl"~ c~!!Sifi(.'3_re<l ~meri.callu din J9&9 (D's_M_ nU~)!'te poete manitesra prinaete impulsiv«, cum SllnL cheltuielile 1J.e!;ubuit.e ~al1 funlll din virriue. 1llstabHitarea si excesul in reh:l~iik scclale, ills~biW~u:a afecti\r.ii, U~l slab oollt~ol emCitia'll~~, II u permanent sentiment de v~ClIitat,e ~i de plictise .. lii, 0 mare difj·cuUmte-ln a ~upO'rta ~j ngurJitarea. Pe.rsollalit1lple li miUi fiind exln::m de fl1lgile, b'utfl.l'llet1Ild p~ih£l.mllilk nu este indlcat penrru ele.

CAMINI DE PROTECTIE, ceuteu de ga2duiu d.¢cStinat pef5GaQeJ.of bJm.diC8.pa,t,e,.

Pcntru multi bclnavi mnuali, .l:lpruupe ... lndecati san foarte amelloeatl, ie~irell din spital. cOll.Sti~lJie lin ex.~meil relhn~li:ti[. S:pre ~-i ajUIa s~.lge' fea.dapt:e:ze til mod prog.t'e-siv lilI v.i3l~a socialii. S-IJU c.rctlt dirninc Uk:: p'ru~ l.ec,ie, adkJ medU de \'ia~ ilItlDenajate til flll!le~i6 d6 trcbui.rtfdc ~i CllfClltdc bClilcficiariiot ,!;lcestora. IJ r eJe dilli.re aceste camille, 1I11exare spiimlelor, clinkilor p.siliiatricc.sall centrelQr de !I jutor pri.n ml.lliCU·, grupeaz~ ] 2-15 bOlna.'I care, dinplI!1Cl de vedere ]egal, 1'111 sUlrl s!pit .. ljza~i ,d SUllt c(msidera~i ml]ncitor1Iegati. pr.in oontrac.t de s~bilim..entul in care lucteazill_

H:ustit ~i dlm:ine de prorectL'i:l ind~'1id\LUdc (plasa:mente 'farn.~!iale, ~lIpra".egnea~ de

servlciile medicG-iSociilllc spcchiliza~.e), Tn care bo~naviigi'isesc i1'lCad[jf~ ~QCi~~, de care au lJle'l'oie. --0 ATeLIE!FI_ PF\01i5JA:i; CA£;A DE A.lIUTORARE SPEC:IALIZATA; READAPrARe.

CAMP PS IItOLOCi I'C~ expnl:s:i~ dammtiilul K. Lewin, care deI5Cw,· neaD toate fa.pte~e fiztce. bi,oJ!oglee. 8oclde, ps:~ho:~~~ee (co~· Uente 'Iii iDcon~tiellil.teJ 'eBre existi la Wl~t dat penUuIlm ind1irid. -u. un pp,. ·ci:Iolfl1a,c~te rapte ~e d\etenni!1l oom.pOl'taimcDituj.,

Peroep~i.ile, '!I1Quvu\ille, ilkalurilt:, CQ]]dulrele unei persoane Silil1 ale une.i celecl~\lit~p depindd.e cQ:lldi~~ile 8ocioouHurale, eeenomlce etc", [lie care ele le i I'wluell~a'il1i simul~n..De exemplu, un ~00] ~r ¢elllM sa m~rgli la llJ~cti ill lac s~·~ifacl ~ec~me vcilluntit Ill. oc:nta~, Compartamenml s[u se explic-li dadi hl~m in. considerare ~ot3Htatea ~inl~tici: ml nLlmilii trebuinta de a se juca ,~ copilului" ci $i reeomandsrlle mamei sale, tc~m~ de prefcsor, \lOifl~ sa de ~,n~u~l eie. Teoria dmptlhli evit'li exp!ka~iite "fixiste!'., bazete pe atribuhea IIIIIIl ~ caraeter de[ermina!~_ Pi'illcipiile ssle permlt sil se illteJ.eaga l'Il~i billie lInele fap~ soeiale, cum este Vi,orell!aex.en:;itata contra unci mil1orltii~ raslale,

CEAJII." am.1JI1iIt, eu fnmze pe1'!iis1te:Dlte, clfigbmrr din Ext:r'e:mulOrieni.

Fnm~~ de oew cOfitincllln lIic31,oid, rein';), ~a!'e piOduQe a'Oele~~i cfectc: C~ i<i cafeina.,~mIlz:ele Silm puse ia. l!I~cat ~i la fer:mcrnJtat, Ji)upill?ladJul. de felrnf(lIIrn~e, se ,oOfmeoOl!ii \'eRIe (:5% tcim'i) S'I:I!J celli. negro (2% re,i.ni1l_ ConsuiTlJU! de ,e~ij eSteDJie in Ch,illl!, rIl tlitri1e IIl11glofime (ceai negro.) ~i ill Arne0- de Nord ((;1:;1!.i verne), Consumul

00

mooerat de 'cea!, in .ii1fuz.ii, 111111 este noelv, UL ooat.e accstea" !i-a:L1 eonstatat wrilllbile inroxi,cntii, cute due .Ia Cpuiza.rrre, ~i stan de SlIupoa~e. Iaunele .perooane care !I beau 11'1 ,eamil~ti exegerare, sub fo[',mll. de deeeet ms:fiC:rI:.

CEIUitliJ (Valeriu), p!5ibQilogf\o:!li!thl (~ il924i-B~ltW, Jl991),

A abS(}~V it PaCll~I;al¢i;l de LUtere ~i Fi1ooofl.e, f1peciali~apslholJ(lgie :(] 941). tnlre a:niil94l3~ 1960 a lueear ca pili.iholog in eadrul Millist:eruilli T.mnspol1tll,rUor ~i TeleoomlmicatiHm. iar din 1960 la labor1lioml de psihofizielogie 111 Ce:nlrului. de mcdicindi oorornmlid. FunrnllTIeI!U:eazll reoredcmetodcle psihooi3~Q:!llice luilizilltc I~ pe,rn:midlll~OJollJ:lv.igunl, flimll:k~a~norul UU10!" ~atode ~i ~.rate origlm:ile (J ii'l\'en1ii). D intre IIlC1'lIrile, sale, cWim: Psiholqg:itJ arg;mJ'z!lrii .rel:a{Ulor dintre ~ ~i subor(kl1JfJ# (1970); .De lairJcerritlJdine la dec:i?Je" No{iuni de psil;wlogie a dedzki (1972):

Psi1wlogj1J z.oorui1Jj' (1976); Cunoa.,rerel! psihologicJi #. roIldilia furenirudiaii (] 91'8); int011.!!l<lfje fi ."lc;i.um:: (1989).

C EC~TATiE. l![ltareau~e~ pe1l'50I!J!!!Ie private: de viz.

Cecltatea poate fi ,tXmgeoi~~il CLn rela1ie ell orn]burm~ ,f!;'Lm€lid!. SlIlI cu oafeetiune v:ir~lii, cum este F1JOOO~,l9 congenhalll) ~au d.ob.iindi~ .. Sc ,cvlIl.UiellZI1lJ .~II 30 ~a:u 40 de mi lioofie Ilum~ul cal.L:Ir]1o:r de ceci:t:au: rowl8J pe pl..:!n momliiil. mnpurnct de \I:edl:ere pedagogic. se oOJ:lsidedi eli 0 per" oo:mll esle atill!l!l de: ceci,mte dill ItWmelulll.~ in care are revoie de iIlv:tli~mJllIml 8pedal pentru mbi, fficfulrl apeJ~a tehnid cllm. esrn ~>crjs_,dti.ttll i:1II ~lfabelut Brame. D.iagnOoSticulde· cc:c:itlIlC FlU ru.te inJto.tde~una simp~.l!I, d.eQarece ei!.isrJ sub]oqi car,e, Cll

t.oate, di posed:ll un slstem vizual intact, se (:CI\.mpordt ca ~i cum ar fi arb] (",Clomtate i~nerici!") ij !l1~ii cart, de~i re2llme:nrte ami, ignor!i ~i j~i llIea.!,l1l CA1:cit:atea UIg,no!l.ie,· ,,!lzliIala"}.

!rn. g.e:nei'<ll, O!lciMe~ uu determill.li iiIlt§rziere~ ~nt.c~jgell~i.. dar orbUl congeniUlli d(l,,'ooefl~ diferi~e dlificll]ta~~ de iIlviit~re". m9i 1lNI.ri decat ]a oroJli tal'di\'i.~(lr flindu-lc mllllt mal well ~.~iOIgalllizeze .spa1i!J.] .Tn ceca ee pr]ve~tepersQna1italea, omji tatclivi se amptcaza mtlipu~nbine la i.lllfi:r· miltate~ lor d:edit orbii di~l n~te,re, PrQbiemele poe care .Ie pIlllI.orhii (1 'lW til Fra_nta) wnt de at:din psiliatogic. pedagogic ~i secial, Copilut orb, de vfi:rsbt ,,~e~oohuili. are in genet1ll Q (JIezvoh::srcp,liiilitomowrie putil'l difCiJt!i de, a ce.tlli care vedc, cu c:x.ccpfi8! coordQ~ml!!1.Q.tQrii ~ :I. mersuhil, CiliIC ese tardiv (inltt ] g lllfIl ~3-4 ani); gSnguritul dureazi:l.cern mal. m.n]t limp,.

Nu ex.i~t:!l 111 Fran~ deciil~ dteva ~Ii spedalizate care dif1JlllliR de grlh!illi!;e, pellltro copi:li owi. La ac:e~l!ia seoonllllltti. in modi.c, 0 i:noo-ziCfC ~oolafili de 2-3an~, datorarra illl special imnir.ii lor t<l!rd!ive 'ffi iHlV~~m~j]~ (p~inti1 ezitJi s8.-i p]ilSCle m inrema(). ll!llei s!:in~~~i fragil!e. ea ~i utilizlr.ii <!!lfa1:!>!.'!tuh!li Boolle. Pe.l1tro Qeu care 1111 crteoo i[l Hraille, G.lti~ta • .ortofQ<lJ~·. care COQvertesc :Ii~rele rliL sunetc, piC>C1l1n1 ~i a. ,;IIl~!li1 de ci~it" ,(Ku:rzweU J?fUjwng Machine, K ,R.M. 4(0).

CENiflILM,c.laSilmeot obll:u.u,t J!II:'in.~~'unui:epnthm"'.pre. UQ,tat!v dhlu-o lUl!~iipo,f1uJ)Btie in "" 5\1,ti de piq,i d¢idecUvegal 1[ .. ce:QtU~nl.

~terralo:nlilj s.e oozeaz.i:i ~ p:rmcipiul og~~ei lui. Gaillron.·. Cen!t!ila fixc~za riIRgu]

unui subicCi [ngnl!pn,li cjruia. ii 31Par1:iIlC. --!"Tcsr,

OENmRU IDE ACTIUNE, IMEDICO· SOCI'ALA, PD'ECOCE: fc..A.M.S,P'.)~ IitBbiliw.CBt de d,epi!itare fi de tt"a:tam.eD!r a1 tui~burifnO:r p$:~ho~ lo<giee,. DIIotmii Iji!i,i~e de cue pot smrl copUi mid •.

Acesre eentre sunr definite, in FJ~rnta, de nn deeret dil~~ 5 apri.~ie 1976. care fi:lit:al:moo!tdi~~ile lllPmbiliriii. lor. EJle au aceefi~i menbe CR li'i centrele fo~d~c-'Op.s;ihopedagogkc·, d!aJi nu prime8c ~ciil copii d~ vili.-stit pre~oolar~. Gashii a~ci ochlpe pluridlsd~rnare (medicl, pedolgogJ. pSiI:'lOiogi., reeducatori etc: .care, dup1'l ce alii ~t!lbilil lim ,;bilillill diagnosuc", tree ]3 reedacerea seu ]a tratamentul ps.uho~ruapeutic III. oopiilului. smmduinclu......e s~i far;J fi pepm11~i s1'i partlcipe la aC!.iune.

CEN1"BIJ DE AoJ1U1iORARE PlRIN MUNCi ~C.A.1i .J. 8tabi1i~_ent PM'· UC1i!lar CSJll'e ii.,rimeli'tc pc; adul!J1 bandtca.pBJl:ll. iililldlircliC!ilI!t (ieoatllR'B handJca.puhJ.iIJ!)~. cail'ell!U 0 ea;psI" c:itate <I.e munci fDferioari eU 0 tl'eim.c h~ de cea ~.

Ace.sle celltre ofe:r~ persoanelce sever handiciI!)al.e- po-sibiti.ti!p. de acllvit.ateprofe:siona~~. ol;mlD~~ educ!lt~v:!l, suprav.egh:ere medicll.li\,.spriji1'l ps.i):JQktgic ~i un :medil!l! devl:81i Sl:lsceWt:ib]~ stI faVOf1:re2e (Jezvo]tarea klrpersonaiilJ. in \'mi~ intogrlkii soci~le. Ad!~lil~a irltr~lIn C ,A.T. e8re r.uooru.oruuii decjliei Qmlli~iei relmilioo de o!!"icmt:arc ~i de, rech!s:lreproresiclIlat1i (Co.T.O ,Re.P ,). ·Ea. flU dev1!le ciefilliltii va dee'll1I dilpllo 0 perioad~ de iilloeroare (de: eel mult 6lmli). Acl±virlitilepwfe.sioo~le SUllt dint~ oele mai variate. de la 1l.l.C4'li.iie de

81'

tcrasament pa:l'Il1 l.a fini8area IInor mic] piese de echi pament industrial, Muncitorii prim.esc un s~I~[]u (ill general rnlc) care ese acoperir de produsel.e mnneil, Centrele sunt supme legi~la~i.ei muncfi. Cbel~ietiJe lor de func~io1'iarj"e cad In. sarcina servlc;iului dep~rtilimcni:lll de IIjuto:r social.

CEIN,TRU DE GUI'DANeE~ ceotN medrl'co~psiholo"e. tin care medici. psihologi, J'eedocatorl ~ asist~~t &ociali exmniaeazi copm inad.apta~i. it cil6uza;:c in prop,tiile 1011' efortud ,de a-~ delicoperi ~t deavoJta·pote.ntiaJitii.~He personale !!il.:b reed'u.ci,. 1m iii'! ~CI)!lte digalcd.bd IOIr :1mIa:t_aJ.,

Aceastii Iormu III de readeptare, carnetcr.izat:!1 de respectul persoanei, este mai cconomidi ~i mai ales mal pup 1:1 uauma,tizallt!i. dee~t ·reeduC".lrea III illterrulL. Ea S-II dezvoltat ooli.:sidcnibil dupa 1960 .• 0 dad! ell cresterea rctclei de centre medico-psihopcdagogice" ~C:.M,F'_P.) ~i. din J 9'76 tneoaee,o datil!. cu erearea cctJtceloJ: !.Ie avlluue mediC'(l-so'ia1~ preeuce (C.AJ.I.S.P.)

'CENTrAD MEDICQ"P5·IHOP1EIDA· ,GiGGle ~C.M.P.P.', $hlbi!Um.edt plillbUc _u prtvat _de se operaza

depis'til:rea "Ii 'CttatamGotul copiflor f:~ adole5lceD~lor afla~i in sUuatia de ~ec ~eolar·. a diror inadaptare: e:slte legal. de tulburid netJ.1'Q· psibic.JCs8.1!I. de tullmrid de compOrtam.ent.

Pmmal:Orii acestor centre all fusl A, Berge ~i .(j. Matlco, care ]lJ 1946 au inaugurat

• ,Centrol Claude Be.n~[d", La Pads, La &cun tim.p' dup~ ~C!':el!. J, BOl:llOIllier ~i M_ Debes:se .I!U CIl:at Olgll'rnSmL'\ sim.i1are 1m

SiItlsbQurg (1947) ~i la Mulbouse (1949)_ De atunci Fnooace. nlllmhul C,M _P _F' _ nil 11 fucen:at s1lJ creasea, M~sDullea lor este dubl!i: ~tfllbpli.re.a I!I nui di<lgnosli<: ~i trnt~m::~ tulbu:r~:ri]or, .fiirii 11-1 scoate pe sublecti din mediu I. lor n.~lilra~. eel maio adesea esre vorba de pe"I'tllrbapi psiholegiee minorc ssu de dificulHirli ilistnnm:ntlilc Ollllblllr!rt de p.sihomolric.itate. de Jimhaj), tratate tie pJi.n pslhoteraple", fie prin reeducare', Tratame.ntul include ~i 0 .~ctiUJIC !lsup:ra familiei, ClIfC poate beneficia de sfaturl pedagcglce, educative sal!! pslnologice. Centrele au un c;'lm.p de, aclilJIJ:c simill~ CIl .accl~ a>J :re1cleJor de ajlltorure speciallzate (R.A .s.)" si al dispensareler de igien~. .mental~··.

CENZURAJ control·critic al aeteler unci pGIoSoane.

S, Freud II dat acest 'Ill!!me insw Il~i psihire desc:operiU ck psihaJllllizii·, rn!il~~ care lriazH dintre s.cmimcDI.dc intime (Is aoclCl!l poe C!!lJC constlinta" le poate admire, rcsplngenda-le pe cele care su III penculoase SIIU neconforme cu ex~l!:cll,tclc .wdale, Acestee, refl!hlk: i[] inconstlent", dl!iia: fitr.\'i. a-~i pieede nimic din dlnamlsmnl lor, re1ipllI', SIl b D form~ degh i?.:at:ll., in vise, Bctele ratate sautn ~jmptomele nevrotice. ""* APARAT I"SI!-l!C.

'CERE.RAL, penooan8. la eare pn::domtnii. vm~a lotcmectuall.

lCIe£Cfis sub aGeSt It:JTIIC!J:1 de C. Sigaud ~i L, Mac Aul.iffc, iICC;St tip de illcili vizi se Clmlictcriz.cazii printr-<un eorp z\'clt, IQJ1.g~lj!l ~i 0 lI~tlldine inge:nerol ~tearsJ .. Ceteb.ral'ul COre1ipl!l11d.e n.enso,sului ]uj Hippocnnc: ~ilept:oooml!lui din ·tx:rmillo]o.gia ]u.i E_ Kretschmer.

CE,REBA:OTrON IE, in tilWlog.a~ lui W. H. Shehtoo. componenti a temperam.eniuluii iD care predomlni 'teDliiunea DCrYO.Bsa. indo,iahll. ti :lJibjJbi~ta.

Ci.:rebrol.O.nul (seu oeremotonicuI) pre-fern ftledit~tiii ~ exp-g"siu simboliei ~i nu .acliUIWII t1itWl!i. Cerebrot·orm~ extrem, cere lIiii~te il1te..r.i(lriz;U, prezillU de obicei mlburiiri fUllc~.onale: il'lsomnie, obcseala eronica, tulbur.lri eueanate ..

CItARCOT {Jean Marlin). neur,alog francez [Paris. 1825 - Lac Ies SeMons,. Nievre, 1893.

Profesor de anlltorniepatologidi III Sal;petdere, II descris simptmnato]Qgili rnajmitlifil marilor m~llIdi:i orglllIllcc IIle ~d~teil~l!IlqJji nerves; a ac:ordat Q impoiIHnta deo,sebit~ nevrozei", pe carte 0 deflne~te ca pe ,,0 stare morbid!! care me 1n 1ifIOO evident drept sedlu slstemal nll'l"VO~ ~i care IlU ~as1i in anatomla cadavrului nici 0 um1<'l n1.ate;tii!ll~ vizibilli", Ocupidu-sc de brcnc· • constata ell crizele Stint provocate deaminl~rea iltEtbu~jtl1 a uaui violent \iCC emo~oJ1lliL A bt unnl dintre eel care au l,Itil.i2:M pentru prima oarli hlpltor.r.a· ~j 8lUgest~a pentru a trata aoeast::!l afec1hme_ Lectiile sale, traduse in peinelpalele ~ irnbi. 8U nt cu asidu]late insu~](e ~i ii roue p repst£qie rnomlialli. S, Freud a fost IJIIul. d.illtm d.iscipolii siiii ,. Prlnirc elevii !>ai dircc~i s-au Jlumll'at neurologii trancezi J, Babinsk.i. J, DCjerin.e, P. Marie, came <11,) fii.cut celebrli ~CQalll de 13. Sal~tri!re,

CNIES.TIONAR. seide de iotrebir.ll Ii·tanda.rdizate.. orale sau sc:rise • P1!I!ie. in .cadro.I UiI.ri anehet!!l.

De obice:] singUijfi sart'Cln~ II s~hioct~lllli ·e;ste de a r~pullr:le .p'rin • .dat· ~alil. ,,11111":

CHIMJDTAXfE

.. Aveti adesea dureri de. cap?" (tntr-ebarc " tnch is.:1") _ Dar existll. ,~i intreblliri "desch ise'" caz in care eel anchetat r:l1spunde tiber ("Ce !!1e'l;erH v-ar p,l:l1.cea s~ profe~~?). rntrebW:i p:uefOlTIllll1li:: SIlU intJreMri. eu .~.~egcrc IDlIIll;iplli (~ubicctul trcbuic ~ii bifeze 0 dlslIlt1i dintr'IIlJl .nummx de. rllsprm. suri propuse).

Aceast!i metoda, foarte ,e·riUc,ata., peez.imli [n realitate cxcclente caracteristiei metrologice, tal' chestionarele au 0 YaH· ditate compal'abil~ futru.cStva cu aceea a testelor de irl!:eligetlJ~.. Ele permit &11 se filel! oond~je de opinie (chestionare de atiwdi:ni), i>l:TV·!::Ji.C in orientarce profesicn.lI!.lI (chestionare de inrerese profeskmale) ~ ill r'llh.ol'o.§ia cli:J;ui.cl (cliemooore de pen;:o. natitilte). Dtntre eele mal bune chesdonaee lIt.ilizate in psihopn'tologie, sa citam inventarlll tie per~Ol1i!litute muUifa.2ic Millli.C5.ota (MillJlI:oo!lI MllltJiphllslt: Persollality IneentOJY sau MMPI).. care permite masmaF·ea a numeroase tTit~:itur.i de personalitate: telldin~ ipollonc:lriee,. depre~ive, isteeice, pa'l"aJ11.Qioe etc.

CHIII!.DREN A.PPE R.CEIPTIO HI TtEST _. THI=:MIATIC A,PPEiRC6P1l:ON TEST,

ClIlMlcOT AXlE, I'eac~·de atractie sau de res.piogere a. 1UI!1I~ animal provoC8itA de uoagent ·chhn[c.

Viermele de miitase, aleriul de rairosul femelei swe, so iudrcapti1 spre RCC3Sta (chimiot-llxie puziti"li) , chillI dacii. ClI. ~ g.1I~.te la 0' di .. tlrn~ d!e kilometrL Un pui de Ibal~an. atacalt. de 11111 adult dIn aceea~i s:pecie, emite 0 ,.substa.n~~ de insplli!l'l~.I~lare~· care· iI pUl1e pe' fug!1 pc agi'e.JiiO't {dtimdQtaXLe llegativl) ~i rnwiediclli .. estIel disti1lge;rea ooll.g.enerilor ~Hi.

CHIROlOGlE

CHIAOII.OGIE. ~tl.ntA a miiniil.

Studhil ~Iiin~lltic al main i i se deosesbel:tt: dill de chlromantla ghicltorilor _ Cerceliitorj C~ C. Wo]ff (1943) ~~ D,W. Smith (] 970).. cnminiind mil deamprente pal'Rtare, all observer oorolatii i:mro {!mlllc~c:r ~ deS<e~nll] m1hnii, ChiI,olugi:l! C'M:e 0 ~tj]l1tli abla ill fOl'f'f'llllfe. [Fond~ronJl il(:os.k:i ~tiin~c este de fapt N_ Va~hide - nota lraJ.l

C'IBERNETIC.A" ~,tl!IDti a comunl~ eirilor fit lIegUirilor mieiru1 5lstcm or:ganizat ~ 8!Utorqlilat ~tni. sau fiinti Wie) •.

[)omeWlil clbemcneli ii lntereseaza nn nultU!i pe firichmi. ~j pcmatematicieni, el ~i pe pelJ!rt:Jp&itIlologi ~i ps:ibi~, dOO:ruJftct: exist1i 0 an,lImitli fill<llogte "'111.:1'(; 11ilCCtIliI.isrnele flziee ale ereierelor electl'UtllCe, capabile de arllta-_gllvernare, de orie:ntare(md3ll'c. mc:1i£t3 3I1lo.Ghidat3) ~i aeelea ale .gaitdirii 1.I1lliU1C. au toate ci S-\lI demoasuat e'xistellt~ circuite]o[ 1iI0IVO'IISC (I.cg.ea redproci.tllp ~ conexiunilor II lui R. Lorente de No), este .~mp'robabil ~a.poa4Ei fi redns vreodata creierul uman la nn asambla jde snueturi ncuronale, Cliellti:vi~atea este proprlc:omului. Ma$inll nn po.sed~ dedt latengm~pe care tice.sb! i-a dclogilt.·(I.

CICLOIDIE~ ia Upologia ,lui, E. Kretschmer. grad e:drem de ctclotbnle. l:a Umlta patco1oltcuhd. R'ecunoal\item aM. snb 0. fbrmi ateo.uati. lieIDDeh~. ClU'actedsUce lIIIepsJibo_Ji ~-depreliive.

Activ1[atea are telld.il!.ta de II o.iCilu, fic SJXllltan, fi.e sub infliue!lW evenimente]m exterioare. fut!e Yese1ie ~itl1s~te" euforie Jl depresie:, ~m.tfu ~adI ~ apatie_ WiUitabHitate,a dbpo.z:iiliGi .merge in panllel ru IPreQCllphiIe practic;e., m!lte:rialiste ~i cu

o senliibi~ita!e afeclllo~a, i11slJ superficiaJii. Stmctura mellitaHI cicl oidii este asoe iaUi, cu 0 fri6cven111 semniflcativa, cu tipul constitutlonal "picnic"·.

CICLfI)'nMII,EJ disJlo.z;i~ie care elmlucad, f'a.mc. ~ veseUe !iii trlste~

Dllpii E, Kretschmer, iJ1ul.ivizii pot fi Clasii:ti In dOli ~ I1lIId grupc: ddotimii .51 schizotimii.. Cei dintlii. CD (I jllfi'iP~lIrc fiz1c-.ii ma.i degrilM. bondoac-.li ~.i fa~1I rubicondl ("picnic"). se carllClA:diicazi'i prin po~ihili.tlIti. de a(:ord ~i de vibratie]a unison Cl!I )1I1l1ea, .A. v§,nd 0 d!ispmzi~e rnobili1" ei urmeaza ood l:JIliile ambiari!ei, rcactiQnSnd, petrivit s.ibJap.ei, prin bueurie, miinic sail tristete, (R B1eI!lI.e.r n callflea drc:pt .. sil1tom".) Sum sociablll ~i re31I~~tL

Cunei cie-Iotlmia cupiitii un C3111ctcr e~..agerat, iii !!~(I fel mdir~ subicc'tul. trecc de la vesel ia zgi)ffi()toas~ Iii depresie di.1I IA: mlri ee, se illtrli in. dome:nriul pato1ogicullli Aceste varia~ii nu mal facparte dill ciclotimic, ci din cieloidle", putiindu-se ItemUIDlJ cu • .nebllma cin:llllarli." S311 psihoza manilloo-depresiva,

CIFIRA NII!AGa.\ mi.6tKi a c:rlmj-, naU_tii~U ri._5C .D,epedcpsite.

Intre deiic\'en~ re!ll.ili. ~i deljcven~ cunoscudi ex.i8t~ (I ma:!'j15. pe C!lrre eriminulogil se suadlliesc "ill 0 el',aluezc. Bi disp"lIIi in aoc.a:sti prh'.illta de chG.S'lionare pc cl.trClFelmic sale complete:zc, [ll mod IIllollim, il1.<li\ll1;i din cljlMltio:mc de popl!llape. til unele djntre ilceiSte ekesliollare li ~ ~- persoaJl.elor chcst.io:n.ak: sa. mentioneze deHct:ele pe C(lJ'C Ie-au cows Jlri ~tirea ]lQ]ipei •. iar til alte1e ~ii indioe deJictde SI:IU mn:ude c!itrOO'lI hiHlU fust victime, ~i!' pc CIIro 1111 r~au oous .111 oUlllOfnnta ,auWl'il:l!ilor,

elM EMA, tebnici audiov.zulIJlA cere predutl mart c&l:ttili din punet de ¥ede:re pC':dag,ogk:.

Nultleroas;e. anchete dovedesc ,cl se ~chi7jf~01teaz;~ mail multc c!II]];o~lii1te prin chtema decm;~pdn merod.ele tradi~iQ,l]ah. Fap~ul Sl;:. datoreaza ,pe de 0 parte, Iascin~~ci exerdtate deimaglnee In rniscare ~i po~ibilidltilor aeestei tehnlcl: planuri runpliti~te:, tuCCtin.ifClll mi$'f,:hilo[, accelerarea lor. scheme, desen ani mat, CII loare etc. ~II eeea ce peivcstc tclcvlzlune«, e;l iI. ill\'a~ pecopil lJl-~i meceieze atitudinlle si conuunele dupii mcdelele propuse, dar ~~rea nu £UlrU iIllt-Otdeann~ pozidve-

CIINIEZi. s au KilN E zi_ lleac~ie motoar,c n-ed~dJata a. UDOr idn.\e vii. provocati de 0' varia·~ic durabUA a~Dtensrta~U unuf Bg,ent fizlc (lumin.a. ,cildl!lfi et<c.) !OQU cbfm:[c extern.

CIRCUMCIZIE. intervenlfe chinJ.r. gic;aJ& benigoi eODStilind din e¥Ci· zar·ea pJ'eputulu1.

Este pmc:ticata iii! Africa, iII America de Slid, In Ocean la, Unil o consldera cape sernnul ap~[iljCItClIto.i ]iI grup ~i ca pi; semm~1 aliilJ1~e~ ell vi ne CII Abraham, altil ca (Ie o miisurlli ~gicnidi. der cstc pru.ibil ~i Coil ~ce<ls.ta ope~ie .~ ~imbol izeze remm~rea la pdeatcle camak (Pilon) ~i {!i!~tl1l!j"ea·. til unelc ~tmcll:lri &I,.-lCiale al'e 0 valoare "jtllaHl; de illtl1lre In lumca vidHi adultili. Hiic~ii, Prcgiti!i de I'tlulta vreme, 0 .a.!iteaptili. cu bu:curie, ca pc un scmn al indcpcndCTIlci.

CLAPARI@:DE, (EdouOIrd), pslholog ~ PCdq,og elYleUIlD fGeDe'VIIJ. ][8,73,-

(d., 194<0). .

A fOSit PJ~.fesQf l~ Ul'bi ... :ers~talea din Gene"'l:1 ~i II condus labontoml de p.s.iho-

logic din cadml acesteia. Radiatie 5::1 iDltclcctllal~ $.i i!lfiuenpt gandirii sale continu!!. s~ se exe-rcite a;!;lllJlra gene:r-a~~ilor do peda_gogj, prin c.1J\!i1e publicatc, dlntre care cit.ilm: ~.coali'l pe mAs-urn (19'20), CiUll :'1i'l di~gllO'SdctJm :Jpti'rudii.lc ~rolanlor (1924), Eoocl!~j,1I i'urrC!iM.aUi (l93{)).

Teori HOI statice din epoca sa, care f.k:eau din psihologic 0 :titiill.~ IIl1ali'ticli ,i me.caLlicisti\. el lc 0PUIlC o ooltcep1ie dinaInic:~. sl fllnee~onillti 1lI acc'tei discipline. Psihal~gi.1I trdruic sil, swdicze fell0menele pslhice 'in report ell an.samb]ul reaq.iilol" organismului, reilliegrilJKD!.l-Ie ])l rota! ltatea conduitei; once fapt mental este (I o:mduicl ~ oriee oolidvitilJ este adaptati".:1. Merodeie sale ~u I'll olbser'l'ap a ,~i ex,perimeJ!ltl!ll. Dcs,-.o'perind ~i ,en~m~mjJ ullde legi pslholog-Ice. C].aparede le-a arplicat la pcdagogie (Psifl.(1kJgia capi/ulai ,~ pe-d/fg:ogia C]{pcrime.fWlte, 19115), Prilldpiilc sale SiC fiC£RSCM; in miscarea peda:gogicii nl!mit~ .. SCOi9la aeti ... li ... ",

CLASi DE ADAP'I"ARE, C~lIJsii in caf'C inU;'i te:!npO(('(I!r elevJ] lllfia.ti .in dlnc-uItaile !!!it in care lie mce totul. ,spre· a le permitesa. lie reintegr;eZle :~n eel ma:I! 5CU.rt limp .in illvitiw :mlmtu1l normal.

til grlldinit3 de copii se pot ObSCn'~L la lln~i. pre~coi:lI] semne dl': inlllul:lpum:· CiIrC preflgrncazil c:iccullor la niv,clul inva[lmiintlllui clCIrn:lltar. Est!: v,orba de ll$(late rnmancri in 1IIf1ll~, de tnlburli_ri ~i deficiente de ()rdin senzorud, !notor. inte1ectual; d«tiv sal! social, til aparen~ ~ipsite de gmvitate, dlar a drar tratare prooore pOOle fi ~alutaI',~ ... In Con:;;eCillt~., in Frantiilllu fOit create, i:n cadru] furv8.t:3mmllw]ui ob1~mrM (doculma millktcrim din 9 fdJruilric ]910). "scc~i Ue a<luptare" in griidlnj'!ele de copH

~i "clase de a(!!aplart" in :jlcoola elernentarn ~i Ia nivel gimnllzial. Aceste &ec~ ~i d8SC au elective mid (8 in cflzcul Jdlcicm~lor auditi vi. 12 'ill cazul dcfidcntilor vizllali, 1.5 in ca!7.1J1 eopiilor care au diflCU.1t;'i~ relatiolla~e). Ele sum inc.redin11!1t.e Unw- cadre did~trce titulare care detioJ. C.A.P .SALS_ (certlflcat de apljtmiine pentru aqill.lli pedagogice specializate de adaptate ~ de: i ntegrarc ~oolarli) san, in i1wiit~:m.1l1tul secundar, ullo:r l:I'wfesuri eu stagi i rm:r-un oentru na~orud de peda,gogie ~pec'ialii., cere colaboreuz;lI cu IIlri sped:aLi~I:i; psfhologl, ortofonisti, medici, recducarori care deplnd tie de R.A.S. (retea de ajutoriJi specjalizate'), fie de un C.M_P_P. (centru medico-pslbopedegogfc") S!lU de 0 atlil iru:titlJfre diu afu~ ~oui:ii.In ~oli.le seCUildare, dase]e deadaptare flllu:~il}ne~:z1i de la clasaa V[-8 III clasa a Ul-a nii Franta nnmerotarca claselor se face descrcsclitor, inccp9nd euclasa a XU-~. care corespunde elasel I primate de la noi - nota trad.], iml aoelea~i ]OoCallld 1100 colegillill i de In",ilpmmllt secundar (C_RS .. ) normal. Programele de inv1t!.1Imlint ~i orarelc sunt aeelea ale celorlalte elase ale eolegiul u i., dar se pune UJiI a4)OC:llt aparte pe disciplirn::Jc de b.~zii (matematica ~i Hmb .. trancezs). pe llCti.vi[rap1e flzice ~i pe ,~ctivjMca creatoare, (n 1984., po:tri\'it ullci note informative a Mi rii~tet\lllli &J,lfc-a~ici Nation aJe, existlllll in Frnn.ta IS 24.3 de e-Ievi in c1::II,cle de ad3pt~re.

Admile'r,e91n cllIsc1e de aci~ptare este propul>li de 0 comisie rnedi,C()pedagClgldi. ][)urnta IlIU trebuie s1i depli~C:lIsca un an. pl'Ogres.ele fiecilirui ,eJc:Y fiind :ruIJll~e eVlllui11;ii la findc' ~!li1U1I1i ~colar .. Tn urm~ bil$Jl~ulHi. comisb. p03Jte ~tllb.ih neot':.imtea., de b erev Ia elev, a IIImi nou ~I[[ in

clasa de adaprare. Din 1981, clasele de adaptare Ill! ftl!li stJnt considerate ca tina.ml de 111:\1a~miin:tlIL special' .. -+ CLASA DE; IN1CGRARE SOOlARA_

C:LAS.i. DE INTECiRAR,E see. LAb" dasi speclB.1i, care~te in mod cUfereu,lat. in une1e ,coU elem.entareS8!U, e.xaptimlal. in grii" dtn!.Il~e de eo'pii. cop.lii care .sufem de un :li:i.andicap motor, !$<cJJ.llOdd IiBU mentlll1i. ca.p.abW iil5i de a p:rofita, iq medluI !I1oohU' ob:l¥1uit •. de un halVa.. timaut adeevat 'iii IIId(l!ptat po sib iJitiiJ~nor lor.

In Fral~~, le.gCiI de oricntare t[1 favoarea per~oa.nilor liulIlilicapate, din 3Qiu:nie ] 97:5. 'Oil ,i accea referlroare ]a educa·tie, din 10 iulle 19~. au frud CiL obiectlv prlorltar integrarea copiiloF handicapati in mediul ,~.cQlar obi~ll11 it. Dar 0 asemenea aqiune neQc:.uttl un ajutor" adaptat elevului ~.l un ~prijirn. cia! eadrului ditla~tic. Circalarele Ill: .. 91-301 ~ fir. 9'J-3Q4.dill 18 noiembrie 1991 (B.O. I1r. 3 din 16/111992), ale Mililist.cmlui Bducariei Najional,c:. precizCli1:dl formete ~i nwdali.tili~le accstcl integ;ri1ri CIIIt'e-, fie t.'aJ indi v.id.I1al~. san coJect~vl!, pe timp Iimitat S3!U permanenta, aplicatll Dtl(r-O clasi'i obi~Jl!ull1! san speci l!llizatu. DeJilcJiiciind sau lUI de· sprijin dilil afari. va trebui s~ ev i te irIl.!:lt,dC8llIla reoonsliW irea de slructurj scgreg;l:ltive. C~ asek de int:egl"llrc ~co.I:lIrl! (CL '- S _), d,eifinito ill citculara liT. 9l-304, ]IlIQCUlC3.C dase1e de perf'eatiOll.lle· $"1 chtseic pelllm Il.:mdjcapa~j en de-fi'ic:n~'C mmori.i sau seI17..Qriale. Efec· Ii \lui lo:r esre limitllt I a 12 eJe .... ~, ExislJi cl35le de integrarepe.om.J cepit lIt!lnti de ml handicap memal. incrcdi:nfati unm Vnva~lmi tirulai"i ai certilicatulllli de aptii.tudlne

pcnml aqiulli ped~ogice S"peci~li.zare (CAr.s.A.!.s.), 0NiUl1e IE sau D; clase de i[lreg;r~re pcntru oopji CIJ lItl handicap auditi.... [uatl Fn sarcililfi de iL1vapto~i pos.esori de C _A_I=' :S.J\. ,.l,S .• optiune A ~ cla.se de intcgrare perlin! de:tidenti ... izuali ~aru orbi; increJinilR!J UnO! rnv1i:~tori titulari I!.i C..A_P.B.A.J.s., optiane B; [n sflif1iil:, cxist:ii elase de integrare pcntru copiie-are prczini:.ii un handicap motor, care cad in sarcina unor 'iIlivlltl!ooriposesori de 'C.A;P.S.A.I.S., op~uune C, Adraltcrca clcvilorl[1 dil.S.dc de: illt.egrare este suberdonata decizle] uncl comisii de educatle speci~Hi· (C.D.E .. S,.); ill general 3 unci comisii 3 circum.scrip~i.ei de Un:"ill{~m~nt prea~emema[ ,i elcmentar (C;C_P .. E .. )_ Sitlla[~a elevl lor estc r,eviz;uil;il 'i.1iI fiecare an, i~ fiecare clasa de lnregrare, LIiI"jit!'itoml elaboreaza un proleet pedagogic penrru grup ~i On proiect ped!i!l:gogic penrru [iccare elev in. pane. firind obieetive, In oooperare cu familia, ~i spec.ifidi.nd I!j lltoorere ~i edniparnellrele de care are ncvoie (ordlli<tl:Oar'C, masini de scris, mlnltelefQalic. magnctoscoape, c<!llcu1arollre •• .]. [I~d este necesara recurgcrca la in~c:rv~Ien~'i spec11l1i:;r,ati, lOt el esre aeela CiU'C MIl'bi]e~f.c IegilihJrile de trebllintil_

CLASi DE PE,RFECTI,ONARE, cla5i speda.li carre, Il~te ~o~ari, at~i de 0 dencieu~i in.telectuali. u~oarii sau :medic ~~ ,calC "'Ill pre:d:n'ti tuUlUriir1i de componamc,u:t;

Clasele de perfec~iol1are 8un~ anexatc ~C()mor el~cm.are, dar ele pol fl. de aSernencii gTUlp'lll'C In ,,~Go]i natiOllale de perf:ectiolilar-e" iOlIll. i.1iI .,~ooli iUJ[Ollome de perfectionare". [11 Franta. orgarniztlIoC:l!I ~i fl!llqionare;a claselar ~ ~oli.l~r de perfcc-

CLASIFIICARE

~iOJlilie dateaz.3 die la legcil diill t'l aprme 1909. A<:est secli, dup.i! decretlll din 30 lIugust ~98S', poartll nllme~e de .. stabilimente reglonale de invmtitmil1'lt public adaptat" (E.R.B.A.), itl 1981\ exlstau In Franta 81 de &tabi ~llllente de feild ~ce-.!it:o!. eu un num& de l~ 808 ~obri. 27 de scoli autonomc de pcrfcc(ionare. CIl 1 571 ele ... l, 4 126 clase speclale (in majoritatea lor clase de petfec,iona:re) pentru 63 555 ~Qf,lj,jDad! se ia !in. considerate fl;!lptul cit! totahil subicctilo:r ~oolarjza~i $eridic~ la eproape J 2 milioane ,~i d ar trebui cite 0 c]a&a de deficienri lnteleetuali peIlttu fiecare 25<l-300 d'c elevi, se poate spune c~. estc un mB[C efoet de fllout pennu a rliSPUMe nevcllor.

Claselc !.Ic perfectienare ~Um in general ]ncredill'~ate 1iI11or instituro.ri. CI1 00 fumt!;lpe psih.opedagogidi IId.ecva:t~ (eei mai multi .film! posesori de C.A JU -J. tnvi:lfiirnmTl[1l1 special Oll'g.anezarE in acestc elase este indeQ\Sebi coucret ~i practic, La lmplil1irea viirstei de 12 ani, ~oolari i r~i pot contillull stuci,ii Ie fie tntr-o sectie de: odu.c,a,ie :;;pecializali'i'" (S ,E.S.) a colegi blot, fie tntr-o ~~(lala de perfectlonare, frill! circulara Ministeru:llli EdllclI·t3.ci NU'~OI'Ia1e m'. 91-304.din UI IJoiembrie· 1991, elasele de perfecf10llare au fest il1lOClJlt:e prin clasele de integram ~oolarii·.

ClASI,W,AA'E" ope:m~fe CIR com;tii. .in regmparea intr-·un ~t nUltlk' d,e "clue" a elelDent,elor care p!rezinia untd sa.u mai multe caractcre comu.ne.

CI,~;s i,fLcar.ea ared:rep~ ~op rcgiis.irc3 rapidll a 1II1l1i obicct prin locu~ pe care il OClipili. QiIi pre.glltirea pelltnli de::s.cQPcrircli

ClASTOMANIE

legilor,,, prln asoeierea obiectelor ea:re 1111 cele mai mulle &imil~jjj!i rnlw:ra:t.c.

Dupl1 J. Pi~gct. ,giiOOire~ copllulai treee prin fazclc sensorimcteare, preoperatoa.e ~i intui'ti va" fuainte de 0, 0.jull,gt, iIl~rc 1 ~,I 12 anl.Ia ~,tadlul op.::r"a1;iilm concrete", care impUcili Sl~pij,niJ;c!:l dasar1i (serlerll") de obieclc materiale, La nivelul pt'eOpeI'at.oF ~i lntllitiv. copiil.jrebu ind sil "punli Ja un loc ceea ce peste fi pus la un lee", incep pri:1t a stabili .,colectii figurale" , adidi. efecl4icuz;a un elasamenr empiric, aralij§~ in ,aceea~i c1asl1, de exl:mplu, lin II.rbmll ~i 0 casill, oN un trillnghi ~ IIIl p.1itl'at, deoareee acesreu evocil 0 elisa, -+ TEDrillA OPEFtJl.iOffiE,

CLAS,iI"OMAN IE, ~!ile ,m.o:rb.ldi, de a distruge.

Ac~,astii tcndinta patologica se trl~ln~1e la unii Indi vizi cu deJldente jlttclcclilmlc san 130 alienati, Cel mai adc;sca este vorba de un ,comporti<llllent ritlltifujos, distrugerea neatillgiilllJ decal obleete de valoare. __. FURIE,; MiAurIOZITATE.

CLAUSTftOFOB IE~cSEmiJi, monddii, die 5Jiia'U~nchrh.e.

[n aceasta nevroza fobicol angot!~i! lIptlf">E de fi:ecare datil dlnd pacientu! so afla intr-un spatiu lllchis, (autnrnobll, cabinet, sam de spectacolectc.). EI. trJie~e in accst au 0 impresi:e de sufocare, care poole avea 0 mare il1teJb~itate, La origillClI acestel nevroae putem g,isi, djncolo de ,ami Iltirea l!I'Ilel p.u.tem.ia:: cmotii inoercal:e domu~t, Ull ISClltimcnt, illOOn~tient de culpa'Oil illlk:lcgat de .impulsi i ~exllaie $i de izoluell pe ,cafe 0 impune 0.uroerm:is'ffi'Lil. Tmtamenrrul psih 0.t}ahticperrnik:' vindcCIlir~,Il.cestQr rulbl!lr.liri.

CL.EPTQMAINIE, impulsie .irezisUbUI de a fiKa fiiri DeCes:l.tate .•

Accl:!sta afec'!iune. destul de radl, se 'ilJt:aln~t,e rnlli a'e~ 10. femei.]a [eti~i~ti ~i la ~Il.di vizi i cu defi!;iCIlltc Intelectuale. Cleptomanul ITvet§ imediat aetul ~~Il, d~~ moralhatea sa este intacta, _,. IFU!9.T.

eLI MAT'. ambiaDti inteJectuali !j11 morali care do~.te iOtr-UD grup.

Securkatea :ne:ctivll, bUlleie relutii UmallC fac sa creasciii eficlcnrra. pc caud sentimentele de Irustrare ~i die lnsecurnate Q ujmi.nlllcl:!zli. Numem~ioopli CIJ rezultaes slabc la in ... ll~~lm'll t:riiiescc iu'tr-ulOi c1im~t p.. s ihologic deteriorat (ooiIl'iclogcr] llitre p:tiri n~. OMi]itatell ill.V3~J:mulL1i, bacjocura din partea colegllor). ~n. uzlne, ca urmare a studierii muncltoru lui, illdepelldenl tic oriee context, se aconla un [.o~ mal marc interes \'teti i SHlepsjlio~og;icc. grijilor sale, semirnentelor sale de om ill relatie cu semenii, coca ce are drept erect ceesterea proJuclh'i~~i .

CLIIV U -. ~clN (MELANIE).

CLON IE san CLON us'. Repewea !>p.asmoJica. VIl balWialol, a umi silabe sail 3 unui cllvilint. in mmrolo.gio, rermcnul clomlS de;<;l;Il:iJIK:a:di COIIlrac!iil.e repetate t.i iavolantarc ale IJIllIi I'IlU ~c'hi ~au gFUp muscular, -+ EPILEPSIE.

'COARCT AT, IIctl'8ctat.

Acest tetnI.oo, introdus de H. Rorschach' , car~ctc:r.izc!Wi un lip de illdiv:i d care. nil rmmifestll, 1.3 tes:fiarea ~~, njci un C8rllcte.r eXtI'atensh,' S1lIl inti:'o\o\ersi "' •• Esl:c \loriba !'ll aoe.~l =, ade;;;e.a, de pc:r~oooc sec!, .,sMace cu dtIhul ~ ~au in.l'iib~~, dcpri:ma~e,

COCA.Ni., 5Ub5t!I.B~ to.xi,ci e:x~ t.rll.!i~ din frunmc iI!~b'lilstului C'OCQ (ErytroJ(y~on Coca.).

Peruv:iollii mesl:edi frunzele de coca pCl~trO .:I- ~i am~gi foamea ~i a-~i, s.po:ri reziSleJ:li!a mid, 'C'ocail:Ja, pudrli ~cu:Ware alba, csre se priz.cazi'isau care se dilllt:1!Zi in iip.JIln.ai IIlle de a fl lnjectat1l ;t::.reellz:li 0. eXccitati.c iotelecruall!. agrc'llbi1~ ..

In Franta, lR parMa PrcfuilJi ri"jc~t (1000 de fhmcigrl!l,ID,ul, in 198&), acest dreg" redevine la mod!: 36 de persOillle Lmerpclill.e. fn 1'975,505 til 1987, Consuml.llregolat de ,ooeaina dc'termln!l. tIIlObufa.!'i Il.~luciniltodi (lIi:zhmi animate) ~i sellzapa. de a :l'i ueymat de parrazlti inc!i.~ib~ti ill piele. CoCa:~I1~. g,enereaz~ 0 putG.mi()~ depe'!ld.err~ pslhica. l'r~tamentul aeestei redutabile toxlcornanli nu se poate face c.lccGt iii spital, dnrata fiind de eel PUti.n tm Rl'I ~i rccidivele fi1lf1d frecvcnte , Cocai 11'0- mania arc multe similinu::l'ini ell inlQXica~ia emfetamimca.

COEFICIENT ,DE DEZVOL TARE (G.ID.,. Report li.'ltte,nota oDliml'tli la 0 SCmi! de dezvollll'fO psihO"riwroare ~i IICCC>l care se pre~upm:w: d1 a· [ost ~;lb~inut~ de llilil. copil medm, de aceeasi vljrSli ci'Oool'Dgicll, III acelea~i probe ]:lsihollltltrice. Aces; roefidem este mll~tiplkal cu 0 Slllt~,. spre a ire evira zecimalele:

Q.D.= Vmlade dczvohare. X 100.

Vfllrnta realli

CIDEFIICIEIN,T IDlE EFIICIEHTA I~Q .. E.), compax,1U'"¢ a DO'tel o:bt:iDvt.e de u_n adult la un test deilm.teUgenp, CIIaCCea a unWi imiivWI D!lediu apM'-

COEFICIENi DiE INl1EU6~NTl

tinind unei ctase de "irrata ,deter' U!li:Daile [de ill. 20 10. 24 de ani In cazu1i ~ Wcchs1!er-Bellevue. dd aceastB. este ,jfnt'p8 la eare. dupi ,autondre~v,areioc maximum de dezvol.tlU'¢Intdeetua!li) •.

De exernplu, lIJllwbieet ~n ,,~Sttl de 55 de ani care obtine' nota 74 11.1 lI'Ce&t tesr va fl censiderat Crt av[nd 0 intcl.igen'?l normala (Q.~-""100),, dial' comparat eu adlll!ii ti.IlEl'[].iR \·arstil. de 20-24 de ani, nu vaavea dcc~i:t o eficien~!i intc:k:c:tual1l! mediocr! (Q,E. '" 87).

'COEFICIENT' DE INTEUGENTA (Q.lI.)t rapori dJntrevMsta IDC!:ltalii a. nnw copfl! (apreciati prin Wietoda te!lteloil') ,!iii, vArsta sa rea1i;

sau. mal 'CQI"Gct.. raportul dint;!"'C nota obtinutii. Ia. unll:est ~ nota ce se pl'e&upunc 8l :6 obttnuti. de UD iodivld IiKdbli de ACeell.!$irir,st'.~a Ba!:lalj!i test de inteUge:DI~i.

111. modi normal, v ,iM:,~ta. lllent~lii corespunde C1!I ".&sttt CIOJl()logicii (un subiect Ii'!edil1 oo1!ine un 'Q.L "'- J OO), Se eonsidcrs 'iidefidenp!i il!ltclectualAl il1ce.pe sub 70,illr inte]igcl1ta superioarll deasupra lui r30. Accsl.e Ronne 1'1!I1It valabile peutru pe rsoanc care a-par;i n aOelillia:!li grup soda I care a fllmiZi!t e~atUionul utilizat pel1tRl etalonarell· ll:stelor: ,ar fi 00 e:ma:rc s.i1. So t.r:Igi1 oonclmr.ia d imlienii din Americll. ,M c;1iror Q.L esW i[lmedie. de &0 la ttstde COlflcePllte pentru 1I1b]l din acea.<lt!i tara. iLn '0 inl:eli_g,enti§. rnediocrli, deoorcoo Ilh'elut 1m' ~oci.owollo:mic este inferior l'I.{lc.]uia. a1

IWPubtic] gererele So Sll!relor U nl~e, ia.r "mhrtml for esl:C fOllrM difc:ritii de. il'Ce~m iI aJ!bllm d~rn Americ~"

OriC!!N i-a!' fJ jmperfec~iu nile, 'Q ,1. rlimiil1c un bllll1imHcmwr ~I ni v'cluJ UL mental al UIL~.i pe:rOOiiliUl sau al unal £nllp soei 111. r'lpS i.hQlogia (;Q~ecli vJi, el Ie-II pe:m.is lu ~ J. flynn ii~ R. Lynn ~ili clcmol'lsrro;;o:e d, tlin ]950 ir.c:~l{l~,lli",dlll. mcltt1ll ~1 ~co~arI1Dr ~i al recrutilor 11 GTeSll)U~ ClL circa 2n di! P!IInct:e ill toate ~1rI'He illdl.l!~tnalizatc ( .. Nat'll.lro". 1987).

COGN I TirE. act de cunQa~t~e.

Psihologi~ ,oognihvlt ~1.tI disc:iplin~ care se situclld IlIrn:;..cru CCii bi(l.~Qgiei .• psihologie], Hng ... lsrlcil ~u cn:im infoH'llalicH, avihld In:p~ ob~eoct de ~I.\l.diiu meoca..~~mele gfrm.li[ii dumn Ui dronl se el~botclll!l eunostinte, de l~ pCJiC!:p~ic> memorle $i. i:nvapare 'plin!'i la formare~ conceptelee ~,L a r:I~i.ollamen:tllJrll1i. logic" NlJJ!lni n1I",te~le oogrutive" probeie. p~omeIDce C~ pcmti~ cvaJ:UtlfCa cUlw$~intclor unui subicct, cum sunt leMele de nsvel ,oo~.l!r sauaeelea de C~ul(l~ti nt~ tehnice, utilizare tn vederea S>el«tieiprofe~iQl!lale.

CO'LIE'CTIO'N IS M I teDdfn~i de a. acu.mu.la.oWec1ie.

AJ'ie:r8tul ,. b~til"Jmd a~~!, ~ de demel11!1 aduni'i ]ut.'.run dill cele mill c1lc.rodilc: capero d.e sf'Oar!i, pi.etr-e ~tnllm::imre e~c., pe clill.dnevrolicul esle in cillrlrtllfe de obiecre deo.!iebi~e: ba~ls~ fine. leujerle fcmini.nli, .. Lii acc~1:l! din lI.m! colcc,Uonllreaelementdor e:ste .tegiltii de lipul de nevfQZ~. -+ FE;rII~sM.

'COLERIC. Tip de per~onmlitate cuJ'esc defilJe~k:, ill ,~~~fical'eJI Jut G'_ Heymans

7D

~i B. [I, W~er:i!ma.pri.ntl'-() plJ~c.;l emoav~t~to (iE), Q m.irn:tlevoie dr: il{:ti"'.~tlll:C fA) ~i reil;i::'~.ii imediate (R),. 'fr!l.sarum dnminalll~~ a ,c>ol,eficul~i e~te mai Illl~n rnlln b dt vivacnatea u!lC'~iilor side, ]mpl.llsivitatea ,act~ "'it~tea exl.looraIltl!l,\I'itl!l~jl:lltca, .umpoclen~3. -+ CARA()11'EROLOGE

COMANDA" .mod de II< coillduce.

Nil exl ~ti'! 0 f'omNi. ulJid de aornal1[I~, ci

o rtru~titlldine de tip1.lri, fl.ec~re til> vanilla porri "it ,canwt.er'istk11.or propRi. gnIp.u lui. o burn:!! com.:m,d;li a~igurll 0 perfo:rmant~, COlreclivll ~uperioat.:i, ~ifa.Qe ~1l. progres;e:1'X grupul ih dil:Cc!.il:! 5COpllilui[jx~J; 'CI!i e~le ~Ulr.s!l de sllti~f~qie pentru mcmbrli 1:111- pl!lil!li ~ i le int~~~t.e coez:iunea_ Ct1rnalllda :u~t.orii~rm. permi~e ~~ se ati,ngil (I rn.are cfic~cltllU:, dar produ ce in~ti.s.fa.cti.i care Yll~ JllO.mu;~ ~pulUli, Comanda d\::mocraricll cBeellz;~ un eli mat mal bun ~i Ie permite rni nmit;ll~il Of ~ili ad!,] e;l G contributte care at risca Sa fie picrouttl ml:r-O il~~ amb.imfll. ~ AlffQRITATE.: IL.,IIJEA.

CO:MISIE rmprAlRT~AIiIIENTALi DE. EEnJCA,IE. SpcclALi IC.DoE.S.I" :~n5tB;D~i Cl\eMa, in, n~e depm'~ ta:me:ot fra:o.cez" ea urBlllre Ii. legit din 3.0 i'llDie UI'75" .~IIlIf.it_arellJ per'$(I~e:fCll b.:9!:!ldi!ca:pals.!l;pU¢ab!llll.1!I c-o,U ,t ad.ole5l!:eD~.

C.D ,E.S. se POOlte prollllrnrtlil fu ooea ce pm ve~~e orienlarea· t\l tuwr ,oopHlor ~ i adolescclJ,filor l:1a:ndic~lJ1.!~i> de 1;;'1. lli!~tcfC ~ i p.1rrla la i.ntr"Jil"Cillo:r in "'~lIfa aativii, eel. mult pin1Ila v511ltJ d.e .:ID de ani. RollIJll s~u el>tc de a pmm.ov .. diverse~e uc1iuni neCeha~J:l penln! 0.le da hilndiCiipatiJ,or ce~ maj buni1 edUC~till pcsibiUi, Ea cst'!: C:hem~UI sl'i i>C prom. lIte • WI C'.ilZ d\;:; Ilt(esiLl!!~c.. ~~Ilpfa

orie:ntmriiior ~preii,[r-ucluri ,IMI.~~: ~te. <:.H~ ~i .~8u;pra i!t~i~lli[iipen;t;;u fami.ht, a Il nUl a \1~O:r fi['l1l11ci,flf" N'IJI I~ L dau 1I/v.Lzul i'l.l :lvillta pt~~ri; ~111. ~bbmme~t.e de pri~Te ~ ~dLl~~i~or. cu m suat ce~trelc die a~Llto: rare pri[lmuLlClI" SiLlJ ill.ehc:e1e p:O.~Ja~ . Sarcina (m~e mv i:r~e eeestei eormsu fLi nd (oane; v~~I..ll. i-a f05l dm.ll pOsibiht~t.ea de ;l.·,~i delcga 1IInunllle oompete:nte c;\;tn:: comisH1.t: de ci[()umflcd~ie 00 d.Qu8, categOIi~: acelea csre au ,compcten~ in pri'i'llltll copiilor dUll ill\l~\limiint.ul ~ool~ si ~rnw (C.CP _E.) ~l <lCeJell cere cunose ~.Uli1c el.evilor dun invlli~mirlt1lJ1 ~CiUJltlM ~C,C.s.D,). in aceste dol.l~ ~misii, s~ gibe~ cud!'e didac~ice, ~~~h.o.log., ,n:mhc ,L• edm;~,tnri, Ieprel.el1l.t;(ll~L IIi aSOCIII!I1Ic;u dl;

p~iin~L

CONISIE, TEHNU:i DE aRlENTARE $11 DE REOUSARE IPRO'ESIONA",i (Co.T.CM1Ie.P.I. tn5U!nti eR8:ti in fie~d-epiU.'~8m.eD!t Han~ 'eez. ci!i, unilllla~e B h~#~ Clim3<(!1 iunte il:91"l5. in flvoa:FCiI 'pemoll.oelor ballli" dicapa,t.e, apUca:bUi~(I: Bdul~i.

CQ.,]"O'.R.c.P" se pn;muntili rru:J:C()~ebi usupra oriemmii suhit:(.'1ul1,lJiillmdicap~1 fJ,e spre 0 prof-esie co.mpi!UhiIm, eli! ~pu.n.u:lrirnne sale, He ~:P~'~ un ~tugill de ''ellJ~ptme. fie spre 1,!1l :It.eiier pm!:Cj~t· 531l IlJI centro de ajlitm~re prin fIltlllC.~ (C AT.), ~i rovi1'le d~ asemenea ~i!lJ~dm,1 de ,~. aprec.iaJ duel! Mmc-Ol p.ersmm~i rc:;~ti ve jll~~ufid 3tribtli ~e~, alocuti,ei pentru t!dl!lt~ii hi!l;lclkapiM~i .

OOMITIIALIT'A 'tE. Si~~_ul cpt].e!lJiS:le~.

OOMPE!N,SAA'E~ ac¥~!iIJ1C de COm!ltraliIalIiaosl!f'e 8, uilile~ die:fldente•

Accst prooes psiiLol.Qgi.c. adeseainoo~· ~lient, CQI:I~t§, in a. oo:rnpensllI tUt defiC:I~.

!;'"lIU o infirmharrc.,reale 5:;l.1,] pn::suPUf>e. pr]!ntr-un compm~mt:nt £eCllI"rl • .dar, u_~Qr~ bine .a.d~pt~( lit realitiUe, ~tJtrlVft moneL iUl A, Adler. N:~po1oon B(]in~p~ru: III fi dh~lal gloria ~Jlll~ a face 1!Iit~tti ~tallJ[a. sa ~~c~. Mai apro:lpc de ,d.~ele uoastre, Wlhmt RudQLph, ~upfllnlJrnit[i .,G~z.e13 rn.eug~:t" • <I dcvenit cilmpl(},(!a)i! ,a1inlpi.c:ti {1960" I~. probelc de ~le;rg.-::lre pe HJO m.~:i WO m, dupit ce ~i"1! iawin.s '0 'Po1iom.ie.~iUl 'C are 0. dllbor&e, Dar (lumpem.llre~ so poate e~T~ cita ~i pe pbm imagin::lt. cum rac Il£vrott~ii sau de1ifllnt~i,. care It:liefl~ ITI gmnd t~prii\l'i fllbu~oaE sau so mchupui.e per~oJlaje e:li.l1<l' crdinare, sp'.~c a-~im-a~cl.l qec.d ][1 viapl. socialij. --+ VOHtTA.

COMPETI'IE~ 8I5pldt.te simulIt_A :a m.al m~~tQr' imlivhd I~ Bcshlil'~ litatut. IS! iIIlcelafi~ Utlu.

Cmfi"e~~ti a n sti mnleadi pe ceiill~i buni, dar n inhilba fe IlII[Ji i illldi:VlZ.i care. dedlit ~tl fie ex:punil Iruscului de 8J piorde, prefuru &lI nu p:!i1tcipc ~ i he i:l1terimizeatii. DllIp~ R, May. compeli~ia ar fi II na din c;;l.ll21elc ftl~jofC a1eun.ci [1e''I'TOle cu ~ti.mlle calK: taee Jinflill!ele umane fie perseane ~IlIPU~ ,i eonformiste ,fI,!; 11,1~tc rc'V()lt.8~~. p.e de iIIilJ pane. M. Shtrif. ex:~rimentGf1d pe doull grupllri dt: ~cl)l~ri lIilg(:lj:q~ limp de mai mu]l!!:: d~ ]11 j~lJJrl 'C{lmpctitive.a, Qbserv~t. apllri~ia :rapit!~ a Url1l.Q"f ,camilli ~te oslile ~ ~ ~re~i ve ,pe ,au l]u~e-:lIl pUllllt po~1i IIici mc~le h:mh: !mpmlll1li, rnici paniciparea I~ pragr~me d(l divenisment. Com.~titii! e-lirellll1l. r:li~l cultural care pu S(il g3se~tc i:r!t.oo~. 8odeUi~Ie; ea l(r n inwx.i~" lelltil, !a Ilr"ibil.He Hopi, ~ :11l'.iood!.e Arnpesh. diin NOIll~ Guint¢;, 1~ illdienH Zuiil dil1 N~w Mc:x:ico,

COMPLEX, ,usamlblu. de teDdm~e b:!'!::QD!iithmt~ Cl!<iI"<G d,t:1;ermlD.i aUludfnlle unu:~ l~divid" ~!i!il.pOl'til,me:ntuJI siD. 'vise'le salle ele..

Pc:nrtru .rn:mhe pe.tsoone OO'J].fimrulllill acesnJ.i concept r~nc destul de v,~~. U nil ersd eli esle lI\oro~ de un (lolillicr interior care opune. 'CQl1>litiil'l~a ~]u impu!sLilOf i>Cxt!sie ~ L agresive., a:l~ii Gille! c~ este COI1i.!Z~t de un ~oc pl1~ernic. de Il.~tllr.ll ~e~uaHL Aproope w~~il. lumea erede ell este un fenemen m01'biti. Ni:d vorhli de a~n ceva, 1.n terminologiiipsmiinalirtid 'Cli'IC ",m'baJ de 0 eombi!ul!tie de t.l'aslluri pe",oo~le, de dorin:~> erno:~H, fle~ti nJ,C!1te, de atitudi ni .0§eot1ve contradlctorli, practlc ]utoWeall,In£l ineon~liel][£, totu ~ ,argilniZlll tliitr-1II11 ans amblu indbolubH •. mciind parts i.n.tegralJ.tj dill pcn;oll;!ll itarue.

Complexele se fotmeazJI in prlrnii ~ oi de \fi01;ili. La baz~ 101:' se.gill!e~fe il'IlO1ideiUuna cuplul d.ragQJlte-1JJrli. Ele nu Sl,:mt patolog_ioe,. dar pat ~ili de".~mil palO],ogicc ca t11:'.mare a mcu:Iit'iellrHm pe care le ,~ufecJi sau a hipertrofiHor secandaee, Cimd ele Rill se rerolvtl. Th:I mod nonnal, antreneaza til tburhic'llrncffiri.n~e b. copil ~i se pre1umg.esc porii.n dcrordiIli il.cn'oilw la adult. Flecare E:vernlm<:m i:nnportailit. din viiltl:! UiUlU] mpH este sll ~cp~lbd de dcdllrn1;l!l"Cl! fiormllrii u nui 'ample:>:. Nil$tCl'et! lUlU ~ i1ICziIl imN:~ fami~ic, de cx.cmplu. dete:ntllinol (I iil:rJir: d~ mooific!lri in ~titudiflilJe fiec:tnw dirii. membri:i aceste:i(!. Pr]1l {Otp lUCIl.uilQr.mamgl, iiC;i!p.iirOlU. de illgrijiriJe-pe care liebuic ~~. le de~ ooull!1i-,I'l~:tlCl.ll, nll &e !a1;ili pooa.te· 001]suCl"El 'tt:lXnmregimcprilmlhd.,t.'l!lCUl. A~&ta. simti!'l.du-:!Ie f'rus,tl'llit, de¥~ne g.elm ~i awesiv la adresaJ mezinrul.ui ~i "'rea ca §1 malTUI sa,~ law in p§rilsil'C. Ammtl~ dG liC.n_tirn:u:nro oOJ:llradictori.i, de ~gosrc ~i ~. llId!, de doruli~ de~Ol'I.Ciliere ~i de ilgtesiuM', d

este iln,gOilsat. Unecd nl!r~ea;z,3. IIU rna] vree su mc~rglll! grilQ~ni,ti'i, j~i prmura s~~isfactii UIHlIoeIOtiec. n::mecpc ~ll se exp.rime: ca u!\ Ibebe'~Y~ $i s.!! fuca pipi pc cl, lE~ pentru d~n!'<U1 0 e~pe1'iel'li~ dt!~Oi!.'ill, IDr1LUm:nizanl:ll, ,care Ii de~rm~tlu cOfidoitil ~i formarea unul "complex de j ru::rUl:~uWle" (1. beam). rnr ront~nlllare, tetul poote reilltrn i1n Ilormail, dar ~Ilplli~isrnul s~llIr~IiIl.ll"e (I Ulil1il'i iuscc::ptihill de II fl :re:lcti.vart~ de L10i cxperlentc cal dil1:~t sc~rnil3m. EI. deville scaslbil ]11 nedreptate, . .revo.ltiLt, autori [jar $~.U clooil, 'c,goist. S8u aluu bt, dupi:!J mmpe.ramt:ut ~i ,edlll~~ti.c. C~mdtlFu] ~i!iu Ite ]OmlOllZarn fi.Jnc~i\t: de ~inlll~ia frustrmnli. [)'e~on~il ita~a se Q~g01i1jzeS_zti ~i .iirile!lfC~Zm mo~iva~.iile ~i condl!litele oomp]e)l\l!f!le. Protestul illcQ~~lienl i'i:rt..pO'lri va ,,~ez.en]d .,intruSIll11ul' se poate i!ran~plllne,.l1lrerio:r. i\:l dorneniul social, :rnm:nifesI:Anrl1J:-se:, de exernphi, prin .inco.:lJI]pat~bi]h.alea 00 dispooz:ific eu Ufll.lmi t);:pcr~oane Ie~imtitc ell riv ale, ... CASTl'lARi:; COMPLE:XU~ UJI o.C:OI P i INFE;II'lIQRIITATE; ~NT,il;]riCMe.

CDMPi.EX ID:E INFERIOR.ITA.TIE, ,sentiment de iililliiuficlen~i.

CollI1p.lCXlld til: jtl1ferimirnte I~. foot studil!~ illili:Os.cb1 d~ cmtm A. Adler· , c:iIiK: I.·~ pu~ ~a b<lz~t.eOl'ie] sille PSdliOlog,ice. Ace ~l cQmpk:l:. ap~re irl cop~W:ric. ~tu.ilcic~nd sl]buectul i a cUllo~tilll~ de !>l!lb.i.ciulieili ~3 [Ii'11111"'.1I!. fncili din pri!uH ,~li alli dev iatfi co;pilul i~i. d.ll ~rnll c~ esl:e oom~tr.lill~ ~!I facl!. oe .!IU dore~te :,i dl. esre trnpuedicat. s!'i reuli2lez:c ,ceClJ ce :11[ \'TC'lI si1 real,iz.czc. ~Il ri!pon ,C1.I ~dt:lltul '01 !>¢ ,g!l!;s;le ]rntr-CI si.m~ a~e die Infenontllite C~rc. urncorl. it oople· tlt4te" D~d p~iI"ilntii ]i Clef cQlPilulUj si?i t~&i ,ceva o,illcol.o d~ PQf.:ilbitit!li~~le sa!e. sent.i· Iil.E:lltllll d~ ]nc~pad[a:t:e ef1i:e cQ:l]fimlal ~i eJ se i ns~lei!:lil!,. CIl ~(mte c:fcroolc dep:rirnante

Ci!l~ ~:rulrtm.. Copilul se iru;:h.ide in sine:. se I't:~e dim actitlut: ~i $t·reiugim ill revcri~ cO[li>Olaroaftl:. p.i!.fisi1mjl!l-,~i r."lnile eli nuzii.

Ui1eod eomplexul de Il1fcrnmitililc se crist~litti!zlI[n jurul unei il]l1m1itlili re(!.~e (tAllbul1nc de Ii mibaj ,l:IrGtc:ni.c fil;~C~) sau eiIl',~ctmil!itici perm male considerate !.'LCp]}i~ cute (~tiLtUr.I rn'I.id .~mte di: ro~~~!i, . .), Cel rnal utles.eIl~1! lac (lompmt~"re de callt!lle infefiiQaril CbrutalitlllC. Uichi~lare, desp:lt~~m, lililildfiroijJCIIi.c) MIU comple,;.ul se eXpri!l~a pri n idlci dcprcsive. Pe.nlflll II se evitafom:llare'll oumpklltul\1i de .umf1l!r.imirute cste neeesar ~~ se veghe:ze Ia cn::l.lre~ in jurul copHului a l!Il1lti cHrnlilt fill\lo.H!.bil il'llpliLlir1i sale, Obl~lllllimlu- [pe '(;(I!pLl eu (1 dis.cijllinill de viaf.l indi~(Mlru;lIbili'i,p~ril~tii trebuie t0~~1. ~11 .~up.rirnc exeesele de autodt~te; poe de IIIJdi pilll'tt. ei vor U'ebul ~~.~I r ~C8J .pe COpL~. con~ti.cnt de pn~ ibiam~ul~ ~i de vilJloorea sa, d~"d'u-i cu pr.emed:itl.lfC oeasla de a tdi buctLr~a suceesclcr. -+ COMP~NlSAtf'le:.

COMP1l.IEXUlL CASTrRARII~ tCP.t1li neDlotivat.B de a-fi pkrde Integr:ltatea eorpo~ali.

In reaHtlll'C ,Csl,e vorbo mai ]lut.irn dCI ~entimc.ntt: rcf~ti~oare 1~. COl1Pu~. mru:lJcSC C~. ~t:iIi'e ciiL dt Ull sistem de erno~ti tm l<llport .eu v!!!!loarel! s.imbo~idl aralUSLlllJ i· .. Acc~t oOOlple);.. Cil1'e drnane ill.oo~t~e.m. p.UI1;e ~f1 ,e\iidell~ili 1<11 adnltul IJ.E:V.~OZin ~e:rsi~t.en'!a IIInci anrgoa:!le iJ.]f::un-ilc lcgut~ de problcma ~u:rl'Cnen~i sex.ulllle. Uneori C(lmpl~:;;.u~ esC),'; gelle.ral d.e~nin!)iinle Y!lQreOOcatmi I1cpri(eptl~i care,uilml1l'e,!iC .sJ :~cp.ri:rnc ~i!t! sm evite .,prul'!ste~e ooicehlri" (rnasturbwel1). Cel m!IJi ~eu cnrnp!.exul ~tn:v.lnc in mod IHIIJU_I'.ld .111 copH., avibxlllI-~i mjgi~ea 1I11tr-uI:I sentiment de ol]IJlijjbil:lt~U:· inmpml elJ, ~Qm.plcxul .Iu.l Oe{lip ~i en ooSJeopcrlrea

COMPLEXUL lUI OEDlP

d!lferemtfrni ilIlIliWmioe a sexelor, Btie~(';iu~ se ~~nrn: sill liU phlxdil ceea co are .~i caR !l punG [n v~LQnve •. Inrer~~il! P'C cere fetl\.:l. 'iI i1l1!l~ men,brnhJ,i v iri! ~~ bolj~.tu I~~i eslc c)!!,re~i a doril1~jd saJl.e !k a-] egala, ea pbmuilJl:l\J-i pcnisiJ~ ~i ,cJllIt!iml mijlcacele de mpamm II Iip!!A:.~ de care slifer'!!. Ulliul dlurreaeeste mijlo~ce este acela de ~ a~ 1II1~ copil. ~oru\ta de a avea ,cOVii V!IJ J:nllJCui Qed piz_m.uirea penbl:l.~ui..

Pclttf'U a deWI1U norraal iii pol an sexual •. eriee cepit trebulc jj.~, surmcuteze comp~c:.;t~d lui O%dip $i 'team~ de C3iUSJre. Co:mpic:lml rl!~ttmfii - con~icledi de t:~iPt pll i.halJ,1Il.i:iti.i - c()!~~thu le pel:llIU incH", id ~oolll~fecli'" eelmal impmcilnt din ex istcnt~ sa, ale c~'rui prdu ngirt pot :Ive8J eeeu B~uprll de:z''''Q~tlliii 1.JU,cri.G~re a SCXIlli~lit~~ii silre. cOI'iI.di~io"[lld\~·i relil'liilcumwne "i[~re"

COMPI.EXlilil ioU:. OlE D'.P, :!;cnU:meu:te e~iI7C d.eclfiU'g dJ.n .a:t8!!iiilil!lletul eI''QIt~e ,81 Oi,lIpilului fati ,tkplrli:nte1e der:lC'J!l.'OPI!l!l·

MBHi!1IlKinrevffi"L.C1.c .Fwud ~ deocopcrit [f!pte care, tn. mod ~dte.ru.tic, se pot reduce ~a ch~lII~ te:nrdul1~~~m~CItlepe n;dente: dragcstca peTllru pmr.intdc tic ~ex opu N ~i ostWtat:ea peUlITi.l pmrinltlc de ace~a~i !EX. Ble.lI grupat tinr~un M1s.lm.blu mJm.i~. pr.llll refeli re la mi:tQlo!;li.~ C~CilU, "rompl.exl:lll.lli Oedip". Ne iIJliilntim. iiltr-ade\'~r .• d dcslij mil 1[1,[ OI:dip. flul ~ulla~o~ .reg.ete 'fdx:i, ~i al [oca!>tci. ern de ,~-~lllc kle tlilltlil ~i de 8J ~ ciisal.Ori C u m~ma SlI. !E:liJ.hn de mi(: capH. ]lH'r-o :z:i iH! ll!lat la =r[i! c;U '[1m neClllnosOut (wt~1 s!l!u, l~.ios). pc c~re I.~, omm.Gt, a dellega~ enigma .sfinxl,.llu~ ~i, e~ reoom:pel1~~ .• ~. pni mil mani:! ]OOffi!lre.~.

Cornp1.e:Ku~.~ui. Oedip nU are n.imic ptltologi:c: (door dcz"'olt~rile ~ale in c~l: 00

COMPOFITAMENT

neeezolvarepot sl devini1 parologice); el constiluie 0 ,elilj)'l 110f1IJ.aLti in ere $terea psihologidi a coplluful. Ca armare a descoperidlor r~l.Ite de p~iihanali~ti" nu se ma~ COntt:;l;1:l! c'.'Ii:!iteJl.l:lll:I~j 8e::tlllllitt4i infarl'itile. Catro l'iirsta de 4-5, ani. bailltu.l lilt illdr.'igo~tc·~,tc de nlama sa (care C;l;te: rerum dall.';ul persoana de rex feminln eea mal demnii de ~Ilteres ~i rea mal lIllJUp,iutl'i) ~i, in acelasi ~imp, se arat~ agrcsiv ra~ de radii. ll~lI, in care vede un rival feric.i.lt, clru:i8 ii admir1l ~i ti invidiaza puterea ~i calil.liti1c, Conil ictul interior ti rcnsiunea care rezul!.ii de aid se rezol".ii in mod normal pri n refu!area" ren.dint,c]ur sexuere p1illti 1~ pubertete ~i prin idcmifactlre;a' CIII tlll~l; ca ~i aeesta, 'biliiatul v,~, in vlli~a. ,~. dcvil1u virll (Bra rev'oit,~) ~i mai putin dependent de rnam1i, La ktitil se obs.erv~

o simatie ~imelridi.

ConWlexullui. Oedip ri caracterjzeazf pe coplil dill Iemiliile tnOflOl,!)lme. HI este, tn CSCIl~, lin efect al cultnril, In ci .... iliza~ia noastra acest complex ocupili 0 po!:d~ie [ulltiamenlala, derermill~ltd anumlre tr~· silrud die caracter (ostilitatea fa!a de tiltii peste fi deplas rutll a~lJJpra autmit.iti i in general, !!Sl!p'ta ~fi.lo:r lerarhici, IISlJpra Bisericii, .~l:Illui ete.) ~i ducind laltevl'Cl2Jl ~'Ill nei dina e~'ohl~il! nl!l se face un mod Ilonnal.

CO'MPORTAMEN1i, Cionduit6 a. UD.1.ti 15uhlect luat in e-<lDsidiera:re' in'tr=un .mediu ili ilntr=o un1tate de thnpda.ti..

'Comportll'll1en:t.!ll ,C;;lre depiooc atiit !ok: inaivid c9.t ~;i de merliu, arc irnoltl.eoo'n;l un scm;. El corespundc diutirii lU'i,ei s~tua~ii SJiU mIDi. ob'1ect s!dsceptibi~ s!i. reducilllCn.sillllilc (C. 1.. Hull) ~i ~n. ~atiifild, tcebu,in!:ele i ndiv]dull11i. De lit reflex, care

74,

tinde sa s,uprime excit.a~a, piID3 la llC\lru:zli. corrceputa ca. 0 reactie nClIdcevatli la angoa~lI, 'OOlite CQmpm1~rneJlt,ele all 0 scmnme~tic adap~iirn. -j, IBEHJliVlO~ISMI.

COMPO:RTAMENT MA1'EiRN, ala, li!am.eil1~ul m.amel fat' deproge= nitur9J sa,

Printr-o scm de ce.fCetMU asupra :jlObolanilor IiIbi, C.J. Warden a arutat e~ aeeasta tendin~ estc in general mlli puternica dedl oricare aUa (sete, foemc ... ). D1J.pa P. T, Young, cornportamentul matem soar explica, fu mare parl.e, prtn necesitatea mamei de a-sl decongestiona glal1dele mamare, OO:rcrOiLSC. prin alolp:t.:Jfea puller, Dar in aeest comportaraent lnrcrviu $.i al~i fa'Ctori "

Sprc a se stud i a pre~upusa infiucn~1ia hermoni lor, s-a proccdat I ~ implantarea de lob anterior ~l hipofizie.i 13 ~Qboll1iiiii masculi adul~i, dctcnnindndu-se astfel o conduiti'i malCmii lipid: construirea caibului, lingerea puller etc, C", urmare a lllcrilri.lru lui K. Lorenz asupra. imprcgml\iei perceptive" ,ce.ocetatorji au Itlcercat siI smdleze ooooitiilc 1It9~lj}'Ientltlllli·mmnei fa~a de pui, 0 oaie fnva~ sa rccUiloru;ci! ·~tlh:o~ul mielului ei la dou1!J ~au trei are dupii :rnlln~ fiCe'!ruia. b speci.llllXWlll1, pe MI1ga cauzele biologicc ~i fi'zit)loguco, exht1i " aUe C:;I!uze" fisiho$oc.ial.c. Cllte jOi!id U'il 1'01. in.oonte.stabd in i!lcea~1:lI condui.t1l. 0 fumeie RIl! va fi (I buini1 mama dOld ca ml !I f ost fIldea jllll.~ de .iulb.itii, ill ,9~a fel incill sll se il.lbclIsdt ea Insl~i ~i si- i i.ubcl!scJ! pe ceilalti,

COMPULS~E" t,CDdi:a'~6.lmpe:~ d,e a ,!'!:9.v,ArsI un ad •.

I~ ~".~ obS<l:Si)o:n91!1. mbiecrnl exCC"1.].tl! lmele g.e~rnrl1rn~iornl~e, oum iiI fi r«lificarea ]J(I"£i.~et l'lltll~or tablol.lx]lm din. casa.

stiind eil aceasta nil eorespunde ruei unei ;atiuru logicc, ci din .lleOeshatea de a uroepirUi 311g<lIlSiI care ar a]}ha in eaznl Ln care aceste acte nu lIT fi executate. Dup.ili s. Freud, oompulslu;t: arfi , .. fonnatillIli de comprom.i.s:~ fnrre anumite ~Ic ~i exigenlCle morale ale fillblectu1ui.

COMUNICARE, tdalfe inlre indlWzl.

Comunicerea este rn prlmul tall~ 0 perccp~ie, Ea implic;l transmitcrca, lntentioIlatil SBU au, tic lnformatil destlnate 8il lihnmeascll. ~alll 1';1[ 'injll!eii~zc !.l,1I individ sau \111 gnl'p de ]n<iiv.izi rcceptori. Dar nil se reduce la aceaste. in acela~l timp in care I) Informatie ell te tnuum.isil, 5'0 produce Q .~c~iun.e ~sIJPJi'a sulllecrullli receptor i~i UJl cfuct retroaetlv (feed-back; asupra persoane i ,emi!Jtoan: care .Ia randu-i. este influenlllt.ii .

Limbajul" nu este sil'lg1.lra oollduita ln comanleare, aicj il'ltewenilld de asemenea mimica ~i gcs.fld. Pe de alta parte, I1U seate cOfl'l"unidlrlle se expnm!l. I'll moo r<lljol1:1lt Se pcreepe mai mult doci'l.~ 5C oomunicll. cu clarinate. B.~ chiar S. Freud a Plltut vorbi de COtl'lI1Inicarea de la inOOIl~tle'tll~ la incon~hellt. ex .. primJl1d prin aeeassa f1iptLIl .c1J. indivizH sunt ciIP~bil:i ... ~perceapill. huH ci Sllbti Ii. necoo,,')ti.entiza1i"

Comunicarea flll c:sEe un pri v ]legiu Ili omului. Ell cxisUlne1.ndoielnic ~i la aliimalc ~i plante. AJbllla i.ndidi pdntr-1I1l dans. celorlalte mcmbrt: rue SrurpUilli, locul Tn care sc gasesc florile., di:stanp ~i c:;I!lftatca ncctaru[u i (K. yon !Frisch). Pillii, plopii. a!!1Iri] miliiJ i.~ a.vcrtireaz1l. cong<:nerii des-pro vitimdrile surefite. ceea ce ·are ca efect dedaJ~m'ea ill ill.ti'eagl! colonic a unlli mec:mb~1l1 d1imi~ de Ifpil:ralJ'c impohiva lJg;resorj]OI (P. Cam. 1983). De IiI

CONCEPT

baoterie la om, ma!tefiill~1 e vii IIU nevoie, pentru a ilupmvicl'uj, de 11. n lnformare alit asu~fiI starii lor c-.iJt ~i asupra medilllui exterloe. Semllalde lDtilil~tt: sllnt dlntre cele mai variare: v.iz:ua~e, ca la ~ ieurtc i, electrice (ghnno~.),~n(lre (cin~ezoi). ulnasonoze (lilicel), tactile (fumiei) S31!I cbimicc (feromonele emise de viermii de Il'UIlase).

CONATIE.iermen uUUzat in pl$ihologia fmn(»zi CU sensu! de .. e.fort dc:voiofi· ...

Aspcctelc conative (sau volit1oll2l1e) ale unei persoane, legate de motivatii ~i de pulsiuni , constiuiie fLlnd~mentc1e afecti\' LQitUi. Lc pUl\!;;m IIprocia calltativ datorits tehrticilorproicctlve,

CON CEPT. reprezcnb.vc me:ntal.i ahstract:.A ~ gitrumdia Iilom obiect.

CQllceptu] este 0 constmctle si.m!bolicl a spidtulni care. dfneolo de datele senzodale, atinge esenpa obiectelor :if Ie grupea:z!l tll'ti'-!D!'i !lj.:el~~i IIIlSarnbJu. Plroga, ~all1pa, ti'8.uLe:wl. port-ev Ionul suut vase, hoM ~i c: .... crceal ~um del1ncven~i; febr~ tifoida ~i tuberculoza surnl maladii. COIlceptele ,,'IIas", "Q:eli.n:c venl." ~i ,,malaai,e:" ,~un:t produse ale cJ(perien~e.i noastl\e. ]imba.iul permitandu-ne sll. Ie e1:p,rimollll sim.bol..ic.

ConceptUleste 1m in.sbumcnt intelectual care ne di1 pooib.ilinttca ~ SlCsizlbn reJ.~ii1e ,~jsrellk: lm:rc imllmire fe.l1olllene. Posesia S-lt. fac.iLiteaz1l ac~iullea, pe CiinJJ ~lbselltil ~a o CQITtrarii.azii; IlU experimenf.lltQr (I o.nvatfi pe 0 maimut~ s.;ii stingi1i 0 1u.m8'iI!LI"e cu arpa luaHi de la u.n robinct, apQ] lranii!P1l:n.e acee<l!,i 1!c:~iuJle i'n CQIIlExtlll u I'I'U] I~c. AI~ima]1l1.'>C i~oilIOO Cl..I cllna. sa i~. moiioot.

7S

OONCENSARE

in 10( 811 ia apa din lac. Dad ar fiposedat CQIIC:cpWl de ,,ap,;lti, maimll~a s-ar f! sculit de aceru;tii (lS~c[lI::i!~a. Formarea cenceptelor, Mudililli mIIi ales de J. Pja~T(:t,.este ill, fuucjie de matnri z.,area il1r:ele:cluaLll, ~i de dcz".6~1;i;\lrCii, limb9.j~lu~., N'i,>,elu~ de pure eoneeptusla 1I IIInlU~ subiect cSJe evalnat 00 njutoru.1 I:e~l:elm' de clasare 11 unor obiecte de culori ~i forme diferite ..

CONDEN5ARE,~ dC:5en· sud iDtr~'IilD stngm' element.

eli! villtele de duh, visele", lapsusurile" • s.imptomde nevrouce tahnilC>eJie, "i'ntr-un moo ahreviat ~ slmbollc, scntimentele mu:ipersoal1e._ Un l:iil[,Dal ... i:;;e~za, (00 exernplu, cit se mu til ]lttt·-IHl mare orn~, ~dldat de un diu. Ont~ care se J:mme~le ,,:P'arslxlUrg'·. Analiza acestn i nume :;tIllitE d este compm dln silabe care apartln numelor Pa'i~ ~i Slrasbourg ~i ell! til realltate autoru] visului, ~t(1~9.t de cele dOll!il erase, este inca~billJi se dcddil ill filvoarea unuia ~:III altuia .. ,eolld(ffis~II1::II. maiales aceea !I personajelo«, duce uneori la 0 e:.xuemii eoncizie, co!!ti"jbllind 1a tmbo· gJ1\-irea semantleji II vbelo:r ~i b. c9.j:acteml tor bizilT.

CO'NDI'TIONA,R E. 8.llIsamb.u de operatU Bweiativc: prln care se pro¥Oaca un noa cODilportament la aninull pu I. om.

Domcn:iul reHex,el!)1' cQ)1ditioIl3lepar-e infillit. Prill metoda coruljfjonjhii pe~i. au ptiNt n illv1i!a1i sA parcllrgii hlbirinturi 1m pre£! complicate .. Chi.ar ~i re:zi,sterqa mganilsmllllui "hI nl'i,cro"bi este Ull ref!lex SIlScep· troil de: oo:rtdi~iOI\l!ll"e (S. MetEill~l ikQ\I'. i 928). '~Ilt!!'-ade"'!r. dadl ~e i]jocl.1.]eS!~ antigeni m.iCI-obiCJli urmi c~_i]Je,. otgi;1,1lismul siW va

reaq:loll0. .priIl produeerea de anricorpi (sllbstim~ defensl\'iii). Da~ injeoti.ile sum precedate do 1m lI~r.~ ,ciectric, acesta va fL Slifidem. ca s.il pwvoacr: llrad~i.a antiCOrp]~OT.

Co.lldiUonrucii este 00 tehnica l.nilizatll til mod eurent in lemp'lmticii piSjhiatrie:.li pentru 'Iir~rea unor nevroze ,. dczjntoxicarea alcoolieilor S~IU. vindecarea eoplllor de fric~, de enurezlc, de baJiooialli sau de iasomnle, ~ TERAPIE COMPORTAMENIAlA.

COHID.,I'ONAIRIE O'PEIRANTA. tcb:nlei de 'iov:iit8il'e pusii. lapUnct de B.F. 6ki1nner (Jl938).

O:pusa CUll!.litio'J'i;~l:ii p3"vlo'vielle elaslee, metoda oondi1i.o:n~jioperiinte cau~ ~1t se apropie de realltate, 11Isfuulu-i animl!llului aeu v libertatea de a aetiona in medlul sail. Nil maio este vorl:Wi de un raspulis pro v oeat, cl dear de acre spontaue, urmate de 0 1nt1i.rire,_ De exemplu, ap§:!ilindpe 0 pedll!Jii. 00 pisid va ciipllalapte, san, apl.sJnd pe un buton din ]9 in J9 secullde,o 1l1l3imLlla \'::1. evita un soc electric, Dato.itll acestei lehn lei. a fcst poslbil ca porumbei i ~~ rn"'e~ s~H eante pe llaufra~Jati ii epevele ~i sa ~emrudCle prez.ell~ lor 1I!pl.l~~lId pc butoane orl de dite ori zmsc pe ocean ohie.c~e de culoo!re ro~ie. pO!1.ocill.ie saD ga[ben;i (c~lorile cQ~l\IentioJ!lale ale !iClIln:ddm de sitrl'ape crilics ~i are ve:'1l:elor de salvare). Dacl d.c~ccti.ll, c 'Ie co,t1fl1ma~. ac-e~ti not struje:ri ai mari].or SIl.llt rccompe1l8a~1 prin hrallll_

CO'NDU IT i~ ansadlb~u de (lJCt.~UB~ priD. care un organism, ,cil.uti d 8C lIidapi!ezela. 0 .!I~ilu8I~' detem:W:lati.

Are~t. termeIl, foarte frecv,e.nt u Ii[iza~ in psihQlogie pil.n~ tn !lnH r %00, thu.le Bli

fie iolocu it de acela de comportamenr', en wall': aecstea, condnita nu sc reduce nlci III dateL!: m~tern.Lc :fi obieeti \1'0, cum ar fl rcacliiLe motorii ~ i secretorii, a$-~ cum le int'elegeau behavi(r~i~l~l.. I\ic:i la simplele reaqbi ale Q!.1:lanijsmll:~ui examinat lLl mediul s1ill, prin care caut!l. s~ dirninueze tenslunile pro v ocate de acesta, ·C'cmduita este un r.isplJJlS la (I motlvatlc" • _punam) in joe cornponente psihelogiec, mororii ~i fiziologice. Comunlcarea, de cxcmplu, este 0 cOlnluitli psilmsodaHi care vizcm:ii sa-i. trotlSmitu oe]udalt 0 i ntormatie, prill folosireitl~i:mbajului, a mimic:ii, 9. atitu~iuHor ,. a ge~nll'i ~Qr etc.

'CO'NFLIIC'f1 Jiupta. de tendJinte., de inte.re.se; Iiituat1e in care se giisq.te un i~divi!d 5UpU5 ueot" fOlie ""'eC· torial OPU6C ~i de ,'uteri apr-oape egil1e.

Un ¥loo!all tn.fomelat, arras de hrana Silll!lt.li 111 extremltatea ell~til, III caee nu P<iOltc IIjm)~c decal treciilld pc 0 glilli electri:z.atU. se gise~te rntr-o ljcitiitltle conilictu.alll (a~ntl! oontl¥ aversiune), Obligupu pentru uri copll de 11. face 0 l'IUlI]C~ dezagteabiUl. ~leptiIDd.\:ii.1 pedeapsa tn eazul ill care nn (I face (avershme contra ave.rs.Pl!loo) sau oMig~tili de II alcge intrc dOlll placcri l~ fel de atdlgl1to~re (!l!petcfllli comr!:! apca:enfA) pf"Oll.'Qaci 0 teJilsiunc jnlrapsihid .• C~ndl oolltlicrul se aral:l:l i tlwl'ubil, apare aJ~goalj.3 ~i se ilh~taleal'1i l1,Ilhur~d nevrotice ..

Fiin~a umlillil d:ispune de Illlmeroare I'rlijlouce de a rezolva conn.icrele, illtrapsi. hice, mijloaee cum ~U1n refulare:a, deplasarea ~p.re 'un s.cop !rub8linnl ... , sll.blin131'ea 't:tc. in ru'ar.i de oolIflictelc afocti",e, e;!;.isl:ii conf:lktc de m-dill. oogniriv (iurelocruaJ) s:!IU ~illl_ Confliortll C'Ogllitil' ~mvinc in caZA:J~ in Care opersoilrul ~e i!fi1i ill flit::! tlnO!"

CONFUZIE MENTA1..A

i:nfonDafii contra op]nillor pe care ca Ie profeseaza, --+ I[JISONANTA OOGrNIlW1\.

CO'NIFORMISM~ aUtud!n,e CQ:l"C vireazi men,meT"eaJ indivi.duJ.ui in aCQr(iI iC'U g,upul s8:usodd.

Conformismul este, pearru majo:riEal:ea mn~clor umanc, .0 coIlJj~ie !..Ie siJ,n~U;;!te mental!!. Refuznl de II accepts norrnele socjale 11 lzoleaza pe lndl .... id de cornulutilleu fl!Ja de care e:1 de v iue mai mil It sau mal putln straill. Transgrcslune» este aproape illtQldealllla pedepsitll SaIlC~lIll00 ptlta.lld lltC'rgc: de Ia pedeapsa ,rioie,m:i:! la deriziuae (ca, de cxemplu, in cazul nOllc[mfo:rml~m11l1Iu i ... estirllclltar). Confermi sreul se asoc iazll adesea eu 0 f~deHtue [~tii de grup, C"CCI.! ce Ii p()~'tc face pe membrll sai. sa actlonezc centra proprlului lor hiteres ..

CONFUZlIE MENT "LA" stare pato' logidi. in CalJrce i,deile 5UIlIt :rncilc:Ue.

E~te vorba, de obicei, de 0 ,!>itull~ie l,empo:rarll, eonseeutl vll unei intox ica~ii, uaei lJol i iJ'ifec~iQ.a,~e, unui traumatism cranian sau uml.U :yoc crnotiO:I1i11 ·pu temic. Bolnavul lire privirea rlitkW!, nu-l mal recunoaste poe al sili, nu mai ~lie Hilde se gil~~, este de·z_()rientat in [i rnp ~i p,rezin~ tLllourir1 de mcmori.c. ])c~i confu dil mentalii pOlIte stlrveni b orioe villlitli •. ell se rlltmlle~te eel mal ade..<;ea Ill. persoal1e.le care au t:recut de 60 de ani <II.! [i! i!ccle<ll~ care erniernl a sufe-fit .llhcrlhi (toxkoIn.alli. akoolic.i etc.).. AceaMti rnaladie e ... o!ueazti fn general favQrnbH dlacil ei'Ore tratalil I.a 'l1 mp- DfiClI nu este g,5J;iHi CfiUza ~.i dac-ii lUI &c ill.stiwi!:: tr~tamcnltll de· nl;,'UaJ:e, Se peate illsl.llla () ~tlfre oonfuziorud!i organkli croJ!lidi.

CONSEIWME

CONSERVARE. in l:eor1a> operatorie' ill lui J. Pi aget, scl!emi1 a gllildlrii logice care 1lJ)l;U'C la eopil ilittc 7 \i.i 12 ani, potcivjl ci1rei a ~ubLectlll ~tie cil anumi te transfermari tlk: 11IIUJo'bi(;ct (forma acestuia, de e;!:..emplu) lUll ffi(ldific;tl ,c;elehllre calil:.'lti ate sale (greula:tea, de cxemplu).

CONSIUER DE OnIENTARE~ s,pec.~a1:I.8t .&n~nat siiA iDiurmeze pe eEevili din invi.timantul 5ecundar!;lj pc: studeR!! en pr.Mr,e 10. stu.· dille pe C8!re Ie pot face !jiii 1a locurlle de muncii, ,e ClU'C Ie potocupa. dupa ~ermlfllo.iI',ea aceiOir studti. precu:m fica pr,iivife ]a p;ropriilelo:r poSilbUt ti~J,. in. R!llli. lel inca t !iii pOllUi decide:in ~tmti de cawza asupra ,orienUrl.t lor.

~Il 198& existau ill Franta 5]9 centre de infQonare ~i orientare .~i 4 313 direclori ~i consilieri de ,ori.Clllmc. Sarcina accslOrlI din Llrmli esie Coiiside~abll.il: 2621) U[]O de tiner] au beneflciat, in 1986, de actiuni de unfQrmare, iar ] 5lm onn dintre acestia au ~OSl lUa/1i in sarcirul Consilieril de oricntare ut.ilize~l!i rnetode prop1'h itl s~i al psihol.ogiei cllnlce si psillOlof!:iei s-oc:lllle, imkascbi tchnici po;ihQ'mt:tritc (test(;: eolec'live ~j ladlviduale), eonvorbid ~,i discuti] ill grup. Hi 1111 llil rol impOIl4lnt pe I ~ngii cadrele dida.ctice, 111 cadm I conslliilor de c1a!;~., pri:n viz.iullc;;t nlO1I8 pc Cllirc 10 auue astlprl!l. elev ilor .

CONS,TI'TUT'I E I' aD5amblu de dispo'.zJ.ti' QO.lilIge.n1illLle., m.orfDloglice ~ pliiho:fizilolog~cc ale u.uw indirid.

Exi~ti! 1.\'lIm-ero~se tipuri eonS;'t1t]j~iolllal~ t:~ S-.LiI I_IJICe:reil~ redl.tc-erea l!L~srora la .c.il!evu

78

grope princlpale .. IE. Dupre dbtllilgca opt cOllstitufU: e moti V , clclotlmlc, paranoiac. pervers, rnjtomaurac, scll.iz'{)id, gl ihmid., psiliopru:lc; IE" Kretschmer rotine b'et; <ltJetic, leptosom, picnic: C'. G, JlllJg 5e limuala doull: lntroverslune ~l. e:draver:slune.

Teate a(;este cJar;ifl!Cari SUIDl iltmpHfkatoare, dar de an mcrittd de a S'ublinia eaistenra mrui fund oomull la <IJIumip im1ivizi, fond care le cOfl(li~ioneaza eoaduita. Astfel, J. Massermae a observer cij maimu~ele plasate in simatii de tcnsiunc idclliiec I'CUOtionau diferil, d'upli specie: unele devencau <Hgre;t;.i ve, a HeJ.e se blocau, lar altele pr-e.-zentau tulborm. psihoso;m~hce.

CON'.,1'IIINT i.. CWlO~' imedia'ti. pc: care neeare dintl\e .nOli 0 are d,espre exl!$o'tenta 15a,. despr,e actele sale !'iii despt"e lumell ·extedoll:r'li.

CO]]~lJilltii. clue org01I1j_zeaz~ dotele· sirn!Jlrilor noastrc ~i ale mcmorici. care De sitlleazll; ill. spa~u ~i in timp, IlU cxista CII. fullc~e p:il'[i.cuiarll care sii fie organizat1i ~j care sit aiM liJil "sediu" In creier. Ea este fiilrii lmerioritate it! f1lrlii (:)1 terJ(lrjtae:e, un report ell lumea perrepul!! .. H. Bergson 0 aslmileazaatentiei , S. Freudperecptlei. C.O. ffung st:llrli doe veghe, Iar neuropsih:o~lJgi.i fl.lnctiei vigile,

J. Dday distinge ~I:!ptc niveluri de cOll1ltiintit Cel mai malt cOreJipumle hiperactiv~H creierulul (vi.gilell!.ll ,exoosivi\, emo~ii plltemi<;e), oel ma.i d.e jos corespuIKic stidi ili: corn!!, (excitalii!e stJ1zoriale lIt.u Jruli provlOaca dcdit foortc s]abc reachi mOlorij). ~ntre 3CCSOO' extreme sc situc:az~. vigl!.ellta areut.:ll., v igilenta d1ifuz;,,~, reveri~. ~au .~.(lil:'ln(ile],lit:a, s:omnIl~. I.l~or ~I ~m:nnJtJ I pt,orund. Ceea ce se nllmeJite de ob~oe.i ,,cOli ~tru-i~" se Ii .:rUte<ll1i la niveh .. rile care

preeed adormirea. Dincolo de aeestea con~liin!a nil este alboliti - pentru eli vi.~lIm ~ ne amintim v isele -. dar gumlirell este fh.atil. [QI special ilSUpFiI 1'111 siunilor' ~u I:!fcct!yil:li~ii· (c(m~ti~ n~a oniric!l),

CONTA(UUHIE MENTALA, tnns, mUere invo]untari I!I. s~m.pto:m.elOl' DleniaJe po.tologfco la aile peI1SDane.

AceSlell, influentate de un bolnav.xe apudi sli-I imitc, adoptsndu-i arltudiaile ~i mergdlild ptlnll la a-~i iJllsu~i idcile lu] detiraete. La baza contagiumi mcntale stll 1.111 reomen de sUb'e·~t;ibjl_ital{'r. care lure-[em:a tic indalf:1 ce bolnavul "iru:l!u:clQ't" este separar de su bieqH cO'I~l~mlll~'i. O)nt~glu nea mental ~ este f:oOlrte fn:cvclltii ill isrerie s,il in sinl~f.iile descdsc de psJhologia maselor,

C'ONTIRACEPTIE _,. FleGlI\F'iEA rillS. iERILQR.

CON1'RATRANSFER -+ TRANSFER,

CONTRO Lli L NlA,TE R .,LO'R _,. AEGLAFIEA NA~TlEFllic.OF!.

CO'NVE RSIU HIE. til'aD.8fonnare a. unci eDKI~. IIJ UmJ!~ Rf'e~t refula't in ma.nifest8l'e eOI'pOl',alii.

Te-lldilil!iI :pJQscrisa. care 1111 poote ap[re,a liber ill cOlliitiin¢3 ffira;]l provoca a:ngO:L51i, s.c expr.im~. in mod s..irnbolic printr-lIlJ simprom somatic. "LirnbajlJl corpllllui'ill1Q-o eu i ~te vorbiIe.a. Se oD;scrvti ['n acest ,caz paJ~ ]i.zi i fi'i.ri1 leza:rea siskmul.lIl nervos, re(i~ilti. MurdlitilJ~:~ sa:u :mlJth~me flIrli ~e1..are!! orgalle.lo:r de ·viiz. auz S aJIl "fO]1 ~Jl.O,are. TulbuHrma esre funC!ion!llll ~i CQf'eSpullde

CONVULSIE

unci fifillli~!i .im>o.n~t.icl'ltc, Alegerea orga· nelor iIli'C ~i ell im scns ccpoate fi lnte les prin explorarea ine~lie,nrului cu ujulmul nareoanalizel, ilIl t.ehn1cilor preiectivc S~1l !II psihunelizei. Conversiunea, ,co:lllsiderat~ rnceanism de aplIrm-e contra angoasei, este rnecanlsnnrl fundamental al iste.iei. Eu ou trebuie contundats CU m~lIIm:.~tarHe psihcsomadce (paloerc, rosire) provceare de emotii 13 multi indivi:d nervos, sail a:llxiG~i,

C'ON VORD,I R E" conversa:tte logi.c iochegata.,

mili~tll ~ mctooii de observatie pentru studicrea pe:rJ.onaHr!~Li unui subiect, aeest procedeu, care face parte 0]11 tO~I~c examenele psiho~ogicc::, facil itc:azi'i sintcza dlvcr&l.-;!.or rezultato obtlnute, Convorbl rea este f o]rnilta ill. mod eurent in ps.ihol-ogia cl illidi (pen'lll~Jnd ~OIU~dQl1area prebleIltelor pacientului) ~i !J fo.st ~dopt8tll de psiholog.ii dill. industric l1i din a!l'm.at~ pentru selcctionarea cadrelor ~i a of !efilor. Exi!lta diferhe tehniel de eonvorbire (lie pun in[1;'ebitri ~i fie l~sii C~I persoana chestion~t!i s~ vorbe~-ca ram a se inre.f~leni, de C~P~II].) •. dar eonversatia are lee lntotdeauna illltr-IIH cl imat de bunii\'oillta. in. care :<mbiectul ~1l se poatij. expriml;1 in mod tiber.

CONVIU LSIIE, contmc~le l'u"lWei !Iii invo:hmt.ar.i a mUl\lcbilor, da.torati une! d.esdi_r,cili m1.mmll1.e.

So tUstilJg colI'I'ulsH I:Onice ~j oonvl,l.lsii clonicc, Primele, r.are, :'Ie caraCI.eIj2ic~zi pI.in rigid!iz.area corpului, pc. emile] cclclaltc :\Ie cOllslituie dinlI-O' !lCric de socme millS.' Cl.)la[l; ritrn.ice. In copil~r.ie. cand ,e:reierul 'Ci>C:c liipcH:xdtabH. 00:11'\'11 ~~.i.i le inSlO~e..w adl!:!sca fc:brcleridlcate (411'1(:) provocare de

coaR~ M01iOFlIE

unele boll ~nfe;;;\iO.Qse, CII tusea convuLsivji, Clnd 8~litirolate. nu .~1I;Sii sechcle; c::~ud lie repeta" lie traduc pdl1 lezianl eerebrale. E;>;i~t;§ ~i 001]\'1;11 ~iUrnrl1 feb~m., de ori.g ine I1tetaboolid (d'efi'iL de ealeiu, de glucozlli) sau d .. torate ullci SlC!lded permaneate a pragului de exeitabllltate al crelerulnl (epilepsle), caz ill care cri7.ele pot. fi dechm~ate de Qem£l~e"

COO RDO'NIARE MOntH liE" legS.. tl!ll'i. _monlQuia mli'!iC!U1Jw .•

Ar:east£! presapuee inu:grit8tea ~i matudt~~1! slsrcmulul nerves. 0 bun1!i coordonare neuromasenlars este lleQe$a:rll In apro~pe~ate actele vief.ii, de I .. celemai simple b cele raai complexe. ill vialta profesion1l1i:i,00 buna ccordonase vizuQl'namr1e ~al!l audlomotorle (lIrmJII'irea !runetel,ot emise de sateH~H artiflciali, de exemolu) esteadesea j rldispen,sabiUi, Peumr ~ evalua .~~stii aplil1Lillillc~ufm;1 ecmMruitc dive rse teste, cum ar fi testul mu~clrHmoollju" gate (asoellndu-se mi~!hrile a doul! tllanete care comanda un 111; de regIOlre" t.rth'uie ~i se ufl'lliireasc~ 0 liaiecurbji) sauaudiok.inolr·bJ!ul Illi. R, Anderhuber (] 912}, i[l care ~uh[:ect:uL p>Ol'nind de .~a oonJ. OOt1l1e!l~_i ma:nrua!e (0 Inanivelil ~i un levier}, tceb:rlie sm. "aJerge" duflll!m su~let Cfite un: tenJffit1L s!i ()isp.!!!r~, Co.rccllirlle ~u iIIratllf:·C§ cxiM1t o mhqio Mr.1nsl inU1e rell ~itll tllacesre probe ~ioom.anda m~Jnnor_

COPI~siLBATIICI, copn ;a_lba:ndo:naU. aesculi de anfmal.e_

Se cuno~(; vreo· tre:l.zeci. de cazuri _ Dup;'i R ,M _ Zingg, ~i 11[1 ... orbe~ ~i l'lUe:rnit mid UI1 Sl.m_et "!lOcal omeai~sc-; sedeplliseaza rIl putru. Iilbe, se hranesc C3 IInimak~e (adlulmeCllnd alimc:n~le iiUlhnc do II 1e m1inca

\i.i ,cQoo.rilnd gLJ[II .111 de) ~i .nu-~,i expdm~ cJliIotiil.e asa cum 0 fae oamenii. Caz,mile cele mai cunoscute su n~ acetea 11~ .,~1I1~. ticului de 101 A,Veyroll" ijo.U al >o.oopiilox-]upi" de la Midru~porc" eel dinW.,. Vickn". desccperil Tll ]7'99, era. un Wliat de 1lIProKinl<lh" W-12 ani, care~.iu gol, i.h stere si'ilbOliticli, ill p.iidUIClI de la LacaJUIK: .1~ hotarul dintre Tam ~i Aveyron, E~ a fosttncredlntar line! un~lt~[qfii de .~md.omu~i, unde J.M, Itaro S~II ~tl:Mu.it[n zadar, vreme de cincl ~~li. s~.·l educe" CCl!lIl~i. ni~re fe~i~, cllmm li s-an dat IlU mele de Amal a. ~i Kamala, au fOiSt capWr.ati 111 II1di~, in 1920. AYc~u aproxi- 1Ji.~ti v patru ~i opt ani ~i uiiau inltr"o pe~. (erli, I;IIUI1 Toe ell .~upH. Sui!i.ine de limbajul uman, a:lerg~J,d! in pa~labe, e!e i~ie:l;,priitlau sufet~nt0. udand Cl!! lupii, lncrodiJ]~ate mi:SlulJarlim ,au reusit cu grcLl ~i'imcm.~1l iII dml!!. pleioare ~i. sil rlll\re~ dte"a cuvlnte, Au ntUJril repede (cea mai itlLc-J dl,lpili un an die ta de:scope~ ei, iar ce.daltli dJupu opt ani), f'm-li sa fi ajuns sll so adaptcze 1~ viata osmcnllor.

Cazueile de cop:ii dlb!atk~ demonstreaza l nfluen~ rnediu]ui tisupr~ dezvolWtil1iiutci UImIJ.e; medialcstcaccla care fllmizclId funct~£t ajullse I,~ l'Il:amrlt~le exch:antii oDre~Pl-1I1?lIrofL in ]jp:5a dlmr~ funqiar'1lm~11e vir~lIa1ii £au ~e .atrofi~lI; mediul el>~e ace]!! care oompkreaza gtm.ctlIrllc. de ooza ~u derefminil carac,terele specifioe indi'l.'izi~or.

COP. LAIR IE I' pe:doadi de viat,ii. care, :lie inUnde de la. na~t,ere 111 adoJ.esceD~.

Sub iui1uen!a plS i,hQlogiei mo.del'ille, copHIIJ:~ nu mai.a<i.te considefflt Cfi UI! adult druia [[ lip=-c ClInQl}~i i'l~le ~i judecala, c:~ ca un. illilivid care are ment<lihtatea sa

ptoprie ~i acmll dezvo.ltare este gU\i\fOI'Jl3tll. .de Leg[ p~m(;u11llTe.

Co'pilari~. e&tc etap~. Jleces8!~ U1l!nsforInUri:i nQ1I~Ui-l\.ib;cUl tn adult, Cu cm,t ne rid~dim pc scam z-oologie;ll, cuatal durata wpil!!Jriei cre~re~treu zile la eobal; OOIllU um ~.a drnp,iilzeu, OlOU3ze.c:i ~l clnci de ani 1.3 om, dl;lp.l! A. Gesell". Hi:n~ umutlii acre I'lev'oie me aceasta IlJ!n:gi\l; peIioudol pentro. u tntelege ~i IIs.imila stm-cturi]e eulrarale oomp~exela cam va. trebui sii se adap~e_ Tn acea~~ p~rioadu dir!amj,c;i1 ~i de 0 c.;{trenu1i oo!1ii~e, in Ca.!',e c~te~e;;l~re lee ~imll.ltl!ll.rn roa~ domenHle, se dislHllg trei mad s~dji· (pe care pedagogll le-au ~i rc:rnu1'(:at).: prima cop.iUide, p!!11li 1i1 \,fu:l;~ de trei 1I!ni.; a douacopklarle, de la uei I~ ~ase sau ~apteaIli;iii a lI·cia copiWtie, care i*: tennini cu ptl~k:~ .. Dezvokarea GopiluiJli ~C fi!ot, paUl v it unai proces de diferen~i~Jt" ptogresi vii, i R~lIrea:rea esee unu] dun. primele fapte p~ihologi.cecare 1i permit C'(lp1iutui diferentierea de marna S~ ~g 0 IrnIl~ bunil con~tiell!tiza:r'c II [C~lului. 0 dat~ cupmgmsclc rnrcgbit,rato iII domenille psiliomowr (milizfiIeu m:iiinii, dob.~ndirea pOli~_iei bipede ~i a mer1;ului) ,~i verba~ (cuvinlte, fnze)l!IlliveN.luI ropi1Uhlli ~e ~tlrge~te, j n~e~.e slli~e cap5t!1yoJ!um, gffil'ldiI-(l3 devine ~ot mal .dguroa~it. L~ 'l'ilrlJ,til de tre~. ani CQpilul. i~i d0500pocra peI",sQllidiltaooli. pe: cafe .ijo.l-o, alfirma [olos.ind P'~OllumdG ,flU ~J mine fl opIHlandu-se, tlfli motiv. oclmla]ti. ~I\cevfind eu aces! roomBl~, !:icmzitiiie sele GU!lQ.'!C un rilIm dun ce In. oe mal rapid,

COPI'L ilNTJiRZllA 1", cOlIn cm-e DU. th!!e pa; .. u1 CIlI. ritmul norma] ali IIJchiz1tllUOl' fCol!u'e.

i:tl!tftmatii (ret:ardl!!:ii) ooi>lIrn derlCien~.i dio punct de verierein.relecm,al. d "'libi~f_i

COPiL MAL TFIATRAT

I:tandktlpati dill 'C<lllIle ~teri()Me perso~OO!i ~QT~ boala i-a tlllm dcpane de ~O<IUi; free"en~ele ~ch.irnh!ri de domielllu ilIU flicl!t dificil!! a"aptare;a. ~,(lr ~CQ~ar3; p!dn!cii se clezillte(CSem,do ~mdi.il:e ter sau ii resping pe ,,11m afemiv ete, DE: obicei ~ce~ti copii sunt ditijuh spre 0 clad de adapterc sau spre U[I ortoPOOi!,gog, care 1i a juta ~1I fBCU.'· perez.e fudirzil1:rell.

COPIIL MAL,T'RAT,RA:1i. copU victtmii. 8.violenteJol' t>au a lII~f tra· 'tamentteb]amllJbU.e~

Dtl.pii C ,. H, Kempe (1977), 2 000 de copii mor anual in Statele Unite C!it urmere a mlllt<.attlrHor; tn Repubdca Fmjcrl!l.~ &r.UiliIni~ nnmlr-ul acestora .:M" f~ de 1 000 (C. Biermann, 1'9(9), ia[ ill Fr~n~a de 300---(i[]O (datele Minisreru~ui Araeetiio[ SOOale,19&6)_ NIIm!rulcopHlor maltE<l18t-i s-at situ~ III Franta III litre 40 {JfJO ~i 50 000 pe an, di:nEre care 30 OCIO ar fimai mid de ~as.e ani, eel maio rnu]t ar lII\I1ca de: ~!Jferit Sl!Igadi ~u ad(l]es;celI~i; (4&%violi1mtc de mlt!Jlli SCXL~~IA]U fete .~ 7Om.altrata:rl fizice la bttieti).

Adesea alccol usrnlll,m~ze:ri.ll. m,gdimMi:rea in ]OC\li Ill¢ j nsalubre, t:raditia vlok:ntei (multi t1J.t-i $.i m.a_me all fost cOV~i MUlti) st:m 1.3 o:ngineil aoo~toJ tJra~mtllte OL1I].dlllnnab~I.e, Da:r flagelL!lI poore !ltin:gc !:Gate modiile. P;\!t'~fllii care l~j m~~tr:I!lreaz~. oopm. S11l simt c:u atiit m.~i cllllr~b]Liz.atl cu cSl imagini:fe rnllmei. ~i tal!Uui, ",ebicubtc de ma~ medill, $l,Iut suprava!orlzate. Penl!n! R so eVilli Ca ~csteper:500_1le stri se gao;eascli intl'·!!) prea mil!re i.mJaro ~i mm:giml1il.il:!le. l!Ille.te .,li~ol:i ale piirin~no:r" au crea~., din 19?·l., In ma:] mu]te oro~ di.l!l Frnn~a, pel"m~nen!t leiLefQu:ioe 1u C!l!te pUJ'rn~ji care illll~~i lID!i sUjX)£tl1 oop.iLul uU posibj~jt~

81

OOPIL MAtlM1Ml

~a·fie)1p.ri tne in mod <lnOlllln teElsllllne{!" SC!Vici.~lepllbUce auPl!!8 ~j ele pe p.ic.io~c

ua s.isoom. de proteqi.e ~odalol, medi.oo-SQ. cialli ~ jllldic.iari1.

C<rp_~ ma1tr!itat'1lI'lSambltil ptJfootme1or; .. 9ChJpefm fj~(Jl' ~re ~1 IO<eni fnaftiJomI oapi/tJll1i

. #fi1 paM/ita, ~ai -

(A.S.E:.; Ajuwr:u/ !ltlcial pentm oopiliirt€J; C:A IW, gpo: C9f1!lW cis! OiCl4J!il~ m~dico-$.oofaf§ pret:0C6:' C.M P,P.:' a.mlru m6~r:JpMi~i.c; P,M.~.; PfiQleqie mateJfJil.~ il'JtamiJaj [lE:xlrOl'S dill ~a;.tiIl~hm~ .50 OOO·de oopii s!ml.maltraUltl A 1IOlbI.~ el ~'~ ril$~mni lo!' lic:fiolJa'~ Gap, s:. .Protecfia ~I tn pmIc;a~ aoJdru jrJfkfic, 1itJ~ti4tlif. ~a:u:l'i~, p: 2$, ~~ 00 MinfsrBwJ .Afi1cerrtlY: Soc/ale ~ al $GJkf~lfiffi MltfcmaJe, Paris, J-986J

,CO:PJL ruNIC" ~eopn dlintr-o fiunnJ.e.

,I\.{lea:>tiisilU!a~iepoote oollislirui. unnlliCl' dlcappc!ltlru eGpul. care, CfCM)UU!e p~r1nfl adesea anxiOl}i ¥ hiperproteetori e . ill! g~sc~ ill rnetliu eOl1di~iil(l socioatfective necesare dczvoltmrH sale, [roklt de ce.ilal\i oop1i, de a d[~ unfllllcliI~ p!ir.int.ii se tenl m0:1 mMh sal!l mai pllltil1l''Qn~~j]L el .~junge ~~ aib~ o OO!lceptic .fa1sii ~.pre via;1:i. devine moftl!lrc!S., egoist ~ edesea retardar poe p113111 lI1fectiv. Sepat evita eceste inconveniente dad se j*greaz1:i de hmp.'l]j;ill!Joopibilllnic ll·m··o, ml$'C.are de line~e~ (scoutism", de e:l:.cmpln) ,llInde e~. '1'01. face llalIDici.avi£tii sociale C1)I(:ei de-e 8ellmll.Cotl d&nsuL. se '0'11 QI1)j ~lll.li ell sc!l:!irnbllr.i~c %i cu egalitatel! ~i" prival de 8p.i!rljirml pmlilncst::. :i\'il va punc 1.<1 m{lCICaJTC fCirtcil:pe:rsoll.!!.le,

COPRO LAUE~ U!DbilJl ob:secenslIJu murdar,.

Relauv frecve.nt.!lla adolescemll tlmlzi, a(;e~stl:i coliduiti:lJ refliecitlt dorillt~, lor de II se~H[ma ~oc.mndlJ.i pc membrii ~!iltMrajulUi. 0- regtl.:s:um ti [nlllnc]o stiin p~t.Qlogice (m~lIlic, ~dlLiz(lfrel1ie. mal~dia lui Gille.~ de la Tourette, de ~e~lJ1ip!l;I) ~ila copili 1l"'l!ici fi'u:s:t>a;i pe plan afec~iY. La a;cew~ua dlu unn<l. poate .!I:wada hreaga sfe~i1 a l.umbajU]llIu, expr.imilnd O!1~mtarea f~~ de (lei. caJre na-l illl!hoes<:. COP.roI3li.a di~paro de irulat1i. ee subieetcl ~i.a F~lgli5i,t 5leCtltitatc:ll afeclivil,

Coprof:agia este nOITl'!<llill la unele illSeclC. cmn este S(:maboi;:ul. care eomtlmJ ~cremcnte demamifere. or:i 1.3 uoolc roz.a· ~.~U':, d~ IlJU .13 om. Coprofugi=t. lIumi.ri ~ ,iSQlrofa.gic", se futillile~te eet m0i adesea

OORELAllE

]~ idiob ~alll 1:1 demem], dar ~l i"IiI nevroea de abandon l'i3l!1 Tn caeul unor balWllll~h;m.e afective gm'llc.

'COREIE~ ~dJ.e Denl'08lSa, numli~iiJ ·dc· ohicei .,d,ansuJ! Siintului Guy" ..

Minge 10. ~.~ill~ cOJIIti de 7-13 ani, care tril.ie..~.c ill ooru:litH .ig:hrnioo proiLlit~.lips.iti de aer ~i de ltlmina. Rareori reeunoscuts p.l'ecooe, a-cells~ maladie.cere se :tnallifeMil! prin rni$~~ri. inw)h.u]~re (agitape dezornQ.ilatii .~ grlmase), neregulare (~ri~ ur§t)" ii el{_[mne pe onpiipedepselm nemeritate din pattea edaearcellor,

Tratarnenrul (igie.n1t,. repMls) pc:m1iilc, m caznrlle benigne, 0 vlndecarc [~iPi.da. Coreea acm3, .zis:ll ~11;:(l'f'e-Il:lll Sytl!e:nh;l!lm"., eslre de Ilill~ml1 relllrna.ti~.1II.:ll1ii ij'i i:n&;c~io~sil!; ea se oD.serva fu rmrnll,gire ~i in cursul maladillor infantile., cum Slim ru:ileo]~., orelonul ~i tusea oClrJVill0 va .. Ex:lsto'i ~j ull:e care i .• cronice, care Ikbutea!zlil a vllrSt:!i :lIIrllllhll. Cca ma; frecveIlta" coree.!] l.t/i HlJrntj'J]I&ron, se cilliactmilt~ prinmi ~ld coreice lente, C~ ~i pri:l'lt.r-o alterare a CllmCkTIlluli (depre~ie sau ilJj'l'e-llb ... ltate) ~i .\l. jIlltl~gclitei. E-ste 0< !l(l8!ladie ereditar!l. deg.e"l.e~tiv[l. care arlnge ~~ OOI'1!eXU~ cerebral ~i Jwcieii ceJ]]III~ii ceml'a~i. de labeza c~iei1!lt1!li_

e'OItE I.A T'llE. ra.port determeni. dJlIi!Itre car-ei unul n ev-oci in mod logIc pc ceJiJllIt.

in precesul de cre~te:!oe a indhdz:ilor. fu~l!±mea ~i grematBll, spore.sc simlJlitm. La ~oali!l, elevli stl'ru.lllciti rel!l~c m 1le:m:r~l ]aJ toate =ter1iill de srud~u.pe ciilild eopiii ]le.~ll!tcliger.qi eilll~za apIDliIPc pc 1.111]0: 1[1 aecste cazurl d:ifcdtc., ~c spunc d ex.isUi o coo:lal1c pm:i,ti ... .1i tntre elementele variabile- in Sl.a!:istid se Ill!Ime~re eeefleienr de

Co. T.O.Re.P.

eorelatie indieele care ,exprlmll. gradul de leg!tl!lf.ili. a dou!i 'o'arillbilc determinate (tn~.t~lmea ~i greutatca I1niIJ i grup de iudl v~ zi, de exemplll)" D!lIp.1I cumacestea variaz~.·m aoel~i sens, in scm ecntrar ,s;3U .ulldepe:l:ldel~~ u.na do ~H3. eoefleieutul de cooe~lI!~ie c~p~t~. valericare tlnd dtre +1, -1 S~1U zero. DtlWri.tR ~tlldlie.r.ii oore~apitOf care exi~tu ~liIlre diversele teste de inreligell!ll, C.E. Spearman a Iel1~it 1il puna fr! evklelllli Ull factor mrnun (faetotul G) care .lX)ilte fi "sjmiIat cu mtdigen1a gene.raU ..

Ca. T,.D. FI •• P. _, C09."S[~ TEHNIC:~ OE OR.ENlr ARlE $1 DE, FlEO!.A.SAAe: P1R:OFE~ ..,IONW.

CIREA'fIVITA'fE. dtspozt!1e de a crea, eare exi.r;bi in ... toe potenr~ia!18. la.m1ce tnd1rid ;!!illa. toate WrliteJe.

Suck:t depellden't1ii de rnooillll sociooulrurul. area&t1l. leJl.dill~~ !lat.1Jra[:i:i n.ecesl~ c()l1dl~i.[ faVC!'IRbHe peIlrrru a. se exprima. Teama de devierc ~i conformismal suat piedici 'm c.a[eOI cresri viUiti.i. Pi.IDtnI a elibern imagullIa1ia de le1>turiJe SIlk:,. pll:iilimlogii 3U pus la pnnct tehnicl de disC1.lbe, 1l1ll!,'TUp lri. C1IIC eonsemnul este exprlrnarea tJ)!~{)r idejlot, ch~r ~i Itt."elo:rmai bizare, Flecare p.a:rticip.e[l~ rjv,a]i.lJi:mi [iii ]Jlanu.~ IngenloZil~~ii. mf~ team:! de .Ii! (jcri.t.iCII~, p:~ob]e. mele celemai duficjle i~i ~sesc pc nell~· teptate so~u~m.e. A.}a see face cl fizicienii de hi Nll\io.FIail! A=lerulOr LaIloQraM'y du~ Batavill {IIImQbi, Statele Unite) IItI ajull~ sa folose<1SCa un diI10r a1b,cclJipat CtI Hili. ham. ~ ru !!I1lI pdntii~f, pen.tn.:I aCllrli~t! interiorul. aeceleearoeulu i de paJr(jcuIe ('L:in tub de 500 m ~i (:1:.1 diametsul de 15 .om).

CRE.DI NT A, .lI!Utudilili.:;a UD.ei pe.rHMiDe rlll.~i de 0 ldeesau. tali- de 1.UI.

ta.pt pe CM~ .~e cOlQsJdCl"i inle" meiate.

P .. [aoct ticea distilllcp.e Entre cred~n~le m~ionillie ~i experirnen~1e. pe de 0 parte, ~i credintele personate ~i sentimenrale, pe de·~1tu p.arilC, in ode diIl u:rmaelemellltlJJ ro~ollid rnLc:rvcuind pICa pUl~in sau deloe . •• Credcili Dumnezeu ex.~sul" are 0 cu torul altll e sen~ dedt ]UOpo1;[till .. Crcd C~ maune ~i in z:iie]c urnt:1itoarc soarelc va r1L~~r1·'. til p.i'iml;l~ C1lZ, creililll<ilti.!:i! sre UIlI fond religiQS" pe cl'iiod in Gel de aldeilca .m~. bazez pe (lbsetV;l!~~ cotidia[la ~~ pe lnformerla ~tiin~tfidt

Puterea unei creel ilt[!e variaz1:i de Ii! llJ.dj'vkl.l,ll irndiiv:ld,iar 1!'1 aceeasl pe.rsaan!i \'mi!z~ dela un moment 111 altul al existej~'t.ei s~le. N II ra~iQame:rIl!lll este acela care p:l'edomil1~rn creJi:nta, ~i wernlli faptul c~ ea. asculUi de I!~t:(; eQndi~i, iratlonale ~i afective, -0 face Sol reziste CII fcrmltare I'earu.~1J i. C~8dilll~a 'Lndepli ne~te o .fuJJ:q~.c utiiUi .. .,.om.ul - SpUIlI. D. Krech ~i R. S. Cnltchllc:W {] 952) - apeleatZ3 III Credill~ pentm II f!!lC>C fa~ unor s.itmtt;ii prnblemll!~uce" .

CRE~ER. furm.aJ~t~ nenroad CODSU· tuitii din emis;fereJe eerebrale :!!ii din. ,roUucturi1e care le unese,

La om lealunile eerebrale l~,l]nt tnwtdeaUl1:e extfe:m de grave ]Min oornsocilil(ele Ior .. lI!l oopil trulJfolml!t, care vine pc hm1.c f1iri! ereler (se SpU.Ile c.i cste ilIlCII1cltifal), este redu s la Q viat1:i strict \lc!!;et<lllivit La anirnal.e dislru;ge~eac:rejeIUt"i.li n:u are acclH~i caracter degravitate.

MlILttivreme SJ-<::l. crezut di . .,.facalrt1!p.re" iijJlrimlul ~nnt leeallaare frn. creier. A:>t~zl se corns±ded. di nu exist:ll. un eentru ,W ade'V~nd spccia]wn al. memeriei, limblljlllU!i ete., ei rrllmai cin;:mite cerebrale-

CR8EFI

a) ~tqgia' 9SJ'J8filifi!l IN'*'uM f1ala ~ ~ falBrJlJ,

!

c.l mfJ.rf"aIc1gia c.rsiBfU!'!!!' ~uV~fle (jafamf.8l.iaafa)

CFlEsrERE

D!llc!i di strugcrea u nel zone a cortcxu lui duce 13 diS'pari~i3 (I:I!U ilnoWeillllJJ1I deflni!h;·~) a unei fUllctii. aceasta IUl i:nsclHllIl! di esrc anl!ls sediul acclci functii, ci cili sunt lntrerupte cbcuirete. ~ ACHVARE; locA· LiMAI GEREBRAliE; M~mATOR; INleIJRON:

SiNAPSA.,

CRE~TEIR:E., pt'OCe5 dioamic de ~o1tare:.

Ci'e~tercl:l,. care i'n.otWe' 0 ~til, cu fecundarea es~c 0 impllll&le care ClUlIcted:reatii organd,smtd .. ill. Oegaalzare pwgresivlI a le!'1L1tl1:rilQr. II organelor ~i a oompora tamentului, CII sc bazeaza in CSCIl!3 pe maturizare, dar depinde ~i de ,lllilucII(clc mediului (care fl!!'I'odZiellzill sau flltwzic dezvolrarea) ~ i. eultnrii. Cresterea cllll'Oa~l.c El!lze ill cadrul cill'Q:ra puseelc bru~te alterIleaz~ cu coasolidarea. A!.lc;sea pe pl~1\ lnerltal so obscrva rmoarceri iru.1lirlt (regresiuni") amnci cilnd subiectul se Iovcste

de 1m o'bs:tacl)L '

CRI,MA, lnifi"atc~hme grad in raport CU Icgea ,dv:lli. sau morala.

Se disting dou~ marl cateogQrii decrime: ae.ei1ea pe ClI.rc J.e pmem. rmrru .,pa!ologtce"., pelltnl c~ Slwt oornise de sUbic:cU care .'illiferili. de tullrurilirimelilale, ,~i oefe1ahc:,

Crim.eJe patologicc suut reJa'Uv pUfin l1umero3l~e: I) fOlpl.C ale unoI' epileptic.i, cornlse iII permu:la de confllzie mem:ai 8,' ~~are' succede cri 1.:ei oorni~.iille, Actul, de ,0 ex!rcma ~'DolelltJ, este!:.JICcLiltat pe nea~teptao;, Dupa cIi:zil bOJIl9Vld lIu-l'i am[ll· t~te Ilimic dcspre act; 2) ,omicidlll absurd, brutal ~i ll;ea~'lcptat este comis dc tineri schizofrenici. Unoori .. Ictirna ellte fiiIli~ OCR mai d~3g1.1, mama; 3) Pumnoicii ~i delinmrU IIjUlIg, prilltr-Q 8uitli de dt:rlllc~iral~e, ~~-i rae! pc:: aI~ii r'R~pom,abii i de nc:n01'o,

cirile ~:l de suferi n~,ele lor, in ochti 1m crima este un act jlllsli~iar.

A dQUQ categorre. de crime milt faptelc unor ludlvizi C~_]"e lJ!U sunt nici nevroucl, nici nebun i, dar clJre prin actlu nea lor aU optat pentru izolarcil diG soeietate. !'I-a coostitll.it 0 noull ~tiintu, um,millologia·, care grupocl!.di speciali~tj din diverse discipl ine (bioLogil, sociolog], medici, p~ihologi, juristi), care callUi sa. stndieee criminalul ~ $Ii·l tnlte1eagil,

CRIM.INOLO GIE. !!ilUnta care studfazi. cauzele compof'tamenlu1u:l. antisocial al fiiinte1 WDtu!!c!jiii cautii. lii·l rem.~dieze.

Ap1l.ru t1I in secolul al XVUI-ka, datorWi IIU,crll~ilor lui ..II. C, Lavater ~i F. J, G~II. crlmiuologia s-a del.vohllt mal ales tncepano din secolul al XIX·Jea. Conform ~colii respective, acoeulLI] este pus clil!le pe al!lOmflli~le flzice ~i mentale (ted! ilustra~ de conceptul de ,,criminal illnlisnJt" al lui C. Lombroso), dilla pe jnf1!lleJIj:!! mcdiulul soci~lTdireja G. de Tarde, t1, DI![khcim ~[ A. Lacassagne ii aooHIil. 0' importall!ai dco~bin:J,. M ai til!rzhl s-a flicl!It .efoitlll s.il1li:ctiwl.i ~tor clemente ~i s-a t~ut la li~U tiiarell cril'ni l!Ialuhli •• m relati a sa CI!I licmcnul. pr.ill pri~marcmiUiti[ illre.rumane" (A. Hcsnard). Adesea seliLs'lJl actLllui cri· minal nil poate s~ a!par~ decal d3C~. es~e Siml;l[ un totall6:a!ea triUrilor !l.clincve;ntului,

De cele mai rnulte uri cri.ma:' core~~tlde llru:i lcllointe ju~mititm:,.11 carei c.auzii (lrofil.t1dil:l c:stc a ofen~!t personaUi sufenita til copiUiri.e. U II Iillllr de 16 em. sJinaoos l~ millie, 00 Oil1oarll. pe melresa I!Ii.cliildui &!ill, Crima e~1te inexplDcabiia. Ad.oI~~LJ] se oomponase irepro~abjl pfjn1l. ahll1.Ci. fuaeli· gent, sar,guillci08; ~eriO;!i. dtideR 8at:is:fac~rc d:i t'I &mite plIllctele de ween:. Dup3 proprilll

sa rntirturislre. "II avuscse Llici 0 pHi;II~O]'t dE fO[l:nuhl'~ CQl1itra vlctimei, Dar I!!i vawse '1l3tll~a plmngilnd ~i f~pttll era pentru e1 in'lupC!ftl!bil. A devenit jl!sti\iarul ei, Bxplic~tia aceasta nil este insll sufici.cn!Ji. L~pse.i}re 0 dirnerl~iu.ntl csml~alll~ .rez.oOn.iltL'~ afectlvlI care a determinar actul criminal ~i pe care C;>i.ume,lrot psillOlogic a PUS-Q in eviden~, Aeest t1l.n~!r sU('=fise III oopillirie depe urma oomp011mncllt1Jlui nestatornic al Uttillilli sall, 181 i~u ViltzllliiC mama plangmnd ~i 11 11l1p:lirt~]&e 3l1g0asclc, Ar fl vnat s-o omeare pe metl'es.a tatalui sau (dadi nu chiar ~i pc &a'tal ~u), pennu ca mama 53 5li nu rnai pHingll. cand. eli! alli ~u ani. mai l~rziu. a IIttl11 pi,t til casa III'lChiul:ui ~all (I s i:tu~!tic u:I1aJloagll.. a avut loc 0 reactivare a arninririlor sale in1ibu~ik ~~ (I insurnHrt: a ernotillcr.f-a venit brusc ideea di trebuie So! CU[]Re aeea injustitic ~ a. de.v,ellit jlllliti~i.Iffi(l] semellului (al mit!.l$ii ~i mamei sale), ~ji~ $.i at lui imu~L

:studiul crimirnllului neceslta 0 mUllc!t de ech,ipi. Di YCrfiii speeiallsri Cl)!lti'i billie Iiecarc, conform cunoglntclor lot, la aeest ssudlu, f'a(.;100i 1;ocioeconomici, oollstitu1ia ft7..iCi!i, i:r1teHgel1!il, afectivitatea sunt indisoIII bH a~odate in actul criminaL Nult!0.i ~1lSa.mblill orgllllizrrt 0.1 Ultumr aot:sror e~e· lilCilre poote C:li.phc.a delincl,llCIl'ta·, Mize;J'ia, il\f!d3ptl'lrell ,~:()nse.cLltiv~ tmi~ar'ii ~t fenomeneJe sale de acultura~e, struewrn ins.tabUHl. 3 societi!!ii (pCliioade de rbboi. de rcvo!ufje, .. ) joacii UIl. ro1 cen in crimin~,I.it~te, 8·ar p:rurell insii d existl1 ~i un f~KI'r cOllslitlltic:mt:!l prJlltte cauzele dclincve>lt!€i Lllcririlc psiltologilor amcnc!llli S. Gllle..ck ~i W, H, She;ldofl all u.emOilstrat cil exist3 () rela~iepoz.iliv!i. inltre tipul morfologic ll1.ezomorF" ii cr.mifla!itate. Pe tte ~ll~ pai'ito, dcctroel'lcet'alogr'3fi~tii all notat prezerr~ unOf diferentt: Sl!:mnif1,cative futro

traseelc ~Jj,ibi eCc!ilm normali ~i acelea ale didineventiior.

in sffiTi.it. studiilepsinologioe arata di criminaUi nu sunt mal pu~in ~l1tclig)e'"ti deciU noru.l:elincven1ii, dar ci:'l adesea suni mai imptlls:i vi ,nlIIi agresiv.i ~I mai suspldo~i, rnai ItJbeH in fat-:! oricdrel amorltilti ~ ilvilru:l tendinta de a se aflnml pe plall social. "Ell'!" lor ncbuie sit domine; 1'111 coru.eazi! d!ecs[ Siiltisfaceooa trebu iTl!e'IQlf lor. rn Culli'esiutre verididf ;) un,ui mroIist !!lbillos (1 riHM) , ~ud~riC<l11ll1 II .Bn:y~enbllih rd.3~eazu cum uu ccdetinut ~i.a vamlut logOOn lea pe 'lirel pachete de tutun. IncapaDiI de a-:\H ill.'[elege aproupele - pe care Il desC()Il.~,ldcra -, dellncventul reduce mire p:liOblem~ la persoana sa, mil. jud.CCtl~ Ii~el este llpslt de matmit.ate ~i de autocr1t:idi. ~l.Ige rareori In v liltiimil!lte din exper1,el!lrele trcnll1Jlul, are 11111 slab control 'c~{)·\iOll.al ~i are illwtdeaUlla tendlnta de a se eonsidera frustrat, victimi:i a unci injLls~i~i i. ElIte ~.dcYiif<lt cii, III majorbiatea clIIz:uriior. deli.l'lcventii provLn di I!I fam~m disodate, t'fl cam tkmmea vrajba ~i uD1de el nu enlU nid 1I11ele~i !Ii uici iubiti. Se consml'li deci eli ~riminalulllll cste nici Ull bolnav ~i nici un pcryer~" ci un individ ugresi,v 1 prO'Sl lHIaptat &l)Cialm.ellto, en<re nll reu~c~te ~J.-~j re:rol:vc, oollfliClele, tri&c~te ca u II persc(;utat, CU Ull pcrrmmenl senti· mellt de, frustrar'C ~i Cl:Irt!, ill mod obs!)ilf. cauta ,OOIl(!lm1l1area 8ociell1.~iI.

Reedllcare;;! crimunalu]ui pte>'iupune e'lilloa.~terea apoofundllti:i ~. bj'og;rnfiei ~,i Individtl.(i.li~~~i sale. ~n multe cazmi estc utiUi ilwl:ltarea u.nci me£e rii; dar esJe, c);Jl'e,m. dediJ'ici1, dac.l I1I!1 i tuposi.bil. sl'i-i d!)i delincve:l!Itllllui afec,iunea pc c~re tlU a primit-o ni,ciooaUi, :re'IlSuJ vlliorii s.ale pe1'!<OlllruC, care i-a foslnegata, chmatui moral securi:zant, care i-a IIp.~it merell. Mmsur'ile edu,cativc, psihoterapia. I!lmlll'l

87

EeCIlI1 uri posiblle; dar maio bine HI fllill se poatu reduce crirninalitatea lup[undu-~e contra mizeriei, acocioabelor si alcoolismulu], educandu-se lOlO~Ul. ~i publ.icul. prin prell1:i ~i railioEelevizilJnc. mal degraba dec:1t sol se ineerce i.nlegrarea in sodct.3te a celor care ~,-all Tndcparnn de· ca. Acest:ei s,arciru prev,enbvc: !l:ntreOl!ld sa lie consacre, ill principal" criminologi] modernl.

CRIZi. millmfestlillre bFU5Ci Ii. unci ruped de ecbiUbru.

Exis:tetill! uman<'i eSll; jalonata de crlze, pDlIIliI cr.izi1. mild nll~te:rea (l ntmrca tn vja~ este insofitili de ~lpeie), Fiinta treee apoi prlntr-o seric de etape critiee, dintro care pril1Cip'lllele "'III1t. tiitlircarea, intrarea in ~"oolii. aGioleS«:TI:ta ~i meno~lIZa. Maurr:j,-c:

Delbes~ 9 studLn, sab numele de • .crizli de oOrigi nslitate juveJliiUi". comportamenml revolurionar al adolescenrului, care cautll CIlI stiing~.cie .si:l-~i aflrme personalltatea, Emo~iiJe violente, frustriirile rndehillgate ~i dureroase poovoucli crlae nervoase de agimlic san de furie.

CIIONOBIOL OG.E~ ~.tf:lint' care are dlrept oMect de stru:U1Ii peJriod[. d:tatea. I'cncuDe:ne1ol: bioJogiee.

De ta animallerdele unieelulare ~i pilrDii ~a om exi:s~ fellom~ bioperiOOiOl:::.: migra!ill anualll a rinduoolelor, mellstru.a~ia Ii! .ferneie ek:. Aces:te r.itmUl"l biologlce sunt tn:scriso In patl'iI'lloru'lll genetdC aJ vic!u i. toarcl.or ~i nu sunt ililnllen&atc dec§t In micll mllsur<i Ul: conditii Ie de mediu.

Omul poscdll 0 rltmid!ll.te !Jill IlUllli!i in acti"'l&ii~ ~l in .aHmelibtlc. d ~j un fllocpi.1e flZio]og;ice: lell~itinc:: Il!rle:riall!i, temperalll.rll. ,eo:rpomlll etc. FlIllctia ge l'iiita:~ii fern~ ni !liiT CIIIe a foot b.inc ,srudiaUl, diil 1976, de ditrc

americanll E. Knobi! ~i Ferln, se SUPUIIC' uneiperiodicit~ evasiorare: UII fltl!~ i.mpor. rant de hmmcmi hipotalamlcila fiec.ilre interval de 6I[l.-.00 minute; 0 pulsatie de hormonl rupoflZ&'iclil] orii in wlt C'd~lri!e blolcglce par ordonare In. pn1ncipid de 9~ t.emllrDta LtJe1o:r ~i D1op~U.or ~i de ahe Yllriatii ale medlulul, cum sun! fll:reJe.lunu i. ~i suceesiunea anotimpudlo.r. La Om. insa, fa~,tQruI eel mai puternic pare <I fi de natura psiho_~ocia]a. intlillc-ilt moolll ill care ne repartlz.iim activitatea ~i odihna este acela care IICronea<7ii Ca .. sineronizor" csen~aL Una dintre apllcatlile pracdceale cronebiologiei esre "crcmofalTIl.aoologj a" , care caut:a sii determine efectu ~ drogurllor ~ D medicamentelor in fllll!C tie de ritmu:riLe biologlee,

CULOARE. Iw.p:~e co.Utatiivi prlOdusa. de ]\lUIl..iwllHlupra. ocldului.

Un studiu, daland dill 1987, efectmll de INSERM, a cotinnatefecrele cuforii llSUPfli fiz:iologiei, S-a de~copcrit d. r0i51l1 provoecs (I cie,:jtcre a rrec\'on!£i cardl ace, pe cjJtd verdele (I dhninucazll. Prill Jolcsirea jlJdicioasil a culorilor pate posibil sa se reduca choseala, sa se !lpore~sC'.li randamentnl ~i $11 So crceze I111 climat pslhologic a1:;reabiL .ExistJ. chi!(r :P Q "cromotorapie" • adidi lIti.Bzarea! ill BCOP I.Cfllpeutlc a p[Qp'liall~iIor sedative ~!l1J cxciumt.e ale allllmi,¢Q:r culort

CULPABILlTA'fE. 5tare a. celui care III comis 0 faptA condam.n:a.bila.

AI!ltIJri de culpab.lIil<!tcli reaUl. obia;tiv41, Cllre e"priliiaviolarea gravll a une.i rcg(l~i. la nllmef(J~iindi vi zigiisim Illl ~elltim(ll1l mal muU lOall mai p'ul~in clrul' dc yinli subiectivti, care ~e exp;riml'i iDlcon~tic:m iII

cotnportament sau inspi:rll. area angoru;1i a ol1lillllli h~tuiJt de Q cr1ma nenWruri&i~ san i_m~gillarn. Duipill psihanallsti, acest sentirnent ~i.ar ~ vea sursa ill complexul 1.1Ii. Ocd.i.p·.

CanCl. sentimenwl i](; (:ulpa.bilit!ltc dcvune ii1lens. cl poste detei:lll:illgL lteVrola ~i chiar nebun ia, Un Ii deliroll~i se at1ll.~ de toate faptcle abomi nabile din li!tne. tr~lc5c tntr-c permanenta stare de clllp.abiblllte dure[loaf.a, caut1l sl. se pedepseasc.ii, s~ se chillUiasclll, d se mutilel.e ~i chiar sl se omosre. rn lucraeea sa Un.i~'ers!JJ morbid aJ' gre~e1ii (1949). A. Hesnard a aro'it:a[ cl!i la baza orid!rei. nebunil srJI 0 culpabllhate i:rcaUi. ale ciUciri:ldtioini :ilI:IiIE infantile ~,l pe C~I(; bolnav ul illcellrdl in mod dlspecat sa ,0 supiUme, deearece ca oonstiruie 00 amen iDl~are de temut peutru v~]Q.llrcl:! sa personala ..

CUL TURA. dezvoUare ill ,e,orpulUi !f~ a spiritulu.i sub a~luDeill m.ed~ultd social.

Orice societate lImMll'i. ,oricat de prlmitl".!, PQsOOll cultura sa, care condi!i()neaz.~. dezveltaeea t.ot~l~. a. mernbrilor ~lii. Cultnra este aceea care cr,l,l!IJSfQffiI~, indLvidlll1 tnrr-un tip determitlu~. RehJ:t~~ dilllrc personajirate ,i cuhur.5. este a_ttlt de strllra:sa o:n'C'.'it ,eite pos:lbi ~~ ·descr.ierea Illlui lip mcdiu dc fra:ncez. e:nglez. itJlian, i'll Care regiisim principalcle caracle.ristid Il!l!:iollale ale ficci:lruia. Clilltlllra ii dll olIlull.li uml!ll.itatclll sa, copm s~lb[lJtici" care all fost crescl!~i de !rnirmdc. rlUau ill ci Ilimic Ollle~C: oi se depl~ in pattu labo. se h r1inescca. dobitOi!~leJe, [llJ vor· be~c, jar EL'{pire.~ia ell1o~ill.or IQr este de [I_ei:n~olcs.,

Trebilic cul1:urn, co:m;.idc_rad c:a f.iirn:l apa.rnajul Of-nului? Nume~j Inliori (RM, Yerkes,

CURBA. WI GAlLJSS

M. Kawai) 8OCOt d IItest fcnnmen a:par,e ~Ilil f>ocie~~iLle eniraale, S-I! observar, de exemplu, cil vr,ibHle crecute in mijlocul canaeilor imltJ. c.;'ll'ltfClIt aeeuora. Pe de aJUlJ parte .pull de granguf imlap de pW'i nlii Ior su nt capahill sa .,inenteze:" tin. ,c..l:l:m original. pc earc, mal ~rziu, pull lor tl VO<~ inv~ta; ~-II creal astfel .,0' rJOlI~ ~ooliia de mUl,jca II ,grallguru]ll.i" (W. E. D. Scott), Cu1tut,i,\ esre 1I11 [cilomen de socializare, bazae pc jl1 v ~·tarc. caro pcrmitc :irutC~mrcll iIldividubli ill gIUiPuJ silli. Ell cxis!a iiI! toate ~Qdetol~le umsne ~ probabil cii~] 1.8 ullcle ~pecii animale.

CUN~'TIN,j. notiune prMnd liiiJ! :~uc:ru sao '1lmJ feno_en, cA:pi.ta'ti iu famine. Itt. ~coali sau p:dn 'pI'oprl,c Glq>1llrU!D\A.

&hizl~1I do cllno;jtinre este in functie de mijloaoelo irlidectulllc IIIe sub.iecndu.i. de pe.n;Q.nalitatefi S;I ~i !k IIIC:Eoddc: pc CII.FC Ie mi.lizea:z1:i.

Orire O1l11Q~dllti;i este relativ;'i ~i acollllfJ oblect, studiat de dol observatori care utiliZCllZll. metode d~ferite, are toate ~ans:ele de a ~.pmrca UlifCIit liedmua dilltre el, C'eea ce numim .,r,erultilte"· nn este decal 0 reflectere a lumii, c'labontta de crelerul nostru. Atunci and cuno::;tintclc nosstrc s]foresc, nil avem dOfiI (I cre$l.ew ~ achizitiHor. d mai a~e-8 (I 're{)fga!}ium:: a IIDl:sollmblului aoestora. ill ,mrn psil'lallaliticm, de exc:mplu, dcscoperirea de calre pacie·1u 9 semll.ific!!Ifici mIDi simptom nevmti.e poate deteTnllml yiru:l'ocarea sa. NOlI::! CIln~ti!lt2i m,od.ificii St.ructura per.'IDlla1ita~li .• in aspec~e!e 8,:ile j[Uel«tual'c ,I llfcctive,

CIIIJ RBA LU. OAtiS S~ ,Ci.i.Wi st'lll· diati simultan alii.!l: de P. S. Laplace cit fi de K. F. Gauss. CIlI\e r'ep:rez.Entl

rep!ilriiZll!Ra normalia. ereetfVG~Qt, in.~je de valoHl,e ]or.

Dad, de e~emp.tl!l, mJJ1.iI1!I!m una lanl,la altacoleane de H~(:IlItl ~~cl.l!lti dupa lruUlime, se ()b~li ~i:ruri de~!.H1g~mi diferite: la extremFtfip ele sunt foarte K!IUlc fmrrudl,t cxi~til. ~tiL1i pitici ~i .PD~ju!ia~i), pe c!lind aceste ~trnr.i atlng III nglruea m:ll);;imalll vlIlmile mljlocii, Prjvjtain Iinie dreaptii., POPI;lIa'~!1 eXaJn~natli se I'epruti:zeatzti apIcQ:tu. mativ 111.1 felul 3 r.a tat , Di:lca anim printr-o lin:ie COJ1.till~;1I pu1lctele exU'eme ale fiecilimi ~ir, flb1illern 0 cmbilii sub folTl1ii de clopot, ale (;Wu] v~lo.l'i cenerale ~.~ dispersle ~1lI1ll U~Qr de determinat. Distrlbulrea notelor In m:!l.lIl. uaui bun test' as.c~lt1i de tegea oormaliL (:e~e mal mil ~le dlnrre probclc psihometric« mcderne sunr etaloo.ate [)Ofn.ill(hl-fie de ~a\i'almile extrase din eutba lId Gauss, --> D~VIAlfIlli S'FA.tIIOAFlD.

eVARTI LARE,. e,tmoMU'e CiIl'oti diVi· zeaza. 0 distrib"u:~iein p.a:tru p8r~1 ep!!e.

Pl'imil evartils C;!;tc valoarea v0.d.abilei care face ca 25 % dilil o!b~(!I'\i'ati.i sa-i fie unfurloare. A doua cvartilli e~re mediall~, Dis~Il.t8. dill¢te pri rna ~i a treia cval1iHl. se t1ume~te "eclllrIJUl hrtercvatilar". __,. OG~VA LUI GAl. ron,

,eVE,BU LENT iI' ",eac!J:e:revendiCUi vi I';iil ~gres1vi. a per'.!IolBlIle~or eare lie cred, ftusu.a:tc.

De obicei acestia snot paranoid, veritab~H "per,~eclltati~perscc!.ltud". c .. re se ruinctlziiin proctse ~,l ~meon1 merg p!ln~ Ia eri nl<'! pemrlll 11 rttzbulllI (I prctln:sli Inj ustitic, Se SplllFlC despre ~HI cverulent ell este .,p.mce.m.manl.~·, e\i'aeandll-~c~stil!d propensiuIl(:tI sa peutru i:tli~t:ltarea de proeese.

DEB~IbI1i A l' E MIINT.AI.A -+ DEI'''" CIENTA INl1ELECTUAL.i\,

DECILAJ't divizare a tmui 8D5amblu. stati!5tfc, reprezcnta:tiv pen.tru '0 !pnpwa t~e determioatiiJ, ~n zece cia!5.¢ ell, d!Zctiv c-pli.

Aceastili. ·etal(mare' , care se I:laze.illz~ pe principiul ogl vei lul Galton", pcrmi:tcc slruarea Ufau.i illd~vid !llfillpOn cu popub~ia c~rcia ii apaT!ine. Deel !lIjul nu e.. .. te 0 m~<;1.ttll, ci ~Ul d.iIlSam~:tt. ])u.;:,ii, do: exernplu .• adrninislr~m un tef1~ psi~](lmetric Ia 0 ,sut21 de ~(j:o~d de ~oct::l:I~i ".iin;t~, pc care ii '~8~~. !II otdinea Cre.sCfilldli ~. U,Ou;:iOT prifllIli:[e, sc dbtinc o Clllroti clIIr'c are 1lprn~imatjv apatet14~ unsi S culc .. t S~I ~ unei semloglve, eu un palter caee reprezillHi. rnm~lln! eca ~i frecvent irltrullicl, Divizarea cf«tivul1.l!i III zece patti. egaie ft!:rnizt:~lu elaselc ("in.terdedlele'·) clIrora le putem stI!bili wJOEile lImit~ (.;mt:i>pLlJIbz.ittoarC. fiind :!llIficielIl sale citlm fie ordol1l1t1'L A. cincea decil;l corespunde rrwdi.a:lilt.1i.la cxttemitll.!i 8e si.tuelll7.<'i elevii cei mal slabi ~i cei mai blne ~.Ii. In re.rminologiafrlln=~,prim:a dccilll eIO~ cea SllIperiO:ilt.~:; in ~ermitlologil:! a:nglo-s...x,oni'i, invcrs ..

DE,C.ZIE:j, ailegere dintre llII8imulte .po5~billiti\i.

Decizi a. succeJe, fn general, unei dellDcrljd. Capilll~ ..• care trak~tc rnai ales iu prezem, esre il1,capabill s1:i delibereze ml,llt~i vreme, sa.~i .umagilleze elar vlitorul: el se decide priu ~Lllsic., U nii ~dIllHi, lips..i~i de ~latl1rl,tate, ~. oompo.rt.:1 ill aeelasl fel, AI~~i, di.mpotdyJ!, sc IIImta Incapabili de aalege .. Dec;izlile luate in grl.lP sunt, ~ ge-l1e.r.al, mai fudw!l~ dedit acelea laate htd~\i'irln:lIl.,

D:ECADI. Y (OVlde) i medic ~ ps1ho. log b~]gia1i1 (Reoaix. Belgiil1l. 187 ~ - Uec~e. 193;2].

Dec.roly ar vvrea ,s.~ fac~ din ~oollHI jJ.rrdungircl! mccliullli natural 81 {Upillll!lli. un 10c tncare fie ~s~udiaz.;i coucret reali(area. in. caee pedagogia se OTgallizelllz~ in jurul trebuintelor c~n~([alc :j<i intcreselor fiecarule: hrolll ~rea, protect)~. tmpQtrivu imcrnperiilor., IIp.l!mrea impotri va pericoielo't e:l!teriO'<!re, ~OI.l."'iWi[e lvtila ~i recreere. Baza ~lIItl!lror aeestor exe~d~ii mild ot .. servl!!ii!, iIlyiUiroml trebuic 5~.-1 ptl nil pc ~o.tar fI1I contact direct CI!! lamea fi ln~Qf $i lucn.lr]lorr care 11 il1(:Qlljol:!n!, Copilul trebuie ~i:\ hicreze folosilldi docamenrele

9'1

adnnare de el fll~l;I~i. Voc~bubru] na ostc fQmlat din cuvinte gOHlc. ci dia lerme:ni plilli de exporic.n~clc triite:" CrtilItll, fiGiri~l, cakulul care se mpmrea:ti!la aeest VQCQbulasma mal su m ,e~..et'(i~ii fl!titidltJ~ii>e. el Iuer~ri vii, legate de "'m~~ copilului. Pemru a se exp[]m~, cl .1!I1l dlspune Illlimai de limbaJu 1 scris s-suvorbit, ci ~~ de desen. de modelaj, de dans, de ,e:ilnkc ~i do jocul d)rnmITtic. Merot!ele p~dll!l0(liC'€ ale lui Decroly {joounooLl,cati",e. merrodla !lIGb~HI. ccntrele de lnteres) .'WIU bucurat de 0 m~v; IIItel!l~ din. partea educaWriJor ooc:.Ldcn~li.

DEDIFERENrT IERE.,evolJUt;1e 8. umd Pl'oce:!i, care merge d.e la eomp'~ex]a mai!iimpln.

in d(l~neniul ps.ihO]ogLcuw.i 1!.Cm;t IDCCll.· ni.S~11 este leg<lt deregresiime, manlfestililJ.tIu-5eprlrutr-o diminuare a bog~~:iei aetl y~tRrtHm unu t indlvld, care deyu~\ mai pu~un speciflce, Iu patologb nervoad, ca urmare a cercetmtilor lui JJl.Jacksum, pria acest.termen se dle&:rruie<lzi! procesul de dezifitegI!lre .~. ftinCtiilm ~tJiPcr.ioare obser'<'tile in cj:lHJllez:u!Jll~lm cerebrale .. E ackson COIlCCpoe sistemul nerves central ca pe (I srrructuril ie.rs't'hiz:MlI care euprinde mai !JuJlrre grade, fleC0~,e ,oi~troWJld tlivelH~ care i.i este iaferior. DCl.imcgmrclI IJnei f!l!nc~i ~LlIpGrioore Ili['€ doclca efeot de:scl." t.ll~a~ ful!lC\iei imeduat s!.lbixellle_ illtr-o per,~peeti.v~. aproJ)iaU, H _ By (l900-- r 911) a. d.ezv(ill~l (l ~orle otgauodil;Jamidi ,a p.Mhi~uriei" lllL.care 'bollill mrintik!i'i cslC oomsitll.:rlllii ,,0 fOJ:Illii dc rcgrcs[ume sau de smp:;rr~ ilvi,etii p.sihioe, deltermillat:ti. de 0 liIllburnre :li. s<u.h!;l!raru~llj ~[U 'organ ic" (l951). A{)e:lst~. :~e:ziune nervoosil acre ca dect de~c.Mu~area "c.(lfifhcMor ~i pn~shlnilor arhaioe Yll inCO~l~tienre"_

DEFICI E NT, l5~b~ect C!U"¢ pf:e2lmti Q i~fii IDenhli., :motrioe !i8.iJ;!, lie.nzorlali.

Educatia copl tim deflcierai Lllte!ectual sau orbl, fiUrdOm.I.l!i" ]fi_fmni motor. incapabi]i sa urmeze cl .. ~re normale, So face in irn;iititru~ii spccializata, caee dsspun de tehnici ~i de materlal pedIlg.ogic adllpM acestor cazuri. i nm,~jOil'jWtea oraselor ffrniJCeze exis:t!'i clase de inle!;lil"3fC ~mllllr~" (CtLS .)., ineluse in ¥oWe primare ~,i ill instltutele medlco-pedagoglce" • dar Ill!!il:'oilil'll,ll lor este in~llr.cient_ - HANtl.!CAPA"I".; rNvATA.II,1~NT SP,5C!A1..

DE FIICIE NT i. I'NTEI.EC1iiU'AI.A. imllllfi.clenta san intar.dere in dez" voltarea tnteli,!?ie!i!,tei.

DeficicLI!;u ]mdect!l!I!Hl dctcrmimii 0 i:ocap3d~re sociaHiCllre, in caaurlle eele m~~. grave, poate jl.lf1[Lfka insrhuirea une] Lurele_ Ca l!!~~re a defiejUJ]ui de inteJi~eDIi. itiUirzi!lrul rnintal csle inadaptat I~ ~.odictlllt:c. U~H de di~'WemAm~:m, nalv si infltlen4abi], el se d",vede~te uneorl ul:lcapabil de a-~i satisface trebuiti!-ele ~i !.Ie a avea gdjii de d.mn15!l!1. til acest eaz c~te necesar sli fie plasar intr-1!I11 st~biHmeIlt potrivit srll:di. sale,

Depistarea d!d1 c]entilQr pc plan in:te" lectu~1 ill! ,este~hi.llr~tat de ii~oorn pe di.t ~-ar p!Jrell erode. UnH 1rnd~y li!.i doelli, him: ed'ucati. c:lreprnedil 0 e.xcdeiltli memorle ~i (I marefl\lentit verbalii. ~m clJliI'o~~ilrte ~e.J.lel"ll.le lmJinsc Cal"C pm ~.l!. indlue1t in eroare. La ceata]t~ euretnili., pef8oa:~ (erne, ~re.r,se, limide,all U~ bun Ili~".el ]Ilrte~ l!e.cHla~. d.e~] S-.:Ir putca credc contrnr1ul. iPl>iI1ol(lgii mi~iui!zil metoda res1elor pClltm i! IIp:i"cda rnvellll~. de il!lre.ligenVJ. aT pe:J5C1llJl!le.lmexamin.are" Pentt11 ~pecial ~$~.i

defidelitaJ jnte1ec:tll,e Hi se poete def III s~t~s~ic. prln referiFc L~, mediI! j}Opuli1~ei gern,erale: un [ntirz.ial miatal se s~t!Jcazii in acta arie a eurbel care cupsinde 2,2% ind.i ",izi h]ferlori di.n populatla ro~Hl.; ooeficitntu] de inteligentll a] deflcienruhil lmelectuilll csle e,ga!li-lllj il1l'cr.ior lui 63 poe sc~.a 1.I1i WechsLer. tnlarl.ltltlll miatal nil sufera de nlel (I ~lOa!;li deosebit~:: este pl!lr ~i ~impru u n il1divi.d care nil. reu"~e~tesj se adaptoze ill mod armonics grupului siiu social d~n cauza ill:>!Jfi(il::nte~ sale .iI!lclecl'Uale . ....,. MIERA.TIE; DEVIATIE STAND/!RD.

DE,FlJlAREJ a.eiiuiDc de ad.u.cere in COlii!\!tUm.tJi. (IJ ideno~ 1!l!:I. ten.dtn~e;]olr refulate,

Exler.io:riz;are:a cO.nflicteloT laterloare poate ~m v c]]i a<:l::idcnt~l (au ecazia liba~unor gU,oo]i~, de ell..emplu), dar ea este ill general provocat~prill tehniel psilioterapsutice, cum sum uarcoanallza psihanaliza sau p.s.ihodraml!l. ])ttwdta acestor lneklde, sllhiecM este ~tem1i.na!t s~ va'lia dar caazele wlburadlor sale ~i ~~. Ie eritice, Drept urmare, el ~~ipoate Ie1!ol va tcnsir~rn.ile reprjrmiilld in modvo]u:ntar rendill{ele pe care l'e socoate il~acceptabi1e (lTCp!!e8i.I1ne') san, dimpotrivl., accep~ndu. le iJ il!llte&r®ndlll-~,e in viaJIa sa. cal!l~liel!lt~. --0 ASREACTIE".

DEG EN ERES'CENTi~ d.egJiI!dlU"e progFe!ltvi IIJ pe,r!lo.lIIlJJHtii~l, ,C.1IJ"e I5C aC£eDituea:z.i diD. ge:oe:ra~ie i:o genera~i.e.

hlt:rodu:s i:n ~ iter~tt!t~ .p~jhi!lllrid de diue A. MQfel (J 857) ~i PQPular11:at de V. M3tnan (U390). aces1 concept pl!lJle .aoocritLdpe pJCdlLSptr.bi~~ crclllillirli laoClI:i m'inta~e, Ell.lp:li o V (lg 0':1 abuz.ivi!i. - se vorbell de degeIl!e.fescentti c:!lnd fafa. Illil

a\i'ealri!sJlrun. regulate, dimtii .I!IU emu bioc plantati .• u rechile d,i[orrnc etc. - ,a.ccst termen it c!lz\"~~ itl desuetudine. ell toate ,~OeSle;l, ideea unel eom[it!l~H mcrbide pei'lli fiDl ,~i 41 lee la re:rcedtri~sUJp:ra erediti!t!ii ps.uh.o.zelm, nt: .... roz.elm ~i ariCEatici.

D"E'LAY (JeaJn), m,cd;lc:# ps~hofl.z1o· log rranee~ lBayonne. 190'l-Pads" 1987).

A,gre~m~ de medlclna 111 ].] de ami, doctor rn !Here la 35 de- anl, devine la 39 de (llJii profesor tin~br ~a catedra de bali miJ!W]e ~i ale eJ)1cefal,I!I~I1i~a Univers.itatea din Paris, 'C!I~dr.ili pe care o (lCllpdpfiil!lili in 19110_ A fost ~i director 111 lnstitutulur de p.~ih(llogie de Ja So:rbona (19:51-1970). A exercltat Q mam il!lf:ill.lll1:ntti asuprn pslhol.ogiei. ~i ps~hiIDtrnei contemporaac ililtorim hscrarllor sale allupra si:mtutlli UICtii (As~oozjjJr; ~ scns:ibi1JtAfllccen::brole:, 1934), memorlci (DisoluriUc m~morici, 1942; .Mailuliiic m~o.riei, 1943), erne~iilor. mlX~i1i1;m.eIQr flZiologlce ~i btotoglee I!Ie electrosceulni ,psihofnmlfiColQgiel (droguri h~lllcillogel'le ,,trar.chili7ante" ete.), dere-gl~['ilm' de di~im7.i~ie (Les d6regf,e. mUJItS de l'tlumeuF, ] 947) _ Opera gill. litera~ este ~i ell itl1p()lt~llti!: (rei CtIlecen de nnvele ~i m~~ a~es studlul Tinerefe<'l l11i Andre (]ide (] 957)" A fo~~ Illes me.mh:ru III. Aeade!Jliei de M:ed.ici.na (l9:55)., apoi. mernbru III Academiei FrllTICe1le (1959).

D.ELINCV,ENT'At totdtatlea infI'ac. fiunnor :iint'apo:rt cu I,egilc Gaei.::· tiitU•

Fioc'~rc socielate are crimitla:1ii s~i, al clror mutJiLittr csi.e semibil ~t!!bil de l~ un an la an!.!l (ill F:i'~n~a PIocent~julmediu ~e ,~iU!J.ea~il in j!l.' de 6%:.n)- .Dar pe fOlldu.~ lInor bm,re mi~lid soda!.e (exoo [!J"'~>

DEUR

dClV(lltl:!lrca rapidll a industriei) $1 mill ales in perioadele IllJblJf1 (recesiune economicli, revolutle, rllzboi ~l perioade postbclicc) erimlnal hatea ereste eonaiderubll (din ] 9itl [n 19'81 erlminaluarea glob~]!i in Frantill S'II cvad.rupaO_

DeHncve:n~ii se J'"C(;IutcaZi!i maeos.ebi dlntre bll.J'bati (85%). din:tre. eel lipsi'~i de ·C',QJjfi'''.IIre pJoresiornlili, crescu!l 11l f",milii disociate 05% dlilltre Il(:jg~i ~i 85% dimre hoti.). In eeea ce luivci'tc caezele de:lincventei juvenile (31 000 de deliiIlcvcnti in Fr .. nra in 19,9&).,mnt de men~onlllt factorii psihosoclal] (alcool~1 p~rin~ilor, discordi! conjtlgllic. ~omaj. ~~ri!.cie" ca1CllJt!i de au~orjMc educatl vll, mi:r.er]ll! afccti vit a coplilor), lacare se ad~u,gil deficient a . il1.tele:ctual!.l ~l wlburwHe de caracter (gf~% dilltre de]illcv<:rqii jLlvcnili sunt ari~tj uu acuzi:i tlJlb'lJlilrI die camcteI). - CAlMA; Pe:RVirn8lUNE.

DE,LIR, c:lczwdine a gjDdidi car,c faee ca fapte' imagillllll'e .!Ii fie lua,tc drcept fapte reale,

Acctlsta mare p;ihid, m~j mult sau mal pntln duxabihl, se Intrullc~te ill maladuHe mintale dar i1. in. cele inJectit'lase., In j_ntoxiclI~ii (IIk:001iS:m, t'oxlcO'Xn~Dlie •. .) fi c.l!i!llr in c.azlll febrei rldicate, U nemi de.li:rul. devin.e cwlllie. IIlI;t",11lIC8 53 pemta· nentll deliotil 0 ~ulbllrar..e gravilt a pers-omlljtii~ii ~i mmlific;it pmrll nd raper!.uri Ie:: ibolnavl!Jlui cu antU[<lju] situ, Delirul'i.le cmnice (delitu'li pmlIooice,psilioze hal!l!JciIl,i;linri,i ci'OilLicc, dcliru:ri fll!J!ltaslice) OC\lpa lHI Loc i:m:pcrIt:mt in parologia menla1!l a atlu]tulu i. din cauza va['jeUl~i i $1. imp or· 1:l![Jf~:e:i J:01'. M0.nifesJt<'irilc .mecanismele co:ns~inrtive $'j e\lolujia Jm sLlnl ,ex·trem. de va:r:iabi.le_

1n secolul 9;] X]X-I.ca. V. Mliglilln Ii propus 0 descriere e~'olliJt.ivii Ii delsurilor, diMingarul patru faze suceeslve: nelini~teIt, ideile de persecntie, itleilc de grandeare ~ rlcmcnfa .. dar ul.[eriol" s-a obser'o',Ett d a~c~tit ~cilGm:lI. nil, se poate aplica I a tOO[c caznrile. Actl.!Wmcntc mtcresul se irull:eaput :ilS'lIllra studialn i flj IId.amenU,ll m person!lLiti\iJi. [1l!1I'.adeY~r. este imfl'O~ib [I de disociat delind de bio&!,al:ia bolnavulai, de afecdvlratea lui ~i de eJi.pcr1cDIClc trllile, Potrivit eoneeptie] psihalfl,ali~tilor, delirul ar fiexpresil! unor scntimente refulate, pe care pe;r~li!>iteil c(lJ'l~icnta1l. bolnavulu i. nu lc poste aeeepta. Acesta crede cii i:i vine djl~ exterior coca. ce de mpt t1i apll~i ne ("su:nl pus ~ilI zic lucru:ui obscene. vor s~ . ml~ 'imjlin,gii s~ eornit acte imorale" etc.). DdLmJ paranolc ar II'vea aceeasl rnd!lctllll:

Ideea "illlr~c" devine "d mil Il~tc". Dill accS't moment, de:.o:drcat de oitioe culpabilitate, bolml:yuJ i~i cxp:rimii 'ill. med llber lIIgre.si vitatea ~i poate mergcpWn§, la omor.

Starea dcliIllnlll. nu imp.li.d existen~a uuel deficjenf,C intelectuale, Unii bolnavl au 0 intcligen~~ retn1J!I'CJlbjlil. Hi pot COIltinua 0 ucti\litak: normala ~i. ,lltlta ·ti tUp dt nu • ..eahorrleaUi capikllu] S'pOCial al dclimlui ]OI, lUI se deo~lllesc de pcr!>OlIIru:le nQrmg;!c. Teme'ic de1i:Fame ~1!JI1:t Ilelll'lm~· rare: peneclI~ie-, :fro Stir.arc" cullPabil.ilaoc:. grandoorc. poSoe< .. iune ,etc,. Uneie: se 3S0- ciazA ell imaginillt9.t de vii Illdt deviIl de1iruri haludllaMii. Exil>t.1 ddiruri. irnpmt!'i~jte de tiM saLl mai mu]te persO<l!IJleFarniMi futregi pOt Ii pdnlie til r,e~lc tlelirice. frecaJ'e' ad'uc~.Ild Un 11:0U lIF,gum.Gnt suphl'Iiellbr ,car-e mtlre~~e cO!l.vjjilgerea mernbti.!m gmpuJuj. -+ HALiUGINA Dc; PARANOnA,: SctiJIZOH1ENII:.

IDEl,.IA.IU II!! il"RE MEN S, denr a],coolie acut88.1!l d.eUrbe.murator.

Bsre verba de un eplsOoJ acut acl aleoolis.mutui eronlc, CIIR: poate ~8 Qp.i!rii !n mod e)l,,OC'p~i(mal, in l]m1aJ cre~lerH dozelor de alcool, dar care ~m .... ~ne III mod reglllat dupli 0 • .iIi~ii:rcate"brllt~li1 a a1000l1cului (dasificilroll .~mt:rklma II tulbursrilor mil1- tale identifidi delirium lremen" ell .,silldromul de; llif.8rcare 'illcoolldr'[D-S.M. iU-R, 1989]), Bolllavul, sdHdat in ~lldod.IrCm:Ilrml!'Jd din lot corpul, se vede fnoonjurat de animale sc:iirooose (broa~to-r:1ioase, sobolani, serpl, p~iaIljeni " .. J. i:1I fl!~ dnmi so zbate ~i in:ce:ardl 8:11 fuga" ])!3C~ III!J este (rnmt deurgeaJJt1l., poete nmn. DnU'''lm aeces cO:J]vul&iv. iri general, d~tOiiUipsihotropelcr', in 2-3 zilo S'C revlne la cililm,

D:I!ME.NTA, lstovirc ludh~eA. gIo~ bali I!}i pro,gre5:i.v4. daJtomU, uDei afeet:liI.tnl1 or,gamce a creie:rului.

Demeota se caracterizeaza, In esefl~II. printr-o deteriorare mental1l_ Teare functiile SU]1t atinse. C~mpul cOIl$uinte,i setngastead. IItentia devine deficitarlli. memoria este alterata, judeeata e~fie perruroo(jj. (un subiect fUI:ii ziua til al'lliaz:a. mare un blU:oi de vin, ilro;sklg;;)~e;,~te pa:J'la acasll. ba ill.Cm ~. ~ facc IIjulrllit de doi agcnti de jJOO!ie) etc.

Dementa IJII e~t.eroru~i a1iimi.lab il a iU"iera~,ei mei1ta~e". Aceasl.il e~te 0 sklpare it dcz\loUkii intcLcctuak. pc dine! demcn~ae.ste 0 degradaFe a v:i£tii mental.e, Dcmentul. - spl!Jnea J, E_ E.<:quirol - ,e;.o;te Un bogat s!irlicd, pe eilJilu jq,}jQtul a fo.s,t illrottlcl!un::t siillK:, SiIlUlltan cu intc:li,gcnfl!. ~fcotlvi~:tea, dispm:itia, es[e atiIlS 8J.mtu I va[ofilo:r' morale. ceea re exp:lic1l. al~ulfl,ire d!ilicte (cum es~ nutul din gr!!lalill1lre sat! al:elltate]e 10, pudoare) ~ oomportarmelltele

DEPENDENTA

pueri Ie: colectlonism, fabulatle, I1Ibi litate afectl va. lmpulsi \I ~ll:nc etc. Smdromul dcmcll~i~ este 0 mSlniJestaxe u lezfunilor cerebrate. Unele iezlunl sunt vizibile eu ochiul ]iber hi autopsie ~i 1111 0 local uz:~rt relati v ca a;CCC::L ill tumQJi]w; a:1tele sunt dituz.e, ca in flftel10sderoz1l._

U [tete forme de de.men~ ~urnL curahile.

JnlI-adc\liir. so POIlk: ,ObtiilC I) regressu 1'I.e. importanli'i aUl:lt~'Orl'rrjlorprin . uprirnarea ciluzei lor (tuftloare, hidroeefalie, infec!;ie sifil.iticll). Dar dementelc degenerative (senile ~i presenile). demel1ti!, urteriopaucll ~i alto demente cu 0 etiologle divel'!lll sunt lncurablle, JnFrall!a, ill J 9&6, ~ estlma Jill 300 000 ]Jmruirul penrn'llldm' atinse de dle'mell~ severs, fn Statele Unule; dupill .A _S. Schne>ek (19117), IDIlmmrul aeestma S,M rfdlca La '2 j rnilioanc, _MajoriM'cl!I bolIlillvilo:r sunr [n v1irrsU de [pe.ste, 60 de ani, ~ IBeMA WI AL2HEIMER

DIEPENDENTA, stare a une. per~ seane care este supusa, une! fUn!e &aU en,Wi ],u£l1l.

Peete exista ~k<pendenfill r.jf~· de un peodas toxic, de caee se face uz pentru p'E'ocliHlFea pliiccrii ~1II1l pcntru disipi!I.rea lDnt:i imlispoilitii.

Se distinf); dOl!JlI feluri de dependell~3: ]) depernde.nta fizici, C3J"C eslC 0. stare adaptativa ce are drept cO!l;5ecin~ apad~ia de miburlirifiziologic;e, ~i psihologice intense atunci Ci9lld Itlarea drogll]u.i estc suspClldata (.,tltarca. de ]ips!l"); 2) de.pendenta fJ-~ihic~, a coilrei caracterlslid e~te dminta i:mpe.rioosll de repetilJ'i() II cO;nS'I.l:lmIIUjprod1lillllui ~}:jc. in lips! a-cesI!:Iilia., ,sl:Ihiecnd prezi:nl~ 0 :stare d(l'pre~i ~'i:i <'Inxioosa.

DEIPLASAAE

DEPLASAR E .• , meca:nls.m psihoOJoOgicprio care 00 ~i afectivi (emoO~,e, pulshme:J este traosferBi.ta de 1& ohiectw liira vmfahlll ci,tre un e~em.,e:nt des:ub&titut~e.

Erologi~ au descris peIarg IJIClt\lit:l!.ple de substitu ~.ie 10. animale, 0 p~.sarui c~,. de exemplu. micut troglodlr, pufl! in fa~. unei oglinzi, C>i,Jbperiitii dl Iiu-~i ~fe infrllnge! ,;rivaJ a" , se apucll ~!l ciocltneasc;:'i cu pliscui 0 rwnura de oopac. :;ii In om depJasll'rei\ este Ull rapt de observape c;urentll: un tat!! de familie. rnu~illit de ¢ul sliu,.la imamoOJ'ea i;!clIsii se Vi! llJ~ de sQlla SOl SOli de copl I. In toate eazurlle, deplasarca (s.[ill, activiClItca ~UbSli,tuti\li)pCmtite reducerea lert'i,rul1~i. S. Freud II acltn cum esre pusili la lucru dcplasarea I'n elaborara viseler, spre a. face s1lJ e~uez:e cenzura. Aeest mecanjsm, lUlUI dintre pu,ocesele fimdamental e ole fl!lnctionilrii aparatnlul psihle", se fega. sc~rc In ~imp!mncle uevroeee ~i, in general, in toare f(mna\luilile inGOIl~ieliltului.

DI!IPR,I!SIE. stare morbidi." lOai mult ,sau mal pu:tig. ,dmabUI •. ClU'a~ tedzati iodeoseibi detri!itet,e ~ de

o 5cid",~ a tonuGUlui ,~!I cnergie~.

AO:llios" de7.g~sla~, descurajat, subiectul deprimZll: cstc incspabil s~ fufNm:e cea. m~i mid difuculrare, fi.ind d'e ao:emenea l.ipsil d£ orloe i nit !au.".it" El suferi':i din caUla nepuLillfei sale ~i are imp,re.'i.ia eillJ faeult~tilE sale intclccuJalc. IDl!Ii ales atentia ~i memoria. sunt deg,radare. Seontlmentul de infe.ri.oxitak C'-llfC rez;ldtii de aiel ii. spo:re$De ~i mal mull melanoolia.

[n afaFa de d.epn;:.s'iiLc oo.lu~iWtionl>lk. rc:lati ... pu.'~11 uwmeroase. se distillg deprelloii re.actiOfl.'lll': ill f~ta difkll~dlfil(lr vie'lii (conflicrul ,01] 1m supe:rim iera[h~c,. cu sO\uVsoata, Cil oopiii~ ~jetdeiea ulleifiin~ dmgi, a lIImJ.i loe de munc~; exil, singudi-

tate etc.). SUJmeliajul, ua regim alimentar prea &e',r,er, miesoraeea zllei (Rosclilthal. 198:5) pat di:kIT.litirn! <Ie asemef1ea Q depresiene llet"i'oas3. [l:nl!ri",it date'lo:r Orgnza~ei Modiale a S~nlitlitii (OM.S.), 5-10% din popul,~\i!Ol. mOlwi alll ar prezenta tu ~burarl depresi vc. In FrRnl~, petri vit ul1uj sonde] al ]nst.ilutulu] f]'~ncez de OP] nie pub] id (l.F.O.P.), realizer in 19&7. ar exista 6-7 mjlloanc de PCP.>OI!IllC afectare de acest s.in.drom_ Cele mai afectate sunt femelle m~rllatc din clasa mancitosre (60%) :/i persoanele care au I!l n i1 ivel de instru i n;: superior (cadre didaetlce, personal admiaistrativ, ~fi de illtreprJndere), de vlksta .maru:ri1 (intre 45 ~i :54 de ani),

Doprosii~ exisW ~i LQ. copiL Ea se mani:l'estll, tn general, printr-o dcreglare de dispCl"li~e (plic ti&e~l!i. dezinreses. undife~en~~) ~i ullburJlrj 00 comportement (instabilitate, I!gI"esivitate, Opoz](ie, ~cadere a randamentului scolar, balimie sat! anorcxi.e.l=ori 'cnurezi.c). Un" din cauzele aeestor tlllburllri este neeazul sefcrit de ptlri:nt~ (Wu-c: afaIi din scrviciu. boani etc.),

Se uumeste depre.'l.itwe ;maditid; (R, Spitz) ansamblul W: .(lewrdirLi twce ~i pslhlce care se ill8.tllleaz:1i progreslv la copihi I raic scpafiU de mama sa dupll Of: a avnt 0] ea () reillitie ~atis:Dc!ltoore de eel putin ~::J.'je h.mi clup~ Il~;:;tere ,. La incel}lJJt mofrnros ~ i I'll :l.nglldo~. copilul SffiT~~te pIin ,II rcfllza once (;Onf31;;-t Ilrnll!rl, Dw;lfinf: prost. nu mai progre~ea7.a jn dezvoltarcll ps;iliornotoric ,i picrd'c din gR:;l.Itlltc:; du p§ trei Il1l.'1i f.a~a copiluilli nnpj:etre~te ilntT-o e);prcsie d!:: llri!i~fC. p:ri.virclI it cs.tc goall. IlU maj pillnge ~i cane Inu-<Q stare laM~ici1. Dillc~ scpillmtia iIlfO!:~i vii IlU treee de 3-4 luni, aceste tulbur,iiri pm d dispanl. DililColo d'c ifoc~t. l'CrmcllJ. prollosticul rllm1l.ne ~1lm:bO!l ....... CAIi'IENTA AlFECTIVA.; HOSPITALiSM.

DEPRIN DERE, dispozi,ie relaUv stabUi g,c:oeraia de un ex,crciUu prelungi,t.

Bx.i8t~ dcpr1nrlerii. moserii , eognltl ve, sodalc etc., fm1Ilr:ne p.rin.ll.::JX&mc~ regula;ta a [J aul cv'c:niment. R,e.petarea.nu e;:;,te i'nsi!i s,Lllg\lra coml.itie a dep'~i nderii .. Penrru e!l aceasta ,'i-l!. se formeze este neeessr co organismul sll fie pregatit, s~ fie rnatur spre a 0 rccepta; \1Ii. 'opH nu pcate tnv3!:3 Ii~ meargll sau sl! scric daoa JiU a at,! ns 1111 allllmiJ Ili'l.'eI de maturizare". Fune~ia deprindc:rij cste ecenecucs: ea I i.bereazl! spiritul de aetele em:: poL fi ~ut.omatt?.1Ile (rncrsut, eondaeerea unul v·c.ilicul...), .DepJiruJere~pre~l"tl. ~otl1~i pericolul de a ~ilrac.i fii~1I Ilm.illn!!,. de l! Q fixa in reteaua automati smelor, de a-i scleroaa ~piro.ll1 ~i Id'ecli vitatea,

IDESEN, ans.amblu de UaU ~I eentururl ale une:li figwi.

In psiho(.ogie, termena] desen d'epii~~te simpla imagine[iI creion sal! in pelli~ili. tn:semniind ~i dcscnul iII C ulori, inclusil' Itcuarre!a. PSHlOlogii lII[[lireaza dcscmjl mal ales in smdieree copii h;rr, rolooilldll.·l CII test de dczvQI:tilre m:e,l'lta~!I, co !D1ijloc de desd.frare a cimllctemllli ~,i af:ecti v it~t1i. [lcSoelIul evo[uearzll 0 dat3 eu d£ZVO]tllfCS ps,ih(llogicll. Le 2-3 ffni POpitll~ nu [Klate dec€it rn.iizg.iUi; mai tfuziu d ince.arca s!l re:spo&:le un model, iar la 5-6 alii ~ti.c S8 "deseneze·". Plilll I a v[rsla de 6 ani. toti oopi ii, orit.>are a.r fi .originea.101' eto1cll sau ~oc,iocu]tl!lraI3, des:cneazii in ilt:clil~i fel. Cer,andu··le ~~ desene2ie UTI .. om" • psiho. loaga americoll'lilf', Ot.Xiderough" a srubilit un bun b:!>t dc~ntc:iigelilii. simplu ~i inctilntator. care pe:rmite ... ~ sc oonl:l"o]c:zc' cu u tllrJnt3 ni.velul. intelcctual al oopi.llo:r.

Exist3 ~i aIle desene-tesr, destinate aeelora~i scopuri, cOIlsUi~nd in reproducerea de ,Jonne geornetricc" (Rcy, Benton),

Pentru S"tud!ie:rea caraeteruhil ro;piHor sc Il.tH.i:re1lZ3 deseaul hiler SIIiU eli tern:1. [11 aeest caz sc ~:ille ~::tma at~t de aspecrul fonl:'l~l.al desenelor (amplasarea pe suprafata hii.rtie·], grossnea li niilor , alegerea culorilor), cM ~i de conti:tluW} acestoea, care dezvllluie 1II1iV\e:r~1I1 eopiluhsi, h:"iiirile sale, fie direct, fie iIltr-o f:Oml~ simbolJ:clt Pedopslhanalistii !>C servesc de desene pemw a rn~lege dramele infilntile ~i pentru ~-~i ~jul:Y tine.:ril pacientl S3 lc depll~aSlCa ,

DET'ECTO FI IDE MIN CI'UN,I, apa,~ r:ataj 'compl~ buat pc .asoet.erea. de cavinte ~ pe efectd.e fiz:i.ol.ogiee de emotiiUor.

[n mod obi~nlliL rlispunsul emodoaalla

o fiituatie d!at~. sc lm;ofc$i.c: de modlficorea ritmu~llli cardiac ~i ITspi["~tor. de dimi- 1lllarea !'ezistell~ei electrlce a piclii :ii de variatii det.cnniiiat:e aloe u ndelor electrice ale creierulul, UtmziLndll-~e simuUall un psihog!llvlIlIome.tru pentru mSpu.nsuliJe elecrredermale' ,. un pliell mograf pentru m1isuIarea rit.mll~uirespira:101; ~,i un sfig. mografpelllirU mas;lliarca puJSUllli ~ a pres~unii. a.rteriate, ~e oWn diferil:e iru:egistrliri grnficc tlillpili c:;rn:, e.ste posibH s~ se snahi· leacscil dad'! sub~ectu,l cXllIminat prezilttll reacpi ell1(l~iOnlile dind rlIsp'lllndc III linUmite iotrebWl: sail prollun~~ ,:lllumite clIvime. In poofida c~liUitilol" sale. detec· torut ,de mil1lciulli dirniine un insl:mmell.t ffo~i~ect

DE'TEIR.ORARE IMENTALi, vIa· guil'e intelectualli, eat"C se poat!!

daton"OeplI'oce.sli1lui DOr,ma:~ d,e :iim.bitrini:re. fie unel boltml:ota],e\.

Lil ,ffilljurit.lll~eamntelor u mane curba dczvoUldi illJtcli~ntei itJoope lIJI scad:1:i pe :oc.'Oimtitc [ntre 2.5 ~~ 30' de llilli, pentru ,C".''1 aat:O!s~ sc!l.dk:re ~tI (&.win~ 1m mal [l'Crocptibi~:lI (I dull! ell inai.nllli'!1:iI in viir:stl!, Lucrul I!O~sl.ll ne lire uimic uirnltor dllcill IlC g~lldim oil dup~. v9.r~tloJ 00 3() de i!!ni ~p.I!cit~ti~e noostfe fizice (pmcn:, rezlsu:n,I'd) iii senzonsle (v~z .• !Ill:!:) sCild ~,i de rapid, Deteriorarea mentaJ{I lUI cste INItologid dlec:at din mQmefi~J tn Cili"e pieriJ.ere..9 eficlie'l'lie i inte~ecn.];!lle delo'inc 'e',x~ge,~ti'i. Ell !ll,l implie~. in !lwei (lMiga~~mllil un prot»~ Ql'gank:. randamental 11 !;lui individ poare f~ diminnat ffirJi. capotenti.a1ul ~~. inleJectlla~ ~~ fie atlns (1u:crull aeesta esre doo:it!bit de dar 1m. in cazul deprss lllor),

Ma~u[ar'Cl! deterioriirii mentale se OOZClll:!i. pe ccmpsrarea tclultl'lt(llor ob~~n.ule .ill i!!numite; 'tC:slC. U nele, cum ~'LInt probs.le de rnemoric s .. u de t:al~1 mental, i ndicil 11 ~vel!lJ aetuul .Qi su bioecw I~i. jar flltele (voc0.bub]', C1.IIlQ~tll!te generale, . .) devedesc calPaci Wlti~e ~a!e anrerloare. Aceas:tili mero.di'J., n~C'l1til dintr-o idee a lui H, Ehbc.ock, se bazeazs pe nu meroase cQn~lall!r~ experiraeneale.

DEV,EBEUX (Goor'ge), et:D;o~'Olog am.edc·an. o:~g'nar din Romima (LlIIIgqj ,1908 -Pa11G. 1985),

Po~:s()r III unci !:IIiplome di 1'I pertea lnliltil!lJtului de eLlm1og:ie dill Pwi~. ".~ swdli~ "po!: (e;rl! F!" IXlPulafiile Hopi~ }i Moll aVe.ll (AmeriC::I de NQrd).. ROoms (Melan~i!l), pjgflle1ji iKaroama!'l (NQllla Ouinre) ~i MIOTs Sed.arn.g (d.LI'J. '~lJ.clu~ Vielnamului), lntooclilll.dlu-;re lin Smt.ele lIlJJite, ob~'lne OOt::l.marul in l'ilmoJie (] 9~S>. i.lJl'Di rnr]omc In. psiha!Ji.alizii (19:52) ~i psihologie U 9'59),

['n 1'%3 se ~mb.~Ie.'1te in frn11f:i,liInde devine director de :>~:u;d.ui. asocial .111 Sco-liia de ~tiiniC ~ooif!!!e. Devereux elite. tmpreu,l'I! ell H.. Ellenberger, unul dintroe fOllclarorli etoop~ih~,1lriei. D.unEre .Iucdril'e sale, ci!!m: :E~curi de etrKJpsihiiJlf.i:ic grutcfIlJa (l970):

EtIJ()J?~iMJtrie romp1em(,~m:m:ii'tll (J 972):

P$ihorCrdp1a 1I.!wi hld'i.1!.1 din PI:Jillt:S (19.&2) ~ lsror:le Ifi psinlmuiizlJ (1985),

DEV~A'IE: S·TAND.AA:D. india stIllUIiU,C :reie.ritor la di:spm\S.ht re.zwt&b~lM Inj~~wloni ccn~e.

Devia~ i~. ~l3ndatdl., Itun1!itii ~ ab:t/.ere rip, aba~ere eta/Ol'l salll aootere ,c:wdrnuci'JI medic. S~ d:Cfnlc~to ca rlldiidlili'i p!trln~ II l.i'urifJIn!;ei (lId.icl1 a medici ~f!tmetice ,9 p1l:trntelor abateeiler ~HoU\liduah~ in raport ell. mcd'~iI):

De.walia .s11li'ldair!1 e~ rep.regefl!~Jif pe fl.grri prm disllm/Ii care sepwll PIfflCI,ul dB ~ns" 011 t::utbeJ' li'I clopot de on-a ~B de ~~w

rntH~ distribl:ltie. !IQ:rmil.hl, n~t.ele se repilltl~ Slmeuic in jUfi!l ~1edici, ill. ~1J! (~IIIICnt cum.::. oblitllJUi ,~re ~nfilti~~a 1J11ll.1 dopot (dopot.ut bui G;llIlSS}. Din punct de \'ede.[)c graJfoc. d.c'i'iaha ~mncl ani este d~s· Ul.IIW" care ~~p~d pil.ncotul ck i[llnexh.me al eurbei sub fmma die dOPOl dcaxa sa de ~L!T:lClrle. Intre -1 ~j +1 devi,aUc standard, sau , .. ~gm~. (00), se eupriade 61l ,2% din poPlll~~i.e; futre -1 Si +2 ~lgm~ se Guprinde 95,4% (lin 'PoPlJl~~ie, Se: peste considera d tutre -1 ~,i +3 sigma efile cuprls!i furreaga popilll!~e, Majodtilt.ei! testeJm modcniC (~lle lui. W(lchsler, de e)l:cmp~!.I) ~L1nt etalonatc p(lIl1:i.lldu~se de III aGea$~~ vatom'o fll OOamentlll~. Dc:ricient~· hitclcctu ai~. nUlnira .,debmll!~:e!TIUntiili~::it'pilatefi deflnita c~ 0 dev~~tie m~£~tiv.ll de eel putin :2. ~~gmll 111l raper; cu I:IfICdia.

DE,WEY (Jo.tm),p51holo.g ~ ~g: ,1lDiIe:ri!CElD 'lB~iI':Un,gton. Ve~ont. J!8591-NewYork. 1952:~.

froJesm de filosofie ~u de p:si..ho.logi-e la trni~l~tell din ChlCt!go (1394)., II creat Q ,,tIOO~.a"l.I!bor.ltOr". ane.utm, C£Jtedrel &ale. Tn CW'C ,1Ol, ex.pf-nme:rrliil.t lcllnic. edLicati.o:nalc migil1ale, Inloe Ik o]iDlarul aUlOriLm"ttad~Uomd, 1.! 111lrodll1~ alcl ang1lja.memulliiber ~i de:tl'J,Qc~lIi~.la, Dascslul esie Lill ~hid, csre d!l! ~,filwri ~i d~ ajlilw.I', eurn ar faee-o un eamarad rnau experimeatat, fa:~ d~ ljlCobr cl S'Il oorn:pOrtii ca Uri partenlCt egal, irupiITt:lI}~ndu-i ·ex.perien~:a ~~" Pulletl~l de pleearo :II ,actitlllii s~l.e este p~oblllrn.t! copau!lIi. p'l'olblem~ de care ace~U!. se izbe~te In ~~[ua~l8J ~pct::D:lJd ~ctM ~l rn. De'wey ~teapU de 1~ ~o!t!'I' s~ac~loncz:e in Joo S!l. aflc!Il.lre, ,~:lI fac~, propriile s~le e~.perienle in .100 de .~. admlle de I a ~un inocpu t ~i nra~pir'h (:-ritLt: ill!foml!!lt.iile diip~t:Jite .. Lucrirlle sal'e nu &1.)111 Cll:iClu!'o;uv\I\Brba.lc, lip.sJ:te. de un soo;p precis, d, di~lti ... J. sum ,Q:rielill.:i!i.e f>pre

DEliECHIUBRU IMENT:AL

U[I soop praotic him defil'lu~, "pm re:aJizlUe!l unui pro'iectpcrWfioo., libe.r ales, f~oo.ca.re!! de p~ine, de obitete din cerllmieti sau de ~nicole eh1:c~ice, de exernpLu. Pentru a-si fC:l.lQl va pr'<Jblema, eopilul lr,e.bu le s::1 se dQcume..llte1lG (pril'lvizire,lmC.tJcte. tecn:ui)i ~i s;~- \llorgi!.niz.ez:.e rnunca. Difl~re numeroasele ]ucr~,i a.~e lui Dewey, re~llI::m: $coa11! ~i l.1opUul (1913); Democr.:Jpc~-i eauC'.t.JfJic (1'9 Hi); ExpCJ"lM~ ~j eJ'Ul::llr~e (193,8). ~ I?LlINUL DA.LTON; $OOAiI.A ACTIVit

IlIEZACORD CONJUGAL. ndnl'c" ~e.gu~ ,dVllbUii intu 'lOti.

ClIuzele ,conmcwlui c~re 11 OP1U\ poe mh.lLtl \:Illli .. altnra ii sc~p~ copilulu], C[l!e cste c:hilluit de imrcb~r1. l.Inemi si m~i ndu-se respoll1ii!DiI de cele ce so InWmplii. 1:1 fe-ilcfione:ililJ fie QPIIn;Blldu-i\lC ~.ce~rei sUiri de Illcruri. fie indhizilLndil-se ill ,~ulle, dar nicioch!t!:l in moo adecvat, O!.Ifund~t Tn eonfuzie ~i iJI~cl1f'it;ate.1I.C~i\liU!le8J SII ~o" lar!l. sc dcteri!Oreaz.~. pLI~ndlHe coaverti intN'J oonduit.1 a!Jltuoociam. Du~ M. Rutter (1974), S:ce.'it rise este de patm orlmai mare decll~ la {lcriL~l~ oopl L

DEZIEC til I UBRU 1M E NT AIL. !Inam,(I!Ue B~ona1U;itn ,can !!!intil'eg.eazi. dupi GI'!. fn;Ms;p,tarea !5~ciaI.a.

De70chilibrul psil:"lic se ClIfiIc~C1'ii!)e~zil. t"n esern\ili. pritl variabilitatea de daspozutl~. hiperemoti vi~~e ~i inslabil:i:t~tI!'c.are Ii irnpin~e poe Sl;!biec~is!l. ini.I,~prind~. mIIi mLUI.k: 5ai!'Cini ~l!IccesiY. Rl!IPGroJru~e 1m CU membr'i.i alltur'lljll]ui s!cInl :mpu~e maeloro~L fiuoct!.liltii ~i SUITt ~ca lbuciu.ma~~. Opo· :tifi.e precoce fll13 de plri n~u .• fug;l dt: aca~§, 'I'~;gabond.3j, fu[tt.U:Ili .• ai!CQolb,m, ~xiioomanie. [elIta.tiViC de silllldd(lTC jaloll'Lltlzili. bio£ml"m I.ar,

MuM Vl'eme H crerut dI dezeehilibrul mentaL este CO(lstitul;ional, 1n~. in prezenr se ac01"&. 0 important!t detemlitlsllta inllucntelor educative, ilil special ci!lren~ei de autoritate, dezbinlirH. famll bale, instabilhk!ii n:lediu]lJi de vii~_, Tenm(ivele Ief~pcutice ~ i de i'riscqde profe~ionala SUIl[, lKIcsea dooep1ionl!lil~c. Conceprul de ... dczcdhmol1l men~l" estc absent din nosografla americana (1il"s.M, UIJ_Descrjcrcll dln aceasta Il(l$ogndie care se apropic: lid mai :mull de dezeclLilibrnl mem,:d eorespunde pe:rrollalll'i:i!ii antlsoclsle. --+ PSIHOPAllE,

DEZO'R'IIENTARE. raticirc-, pelfplexlitate •.

Fhnta Ul\1 ~ll~ se ~irueazll illU-tlri mod im;pl_id.t illl t~mp ~.i [II sp-:JJliu. fUl. anumik; afecpuni (confu.l-ic mentall, demell~, sindrornullui Kors-lIk.ov). pierderea acestai sirnt de orie!'t:lirc se dO'o"ede~te durabila, Bolnavul, LIlCBpabil sa dlifeJenrLeze p1if!ile sp~ti:ullili ,~ilu vital ~i ~i':i lc restmetureze 'mIT-lin allsauiliJu coer,em, se .r~t:iice~'te iii loclIr1 eunoscute, confund~ trecutul ell prezentul, se eeede acasii 18 el pe dillld este 1(1 spital ~i chiar 11U izbuteste S;1lJPUIl;'i ordine iII propria. sa scli.ern!i oorpo.mlll·.

DEZVOL TARE~ serle de etape priD. CiU'-e treee fl'iot;.a vic ,SPT-e a-.p. Iltfnge depUga r-ealizllI'e de :siDe.

La om dczvoJtMea nu se reduce ]a si.nlp~,:). cre~llere. Sl!Ib inflllfJtt-a condilii]m fii:zio!ogtce ~i ~ocIoilll'ecluve, ap~d' llOi fOrme de flll:lc~iomm~ care [I ,oollduc pe sllgllru.l WplI.~ pflnCiPlllhlli pl§rerii (limi;tat la simpl:a clliutare a Siit_j5f~C'Cri_i trebl!lin.telor) ta sum::~ de adult O()nex<ltprincip.iuLlli·realiU~i. Pro~rruiv , rom.port£Uli'i-eutu~ se dkfe.reJlp.az1:i ~i fiinrtll umanill. deviIlle tot Tmlli independellta de: conlirlgentele e::uerio,aRi. Sligarul mic,

de ,exelli'lrph!!, rca.ctioneaz~ la durere pri iii agitil~jll rntrog.l:lll1i. SaL! corp. pc dLtld copilu.l mai tn vl1rstli se mll]~lIIme~te sii sustragll segmeJiltu1 corpului afectat de excita~la ru::pHk:lllt~.

Fjecare fiinl:1i mnanii are till ritm de crestere case ti este prop-dll; remarc~m aid pusee r.apide. s!l'!gll~ri., reculuri, dar 111 moo practic [Iiciodati! 0 dez,'iI(Iltare JrnC3r3, ell toateacestea, existi!i lIn anumit nIlm~iI' de legi v~.l~bile pentru toti, S-.i1[ stabilit. de ,exemp]1l '. cit dezvoltarea psihomotcrle UnnCIIlz3 o aK~ ncap-picioare" (llumatli ~i axil oofalo-caucriiJii). adidl matul'iz!lrrca slstemafui nerves se realiz.eaa.Ji illlt~liI fel ])l;dt copilul doMnde~te mal ]Il!tiii. contmlul eapulul, apoi ill membreloi .. ~uperioare ~i. la ~fir~it. al celor i nfetimm:, Utilizarea. baby-tests pennlie psihologiler sa ~tic, dad dezvcltareacopiilor mid se face ]'n modi normel. Conditlile opt; me pantru ca aceasts .sa ~c de:.rlllfeze, ft~ mod all'lloulo~ mnt: 0 buna: ig~el!ilI., 0 mn_billnf!j stabiU! ~i plirni de ci'lidlur;l. Illgrijiri ID1II'C'[lre de ufcc~illne.

.DIAGNCSTIIC_, concluzli!J logici a 0- se:rie de lnvestl!_ga;~U d.est:inate m~elegeri:li compa_rtamentuluJ. '1iUlCi perlimme. a ftm~ionirJii 'Ullui gruP'5a'1ii a&ituatEei nne! iDtreprin~ri.,

Orice diagnostic se baz:eaiZ~ pe ttei J,'!'tari p:rindpi i: ]l1fonnatia treb1!J~e 8:11 fie abuLldellt11i ~i \'mliii:ii;. eiltrebll1e :sJ [i.e mpmt3tii !.a subiecE. sa fie p:riv:i I:lI in istoridtarea sa ~i W Jc]a~e eu mediu.1 acesruia. lilterpte-tarea· rea mal problllbiUi va fi aceea c;;1!Je vaexp1icQ. maximum de fapte gl1ltie IJnui minimum de .ipocrrez.e.

Diagnoslicu1 p~il1{)logic esre un act de pru:ml i:mpottan~, IlllnlcaE d rondi~(mearli

tratal1lClJtul ~i e'l'owtlli Il~'terioar!l a subieclului. HI cere dill plllk:3 ps-ilho,logll]ui s~iip~Jlirea pcrfectll a tehnlcllor, (I mare experienllt. 0 vasta cnlwrll ¥ multa inrui\ie. MUliIc;;a de echipi1 inlocu1e~ din ec [iii. ee m~l mult acru1 indivIdual.. Darorit£i.ooopcr~ii. erorile de diag!los,tic sent c:1imillare ~i nu rnai v edem, de exemplu, oopii care SilfeIa de caren!1i afec:tr"'~ cOllsid'erati a fi IHleral-i $i nicl lummi cerebrsle rJ_Mase ncdiagnosticatc·.

GrupuJ do di(jgJj().._~tj.r; estc 0 tchipil de persoane ,en orizoaturi difenre, care aCC€pt!i sa t.llascili, timp de mai mulre rille. expcrietn,e comuna, eu scopul de aintck:~ fcnQmenele C:ili1iC se pt'odtuc in mlllijimi restrlinse.

ID'IDACTO'GENIIE" ansamblu de talburAri pslhQEogliee Q:U psl.ho. i50maUee proVOC(I!te.a elevi de unele cailI-¢ dlldaeUce.

Nu raroari itwl1Pl.tCldi se .ar~ta eel putiIl rn:fudemfiltatici 00 elcvii 1m. Unii, deoseblr de exigel1~i.. multipLica temele pentru acasa, altii, surmenati sau excedati de sarcina lor, sc mf-urie, i~] ameUliIli8 sal! I~i umilesc ~-co18r.iL Proc-edlfurd. aSlfel. ei I~i de~{:a:rdi ~'lIliunea I1e:1'voo~ii. dar i'i zdrobesc pe DOlPH, care pot dez\'olta 0 avers lane fa~lI de ~omllii ~j_ chiar fa!i!i de .s:tllilii Tn gene;al. incbil:ml'idu-~e in millthm iSilU curnnillJndlu-se rn aepresie ,.

DIIF EREIII,. IE R,E,tucc;rea de la. ,generalla pilll'Ucular, de la 0 ,condi~ie globWii. tti omoJenA Ja alta maj spedllili !iii cterogena-

Difmntierea camcte:rizcllZii dezvoltarea u.nui individL 0 ObSMV~~:Il tOMe oomeI1i.Ule. Acesl pr-occs este pl!l~ la lillcru incili de La focllndarre. La fuoeput toote celll!ele

iezultare d]n segmelllatfea oului SUJDt idl::litice. Progres1 v, ·msa,ele capi'l.tllJ funne, structuri ~i. ful1c1ii nol ~l'li.eie deviu neuroni, altele oelu(e senzorrale etc.) La. fel, co,mpo:rtamentllIl oopHului rnie, la inoe:put ncdi[erelr~iat, se imbog_ilite¥te progresiv, rnmiti.ciimh!-&e in varieliti dis-lincte. Expre~i lle sale emotionale, la im:eput limitate la pliice:re 5J.i dnreec, devil! mal precise, iar conduits Sa oocial3 devine mal seJ.ecti".ii.,

Cunoa:joterta proceilfe8zit dupa aeelasi p;rilldplu: La start posedll.m caIevu idel gcnerale a~l!iPf3 unei chestlunl, dar, pe mllS:lllrii ce reneclllm ~i acll.izi!ionllm Cill!l~tin!e. ac~tei! se duv·ersrndli ]Illlo,juni ~pecifliCe.,

DIG E:ST IV ~ in da6mc~ea lui c. Slgaud (1908)" nnul di:utre ce~e pa:t:nIt. Upurl monblogiee esenUale. care &C cara.cterb:eaz6 pdntr-uD. abd!o:m.m vo<lumJnos Iii im.porjj;an~ trebuinte v,egc'taUve.

Ace<~t tip corespunde endomorjului" lui W, H. Sheldon ii picnkului- lui E. Kretschmer.

DIPSOMIAN liE ~ tendlintii. eXCGS.-i!W d,e a eOli1Jl!!umll biutud aJcooUzate. t'eudilnt6 care fie :manifesti .inlermltent. UIKlOri pedod:lc..

Aceallt~ trebllilllii de lte8lllpanit pOl.1te durn mai illulre :ziie. timp in care mbiectlll e8te ,cub] ,",at fntl"-o, profumUi sta·~e de be~~e. desjpre care ]'I\! iP~"'trea:z.ti dc:(;iit 0 vagil al'lli[l[tire. Apure mai ales 1a snbicc:tn cic.]otimici. Dipso.mania trc:buie d.eosebil1l de potomanit, care es:te trebrunpi. i,lmper.ioi!lsll ~i p!:Ilil1.fIt'I.entll de jjJ oonlOumaOttcc rei de bifururi. chiir.r $i arinll. d~.c!i S'ulbieotlll [IU are alroe'l'a la dispQ.Zii~e. --+ SETE"

101

DI:SARMON'IE~ d!1!!!»fdalil~ ta de_z·, voUarell iI!m~ttOI' flw.ctU, dezvoJ!·, tare care Dll se ~i~~' in :m.odul 1IJIj!t.eptat. smemD ,I um.omo:!l.

C~te~ea firic;ll, im.el~:CIlU:lli! ~i :l.feoo,vli, 11 U,IiIUU copil eunoa~te pm'grese, oprlri (fixa~;le·) ~Iichi ~r reculurl (fegm~ii,·), :rrn dczvcltare ,imerviIl eel putin tm~ facton: maly,1i zarea, imdiprrcli si mati "a~]I:I, De Ic~emplti, un oopilll~ ncrmn], in '~lir~tilii de 15 luni, al drui cchip!lftllt m.::rV>OS, ,O~Q:; ~i muscular eCi>t.e suJicicn~ pe utru ,~ merge. au 0 va face d~!d mu 'u dor'eij~L':, Ul!c1i 1l!JI 1:1 root ~fide,flt de s~im\Il~t In aeest sens S.UI ~ktd filptu~ de a merge i ~ep~ perieulos. Exhtl,fn a(;ela:;;i fel, disarrnO<!'Iii privilld dez\i'Ol~afu!lC~i,ilQI' i nrelec:ruar,e, [lC:hi7.l~a de cuno~til1l~, p.~ihomotridt!ltea ~i fmplimirc~ il.fcotiri, Un copil poate fl supradetat iam·un domenlu ~~ tOtll~ d.eHci.em [II alt domc:ruu.

NIHil ~m diS<dm'Wllic C' volmi va organizare~ palQl()gic~ II perStlL1(111 i,L~lli, in em'c i!!~r.lI toate d.i~oord all~ete ~.:lez\l'olt~lf'ii iatelectua~e ~i. afeetlve. Este \fmb!]. ft} acest eaz de o stare prElp.'i i.hmic~, cu po~i bmt~.tea u oci evo]lIItii spre p~ihmlL

1)1 SART R IE~ tulbur81'e ,11 \!'cn:hlrli.

.Arti(,1I1are~ cll"'intt:lm C5[0 d!:f~tLlom.li, si labelc SllIlt J,epc~LC. sll'bicctlll 00100- ro:~e~t>e_ Dusartria are 0 origil1e cenlralli. ,ea obsCl"'lll.ndI,H:e ma~ 81e~ in uftele boll 'Orglilidee ale crej.e.rul!l~, cum !>unt delirium. tremens". demen1a' ~au parlll i.Li ~ gel'lern~1lJ' de origi Il~ l'iif"ditic:5, ---+ DlSL.M.IE.

D1SCALCUUEJ pertUll'bIlfll in :lava.. ·~ca. caJculww la copH ~ po.5edi ·totQ~~ (lIID,t.e]1gel!l"i. ~.l.

Acea~tlI tuUm rat\\} ~ s(l~~~e d~WI de adcsell di,!io.lex.ia" ~i. ell ~:u~e(l:~:stll.,~re I,~

11:12

hazll dHkuldltile die t(lrl:lllll~za~e 8pa~lala (~oolarul, de e~empl!l!l, nil ~tie prea hilt<: die u nde ,~~ rnceap~ ,~11 flld.~.d:I!IIl~.rc:a). ~m::ur'CMu:m cs.~ in:s.1l. mx:8ro.~re. C:I di~.parami [n u rmaanci reedu d!ri lIaCCVaw., asoci a[lIl11l1l:or1 CIlI un sp:t'ij~ n p~ihnlJ!]. r8pell~ic, [)i.sc~(;ulmc ~Un~ aumeroase, Dup:1i J. Vogler (198S), la ie~ireiJJ dill ~oo.a~~ 2:5% diatrc copii J:I!JI sl~piil1le~~ irnp~Uei! (:55% tn.c~wl iII CilJ:C CIpI1:rafi~ eupri ride aumere ud.m~ll(J). Po de all~ parue, ullii ~oo:J.ari qUCl!:tli illclilcul pcuou em nl!! Inteleg eIiUlil!,1Jr]k: ptoblcmGLor, "'oc~I>!JI.BfUllm fiirndl in~u[i.dcnt. V,cdc.m deci ca nu nu m~;i dcvul este iII ci!II;rJl 1111 caw I' dlscalculie], ci ~i ~Q;)liI, La ~d!Jlfi se 1nt;[l~ nesc wlbur:1lri de calcul rn st~ti te de degrada~ 'i ntelect1l!al~ (£L~eW'lClleil ~\ll buriki potfl I] nu 1 dinjrrimele ~i mprome ale clementei) saaea urmare a unei lezhml a cOI:tc)lulLli cerebral. ea tn .~farzie_ --;, TEORIA OF'CAArD.ruc"

IDISFOR IE~ tuJIblmlH do disPQuUe ·~tei"kat:l priIl'lI'>-D &lib'" illuderrCl!luh;d pentru .... ~ati ifoi Un "cnt~· _eDIt pnerral &: fnQti!!lfactJ,e.

SuhLeelu~. p~re clez;~Jnllgj t. de~bLlz!l[. dtm9ud IJ neari. 0 exc ulay.e art i fi.cial1i !11 alCloo~ SilU dw,g ,i pul!ind sffi:r~i pr]n 5.'inucidcrc.

DISGR:A!FI E I tdlnu':are a &erisu.h,d.

DifiClJ1Ulti ~e gr<lfioe C'ar·c IIptlir ~ 11 copil en ointeligenll! IlOLII1i!!1it ~um Il'tlc._o,;c~ mlW· rate !IInei ~ofltrac{i i !'l'llIl~l!l~re Cll~!!,t:~t.c, lega~ de perru.rb~j de o:ri.gm.e ~l notlonaUi. Sensu ~ e mbl~az~ III lQ8,te l~eJlsul'ile. nU rcspeet1i li.ni iJ.e ii de",ine iJuz;ib.ll. A.ceaJi,t1i iilloma.l.i.G se il.mel.imceaz1!. ~i c.hiax disJl~ c-omplet !prJrl rccducare p~ihomotoriG ~i gl'afoter;;lp~e".

IDISlll.ALIE1 tulb~ de M1:icware vcrba.ll datwati :m .. ]f~t.lllor sau unal' Je.zi'oni ale orgliiDdor p~d~ fe:dc!S a:~c :l'o:oa;tkil (Umlbi. dint1, bu:ze. ¥DulpallatJ;n ..• l',

S!] bieclul este tn lrnfXI~ibiHtatel! de :!I. prOTIuntll eorect lHI cuvi1lnt SilIlUI] sunel dctemlillat (d va spllln~ ,,~e" 1'n loc de .se: ,. ~.~mr tnloc de .~mren:.). CQrectarea acestor t.lltburihi este pesibll ~ prLIl reeduC~I'C co.lillus!:i de urn ~pcc:irllil~t (arWfoni~l)" _', DLS_IIMIRIE,

DISLiEXIE.tu1ib __ e prl~d il!llvi· tlEl"~ dtltullul,

, in mOO obi~nlJ it, un copi I de ~u&e ani tnvoI!!t!l ~.~ citc·i:!S{;~ fThrl!. dificultatc. Dar nJIll~ti ~(.101aJj'i .ulllCiigl:'llfi (10%. dlllp!l B. ~i.ill1gren) nu reu~e..~c sa o facil. S~ntito~~ [a miTll'e ,m;p:re:1.entiinrl nid (I deficie tt~. ~enz.{)fual!!i (miopie, ~UrditlllC •• .) ,~;;lII1 melade. C,1I 0 freeve·ntlt Iq,'1.]l~Lt~ ~lIcbs!i., ei nu 'l'CU sese, tn pafid~ l!,rOl'tll rilor lcr :~i ale i'lld~aoodlot. sll clte:a~carnF.l potlcneli: inver.;e£lz~ sBabcie (~r:Jmad tn ~Q.G de ~m!lnld. fj coro/,ffu loc de !I cobarictc,) ~i m~l~Heazill euvlntele ~ i frazele pil!l8J la a 1c fooe dc: m:recu Im~u~.Dcn,jellti la citil, defid.enf~ la. OOi:oW8fi.e.ei s.e dei>Qllr~jellzli. Ilcgl.ij~lizli ('ele111he TlllIllt:'rij, {ilevi:n clc~' i de1_abuu~i, dez.gu~tl:!~L d~ c)'Ilcluile 1m, Unii se :r(lvol!.i. ~ltH r.e ,dcp,dm~ ~all adaptil o atin.ldinne d.e llepli5~te,

Prill oomec~l1tde s[lie soci~e ~i p..~ihologic:e. di:i~cxia c-Olistiluie " importal1t!! JlL"QblclilJli pedagogid!.pe cl1re e;slC rn.ecesar' sJ '0 aprofillndam" C<LU7~le lIc:estei .. ill!fh· rI1iUt~l sociale" t(L Bautmlier) sll.nt IilJl! ~1ltI1lQSC1,Ue_ nificllIltMi Ie 1 at.el'lll~ wit. ane afiicntID1 l ril sjliatiu (~. ~tu IllUde est.e dreaptll ~i unde este fi~l1I~a. dCali'Upra ,~i doocSUlbt ek:.) sUnl faplC f:l'ec\llenre. hi fei ca ~l:S[l.g~cii.!· COIl.ttariat~, ocea a: i-a ruC'llt po: \.100

autori s1t SpUIl! c! area~l! lLlnn~raf.e est'!.:: legarl! do .o:rgan,izarea ,cc..::bJ'al:i. de 0 pre-d'ornill~l1tili a emisferei dfepm ,. Alti eercctliwri ins~, (J. de Ajmiagucrra) cred di uf fi mill degl'aM. \'oIDIl de llpsa mmiva{iei de II ilJ.\r~ta, de oalbsent~ So c!JIrioziUti i lateleoturr1~ ,[11 rea~itl!lC. d~cJ in clh!.e:o;,ic gml'lim :ll~a fe.ctmi afe«ivi a~oci~ti cu dilieIl'tlti de mguill7~re spatio-tempo:raUI, !lici ul1ld d~l'Iue ace~~i facteri 1'!1,1-i BU nL proprU. Avcm de-a face au un feaomen ale dtr!JIr CnU7_e ~UL1L compleJlie, fu parte e.mditme, In :parte IIfcc~~ve ~i. imr-o cantitl!U: delee neglij~bim, pt:d~Jlog1oe; s-aputut mnstRW, [hl'Nrle".lir. c:tl elI! cat [n".a~iiW.rul ~~e m:ai expcrlmclltllll. eu ,~Wt mlli puti (Ii di slexici gasim in cI~i>a £a (E" Malmquls;t).

. Ul1clccamri dcdislex le se ameli()re~zlI !>pontan, SpIC opt 5,lU nou.§ ~l'Ii: altele, i!ll mpariv.ll.l£L~~ ~rim= sec;he~. La ~. eare se [.loam rewl'g.e il1difurcn~ de vlrsHi. Scopllil IIIII esle 0 Houa rn\'lI~are So eH.iwllll1., cl modifiCEIrea ~isltm.\llili d'c g::il\d.~re al liCO 1 arulu]. El trebuie [n pil'inll!Lll ~~l'Id tnv~t~~ ""m-f~ orga:nmze spa~iu l ~i litllpul. pri[]~rdt~i oI!!ciecvate. Dit!' l1lici urn fGl de reeducare nu t\eu,e~lC rnrll partieiparea :leti vi:i. ~, pJrill~nor $'i ~v.'lli~milor, care au ~-~i .modifli:i~ l!.ldeosebi ~tih!dillell. tn 10<: de a--I Mr~1,]Ji ,i de lI-l oci1ri pO!: ~oolilr, i.rn.pooi1::mt '~I>tc s~. fie tedillsa ~l],_:l:ie~.:nei.l" 51! fie rembi1iuU. fumraj ~t" De pfefenu e~te, ~m'I.I., sll ~ evirc de 1:1 hun [nccpu.t ll('le3I>tii 'l:\llbllf.ll.r-.e. Lucru! acesl~ cste poosibll ill m[.su r.! in care copil1,li! e~J:e ptiS i1'l mod pttm~tur si\i i.llve~ sit dOOillVC~ (1naim.e de ~ase lim) ~i d~di me se a~leaptll. ,agrav,~rea tiIJlIYL~r;llr~!Dr ol:!sena.te, ci sc intervine reed.1l.t:atIv dn fI primul i'lt0!l1lel1t. D.llcil. dup3 p.rimde dOll m iurni de exe~~.ii. !;i.oobrulllll iZ!but~lt s.lhi d~scli ddlCl1t~lc, ,e-ne 1lIti1 Oil el ~;!l ti.~prel.:eJltaJt. 13. 0 COUlS!ll'~tatit ~p0dali:llii.t~,

100

DISCJOIERE

DISOC IER E.! :rupturA de .1lf'D1onh1::, dilSlocare iii. pel"$O:naliti~fj ..

La Sdl iwIn::I1ic, de exemplu ,. ]Io~m bizaeeni ill OO!l1,]XImimII:n1:: S-lJ:rli~ur:i in limp ee ~i eXpJ"im durerea, ~]gz~J!uri bratale ale cursulul gJ~ll1_irii. care sare de la scripca .13 ~ep!.l:l',e .• diseurs tncoerent etc. Acesle liimprome exprimli penurbarea pSjhimdaJi, di~locarc:a Eulei boluavului. Pc:n:tru 1lI. deserie asemelle~ simptome, P.Ch~slim. utili.

'. ~tii i.e.rm.mu! .. di~~.n.t«',. iar E_ B~euler, iII ge:t'manJ;l, pc aeela de Sp~lwng (0;;; des. piCafc> eli vare).

DISONANTiOOGNmvi" C()UCGpt propU$ de L. Fe&Ul!1Jg~f pentru a d)csemna.irufis.~itia pslibIi!c!l dlatora~il &ptuhd partillJj'rn~ntre donA ,r:;au.m.ali :mu.l!~e idei eontr.ad1ctorii.

Omul are nevoie de coereutii loglca ~l de w-moIlie a!fecrri.v!i. Sc imfimplll. itisa, ca aceas~ armonie s~. fie perturil~tll. de evenirncnl!c neasteptate, lhIUli. J~.nlre ptietcnii rnei , de exemplu, rn1l:rt.uri ~~te doodllltili Fn public opinll politice conlrnre acelera pc caseje profesez eu. PefltJill it redl!lce ace~:ti1: "dl:;;on.:ull~", va tn::b:uJi sill recurg 111 un all e~em_ellt. cam m;ll va aj~.t8 £li. Jep:i'l. ~c contradlctla ~i s!i~mi re.ga;.~e~c «hili. b.ru~unrerio,. A$ pinea, de pild!:i, S8 re:;;pillg infO"mllirla Ilril'lliU). (.;ml cred ell ~i-fit pilltea tr!da Meil,e") ~illLI sll.·iminim<lli2iOL imporlaar~ ( .. .ifi. ya da. reped!:: scama de we~ClIi.:ll fii.cut~")_ A~ punca, de a;o;eR.n~, ~ 0 rup cllprJete.nIll.~ meu, CCCI:I ce i'nsel1llrl[la 0 tClIls.fomla]7C 1m. rnt.IJ.rajul meu, sau s!l-ml mo~.Uf"oc 00 iaL!'lIll:m.i jXl.lol(.ia, aooptiijJd 0 alt!! o;pinre_

I)ISO RirOCi,RAFIE, t~lb_8l""e pr.~.~ vJimd iMri,laJ'e!I. o:rtognUrei.

Un.emi. Q lI~'tij_IIIi:1'I!I. i:xo.~at, di!r cd mai ilde..'!e1l es~c ~soc.iar3 Cl!I dj~k)J;ia'·. Llltere.le

prea pl;!~ill: d.ifere.n~ia;t:e. fie "rill grafi~ml.ll lor (m ~i n, p ~i q). fie prin pronlJ.npre (v ~u f). Slim contundare, iar locul lor 111 cuvhne I11!1 este respectat, Di:oor(.Qgml'ia se d~oreaz!i ilm.t:i peoaste Qfg.tmiziki spa:tilile (confuale iHUe drcitpta ~i 8~lInga" SIiS ~l jos), d~r ~i- in 1]I"IIele cazuri - difieulIli~ilor afee-tive· ale capuh:1i111,

Nmnillru.~ ~oo1.a:riJo.r care 1I1!1 0 p:t"OtlS~ olitografie. fiidl II n tllS~ d.ismtogrnfid 1m. scnsul ar.ilit~t, este .f'oalile !:ld~C:i!t. Pctrivit IJ nei anehetc efectuate dcMirllisteTll~ l&Iucat~ei Na~OJN!Ic (~987), pe un C';iantiOil rep;re.zcllt1:ltiy de peste 2. 000 de elevl din. clilrf>U] motlilll, .aul!Il n. mal mult de 50% tllin.tte seolari iguo;di :;J.cOO'iurile partlcipiu tul trecut, .Iar 70% fac eel pu~n ~ase gre~di la 0 dletaee,

litl SP LAST'IIC" in cl.alilmcar·e~ lui E .. Kmle;t;sci:uncr •. Up fide care reune!iite cIIF8.'cterist:Lcile ee aparfin ce]!Orl!l.~tetrei Upud~ pknic ... Iep~ol$.Om ~1 anette. eeea ee ti.di un aspect. UP£lt de ·-QWe.

De exemplu, 1;111 subicct PQ~~e sa aiba picioarele seurte ~j gmase, umerl tIlgu~ti ~ibm~ flrave.

D~SPLAZIE~ tWIJ1mlre1lJ d'~w.tix.Ii cl!llrpol"afe caracted~ati de dizar· game ~I dlI)~wtiitJi.

in sblcIm.I.1 bi(l~ipolo~ic al till.!

E. Kreto;c.nme'.displll!Zia e~te Uut tip mmfolog1c C<l1e prc.zint~ d.evier] i[l mpom cucele trci. lilluri p[jni~ipllle: astelllic' (~all kprosr.Jtu), ~Iilctic' ~i pk:..l1Iic·. Ins.istemUJ lui W. H. Sheldon,. dlisplazia e~te· 0 vmiabilil care &e ~d.;;!lu~ oelor[alte OC! cOlmpQ:tlt;:tl!t:e fllildamenta],e; em.domom $!tt, ocWmor-· fism" .meromCITft~m.·. P,e.r5o!l!nere ~ a care pm:lomini1 acea~~ 'l'm.abiTh. ap.aq.Ln nplll~JUu dizarmo.nic,

DISPO,Zll IE~!Otarre af'cctivi ftt~da= IBGatalii care po.ate !Iii osc:l:leze iut!'e po.m exJtremlllJI :mAhDirtl~t bucu.:dei.

Di~zif.i~ le di! ~fnotlilor QOl.Q"nitlln1i lor i!!fec,ti vii. E1L rare 1cga[ii de 'oon:litiw~ic ~i dep1111de de lin mecaujsm neuroflsiologlc eontrolat de d leneefa] (hazacreierulal). Lezduui loculizare· tn ,~oeast~ zon!l determin~ tu.lburfuci de di.~pozi~ie" Tlil general, l,Qa.te leaiunile eerebraje, fie ele de or.igine tn~~lmahc1l (r.l!1tl'e),. i nfec~ioas;~., ~'Umoram etc., pot. 811 dud ]11 mod.ific!lri ;!lie d.iSp0ilitiei ..

DISiI'IRA:C'T lEt depJ.asar.e 8. 8teDl~iei unul 8ub![ee~ 81Iupra unlJ!l~ obl·ec~ dif:ed~ de aeela oare :11 ocupa ini~iall c&.tnpll!l OOIiI!.lUh:itci.

DhtraG~ill corcspu nde unu i mccanism de ap~r:rre lnccnstient a! persoanei in fata unei shlla~ii nep'l~cl!lre. in industrie se fae erO:~~l,lfi die' a fie dJ mi ~Il,e nlJon~<l!~~ile alel1l~i~l ,ijl!on~0~i i fire ci!ror oonsecin~ stint uneeri dramlltloc; in acc;st seop se lntrodac 'p~!J2i6 in perioada de muncA %1 se reduc zgeraotele nocive. Dlstractla se poate datoea ~l ,m]f1ictl!l~lli a doua mQ(i v a~H,U!l.a con~ti.e!lta, aJUaim.x)!j~tiefl~: de exemplu, dlupu Cc !1m scrlli () sGrlsoorc care rna contraria. 0 uit in bUZIlIl3f. Exl"ti't il!l~~. ~i () altiii YlllfieEaIIe de disIT~.c~.e, aoeea a savaJIl.-· t!llll.lu i'<:.olat (distras) de lume dill C<lli,IZU d lr.1ii¢!!le GOtiSuCt~t ce[(etiki ~ suJc. [n IIlGe-st c:~z m.ll~i c.stc yorba de !!III eu ~!J[ III ~u~:nfiei, ci de restriim~ea dimpu l.tI i. con~ti!i.intei. n~f,e:.rtre expel'llm.eru:e permit s~ &1:' presmpun!'l cil 'ex~sta un apara[ de C0l1t~1 C-aI1l flhrea:!;~ mesajele se!l:l:(lri ale ~i .rill Il!s~ ~U <ljt.!!).gllaOO1!:eX dedt pe celt rIiL~j &!lrnlli;fi.Cilti \i\e.

.IOOCIMOLOGI c

IIIYORl, :mpel1e legslJi a casatorJiei.

Tn Franta, til .1900, se nllmara un d!iwr~ la clOl.lazecL de cas1i!lWii, pe cJ!td jut ] 988 aceasUipl"O]JO.llie se ~propi~ dt: 1.lJ]!J la trei. Parlsul a si IIItin]; ni ye~!!I~ Stateler Unite, unde CI cili.s~t.o,rie din doull se rert1l1in~i ClII dl ... or~_ Aceao;W cre~te~e me eel pu~i n trei eauze: punerea s ub ~ernII1H~ il1t~barii a farniliel in~orfl1la ei wii.di~ionaHi; ern.1lnd· pare~. femeii; flexibilhatea legL~la~id.

Apruape 'rntotdcaml.~ divortul esk: punctul fimli .a~ line!. I:oc:i'n!el.ege:ri. conjugale. gra v ~ ,~i clmabH;1, a c[rei odgine poare fl ~exuaH:i., caraC(enalli $.aU cultuN.l~ .. Arareori sotii se despart nidi m~ ~i iIIl"~u.!l. CopMi. sUilil im3 (lei care sufem eel rnai mult de pe urma acestei ~ utlJlII~H .. P~It~ru Wlielli ]11 viiIrSta de 6p~nl'i. la S u]li piC'iderea tatilJ'lI i c:ch:uv~k:tlcl 'CH U iii. donu. Le trebuie in medie 10 arnica s~ accepte s.~ru· atla. Du~ J" Wallernrein (19M), aproape 4(}% di n~re oopiH al d~o, p~g'lll~i au divo.rtl:u,. eopii pecare e';;!! .i-~ ~~J{.I~ ~t[imp delS an], au suferit, intrcun rnom.cm san altn], de 0. stare depresi."~L

DOCIMOLOCi IE!, 5itudiiu. ftiinfific alm.etodelo.l' d.e pf'acUCl!.Z'e aexam>en.e~oll' i!jIi cmJieursur.HOII' ..

N otarea probelor de ~!ttre pro.fe8Qri nil eslie nic]ooiJ;tii ell toM Obi.eCllvii. necure· arc mh:edilc sille dcrdcdntii. tuG1il11 aOfk~ta a dll~ la llI~lLt ~. I'Illlr'i di yerge:n~ Tn lloltare l11cJ~ !'>,a p1!Ililtoorou de scandlll~. Prlmele ce:ooo~ri siste:mal:ice iliiIUprn exa· mermlm Iradi:~ion:il:o,. ceroctiirl b~z.ate poe eom:mll!ll statis~ic, i"ntreprin56 din 1922 de c.ililre M, ,~i HL Pi.e,ron. COnUII!lIlIte de H. LIlllgier $i D. Weinberg (1927-l'933). ill:! ~d,tllit fiirij c:c.ni'o'oc m£lre~ lar .irnpr~. cjzie. Dar eX~rI1.eile1e t!aditIal1ale rezij.stii

105

totusi tuturor IIsaitur.ilm. Cu toate acestea ilpilr G~tc".~ amcllorarl, cum sunr dubla c:orn~~n:.~ locrlkilm serise ~i luarca diil1 00 1'1\ ce mal mult iii coasiderare ~ dos~ndlli ~oolar al fj«arui elev, Dooimol{)gi~ ar "'rea ~1I obtil1 ~ o pertectionere &eilSiblUi a metodelor de exami nll~e ~i 0 fOI'matie t.e.hnic:! a examillarorilor.

DOPA" sau DOPING,. termen deri· vat d!~D verbw. englez to dope, care tHldiw::e utUba!re1t uom excitant.

Dop.ajul este lIli1 (apt frcevcnt ]1\ intelecW~~i1 S~tI la sporti \l'ji C1lJC vor sili sparCll5C3 W mod! ilrtillci~1 (.;ar~d[<litile lor rncntalc sau flzice. flst.e (I practic.il pe'ticl.iJmlJj.~. Clclisrul britanlc Tom SimpSO!1 amuritdin aeeasta nuz!! la urcarea unei p0.tlre la Vcntoux (1967). Recllrgerea 1.;]1. dopa] de.notil pcroo.lul~iJtatu SIIlOO, care sunt Hpllite de iuerederea in sine SIIU nrc vor sl! se ill!lzi(l.1te7.e.

DOPAMIN.i -+ MEDIATOR CIHIM1C ..

DORIN TAJ tellldio:~i deve.D!liti con~ ~U.eu.tii. de ob~Gct;ul Cl~.

f'~!t\Iea, de exemplu, este (I trcbu]nta· pe care eu emu 811 mi-o ~;)!tisfm;. iar dminta mea. de a manca, gellernt.1l dea"eas~ I:J:"I::bui:nt~. este oo-n~lnellti:zarea ~l t.u0.tiel l""CSpcctivc, Dadl. mlIn!incrnr~~.-mi fi fQfiTn~. dQIintil ttl! va avca tlrnpal sa apar1l.; ca $11 fip.Ql"l. este 1l~(iC5~ ~Ii ~u:rvin1l urn. ob.stacoL Do;ti11l~ i~ naJ~~redill. ffllsU"ue. Ea dll vi.e1i.i lIfective Wllai.itatea ci, p:rQ'vooc~ semumente ~ipa8i.UI1I, sUi 1 a b~lll vierH ~C1ive. Cu Wate ace~tea. de~i este Qde'l".\irll~ d. \'OiJlt~ ]lU see.)lerc.itit tlr1l. 0 prealabii:i. dofill~a, ~~ nil irnp~id\ in llIIoosuromat acrul \loil.ulltat .. ]i1ti-~d.eYm-. pot fi oon~ti.ent de fapm I d imi este foome, si:l daresc si1i

mi1n~nc ~i Wl1JJ~i .sa nu JlU(:. nimic pentn,

a-mi satlsface trebalnta, .

DRiGI'IIC&SCU (IClitnitri.e), I!loclolog l!l!iI. pdho.lcg rom6u I(Ziv(Jli.em •. JUdo Valeea. 1875 -Bu.C1I!I:rei!!!ti, ]I. 945}.

Lloenfiat ~] faC:L1H.liU.i de FUQwfLe ~i Ulere din BtlcL:lre~ti n ~Ul), ;i fiC:Lrt studii de specializare la 5mbo!!la ~i a Ll rrtl~t cuesarlle ~DO]ji de 1118JUe suidii morale ~i soclsle (1901-1903). DL1p~.1I11 semesmJ de ~lu'C!i i ta llnive:r;si~t-c~ din Berli nl (lOO3-J904), a Obt:l~l!.lt doctcratul Ia F~eu]M~u (Ie Litere din Paris (1904). i n 1.905 a. fost Immit COtli'ere.ntiJtr de psihologie so~iaJ!~ ~,i sociolcgle la BUiCill.re~ti, uncle .~ predat ~i pSiholugit! clnid. Til ~mplll luerarc Din psich%gi:1 poporufl11 J"OJ'u£n {19lH), teda,[~[.1 P[.LH p:ri~m~ "tro.l"emd~ d1 p.sJhol.ogia poporu(ui romJrn tnseamna apj'Qapeex~lLlsi" psihologla IiinllDhJ.l roman, autorul afirma: "Vh:;Je"i.~ .• dibJda, fu~l.aciur~" ¥ fi1tlirnicia. caream V~l'U[ ca eraunotc de :ieilnili din pstd~ol.ogiil Daciler ~i :Eil.om a nilor, s-an psstrar lao Roltlmn.ii. dill to~ timpii, c~d in to;i timpti Romlln i.i. au avut nevoie de cle", Altc scricri: L '€ler:nel .feminin 09(5); Le prubJimle de l!J COlJsclen&C. Et~de psychowdologique (l907); .La .realitl! de l'&prit (l92SJ.

DROGI" produl$mltlll."l"aiI. _u .!I.~Dtetic capaWl :sii m.odiBce comporta· :memJiul c~at.m'llllil:ui ~ .8ii gen.e. l'eZe 0 depe.ndem~:i.

Dm;gurHe pot fi d~!J[e in cind gllLl;pc;

1) ~tuf?€"f1:J:n.tele ~au ."drogl!ruc dlllK:" , c.l!te cupriJld. indeosebi coclIina ~i opi~.eee.lc:: (opium., morfin~, h6J'Q~!l~, (;ooeinii); 2) oro' guri.le exal,pm~, ·CUm l>ll:IiIC ak:OO:M. eterul ~i aoe;rat.ul de mil. p.i",e:zetltihl!llltle dd~lri; 3} haJl!Cfuogenele", (ium SUl1Lt dJ~apR illdi.ani~i

$~II cannabis (70-&[);% di n~ toxleomanil fr~'1iCezi SUIIt oomllmatori. de dllCp.~. illd~I1!1); 4) stimuJemekq:k!iih ice ~ ps,LhoaIl9l.eiPtkclc. Tn il:ccasHi ~nMpli g~;sim pm, duse C:I tutunul, cafeaaa, ceaiul, dar ~i amfeta!minclc·, aecstea din urm,llnefiind Ii vrate de(;:iit pe bia7.11 de re~tU raedice 1 it; .:5) Mpnoti.cele, cum sunt barbiturlcele , adesea p.rezt:nte ]11 farmacia (mniliei.

i~ ,..------------m

~ ~-----------~~

~ ~'----------1Y

~ r----------~

~ ~-~~-----_,~

~ r---------~~

~Q~-------~-+~ 7~ ~------__:#_H_+_+_I

7~~----~_r~~~~1 17~--~T_~"_r~j~-+4H1

~ r---~+_~~~~~~I 75~-~~+_H+~+_~~~1

7~. ~-___J:+_I44~~~k1d~:

,.... ~ I?ii L'g'LQ~~ IDtt~'~S3~:B ~ul'f!iif (10) ii"Ilcrp~!tfi

Nl.Il'nar Cie' irrlerpelari pentm fa!osirea de fiJfOf}lJfi din afntl1~ lll.1ltwl r987

DFiOO

in Sta"te!e UIltiu:. roxioo.ffiit~i.l( it deV(:ru~ una d~ll.preocl!lp1trUe majm-e .aHe guvemull.li care .• i.n 198.7, aalccat .3 oS mlll arde de dQ]wilup[ci imprnri va I:1.OCMui. j]a:gel.

inca fU.!es:t>e cl:i1lr ce le impinge pe lllii~~ ~i altitea pe1'~oalle ~a I'ecl!If.gll ta dl'Og, ell risculde a muei, P~l1cerea excluslv fizJdI?' Dorinta de a se afhrna, sfi.dlIDd socletatea, ale c~rd legi ~L1rJt indlcllte? Santajarca alor &iii?' ]rnpmde.liI~ uJ.I"iozitate, trausfcri:rlM!:i Imr-o c<lJpe<lnu Dir:i ]e~ire? RiliSpUtisurHe na pot. fi niei exclusive ~i nicl gelle" rale, Stati~licBe arata Tnsl ci!i tHioobi~H cons Llmului do drogllld serccrutcaza din rindutile il1divi:l:ilot odor mai defi!vori7.a~i ~i ma] p~Oilt jn~,gra~i dill pUllet. de vedere soclal: O,OR% cadre ,~t1perioare. (I ,67%cadlrc medii, 20 ,72% ~Rlada~i ~i 49,6] % p>euoiliJ]e fiirii Q profesie dcfinitii (0 .CR ,T.J.S., 19'8:8). re de alta parte, putem spune c~.lQ(1iClorna!lii au l'rI comun ci'iutama! unei p~.~£leri imedlate, CJob~inutili. filra efort, Intr-t!dev!h. acestc SIJ bMiIln,c ~timul.ea.z~ "cenl.rii pl~cerii" ~tscoper~~i in ereler ole 1. (lld1I (t 954). Acele~~u structuri, numite ¥ :;;;sremwrecompei'1-~wr at creierli!Uj, ne procurit bucuria atunei (land am. rea! b:a~ 0 oper'1lftiltlwa£~, am s.iiv.~t~it 0 fapt:ll e.!'alci! sau pur ~i ~.impltl ne-am terminar in moo satL~tldltm mUiI1ClI.

Folnsirea d)~ogl]lui nu ar fl aHit de hlamabHa da.c5 ~umllJ area i'ie]_Jletarr:1i a cellt!'i~Qr pl~ce:rii uu ar ducel!l obl~lIIirl~·. eeca ce iicCle,li,ibl doze morcn creseutc, ~I1 mod cerelatl v, se produce un fel de "in\l;!"lie" sail de nomeac.1ie a 1I.Ce!ltar stmct.mi cere,.. oral!e III activ.i~~ilefi:l!j£le sal] in.tel«tual.e, a. elm, recotnpensili" laormal1!i eI.Q pJ.~i"Ca. in asemenefi condibi, nll-l rimarre ~ubLlXtu]uj dczi1~zjoFli!lt dcca:~ dispcrarCli SIIU mLOOF=a ~ drog. tlsre ~pro!IIJ?E irnposibil sit sc hlp1iO ID:tpmri Vii pUicc[U ObtiILlI1lC thii

101

efort, Se futc1egc aslfci dcce ll)p~ eontra toxioornaTliei rnwe" fu e.senfii. pdn prevenirea acesteia.

DU'B,Li ILEGi'fU RA~ me!Oajc con" trrilcto.dll •. fI'ecve.m repetll.'te. CiI.R' ,an,gaje'S!d ,d,OUA QU mal! mwte per!iO!IUJ.>e intf\-O !Si~ua~ic im.posJIMla.,

ln mice=~j rostlt 5(:p(J~ disti.llge OOU~. ui velurl: continutul manifest ~i un mcsilj imp1i.cil (s.~u m.et1l!tll.e'3aj) indl!~ tn atltudlnea ~i i]]imCll]~tiilo vocii looutomll!lL [0 e:l:.p!'elOb "m·o!" putem i1IJ¥llege inCmttjilICiL S!ru ~me_nitlf~lf'ea- ina. dQiII~ evenraalisare, inMUllttua counazice ord~nuL Exi8t.i1 s~lilla~ii de ".i1li~fi fu cam asemenea ~"()l1tr<lidiotii se repel!l1 frec:ve:m film ClI una dinpe:r:,olmCk in c~uz1 (un copll; de exemplu) s1l. (I poat1l. mntrnCl!!u. sau mleali' [H.!lle ttl d lSCl!.l~ie_ Spunem, j~] asemenea ,a:WI], eti ea ~llfer~ o "d.uMi:lJ oorn:stl";mgcrc" salll eli ~-" i!ligllj'U i'JItr·-o "Gubl1l. leg31l1ra". O~til.unlte1~ unci mame fa~ de oopih:!I necloru~ poate s1l. Ul3IIl' lipruii 111 al:.ituditlile ei, il~ [JQfucb mimllr.ii .:lIf0C~Ul!lnii, h1a1llill Ifi '-i"Qpilul,inchi$i iiltr-ull cere vieios, nu vor plJ~Cil iq:i din el ,docid dac.;il fac apel la oren.a persmmili (LIn psi.l1oterapeJUt, de .exempli'lL capah.iHi sill anahzeze s.iWati,~. "D'ubla leg~lur;l" se m,gi!isc~tc frecvent 111 fa:m:iliile de sch.i.lofren~ci ,

DUMAS (Ge org€s)., psJhol.og ftao· eez 1(J.,ed:lignan. 'Ilard, l80tl - id •• 1946'J.

F'ru;~ elev a~ SooHi Nom1111.e, llgregat de filosofie, a o'b~i.nut. d.QCMatui in medidn~ (StErile iJ'.lW~cwJlle Iu meiancolie. 1894) \>i 'in l:itc:rc .(Tri~;r,c,tca ~i fHJ(.ou.rJa. 19(0), Conterentlar, apei p:rofl1:~o:r titru.lar la Sorbcna (] 9] 2), 11 scris ~1 a, coordonat

numeroase ~.Ilcrari, dinae Cilll11: un 'Tnlrat de pSifJologie (1'923) ~i .NDl.JJ lratal de p.'ii.hologic {~~Pte voh~me. diu 1931 ill 1946), f1l.I11.aS netermluat.

DU R E,RE~ Si~I!IJ:z:a~!e' nep.li.cu.tii. de origiin.e fidei ,sau piSil!jca" Gcuzatie 'eM"e provo.II!eii Ol'l~ie ,II Ol'"gan:l:!i~ Pluhd. i"ng;eneral 0 co:ndtrlti de GvUafc.

Durerea estc IJ n seranal, !lltl mijlce de apllrnre al. {l:rgal!liSrnll.~Iil.u, 3Valld drept fu n,cfie sa f0d s.a im;eJ!e7.e excita\iaJ perlCll]oosa. Eil cste provciIlt.rva, deoarece permlte diferentierea a 'COOlI ee este noclv de ceea ce 111] este nod"., preeUln ~'i D[hl~ltivii; cUIP]tl.'d raic cere se urde u~orla fladtral!lllUli d'likit va c .... Itamai l.iirzi.u ~a se joaoe Cl!I foeul, Sensibilitatea dl!lrerD~a. care L~i arerecepteri U ,~i, ."l'n.eS!lljel.e" sa~e b]OcChimioe. di.ile sele de propagare ~i ocIl1tcrli sail nervosi (R. l\.1etlacl!: ~i P,D. WaH,l96.5;), depindt: partial de eoud.i~ii psihologioe ~~. sociale: martirul pan:: a[!e-!>¢ez]ut de credi Itta sa; ~'IlI!I~~i i ndieni din Arner.ic~. ool1dJ,tiQ.na!i de ed~l'Caf1e, par sa nu sde ee estc durerea. iar de mill multe decem i femeile in..~lIrdllare ooneficiaza de p"'~hoprofil!l;!:le.. care vi?ea71'i. ~~. facli indolor ~cw:l obslettic, -. Ef.J©Ol¥'IN.ilt.

DllIIAKH EI'M' (Em ile) I 8Omolog bD· oe.z I(EpJ.nal, 1868- Paris, un'lJ'.

A:gre~~. de fllooofie. doctor ill litem (1893). 11. fost profcsor ]11 Sorbona ~i ulllll dintre prometorll ~oolii 8ociologke fian" Ce7~. Melle sale ma:jore au fQ.!'it e::tprl.mal.e inpit'il1ic.ipaia sa tezJ., IJespre divizf!11.ie~ IJIlund"i ~ocili1e (139,3). rn denwElsbea:zii aiel cit orkcoo~tiin~R inrliy.idl:l~I.~ este l>u,pus~ oo~liiIl'lie:i colecti vc catfi. d~!i nu

cumva maimult, ird'l1l:en~lor corpoeale, tucrarea sa Sifluc.ideFea (.1897) se ooz:em pc ideea ell al!lroo1i~trugerea este legal{! d.'e c01'llcli~Hle soclale, de 0 imposibmtate a in~egdtri.i subieetuhil irI comunitatea IJmanit A formular, de asemenea, Recu/ire

meWdei ~o.;ioiogiae (1895) ~ II 5wdi~1 furmele eie!"l1o!mrlllte' Il/~ 'Iietii fCJ~g:i()ilS.e; ~j_~leJi1'lil wtemk ff.l A l!s~rillia (19l2). 1i da£or.'lim~i alte Illcrillri lmportante, wItre care: Bd.[Jc,IJ!ie fi sQcioiogie (1922)$i Bduc:t.!i.a nwml.!1' (1925)"

100

IEBBINGHAUS (Hermann), p.s.iholog ~ (Barmen, RZ~. im. WItI.:ppe:rtal, 1850 _ Halle, HII09'J.

Este cunosctnIndeosebl pentru eercet.:lrile sale de psiholcgie experimentala privind ,c.onditiilc illva\lrii siale memorarii. Utiliz:1l1d listc de silaae lipsite de serrmifjca~ie, pe care ]c l.IitIle ~ de il'l.v!1~t smdei1~ilor; a M:ab]Lit Q serie de legi" devenite mal apol clasice (referitoare ];J; Illlmarul de repetilri.,. pozitia elemcntelor in sene etc.), pe care se bazeaza lcorlilc modeme ill!:: ifivJ~riL

ECHIIP'i, grup de p~OllJne care i:nd.eplinesc 0 satciuA eomuna.,

Pe.dagogia moderns inc:Llrdijea7.a (01'marea de ecllipe oompuse din clji V<l copii. 111 '>Iedere£l re£IJtiz~.ii unui pro:~cct tiber ales de ei, [Ii Frat'ltll" R. Cousinet a aplieat timpo de 20 de ani atle~sa.a ll'letoilli inuloun medin scolar. Spiritul claselor e.sLe ill fehil acesta transformat, elevii lucJ"eazli ell ardoare, 111 s.i1 dac:1 pc:I"sanililillltilc lor se dezvolta canti~tea. de cuno~ti.t1~ dlob~.It-d~ te prill. ace~t .mijl.oc riimanc inf'erio.ari! arelei a trallsllliise prill irrvliWllfl5lttul tradi~i.ollal.

110

ill t_lmnenill! :;:~~Iiltii mcntale, mmiC3 in eC'hi.pii nece;si'tll reun lu ol freevenrc ,nu mimai ]J'CII1m di~IlJtareae;aZtlrnQr paden~ilor, e] ~i pcntruexarninarea 8e;1ttirnenrelar pecare acesda Ie inspira ICwpCll!fillor (COIitrailra_llsfer). _,. $mALA ACTIVp'; TfW..ISFEFt

IECO'FRAZIE

IECOLA!LIE sau EC'OFR_AZIII!. repetare ca un ,ecou, de ciUC' un su· biect. a cuvlntelol' Iji :frazeEo:r proIJun\ate in ra~i!I. &11..

Ac~~t!1 wlbul,U'e de Ii mbaj ap:an:: 10. deficien~i:i mintaili' , illfll/Jen~bU i, preClUID ~,i III anumite :sdr:i dcmcntiale.

ECOILOCATIE sau IECOLOCALI· ZARE~ mod de reperare 8. unu! obstacolli!EllUI a unw corp in 8,pa.\iu, pm utilltzarea, lenomenulw eeoubd.

Ecoloeatia se 002iC1lZa pe reflectarea undelor SOIlO1C sau ulnasonlce, Undde emise de animal. n::flcctak de un ol'isracol, ~lInt caprate de U[l o:rgl!l[l t«eptor· ~i [fan~rni.~e cr-cicmllll. DiftTeir~ de ti:mp care ex.istit iJiltFe emisillllea ~eDl'lna.ll!llui ~i

reeeptarea ecou Il]i 8~l! ii permil:C: anim.lliului s1i. evalueze d!istimtl! pil.nii ]3 obl1taool. Liliccii, unele pasllri ,. delfinii :Ii focilc Iltilizeazi'i aeest fel de sonar spre ~ se orienta ~i II-ii r..e;pera prada,

ECO,LO(IIIE~ f1ilinJii. a .rapmturU .. care ex.IstA intl'c fiiinlele vit ~j. Dlcdllul .Ior.

Psillologia eC(llogiCu (Lc:win") smdia~ camportamenrul persoanelcr ill relade eu med~1l ~ lor fazic ~i socilil. Ba cautamal ales sa pu!Illi in eVJdef'~ iltl11Jt<ntu medlului asupra variabilelor psillolcgice, adicilaSllpra idclllllJilor. trebl!lint:eIO!. tnoti v£ltiilor. scopurilor, p>e:rocplDi1or etc. Srndii1e. ecologice all demo.ns!mt, de exemplu, cl illad8pt~~ SQClal1i vari~z~ proportional eu mobilitatea sociogf(lgraficii: delincverga este deosebit de ridlcata 111 popuJaliilc de imigrllll!fi, lar propertia til Iburlri'l or rnenude cste mal marc in monopole ~i til eartie,rcle "w:nc.sl,e~a~" (in preajma glir.t~oOf" die exempla) d.e~t iII IIlte Iocuri,

ECnlMORF.1n tipolagialui. \VRS:1Je1do:n, ~ubi£ct zvelt, deltcae ~i Iragil , cu mil seh i ,~ubtirl sl mernbre re 1 uti .. hmgi. Iii care, propOI~iona!. eu maSfl ,orpOnd~, t.or,l!l.~., creterul ~i sistemu I nerves cemra; sunt importanee ~l tind, im:r-Iln u'llfUmit Se.iS, imp.feu.nil eu piclca, sa domine economia corpului, Tenm:IWI ectomcef a fast ales ell ~efc:rh\6 1 a foita exteri,om a embrionlllll i (eetcdeen), din cere deri,,'~ accste!:e:ruIltlI"L Acesrui tip mQrfologic Ii corcspunde de obkei un temperament "cerebrotome"-.

ECTOMORFIE sau ECTOMOR. FISM. in tipolo.gja hdW.R. Sheldon. BQ5a mblu de rcaractuistJcllllle eetoJllodul.w.

EFORT

ED1lJCATIE, art& de ad.ezvQUa eIlII!~titne morale. tnt.e]ee1.uale. alrtistice ,j ftzioe pc earc oopiluJ Ie posedli in stlU"C potcnfiaUi.

Educ-llfia nu 'vizeaza modificarea rumnrii eelai de cere se ocupii. ci ~1i-lllj:L1~e sli se dezvnlte armonios in rnetl!iullu~, Ea neeesi~ CUIiOO~teJC8 trcbuintelor sale, a legilor crcstcril sale fizice ,~i Il,elltale. de;pillzand de ideea pe care ~]-O face despre om: In Sparta., or.I_~. miilit~ 31 HrecieJ antice, oopiii crau .smpu~i unei di~ci,plille de nCT.

ln poflda reccmandarilor rnarilor pedagogi (Mootujgno. Komcnsky'), educaua !I'U['oriwa a pc:rsistal: pauoli Ill. 1nrepU!lll Sl;:COlulul XX ~i numa i ca urmare II inllucntcl h:rcrrnxiJ.or . 1:!1l0! psihologi centernporanl (Binet", Claparedc", Dewey', WaJloH') s-a m:o;pfmtiit (I for:rJJA d'e erluca~temaiiid~ptl!.ii ]11 realilate. Aeeasta il'lcepe de la nastcrea coplluju], Ila chiar itillink:. prln cducarea ftlrinti !at. Aces~ci ~i!IC.ini neeesaee i se 0011- sacra .. :fc:olik: pi:iri:nfilor". fondate (1923) ~i IInirn.llte de umani ~ti ~i psihopedagogl (A. Isarnbert, A. Berge ... ). ale drar eereurl de studi] $i ,otlll'er]n~ SlIIm frecvenrare ell ,asidultaLo.

IEIFOR'f, lDol!lUizau a fol1oelor imUvldlilB.~e PC1!l,tru a invmge 0 dill· cuUate.

Efortul depus rezulttl aHit din ce:rilltclc situ atiel, din resurse (fcrIf,a museu larl1 ~i mornllli), C~l ~i dUll IOO~YiI~:ia (eompetitie, pasiune etc.) pcrsoanel, EII'Ie poate exercita pc plan motor, atnnci caud este verba de surmontat I'ezislel1P fizici, pc pIal! inteleetual, I'll eazul conccntrar]l a~entiei; ~ID pe plan rnorn.l. dad! estevorba de l~pb impoliiva unci rendinte net:aflte (:litcooli8m, de exc:rnpllll).

1111

1860

Sentimemn] clortlJl\li pteced~ oboseala· ~i nu are loc dedi!: dillcli solicnarea energctit:ii depa.~~te. un auumlt pntg. ILOCia (.;!(fe oorcspur.lldc puneri i in ,ac1i1l1le a rezervclor orgauismlIllui.

EGO, cuvlnt latm care iOlieamni. DEu··,.

rll limbajuJ psiha_md.itic, Ego desemneB.7.lI fraetlunea de personalitate care cch.ilibrea:z.l1 $ot'!.eie Cillrora Ie este Mip'US iudi vidul, ad~c-li propJiile s ale lmpulsi] (tendin~ abLwc)., morala i8 (5l;lu.mai'e::\;J;C~, S'Upr<leul') ~i, in smr~it. rcajltatcahunii cxterioase, PSillOlogia Ei!llli (1'11 Ilmba ,en,gle1.3 E["reJ psycJwlogy),~ tost Ue7,voltatil fndeo~ebi de c1Ittc AmI.1I Freud, (:!ifrei0. n u~tO(l'a6l'l luerarea But ~i Jl'l'eC'a.I]ismcic de; apiImIc (1936), iar III Statele Unite de catl'e E. Kris, R. Loewenstein ~i H. Hartmann, care iii seris Psiho!ogia cului ti problema ,oo:JptMii (1930).

E GiOCEN TR'IS M. t,endlnta de, a face din ,siftc centnd. untversulu1.

Eg;ocentrismul cstc normal la c(lp.il pana pe la 6~ 7 ani. In Il>C:ClIsta perloada, d ife'reJlilierea diatre En ~i lumea eXlerioa:rn so cfedl~ progre~b'" , dar g1l.11i1irea. rlhrrJine cscntil1]menle slIbjecti \13: copilul J:l1lI prl\i'e~te feilomem::lo ob:>eJval.e saru pmbleluele care t s.e pun deeat din p-r,opriul s.lill punet de V«lere. E.l v.a Splll:te. de exemplll:

"UHl::. la~ ,ltlJrUl merge .dll.pa (nine!" Sall., cil!lld estc fulr"C'bat t!acli lin:: Ull frate ~i el r!~pl]llde iIfumativ •. iar dlllPa iilCCCiill sc pune inttebarea: , dar frat,e'e lau .are lUI frate?". eJ va rliSPUllde ,,1m.... Acea~tiI atitudine poo~e pt:i15i1!iL!! .Ia ullil ~\lbi~~i cu deficte'l1;~ iIllele<:tullle, IIrlc:rati poe plan afocti \i' U1I nc .... rotici illcilpabili I.!e"decentrare" (de fi

112.

se pune in Iocul iIolluia) ,EgOot.e>!1,tri smul IlU trebuie confundat ell egoismnl", care este iubirea de ~ille exceslva,

EGIO'ISM, i'l!IibilR de :5~ne e;l'i;oestvi. lII·a. clJ.iar e;xdulii,vi.

Ac:a~rltentul de sine al egolsrului it face sa subordoneze in:tere11111 semenalui propriulu i situ intcres. U n anumit grad. tic egO'i sm este ueeesar, dar egoismul ~bsQlllt I ~iI:i',e IJ,U esse compensat de altruism" , este nesablljt~i duee illm.od ineluctabil la lzolarea indi vldului iii ~iinlll grupulu; sill! ~i chiar 111 slnueldere" (E. Durkhclm), Egois't.ul roporte0.Z3 toM la l'1ine, pe cil.nd nonegnistul ~sc"u~t~ Ik un sistem de ",alo:ri care dep1i~e~~c propria-i indivjduaht0.te, eel diblt~i int~IT.1ipinll din c£ in ce mai mLlil:e (IiticuWi~i 1Il a gAs!. un seus ex:istenrci sale. deoarece este prea pU~1l 8timlIl:lat de eolectlviratc. A~II se exp~icu, probabd, faptul ell procentul de slnueldcri la oe libatari este mal ridicat dedit Ia persoanele c~Jj!itorUe ,

EILABORARE. iIIll5am.bh~ de opeira~.U Inteleduale prin 'CEm!! elcmente s:~m.ple (!ieozatn.. dordD'te etc.) sunt tll'ansf'O'l'DlIate .in perce.p,tii. im.agini. am.i/uUli sau hId.

Freud IIUIlle!jte daoonur; proc:esul pSih i.e i_1'lOO1l~ljellt po:mlnd de la care idei1e IlItcnte il.lc lInei pen;oalle se rn21nlt'e~t'I !Ill "'~!Ie. ~ub o fo:rrn.ii oonlknsa~ $i COl1Cl'eta, il~hn'Ulginii ",i=le: 1IMfu.1, de cxcmplu ,0 carte de vj,ita fllcadrat1l in negru rep~ezinta mmutal,

ELECTRO,'OC sau SISMDTE. RAJPIE~ tempcuUei dJ:o Pi'O~b!l8i,trile. CiU'e'co,ns£i mpw~W1ei crize epiiJepUce artifichd,G, filcand,u"se

sa treaeii 0 de .. cal'-CMe elecldcii prip an:w.

Aocst 'tratamebll, d1MOGU lui U. Cedettl ~i L. B illl (Milallo. 1938), are 0 ullflll€Jlti reru1i a!iupr~ ItIul'toJ' me!lIlloolid ~i uneori asupra tinerilor sch uzofrel1uci. ]Jill' modu:1 s<lu de ~w!inlle rllrnfulc un miste,r. All. fost fo.rmulate rna] multe ipote1.e, mai mult liolIU mal putill. s.atilSfiicitoare: stlmularca elec(ridi I:ibere<l'1.!1 horrnani ~i sub-.l;taJl~ p~ll~ acum neeuooscutc; ~oclli lI1.Obili:rea71l mecanistnele de apar~ll: ale organhmului; psihismu] se reconstruieste dupa o ordine non!!; carenrul electric !Will'carza un cenms de reglare II dispol.iti!:i aflat i a baza ereie1ill:~lIi.ln pOfiaa avalltajel.m ~I£ practice, ~(;CflS~ ~I1icll.e repu~ mt.il~ psihiatri, care :ruspee.tcad lalm<l! ei "magic!!" (Ilplis§lldu-sc pe un bUlOl1.e.o;teinsil1~to~it bolllmlUl) ~i l:i prefera psihotropele.

EMO,. IV IT.A'TE. a:p,Utudinc de a reac~ioiJ!lla la ,eve:o;iimente. chia.r]a eele anodilllc. tr'lnd emo~.

ImJividul emoti ... este imprcliciona.biJ, vihreazi1la te rniri ce, pure SlI~ceptihil si vul!llcnllbH, lI'~:r 1111 este eu ·1tOOl:e ecestea un unalJap~t. C';1nd 1IIll. este t:'.'Ulgclllt~. elnQti,v.itll.tea este normals ~ uUl1i. doareee suscitJi lUi! ccmport:ament adaptat la siW3tie. Emo'tivij,ate.a poat,e fl ooru;tttut.iollaHi sau dohSn.dil!. H. S. Liddell, plas:~nd oi [lItr-o i!lCapcrc iiituneooas,1 ~i aplici3ndu-le mici IQYitu£~la pidoore, chorea cle IltI se puteal!l "ustmge,le-II f8Cllt rupereniiotive-: pe cand anterior tIc erau cal.me, dup.a ,cxpc::rienfii l'rcsi1:reau 1a oel m.illi mic zgomot in timpul nQPU:i. Ca:moterologli C-Ol1sirnern cmor;ivitatell dt'ept una dinJ:re cclc 1x<i projlrie~ti fUllWl:rrumu.[e ale CJ!Jfactemlui, cclelalte

doua flinsl ac:i:i:",it.<l!e,eu· ~j r1'llllll'leJt11l· evcnirnentelor IISlJpr" psihislttului indi vldelul ..

IEMOlIE. rea~teglobali. iDtCDsi $'l de !SCud. dumti a orgllm!SDliuluJ! la Go !SJ.tua~le nea!i!tep,ta~i. inso1:ttl de 0 su:re a:lecti'ri de to-naUiate plicutA san nep.ii.euta •.

Emo~me ocup.! un lee [unt!",mellta.!. tn p;sihologie, deoarece ele slim striiJ'iS legate de Itebuil*, de mati \l'a~ii ~i pot stn la ooi.g:illea ndbm'llril,Of mentale SIIU psihosematice. 'ill poflda numeroaselor ]ucrllri efecmate, natura, modul de actiune ~i fUlletja emQ!iei r!mSn .ipQt,ctice. So-au S-llidiat iJldw~ebi manife;stliriLe siile fiziologiee (medlficarea ril.murilo:r ca-rdliac ~L respirator, reJ:ax1lrell sfincterelor, uscarea guril, transpiratia etc.), rt:pei'Cu"~iublile asuprn fu:m:9il!oc rnentele (cre~!erea sugestibititlltii, diminuarce cootrolului VQlullw) ~i a carnilliitelor pc: ,~c le p-m ... oac~ (plfu:ts, ftlg!l .... ); s-a pu~, ill eV]de~l~, 1111. expresla ern~iloc, ~iI dattol1l.t1l cullllrli (in China, fueia dete:nni:n!l holba.rea ochllor). D\II[ condi~iUe emofiei ~i bazele sale psihofiziologi''t sunr inc;i1 slab cunoscutc,

Emotw d.epinrn.eblll numai de Il~tllra ll:!:,"eJILOlui em.(l'~~QIlIII, dlt rnai ales de indi I,'id., de starea sa actuala fizici ~i mcntalil, de personalitatea sa. de i£toria sa pe-rSonaili1, de experlentelc amcrioare. Udell e·;tisti1 etnQ'~1i oolecti ve dlloonr.t:e iummi [Or C()lIdi~ii excep'~ionale CllfC. pcnt.nl Majo· vitalea perr.:oanelor. aIlllca:~i semnificape (p.a.nica proVOCIlt!. de un cutremur d.e p;§mam), emo~ill ra'llliine e&eTl~ial:mentc individulila. In ge.llcral, ea :;;e m:mife.sti.i atllincl cAntl slIIlJieclul e~te :omrprins sal} ,c§1ld ~itu.i!tia deiP~e~te po<~ib:ilititUo ~Q]e. Ell i.rllduce d.e:;o:adlptaFea .ti efbm.JJi orgpnismului de a rest~bjlj cc.hilibruJ momentall

us

EMPA1TE!

rupt, Emetla nil este oon~IiCIl!tizal\ea reac~iilor fizi(ll ogice d~tora[c acestei dezadaptlr.i. tliia cum S(JOOlCa W, Jame~ (,;mi.~ frlcill pentru eli tremar"), ci euncasteeea se mfld fk ~tie] si U.a~Uei ("l!Ir~ul este pericujos") $i demobilizarea rnecaniSIl:lelor de apiiIwc personate (m~ la~ ullvadat de emotic). Ceea ce expllca modu.l de II sc oompOl:ru at UIlGr sl!lprav~etuito.ri din catastrofc (zldhl in fl!lndul uuei mille care s-a prlloo.~it, de e-x.em_p]u), Ciln:: ]~inll sau samt cuprill~i de lin tremur nerves de t:ndatl ceo au fost salvati.

In general :de7_(1rdili.i:l~ firiologi.ce darernre emotl ilor sum 'temporarc, Dar se intfuruph'i ca seoul emo.tiQIlat s~ fie lIt1l de vjo~e-nt seu lltat de persistent incat erganisrmrl sm. se epuizeze in restabllirea echilibmlnl ~D r.m apari'i lezieni cum sunt uleersl gtlS~ric (Selye'). Medicil1;;) psih.olrnltidi" a pus in evidcrvtl'i rolul importanr al facwrilor emotional j in nemcroase afec~iunj, din cd~ mai diverse, cam iillnt illitmlll, eczema" obczitatea sau ruberculoza pl.ll:rru:marll.

IE MPA'TIE" r,e.zOillllDl!ii. ,eomunieare afecUvi eu semenWl.

o mam,~ clI!loo~i!lruit.i;,o tFc'buiiI~le ~i &e:i:lc.:i:moer.noJe slJ,gsrului ei, C'1i! ,CI!.rc CII este 1111 ootnllllic<m:;. ACel!Isr!! rnisierioasll. cilpacitate e"~te legatn, dup.li ioot:e aparentei.e. de fapml C!. ini~ial oopilu1 era una 'ClI .mama Sll. Ea explici1 de ailernene.a de ce copii.i, oddtt de mici. sunt la rnl'e.nt cu ntc!!zurUe. eu neli ni ~lile ~i bllclIliile parilT~i lor lor. Empaiia !lUlla ba..zil jdclltitkMi.i· '5.i a i!1~elegcrii p..sihologke a ceaorlal~i ..

E N:COPRES IE~ incontl!oeDrfi IbryO. luo,lari a matcriUor recale. ce~ ima~ adc!5$B diu.roi. ill!l.depeiJllienti de odee led'lUle O1'ganici •. earle lS'W'VWe

114

la. un oopll ee a ,de~it viirsta nor. mali de dobiodire a cont:rohIlut aliupra I5figctere1o~ (2-3 anlI).

Se manifesta de cete m~] mulee OTi la b:lli.et.ei (75-90% din caz:~ri, dluptl l1!lii a L1teri) penurb1l~i afecti \' c\ii CiI!]\e fu ft::hl~ a.cest!l !f.i e~r:im1l, i:ocoll~ii~lt o.gresa vi.tal:ea fata de aniurajullor frustrant ~i dori Ilfaca parultii sase ocupe de ei. De ]"el;!lJla sCOJ)'Ul loreste atins, ~oollrece pa,rintii ~i educatorii reactkmeaz.1I aproapc Intotdeauna pnn pr:dcpsir"illl celui C1Ire i~i murdfu"-e!;i!e patul SaIl palitalOIi.~ii. Pcntru copilul eneopresl y hicrulacesta este 0 mi!::~ satisfactie in.trucatt ~ reu~it s.1i atragli atentia asUpr,iI .~:

U II astfel de OCll'llponament cedcaza, in general, III ps:iihmc:mpi.e"

ENiDOMORF" Termen propus de W. H. Sheldon PeIHru ~ dcsenma subieetul al 'C.ibl!l COIP cste gras, moafe, rotund, radl relief muscular ~i la care viscerele ~i aparaWE digcstiv OCl(]p~ LIlt lac important,

Aeest termen a lost lilies cu referire la foil-Q intlCmii II embrionuful (endoderm), d ill care detivi;i i1prOllpe ill rnireglrn~ elemeatelc functionale ale sistemafui digestiv. A'cesnll tip morfologic Fi core~· pIJltlde de obicei temper'lItLeLUld ... '" boeooro:nic~' , c<l!roctc:riz;at prill. wci~bli Ltale ~i m-agoste de m~ncare,

ENDOMORPIE S<ilu EINDO,M,OR. FISM, in tipalogialuli W.If. Sheldon. &:oliamblul earacteri&ticUor endomorfuJgf",

EN DORFIIN~ ml.b.staa.'pcptldicl p:rove:nUii. ehhu: din Oil',gBni!!:m. ,u·;bd proprielitne f'atrmacologjee ale m.oritne.l ..

]deea Ca;,c a dus la desoopesrireil en·· dorfi lloi se rezl!lm~. 1a dou!i pmpoziUi:

t) exi.stii il:I mod neeesar in ereier recepteri specifici ai morfinci; 2) orgamsmu! prodace subst:m~ CIIJe au 0 ac~lune morfmod. (iohibarea d1llf'eIii).

in 1975, J. Hughes ~.~ H. W. Kooi:erli'tz i1:o1eaz.~ in creierul de percprimele end(l:r~ fine. pe care ei le I!IUmE:~C .Ienkefa~~.!le~'. elite va 11;Ini maillfu-ziu > porninda-se de la ipotICza lui R. GllIiIlemlIl ~i a. altor cercetaMlri, sunt irolare alLe e:n-doJ;"fine_ Enderfinele joaca rol de bormenl atunci cilind suut produse de ,gJlarulde endocrine (hipoflZl1, ,'l.uprmcrndi), dar aC~j)neaz1j 'ClI mediatori chimiei", CIlI 0 actiunc inhibi tosee, atunci ciilllll sum seeretate do nel!lIOuii" s.i~tcmuilu:i J1ef'l"OS central (crejer., maduva spinarii), Eli mcdereaza Si!lU rmp1edldi libererea de "SUb8lallJt~ P" (neurotransrmf;ltor at rnesajului dureros), ~liIllt .implic~.te til senz!lIlJ.ile U'e foame ~i sere ~i au 0 eontrlbujie impor[3n.tA in contrclul \'ie~ii cm.ot"ionaJe. in spoeciru in reglarea pU.cer.li.

EN UREZIE. emisilme :Iloevoluntari ~1~D.Co~tienti d.e urlDii.

Copi.lul mic. care ]~i Ild~ parul pHllf! la ",m.r.sta de 15 ~~m 18 hmi din can di di inctl :rm !I diohiim.1it cmltrolul sfin-ctcrcior sale :DU cstc anuretic. Se \i'O!~te do ·regul~. de enl!lr-ezic a,tu;nci ,cJil1;d ernishm.cil i.nlvoIUIltma ~i ]"CpttaU'i de urini:t (uncori <Ijlltl1~, de celcmai mull~ ad ooctumii) a._re.loc la UII sllbicc~ln vJrstli de peste 4 ~fli, emi· si.lIne care IlU poat.e r.. alIi.bo itli !'lici unei ieziuIli orgll1uce ..

Enmczi.a esle rela~i II rrecYemii, Pntril'il estimiirii,or S"t.alistiee. ar CXlSI<i IO-l S% elUm.:tici in 'ril]ldul copiilor ~i 0;5% (C _ Vidailhel, 1984) ru.n!! la 3% (II _ C_ Cus:ni:n,g, 1975) in rllilldll~ adlll.lpim. Nu eN hSt1t 0 expl.ici!fie III nidi a aCCSliI:::i !!Ifectil:nni. dID" a1u:orji SUOl din cc ill ex rna.i

indini!(i sa creadj ca un rol cmp:i(al joaca aici factQrnl psihic. InlI-!!deviirr, s-a constarat d enurezia .aparc III copW ai caror p.lirin~j Sllnt pe eale de a, di \!',urta ~alll dl ea. co.inC',ide cu nasterca uani (r~ti(lr sau a tJ!nei surieare, OIl duccrea ,t;O'pil ulul la grm .• dini~ ere, In une1e caZ:LJ[U este vorba de o regreshll1e ]a starea debebelu~. Bste bil.l"Wrii $j zad'a:midl lnccrearea de i!I vin~ dcca Ht;eastii afecthme prin ~(;Ilri electrlce (saltele iipedale care ii trimit desciirc1iri electriec oopilUlui care doarmc, de :indaU ee el Ilirim:alli). Este de prefefilt calmarea ~i decu lpabilizi!lrea eopllulul ~i obtinerea parti.cipadi sale la p~oprilll~ lIarument.

EON.SM" pe:rv.ei!dune SClW!ali. dJfen.tA de hom.o!iexualita.tc. OBIZ to CBlIe birbatum se t.ra,vestel!i~e In f:emeie pentru p1"Olu;18.,I, pl.acere.

A fost probabil cazul ca'l'alcrului C'hades d'Bon 0728-~8W), care a dat uurnele accstciperveri'lillili. DlIjJ!i Have[ock EII.is, ar fi votil};a de 0 inv,ersillne'c:'i.uaHI exprimat1i simbolic pte plan \Iest.imentar. Pel1tru A_ Hesnard, d1mpotriv~, lmpulsia ,crulidi este ini.pilll. o:riCIlt:art.l1Spte remeia dorilii., del' carn dlrnrine dktantl. Nepmiilld-o :poseda, bmbllml ~i-.o apropri1llZ3 jdcntifical1d.u-S>e 'ctJ da.l1slOl. priIl ,re are Ctt maio repte2lentativ: \le~timelltafia.

EPILEPS'IE, boalinen"oui. ean.C-terizati. m general princonvuJ5.ii ~ pienlereaCUDo~tio~ell.

- Cliza epi.leptic!i ~s.tc provoc.aU. de des· ctirc<lJ'e9J 1l:lreempesrivi'i 11 cc:lul.elor cerebrn1e .. Ea p.1ate fi l<pi:lClllcularli (criz.l1 majorl!i). eLJ d.d.ere. oonlIi!C1I'ii spas.-mod.ice ale corplllu], mlJl~C'are1! limbh, .pierderea de ll]"i:n!i, an" gtkasant1:l penirn. cei. Ca!J'O aSlst;ii, 1.n II}ll m~~U.I'~ inc-at in ROJil.JI antid ea a,pibCl!l

115,

drept semn rau p:revcstlro:r. SlIfic:.ie'tll ea it dizolllc adunariiJe pllb1ioe. Dar ea poate fi fi Iimitati1i (crlzll millor-l) la C..ilteVII rnomente de ab..'iieIl~· 5iU!! secase muscalaee (mWclonli). btl chlar poare 811 t:re~cll ueobscrvatil .~II copii altlru;l C3!1rl se prod.uce Iloap~ (In aceste eazuri are loc emishmea de urim, care este confundalll cuenurezie).

Accasta mal a.die, .l'U'Iu:tc rllspJ.dit.il (5% dill populatla tollaHl), love~tc toate paturile soeiale, fibii alleg-er-e: Ill_Ii,\! CeZl1II. F_ M. Do.-;tocvskl. Vincent Vall -Gogh au fo~t ,e'pileptici. Inrll'-o micl propertle (6% din cazuri] epilepsil! este e:r~ditarr1t, in rest fiimi clluzaUi de aceidenre perilUlitale. tnIL~matL .. me cr,2UI1!iem:, cncefallre, tumori ce;rel);!'ale eec, Facrorii af«tivi joad un 1"01. manlfest fH dec]an~rca criaelor. ~oO'l-i1:jk: psiho,j ogicc sunt s1Jficie!lte PCIlUU a. le proVDC3, UnH psiil~l.i,tI eonsidera d ele lit! 0 semnifleatie simbolic.ii pentru sublect care, astfe], ar exprhna dorl n~ dc' a se retrage din lumea real~ traumatizanta, Tratamentul epi'icpslei eeusta III diminuarea. semibmt~!ii c;eie.ruh.ii [a .stirnull prill Iftlministrarea de mcdicameate (barbiturice, hi~ine etc.) ~i s!Llp:rimar~a tIltl!lror C::U:ltal'l~ilQ;t', rum ~t1nt alooQluI si (;.afcaua. Se 4tjiunge astfel 1<1 displlr~~a ~lItUro[ cn:zelO1' _

EP lEPSlE MlJZICOGENICi. aiR convulsive COB5ecuUve WilWawUW lIluzicaife observate Ia ullliiii subtecti.

Expresim. 0 d'atorllm lui McD. ilitchley, Com: II obsevat ~i II descris fenome:nuil. Dllpli D_ Gastaud, al'le;meneli cd:re s • .a:r produre 13 incliviz:ipulliton ai Ililei iezimli a lobuiui temporal, plin ill~ul ,e:moti.ej

S'U scitate de rnl!l~~~,lI, .

EPI LEPiI'\OIIDIE. ConstilOtie IItcnto3U descrl siii indeosebi de B. ~~ch.mer ~i

F. Mil1ko,wskll. [n care s-err reg:1isitr&l.!lturile presl,]pu~e ale mental it1i~i epilep, tolde, carnc:terizatii in special de imaturitate, i:mpll~s_iV'it~, leJ]trum:: de s.:pirJt., .. vasc,oll:it(111e roc:m.aHI.'· (gli~roid:lo·) ~D leJl(Jillta 1.3. religiOzit.l!k::, Tennenul epJkpfoidiees-;e .ncferidE ales ,e]:>u,gcr&id d a:oti cpHcptkii a;u acest lip de caracter, ceea ce nu este eazcl, Dimpotriv.a, tdismturile de persona- 1itlltc dcserlse mai SUs sc observa in r umeroasealtersr! cerebrale orgllniJce, diferite de epilep;sw·. Deaeeea nOf~lInc:a de epileptoidie este din ee in ee mai putin uzitat1L

ERiEIDITATE~ 'h:ansmiltere a cametCf\mor flzlcc iflip·sihlice ale pldn~or Ill. delicend'CD-'ti.

De ]a Rparitia lU'crlitilor lui C'. V. N:mdin ~i 1. M~.ml;e] ~t:irn ell tri1lsiUudle eredltare sunt tronsmise pri n intermediul cromozomllor !Jilll nucleul ee) ulelor, Studiul ered!ita~i.i umaae cste pasibil prin confruntarea gemeuilor ~[ slabilirea de: arbon gcnealogici. H. H. Newman, de cx.cmplu, studilnd dou~[;cci de cuplurl de gemeni uJJivitclilli (ad:ica ie,~iti dintr"Im sJllgurm'ul fecundat), erescu ti sepsret dill prima oopi]!iiric, in medii oociaIc dife.rite, 11 COI1- statat iclcnJitarea lluveBurilru- JO£ intelecrua le ~i m. aptitudiiniJor ml1.(ltorji. :rn familia ~uj J. S _ Bach. examinarrll pe P~llIfSUI a cinci g~merati_i. 51:: relevi1 pr,ezelrtll a dnci~prezere cornpozitQr] de talellt. Aoc.!i-te oh!;er. vlI~ii pledc<I!1.li in favoarea tnlllsmiterii ereditare a aptitudinilor (inte]i:ge:I1~. talent rnuzical etc.).

Pc: de a1ti! parte. IllrZi a vrea sll revcmim la larnarddsm, e;tist~ jncliscl!ltabH exporiente caFe derncmstreal'lipooibilitatea 1.lIlei trnn~miteri ered~l.lIre a. «Im_ponamenrelor d.oMIl.dlite. D.~d sl!IpuDem lUi gt:neJi':a.pi de ~IxiJani la accl~~i probe de ]abirint". cea

de a [rei" gencrafie are Devore 00 lin timp d.e zeee orl mW.mic pentru a. real ~i laprobcle La care este su:pi!I~i1L ~n eeea cc p-ri"'~1e afoctiunilo mentcle, rlscul 00 11 so imbalIIIilivi estc de l -20% pentru slIbie(;tii care .lIU 'rude apropiate 'bolna:ve, Dar cvoluti,9 fiintei umane JUI depl nde dedt pitrlial de pstrlmoniul eredita r, M.ediui fi CdllC~tifl joadi ~i ele un rot exirern de- importem ill dezvoltarea sa,

ERGOGRAF, apar.t eare liervG-,fb: la iueglstl'al'ell tm.v.aJIUlui Ullui mUljlchi AU a unuJ. membiru.

Cel rnei eunoseue este aoela al Iu.i A., MGS.s~, ~.;; cllzul aecstul !lparat: ~1Ibic:(.;rol~lluie ,pril!l fle"ta-re~i!llmi si:J:l!8ur deget, 811 ridioe 0 greutate ale dife.i deplas11D'li. sum fus_-cri!.ie: YilU'-UI"l sl stern l!ln::gis-· tr at or . Trascele ubtJ_nute permit sl\J:(licre~ rnodifidi.rilot awn!! travaliu datorJIie eooseli.i, :;timulell~i1QI" psihid etIC,

ERG'ON'OMIE.tIlOSi!!w,blu. de Biudii ~t cereetiri cal'e iW. drept seop ort:a· nizareamet,odici. (II mnncli~i amcnajarea eCbip.a:me_Dtnlui ,de lu,cru in aljia, I'd incit 8ii fa.d. s.i:s:telDum "o-m.-:m(lj~ni_'" ,eit :mai ,dleie:liI;~. posibU .•

A,cell~tt!. ~tiinUt. gene-rali! de dificu]tii~ile cfe~and.e ilIl!c scl~Jlei profesionalc, caut~ sa dctcrmillC C(lndl~me de Rd~pmre I a munca,;;t UI1illI,uL in .Ioe sii i se ccala mllnciOOnlllll sJ. ~ adapteze I;;;t masiilA ~i III medild de I'Illllnc:i!, echipe formate din psihologi. illgi:oori. fiz.iulo-gi caul1l s:il adap. te2le i1fLa~i]}ile ~ Looul ue m.un-cJ to functi6 de nmncoor, Stlldiiile l~rdlDC: Is. di.minu~l'I:''' obosclLi ~j accid:eure.lor pri:n reduCoe'I'e,a dldLlirii ~i <"I .z;gomotelm i:llutile, pdn OplLntizarea selIlIlaldor, priil1l m.Qdi_flcareli dis-

SRIKSO.N

punerii mijlllJ:M:eior de control etc .. Dupa ee s-a a'{ai: pc loclldLe de munca ~ ateher, ergoncmia se p-r,eocup!1 azi de fll!nI;liionilfea [mregH i'nlfepdndcri. La sf!.l'liru!. anitor 19:81, lmeresul ergollomiei s-a de:pl~sat asup'fll o:rg31i1iliril SQoCiale II nmncii ~i asupra faetorilor psibQ~c1<"1~i irnplictl~i tn aeeasta, cum este paniciparcll muneitorilor 111 COl1(eptl8J sarcinilor 00 le revin ("P .CilZ-llmillil., 1987)-

'EIRGOTiERAPIE. metoda de reeducare !':it de tratam.ent pdn muncii penn handicapatu fidel ,I DJilntal.!l..

illd din Alltiohitute se cunostea valoarea. rerapeutidi a act.iviti!tii labcrioasc, dar ,e;r,got,crap.ia Jill! s-a dez ... oltst diceii! iii anii celui de (1] doilea rihboi mondial.

Soopu]Ui"l'Il[rul este 0 reluare de contact a bol navului cu relllliu.i.c:ii pro.fesionllill ~ soeializarea sa prin sa:;l!bi1irea de nol n::h!~ii umanc, So cQIli'.iderli ell mnnca este dezalicrnmti deoarece anu!eazll. pl:nlru .moment triiirlle ps:ill(lpatologice~lc ,cclui care i se consacra. Pe de iI1Ui p.~r!e, acesta are ocaaia d ia dill null cU]jo~d lfI~il de cap.adt3tHe sale rc:.nas.cunde ~i ~il-~i regiiscll:li-oa b::rcdC!Ca rn sine.

ERI KSONI {Erik. Hombul"geF)., ps1ha~ ulist american dcorigblle ge:rm.sni 1[FraokWrt pS. MaiIlI. 1902 -~. MllissaeimsGtts., 19'94).

I.nstalat 103 Vic:ml; ~i-a des-ii ... Sqit form~ia psihanalitici in ClIdrul m~lirutl:llui de psibanaliz~ diiIl ,acesl OJ'il~. [II 1933 a emig,rat III Statele Unite, uncle s-a sl;abilil dcJl:tli'ti". _ [n urm!Uoarel.c dot] a decell ii a oc'Up.ilt diferite ['lQ8tllri iln. ce:rc.e'ta-r-e ,~i in'l'.1f,lim§nt,]a Harvard. Ya1c if.i Belt:eley. Din 1960 ~i piIDil fJil 1970 ~ fast pwfesQr de .. .dezvohll're ul]umti" ~i a, ~JieJ1al Ctl_r!<IIIi.

117

de p,sUlilitrie; 1::1 Harvard. Ce.cetil!rile poe care le-a tntrqui 118, in Bl'IH 19'3{""], aSllprll indiennor din ][)lIkola ~i Cali.fQm:i~. 1.-i!!J d~lCrmiJl~t s~-~ Jimooifloe oonceptiile p;g.~Imlogi.re. An.lilmite sindroamt':· nil so putea!ll sxplica prirli pS.ihan_9.JiizU. 11'1 m~e:zul multor pwb!eme ale lndlannlu i e:l g!lsea un senl~" ment al .. dczradlkini'irii". lmpresla unei d\SGOllti n!llit.'li~1 ]n~ mooul de viap. prezeut (inre.zerval.ii.} ~i lstoria popal1ll1uisRu. Ace~lci n)ptJllri c II trccmu~. i See ~dau~ refuzu'l val orilor pro~nQvate de ealrura IIllJj ~or ~i impCi5ibmlllt>!;:~ de a 5C rcc!lln.~tc m viiwroi pt'epO;l1ii?at de ace~'tiil. ProMemele ace~t.or oameni, II remareat Erikoon, suut IGg~~e mai mult ~e Ell! ~i uti cullura decJt de !mplll~iHe ~xl1ale,

[n ·C'lIIt.Ci! sa eopi11Jr~'c Iii .w.ch:r,l;ltc (1950'). Er~k:oon~d~~ce tfei clOmw]butii majore 111 studlul perscaue]: I) in primu~ ['~nrl ci 51115~~nc ca de:O!:".oltllre~. individului lire lee dela uu caput la illrul ~je'xiqentei sale; 2) el 1I'~at~ aJPQi. e~, pe Mi.llg11 stadlile p~ih(l;Sex uilic descrise d!::' F:r~'Ud. cxi~tii stad i i ~i!l ihlOso.ci a:~e rID eussu ~ c.'lrora lndl viilul st:abne~te mlentilri. no l, imporlanL;e ~n~[1II eel insu \i.l ~i peutru lurnea sa social!!: 3) in ~~n;it. ,el prctlmle e!1Fiecare ~I::ldil!l :posedll. atJt (I OO!llpone mil PQ7j~LV!l cit ~l 0 cornponC:[I~i nc~ti vi., .. i1h~.i#e:re:l:l" c[ocw mlldu -se sub illfllllcnti! in~l!tactinn ui ~cx:i~le (in~erac;itlnea inaividuly,i ell eJ im;u~i ~c~ (;111 m.cdiul sil.lI). As~f"el, tn pdmu~. iJ[J UC viall. bebclii"!~'IJ1. ~uud dcpcnd!::m de oe L~ alti, \'!I vedN de7:VQltilndll·~e in ,e~ (I jlilcrc(]ererllllldllmetilUi in. cazlIIl. in i:;lIre i:n!!tijirlle c~re i tile dml SUIH de b!Jn::! caHUille. Dirnpotl'ivll., dae~. e!i,te neg.! ~ja[, va. O~llIOa1ik: IS1IiI1Ia. suspici.lillWa. nciau;redi::roa fatil d.e lume in gener~l ~j ra~ de oam.eni

11.8

in spcci!il,~. Daf 0 ~mcneil iJitimdinc nu este d(!!fin LtiV!l.

Erikson dlstinge, astfel , iLl via~ ornului ,op~ vu_r~w, dror~ le COJi,espu nd opt SIJiri bipool:lre: ]) prl ruu ~ an dev1a:~ estememenrul 'rll~roderi!i sau al ne'inlcret:lelii i; 2) de 1.lII 2 hi :3 anl este 'tarStll .lIItl[uIIomici Sillll a fnd,oielii; 3) Thrtre 4 ~i. 5 ani e~~evfLrst~ iJlitillti~i salle a culpabilit~,tii; 4) de la 6 ] a 1.1 ani c~liLl perleada .~ngenioz;iUlti~ .• in care se ~flfm~ pricepetlle. sau peJ'ioada illj:erlo· rit~tbi. 5) de lu 121a 18 ani. adolescentul ~i do'ban'CI~n~ ld~nlil:lltct! (ii(]cnrit:a.'VClIpsiho. socillilJ. sensal a ceea ee 1:1 ,el;te. i'fj;~cle~nd de unde vine Ij.! fucotm se illdre~ptll) sau, dinnpo~I\di, "000 I1asCfull:n!J"~C 0 dif!JziulW a roMIIJ l (5.eptumenml de a flU ~ti oe ene el, iI100(ro merge •. ~a ce se ata.~az~); 6) ~.~ ta;sclclI stadlu, cmc se iilItin.dc: de hi ~.fW-" ~iUl ~ .~doJ~'.NlCel1~ed I a incepllltu1 v1L~l'lte i m~.t1Hc ,. csts acela al i:n~imit~ti.i (capaelMl!:;J! de u-~~ ~mp~rti vi.*u eli (I altll pers.oall~) ssual i7~11IIiii. 7) la ... lirnt~. nmtur.li ~.!Jhlcc;'lU I lire de ales Intrc gcJ1~mti v1tatc (j:lllJer,esul pel\m.! a~te perMmne declt membri i far:niliei sale) sail g:dj~. exefus] vili. de ~inc;. 8) tn sfjj~~t, ult:lrml VmrM.§ cs~e mmclItil .[)e de CD p~rre de illte~fit~tea perso:naU1 (individ\ul t~Lpri~recu fi~tu~fac!i~ 'l'il!~ m:Cl:J!1)" L<!ir pe de .~l~.li pillrtc de d!i~" perare, de ~ntunlenlltll e~CtlM, de regretul. pentru CCCli 00 ::IT j] p.utlll fi..

o i!tLID! conccptie ~~ c)! i:s~on~lC.i. C ~te rel.ali .... .iuaz~. importlll1ta conflk~elGr din oopWbic ~i inl1u>!llIti.Lparintilor.,. IlU l.Elnarli mlul pe care 11 pO:lEe avea ~ooietarea ~i sub.tocLIJII Vm:ll~ i. in ftnrnl3J'eaJ persoaneu. tn pllliS. ell cStC dmtmlO~P:' de sp;:ran~pe:l1I.rLl eli la flecare vfu':!:~j. e~Clirne amer.ioore pot fi OO~U1le.

EAOS1 in teoria ft,eud!la:Iliil!. anstlJn" btu aI1 impuJIsiilOf vle,U..

]JllpJ f'reu;d, finalitillei.l ace~ro.r imp!llh~i .~te ereaeea dciegMuri. pl.ltemice ~~ !lllmeroase ilfll!re fi~l1(eJlevi1. ~. IUElI RE.

EAO"~SM, semua!Ual>e.

ADeM telTnel'l este frec'l'cnt utillzat in psihc;lpato.lQ.gle pe:tIIril! a desemn a '~~<!igen!1'ea imputsHI.m 5oC~uale care pot ~Ii .liIl,va· ~e7..e im:reglddlmp al cml~~~il1~i UIJU~ sublect, ~Il fullC~ic de personillitm:e. croti~MUJ se pCi:Jte manifesta printr-'iJ!1l CQ:mportamelil~:

Hbertln,. priIl nevro;z;l!. ()ooe~ionn'11I (atlllDlcl c:1ind ~ncl~.v.idulllilp.t1\ impotri".u ill.Clinatii1m ~1:IIe) ~i chiar prln delir.

ESANT I 01".\, .f!:'.c~iul!I!c Ripifc~el!l~ tlltiYi II!I. unui ansam'blu d.e:fiu;lil:.

Nlll'fl~.i Inmod e)iccPtion~l ar putea fi e:o;,~llIimrta rotlIHtat~~, huH y ~zilQr unei popn!~tii d.e~ermi.nl!le. [)eubicei oiJ,se~vaWJJLl'~ tJ1Wll!11: sil se limh~ b 0 ~ite am aeeasta, I]umitil! ef.:m,[ioJ;i. Ale~t:re;il e~a[llimmlu l este lnsil dmcil~.

Pcntflll a IOe e.vil::lf~".mi7.arel! lli:~nrpar~i di~11 PGpl!lhlp,e,'in de_trimc1\t.1ll1alrora ,psihoio!,;li ~i sociologll mili ;U1:lIl.m diverse r:ru:tode: I.) e~~:lnlio:m!TI!OI aJt:ll'Jw'~re, eaz ill c~.re ~~ utli~g~aJ i'nliilllpl ~re, din POPIll~,l!!tLa ~f1 nit~. clernentele delltin~H~ ~.:I 'O:Il!~tituie C~ ~fL~iQlilill~ 2} e~lIInti()"m'el! 'prjI'] malilujJahllJn', care fie rez;umm III .~. e':Hr~ge un fel de .,m:lirnmchiuri" (mufu;:it.mi dill acee<a~j uz.il1!a. de exemp'~u). (Hn cmo vor fi inle~ ~oga~i tot! suhiec~ii; 3) e¥lll~ionarea .m:OkIm, oon~Uilld din preleVITllli! e~~lltimil!lui d~n IInU ge.og,rnfico de~hnitDts fie de c~i de co:rn.Ucnica~ue (dn]'Iil1;uri. (:cluslJri de .apa., .. )I, fie pnn cvadFilarc!ii !,ll.'f!liforografi:~ aerii.ene sail a unei Mqi geogrnf'ice; [J;rii.]0~~~1nt1:0n. fiind ~~s~ ]i! ~.ot1i. ~ Ikl.emMu!i ~iNi, prin

~cel~,iprocedeu.per~oaneli! care vm n .Co.nt!lctll.te; 4) e~.ti,Q.I1area pE.~n core, care COl1stJ in II elabera UIl ,;madel. ]\c<iu s" al POpuliI~iei. ExiMi:i ~i alts modalitlit! de II con~tilu iun ~~m~on, dilU' rllfin~mel]:t0Ie nlErodoio!J;icc m!~1 pun.·pe ce~~lnIl' [a .ad!}, P£)fit, de Ul'le.le capcane lOWGc, -. SoNbi\IIJ; ST ,o"TISTlC,il..

E$Ee~ iU!iiUiC'Ce$.

E~ctd 1111 depinde de nlveliJ~ absolut~l, re~~i z ~ri i unei ac~LIl:ni. B~t.e, tn. csentm., o notiullc subioctivu. A'I'em esec atnuei ~nd [l1,I.8e :Jtilllge. ~'Pul C1!.'lat.mn gener~L esecurile d.eprlrn~, J ar dl~d se .~.j free vent (irn;su ccese ,oolu:l'e. pmfc£1onalc. sentimenta]c .... ), sunr susceptibile de a determina tillbur~ri rn.E:vwt1ce" MIlIU indivlzi tlmlzl, il1dc:d~i. res.emna'li ,Ie triies.c ca pc o fllt.llllital:e ,. comportiintliu-5Ie ill 'l'i!lt:t de p~fC.'l ~:i' fi soni,t.i 1:1 JtgPIl~LI1"lI. '[Ii C~W I ullOm s-ar spune di ei call1t'l l.1J ·moo e)(pfOii. esecu], ea pentru II se pedep~i de Q culpili inco:nitie!lt~.

'ETALON AREt 5c(!!!r·il sta.WU:tii. c.u. rrefcdrre ~a un .elji:Eln;Uon cit moai :lIepirGzentaliv :postb:l1 pen.tfU . .0 JilOpul8fle definit6 ~t omogeni., .~a ~ 8er-aporteaza nolre~e O<b~inutc Ide i!H!I ISub:Lect.

Ex ist~ dou~ rl'Iooalit~U de ~talon;Ye ~ prim~. f:too s:pella n~i~I\£1I d.e deviatic 1:1l ra,p!Ort C!J media (m.ai CX9.cl, in ni.porl c!Jl deviill~j a ~cmrl:m1·),. poe caml cea de ~ doua eJ;1:e b:ID!ltti pe divizilme:l notCl9l' tn fllllWtie de fr.Lct~0l1ll1!l'ea in procefltm.je e!!~Je .~. e~ctiV'!.llui ~lUnInion.1l1ui. Acc~st~ permite situ" area indi viil!Jlu:i il1! rnpon: 'c'Ur ptJ,pulatia 00 referiln~~ ~.~ pooz:i,cerea, ~c ~IJemplu, II rel1~iooi ~CQlam sa:~] pwre.scLOil.Ble.

119

l!iI'lE n:, UebJd volatil ob~ID!Ut pdl!l ac~une.a achll'lllhu ,11.druriclIJl!lupnl ,1Il~hllui et:ltl:c, de Ull!l!de ~i :nu.m.ele' de eler' eWie.

Utilb:arell eterull.li ClOt ,eIlfor.iza:nl II foot odtin]ur.\!, fOillr1~ rllspffil1'd~til, m0~ ~Jes iII l:rlllnda, Azi ace~t!'i tax ~emliL3nie este 1fI.:!1 ['11m, dc:ii.i fu.darm. progl'ie!!ie. Betla cte.rici1i se m~J1ifestii pdn Yel;iglie. excita~e mo(QJIe. st~:d de extaz, <i;!lgrt~i vinm::.. UneQri se am'lligl! 0 se~l7;::I~ie' de impondc:rabulltnt:e.rn crcrisll'wl subtJCi.Jt pOOle s;~. ap!!ra W1 delir hallilll;:i lilaWr, ~sc:ltLiini'itor ell ecela dh~ deliril:lm tremens", 'rrat~menwl eterema nle L necesW! izolarea SI:J biecndui _ i I:Wtr,CtiCII· nu plIQ,vaadi. man.ifi:stihi POCll nepl['Cure. -. Doo(3,

IEifNDCEIN'iI' It ISMI" a"Utud~ne i!I! ~p1rttull:d.. umv~!rI!!IlIJl :r6to,panditi. Cllile coDlStl i:D raport.a:realtutUJ'Qf' ,kn.o:menelor 8oc~ale laaccKa, care o~ I!!un:t .k.Uialle. d.e;o.lI1"elCC ifU!llit propr.U g,upl11.u~ de Ci!1R a~mem.

~Il mOO I.noon;:jtienl, lUp:U ~umanpwpdu ~ociet~~i] clre,ia ~p~l"li iIIem ne jierve;~re dJ.JICp~ ",eJcr:in!i:!J til a·j judeca pc atltiL lnd.i.vizii a~ door ()ompmt~mernt dlep~~c~le 1LnUmLI.'e li.mule p~v ~U5PCCt~ en t!ra.t~m, ca pc l1!.I~tc lrulrginali, smL!lli,i, ~iwati rn afam legit) sail T dadi viti din al~e ofi7_'Q!rWf~. pro\loac! u~rnire, b~ d:'li itI' P-Otfl. caiElside<m~i e~Jli1l!I.el"C4iE!ri (c~Z!] I prlmilo.r 1I1bi so:;;itJi in Africa ~te!lgr~). Uncle popu~aUi de illtJIi~. dim America i~i ma.n.iJf'Cst!! ,6trJo· ce ntru srm~1 1t1.lmindu- s.e Reske (,,(I~.m.cni, a<kv.§m~i") ,

IE,TNOPSUIHIIATRIE", IItudi,\1 I~~iira. t"'.eDt al mllllllidUlor :m~n:ta!]~ in

13

(UDctte de ifmpurHe refmce ~a.1l cu!ltnralc '~ra Ie ap;art,tnsW!l~.

Prirn::ip!I.Ili,i promorori ai etilop5ihia~riei sUnt George ])e~lllo;·, H, EUc".nOOrge:r ~i T. Nathan.

E,TOLIOGIEI ,Um~lIJ. mor4vw.iJjor.

:EI:ologua e~~ Q ramu[! ~ psihoIogiel anlmale". Ea st!lu:lillza cornpartame;I:Uul all ~m"lelor in Illediul ler nawr<!~. ~,~I:r ill1 oom.l4ii folll1e apmpiate de acesta, F'iocare spocie are propria S~ hlltK: (Um1iVeJ'r. d!.ilp~ J _ YmIl1exk\lJ.l)., pc care IrebuJre fo:i!i. o cil!no~ri :~enir!J ~in~t:lege co:nduitele anirn:nIJe. O~liIiul broa~[:ei nl;l pereepe decaL couturl:lTile m()bil:e &i f~nsilmbluri.]e IUluil'lOoilse 8cllinWatoil.re, ccc~oo reduce hlrnea vixuant a b;l~r,~.cianulilli la IImlrnhe obiec~ if! mi~~~:l'e: 0 broasc1l va ~lIri ~11 Htgn]l;l! 0 fru ni!.1JII[tli carep~aJneaIA, dI~1" va mud de fo~rne pc UIl oo",o:r de m.l!~te InQartc.

F1ecare sJ)C>clc doc lIIpellz;ll. din h.r mea care Q i[L~ornjQ.llrl! 0 frac~uu!le semni ficativa, d'et.errn1i nail! de org:rmizilma. S;J scnroril"a~l!. 'fn acee a ~i oro inc de ioot, ",am spLille ell leQpard\ll in {~'lI~C8J pa~e !lei n· ~lig.e,Th~, inc~~bi~. sll re1lol.ve (I prob]emm de ,~im[il~ll 0001' pentm a.~jul1g,eh! 'nlQm.c~Ui, dooareoe ~Ulnea artiflcial~ m cmoe II fast p~,:1;Sal 1m are pe.tl~IU dims!] I nid 0 ~emnufi'<lJ!ie. iII J]~t!JIrll, di.mpNriY;Ji, ul'Lde' o.rice Juett] p(Jm~ un !!em, el ~e do""ede~'I£ Cilp!!hhl stlr-ae;1 OOO~llri oo!l!'>idenL'i}Jtlcp.:mtru 1I;.,i capru,mprad~.

.Domenll!ll' eJto!ogiei s-~extin~ ~i la m.mawtile I.lrn!!.!rlt:, Pl>uhologill mooem~ nU m.i1i i<! in cOlilllirlernre oml!l~.i:ilo1~t t:a otliecl de· ~tudiu, ci r1 repl10:1ie~za In m.cdiJIJ.~ silil] ,i ,iltc ~arna de lQ.!l~er011)l.elo psiho.logiiGe (peroep~j;e. colll'l1;m.iC1lJie, In,,.li~ e~£.) cli n !JInghi. P'!'iiJtQsooial, .... LOR;EN'Z:,

E U~ peJ'sG<Boi. cOIL!jiU(l:utii !iii afim-DlIaUiI,

Co:n,tirnf,l! c!ilmUlf~i personaje se edifid G dati cu cr(l~lCreil. La sfJ[lJi.rul p.rholl1lu i trime.8tru de vijafQ.ooul·ru1s.c!ilt r~ folQ.'i~~le nUii:r:lliie pe-ntro. a e;i:;plora LUIJJ1.ell, ,e.Xli:rioa:rA )i P'l'oprri!ld corp, pe care fucepe stL·1 dcscopere.l.nfeh]l~ aCl:st~ So ~t!lbll~~ opnmm clilitiuctie !nlre Eu ~i non-Bu. !.Iht~nc~L~ ~ cere iJ'lt~.fC~rea 0 ... a faee ,i mai c .... idelltn. Spre varMa. de dol ~ni, dad este a~e2>llt rn Ma unei OttiIl'lcD.. el i~i Sl.!fJde 'fhr.lI. a ill11el~,ge c~ este ... orba dlo eli.n:Sl.l~i. Num.a~ p:~[C Ulil an el m~pe ~ se servi de pl"OJlUmeJc CI1 sau mltK.' ~i ~!I se QPUIl.!i s.enJ£n!JI~.IJ.~ dip sim:plll pl~oor,e de ~-~i a{Jrmapersoni.llit<L~a. Mal taFiil:l, EIlI OCl'I1liI11!i1 sn ,~e Clililoreze sllb dubla influcIIfa <I m<l!nlrn.clrU· fi a oO<f1:dl{iilor secioculturale ~i afee~b ... e.

t n tesrni no~o£i"~, psih~.rlflHlicil, "Eu~.'" (n .. dueeeea lul d1lS i(:h din germallXl) dc~smne:azu se\li LI~ ~i aJnsamb~u] m()~~vatii.~or ti aC{!elor unui ilH:liv.~d case condifiarn.~z:li adllP~illUa sa ~arell]ila[e" 1i'i. sruti~fac' tretmin~l.e ~,~ rero~l,'iI oonfllcte!e datorate UOOf ~rillte ineompaMbi~, in ~Ck:1e yt~lii cU]"cnte. ucea1>t~ fhnctie S(l C:.l!e:!"citil pe phllil.l:u:ilc ,oil~~lell~ (p:mcese ime!.cclill ale) ,~i jru::o~tiernl (puliii.lld in JOoI; mec:m:i~mele d!~' aparnre),

EIiI~ pevrotic eMe slab: c1 o:;te il'iCap;:ribil ~m rczQIv.e ~uonfiictc'le imer.ioar~: ul.c petliJDlln.ei (oc.rn.n~t: :~mp:u.I~io:nllle opu"sc (lOU,~tLin~ei morale Sill! re~~itJ~i i)., ceea ce: n ~ngoaseam ~i [I face slI aOOp~ tot feh.!l de (!(II:Ilportiilmem.e pa:radoxalc (rillin obsc" s.iion~le" Sii~ucidel'e etc.).

EIJIIGEiN IE sau E!UCi'ENISM~ Dl~ duiwti ~ !Studtld er.eii.til:U. can'

ru IID'EAl

are drept 8'Cc<p am.en,ot,aHa GPcc~e~

um.atLe.

B.. Russell (UJ'29) di ~tinge dou ~ fmmt: de eugenia: una pozUivi'l, cal'ieoon~n:i'I. tn u tavoriza dez voltafca ,;vi~c10i1: bune" ,a~l~ nc,g:.rti vii,. care \lize:a7.;li d'escl.!Irajar'!l:ll pralifer!r1i , .... 1ttt~m rcLe:" • L;lIIl1ioe:putuI llllJJitor 1980, ~t Slrnwle Uni~c, din. ]1l1~i~Uiva lui M.R. Graham, a fost crea~. '0 bmLd de 8peml~ a IlIt:lrnati~or c:u P:l'emilll NClIboe1, 1m femel ~J'ill;prndotale" au fost ins.emiruuc cu ~:pe.rma~ro.il~ pM ... eniti. de la ~11".~gt~i erni:mm~i .(A. C'mil!t, 1987). Ca d irrnp.iedice fep:!lm:lucefea u nO.r liub]ec~l ,01.1 tare cmI~i~, ullete I'lIn prooon~ze~'"t uu ['n.i:ma~ contraecptia ·ii ,~vOtt.u1 terrnpellilic, ci ~.~ sterillzarea. [n Chi 11 !<I , de exemplu, care in 19'87 l1um~ra 4.4 mHimmc de 11~I'dicap~ti din 11 .. ~~e'l'e, &-[1 elaborat 0 lege ~su,pra le!JIl1;c:r:lli;sMul!ili '. illl i!lJlell.t.i.lI de a reduce numarul a(le~tor inf~ffi'li ~i a 8e "r'i dica III vetu~. cililhatiy a~ n~tiunJ.i. ehineze", Dad ~f;~tllIile eugenlee SIl n~ utile, MBrihzare~ este rlbcutllbda, iL'!!lfuc!lt companil perieolul doe a fl. i rrnp!il~:li lnmod~lIllOrjl:~r ~i e}[~in811 la.grup.1Jir~ illtrc'gi ~e il'lcl iv ~zi ~ooO'liti ".de"'l~I'ti.",

IE Ul I,DEALj pe.rmeth~!!l!e a EulI,ut

f'~ud ~~ribuie ps-.utmnalizci Ll!U. pliul b~pe lk:fil1i~; ,,.!ill fac1hl:e:l;e Euilli. euoc:rirea progre. .. iva aJ SinehJli"" Trecerea de J,~. SLIle"~il &, ~e fooe ~ OOI:li:i dii. ~:ifaillC. Prima es:te difie,Ct!i, [lie C~'!'l:d cell de i3J OOIl~ tll"CCC pri1'l BtI:1 idca~ cafe, [II p~rtej c()Il,~lill:lie 0 "form..1It!lJne .re~.c:~iOl:r.l!~.ll impcltr1\1;l proc.eselm iltlltru;cth'e ,ale SilJelu.~". ])u;p.~ [), L!lgm;:l1ie., En~ ideu] ~e poate defini eii un ide .. 1 de atotputcmidc pcrso.1'l!lill. de irnYI!I~.nGrnbiI.iHInC, [Czu]ta~ d]fI n!lrci~isml!ll p:fim~I ,i!.~ oopilul:ui ..

E UN UCO I DISM, S~He morfop$~hohl'giiCi oHervabtli la birbllJ.t in &olll.'mi,iecazud de ~nsuficleDi~i. ge~ nj,tali.

SCIIUlul 001 mal clar ,pc plan fiz~c, este !IbselW) ceracrerelcr sexuale ~CCIlIJ(Jam (barb;ll, pilQzital.e). Dill punn de vcdere p\S~h(l~()gic, se observa llil. pc:rIrn!ne[J!~li 0 mare bI~ncle~ ~i e allumjl~ timiditate, probabll legale de 1;In sentiment de ]1:1[0- rierirate" .

EXCIITAT l'E.!!Ui:mu~lIJlle aunul l'Gocpto:r 5enzorl.aJ.

Apal1Ltllll.m::.rvo!!l rran;smure mesajllli. con~ut in o);.,dumt ~imobmrel'lzi!i energia Qrg~n~8mului pregULit pentnl riispmls. El posre exprlma reaqia co:rpuhJi la stimul" (K.M.B. B.ridges [[lIlne~t.e e-xcitil~e r~sp'LlIDs!JIl emotional unic alnou ~ui -nascut la orice excitant) ~i, pellln p~1tn mal g_enertll, stare trdilJz:iruri.e dccxaltarc merrtala, ~i de lIgi~~ie motorie in care sc poate gasi un subiern ~1]PI!l~ UI1.or emo0i pll!k:mi.ce; sam ell urmare a. unel intox icat~j (<l!lcooh~m. de exempht). Excijatia imel)~ol, rjlu~fibil:ii, so iJ1Wlnc~te 1>l!I maniac. care este vesel, gUr<l!h v • rali ~t1i:rnplir ~i .illfarrigabiL Cind agila~ia este exeesi Va Sill! viokIl~~. este neeesae ~11 se recufgili la nell:ml.eptlOll::· 8lIU la lklu ~i d sei zcleze bolnaval Intr-o c~rncrll mederat iluml n~,t~_ -. MANIil:.

EXtUBll'nONISM, im:p11l]s~e nlIo:I'b~dl de a~,,~ ,a.ril.hI. o:rgan.efe gemt!tle rn.IO¢.ud pu!blice.

11 g~~hn la unii debili rna.mali sau demen~i, al c~rot sjm~ mor~l esto sllllhit, dar ~± la inci.iv.izi CI!I i.tlileligeliilli nontlaJili, C~. pen"CIi:;iullC sc.xual~. eKhibi~i(l1l i.smul se lnlegte~l!i intr--o sln:JcllJ.rn neevrmidl. Il£fiind dec~l un 8) !l1ipl{)rnP[~IIt"re IIllele.

122.

l.eg1l!l de irna!~llrll~te~ af¢(;,ti vii ~i do eomplexul c~stdicii·, Dup,apllihlllnali~ti.. exhibarea C1T1,l.lInelm genltale ar fit in mod i.nco;n~rrie[j;t, mij~.ocl!lt de <lJ se asigUfil de pQ.SesiOllol' _ Exltibi!i()lttisrmil este, iII general, IYutin ~ibiltcrnpr:!JItd.di. ,,~rufucillrr' ar fi e!JI teats acestea ob11nllire daWritii psihorernpiei de inspl:l'0~ie p.5i1l~mlitic1t ~~ teropjei 'Qmpol:ful]Je'11u:llc·'.

EXP&CTA.Tllvi" l!I~tept(lI'e din, par:. tea. unlJ.~. $ubiedcil!t¢, ba.:liilndu • ae pc ,cl¢:m:Gnit~ obieeUve. Ii.per.ii. intr·o anumi.tii ren!i'U.:ii..

!Ex..pectaliva coincide rereorl cu performa'r~!:I ,~~tept~Ui, ea fiind imfllJ€ll~t~ de dorin!CIo ~ de tem::riUe persoanel in ceuza. -+ AsPIRATIE,

EXP:E PI liME N 'Ii CRON re, Bellune ~dment.jide d.liI.rlita.

III psll:to.~og~;a 1I111rnaU se preg:ilite8C u nele anirnalc zise ."cronire", in scopul reailizilrii de experimeuee frecvent i,ep~~~c. Din 1950, dlllp2i exemp]ullul R,G, Heath, se utilizo~.di mlcroclcenozl implanta~i ~labil in. ereicrul mal multoransmale , spre a se studla f!JInqiollarea aoesrui organ, Printr-o mid bre~iI pracHcaUi ]11 cutia arnmiana, se i t:I~roo'tll;: In rnJ:!siI ccrcbrals elecrrosl minuseuli eu ".;lid' bom. M icroele<:trozii sunt oolleGt~i la apara~ele de ~tim!Jl;arc ~i de TIlreg i S~Tare, tie prill I nn~i .tiI~ :iub!!.ri. de extrem1i finciC, fie priI! tl'3ll:!'l.tnusie [<!dioclcctrici!L 'folerBH!a 1a i mpJ all~ri eIi~ ~cele.nta: ulle~.e ani male Ie pitstreazli (imp de 4--.:5 ani.

EXPERTIZi IMENTALA" e.xa_en al ,et1SonaUti4U ei'eieluat de un D;u~d~c p5~bia.tru oril de un. p.&lbo].$g

clili!li!chtD.la eeeerea 1JIne~au.tontiti, jpdtcial'e q,U a~trathre;,

Ex.perrtiz,c1c psihi1lJtrice ~i psiholcglec StUn Irecveute mu] "Ie~ 111 procesele c:rimina~e, canrl tribunalul are llC'VO<iC sa ~tie da<:ii. in mom,entul crimei, acuzstul enl illU'-Q stare de .,demel]t:ili."~ daeili. este in per~lleIl~'pcdc!Jlm,; d~l(la o)lista la e~ anomalii mem:aie.; dad este fiuscepdbil de vindecare ~u de rei.nSlTI!ie [n ~:ocJct:lllnc; dadi este p.asibil de· sanc~ll:nc renal~, [11 gcrle:l'al" jlldec~orul deim'lrm~ieapeleaz~ b. dei cxperti (ps.ihiatru ~i p~iihQIQg). care pot sli inei!l1eze d.ou~raJl'O~ separfl!e Sail un singar text, dJu:pi!i ec ~i-ilu contruntst ptlIJ(;tcle de vedere,

EX-'RES,IE, ~c5'tarc ~tedOiU'i agiBd:I!rti san 8stiirtlO:r ,ptihice.

Exp.rrcsil!! elite 0 I.1U1IDu.iUi de comnnicsre getleta(J. die viata ~QCialll ~~ care eontdbu le I~ men~inerca oocnunii sale, AtitlJdilJiLe, in~mica, vorblrea, ~ClI'.i~u~, desenal au drep~ rutJ.!Jne de I:! fitrall;SllUtetta de [[Ifurml!tJ,e co'ltre semeni _ CopHul mie carer~ face rllll ciizJnd FlI] plliingc dccfrt diI'Caprin p:rciljlIlJll se afl~mama 801 san altclaeva din anlIll:raj:

Iacrimile sale sunt 0 cererc de consolare.

For-rna de expFe.~le v~riazll de la 0 culluri:t Ill. alta, :[m Japonia se ,s,u:rlldc: pe:ntrll a seexprirna fnr~u ssu ~n C~ de Wlustr<l!]'e" Expresla afecti vitllpi este un ]imhaj care ~eITrvl:!ili; e~ fllllC~OIl.eazit Gil un mijloc at: oonrurnncare, &:hhD[reUtLcul ,~e irultr.liimeaZ'li d.I: glJLJP pclltl11 cii ~ pierdllt liz~m~ .iiUllllillii a acesrrui .Ii.niliaj: rnimkll sa rlU ma~ ooreY. pum.de sc:ntimemclor o);pr]m~ro (d rmdc In fa;lI u~Qr ~wenimellte Ui~Ire), br' l'OCl1blll- 1 ~[1Il pc CilIe iJI foIQii:C~ro, pro~ indirC41t do neoJo:gisme, devine de nefutel&'i_

Tehilici1~ e:q:l~ive SUnt pe I!!;rg Mmite in psihol.ogill cHnk1 ~,i in psillOpatolog1e, tle ca mij!oc de C1X._l1Oa~tere 8J PW;Ofit'!el, f1e

ealte.rapeul~cit. ~n Africa !le~grili., bolnavl! Scc:>i.p.rim~.mai ales prln dans, ritra, baterea tobelnr ~i "d:is(;:!iJ[l;uri ncbu nc" (CllI!,1inte ... .rli!nCa~e alandala, sn-igatt:. urlate 8111;1 p.'la~modialre).

EX.TAZ, stMe io.efilbili in,care sUfectu1..pare~ inLncintu'e.

[n a(lc~t- CIIZ: fUIJ(;~li.le vcget~tivc' ale subkcm.~llu (res-pi.rafie, chc~JJ.atie) sum fo;;llie inee-tillite" ell1.e~ipercep;lit1d. mesajele lutl1ii exterioare. Ex.tau] ~ misticveeitabil se poaw asocia eu un nivei. mora! extrem de ridicat ~i poare aHrrr.e.na realizarea de f'apremlire~. til psihopatologlc se ob~c.rva aneorl Miiri ex.tll~ice Cam interrerellzlicu p.ueOCl!p~ri eronce ~i religiease, dar case Illl due nic5ietl,

EX.TE.RO CE P1'OR •. recepto:~ sen· zUiv localizat pe .snpmfata corp11111i.

EX£emceptDrii pnmese ~ITllltsmit mesa· jele lumii exterlaare: vlzu ale, auditi YC. eutanetc ~ichimi,m: (miro~ ~i gl!~t),

EXTRATENSIV I' In chli5ificaT¢ b.ed H. Roitrocha>Ch. Up de .. :re:!'lOHalJ~' 19;timi" stabUit pdnps~h(ldh~l.g~ nQ$'Uc", ~n care formu]a prinelpdi EtC face !;, aparil. (I predoi!lllhlan~a a!!'upru.D$Ul'Uo[r eulnare I[C],. legate de ,starea e.o!Jonalla $ubjed~IDu1, tbti de .!!'Aspnn:surlle mfi\!atre (K)I. care Pill" sA traduci. pos1b111~atUe NiBJe de. iden.tUicare. SUb~eetu1 eJd:r:a. tens:lves:iie orientat !!pre aCI!iune :'jlt spre~umea eKtedo.arii. avind 'COD .. mete !iociale lelinicioase.

Co.llIocptul de cJ;h~[cn£inno (dc unrle dedva ~rm.cnul .".c:xtlO!!t.l::IU!~iJ") elite: ]eg~~ de aceta de ex'traversiuue [010\5 it de

IEXTRAVERSILINE

C. G. lung .. Dar pe c!lnd JUllg cQnsiderii c8 nu pori fl deest extravertit sau lntro'lief lit , Rurschach oUIIsitk:rtl, d ~cclalii indiv ld cunoaste nfllomelt\.e introversive" ~i "momcnte extratenslve", Tocmai pentru a sublitli ~ aee:ilst.!i di ve.rgcn,ta adoptii cl 0 termlnologie di.ferila_

EXTR.A'VERSIUIN E, in tip(!logia lUi c. O. dung. tmsituri de persoDa,. • Uate cIIIl'act,erizat8. de 0 teDdill~ de c:xterioti:ume a seutimentelo!l'.

Bxtravertltu I este Qrienwt Ciilrt lumoa exterioara. El este sa<:l1i.bi I, are ml.l]~~ amici. ii place :;.li radili ~i s~. se arnuze, senti meutele ~ i carecterul ii. sunt trans-

124

par,em:c. CliIUt'1l schimburi afeetive ~i i 1l1.C. tecmcte cu ceiblp ~ip8l"c iii inUori 18CQn· tactul eu el. Pentru H _ J _ Eyset'ick extraversiunee este IIIm.lll din poHi unei dimen· S luni bjpolUJe, oeUihdt pol fiind mtroversiunea,

EXTRAVERTliT ~ tip plithologic deOnlt de c..G. Ju...ng, Up ii. eBruf tJ'i5.itura. elientiala co:nsU !in descbidcrca fat-i d,e lumea exlte:rloMli •

ill ti polog.ia sa ]t.mg distingc palm categorii de pe!'soane printre extru"erti~: 1) dominate de Cfindire; 2) orientate de:

Se.lIOtlleflt; 3) la care prcdomini senz:I!ia; 4) cam ascultll de imu#fe,

f'AB,UILA, I E:~ l:'elatlU'e :limagJDM'i palZCl1tatii, ea I.'wa.

Se t1.ilSlillg; oouiii. [elm! de fabulatie: 1)t111L poe care am putee-o califica drep( l1offilalm, deoareee ea €".ste frecveJlUl W copilvinfluCII!:llt!l de. lecturile sail filmele cam i-au frap.at jmagjllatia" (ii aha car-e este dar pat.ologica. inl prhnul caz subiectnl nu ignoy:i f1fplUl cll fabllieaza, pe c-..5nd tn eel de HI doilea caz fabu.lead illlc..(l!l~tieIlt. JI. Delay· rezerva rermemll de f<l'hul.i!to.r bolnavului care ~i la pnxiuC1jile imaginare drept amil1.ti ri auteutice, Fabulatia este 0 lulblllrarre ~m.e.mO"ne pc care Q mtilnim in IIIncle IlfectimiLi mcn~l.c, cum este sindeclI'lul hi i Korsakov, -+ MltiCIUNA; M ITO· 'N\'NIE.

FALUS", in Auticbitate. I',epre'" zeoJtiUe Ogurati. a memlJrului vtrn in "tHe de uec'tie. ca imagjne teJigioasi..

Acesttennen, luat adesea ca si oonhn. a] pelliMJIlI.i, dife.r~roru~t mnNid fiul1di1me.ntill de aeesta .• ''iF'a'nJ.eIl.u~ penis de.sernru:m IHI obiect real, pe cll11'l1ralusul esee un obicct irnaginar. slmbo~ lc, reprezenti"i.nd forta,

F

pllltmea v1rmi. fecund ltatea ~i uneori pe zeul iIl~ll~i, ea m culruil h.Jl Dj onys 00 , UItOO fal u~ul era pur~t solemn ill cadeul unor si1i.bili~or].

FlI.lll~U], ca simbo'l :l! "~rHi(~id, jOacllUfl ro1 important tn i:LIlumite colidujlc:· umane, legate de acceptaree sau de ref uzul sail. Sll.biee~ maolC1,1lilll se pOt t!o".cdi incapab.i1i s,li-~i esume depliaa lui posesie, pe c!lind multe femei accepta cu greu, dad!. nil cumvill nu accepta deice, cl nu it Btl; sum [emelle CMC, in. viara coHdian!l, all chef sll ri vl.Ilizeze CI!I barb£Ltii.

FAM. LIE" mi>Utlil~ie ~50da1i bazatii pc ,5C:m.a.U.tllite i!jIt pe tendln!-ele mata'ne ljii patern.e.,II. dre~ llOnna variazi de l!t Q ,culturi 181 alta (mono. gatmii.. po.llllp_m.s_, polJaD.dri etc.)

III socieia~il occident'ili familiaare d.rept fUliicpe c.'ien!ialll aslgurarea securi.~~ii meanbrllor s~i ~i educarea copi i lor. AC(l"~tia dob.ande~c aid Ijmbajul. obiceiuJi.1e ~i traditlile gru.pului lor. Prin jccul ]lJJlilM]i ~i identi ficllrii ell r!mIl~ii, €:i lit elaboreaza pei'So.l"IaJ]~t'ea. i~l f(J:rmcaz;~ caraeteral ~i tree de la egoism la IIiItruism.

1125

FANTASM

Familia este nCIX"sm"ii de:z.volt!rii copilulu i, dar ealitatea 811 depinde de valoarea accsteia. kutoritalea esre tot IIlat de: IlCf~sUi ca ~i neint:crvcnf.ia: i)ltr'"lm C3Z se creeilidi S ituati i fmstrante, de unde decurg agresivit.akllrefuladi ~i iIInltic!:il~e~., ill ceU.lalt caz ~ IIj1Vnge la mofIuri, ]i1 iru;ccllritliJte· ~i la ~el!le. Cocziuneu famiHei este lJIn factor ill1.po,rrant in eV'oIu~iill u1rerioari'i a memo bri10r s!ii. S-a demonstrat relatia poZ:itid call: ,Ci_istili rolre alcoolism,l1lIIl.adia rnentala, delillCYctlti! ~i di.s.ocierea familiel.

CII~NT]i.; IDEZAGORDOONJUGAl.

FANTASIM" fantazar'e .!ItabUi ,J. BtR!,!ao.iii.

Ull~i subiectl, p:!",o~t IIda;p~~ ]a lamea ftl care tJi:iile'Sc, dezvQltl productii imaginlU'e care se 'imlldesc CU !,Ii:!!!!1 s;:m CIII rcvcrla; el se v1l.d bogll\i .• putentici. iuhi~i de 00 per. soan1!J pre.~tigi.OllSl\, Brll !! fi wm$.i CU totul rn~l~i de himerele lor. FIHli3S'm'U] ese () ~.miigeaU1C3re tnlre(ille IleYWZlI".

FA!NTEZIIE~ imii!gina~ie ereatcare,

Fiillta ll.lll3n!,\ cstc suptlsa, JliI pe1'mal'lel1t~ f:rUS1:ritri.lor. The1mintele sale J1roflllnde StU'lt r~reori sati~flkute dlreet ~_i imcdiat. P>ClltnJ <1 fiLCC sa disp~rl1 te-f1siunule care :rez.u]tA din .~lUa~ii confllctuele, jndividlll dispune de numema!ilemecallismedoHpirnl..e ", U.1ul dilllre ace Mea esle fantezla: ,ca ,ooWitii in a lnmSplme rnmodi 1lC0000~ent impulsia po planul imagilila.ru1ui, &pre a Q ~atisfare s.im· colic, prin crearClll de imi!gini. Falltazarea atimenteaz1i re"lferiile, vbde ~i u,ncle' 4::1iruri, Ea este f;ecvenIA I~ copii ~i 5:e rrumi.festa la lI(hdp.l ilont'lal1 ~ Ufl'lla eFUJrilor.

FARMACODEPENDE.NiT'i. depe:nden~a fi:dcli. liiil,5ii.u p5~hJ.cl :fa1-'1 de

'128

un drog uttliza.t initial ipscOp terapeutic.

Subiectul este determinat sil consume acestmedicarnent f<ir.l fntrerupere sau periodic, spre a-l regilsi. efc~·tcle ~j a evita im:HspaiZ:u~ia gt:1l.c:rata de p.ri\l;m~uune. Una ~i acccasi pc:r~QMlI poare fl depClildcIIIl!i. de ma.l multe produsc.

FAR'MACOVIIGIL,ENT A ilENI!::.

IATAO-

FECHNER (Gustav Th.eod'or), 6losof ~ psiholog gennan (Niederlausitz. 180 II - Leipzig., 1867).

Spirit enciclepedic - este medic, matematuci~H1, profesor de lizic~ (J 834), apoi die fllosofle (lM6) -, el studi,azt\ ~cIll.atiile!,l:izuale de, culcaec, percepjia ,~I1nete.tor ~i sc i:il~reseruzll de p~lImJizidi. at (.irei injflatot este iE. M. WcOC!r, lnspiriIodu-se dill hmriirilc aceeslUia referitoare ]a s.eIll~~i, a. ellllll~a£ 0 lege (.~IIlcru;,jtatea senzariel crcste direct propol1!iOllal cu Iogarittnul ex.ci,lta~iei") pe care cl aCIeZlIIl ,CJ 0 poate gencraliza latoete faptele de 'C;,()Il~tiiil1tli ,. f;Sle 11111111. dintre prlmii auwri care a introdus mlbuIa:ree. in psibologic. Di ntre senerne sale cidlm: m~mcf.lfC de p..~H,wfizicJj (~860),

FIIROMON S<l.U FERORM,ON. su:blitanti cbJmicl liuml"e~81ti de un Jndlvid st CMle. em:isi in m.cdiiUl sin (aer sau· api.). co~usUtui,e uo mJe:ssj pentnt liemeni. iodu:ci.ndu-lc ace50- ton un comportement determinat ~ Pf'Ovocind modifi.ci1ri in fiziologia 10-1'.

C~ ~i hQrmolilii, femm£lI11ii ope:r,e~l.d~il do-LC fomte mid g,g!!lp:r:a Iloor or-gane recept,oare ~peda!e ,i at] 0 a<:tiunt: speci:fidi (~timu]atoare ~aU ~nhib:lnoare) as.llpr~ relui

care Ie 1Ocepte<llzii, Sum substantc mesagere, care permit indivizilor UiiIl acccasi specie s;li eomunice lillIe ei, illter-veniru:l in toate momente le vie~il sociale aniraale,

La om, femmQIl i.i au fest pu~i in evidel!ltilicle W. Cutler }i 0.. Pretl 0 9II6) . D.ifuZlltl de tralls.llira~ie. feromo.nii email!! din glilmlc.1c sudoripare axilare, mamelare ,5,1 gcnitllic. All ca efect regularlzarea ciclurilor menstruate la fcmele.

IFERRIER,E (Adollphe), psihoJog 'iii pedagog eJ.veUan (Geneva. 1879- id •• 1900).

E:!ite u IIU] diotic fOn~t<lr1i 1nst.itul:ulul lean •. Iaeqaes ,Rousseat! (GeM""8., 1912), al UgH interna:~iQnale pentru ~'Xlli]t: noi (192]) ~i 11~ Birouhsi int,e;fnapona] a~ ,oouC'~tid (B.I,E.. t92:5). Crtlic lucid ~i petspicacc al in ... aflimimtLl~ui uadi~ional, s-a slr~JlId sll transformc scoala, faefu1d-o "ac-liv:l1". A pIeConiZlll .. mu,oclI atkYiiral:a" ("Ie v.raj travail"). jni'tia;~i Va illdi v~dui:lla, activltatea de grup. ii daliOcl!.m nemeroasc scrierl.fntre care ~f;o.:lla aed!!! {I 922).

IFETI$ISMJ dev:i_a~je IieXWIili eare se maldfesti prin atSlila:m.eutul ewU.c: fil~A de un ab~e-ct l(inci1 !ii:mtnte. cbtlo:~i ctc.]' uu rata de ~IUila din pir,Ue eorp:li1lui !5e~tdui.

Acea~tli peeverslune se intililll!.:~tleia S'\lbiec~ii imaluri din pUllet de v,edcrc: "fecti'lf, fixati 1a U II stad.iu tndep~rta~ a1 dezvolt§ri.i. Are adesell 00 ,semnific:l~ie ~,imb()lic!i ~i plITt: 1egata de pM m.ele ne~ il1Ii~ti seJi;ua1e ale oopiJu1ui. Dupt\ S, Freud. feti~ismul at fi un m:CaIllsm de ap§ra:re im_potd'o'a [I'icii de CIIStQre-.

FeIIDE LIT A.'fE, ,ca1Iltatell. unef probe: l[te!lt.)1 care di u,zuUate apl'olll.pe

.denticecind este apHCI!I.t6. de repetatc on aceluiaf,i grup de subtec~i.

So cvaluead f!delUtatea unu i te:,;;t' sdministt[ln.du-] de daul! mi. dup!'\ un anumlt .iIlterval. de timp ~ ~ in a~lJf-a~i condijii, ~~"tluiil$:~ ~liItiOIl de indi vizi, det:ern1[lllltlda-se gwui doe corela~e care exbtli lntre oeIc oolllili scr.il de rnllSllrlirL CI!I an bun ten se oNiJl iliId.ici CHrC vllnildi i.iltre 0;00 ~i 0;90 (0,85 in cazul tesnihii Billet-Simon). Peutru ~ 5C SlIpJima efectele ill,,!l!lrii, se peate mlri illtervahJI de timp (''iII[C scpari celc doua apJk:ari ale testului :S3U se utilizel!izll tese "paralcle~ (de excmplu, ir.tdii IntreMri1epare, apoi cele impare ale atel.l:ill~i probe).

F I'GiIiJ RAJ W:nni. eare se det~'eazii dlD~r-Uft l!!!nsarmblu.

V~Zil CIII fleri pe care 0 v; ild pe b~rou'~ meu este un obiect C'U coatururi bine dcscnate. care se indi viooalizeruza inraport Cll arierplamd lliC;sci. Tema unel simfor,;i este mllJodia care se detaseazs de aeeasta. Vaza ~i meledia sunt figud distincte ale unO!" ansarnblorl percepute, din care ele flit; parte, N()~l!rn1e de fi~UIiit ~i de fond sunt extensiblle !a toate d.omelliile, 800111 este o "fi,gur.:i" (.C'ilre ~;pare pe mie:rfondlul. orga· nismulu]. 0 il-l!ftnLere to! mvi:i'~~iurii (rotm-dare ~crillil:dO nu este deC'lh en1erg~m~ lmei to Ibu.l'fu'i (figlll'ili) Str'<11'iS le.gata !le' ~iillijtlllte ~i dc cO'nditiile pi!! iho~'Oci ale (fond) 1011 e '500lamil,loi, Cam! 0 im<lgille cS'tc conslituita din dOll! fi.guri de Q Ilregllan~' egal.u, ea apare Ca fiiIld rcvcnibillli. -+ GIESTAL TPSYCOOLOOIE.

FIXATIE. 8lt_B~II.J!IlIen.t excC$fv fa:~'. de 0 pe-f',l!Ooani.go ,obilect sag 0 relJHe:umtB.r,e :Ineo:n~t~eDiti {Im~J.

S . frerud numc~t~ fixatftl ull:ei tien· di:nlc fapM ell aceaMa futilrrzie Llltr-o f!l!ZlI

127

cletermimd a d.ezvortiFii ~sihose::m~k:, Dc exemplu, eopilul caru]1I i lira dlat .IO~, siiga dinoolo 00 ~imi:to.lc normale v~ avea difJoultli!i in d!:~I't:<! stadjului oraI1l1Cil_i'e el S-a l.1ornplacut Bl W !l~ai1.dom.'=.az~ou regret ~i tirode in, moo inCQn~Llellt. Ofi de ciire on SIiIn~ra un eliec, ~!I!-~i recreeze pe plan imag) nar cOlldi~iHetrecUitl!lh:li care 1i proyoadl. Ilo.~'ta~gii .

F'I,ZIO,G NOMO NI:E!, arta de a, cu.· Roalji,te car,acteruJ. dupa :Elspeetul fizic!jiil ind~Q"lJi dupa fi~hmo_~G.

.studi~lc tkstin~te ~. st.ahile~cii~nu:mJ:lie OO!1.C(lrdM~!mre fi .dono:m ie ~i aNrtlJdin!~e san trlI!<~nu"ite peml~me;l1te ale person ~lit::1~i i all du ~ mereu la .remltare deceptionante. Bsre pracric lmposibll ~. S€ dufcmn~lem u n sablccs poc:IVC[!> de rlln indi vid ti.'UODalporElind de lacxaminarea fotografiilor Jot.

DiagnC'l\Stjc,~rea. nivelllilli me;ncal prln aeelasl mij ~oc este Ia fel de i !uzof'ie: ml exisll! deca'to marie s.~ab!.oore~ape (r '" ·11-,10) intre evaluarea ]llJtdi.mcilf,Ci pc [J,1:1z;li de fuwgnilio ~i I!Ce:eu o'bt1nuIta pria =~ testelor. TQ~~ clil1licielli ~ ~tiu d o f,,~ ~uminoosili, UI] ~ur.1!s mali~iQ.'i ~i nl~te ~chi vil 111.11 cons~ill!l.ie uneori declil Q n1a~eil agreabil!. a lmlli. subiee~ lip.s,it de .imeligenlm ,ell IllnmlI'Ga ~meiencef~ioplltii. surycrule iII pri.rru. co;pih'iric. E~te Im!ll~i posibil c~ exp1"es]~ f~ci.a~~" mOOe;hn~, de reaqiHe afeeti \Ie obi ~Ilnl te, sa pOITtl refLectaperll()nalitatea., diar e~te fudoieh]~c ea i:m:erpreltare8. d~llam.icii expre.~i.onale s!1 depm~casdi mtr~o zi. stadil!llartei rez.e.rvate ocano:rva per~ special dotalC ii intuiti \!e.

FL E,G MA1'I'C. Up ca!r8ct~~ogic iIlecil'll.d.ii:ra!li:turi prloclpllllle 8U1l~ mcfi¢llta fa.~, d.c emO'tivitat!E:. sti-

pinires: d.:: Gine. I'"e$pcctld. :fa:fii, de regWi.

'[n caractero.logia· ~oliifraooo-Qla:nrlew. flegmatiCl.11 se denl:te~~e prin~-Q sL~M emoti vitate (IiIE), 0 .aclivits!~ Lentil i[ls~. C:OIl:>talIt:1i (A), lma:rz:icl'Cll macti:i:lor sau secmtdaritare" (8)"

[F'OA MIE. s:enza~e caxe mIiO'~e~te treb1!l[DI~1!I. dea mii:nea.

Ca urtruJ.re a wcrtmlmlui W ,B. Cannon, s-a eonsidcrat c.~, SCnzaUII de foarne e~re direct l'egat~ de coouaC1ii~e f<tcO!1I1OCUbli. d0f ulterior $-.£1. observ.art d'i. ~bh:q.ia ace'stui organ I111 mooifid (Jill nimic sCrlZlIfia respectivil, La fel, diminuiIil""€a prceentalul de zaiJ!r in sJ:nge (J. Ma:yeI'. 1955) nil mai e ~fid.ema ca sl explke a(:eru;:ti\ se":l~~ie.

Fcamea trne de un m.ecanllim psihefil.tolo~uc: complex i:n care intervin fude· osebl aparstul dige~[iy. sistemu] nervos central, sht:eiTIl!ll nem'Oend(lc~ill, ~tllitlele bioiogioe (in special dopa.mw ~l serotonina. earo .ilItcr~C'~iQnc~zll) ~i endorfhiele", Intregul. organism ,e~te i!Il!plkal in acest prwe.~, eeea De l-afacut pe b.Lolog_ul ~pat'I~()l R. l'uno (l9'14) ~ ... spunii. prirut.r-o ]1It.1I:J itie gcIli~rili. {,a fulllme!l:l 'Clil"C SCElza~i~ provocaE!i de s..itlllltia. I1l!1lr.iliYi!. crhicili a ~ururor c~UI!I~elor corpull.lL In preJ'.>e11t intrevedem modull"bl care· se ef~tue(fzli rcgl;tn:!I:I !I:I~tittJhd. A.:rlUmite, fllp;tc (trllIlSFIlIZ!;a de slMIge de 1a un :mumal infometa~ la lInu! ~;lItu~, prov~c!l cQntrac~ii ~t.ot'l13caJe) ue fae s~ (>redern in exisltrl~ u nui h,o:mwil spcci:fic ,eam ~r IIcfioml a;slJ:pra hipoUilamUll:ulllli (ham creieru]L!li) Il!ncle &e 5;~nreazill ~lltrH fadlita!wri ~~. inhihitori ,ei foam.ei. Stiim.u!aJe.il ~M' cen(fl, prin infIuxuri de origjlle ~ooalil (mi!"O$U!li, sellZ>!:tii ~SUlltive •• J S£!U. c.l1!iut prill em.o~ii. este ~llficlaDft.lt

.C4I ,o;.!! poo'>'oil.-ce .l'rnmueaJ Siru S0:~t.atea. .-;, AUMc:rrrARE; ANO~Xfl;;: tlI.JLlMIE.

FOB~E", tcea:m.i frlil.tl.onalii :!jii ob!iedarutii. Rferitoare la an.\!!.1Jlibl Qbie~ rollill Ia a:numite 5itutiJ.

Dintre teltLe]t; tobicecel mfii fr~veut imilrll1.iE,e le n()~!l:'I pe acetea care se rnpor" reaza la ~pla~me Hbere (agorafoble") sau I;nchise (clausteofobie') ~i la anirnB!e (zoofQbie·). fmregul comportement !III bohiavului constli iiIJJ intk:p.~rtl'Ireil angeasei priu evltarea obiec~.Lilli fobio &~ll prin dtmfi.tlere~ in pteajma Ilillui obiec~ Hni*titor .

Peneu .,COnlp(l.f~rn.ellli~ti .. fob! ilear 11.

OOJ1dll ~te doblllldit:e ca uemare a unor expefte.nt-e neferidte, eonduhe amplificate dereao1i:ine exeeslve aleanrarajulul Sall de i.n:;;ecuritatea dat.oratii absentei mamel, tHe s-ar reml1edia printr-o terapie.conspcetamentala". Pentru psibauahsti , raccanisrnul cauzal al nevrozei fobiec ,esle 1I1l oo:n:l'Iict ill1uapsihic ineon~ticilt. Sabiectulni i.l cslC tellm de impulsiile sale, c~ruru le substitllic ua obiect. Toemai pentrru c~ IiIU ~ilc: poate asuma ~i pentru u Je uega r;e.aIiUl!tea, el i~i deplla&eaUi engoasa "sup~ I!II1.Ui object ,~ilnbO:lic.

FORet I.IJZI E, termeD propus, de ,I. LIIJCIlID peotru ;Ii desemnaoD. :mecaoislID deapara:re speclOc p:s1ilm.zcl. cJCJBstHod .in respm~erea :~D a.rara ll1liv'e.r!iu~uisi:mJboUca1 ,!iOabiiectwuli. a uneil'e]I!l'ezentiri insuportabile '!ji~ a akchdui caI'e i lie a:ta~e.aH.

Eul ~o cOIl1il't'rlil de:: p~ci:iI'CJ1n:'.lC'I1ta!rci! rn:I at fi ,exis~t nicioda~. CU. toale ~estefi" de:!iut'e.;!ipi:ns~. ~i ab(lH~ ill jPlet](I:i'" re,p~eozentarea liude. sill :revinll din afllr'!l, ln 8pccial sub fonm de hailJucillJlllp,e, Pmcllllzia

se iI1i'ilde~re ell negarea fealitliti:i· ~i eu retulerea nevroli.dI., dar este mOil ]"udic~Hi, deoaeece ,,~n.i.fican~ii"roi"Ch!l~i (nesimboll za~i,) I.lII!.I ar fl. illtegra1i illl in,on~tiefl.M. subie,Wlui. Acesr termeu face patledill VQc~bulan!1 i;aCllni.m. i n traduceeea trance:d 0. Opere/or CQil"lplete ale l~i Freud (19'88) se prefedl. termenul rejet ('" respjll~rc:),

IFlon MATIE REACTIIONALi" eQiI1~ dWii generatii.de 1m. conflict mtre $imtu1 DlIoral :!iii Go tendm~i iDl!l.CCeptll.bitii.

Se illtilnilp~j ca 0 marn.3 ~~J~i .respinga in moo :inco.rn~tkm copilul, ditf rareori ca e)1prim~. t1itL~ 'ol!~il.uuuca Tmpo~l"'II.Il]:i, Cel rn~ arlesca ~rn.rie~tc~ gt:ll.c:rtLt!i (re acea'5tli ~ii:U<!tie se ~urnfo:rm~ iutr-e te<J!ri nemotivalii de a-~i p~e4'd:e oopilul, IlMr->Q ~QHeitare exc~~L"'lI. Unltr-o' atitudine C;;lptatiy~ .• Pentru a Il]pta contra agref<ivita~ii saJe, mama r-eaqi.onead et:!lUill.d 00 d[llgos~ rimIlidi, Fonnatkmile [cllc~(JJ1ale sum oomport\1menk: .in.versc fi!ltii do i:mpulsiile l~'tente; igieJ.l0. ,e1{cesivtl ,exprim1i lupta copulull.li oontro i'lrIcHIl~ie;l $are de a se juea C11 muoo!lria. iar mila ia nastere din itendh~ sadlee, MlIlreri~!ll!lJri de caracter all. lI(lel'l;St~. orighn~.

FO!RMi~ o.rga~G in ClU'S fi¢C!U'"e IMG'maliC uti GXilS'ti d~cit p:riu ~~!d sAu in cou.:&tmctle.

o melod.ie· e.,~te (l fo~m1t pe ca~e (I recL!lI])()~tem chi.:!r clae;ll ea e:;:te tra[l~usa i'nt.r-l1ll a'!l ton. Note~e nem:riflind llrele~i,. nu ptllcm F'OCl1rnO~~e calil.ocCL!ll dccii~ prin rell!ltia. c~re ~l[Jbl:istll InlIe pani,ad:ici prin or~~ili7.area elemetltelor ~OflQfe. illgenerai. Ito! [)e.fOe!pem a!ll~ambturt org::m~.zate ~ ml c!.emenre oowtit.mi ve, R:m:nil esl.C: ~!l r:ilaE

imedlat a~ oolll~tuitl!tei care re~ulti:i djil ~n.dmil'! ~i1l;amll! cl\::mcnrelm de II se ~rrruc" rura: poe cerul insrel:n. de e:x.emplu, disti:n,gc'mctmw::~~ii (Ur!Sl!·Mare, Urslt·f'"o(icJ, Orionetc .), Ex.ist~ fQ:m.eperfecte. simetrlce, ,em[lpb.(;;,. care: se df)t~eazi1 00 U~1,l!rin~~ de fond., ~i forme ,~15]mel.rice ~u incomplete'.

• • • .. '" • ' .
.' • • • • '. •
• • • • .. • •
• • • .. • .- .'
'. .. to • .' .. •
• • • .- .. • '"
._ • • .. • • ..
.' .' • • • • .. Pr!I!illd PUI1Cle:Je ,din Oi~.5'!a ~ti.. 1iI¥em h~na!!'n1a ... ii Ie Ofglmiztm In oorii de Jln.fI, de co/Oa'lI6' SIi!il tHl' p.l'l.ra!e, ca $I c.t:Im am' ,avea

~ ~ C1j fwme se:parat~

FQrme]e perfecto sum censtante, adid!

Hndl sa,",}i p~~tl'el!e carncter]sucile prop:rii. it1 pofid!~ modificlidlo:r de pre:rema:re_ Ce~.elah:e au t:endil:l~ de !i Ii .. .\iizlW: Cil forme perfecte m Ci!iZ!lI~. In oCar~ !e pri.y]m .~a tahbtoO!>OOJl (un reoc ~part pai'e oontinuu).

Psil1ologii! formei. fonmt!i la fuc:.Bptl~[!I ~eoo~tI~tli XX de cMre mre.i psil1!OiQgl be.rli:nez.i. Max W ertillellllC'E. Kun Koffk:a Si WQ]fg;:lIng Kahler, 11 fo..~t ,~lllrodus1:i ill Funpa de Pa!l!d OuHla1;Ime, E~ c(Jinsi.derli ro~le feooment'le c~ fiindl an:SilimWud ,care

100

au 0 slructlIrllo ~i legi proprli, D'esco'm' punerea .~or iN elemente 111111 ne d.ezviUuic fl!itlll¥ Jot" deOfm::>OC ele all (I uniJtate naturaUL Opera. 0.flilitecW;mlli pc care oadm:ir este alteeva dec@:t SU:iJt1a piotr'c.lm· sale, corpul e~re alrceva ded.t sums organek», Elemenre~e se .untegreW'~. iln ansarnblul care ]ccQffi:lIndi'i echjlibrul ~i ex(p!ld pat!lilc,

Psinologi~ fmmi!l:~ 11 avutun ro.~ consi .• de'fabilib dez.yo]~ ide:ilm m.od.eme.B1I st.:ila OIigjineli carnccplii~ar pr.iv.inrl IlJl~tnte~ o:t'ga!li~mului (K. Golds-killl). II noi!or leorii a&t1pra hl.teiligentei $i memodel (a.mlllt!rile II~U It.'li de legile fo.rmei; IIi i.e amlntlra CII IIt::1n mal blue CU dl!~ S'Um ,otganiz1Lte Tnt run breg seranlflcati v)_ A j tlIflumtat gRruJ~unor ffi!ooo:fi ca M.al!lrice M~rlea!JPonty, _,. GUTAl TPSYOHC!\LOGE

FO RT A, pgtcrc de KcUune.

Psihol()g~adl illamldl tinde sa expliec conduitele UIlU i indlvid pontimJ de la f'ortdc interne sl exreme care se exercila ~SlPpril ~II. NIl CSi!e\'OIDa de fo~ .i.po(etjce" de neverifiCat (cum i>u!lit ]rnlitillcle~e), ci de fQi1e susce,ptibi]e de definire obieetiva, priln o'bse ..... area oomportame11lwlui Illm-ml c:mm(p p:sihoIDg~C I imi~~;, ulteori l!!()eSte for~c pot li cuantlflcablle tn morn ¢);peri .• mental, iEste posibll, de exemplu, s~ se mssoare iI~~~rnontu] UIleU fernele de ~obOl<l1l f~1a de pUi]oi. nCl'tiirnrl .nmn!jrul. 00 ~QCtlri reca1'e ~~cepUi. sa .Ie p.rillli!i3SCa u;ec!ind! pe~le mt pl~ll~ell ele.cuific.at care

o ~acl de progell itlUrilL

K. uwilli. 'iills~ill{le rna! rt'IuUe npu:ri de fmfe: for~,!e de progresie. dirjja~e ~pre SitU contra uneireglllni de atn:rqie s,0.U de repLlblie; fartele de cml~Wlilt~ere, c;a~e [runc:az~ fQl'~le ole (progresLe ~i dep:ind ~tmt de d~i>tllool£ie ti.rioe ~i socia!e dt ~i de ce~clUit.il.c: im:livhjull~.e; fo~le indul>fl.

care sunt ind.eplmdellt.e de ttelbuill~ele jndili'~dllJ.lui" dar corespurnrl c u dQrill~ele !1Ilre,i pe.rsOillliJle (0 rnam~ care aqiQn.c:~l~ iI~OpTl!I copilului ei]; :til :;;f1in;;,Ll, fortdc imPe1'sO!!lale, care su:nt oe:rin~e de fapt, Totl~ aceste fOf!e. eare pot sa l!Ictioneze ~inlli]tall1 IISlliPfli :Llldlvidlllll1i, ti determma ,eomponame:nrul.

F01'OIil"AJUE. rellm:ie de oneutlU'e !,Ii de locomotic ill u1!I!ul o~gaDis:m moW~ sub infiIlU.e:n~ ]iu~lgH.

R.eac~a este .. po.z.itid"caru:l dc:plalillJea se face due ~llrsa delumill1l ~i "net'l!ti1j'~i' ciindi ea are loc [iii SeIlS opus. lPoat.e fi tn~. ~i .I]J'OJjrazic~.'·. :[ntr""adC".il.!r> dacit sl!Jp1:lilem 1J1l~ uneiululll1ru1rl perrnan!lnl.c.oOser..:lim dupil. un ti:mp 0 alt:er]]a:rI~ regllJ.kntl, rJ]tr:efuze~.e pozltlve ~i cele neg%1u.ve. aeesa oomportaID€J]fl estc kg;;r~ de Cilnl~tatea de em::tgieluminoas<'i ab~[bi:~li de foto:i'eceplOrii orgaOOSml!Illl1u. Aoesta ~ oricntctw, ciiffi'l~ulI1li.ni1i ~Ui!ta tillirt..p c[t 0 poate suporta, mrrooc!illdu·i spstele de llu;l0t)l ce a fost .ati:n~ !!III anumit pm,g" _. PATIi6.

FRIEIN ET (Cel&,stin), pedagog &iInt';ez (Gar.s. Alpe!!FMar\lUm:es,. 1L896- Vence, 1966]1.

Institutor partizan al ~cQ1U lioi"el i~i b:Il':~li:i ~atlill didaotb: pe inreres, !lCtivit11W, I:i bera cx.pr.imare it coplh.llui .• mIllica in co]ecti".. a:n~j!l!re ijoi respU'Hsat¥l~ita~. in 1924 0. introdus imprimeria m ~wlll!a.lhcuraji'ind corespQ(tldenta eleyi]m dill difClrite ~tabmmcnte ~~ ediUi!1d dnll~ rev.isre:

"Sllopul." (cureg,e-fe de k:x~ re<!aclate de copH) ~i, ,,lri:lp.rimeria. Tn ~{loaJ.a" (din 1945. nB:ll!lcattQi'III1"l in 19'35, impreuoo 011 SQ~ ~ ,Elise., ]llstituware, fundelrZ~ propria iilI ~aalii 10. Vence (A~pes.M3Iritim.es).

FIci:ne~ a elaboratun m~leI'ia1 pedagogic cxtrem de uhi. 'in special .,ritiem~c autocmecti.v,e/' ~l.,benzHe didaerlec' C'l:OO permit rtlil!ll1Cll. ~ccilair3 Indi ".idrua]i!, A crear de asemenea Q mi~a!rC, $coaJ.\!' fooderui'l fri!ll~.f (1944). care l!it.Fage mu·]U~[j1iti. ttltori tined d.in FntlI~ ~i di n 8tr~illi1tare (pe~re zeoe mil dintrc !l~tJ.a llIti~i.zeaz;m. aetualmentc Idl!i1idl.e ]u] Fre-i,net)" ])i.ntr~ lucr~rHe acestui pedagog, dtiim: $ooll'ilt :mode:rna francal (1944); Sp!Jse:le lui .Mathieu (l9'59); Tebnicile .Freif.ie~!l16 ~oolii mod'eme (1964) ..

FAENOLOG~E" teml"ll.e ahd F.J. GSil1 ,~l G. Sp1!U'ze.eilo. po:triVitciU'e~iI! arr '~i!lm 0 re1a~ie, li,trin5i m:trclbraa ,cramlillui ~i dezVQ.~tmGR ftulc~mor inte1eo&tuale ~ morale.

Ideea pc care So b~,l1 aceaM~ disciplinll. cst.c c~. '~IPtj:tudilli1e ~iftlllct'iile mentale ale omului Sl!Im loealizate Fn zone specifice a1e c~.erullliL ~nmport {:!J importail~ lor, p~i~e cero'b:rll~ cOJCiiJYLl:m'1i~oare s-er dezvolta ~i ar rnodcla forma Cl',~llil,lllu~: fuoc~mor bine dczvo!tiUe le-er oorespulld'e bose (,;bo~i! rn8Jtem<ltidi" etc.), lar dlspozi1iilm dcficien:te [e-ar Cafefipl!lll.de depresiuni, Aoe'as~ doDtriuili., ,c:a~ nu are nicio b~l1 $ti:illl~ifk~ .• e;sreazi.alb.ltnd.anatil.

'FIREUD' (Anna), p!i~tii¢.qfezi de ori.g_eBiIJ.!;tdaci lVlieu, 1895- Londn. 1982)1,

Con,oepti.ilc ~~le ell prl vire 111 (rata· me.ntLlI Pli.utu,lllalitical 'CQlPiilor diire:rm. mu1t de ~clea u]e Mdall~~ei K~ein. Ell. a pus in IU]Jljn~ impo:rrall111 rolulll.~ .mamt:i in dczv-oltarea oopillJllIJ,i, porn~nd de ]a ~~ui fkl!lte in cre~l~ de la Hilmpsteadl- CQ'Iltl'i· bu~ia sa tcmctici'i major.ii. la 'p~~.hanlll.iz~ este Bul ~i ~ni~meJe de ap.imre(l936,

131

tract fir. 1949). Mai pot fi citjt(:, in Iimba fnllDcczl!: L~ normal eJ .1:1 p<Jthol,ogjqllC chez lenfalU (l4dd. Ir .. 1965),l.£ (mirement psychanaJytiqr.re ~ enfiNltll (l946)i t..'WMt diln.sl,f,1 psYC:hamt/~'€ (1976).

FRIEIU D (Sr.g mLindj, neu.ropsibJ.atm, au:striiac. fOllldator al ps:ilhaD9JUzeil (Freiiberg, Moravia, IIIzi Pdbor. Cehosl.owtcia, ][856 - Lowffa, 1939j.

Urmand swdlii medleale la Viella, se specia1i:r.em'..iI ill neurologic, efeetueaza importante cercetfrl PIl allatomi~ comPi!Hlti a sistcmului nerves ,i a~up'ra eueefalnpatiilor i Ilfanfilc ~i dc!iCopc:r~ proprletittile ancstezice ale eocainei. Priv;1J~-duccnt .~£i VIIi \l\ers.itlltea din Viena, vine in Franta spre a.~i cnmpleta prega[~rc8 mcdical.~: Vn 1885 UrIDC3z3 cursurile ~uj. J _ M. CliaJrcot. la Sal~trltre, iar pi!1I1I ani mal tarziu pe acelca ale. lui H. Bernbetrn, [9 Nancy. ]listwat la Viena, dCvioo colaborarorul '1111 I, Breuer, CLI care publicl.llil 1895. Studii SlSuprn isfc£ici.

CoIlV ills CU nevrozelc sunt maladil psahice .indepenr:lenre de Q:ruoe Lezimo.c organd., p;ri,cinuik, de ~-ocmi 31fecti\l'e uitate, el C1JJU~ (I rne4:nd.ll ~u~ceptibil~ ~ii rcadlueJ! in cOlllf!iirqa treurnarlsmele rn!1blll~iJe. Dupll ce utilizeaz~. succesiv, hipnoza, apoi Ill! t1'atament p-rin IrIlreblltJ, fulosc\ite metoda asociiltiilor libere ~i formulea1.:.1 regula nonomisiUl'Jii (pacicntul trcbuie ,s! spunil lot ce ii tr'flCe prin mill¢e). Swdiaza v:isclc" demO:!ls!.r,eazi'i mcClmismel.e de oozil ale aOC!ltora. e.laooreazl no:til.lilil<: ~(: ce:nz.uri!. refular'c. Ubido, im::o:n~tiellt,. preg!ljt]lld tn faze su.c~iv,e 0 110U.!i p~ihol.ogh~. CUIliOSClltli sub nllmcio d.€ psiil':J'nalizj .. Nlil eSQ:e 'l!orba d.e 00 ~ lmp UI ~rapcu tic!i, ci de 0

132

dDctr.Lllil care pUllea slIIb semnul ililuiebilrii . idelle pri viDd condi~ia UIDlIl1a.

OH cllnlj ~i ~titru i[l~, s. Freud \ii~ cominuac cercetarl le , in pofidm. ostiLit~tii sllscit:ue de coucep~il.e sale revoiutIDlla:C. Op!ta sa este oonsidc.rnbilii, .,Prin feC4JI1- ditilitCIl sa - spulle E_ Claparlld.e- -, ea constituie !111ll.:11 din evenimemele ccle rnai lmportante fl1regist!-oIte vroodlll8 deistori~ ~tijlilelor spiritlll ul", Dlntre extrem de numcroasele sale l.ucriliri, dtllm: illtCrprBlarea Yi~e.lor (190()); Pn:lcgcri de bUMd.ucere in pSinl;lnalizJi ([916-1917); lnf'iibiffc:. simpt.Qm fi angol1.d~ 0 !J26}, Pnmu I volum in traducere frallcez~ sd operclor oompge£e ale ~~lj freud a !lpirut in 19'8&; el va fi unna! de altc dO'Ulare-ci p~nll tn 19%_

IF'RlcA, seoUme.nC de nellniliite t:riiit in llrezen;~a sau ~a gindulmnu perileo).

Psihan<!J..i$lii fac dar distinc!ie illtre flic~ $'i O!IIlgolls:!i·. Cea dindi este reacna [1o-rmail ii in fata unui peri col i'eal.I)e' Cffi~d ceaJaJUl se .raporte-.atiila (I fridii li,psjtij de: obleet (Ctl ar tl Lll'1l'!'esiii vag!i ell ristl UOI peri.col indefinlt ill f~Lt~iI proprijlor .impli lslij,

F'RIEDMANN '~Georges). Iiociolog ttllJoce.z [par!!!I;" 19(12- J.d.. 1977)..

Post. elev iii :;;coli:i Normal.e, agregat de filosoue (] 926) ~i doctor in litere (1946). cslc director de studii I,a :;;cQQIl' pl1Lc~id de malte sllldii (1'948) "tj dircctOlf al Celltrulul de stlldii pri ".ill.d cornunica~ile de :mas~L CeroctarUc slfIlc 5e referll indreo.seblla psihosociologia muncH. Dintre 11umero~seIe sale ilIcr!lri, ci[;ilm: Problemck ,lI.rmInC .!lte J'jl.1~~hlj_~m!ll!li iIIJjJSlr.j:~}' (l911if6): Incotro lJler.ge muVC<l' jf1m!lli?( 19:50); MUl]C;] fiiT:Jr miplJ' (1956); Pt.ll= r;i mfC1epciune (J 9il0).

FRIGID!ITATE, im~ttate. peniN fe:m.ci,c:. de ill trm senzarJ,ii YO'hlPtuoG&e io mportwil,c !5~aIe.

AccustU tulburare. foarte frcC'vcr.lillta in Franta (aproxirnati v '0' IIcime dintre· femel), pO:loo .a,'ll'e41 eauze Ol"g.lmice lacilic !;~IJ.l. de cele l!tlll In.lillte ori, calla psillolog_.lce. Friglditatcapeate t1 lega<t:il. de sl1ing-acia sotului, dar ~i de refuzul iJilouII$i:ielJt al pHicerii din partes Iemeii ~i de cOllclitilI j;en1ininii. FoaM adellea fti.gidi£llictl roonoe un ,t,:.()'lflicl interler, poslbi] de precizar prlnrr-e C)u!I:niJla-re ap.rofundat!.PcRtru a trllUl tulbu rarea, psillotc.rHpeutul trebule sa fllmiz.eZe cl!!pillhli; eu raet, toatc .informatii1e ~i sfaturlletehaice !k' care are nevele. Scxolog;ii W. H. Masters· 81 V. E.. Jclm.s0l1 an pus la punet (I rnetod!i de reedacare p.liuhmexuaUi (C1!Iril iJ'btensivi!i de 15 zile), care arohVlle 80% v indodirj durabije.

FRISCH (Karl von}, zoopsibollog aUlitriac (Viena. 1886 - Miinchen.. 1'982).

Este cuaoscuc ml!ll ales pri.1l ~ycrliril.e sale a:s,upra o-r1e;lll.~!I'.ii ,~i sC.h:!mbulni de iJrdbr-ma~ii Ia albine, tfar tot el esre 1I'Cda care a desooperit., la bolstean, prime! .. sub~t::lIll!~ de ala:rma". E-s~e 'I!'Orb:l de o seen:!!e chim.idi el~beratil deanimalul riinit sau numai in,;prumfuJt:.llt (~ msi fosr HUlniti1 ~! "I.!ilibstallta g,oazei"), car,e a.vertize:az!i culJrgell.erH de prezcnta uDui perieol ~i Ii face sa fuga. Ka.:rl vt:;m Prisch a pllblka.t 11Umemase Il1crm. di.otn: c-IIr!: uncle all fost lIaduJi(: ill limlla france,;!:;,!: Vie et I'IlreIJI'l\1 dJ:s :Ibeil1es (] 95.5 );. A.rchitcctutt .;rnim:Ja (l916)'; Lt prof;es.'i'ellr des :Jbeilh (19'37); M§rnojn.~ d'ud'l fJ:jologisrc. Von Fri':icb 0886-]982) I 'El~~.j_ in 197.3 11 ,aiJli]lilt" irnp.reu.n:1l CII K Lmcru: ¥ N. Ti.illler:gell. P-rcmiuil Nobel pe:rr.<tru, me-dicinli.

FR6Ba (F'ried:ridh). pedagoggerma.n ,~0berwei5IibaCh •. 1782 -Marleutbal • 1852).

Putemic illf1lleJl!at de J. R .. Jil,C-!1-talozli', dar ~i de J. A. KorrU~<Ti.sJ.;;y, II pu~ inpraclid prapdile slIle ilki pe~g,ogice ~i. til l!:! Ui,. Ia Keilharu, a fO:!1Icfut. 1:!1IiSlituw] uni versal german de educade,

Res.t:clngantiu-'1Iim modvoluntar c.'unpllJ de actiune la copiii rnici, dupll oe se ocupase de ~colari, e] i-a obscrvat pe m:m-lliSlCuti ~i pe sug,ari_ tn ] 836 desehide la B laIlkellbur,g (Tnringia), prima K.inder· glirteJI (grldinit3 de cepll), iII Cil'J'C jocul oOllp-1i WI lac esell~i at Mal t9r.zill ,gdidinitcele de oopii s-lI11 rlIs-p:llnd.it peste t.ot in hune, illduS1V t'n.~n!c in curs de dezvoltare ii 111 ChillllpoiJpulMili.

FROMMI (Erich), prsihAnalist amen,. ean de: origi.ne germiml (Fr.a.nkfurt pc: Maia. 1900 - Muralto,. ElvctJa, 1980).

Imprc:II.1l!:i eli! M. Me.ad ~i G. Gorer, ~ dlezvo]ul[ tcOlia • .canlcterului natloaal", care rl face peilld:ivid .'Ji ~e oomp0He ~:I cum i-o ce~ 'rQilu11l-mu social. EI face din trcbuint~ ~ooiam elemenail fundamc:lln81 al psihologiei umaae, Oriee cmtQiII~ler-.e a i ndividuhii ar trobui ~a l:J;ead~ pr~1l stadiu] rd~Jliilor lnterpersonale , inlrllc.it eeea ce c.ste c:;cnti~J eSte ma~ PU!!1l ,~ati.8faecR::a SIll) fuu~tmr-ea impulsiilor iilstj,nctll!lle elll callt~ea leglrurii interumlillc. tr. cousedn~, problemele cele mlli imporlumt iSunt drag{)ste-~. Ul<l •. ptleleni;]i, gel00:ia etc" OmuJ are OO'voic de ccilalti pe rnl'U1l se .reailiLa, pell_trn a-,i cl.e.z.YOltlJ crcat.ivitatea, EI a:!Ip-irl! la Q ~Q(:ietare iubit:oa:re fi frnte:m!i. F'rollIDl este UI:'I umaIli,~t, Ii:n m3[xi2~nt ~ ~ 1lfR. moralist.

138

Dil1tre pri ncipalde sale lucri1ri tradusc in Iimba f'rancezi\i, cit3m: La pear de la Jlberre (19'11., trad. 19(3); L 'IKiIl1l1rC pour lui mime: (1947. trad, t967), La csise de It! psych~1JlIIy&e_ &i!is Sur Fl'Crid. Mru:x, et fa p,~ychoJbgie ,~'OCjale (19'10, trad, 197 1); La p;J'ssioo fk dctnfirc (J 975); Gro'l'Jaeur et limite.~ de 1a pell&6e frelldietme (IucraJe pQSturnli)..

FIU!JSTIRAIRE, litare 8. celui care este pri_t de 0 $1!I!til5lh-cUc legitimi. care ,estetn!jieiat in lipentnt;.eJ.e salle.

f'ruSlrnrefi se po~te dawnl lipscianui nbieet [lipsade hran~) sau LIlIt.1I1I1ir1i l!lnui obstscol [Ie cslea irnpl:inrrJi doril1tdor. Se spime c~ dlficll.~tiI~Lle 8IInt e~lei1re, atuuci c1'lnd rezulUi d:in mediu (tructelc sunt rn porn, dar paznicul veghe1l711). ~i in'.teJne, Qw,ttC] cl.lJ'ld de w:piml de individ (simtul slitl moral -r.i interzice furti~aglll)_

Prustrarea ou ~e definqtc ins3 prin oh. .. tacol, pentrn ca, fu realltate, lIimic J]IU ne perm ire sa ~tim ee va fi !!pICciat C1I mare de c3rlr-e slJbiect. Una ,~i aeeeas] situa~je pcate firesjm~tii ca nW<m!.bmi de dtre 0 persoana ~i poate fi tt!itll. ca frusrralhta de cl1tre alta. Vmdoca_re~, de cxcmpLu, 1111 esre imotdcauoo primita ell satisfaotie, deoarece [IoH g;llsesc mlIi multe a'l'tlnt.1j.c in :it fi 001.oo\'i (JiIU mai au respolDsabm.~~, ceilaUi se ~ de d1!~.ii etc.) dCClit ~ilru'ftQ~. A~adar, nll :ij<1:im dacl indivicil]l ,este frusD:rat ded~ stucli_OOlH CompOrtlmi.cIII-U],

RcaC{iil.e 1a ftustrare SIl.fIit "ariabile: ele depind de INllDfli il,gcrJ.tuhli fruliIDIiIU ,i de pcrsoll8litarea celui 81lPll~ aqillrlji aoestui agenJt. Rlispl.IllSUl, in gcncIlilil, £ste agresiv_ Osl:iLitat,eapoate viza ob<~tacolul (oopn~l mic f~i mani:fe~,til furi.!:! lao tldr-es:it :mam.ei. iSJIIe), Se poill[C dcplaslI aSllpra unu! 811bsunil (copilul ~~i bale UJ;'i.;ulC\lIl) sauvizcm;1l, propria. perso.~ll!i (uncle .iliruci'i:km in rSndul

134

~col!lil"ilo]', eonsecudve unel mll~lritri, se 'exj)lic!i prin aoe-st mecaBism) , En alre caron il!7E:s_illnea, torn] inhibatli. elite rnlocuit1l. ~ regre--S:iIHlc·la ua su.d]1l antcrioral del.. vol~ri:i (r-eapllritia ellllreziei· ... )_

Dupi jrnpo[itlin~iI lor ~.i dupa mom<::lLd in care se produc, fEu~tr1!:rne determi q~ coru;c:cin.¢C IIDIii muh sail rnai putin durab.ile 1:1 rei care le iOOl!IriI_ Ele sum C'U atilt Il:l.iti grave CIJ cat ij& m_arufest~ mal preeoce _ J. Maoc V. liunt il demollstrat- c!ii" la sobc]ani, oamponamBlltl!ll de depozitare este CD atfit mill inteilS ell cat ilrumaldc au fOM mal private de hr-anll la Vilf.~ta 1011' lUnara, 1n comp.amtic Oil ~o'bolarnii care all p:rh1l"lH illw-tdealJlia oiRlime-f:ltatie abu ndeutli. DezYoUmc"ll g'eII'rn-aIiI csrc d\r. IIscme.nea afeetad. de carenteleafective" precoee. Experimentsnd pe do:i Iczi gemeni, aU!ptartl de mama Ior, unul di ntre el fiind separat de fiOOl:lsl .. tilllljl' de 0 or!i pc zi, apoi amiilldoi flind privati de lumina, H. S. Liddell a C-onstal-llt ,ell iedul care nil a fost separat s-aadaptat noll simatii. pe cilod celalalt a murit. ~ntr-o crc~R-modcl, R. Spitz a canstatat di ",ugan! pr'i.vati de mama lor l1rezenteu 0 IiCns:ibilitatc ,crC,SiCUl3 la infeqii banale (nlO11:a(it.ate- 37%) il'l cornpa.rQ\ie cu cei dim:r-o ~j[!idiJ:l_ilii, I1ndcIIIl ~·11 in~gistr.u nki un d\e(;es. f'il!Ist.r~ri mail PU~_II gIa \oIc, oculII' ¢.stc privares. de bmndc~a m:IlernJ, au~il* caracterirue; oopi1ul dcv]nc cgoist. hipcr:>ens.ibil ~i dependent de p1!rill~ii slit. Educi!i(in I1U oom;1ii in suprimSrcli frustri'hlLor, ci iII doz.area lor, in fullC~ie de ~l&tenl3 inr:livittl.llil.li.

FU GA. piri$1!!',e a domicmul~~. eroeapafi.

Ell erote l~. ~LJ ,e;p.iloguJ UlWi curnfiict cu allturajll] (pi1:rinl:ii. i'IiIV!ttlil>ori, edlJ.c.awri), lItat ImcVe de opcW.pe fat! de mediul care 1l1U-1 salisface c~t ii speunlll oonruza de II

gi1si a10l1lldeva ceca cc li cslC reflilza~ aici. Adlul~ii nevroza~i. dezechil.ibmti IIlI uocori aocea¥ aUnlilinc. Fuga, ,D;)fldllita ccm~tientii. e!fte in aeest caz mWrurls.i~ c~cului.

Sunt ins!i ~i d~ sparitll die la dcmiclliu cilIer~pllnd unci porniri iimp'Ulsi\1e., evas-1- ~Iltmnatioe. mal muh sau mai patln CQ'I1- ~cielIte, Accste~ se lilUllnesc fll epllepsle, s.c;hi,-ofrif:nie ~i in slMile confuzionale.

FUGA DE IDEI, e.xaJItai'e psEhici.

Teate proceselemessate par accelerate, ideile se p:rcr:ipitli_ ~lJm!.l]tuOlS, se ililiin$Llie in dispreru1 (li"i~:re[ .Iogici. dup~ chcful asoclatijlcr superficiale, wtr-ul'l dlscur:!! incoerent. A.ceasta manifcstare 5le obscrli',il[ mai il]es in m~llnte' .

FUINCTIE~ ,9.nsam:b~u de oper.a~U &t:rict d~peJilden:tc uncle de 8Jlte~e. al ciror joc armoDios exprim.i viala, organi61Dulum.

Dupa J. Dewey", functia coustituie nnitatea fundamentalaa oriC§rei oonduitc, ea liind IJrI act ad~tat. Iocul, de exemplu, nil esto accldcntak este 0 fl!llo~e - spune E, Claparede -., deoarece satlsface trcblllflf~le prezente ale COpill1llli, ajutllndll-1 rotodlatit sti-¥ prcg!ik:iI.~d vntoml. Met:t1- n~me p~~ho.rogk:e cum. sl!Irn f~ntazare.a l!:i rel"u]lirt:a ilitl i:i eJe () vgr_]o.~re [ilnq]Qnat~l, fiind mOOll!IiI1l~ de apfu-arc II pcr:;:onll]i[itii contra tebl~iu llil(lr pe care Ie 8llfera.

FUNC'TIE S,I'MEUJLICA OPEflIATOflIE.

TEORIA

FUNCTIO'NAL. CM',e p:rive~!e .0 t:-URC~.

PsihoJogia fWIG-fionaJif esre 0 metoda de abordare a acth'iliitii tlleJ'lt:aae. in ~(lC de a ~c: Initn:oo; "C'~rc e~te 91~t'U:ro vie,ji psilrice'r' (pullet de vedere structural) saUl "Cum lie defdl~-ii. opera!:llunlle ment.?"

(pUIlCt de vedere mecaejclst), ea cereetead cauzcle fenomcnclor p-sihologice, se;mflifica~ia l'Of T valoerea lor adeptati vii. (care este fllnqia. emotici, avisidu i etc.), P~lllCtul shi. d'e vedere este diillamic. Psihologia tlmC;ional3 plJne problema eondultei $i ajUlige Ia uc~u~tea praClic~, de(la'l',ece scepul posmlat dlcteaza climare:a mijIOiICc1or. Dlldi. de exemptu. conskleram SOl-nIlUI '0 nnllC\ie de ap~.rare COlma epuiWii. iar rn anumite ncvrozc' vedem rezuflaUil unci supraoo]icitlri' • ne vmn gUI\di si'i in~timim cure de somn pentru a trata rulburnr.itc HC'\'J,otice.

Edt!c.a~ 00l!I~ esrefill1ct!ollaUl, in !lemrul eli ea nu mai considcr!i inl,digcllta ca poe o ,elUjtll!tt., ci ca pe un LIl~trum_ent ,iillat la clhpoz:i~ia eopilului. Pentru ea ilCeSla sii se servelisd! de el, ~buie ~1:H simtli nevoia, trebule trezit intercsul S3U in ilCCItSru direclie, Tocmai ilniind searna de trebuintele ~i de interesele copllalul il putcm mai bine mstrui $i ii putem dez.voJta resursele naturale,

FURIE, e_m.o~,e suhtti, cu.tendinfi agres.ivi. eEWlS· lie manif'csti prtnb"-o 'vie ~mil!ie e:xpresfvi., g,e.stwilii ~ ve:rbali. IUiD.COri ineontrolabili.

CJaruc se di...~ti ng furia palid:ll sau livldA ~ fllda ro¥c, dsfmitc ~tfc:l dupa colOl1!1ia fel-Ci. l.a corii se O!bse'l'V3 ,,furi ~le al be'" t ,care tind 111 sincopilr. Furill s'll[\~inc ltli SiUllI1ll de fJ:'US1lure. dind illdivkM se aratli incapahiL de II I.e domina. Unor pc:rsmmc .lIcvolrnce SaL! neV'rOzatJe· fl,1;]a Ie oferll oc-.az.ia s~~ afimre per-sonalitatc3 rn::linir titli. Ciilld ntl lie jndrlizlile~(e itlf.liIntarea ,s.ublectul_ul furieit are foe 0 de-pIMlU'C asupra :Iuomrilor rncallimate SilU asuprfl fjJ blte10r Ii.]lshe de .ap~ar.e, oop.ii salJ arnrnaJe. P~ihlllli!lilaJ desoopedi.aici 0 regreslJr~e Is. Silliliul sadioo·amil,

185

PlJRT

Sub lnlluema edacstiel, fii life!. UInallli inva!li sii·~I connoleze expresillc motori i -~i vereale ;lie furiei, Cu mate aeestea, lJllele furil cxplodeaza la eel ma] man'~ prck:lIt, Ble denota d Ildi viti predlispu~i, ca urmare a 1.i!neii aen:glkl endocrine (dlnd limk!l!l saL! slIprnnmalele sunt prea active), S~III 0 dcticien~ II si1>te.mului I1OIVOS central, ca. 111 epilepsic ~alll alcoolismul cronic, St.irile de furie se asocimf.~. uneori 0111 obsc urizarea oon~ljin~i. CIIIJ'C polite fI~ IIU pl'illtre.ze nici 00 amintire privind asemenea sdiri. ~ SHAM R_AGe.

FlURT1 fapt dea.~i iUSUfi bu:nul altma, pl'.t:Q forti ,lOaa mira ~tiire8J :plgl!l.b.~u[.

Uncle fmtlld traduc gmallUri'tatea ilfcC'urn a IIlJtoril(ltr. jarr UiJiteorl fi Illciill.3!ia "pre

138

rali a aeestera. Furturile au dllbla semnificllltie a represallilor ~j a unci rc.·c.mli.di.ti; slim comise, eel rnai adesea, de ciltre subjec~i [rIi~t[ati ill copll itrie _ Unu hod di litre, minor! fmii obiecte die ~a pen;o~~ pe care le illl:ir11ges.c im mod dl':osebil_ A~:st comportament p.9i1liUo.;>;ul. corespunde 00- dllJi:C] lor aseunse de 8J nu le paras,i. de OJ! plisirll.cel. purin (leva de la ele .. Al~i copll, prost .adapta!i dill punct de ... 'Cd~ social, fu~ peatrua da altmar lucrurile de Iurat: ej spedi ca in fdl[l] aeesta le VOl' "ctlmpill'a" earnaraderia ~i vor fi admi~i in grupu] lor, Ex:L~., 111 st~it,. funDri parologlee, comise de epi~ep1id, de de'LmmP. de arierati incapabill slI se controleze, dar Rcest~ Sllllt relativ rare, -+ CLEPTOM!A.N 11:",

'GAILLUP (G'SQi"gEI Horaoe), mnst " ,lIitatil!lUciao a_edcan (ddTem-,son., Iowa. 1901 -T,5Chiiiiie;-cI, E~v,e'ia. :11984).

A fondat propriul sllu lmitiJllJt de soudsre a opiniei p~blice (l9~5} ,~i II creat 0 metoda de anchetll prin ehestionare iIldiv]dllllllc: care ~i-a ghit 0 eonsacrare rlL~JUllatoare til. .19%, c-Jiru::l: ea l-a permis s.ii prezic1l triumful lui F.D. Roosevelt [n alegerjle pre7.iden~i.i:lle.c:n 0 eroare de numai sase procente.

GiAL'VAlN'OTAXIE. rea.c:~le de mentare ~d, de lo(::omoJic a unui o'rgaDis_· .mob.l:l. supus a.e·tiUDlii unui eurent eJeetzic COl1tiUiltu.

Se spune c;;l galvllllotax.ia este pO!litivli M.u ncl ,cilld animalul este atras de clcctrodul poziti» (anod) ~i llegativ1!! cand dcplasarea se face spre catod, CUlloa:lterea colllpOltamcl1l!lJllIl g.~h'alIDtaxic Ii] pc:~tiJ:or Slti la baza ~liitlDllii e-lectric. Metoda OOIlSti i:1I II crea [II apa,. cu IIJllloml. unul grup electrogen, un dm.p ,electricprQ(h1S de un curent continuu. Pqtii, atra~,i de anod, se imobiUz;eaz! il1v·ecjnaWtea. sa, 1ite1ll1mem:e anesteaiati. p,\:::>Clillll] electric

G'

permite, i'J]tir-1l11 curs de apa, ~iectionffi"cil speciilor, eliralnarea unor \'uiietlifj daunll.- 1,011<[·1:;, ,cllm es,tl; pe~te:~e-pjsic1'i. m~:r,carea pe~~i IQr' a c~ror erestere vrem sil. 0 urrnirim, d.eplllsllr]lc lor etc,

G"A.P"P'. ~. GRUP [)E AJlJfORAFIE PSIOOPIill'AGOG ICA.

CANIDIREJ ao5aDlblu de feQ.o:mene psihJce.

Se distinge o gMJirc v~gjlii, reaLista. miciltiita sPJe a<iaptar,ee!. '~a lurnea exterioara, ~i 0 gGnd~.r:e ~mrjst;d1 S8111 aIliIicii. glll,vemaHi de treblilintele afecth'e'_ Cea d:in.W.i, care- <I&Cultll depfincipii rafio:nalc formate fn cursul dez1;'o]l:iirii ii1 ~Il COntact '00 realitatea, este s(Ki.alizi!i~; ea se e:tprima prjl~ euvsnr (idee, concept) ~i propoziti« (jlldecatti). A doua, care sCllipli Iegilor logicii,l.Ieoocializal1'i, folO<.5e~~e mal ales l1efl!'e.Zentari flirmbolioe. indilrcate de valoon: afccti vli~ o gisim is. sChizofrellici, dar apare ~i la emul normal, in vise.

111 general, se poate 5j)une ell gJlldire-a OHirici (~,!.l. :mlh~icll) contiae fenomenele .refiuJate die {lo~lii:irnl1lvigjU, Es.te (I glIlldire privITtli, Ci1L'!\e se exprim~ in sirnbol ~ nu

137

GJ.NDIRE C'EREAlA,

rcclama utilizarea 1imbajului, intllU.cat [Ill este dc.stiml.t~ ooImmidriL Oiillcii.rea \'igiliJ, Jjmp<!trjv~,. esre Jntim lega~ de Umbajul Yorbi.l;behavio:ri~di (.1'. lEI. W811101l)consjd.erili chiar d Cit nu ~Stc altccva de.c1h vorbirea fllima~!i ~,\Ibvuca'li ca UITTil8Ill a huufLciente,i inCi'ta:W ilor moOCn'ii ajnnsc la organele fonaroare. DacJ aoe.asta explicatie pare ablilzivl, nu e~ mai puf,in ,~Jc:virat ,C"li g5ndirea viglli1 este OIt act eare oricmteaza intregul organism .... pre comunicare, Expcrienta 0 dovedeste in mod cert: dad! se cere unui subieet s~ se g1l:ndeas;<;:a la I.In anurnit obicct, se tnregi ... - trea~l:!l poe liIlibi:i ~i pe bLlZ:C (re buricele degetelor, i'nca1.ul Ui'iui surdomur) curenti deaerlune comparabihcu ceiconstatati in cazul prnnlln~~ri i reale 0. ell vintelcr, L~rnbajlll ~i gfuJdirea SIIIll dedi lntim ~egate ~i se inil~~nt,cazli rceiproc, dezvoit5l1du-se III paralel; L'lUI,budlriIe g.9ndi,ri.i se repercurteaz!i. asupm liml1ajldui, ~i invers,

GANDIIRIE DE:REAI.A. si6tem de gindbe indezacolld c,u realul ~i logic.,

Reveda, ill carle ne imllginmn dt sb5foo ~irn lI.cte de bravllrl, filce pane din acesl sisrern, 01l:ndirea dere"Ui (sail dcroiilitid) ~~ uelvo.ldi iIls!i III 8.Chuzof~enpe. lfJ,ch:i~ [n !;Iulismul sau. iroiat de J.ume~ tllconjuriiroa;rc:. bollllllv'ul i~l edificili un uilivers pri ... at, guvemat de proprlile sale legi, independente de Jogic:a IlOOSIrli.

'GiNDIBE PRACTICj, activitBte s, lipirituhrl mie,ntAt6 !lOp" re'Zolvarea de problem.e concrete aJe viet;ii c:ottdJ,e,ne ria!l.IIptU tdmtl:ce.

G::l:ndLrea practicJ ~e b:auaz~ pe actiyilat,ea pellCejpt]VO-nIDW'IlC, aUf ram. a se reduce :18 oce!l;S>ta.

1138

GiNIIIIRE SCHEMA1',ICA, gindlre in, care CWl1}!jI~ele !1fCOwe. prej:q_ dec.a.tile. ",glldul cldbJJ"al binrle structtuile intelectuaJ.e constndte de !!'IIIb1ectuJ h!.Wfi.

Acest oogil,il <l!rtifi.cial, fl:tcU[ lndeo&eb.i mil oovillte ~~ dill scheme rigide, w.nstilllic adesea pentm petwantl Ull It!!ruJjcap care [i limitea:za creativ.ilalea .. 01lndlreil schematici\\ se opune illvenliei.

CANGURIT", .. tadiu preUogvlstic al copUuJ!ui" care 1I!ie caracterizeazii. "rtQ!ti''"<i iSwsiune deliunete Jn8ii mull saU miIlLl PlilfJ,ll articulate" tarA semljlfftca!~ie ~ care apaze Ii.pre 11IlDa. iii, tnd:a die via!ti..

Gangur.illJ,1 (!lummt ~i gLlng.Il,I1I~~, imr Obi Lim termen psihologjc lal¥iul1e)suooOOe ~alleeteler nOido]-IIa!i'C'Ull. Este 0 aeti v itate 1rmi!scutili, ludictl.- micutul pi\\raru:lll tr~i place rea fullc~Qlll1rii coardelor sale \'OClIllc -, i:rKk:pcndlemta de orice e"pe:ri:eli~. fI\l'diti v1l. deoareee ea existil chiar ~i la copiii atill~i d'e Sllniitatc oongenita11l.. G1lingur1ru] preludlazli dob~mlirca limbajLllui:· ~i cornunicarea verbala, tntr-adevir, copihrl imid1 alit sllnerele pe carre Ie pr~xh.l~1: ( .. a>-a-9-", ,,ri -ri-rf' .. ,) ciil ~i pe .acelea aIUlite la 9.J'iUl rnjul ... 1111. Sjpre brum a. ~i1I8ea e,1 l'ellfd primele iI.ilabe: "mll-Jill.ll-ma". "pa_pa_pl!u , "ta-ta-ran :e·tc,. ciroHI ptll'in~i le a.trlbllie r~pede un 8eTlS. ill fe1111 !l.CCl>ta. progresil!" copi.11l1 s.elec~iQlleezi:i silnelek care pro\'oocli in juml si!u reac~l, el:imiJililindll-le pe oeldalic. Gflnguriru.lui. care disp.are dine IUlla a OOIl!i. ii succede .imitarell silabdor a:llzite. C~ ~PQi sa .fie 110stite prim.elc: emf.jute.

GE LOZIE, :siare afeetlv,i, 'c.araetcrizatii. de tea:ma de a tc: vedell

depos:edllJt de WI. lu.eru Ill! care tit I(putere;, dtragostea une!pe!l'BOane]l.

flttt-un seas mai restrictlv, tnte-Iegem prin _g,elozi.c sendmentnl generat de teama ca 0. persoan.ili ]um:tl:i s~ nu 0 prefere pe glts! in 10001 nostru, ~'e:i1J~ oopHul mlc, toO~i c~i CII!'C ]m~rt ell el dragostea ~j [ngrijiri le rnamei sule SU!lt 'Ili~te UZiJI]l3'W[] (oomplcxlIl lui Oedip' ~i al ~I1i Cain), Agre.si\'.iratc8 sa ]a adresa Lor se exp:rimii !.IDeori, drnmutic: Ull copU i~i omo8rli inblltaie friiltde nou..:n!scilt. un altul, mei tn v1lrstli. arunciJ ill foe uFSoulettJl mcz.illul~li (ool1dui~ ~]mbolidl). 0 asemeaea ~gresivj.tlItel:l'adace Ileiini~re:ll copilnlui, c.are se teme :sJi nu fie n.e:gl.ijat,. ba chisr absndonar, [n fm'oarea. rivalului,

La adult, lao Of.i.g;i neaauor cnme (~]Ilde se poa.te d istinge 0 ten.dli:nta jll~:tiparrli) SII:L1 litim neV1'Qtice nu rareori so regi!seSIC, sechele ale geloziei infantile, Ullii autori cred ell sentlrneerul cste 1I1livenaD ~i :nativ. U. Wallonatrag& ,atcIIp<I ca gelO11:ia !ile rntJilne~le ehiar ~i It! animale (dadl dczmi.ef'(I~m un c4iii1e, un alnil se repcde ~i'i-i Ialocul), R, Linton Qhserv~c!i In ]ru;lJ]el!e Mercnize, unde llbertatea SC);U !:lUi este toa:al~,"intil1genii r,i manifc.o;rli tQ.Uli$:i g¢lozia anmc:i, cJlI.d se tmbata. ad:ica atljnci CllDld coPti'o~ul1or yolrnnlaI c~t~ diminllar. Al~i psillooociologi (0, K1i1leberg), d~mpotriv:!l. ,e.on,<;iderii di aCeS~ sentit~l.ent esl:e de orig.ioo cultund:!i.

Gelozia I1ll PRe db oorin13 indh'idLllui de: a sc hlllcl.I[o) in mod ,exdusiy de favoruriile cejllil<dt, ci are 11.1'1 stann social, fn socjet~tile m.ooogamice, adultcrul nil pJ'Oovoodi. rea>qii d'e g,elo:zie d.edt in m~W','l ill care csle gene:J!'a.~:or de insccu]'itate (marerial1i ~at1 .afectivii) ~ iII miii!ll1ta fu care est:e ptlsa rn C:i.ltlZ8 :no~:iunel!L de valoare perrollaHi (prestigiu. on.oare) ,Lucrulllc.esta este :m

GEORGIAnE

moo ~k: adl::varnt jJC.il1l1! geIoslI1 defirant, care nuve crill! s~-t'i !.lestlgure:ze .sail s~¥ L1cidii parten.erul "ilJbit". GeIofii sunt p't!si{)Il.~1l anxlosi, sadomasochisti, cafe .c~.u~. cu avldltate toatc doveailepresupUlf¥ei lor nenoroeiri ~i sunt lotratabili ell argumeare .rn~iO'§lillc, Dup,~ p~ihanllll.i~ti (D. La,gachc.1941), conduit! 1000ilr fl dietat~ de sentimeate complexe ~homosexllalltate lilttni4. fi"g,~i.e oedipianli,unl la adresa purtellerului ete.) desprc care ei 1m all Cii!lU~i de putin ,clllno~tin~!i.

GEM I U, sUbi.ed eminent. dotal co.

o cuatlivitate exceptionali.

Unii psihologi de ]imbli englezit au erczut dipot d.efi'lti genilJ.l prin nivelul iIIl:im, lao testele de, imeHgellta. lruJivjdl!l~ care oNi ne un coeflcient de illteHgen~ Sllperior lu:i ~45 (u~aJ~ care se simeazala mai mult de trci dC"I'i!:ltii standard deasupra medici, printre oei 0, I % lndivizi superiori din popub!ie) s-ou apropia de gcniu, Dar rcu~it.! exceptional.1I .Ia probcle intelectl!lale nu esre sufleienta spr!.': a~i att:i bUD aceasta cal itate unei pcno~mc. Dup1'i F. Galton, geniu estc acela ~:~re, dad flim:l puterea sa cr'(l'i'ltrnm: ~i. v,e.lOi3rell muncii sa]e, oClilpil poziIJa de !1m om la 1!U1 miLion de a1tfi oaillltml T ~ierclere.a sa flind dom,o~ ·r~im· ~itli de parl:ea rea mlli illtdigt:'ltt1l a Ilatfuun:ii (A. Einsrein. de c;o;.c::mp]u).

GEORGIADE ,(Constantin), plOilholo,g n'm1ftn (EklHa. 1898 -1,991).

mire ami 1927 ~ ii, 932 a rncut sttld.ii de speciilliZMC 11;\ Pari s, un.de a luent Irnri ales I'll labornt.oro1 de psihologie tiziol.o.gi.ca ~1 lui HI" PieroJil, la .s or'bOlla, ~i in. ace]lI de ps!h.al~.e II oopihl1ui CQl1dllls de H, WlIllun, tIl aceLa::lJ [;imp. &-a l!n'p!lriil!~it dill. 00;[1- cep~!I llli Piom: Janel. In anii ,cellJl Ue 0.!

dailea ri!lz:hOi mQ!ldial a swdiilt, in seqb de neurocfiuutgicuc La Spitelel Central dill Bm~un::::j,ti, su b iIld:mmarea. m~relni !leuro1og D, Hagd.asar, mni~i de r~:zbQ.i cu .lcnull! ale cre~eru~ui, PU!!AIld. [n cvidclltii relul ~u funqille lobulul frontal in v ia~a psi:h~d._ 0 lucrare it sa de 0 inliitili t:inll!~ ~ti.in~J;fid. este .PlJlrologia !§1ooirji copiJJ:illU (1'934). ln car-e allirrarul. Ilrn'l.1lrelite dezv(lltitl",~a .imelec:t.lla~iI pe coordonatcle II. trei faewd:: orgfi.l'ik (dlferentierea ~1malUl'izarea eentriler eercbrall), soel al ([nfirjpfl!e"a il ampliflcarea relatiHor ell !lellEilli) ~ ".e.:o;:perierJ~a lmedlata", strict ]mliviciuali1" c'Georgiade ajunge la c"Qllclllria ell diferitele fUJlC~ui psihice "IlIUIiC mlHlife.'II!~ df:()frt .atun)d dnd di:fe:ritelc elemente ale org~rlizMiei eercbrale au atins l1ive]ulIW(,;eSm de dezvoltare fl!lnc~iO]l!a~J, caw sill permits ©:.cn::i.tilll! ~. actiV]tateu lor", A dd]ni~ rnecanismal ps.iht)~(lgic al rn.i.stid~mului religiQ.'i ~i III Q'.ridiiru]~~t do crodinfi'!. (M.ag,lill~iM ill lumina psiholQgilIi ~I:iill{i.fice, 1935), !'fI.eC<liillsm care azi peste explic~ hall]" clliil~i.lc. uneori co.~Mtive" legato de lI~az.ililele O.L_N_curL A,Jte, scricri: P'robleJtl~ !Ii idei uoi lllpsihoJ.ogic (1936), OFigilli1e rnagice ille miachmii ~; giene.za gJJndirii (l9J 3); Pru-lurba{:We !}i de1fiilUiJe COlll~tiin~ej' (] 939); George CJlinescu saulcm, :&cu ps:iholQgic (197 I).

CEO'F.AXlE. reacti!e de ommtElre ljIi de loco:m.otle iii WlUi ol'gARism iIl1l1. IGal, prr,ovoea.ti. !iii, intre~lIIIiU!U. de cimp.uc Mgntviti!i~ie. io spccre:J de greutaCe.

Clnd mi,cal'elI se efeC't.Ileazt'i in ~cm des¢eliltknt, &eotaxia ,estepotil:ivli; in .seI1Ilul opus., esre .neg:alivl1. Gt:(}laxia, poz-hiv;li (Illgrop,are) pare afi, eel Il1lIi lldesea. 0

l4Q

reac~\e WphUii:v~ de fu,gt!., prm.rocatEi. de 1JrI agent flue. -+ T AJ<!E.

G ERiONTOLOGiIE, i5hutiere a con. d1!tUOir ~ e0D5mnte.~o:r bit.ru,elU.

A.oe&.~ttI nou1:i ~tlil1fj. rltspunde Reresj:~ii urgente de a rezolva pn)D~eIlidc .P~ lhologice ~i scciale a~e persoanelor rn "'iirs~,. ail c1ti)().f .numrtr a erescut cmuhierabil dupa eel de-al dc\ilca .riiz:bQ.i mondial. EXls[j Q psihologle II v~lei a.trolli. oondi~an1ltlii de rmhlitrfulirea.fizic.'l., die modillciiril.eirneluctabi!e ale Fclatii10r soeiale ~ de apropie:.rea. mottJ.i. in g'OIIc:mI, ~oare a:p~Wdillilc se deterioreatii III mod prcgresiv (f(lrt,i! millS. clIl:l!Ira,fl!luc:lli 11~telectll!lI~c, diIlamusm); ~fe(;ti v[[ate:l!l se [Oce!i:te. Fe~pit[1: ,egoeentrismul. 115m clincH ~ili. i:m:b~:tr~nqtli cum. se euviee, sii pilinl~~ti fl:Ii'<l amlldk:i.llille dimpul de U01;i11ln.c, sa te .,,!lBCQnvc:.rte~ti·', NI.I rareori se pot OQSC[va tulll:mrfui de dispo~c, re~i de i7~;lre. deprc!ill: sau revo~U1.b~ chiae tuHmr1tti itlentQ~e (ncvroze ~i p..,<uh(l.1':e de menepauza' ~i are petioa:dc.i de: i:rndll~ieJ" -. PC:N$IONAFtE:: 8ENI!JITAT,E:.

G ESELIL (Arnold), pstholQ\I a_m. can (Alm;a,W15con.siD. 1880 - New Haven. 1961).

'C\! ~imllJma sa, i~bStil\lJl()~re lntr-o ~oi3!l~ pe<!~ttl1! oop.ii-p:robletn.ili., el fl.lllctioll£adi rnai lntili ca rnsUtutm. ca apot ~<'1 devlllJ direcror de co!egju. Si:mti:nd 1n:!'i~. neoesilta~ea unci preg.iUirl pSil1ologice, devine e,levullui Stanley ffil~! ~l. HI 1906, oh~ine t[du~ ·cle doctur In fHoliiotie_filrli a-~i lloondona lIetu"'it~~leliletlago!l,tre. nllrepriode. stlldiU medicale,,]<1 fibsol v.iroa eitrma ,e.";te l]Umit prof;~fior de .igten1:i .. oopillllui 13 ~oa1a de meodiclmi :l!I Urniversill'ml dil:! y~]c. ~lJJ CIlFllIl!i!e ~a~e lOll! .Ie :p~zi.nHt

sWdc:n(d(l(t' CQpH deficienti , ci ,oop.ui normali, deoarece - sustlne el - nil! ~tlrn aproapcnim:i{: despre dezvo.lt!;l!!'e01or, Ani (!e-lI rJn"'ul ei ~tud.iai!:lI. aeeiasi SIJ biecri, miliz1linril tesre~e (este cTCaltnml asa-nnmitelof blfby-tcsrs'). ~~liza c.iuemarograftc;;l (llO Inn de pelicule, fi~are) ~l meeoda cQ~nenil()r", Ca ~u H. Wa!]QII, in Fl1IIn~3. a intrOOllis in pliihulogie JlotiuIt~<l de memril.3K" ~i II im,ista~ a_~iI co.lld!~nIOT umane ale ~!:e.riL D1!l opera ~,el:Jtrngem I!rilogia: il'JlrllJ.il lind Ch.ild in me ,Culture of Tad~y (194.3. trad, fI. 1949); lillfailt (rom 5 to 10 (1946 .• trad. fr _ ~949); Adale.'1re.J'Jt .fWlil m to .16 (1950. tract fro 19'59).

GES'T:ALTPSYCHOLOCiTE sau GES. T AL 1'ISM~ ps:lhQ1og~lIJ. lonnei.

ae.~faUlheo!·je (teorla formei) pll!!le la baza psihclogiei no~ium::~ de strw;;~ulii, p'l;ivit1l Col un 111t:reg ~nificaliv 31 refatiller dintre stlmull ~i rn~pllll1li;mi. A<:~~t!l ~coo~li p;sillolug1c1'i. l\t.i propane s~. sesizeze

GestaflpSyciloJCJgfe_ Re.zo.lv<1rPa un9J preblame ~ G#It.s1alUhefiJrie (rJtJpB p, G\ui.llaume, l3 ~bgie de llalotme, Pafis, Alf=~ 1.937; p. 174): saS'~, ~~ze s.upr~fa'il tm.m-gnialul i$Q.~aef ABC, ~ ummi dtept in A, WlWScjf]d'u .. :;~ cJ AS '" a_ RJsPUI1W a212; e~ e~m ei9 ,i'M'arJ! 00 rritJng/WJ ABC esre perceput CI1I j[!ma1a'lea~liui pat.at ABeD" _MeJa~a fi9~rii ~¢e a(l~~ car~' (;'(Jrlc

~iJu18 rafkm.~w.r, sc.rte GuI/li;Jume

BornSTEIN

fenomenele in tot:alitatea lor,filirill 3 disocia clcmemele din ansambful in CMC se intogre1l1Ji ~i 'rn~:fa:ra c~rul.a r~i p.ierd semnifL'Ca1Jla. Ap~icata mal Fnrtii. pe.rrnptiei, ~t" lirCOlic; s-a extius la futreaga psiliologit, i.Ir_r dup1:iaceea ~i la alte d!oc.iplhle~ soclologle, a!1tropo!ogie (AL .. ~I::er, a, [£V[·S1mWli}, 1~I1gvislidi (N oS. 'fruix:,tzkoy, R. J~lroboo.n) $,i.ohi,ar rne<licillu fK- Goldstein)_ Gestalti~u i consldera c~. omul ~u operelasale nu pot fu examinate clccmt In gl~i~ta(ti! lor.

GU,FU)IDIE. v8s0oztt:!l.te menlialii.

Sub aceastWi denu mire. F. Mink.QWSIDl grupo;:az~ Un ull.~amblu de condu ite inteleetuale ~i afectlvc (lc:moar~ id\::~tiei. ad~~i ".i.~t~~ excesi v1i t:~~i'i de persoane ~i luerurl) care ar fl caracterlsticepcrsolIl:ditii~li epiiepli.ctllui. - Ep H.ePTOIDIE

GI.:OSOLALIE II cHat-ie voluntata a unclUUlIbi if:! lI!pare:u:~I. noi.

A(l(~llS~. hreprinrlcrc. cvas.ii:mpQiiiblW. eS;W epera unor bol navi !ui n[illi care lIU eonvlngerea c:tlll!tHi.zeaza un ii:mbajnOU. cu U~] sens e~ocemric,~jmbaj caee rez.uttJ dintl1.Ood!iflcarea fmze~or ~i. CLlvilltClm idiomm:ilQr WJlO~lJIte, La i1nce(l'llt de lle1n!e1.es pentrn unne.initiat. ac:cs~: limbaj ueofonaat devine aecesibil de flldaJtili. ce i s-an descifl'3~ sintaxa e'emell!t1Lr~ ~i ".ocabtJ!illnll.~l dmi sens rlimUllefix, G~Ol!()laHa carespunde decl a~te.rbii superflcialc II limbajului ,C'.a1'O ro~le fi ~i se Vre~ ~dw, ~pre drosebi~e de schizofazie", nMe tultmrnre<l cstc Irnli proflJndtl,

GCn.DSTE I HI {Kurt},ilileuro~og ~ IicandeoEigtne ~ [mtttnwib, ad Katom.ce, PoJ.onia. 1.978- New York, 1965}.

Dupii ee a pn::dat, mlurologil:! ;~i psllliatrhl ])11 mai multe l,I!live,,~~ta~i din Ge.rmilnia

14,1

(Kijaigsberg, 19'12; Fn:mkfurt pe Maull. ~ 91 S; Bedin, ] 922), ]~i p!1iriise~re tara fuginol de rer,lmulnazist (1933). Rcfughn fu. Stl!i~ele Unite, reintrli ill Irlvi\l'limaill fa Unlvcrsitarea Columbia (1936), "!Xli la HHrrVlml (t940), Lucrilirillfl sale rerentoac£e la ['~I1itH cu Ieziuni ale creiennu] l-au dete:rrmimt:t, ~tt criticejeaela .~ocal i7:1:iri.i0r c-erc::bndc·. si1: recensidere problemafunc~~(ln!i!riisi~temu]1l1 ItCJVOli ,i iilargll· 1lI~ f;tllulw tn ge:fieI.~L Ajuilgelil eonclazia cl. aeesta se compmta ,C~ unansamblu ro:rp~~pl rit, !lldisodabi.l. c:llrcaqioneaza in wtali~alea Sa! ataaci ciilild (I parte este afeetara ~l col i:n~gu] It:g~el!lz;a pliq;iJ.e. Lucrarea safundamenrala, S!rllau~ (lj"gajlj,sm!ilui (1934), a fest tradusa n~ lilnba fr'~ILoeza iII ] 9.:5],

GRAF'OlOQ:IE, ,rotadiu at scrlsuJJu~_

Grllfb.~(}gull,. ai drei V¢;t]Uibili fOIlr.ht:tod sant aba.te1e J. ft Michon (l !!06--U: 81) ~i mal ilJtcs L Crepielllx.~Jllmin: (I s.58- J 940), se QClJpa, i[l~nt1l., de d.esGOj:>e.firee. IegUtliriiicllleexisffi illtrre scris ~i per:llolliaUtatea ce~l!Ii. care sene, ~ pQ~t(: fl cQruideral1l. ea o met.od!:i de ~!lvestig:ati(: rsihologid, Actul de a serie este llltr-ad!: ... lk ,. (I COIldl~iu! c)1presivi'l. care depuno:e uu JIllrnai de [~~ro.rl scciccalturali (tnv~fate). ci ~ido compQnc:n~o ,~fcctive. Dac~ €iSle prac~io imposibil sa gisJ:rn dollS. &r'3tii .idie:mke, ~lJ!l ran}OM fie jXltreh::""'I! arutlogii ITapall.tethtre PfQdu~Hle goaiologiQO 1I1c t1flO[per~Oane diferhe_

Exi.:>t:li 0 ti.Jl'Ologie[ll~e~eiatl pe ~{:ds (grafoupdogic). 3~a cl]m exi,~t!l 0 bi.O!l1- polQg leo _ Gfafologi~ est(: in mod cU!relll~. utitiz:at~, tn se!eqb proie!OioJlalU (cele .mi ml!lH.e TIlUeprimlcd oCimerciale ~i in.dl!~t:dille oe.r lIn c!Jmc!J/u.m viUlc m~IIIusC'ris) ~iil1 odernrrillmll profe:s.ionaUi., ca ex Micn

comp~~eI1t3r. CiJ to~IDc ca vill:iditatea poate fireal!i!, este neil1doi;e1ule faplul ca bazole grafologiei ~lm~ tlldl j;lr05~ asJ;gurnte ~i cit rarnin mlllte de Flcurt: (stmlld!aroizarea liLonn.e~or, stllll:li.i decorelatil lm:re tr~~lilUriI.e de Ca'ItmK:r ~i trisarun!e gr~fa~JJ;lgice) fnllime dea-i da Intro~gll important-ll pe care ar putea-o avea,

menstnJlltHc.I ,gu~uri,. bombaren tre.ptaW ~ abdomernului etc, '_', daI feme;ia nu este iilsaocl:natii.

GBEG,AAIISIM,tt_dinti 4~ a toe adUlUl, de, a tril.i m. gnp.

Omul este (I' fiintti soci~L~. Nu-iplace f1Lilguriitatea. probab]~ pentru ,c;;l., illC~ de la n~oore, s-a gh.il i:J]tlr~1l!n medhs uman ~.i a va!orizat putefnic fa¥! ~l per~Ciallia p~rill~i~m, de care dephidea total, Qutllma tGvdriltrei ·efiteun~'fe[~~Ht. La copil CII so wmifer.t1l. spo:m:a:n in activ[tRtik: ~i m jocurHe sale mlecli VC. iar la aduU ptii~ partielparea ~ceSl1lia l~ \i'i~~ multi mHor, La bli:Z~ comp~mnenruluigregar Mall rapormrlle fam lllale ale amlllili. care ga:re.~te Til grup· seearkare ~i mJdhe ahc IIvarn~ilje practice.

GRA;FOTEAAPI E", form' de pi5:1hoterapiebazatii pe, elI:!erd~H de I5cHs.

Grafoterapia v~.zeaz~ ob1i nerea u nol redressri morare a subiectulai prllt determinarea aeestuia de a. esecuta gestur] ~nnQnlClase, de ocalltate slIlper]oom acelora reflectate de grana sa obi~lluitii, ~ DrSGHAFIE.

GRAV ID ITA'l'E, stal'e pst:lilioiflzio~ logic' afc.m.eU c:iIJ"e ai\itea.piti. u:n copll.

SUf,~~ de butJ\lJr~c Still tiea]]goasa, graviditatea este futotdeuuna ~ln '~pilioo import~:nt[n. vlara u nel femei. p~ planpsihologic,. fern!':ia vede clilm l se replII!l allumi¢e pro.bleme din copiUiri.e ,legate de calltarea rela~mor ei ell rnamiIJ, Amfuldoull all devenitacum egaee, d<l!r.m ftmtttc de ImItIiritatea afCCrllvll aviitoareim,ame, u'east~ sltlul!~ie se poare inso!!i de &el1Jtimenre 8pecble ~cullpabflifute .• rivalimte etJ:,)., Aparl~ pr~nei gl1!ViditllU iidLlce ullo:rreme:i () slll~lsraq~e eKtil'aQl'din~:di pCCl.t'lIe analiza psihol.ogici1 ne permjte sli {) r~portlm uneoiii Iii U]! complex al c~miiti~· ileu:· zol'l'at. Do.dnta a:rz:1l.toa:re de a ti mam~ manife~l<I~ de fe:umih.~ soorile ~~ll, dimpotri vii, te:;lma de ~. lJ!l!!~tc copi.i ~el].erell.ll I,'(;·.nsil.mi e:m.otionale care ~e pm ,cxpJin13 printr-Uil iIInsamb]1l de simptome nUlnit "grav.id!itat.<; nerv·ocl!si1i". G.~8:irn ai;e;U mate ~mnele clinireale gru!\i'idiit§pi - op:rrirea

GRUIPJ, an~blutl_.stru.etur.at •. ale ,cimrl eJ.emeole 8e~:nfluen~eElu. ~ciproe;.

ExistS. un mare .rnmillar de ... ~rieti'i·~ de WUPlllri: familia, cchlpil dcmlmcili, clica de: rlIiufilditmi. persenalul tmcl Uz1Il.e etc, Unele suat I>PQriJt~ne (UJMdele de copii), iL~rele S'unt 1Ilstitliitl<lfl.d.ilete; membrti lor sc SlIp1:Ill uno. reguJi impuse p~og,resi¥ de vill!a g!'U[jUBui sau ,are ii. MUtt pnee)li~teute; !lllcJe CO!1~titl!!ie un ~p ,in ~ille (peUI:!riU II sa:tir.fac;e t!'etm~ll~e ~ociQafJ0Ctive), a!tei~e lill!iJt un m.ij loc de a ating.e UIl :imp (yupe demllncl)_

Toote grupmi!e fie. illl~~: greva, de ex£rnpl:l], esle 0 aqill!lne de;dan~tlI de 0 O[1;~I1izalie sindiclll,~.; dar aceasta slJ:fe~ilJ ili!':Juenta 'adererrtilor sm. care ei r.n\ii!~i suilt seilsi~iH la 3mbllint~ ge[Lt:nlili iI modillltJ.i· lor. Gruplil C:litc detemfulM.de lf1d.ivizJ,pe elm:: e1 ii Go:ttditiooea!'.i'i ]a f~~ldu-i, Tn ma~e parte. in O~1I ce priye~le (:ompcmtamenrul.

IJlnue'll~a sa se man H'elll1'i mai Jl'U~i.1l C<lJ (I presiul1.e exeI'cital~ d!ill e~Jetior ,~t ca 0 adaptare rnai mult ~altl m::li pl!l~ill ~IXK-ntan!l .. m_embrilo:r ~lI!i ]a rnedrul ~ocbl

F!ii~eurnane au nevoie de gmp, care s.;;lti~face nevolle lor de secueltate sl de comunicare (C. H. Coo.lcy). BIt: 11. IIrccplili ]egHe pemrn 11; rul] fl pOOcp:lii[.c sau e~dll~c (oo:rrforrnis:m), dar rn.ili. !:Illes pentru di ~ufedl. lill!ge;st"i~. prt:'.'itJ,gil:llui mujmiUi~ii ~i pontru cll se ide.iltmdi cugn~p!.ll la care S-i!U a~~~t. Indi ... jdJu~ care ~i-a modelat CQmpO-Itam.ell~1;Il ]n funotie de acela al gru.pulultinde,si1':1 ill pe acesea Cal slstern de referh~~. (R" Melita]}, ]957) ~i sili-i judeee pe ceHa~~i in lumina normelor SII!Cl. Studierea grupudlor permite cll!rn.o.~~~re~ fO!le~ol' can;: se cx.eIT'~1ii aici ~i mg~lJjzWl'e;l! de 110i. nlpo:nmi sociale, Aplic~~li:, 'pf<lChoe; sleacesm; SlUdiu merg desa modi.~ fi.c~e.~. stxuCUl;~ilor sQ{:iale ale unei uzine pfiHa la psihate.£aplaool.ecliv:ll ,a~iI oum 0 practica Iiglle fo~tj]or bolnavl (A50aitl~ua alcoolicilor anonimi, de ClXcrnplll),

,GiAUP DE AJUl'ORARE, PSI,H:O .. PE DAGOG lei (G.A. P'".P""i ecbipii fO:1"mati d~ntr·un psiho!og lilt unul sao m.aj mu1~ edJu.catod., ·carn y.egb.eaza 1111 ada.ptants. focdarii. a e1evUor. prill db51uva'l'f:a. coutil1iiuA a <E!£Clrot:ora.

[rn fuvatllm~nt\ll ptllblic, Thl f1jan~, aces,te grupud 00 fos~ Ctea!te prill di'C'U~a:ra ministet~a];l d~!l 9' fwru ~r.ie 1970, care o.q~a· ,1 i7~az;;l preveni:rea i.nariiaptiMiilor' m mBdli:U:1 ~oolar. E1e Sl!Int lJin!ll~ dinclelm:llh:lo dispoziti vl]lLli :PI] S 'i:npr~,cti.di Itl IIi "'elLl~ mvi:i{tlmHn~ulllj rJ«i.emelltaJ ~i e1emeJJitrt'i'.

. pjeocare 0.1>, .P,P, lire iIi 8aJrciiM l!IllIul~JjJ mal m.lilhe grnpuri. ~oolare. EI. i.nt!W.'in£:: sub forma de Ii1:cdludliri p:ractki!lt intli vid1!l!a~

MIJP DE DIlAGNOSll:C

S9.U cu gn.pt mici. de [ndata ee cadrele didaetlce solidl~ ,~jlIt.Q'rut .::icQl.adi contimJ!i sa frecvenreze clasa lor normalill. ssu .!lpecialiL .P.~iho]oglJl ~-cola[" ~i inv!iratori.i ~pcC'iruizati penrrn readaptarea psihopedil:f!pgidi (R..P .P.) ~1J:LI ps.iliiomororre (R.P .M.) acponeaza Tn so:rll!lsa oolaborare cu colegii IOf dilllll\'iil-imiliH. prccum ~i ell rnedicul ~i aslstesta ~OCJ 2Ilil. G,A,P .P, cM,c integral in rnediul ~colllir; nu este nl ci struc1uru ecncurenta, niei organizatle paralela, Membrii G,A.P.P .. sunt, peiltJu C'atlrdc diJ.acticc. imcdocll rod dispoul bi Ii, care partidp)J, 1.0. ... DaJ~ ~(o]ii ~i, ori de c,ate or] estc posibil, Ill. reuntunile consi1iulu.i pedagogic. Sl.Illt de OI:semcnca intc:rlocuIDl'ii f ImLiliilm, j:ucAm'l rolul die!ical de m.ed9.!lIDrI iIltl'e etev, P~l"in~L ~i ~oolllii.

Dupli datele statlstlce ale Miuisterului Edl.lca~iej N iI~on8Ic. ill 1987 ex istau III Fransa me1:ropolitfl.na 2 5&4 gmplilri de ajutorure ]J.liihopodago~~. Pe die alt! parte. daca a ... em 1[1 vecere variatia cfccti vulu i ·eh~\'iIOr ~olar.ll.ll~i, sc observs o ~...ildere continua II nDm.l'lnt!ui de ~l:o]1lri admi~ L il1J elasele spcciale ale ¥OiilOf prirnsre (0 sclklere CD ;i 522 (Ie elevl inn,c 19&3, ~i 19&4). Putern treee la acti v ul -G,A.P,P. ameliorarea irm:glstrntli" deoareee, I!ri!! intcrvcntia aeestor grupuri, mU!!i elc v i ar .ft otieJIIlap clitrc invatamantu] special, Grupurilc de ajutorare p.sihopet.ll!!gogjdt 1I11 fwt nnIOoCui~.]rJ 1990. de em R.AS.·

GRUP'DE DIIAGNOSI'IIC: -0 DIM ... NOSTIC,

GUI'LLAUM (IPalll), ps~hQlogfra.n. ees [Cb.aumo:ot. UI78 - Lannea, Haute-Marne. 19621 •

Profcsor 13 Soebena, a ilem CUnrncuti'i Oe.~[t.iltp,l>l'clwJogic: iii F:ra:npi, prln C".lute!l ~~ P!."ihoJogia formei (19'37). Cercct;llri!e sale s-su ~Xilt iruko:;c'bi pc psih.ofiz.iolugie, p..o;iliologia anirnalll ~j psilhoJogia oopilului. Ii datoram numeroase ~ucri1ri, di nrre caee citi!lm~ lmita<t,ia 1;') "-'fJ{?ii (192:5); Fontl.!lreil dcprimlcrilor (1936); Manual de: psibologfe (193 U'

au HQ UN IT -jo. GJi.NGUHIT.

GUST I' incUnat~e. dOriD~'.

Ou stunLe IlU ~C. confunda cu aptitndinlle. Cunoa~rereal or es te ell toare acestea prepollsll, in vederea consilierii mile a sublecti lor til alegere» u ncl profesiulii. Gu~tilrHc .iootdi 0 menralltate parlicull1rn, (I d i.S(Xlli 0.e de spirit de care trebuie Ji.li sc tina seama, Be ~lIlt legate U'e pcrsonalkate. Llnele probe proicctive" (preferilllClc muzicale ale lul R. B. Cattell nil eele plcturale ale ]u.i P, Roubertoux. M, Cmicr ,i J, Cl1:lguiholf) \'iz.eazii PUiII;Il:ill lor in evidenta in scopul canoasterll lndlv idmdititii unnl ,~nbiect..

in dQnlel"liul ~Jirru:nt:ntIei exisl1l anomalii ale gUS!lIlui Sal] disgeuzii.llie limn deserise sub denumlreil de "pica" 0( ~ pervemre a poftci de m~:nca.r.t~ - llot!l trad.), Acrste a!1(1maJii se pot datora unei Wlbul'1lri mentale (ane:t'l'llic:, senilitare) sau unci carente f1ziologice (sodil!l, tier, fusf~\i ... ).

HABIT.AT. s:pa~iu ocupat de 00 :specie .. n:im.aili AU vegetaIl, in care ea triJiefte fli,1 se deZ'VoUa. hin extens,ie, totalitatea c:onditiiilor de locuit ale omuhd.

Habltatul, Ca:re are (I certa ~Ilfluenta 1!5it1pr .... ! orguu:i.srlll.l~lli ~i psihnlogloi iOOividllilli. corespunde unei neccsititt.i biologlee (protectie OOrJlI~, frigului ~i diver:;reim perleofc) ~i psihclogice (destindere), El este in modsimultan. refuglu ~i Joe geometric BI afeclh'itllfii, spB!iul in esre reJatiile socloafecti ve se dcsHi~Oil!r,~. I iber, Ecl!HiJbrul nervos depillde., i"it mare parte. de caiitatellllocuilltei. Dad spapul aeostcia este plea redas, :~eZ'l]ltii 0 suplidUo-arc p:mrni~cuitat:e ~i dcs-t:illile:r,t'!l!I. &vitle :i mpo· &oiI8; mamele ~~trimit oopi ui !.a.jOOC:lllll &katiii. il!!! s.o~ii se InlOrc aca.~i1 cat mal l3l'Z.iu posibiL Deg:radarea familiaW. 8100- ellsraul, delinc ... enta juvcmllt, tulbu.ri!ru~e mentale sum ]11 sttUnsli !"eIB.~ie cu un habitat mizerabil.

HALUCI'NATIE" percepere. de ciitre un sobi.eel ie stare. de wghc,

H

Pl. unu! object care In reaUtate nu exbItii.

HliIlucinatiil.o elemeotare Oiclll'iri, sunete) sau oomph:xe (person*, fraze) pat ang,aja toak simt:urile (olfaepe, pipliit ete.) Ele suat in Jelatie cu 0 'cxdl.lltie p'~tolo-gica a receptorllor" seazoriali (" orit:!! poare anage dupli CI! pcrcep{ii auditive morblde), a ereierulu; (romoare);, sau CD 0 afecta ... e dit"llZii a slstemulul nerves datma:~ unei infectil sail unciiiltOxicati:i (delirium tremens") .. Le giisim asoeiare ell! uneJe maladii me.male (sclliwfrenie, ddir") ~i in s-pecial cu deHru I cronic halucmator. Halncinatllle par legate de 0 Jisolu~ie a CQI1~tiiItt..ei ~i amecanismului psil1Q]ogic at proteqiei·, S-.lIII pl.U.1lt provoce halucJ.!lati1 in mOO experimel1ta.1 la subleetl n01TI11:l1i. pl!lisui'ldu-i limp de rnai multc ore Intr-o stare de izolare senzoriliHi !libsQlmJ. Se pare dl privarea de excitatit: (_le:term.in~ 0 scadere a tonnsului eone·)(ului cerebral, CMcoC Ineepe ' si'l fU!lqiQnez.e d.ifer.it, til deliruri ~i schizofrenie ar 1.l'.:tiJShl ~eeru;j cadere funetionala •. 1! clkei or~gi!le e;o::act.'1 ramanc flCCl!OOScv:ta.

NAUJ,CINOGEN" d~og de' odgioe vegeWi Sau Mn.tetici. 8U5cepUbiU ,si geuereze, halluc~uW.

MeS'caliml· (cxtrad dill peyotl" caclus tllill Ameriea Cel'llru]!i) ~ psiloclblna (eM.as!i di:mJi-o ciurperd. me:l;icawl) sunt [n mod. tradi~ion2l1ytihz:atc de indlenil din A:merica, cu. prilejul ,ce<J'fmOn..iilof religioasc, Dintre .nalucinogcnclc sinretlce, eel ma] Ci1.ilQSC'U~ ,eslte LS.n.". Sub jIlflIJCIi~1I1m., ~ubiecli[ll vece culorl extrem de vi l, distimi£lc se modiflea, il1trellga, wnhiall!ii se ~cald.;1 tne-o lumina fantasticd. Atectivitatea se traJl:lsformA $.i ea; dezinteres pentru lumea extcriOl:uli. pierderea notiu [iilm de timp ~i de Spatilil, ellforic saul angoa~ etc. Aceste drog\m iJ!U deterrnina dependcrun.li fLdeli. 111 ~ehimb 'PQ~ crea (I dependelll!i psillica.

IHIAN DII,CAP.A 1', pers(lani dimian,ti pe :p111.0. H:z:i.c i5-IIU care pl'e· zlnt6! 0 ,defic:ie:np me.ntIll!A.

Aecst termen este de prcfcrat II.cel!uia. de il1lfirm" deQaIcce, dlncolo de 1l0~UIICIi de deflcil, ,cvocili ideea ul'lui dczavm:ttaj pa~bil ~ C(lmpell~illt lntr-o ,oompeti~ie normaUi. 111 1'981, potr.ivit uneipublicati] a minisrem lui ataeerilor socials ~i folosirii fortc1 de mUDdl, e::d~t:m 111 fr~l1:ta :3.l milicane de perwane handicapate. Amplo.iOirea problcme.i a dererminat pildamtmtu] fralloez ~J vo1eze lcgca de orienil:are dj~t 30 .iunie 19'75. Aceaslll 'ege sts.bjlql:c ell. pri:llc:.uplu c~ "depismroa ~i prezel!lta nar dlicillpatilar. ingrijirea, educll1ia. preg~t.irca ~l orienmrea profesiol1l1Ht,. ntiHzarea., gar3nt:;rrea, lln.ui miilimllm de resuf:lje, imcgrnrca ~dalll ~i aCG~ul la iSpOItillri ,i la loisi.r a minonllll.i ~i .. dulJtului h:m.dicapa~.i fiziC', scru:ocial. ~anl mental cQI'l.Stimic 0 ohJig;ati.e 1l.a~tOllabl".

Ciliitr ii handkapufi~e ce]c mai ,grave, pot fi depll~ite, S-il!'iJ 'Ibm i:1I U.R.S.S.

indiviz] en arnbele maini amputate practicar.d tiimpl!l'ia; ~f1 Ajlgli~ •. imli vizl cu aoe1a!jii hal}d~C"ap (ambclc brate arnp:utllte) au lnvatut dactilografia. ProgreslIl tcllllicii ~i. Ill!ai presus ~ toatc.volnta persoanelcr ill umrli peml!il sll se tteac;lpc!;te eele In!iIi mar! obsmcoJe. Dori'lla nalld.i.capatilor de a panid pa la \' bIB 11orrru!la Ii. face ];.a ~ilIvll~eascJ uneori adevllrate, acte de bravlllli., ea . .0. Breton. care, orb, a parcurs 4 200 km in tandem ( 1.987). AIEL! EI1 PROlEJAT; GENTFlIJ OE AJUTORAflE PFlIN MLJr.!CA; iNVM AMANT.

HA1;,I$, '&UbBlan~a ,CJIa[!l'tsuti. extl'as8. din cAnepa indiana (Ca,q_t,la&i5 illdicaj.

Acest prodm;. presat in pHlcu'!e, C~~p!iiIl.I(J SaU cuburi, poate fi m.al'lc~t sau fumat (pur san fu arnestec eu tutllIlul) cu 0 pip~ spC'CiaHl ("shilom"). Ila~~,l.l1 contine pBnJ la 15% eamtiflbiool. priro.cipiu aetiv toxic ~ eallepei. El provoaca o betic cuforldl ~i cxpamdv~, dar oozeh: putemlce pot det:c~rniua veritablle crlze de depersonlllliza:re (caIllnab.islll). CO!lsu,mul illdellm.g~l, fie ~i in datii modcrat;!i. dace la 0 SUf.rc de apatie ~i de lenevie, Ia a.ttedri ale bronhlllor. la o 'i'mb!irrmim prernamra, la (I s 111blre 11 ~]stemlllt1i imUl'lologk (G. Nahas) $i 19. rul burari ale gandiriL -T 'iOXICOMANIE.

NERBART (Johannl Fliiilldri'Chi)., pedagog ljii paI1J:O:fog gCf.IJlan (O!del!lbWl!1. 1776 -Gott:lngen., 18411.

Spre deosebiu de J. K.lmt, el a 9fimun c~. piOiho]ogia ~ j)Oa.!ie conS!i'1ll1 ea ~tiin~, chg,~f dac~ metoda sa se r,edllce I!I obse:rvape. Se ool'lsiderl'l ci mioe cuIlO~till~ vinc de I~ simiJUri ~i de la experienla rer:;ona!~ ~i ca repre4':entfir.ik sum Iil.n fe~ de fO'* a e!tmr i!ct·inll€ reciprocJ iUln,eneazili g~n. direa .. Areste i<lei ",or fi relua£e mai 'taIZ;i.U

de O. 'f. Fechner. Dl II punct de vedere pedagogic. &1ih1l<r~ s-e inspirlit ,(!in opera lui). H. Pestelozzi, filf<'l a- i adopta loatc i(!ei le. A$cz,lll\d experieata ~i l.ItiU1.,area intcreselor eoplilor lUi cenmlll:l1etodelm sale didlacti,~e, el a t'Ot<itU[l p:rcC:Ur:!ior al .~colii active.

Ii ERMAF R 0 D'I1i ISM. duali,tate sexuatil.

He,nnafrodilismu] leal este 0 excep~le ill specie UIJI<II.JI!i, dar se tlitalllc(jte destul de des la pseudohelT.lUlil'.rOOiti. Sexul atrib'uit uaui i:ndi'ilid est.e docis de aaatnmia organelor .gel1itale exterac, Indeosebi de mJirimeapenCoullI i, De luerul aeesta ~1 c:k educatla, eare re<tulltl de aid dcpi.nde. oriennmea psiltOf.lf.XImHi iI individtlluL Se recoIllandli ca dupli pr:i mi i ani. de viil'~ prin prisma unui anamlt sex soxul sabiectnlui sill nufle iCmmb~t, deoarece aceasta p08~0 conduce ·Ia. desastre pc plan psnf~ologk;. 1.11'1 p.seudohermHfrodit poate trni normal, i~ora:ndti-~i starea, B1I ehlar 50 citeasa cazllfl a dQuli persoane, una n~scllla, iII 1920. C'Ctllalta tn r 921 ,3Jti.nsc ~mtindlouil de 0 h lperplazlc . 'up:r::u:enalili ~i, dillaoeastli cauz1i. pscUJdobermarrodite,c8I'C s-l'I11 cjsatorit fltr'il 11< ~ti d, din punet de v edere ,geroetic, emil ~beJe de sex. femirniil. Nl!I1Jlai eli ll.l'liulle3 lor nu a putut n fecundti (0. Dreyfus ~i ool<!b .• 1%6).

HERO I Hi" pudr,i albi cristaUoi, cu gust a,mM'" derlvata did mortlni..

l;oxicorn;-mii 0 lItillizcaza I'll prize I1:u.ale lFlireo:ri) l;aU preparati1 tn s-olllltie ~IljoclaOna. in dm;l\ s]lIb~ c:S~ 'C;illm~llti1t elllfo· dz:mtil.lii lJ~or l1ipl'lOfi:i~; p.rovoadi subit 0 p1aoere VQluptuo~ii Jlitcnsli (flash) ~i hahudl!l3ti:i vll1lale,. Aeesre efecro ~c ri,sj~c dupl1 doll! ball u'Ci OfC. To1eralll~a or,gao msmul'ui elite rapld~ (zererile) \'ii. :rubiectuil

HlPiEFlEt.i01IVITATE

tl'ebuie sll rnmC3scli dozele spre a tncerca sill .r'egaseasdi exrazul de la tnceput, dispthut 'pcntrn lOWe-.auna. In doze crcsctue, dctcrmini 0 agita~ie ie,i:la din (lOrru:m, l;tupOa:re, ,ronwlsii ~i chiar mo~rtca ~bltiL Heroina, ,CI}.~e a detron.at morfi na, deoarece aetlunea el estc maj inten s:ili, el'1lte actual~l!Ire .,~ dnr" ce,l mal. pericu~os:ji eel mal utllizat in Occident (80% di.ntle l,Q'ldcoma:ni). Trat!lIDtmrul no:roinom,l!lld este (I sarcina illgratit

HESNAIRIJ (Angelo Loul's Manie), P$~bJlI.tru. ~ pS~hallIlU.8i&ancez (Pondvy. 1886 - Racllefort.1969'~.

Este eel d:irotiii. cafe afacut ClllroOllCllUi in Franta doctrine freudian~ ~i metoda psihaIl.alllic:~ (Psflnm.aliz'll lle'vroze1oJ' ~i psitwzelOl'.lll colaboraee ell E. Rig,is. 1914). NUrnCl'Clll.licte sale luc:rhl: UllivCTSii} morbid a'l p3cililJil1i (J. 949), MDf'!lllf fifIj pJl"car (19'54), PIliilaflalizll lc;~jfw.ii illfe:rumarre (1957), Fol)ii!e ~i 11C~'IlJZIj [abicii (1961), Psilwlogia crime! (1964),1Je la Freud 111 ucan (19m) eonstituie Q operll de "psmo nali z,il deschisa" • iii care jdelle [II] Freud sun£ revizulte ~i ilJlbogi1~te prin datelc noi ale biologlel .• lingvi~ticil" fenomenoleglei ~i soelologlci, A fos~ ~i lI~d dilltre prindpaHi animatori ai rni~cldi psihanalitioe fulllceze:.

tlllPERACl'lVllTATIEA COPILULU.I """" IINSTABILITATE.

til pE,R E M01i.WIT A TIE, di6po,~ltte de a feact~OD8i in mod. ,e:xa,gefs:t III! evenimcnte.

Subiecrol h.ipeoomoli", re '~mte intens fiecare sch.irnlk"IIi.'l de ~jtlil!lfie, Cea mail .mh::1i exdtatic pro"Q~dila el rmqii llfe(;tive (bueu[Je, fude) ~i cmporaic: (roWe,

147

calid .. ,,), dospmpor:tiomnc ~i in:l!d:cc"'<i~. Hipen::mrrti". ]tat~a ]J!m: a fi Icgat~ de cOIl!1litutie. Se],~tiorn:1im:I!II·!i.~ ~ooolani. N!llJI putur obtins s.t:rH de slJbicc~i hIperemotlvi, ell faille ~csi:e<!.lliperemoti\!'ita~lI nu ests de (uigunc I:)lclu~i" .()rg<Illid., Eapeate f"L ~i conuliti.Olllltm ~ ~OC1Uj lIfectivc· (m~i Illes cand i!lCe~llCl! 51:. prodllC fu. prima oopit~rh~).cuIlil sant scparm~ de marna seu iasecarlratea C~ dec t ~I .ooin~1egerH CQJ'ljll~I.c,

N~PERKINIEZIE -. ~fIISTASIL!TATe.

It IIPOACU Z IC. subt.ecl a cind. .euEtllJt~ audU:lvii este ro.arte dtminueta.

Hipoacuzi.c1 i. sui.! cel,,~ml de II reehe" , Imnt ptrSoonc care ~Il!ferll de (I d~mill'llIare ~ '{!1l~lllui de JD--4H de decibeili (dE)" Ei J'iep~~ nrl mai muk de l % diu populatle, f0ptu1 de aauzi 'PfOSt constlnsle UI] WI.los h~rulicllP in viatllliiiXinlm , Peruru ~ldI.11ti esb:

Un. Cl!~UJT cu c~ e i se a(om.xle~z!:i greu _ L~ eopii are cO:r!~ecifl~ m~jQ!'e ,~~Ilpr,~ in\!'ol!"lrt~ limlb~julu.i verbal, Mill !fi ~OOlRTi alii rezultate K~aoo ~ a. ffi;vatRt!llrll di[l cauza uneihipoanuz ii. cllre li face ~l\ canfu nac $L:lnelG.lo (I cu v, at: CII che e~,) ~J ii face s! am:!i:i ~n cll!Vmtlt ill 10c de aiM: • .c:i~I" ill10c de .,,~I·'; ;,C\l~d~ tn loc d~ "cu~:a" etc .. I~jsr.'!i filahiHmellte ~i c:las-e ~p~lllle, illlcllllsi". fu grl!duni ~ele dc oopi.i, destirn.llte cOlJliilor liijpoocuzid (ill f'[lIn,ta, 2: 1:51' tl.e devi in 1987). plUum ~i ca<.ire dJidOlctice specia~le pentn! edl!l(;area aceMo!'3,

It IPNOZA, stll:re DU.p!\1!ia b~ne deB· ,nJili. ,l!JpJ)opiati de 'U.D 100mB p8L~W. PII'QlVooCa'ti II!!! Mod ilJdUIcial :prin. Ox,ar,e8. atent~e~!I!!lu,p:r8. Ulllllill~ obiect IlItr:iluclito:r ,i pdn suge;sUe. ilitM~

'loeM'e subioedul rimiDe ea.pa.litU 8ii. iIIscu~te de uneh5i 101:-41_ date de, bJ:pnOdZil.toif.

Somnlll.hipnotk: este p:rrofund dili!::r.il de ool1lnul normal: perceptlile seuzoriele IlJU .~lIin~ d i.m:inu3te" arentia se poate eoncemra, sunt pQ.~~b~~.e dlferite actillln.i, lar tnmg lstt~K~ dtP'!1)Irilor eleetrlee a ~e creieru]u i (elec tooencefaJog,ra:ma) este cQimpal"".Jbl~~ cu !IOCCa OO1imJtaill tirnpl!!l ~tl!rii de \o\e~l'tc, 1Ei~~ dsci vor~ Uk: 0 "par<!lizie ~. vO\iu!l::i" (8., f'~Ild.). Sub cfe<:nll stiirii de hipnuidl iiC .pot ob:Ser'll'!iI fenomene ~(![l'Jl!lkc cum CSlt: alu~gezii!l (r;uprimilima dl:lre:rii) sau l:I'tOdifi· careajesutarilor (formarell de b~~ici pe piele, dbp1U'.i~ia negHor ... ),

Dl1p~.l. Hilganl (1970), ~-;SOOJIcl~ hlp. not.il.abile sum HCc1c:~ u c!hor ]m~gin~tic ~.jjtiO m.i!i vie, ]f1 C~1fC; preoominJ. spiritul de £liveaw,lIr,~. creativil~~ali,te;rar.'! ,~u anisli.d!. c;red:iH~a rel.i~ia!3s~. D.impatr:iiv8J,. ~1il'bieotH I'C.frllCtliri la hiipruozJ sillmt ,aoel~ care rnanifcst~ aptitl!!diil'ri ce~'pelltru spor~.dle de CQlrI_f.iIetitte "j-ipen® ~Lu"'h;!lii.le~ti~ntit'ice,

HI POMAN I'E~ ,.,tare de cxaUau CII:EC, !Sub (I fon:!l!a a:ieDua:ti. cvod mania.

Hlpornaaia poareri efemer:!i, dar fl~ exislli ~i C8 5~lIrc ohi$nu il:lll';;!!, IJ!ni.i subl~~i ~li"'i. ~~iberan:ti, mCi!ro~-Jume. hpsiti de jen~. ~i, ulleori ill.~up{lnabm, a cllror 'oo!l~ti ~1.!~ie fLzidi se fnrude~te ~ til'lu ~ picnic',

tilOIi.15,MI~ tconCI!I!OWI,__iml~'uUd" .t ,clre;~ pro_Olton J!i.e !I!!b"idu1ei!lo!:i !Iii ,exa:mfnezoe iOlteligeolll. :funeUo,. ~.adGNI:ui Hi"" ao~ismwJui

tig t.ot!d~'tJ!ltiC!'llQ1'. -

Psiliorogi~ f'Oi'meio ((k:s!'9Itp.~ycJr.oJogic;l') e~~ C¢i).m;ai Cllno~til. d i!!1re ace1!te teorii.

II 0 YEGST AZ IE,. tendinlAgene,. ralii. aI Oll',pnJ!iOli!Jiwui ~vtZGIlz:i si mCDt~:ni eonstante candEtmc de ec'bI~~iIItm.1i1le mnJldui &iu.

. AceU!i~ l1o~iU!'le, iIl~~ill ~rn. f~z:ln~.o~i.c de W ,1tI. C~IIlLlal1 (1926), IIfos~ e:uim;!i 1~. fr.'i;~IiLO!41gill (CP, Ri~hlef) ~u 1:.1 'eJtoIQ~;i(';· (K. Ml'etlZ). 0 oOlldlllhi orlemmii spre un ~op esm int.erpretaUi ClI Q caut;;lre ~ lU1Ui !lOY echiljbru: eonstruirea unui eulb, de e:remplll" OO~LlOOe mUll lIIij!oc de !lilllplII tmpotr.uv~ scllderii tempoemtlldi corpllltiL --+ AIlAPlfAfli..

IH~OMOSEXUALIT A'fE~ iDVer8ilUlC l!i~i.

Homo;sexl:llllitM.ea ,ooru;t-i~ulJ~ un teuomel! rel-llti'il freevent, lUlUiLi.C ~t nr rrivi 3 -5 % dim, IX'P1J l.ll\i;a ~dllhm.. til S.la~clc Unite, !III ]972. se eVill~piL la .. mihoone I!Ill11iirol horn.osexuaHlor de f~mbclc sese. A~t ~a Mr-'b~t dit, ~i la ferneic, inversiuIleu ~o.X'l)al1l. mw~1Ji din oarnple);;e ~rnoon~tiel!l:e, DlIipa A, Adk:r , er fi verba de un M::lili~1eLlt deurnferioritate Oe~I'Ila de iIl~e<: n hnpin.ge peundi"'kl s;~ call1le LUI parlener de~rela"ii S~:>;; eli! el). I~ l1liat hamose)[llIali.Mea este adesea Qon8~ht~ unei ct!uc~~ii dcficienre:

Mi.allJi pte:! 3tll~~n die '[llama S!I se itlcndflcll CiJ1 elJ ~i se comporl~. ;!~il C~ m IIr [i dorjtc~ ea sil 5e oarnpOrte 'C'Y dllll~ut .Pcntru Frelld. cm,e II 81l1l1ini~t import~UI~~ I!aoci~~i.srnuh~i ~i j~ {lomple)llllh.li C!I~trlii~i· ill'! getle7;.<;l homos,C:l:.l,IaUliitll, l~vertiliU~ ,~iI" C~l!Itli lin pml,}ner irlcntlc Cl1 cl irJsu~L LiI femeae, homosc:o:.u ~lit;:JtoCll !I~' f1 cornsecinfa lme·j deoeptH din copilhie, 1e&3t~ de desoopoerirea ~exelm: .. HomOiioel!\!Jilb e.~c:clead tn. !II dil ceea ce ei! nu a~e. ~ntl me, reIC\l'Ull.d s;f'id::lrell c~if,irHfitmi nine,. ell [~i Mribu~e iT! mod imll,gill~iI"pruU:sul" (A. Hesl'Iardi).

MORMON~ Ir:;tibSta:ntii, eNmic.i. co", p1exii.~, ~tati~j 'm~u-

tul sll:oguin. 'eMl'cltii 0 ,Kc~iIll.De ,.pecMlJci 8!i!llpr.a uno:r e!J'gane.

NumcrO-il ~i (li'i',er~i. Imrrnrnl!H StuU prodlll~i de glandcle zlse .,endo~l'i.oo". CUi'll sunt hipo.fiUi ,~~mida. , .. I1pHLIc:nalelll1: ~i gO:I1~dde. dar ~i de ~i!iutl!lr;i; mUi:;Q!aiioa duodenulai, placenta, hjpol;:damu~t1i ete. Horffii}flii au 1IIr1 001 pr~lII.OO'dial i:n fUIlC'liom!'ea orgliniSIll1J1I~1II i ~ d il~t.ervi n III mentinerea ~hiHbrului med~u]ui intem a~ oorpllllllli .. , ii cOllilituoneaall morfolQgili (~_J)antia cm~.c" terelor sexuaje il.ecumhm::la pillbocr~:ate depimle de~o:rmoL1i:1 sexuall), a.c~i Ollmrzil a~!IIp:r..! oompmtamt.:;JlU11ui {~cti ... hare scxlhill~, co n duitllffiil'lCru~ etcJ, ca1;a<:lCl11l1u] (ferl'l.e.l~ e ~re II suferil ~blll~ia ovarelor devine hita'bil~) si lllre~igell~i Ollslllf~ch~ilf~ hormQnHor tiro~dienl de:terminii 0 8clldcre a Men~iei ~i 0 inertie ~ ~pjritulu]). Caml hOl'lIlonii ou sunt pte7..e111i i.rltt-o c~ntit~1lC, l]Oml~lt~ !II corp. se ablK:[1o.'!i gf'il\ioe tlllbl!!r~l'i me1lt~,le (cretin ism, astenle aocermmtil ~tc ,)

N'OAN EY (KiOIlt! n), psiha:nlli~iIlU, ame:deanii dG ,o:rlgioc :tlorveSianii. (HIlJl!l'lllllWg' 1885-NewYo:rk, 11952).

]nHIJentatl!. de lCorine lui A •. Adlot. ale 11I~ E- Fro.:rum ~; de Gcst~ltp,~ychoJ()gie. e1l. se fuu!ilp:rrleaz~ Ik doctriilR! t'reu:di.arnilpriTi imponaUl~ 'poe ca~B (I <lC01Bela cleterrni· ni:srn!ll~ui. ,oultural; ncglijSrn:I m~i mult, ii'!!U rJ)~ L p'Utill] eXiP]o,a.relI.m1rll:qioaf>~ ~ lrecli~ wlui, UI~~~ta _ !Isupru duficuhii~ll()r .~ctlllJ.~e care, dulP~. paoctc8J ei. sultt !'e'ipo:t\lli.l:!oi[e de ,~p~~itiia It:nd1IlTelornevroticc, c5ro:ra 'C:ll Vre.tl .'i~-~ d.esoopcrer~mc~Hle. K, Home}' 11Il e~t\l~ 8~ !1L'{plioe tu!bl!rl!rilepci'ij()IiI:!H~~Ln p=eme prime-I) collditionare Il1fanti.UI. d i>~ ifl~lc~ga d incl:lh~ti~e llC'vruti ce prill "UJiJ,crura ca:ractorialll a suble~lillM. Difltte hu)f;lirilc ~:lle ~radu~c trI. :nmb~ fr~rLcez;~., dt~m; DJrecfii .{Wi tlllMih'<lltaliz5 (1939').. ~tmdI. ~n limba rolIliflL~ 199.5 - not;:! mLd.~;

hmma]iMc.u;J' nemm'eJili ~ii IIDBSt1':r;! (] 931), [trlId. in ]imhll rort'!iI1Illl9'95 ~ IlOI:iI h:I·.l, COll.11icreJe JIIlO;ajfto inlM.o.an: (1945).

H'05PI1' AI. IS M"l!iD!!iambl!l!! d!~ lui. brAn ,gra.ve, p5iboJ~"ce'1j,co.rp~. :rale.pl!!G.ni,te Jill !I~gllrl de OfedeT,C proelung,ttii. ill med:tlll ~pi,taUeese.

rn PQtidli Ingriji:l'ilo:r e~celent(; pec.;:)1'e le ptime..o;.c, CQ,pm mid c!espihtiti de m~~e 1m nil! ajuIl,~ ~~. se dGj!;vQ~lte nmm.al.: eres-

'1&1

Il.'ll'e:!l. J.or fizidt este ]hcctuni,t~, nivclul i~ltc;.. lectuat def;c~e~~, I:umb~j!lll mm!line rudimentar, se mSlaleilZ~ tulhurari a1.J1lcrerilde (1.!IJXien:3t:e, apoi 0 stare de iIldifereil~.i£!:L' rezi.~~nt.. Il:!I. bo~l.l seade. li"lme.~ep;ro. \i'oca~e de h.osp.italism sulll ell al,ut m"i man ell cat .separo.1ell sm"!"i.ne m.illu preroce ~i este de Q dUrat§ mai i1Ll11g!l, Ei_.e, pot tol\l.~a ~;1Id,i~p.arll (eel pu~in fn p~rtc)o datil eu rcven ire" copi lulul I~ng!l fIl~m~, sa sau WrIlg!i un slIb.stitm adec\la~ al a{les,le:.i~.

IATFI;OGIE HI liE, !lI!l!ls(I!l!IJJblu detul· burin nepreVlizute ge:ne:r,Bte de aetJ1:I_nC'a mcdlJ:clli.

Se stle rnc~. din An~iohita~e d.p:r.1lcrJca mC(hClnei C(lmpoittl ]lHotlk;~n!l u n rise pentru paclent: de exernplu, tal idomada (bllWlchiliziIllt;} prnlicni ~,m HmK:ilm gr~"'.LdG., 1I1l'eSte1l.cele ,~ ehlar ~8pjrina admiI'lL~t!'~te copii.~Qr fucai!. de 1P'.lp~, sauvaricelji. ~a1tIU :I SIC l.ietect!;! m2!..i bine dcctelc nedotlte aJe raedlcamenredee ,. in mlljorilatell fm:rHo:r i ndll-li:u'ia!c, ~-u del:~ltat '0 lIDU!i d~~ipl ~rna moo ica]lI ~i r:arm.aoe'lnic~: farm:JCQ .... fgi. icn{lj'. InfC!fJl!latiile reocltate dim dJJrcriitIl tm'li Slmt ,eilttal:il~1De. ~i preluCI''i!!te de OtgilnilII~a M.oru:lia~~ a ,Siln!l.th~iL DaGll Q al1'Chet~ aemonstroaz.1l em accidentele su i1[ innpu~I:IHe !,l'lfU!I ~ medic~mellt IlOU S£ll.! veeb i, acesta €:S'te rell1l~ d~1t farmadi. (bismUlIII. de ,e~e:mplu).- FARMAOOV'IG'IIbE~FfA..

IDEAL DE EW~ mode] ~ RJ 'Fi, IsiRe egalat.

FomIare!lpt.miolllllirl'i~.i mIespLmde IlJll1i proce.s, lent de socializare illcepll t in copililrla midi. Cu'pi~lIl"i Clam81!ru.r~te Eful prln jocu! ideliltiflcarilQr eu ~o;Lnele iubilC ¥u lIIami:m.oo di~l 1IJrrrn,rajllll. s~u. E!l TJi'U

con.~tUru U: a;5tfel u n t'ip de refcrjn~ i~oog~~il zi de zi ~i care lu ~ef!o'e~te drept ~eL

IDEE. Pllxi. td~ ~ntli. preo. ICI:I.lpaDt.ii. ,o~lIed!lHiIti. Cflte Rzi5ti .~a.nI'C~~D:tc]!C>ct1l!a!I!C '~I! de c~re :snbleetw IDiU poate scii.pa .•

So ]lltmlne4'tot, in lillrnerm!S¢ sum pslhioe a!l(mnaDe. cum ,~l1nl !l.evw.za ob;'le.~iQllal1l·, geloflia SiLU m~~~ncolia.

IDE:II DE IPEIiISE'QUI,nii~ colDi.v:IIIiI,~ g~ a, \mild ~ubi~ct 'C'M'C lie cf;cdc expw! rele~..vQclD.~e!lill.mtlilrr8.Ji!ilEut. sau.

Uneori el se ptllil.ge d su{er~ p.rejudicii fiz~,ce (fielllrm~:re~te ea el s~. moaro de fo.ame).,m~riaie (~um:tirc~tc 8Cii,PaJ'lIW~ Sl"'eI'ij ~~e) sal.! moo-ale (se f,~!lpJfid'e~C poe seama .~u ~ z:vmll1iJi.lldn.temeiate). A~.:eori So p]jJjnge c.~ se I.!flii sub domi rla~1(jj une,i i nnlJe]]~ ~tr~ ine: nu maio esee "'Ulpiil'l pe aetclc ~1!1G. ~ vm'bele sau pe ga:[Idl1rilc sale. ldei!e de per~ecu~e se i~t[lll.e~( in difurile ilfoo~unU memta1e. Cllm sum de~ &e~~Ii1. rnelaru::olia •. paraltQia ~<lJU delinlll flaiuci!ruuof cronic,

15'1

IDENTIFICARE

IDENT:IFICARI!,~ m.Gcanism psilholOgic incon~tient pr.l:n CiU't:! un fndi,vld i~~ m,odelead conduUa 5p:re a ,iie:mina aJ'tei pe:nmaue.

l~ copil, C21 prima form! de iit::q~llIment la um:1I dirrtrc p~in~, identlflcarea este 0 ilp:roiP!ie~e a rolulul (~l a puterii) aeesnna, Ea eonstlrule m11JJ dintre mec;;)!]lIismde eele mal imlX>I1~nte ale forman.i pers(ln~lidi:tii ~i ale educapei, Pcttlllrhi1rile intervenite in mecanismul ideutilidlril (da:tol<l!c disocieril fan:liliei. de e~etrlpIlI) due la I:Ulburari ,carnderiale.

I D'I'OT I E, starea cea mal grava a de:f!lcie.ntei in:teled,uale. clIJractcli'iziUi. prlmJ hn,poslhm:ta;tea de a, accede ~8i \1'o:rbtu: tJ total!!. incapa. citate de a se ing:r.liJ~, de sioe.

ell jar ~i 13 vllrsta I!dlllt.a. dezvoltarea mcIltal~ a id iotulu i nu d'epli~e~te 3.-4 ani de va[;Stii mentaHi" (Q.L illferior lui 34). Se observa mal Jlmltegrade de idiotic. La nivelul eel mai cobori!Jt. ("illtarzie,re. meTIcal i!i, profunda" dJJpa 1I0Jlbellcbuuril d~fi.Cicn~Jof di n 9 iamJ.1lr.ie 1989), cnmporta:mennll elite UIl p"Llrr reflex .in:t;pl;lrsiv ~i singmc.le aete !lwitare pm tbilc sunt mersul, mas!ie~till ti unele geS!uri s.i.rnple, fn CllZllrile oele m'li favorah i ie, cal.ificate drcpt "immiere menbJl!i sever;l~ (QJ, tntre 20 ~i 34), handicapaWJ poate profilll de 0 llin'atare s istcmatkl a gcstllrilor s,illlple (alltoillimentare, cOlltrol dinctc.rhm ... ). Ace.~ti illfinni ne~.;!ijtl 0 sUllrave.ghere ~i (I ;lsist,cn~ pelllulllcnre" int.i1n:iC1'ea meullIH.I proft!llda ~i FnlJrz-iic-rc!l IDel1tiilli scver<'!J ~ pOl datorn ~mlco\'!ebi limO"! eallre ,e~editare. IlIICl"! accid.en~ periIlatale S<lU IlllllOf e..n.o::falite ate lloo-rJ.Mcuru]ui. -+ AAIERATn::,

IGIENA MENTALi.i 1"8.1Duri. a. medicioe:( CMe 5tudJazA DlijJoaeeJe adecvate de pastil'8!I'e 8i&&o.8.'tiiltU me.olil!!.lle.

Se are in vedere: 1) ,ctm.oa~t:erci.l cauzelor d.e.zo-rdin.iJ!or ment!l.le: credirnre soca001l1~ral.c (vla!il1 pt'ofes.ion.alli. habitat: inisiruri .. ,,) ~~ indj\':idllale (alcoolism). 2) informarea pl.lbl.iculu i larg. prin ool1ferinte, di.!l(:ulii. in grupuri, brosu ri, asupra celor mill diverse probleme (e~eoc ~!."Olar, llelll~[cgc.ri oolljugalc cte.]; 3) depistarea ~i tratamentul prccoce al e tulburllrUur caraeterlale ~i ale alter in~plMi, 1'111 cursul eO]l$ultl!lliiila.T medico-pslhologlce grnmile O"rg,~]]izllre in aproapc tease crasele. Btlcienta servtdiilur 00. i,gi.ellill. mt:llbd~ delpum.k de miJIoucdc d'e care d~sp:un acestea, F1ir-J personal OOfD"lpetellt (medlcl, psihologi, reetJ]uciitori. asistenli social l, seercooi), de imIt1t cal ificaJre. cforturl Ie i«:cstor servicii pot fi zadamicc, elm fiilld dillCpune.a lor. de fungi! dUflIta. se extillde fiirl\ incetare 101 1101 pJlJU:ri illc popul atiei.

IILUMINAT. dil5"t:ribut~e: 8i hunioH ..

Lamina are aSlipra o·l'g~I1ismlllili un efeet care depi!~e~le cadrul vih'.1l1ui. E~ are 0 acfi une J;tlmI!Jlat.O~F"e asu pra sistenIuJlli nCTVOS. Absentil ~umjnii duce la irldolcn~ (obser"1!D.I ale expJorntorilor .privind efeotele; ooppi. polare). pc c5lld re'Vi;Illrea ei catc excitallm, spor-e{!te "petittll etc. Div'crse oerC"etikl (N. E. RQsc.nlna]. 1984; C.l :1o~e.lkkSlOII.,1985; C, Buehel.d,. ] 986~ demonstrcazit. po;Ilibilitatea amel'iori;i.rii stlil'i1or dopresi ve prill cllpunere,~ i'ml fIlI"ilor U!i () ]urninili. firtlfidal1!i in tensa (foro. le';!!Plc). Fn atel i~rc ~i ~ooH, Ubl bun HlImi.~ nllt (sul'icient, binc repatllilat). ,ev.it~.obos1:a1a ~l a'Ccidentcl.e.

ILUZ,IE" ereare ,It siUlJuri~or saG. a sptritului care ue face $6. luj.m apm:-cn't8! dreptIi'¢!!lUt9.'te.

In ~d, lta de Ia p. 154, eele d.atJj pe:1'&OlI1IB care merg pe ncruar an exact acee1lllcu talle ~i, lOllll~,t, una dintre ele paremal irulhi ~i mal cmpoknt! deciil Ct:lllah3, III dc:>cuul lu i. Hering (p, 155). Hnillc paralcle par curbatc. Accste ilu zli ihlstrc8Z~ pJlIslichatca deosebits a perceptiei"; aeeasta este mal sensibila Ia ausambhil unei tlguri dccat III elemeatele sale, !Pr;rceptia nu este nici()d~t!i izolaUi, Ell Sot intel!;rea1,a illtot~uuna intt-lm sistem. OW~J1Uill~le, prejuuecii~ile, dorlnpele, emotiile i nfll!lellteaz!l perceptllle. 'Copilill fricos.care aude trosnind pardoseala in, camera '\ted.t1i!, i!IIfirm.il eli aauzit "HlIDland unhot, Fcnomcnul iluziei, deform.mile deobieete reale upar mai ales atunci ,,Grul CCJin~ti:il1.t(L vig~lji este t!iminw,uii (~olllrlOl\;nfli,Qboseam). 0 ton"] 8pec~alll de iluaie patelogica este false reeunoastere (paramnezso). Subiectul are Impresla d a v§Zl!lt SIIII trfiit mal de mull anurnltc sitllla{ii. di I'CCUno14tc pcrsosnc sail obicctc, cli n::gR:;,c~tc ccc a ce IIlI II viiiiwt ruci<xbti!; cadrele socisle .a~e memoriei s ... le par diz.ol vate, e] J'iemaireu~j ltd 811 di$tlng~. prezenrul de iirernL

I MAG I!NA" IE. apUtudinede I.IJ ne lIep!l'eZ"-enta obiectele ahsente ~ de a combioajmaginUe.

[m.igmafia. caR: sc SitLL"CIIZR la jllmiita1X:il drl.lmului. intre oonJ llit(i i:ntclectua]a J9~ionai~. ~j galldi:rea slIjCt indi v idllal:ii. supu~ll exclu$iv afecli\'itili~ii (vi~', reverie"); elite 1egatili de struatura earacterialrL Pelllnt a 0 rope 'ell un allumit mod de glindire ~i :it mea. ooi sintezc mcnndc. tl"Cooie (I i!IlLlmita suple~ a ~pjrirului cu.re. in rn8:re patte, depi nd.e de alitudinHe proftmde ale per-

IMIAGO

soanel. Productlile lmaginare sum ell aIm mal bogate eu dit corutrolllllrJtelCX:lUaI este mai slilb; sE~;r~le· de somn sau de be~ie alooolic!l.1"n care subiecml este momentan prl vat de judeca~. rae sa rl!isarn tot fehil de: fantasme", Unil bolnavi minrali, Iii care dlsolutia oon~tiintei csl:c mai uLP.I"abj]l!, tr~iesc intr-o lume imaginara, Ci<LIe incamea17.~ persone jele delirulai lor.

IIMAGllNEi repl\ezeotlllre mentamii. a unui obilect absent.

Spre dcosebire de Idee, care csl:c mill abstract!1i. lmaginea plisuc~zii ccva dill obiectul ccrreret, GCllerJiU!i de ecuvitatea ~pOIlh!nli iI splriwhli ~i t!-e (I aUfiLizi1 auifI~il!lii i!!nleri()~rll, .aceastll reprezentare nu se preLeatiiila observapeca obiecrnl reprezentat, pe care ea nu-l poate fnlocui. Imagi nea nu estedeeat (I iluz le despre obieet, evocare imperfecta a acestuia ( .. Pentru c~ sustii ci! tl-l lrnaginezl perfect, llumliri1 coloanele Pallt€ollulllli'" ii spum::

Alain unui prictcn), Pc de alti! parte, Irnaginca este Q crc~llic o:rigimdii. cltd'lorolilu pc baza ~ di verse amiutiri, Sub ace ~stt1 ]QITIIU ell i!"PfI'ro ~!esea tn vise.

I MAG 0, iBagine a unel persoane, r(l(('!!!llatQ~n pr.ImllJ copUirie.

AsQ{. i aU! ,~,pel'ielltelor pl'ecoce, frus· !rarilor ~ i sat:i sfac~ii IQr i nfant.i Ie, ac:east~ re.prez.el'llare are 0 putemiea '(ncircliturm afectivi1. Semi.menre arnbivaJ.en~e pot d1a I1a~tere 13 dOU3 imagos conlrare (m.i.lm~ Dl.I!I~, care gratitica • .'Ii mllma 1'C8. CilIC [msOCIllR. de cxempIu), Dupii cum pr;tt.lbmirlili ilDllg!J bUlUi satJ OCl!l rc~. ~iUbie~fu~ "u ave~ orcMic ~~Ll W!;!i c""~l lumeu. [ntr·-adevlr. fn "'itt.utea m«ani smulu! proiec~i ·"iImd.go aqi(lneazll c.a 0 prism~ de:form~.t.o~re, (te:ndinp de: a vcma 18 Imumite perSOllilC

~i

a'li

o o

""0
Iiil
10
m
!:'J 0-
~ 'Il
iii
~ [
~ ~
1, f
c.
~ IMiBECIL.IITAlE

din antura] cillf3ctedslicHe esen ~i~Le ~le imagi.nh p$3trr~tc), no oricnteaza ~~ImpaWb;: ~i ne eomandili., in parte, rcil!l!tHlc .imerpersQnak

IMBECILITATE. de1k::le:gtii :flute,. lectua!li cafe lace ca 0 persomll\ d fieincap.il!Mlii de iEI. utlli:za 'iii in~el.e.g,e Umb8!jul ,jOcris .~i de a se ingrlji de pJ'op:ri.a.<Ji intre!:~Hel"¢.

Nl,I se m~i 'u.tili.zcaz;ilrermellul "im.bec,Ulitate", ei ~Lntagm<l! "I:n~r.d.cremelltalil rnedie·" ,'~n: figmcazJl 111 !lQmenclmL~nI deficiente10r (decizia din 9 fcbruerie 192.9) ~i care intr!llcili~'!{a ii corespunde. Dezvoltarea me~taw mil;'iima a im5!rzilltll!ui mellt~l mediu poate vada rn~re 4 $i 6 Mi. vlirniJ menrala' (QJ.lllln.: 35 ~i 49). Acefi[ 1'1 ~ildicupa~ poate dobandi. l1(l~i.uni proprii comuni.ddi .int.efU!lTlfirle, deprinde.ri de igieoii %i de securitate elernentare, 0 abilitate mliJnualii ,~imiPlJ (s~-~i fl!lcii patul.i), dar 111;1 va u.wata. sffij clteasea, sa. scrie sau ~ii ·~alclJlcze .

I M IT A'T~E. r;eprQduee~e :II un.or fenemene.

lmirntill nu este UI] 9Om.po:n~mcm ~pe· eifle umen. Se observii .iIl moo curent ]~ ai1'i:tm!:!c: un cal care fucepe s~-~i belanseze ,capul. este de lUd!at~ irnitat de LmH di nrre vt:C]nii slii de g:rajd_ taom. mlijori~Jtea cornpol't:;nnell~~or sooial.e (edtll::a~te,. cUltutili, tr!!tHfic. ooi,c'f:iuri, modi! etc.) se ba=z~ pe jm~t~tie. Cop.Ul[l~ rnie care hi lIl$u~e~1e limhaju.! .reprodI.lC~ sunetde ~i i:nlQn.:ll~i He, ,apOi S,~iHlIX1I; pe la ~rei ani e~ imU~ uUlmlillile p~:ril]~Ll{)r, CU c~re se irlerrtific~._ Per~()n.!!ti~~teil sa se fQrn'teaz~ pr'i n mlurile· pc Cl!Il:e ~i ~e a~Wl'IJI;, c:i. csre ~ilt!l!l iminre de. a fi ,el1nsu~i.

[111. gene'~al, copUnl nimit!! pe aduLt ~i inveriOJ:Ulpc s!lIper.ior .. ImitItia ~m: kl'C ~ de

158

Il!I. soeietate I~. societete, Pentru j3lpoIlIezi a IIIY~tR (mtll1ul:l!J) este 2imili! (rnallcbu)" [i'I1i~~i<l IIU 31m exclusiv efeete ferieite, Coaduitelecrlmbiale se invaFi prill imitatiae~.empleIor relc, Alttfel, IILl b[i.e1e'l die zeee llni (Nis£l, 1983) ~ dic:vc.nlt l]ciga~ vrfuld ~a facll ~.i el "ca la relevimr".

~.M.P. ---l' 1N"&irIITLJf MEm,cO·PEOAOOGIG.

IIMPOI'ENTAt im:po!i:IJbI~Uhl!.te de :II !!iivilr~~ actul li<exuaJ.dln Upd de erern;:t.e.

Pooce:J~l~ju]irniPok:I1fCi creste 1111 mod regn lat 0 daW cuv1iirst1!; 1%0 ]11 20 de 1I111i, 7% de 50 de ani, peste 75 % .liI 80 de ani. ACt:~trn tufburare poate n de origine organidi (a.koolism. disfllnc~~e endoCFmli ... ) san psihologi~a. Impeteeta poate n lega~ de tearna de t~C(l sexual, de ,aJth.lldi I~ea .fcmeii (excesiv de Il:w.rvaUi. iro:nid ... ) san dc· o educatle severol. Irnpot~ru~lI nevrodca survine la pe:rliOane emottve caw lID ,i":lIu l iohidat kama infllnlil:ll de caJOtr~rn' ~i care se simt i,;l!I~~bi.lil.8~c db Il)iperj.elll~ ~exu~JA.

SUftIlS legaUi de CIJIliJr~. ~i de cmldj~Hle de vialti, impoEe11l~ ~r fi neeuuoseuta ill Ll!.!lClc oociet1tp, de exemplll la indi.gernH dill Illsull:Jo M.IIrclIize (Oceanul Pacific),lm4: sexu~Jitalt~ esle triliitli ca exercitiu al unci func~H nawc]'alJe.

1M PREGNAT'I'E $Jail! A MPRENT j IPERCEPTIVA. sen!ltibm~ profundii <ti di!.l:f'abilaa unut. ~ud!ivid II!I un .an:!ll!!l.Q1b~u. ,de •• sUmuli·sen:!lne" spec::[fle unei 5,¢Cn.

Amprelllta pe .. ,oept.i vii cs~e () farmm. de illviitMe cvas..iill~~tJtat!.ee, lm &1 tie "illll:mi.I1alrC" (jilsiglJn carepe:rmitc .moul1]~-nii,~cLll m1n~~t.C'.ma earacreri~ticilor spodd din:ja fi ap<irttlle. Inca din. cHpa veniidi pc 111me"

puiul de .;mi:mal se i mp~egneaz~ de lmagillea eelui care asl ~t1I I.~. nasteres sa (in 1l,~lUI'll este yorba futotdea1l!na de uu 00:11- geller) ~i pe care de atuncl i'nool.o nva urma, CUllOlOCUl mdl din rurtkhitatc, Iroelit. fenomcn a fest R:nill:izaJI: ~i e.tplic1:It do K.lQocnz; 093.5~. Improgn~ti,a se deosebestc de proecsclede 'iIlVo1fal"t: Qbi~ll~~ito prim. faptul dl ca scproduce extrem do preooce (la plltin. timp dup~ n(l$ttete). perioada ~e[lsibi.]a fiind ]iroituUi [n timp (nti ma:i. mLih de dQu:iizeci de me d.up~ iqi:ma dim ga:ol'lct a puiulul de rat~ cu gfrtllJ verde). La om, J. Bow~by (1959) a deseris, sut ~mtenu~ atasarnent", fenomene am:llo0.ge CU impt'egn~ia, adic:ll ,~Js;teme IIHl1:i$CU~e de rciliiiplilll$ care 1li8.Ugllr.ll ~tllb i.1 Lfell de leg~t.uri 'OIl mama sau ell 1111 substitur al acesteia.

1M PU LS 1:& I' teDdinti de iii a.cl~o.na ira~ioW!:l, g.reu die oollt:ro~at de citl'G VQ~DlA·

]mpulsi~ corespuude [11 gellerllll!Ulel trebuinte imperiease (foame, dor~n!:lI sexnata, ,~gre~ivi.[a!oe) ~i se traduce pein aete lneoerelhlle, :ll.de~apericlllloase (furtur], acre de VIQlen!t3). Sub in:t1!l1cn~ edncatiei, .incl±v~dulil. norm.al. reusestc si.i-~i ~tapallClisd .impulsmc,. dar unii sLlbloC'ti (pSihop:iqi, ]J<lnrmoici.,. alcoolici ... ) S(:. l.\Isa hirllHi de ,ele. lmp!llls~~ 5e d\:osebe~to de cCi:tUpUlsie" .• lli ~ensul c~. aceasta dinul'm1:i ~e illlpune ~'ll!biecmlui dup~. 0 lup~. ,a:rlxiOlil:S:~, pe cillnd cea dint:lli e~~eacc¢plaHi imedht,

INADAPTAREJ car..enp.a in~~ inme4iu.

[madapt.area. ale c~rei C3li1ze jlQ.t fl fi:z;,re OlllfmtUtak: mmoTic). s(:liI2lmi,ale (~citJ!!llt, sI1IIJi.tl!e).. illteli;.·.:;tlI!I!e (arj.e~te) f«lD =c-

INCESi

teriale, se traduce prin ilnpm:ihul.il3Jtea de a-ti asuma in socictatc un ro.~noInJl!Il. de ~-U :;:atisfiroe propmic cerintc ~,~ pc aeeles ale ~nn!rajllJui. Dupa siWa~iiL ill C~ se mallifest!!, vorhi m de inooaptare fammam,. ~olarll, profesianaltl. S811J. SOeill~~_

Dep.ustmea inadapt:,qHor ca Il rrn~lIfe II Ullor deficieute "instrumelrta~e" (iusuflcienta ea'pac:ha~lorintel€Cru.~l.e, de exempill) se face ell ajutorulprobelor senzoriale ,~u al teste~m'; m Fmnt:a" copiiicare par sa prezlnte c1ifICllha~i de adaptare pot 'beneflcla die aeeste tesli1:r.i inca dill grMin~ttt, -+ TMVhTJiiM'ANfli SP,EGIAL

INC E5."I j lIelflt:H sezuale inlL'e doi m:embil'.ii. diD aceea=ili famiHe 'CII("oe" date fiiflld le~itmile lov denHIJe:nie, nu 1!i.1I:r p!ilite:ll ca5itoil'.t

Sum. in. ,~cncrra]. nptJrtu[j intn: pariltt.i ~i 'mpii 5a.LJ irntrc frnt[ ~i surcri, care S;~]ut iuterzise ,~Ilitcrtlic~e' G~ se P'O~.te' e'X.ti:ride ~i la a[~ g..~.de de tl!lder~ie. La Bub (Melanez:iaL ds1irorla ~[\ul II n'Chi cu 0 neIw0,tll es~ Co.siderM1:i un act erlbl L fl1 AngJia. p~nll tIlIi907. reclisilto,rireallllllli vaJl!IV Cll sora ~o1iei defimete trecea drept o mare aim!, De la 0 ~odetale Ill. alta, proh~bire:l. imceslllluu sereJBrlll~. grade de rudenie diferite,

][Ioordiqia eapcnurllor sexn ale imI'C mcrnhrii i!CcleJlItl familii (c.~Jiilsa.lll um:lie Gi!ZU:I'i, ~a tn~glijl ·elM) se baza ini~i al pe cOOlsiderellle pra.clice: interesu:t gruptllui oo:re ,ca toore ca.slro.riile sa ~e facll, CIJ, sop din af3fa ace:stuia (cxog(mlic) ,in 5cQp.ul stilbil.idi de rchtt.ii P'I~llioe C;Y ¥cdnii. Ps.ih..maH~~ii GOl'lside~J c1'i aceastl1 interdiqie ,exprl n:lili mec:anisJllIel.e de apllrl!lre imcoIlltielIte a~e ,omu]ui i:mpotri".~ IIC'IIdi!lil~l{)r sale ~b]s"le. [Ii F'ffl:JI~a se e.o:ti· Ineal1i 1a aproximadv 5 000 pe .1m IllJInl~.ru]

II:NCON$T1B:l!1i'

irwe:irur1~o[; de obicei raportarjlcinccsteoase au incqlUt. m adolesoenJili ~i au persistat, Unele ~.llIces;t.q:un. 3111 lee 1.1!Ilr-UIl clim~~ de ~ilgoas1:i. pe dod altele l:l'a(hK o relatie erotlca, -+ GoMPilJBjUIL llil OHIIP.

INCONi$TIENT ~ aBliiamJWu, de Pf>Oeese 'COle ac!~oDeazi. &supra CQIlI.' dWtei" dlU' CEme .liGIllpa CODljitilillilJtei.

Dl!Ipa~Qria frel,ldlan1:i. inOO!1.~tiem~], 11!1at ca. substaativ, este partes ]JsihislllIullli. l~ilC'tI~. in c~ illtli do:n:in~~.c iJ procesele pslheloglce dlnarnlce de care nuputem displlIK: din. cllluzii di de liCapii c!lIrnooli'torii, R.efula~ ill alt'a'l'lI cfimpului >CQn~uirl~i de Gll:tre 0 putere de CQIIl:i'ol etlc (cenzora"), fQrteleill(;OIl~tj,eIlte reusesetotusi sii se manifeste till unele acre ale vie~~i ectldiene 01lP$U.sUf]· .uit~:ri·)" 111 vise ~ in ~~rnp[.Qrnele :1!Ie''I'Eolice.

in ]IJ.oon~tieut., ver.~Il!bil i>L1b~1TiLt. al Yi:c~ii psihlee, iau l!I~tere dOrJl]tere ~i fantasmele ~i se o.rga~juala I.cgli[.Urilc ink'Vlllmlrne ~i eonduitele. De exemplu, agre;sivltalea iiK"(}~e1Jtii a: unci mamc fu~~ de copilul ei nedm.u~ provoaea la ea 1l!n sentiment h,~Ol"-' ij:tliem do culp~bmtatc, [J rmat de UII comportament de "rJ&cu~p1r~~ intOn~he1u '<!Ie fie {:~prlma prlntr-o ~djtt c::u:elOivl!. ~i printr-o atit:lldiineeJ:.age._rnt. de ;:l'fectuoasa.

BxplorilU"ea in:OOIIftie.nmlui esre posibi1.:ll prin metoda aseci £l1iilor I:lbe:re .~ m~j ~les prin studierea vto;.elor. Ou:noo~rerea renomenelo, 1f1col'l~tit:llte c:s~ jmJ~pc.n5abHa pocrrtru init~l.egeT'€a ~i lrat~mel!ltul neVI"Q- 7~1()~. _,. APAAAT' PS!t1IC.

~N,CIOIN T~N EN T.i, mic~l!Iillile SItU det~A~ielnvolu'Ut:!U'ii. dar eon,. !ijiU~Dti. d.stOil'8tBlIJltI~~iri~ eOD.~ trolului mlnctedu.

]ru;:o.ntineIU~a esle caul!;lll~. de 0 lezhme organidl precis1i; ea peate fi fo.r:urnd doolOC-

hit~ de enurezle" fi de encopresie", care sum condeite i]lOOIli~ticrnme.[ncO:l!Ilil1e:tl~ udmd cst.c relativ fw;::venlli:i ]11 subi£:O!i~ 10 v~[~tili ,. Aclcsea ea dctcrrnini:i ~p~tilliz:area blltniIlUI~~i, ceea ce 1~ sroro~u:: starca de di.oioa.l1fu:lt-. el Jiintl brusc priYat de pFCZell~ ~Io:r ~lh. 00 cadrul san d\: vi~til. ~i de Ob]$nllin~clc sele

IND~CIU~ d!!(me:tl.t pGfecptiv legat in mod nat1HW de 0 5~tu_atie.

0> u:rm!l. pe Ui~.U, de c]tcmr]u. este indiciul trecerii Utili] anim~l, ]ndidll] se deosebesee de se:mn" in s¢I1sul C'~. acesra este Jegat 111 mod intentiofi~1t de uaoblect ssu de (I sitml~e: l~~ Untle ill Spll![cl\e meu spre~Ht1i regiisi drutmilpe care n f~c ]11 p!:idu:!'e. ]11di.cide" semaele ~l semaalele stau ta baza oif'xclrei co:tllJl.r:lJJc(\rL

liN DIF'E RENT •• , .!ltare aoelui carre. piirADddeiia~lIJt de conUDgeftte:~e Dluilterlah~" D,U :man:liife!ltii .Did UlIII. inte:re!i pe:ntru.ll:lmefl. C81Ie n mco:njoa~i ~i jI<IU"e si IIIl!1.tl'iia.sea :old '0 emoUe.

fuljsHi dou~ variei:ll~:i de lndiforentiL Una;.de origlne def\ld~r1I,.$e o:b.5ervi:i mai rues !In :ottlrile de sleire p~lhicll_ Unii b[trlini n!ll mal pamicipili Cl'I inamre 1.1 everlinlente~c famlli~le, fmcHe sau nc:fmicire. El au devenu illdlfej'etIi~, iar ao~astl! indlft:rcu,tB areC(iv:ili e~te !l!tl defidt- Cearal~ varietate de irnJi:fill\e:I!It~ poa~e fi. caHfLcatll drept (I "t!lllbml'ml de clireefue~ a afe:ctivitar.H. Arhimcdc, totall!lb5011bil de rczolvarea urnci ptobJ)etl'1..e .• ]~l tjmpul de"'i!5~.i Sirtlcnlcd, S-il 1im.ut~l ~!I·i sptln~. 8QldMUIu i care fl ilrposllro.fil. pe dillld aoe!lI dUea pesre f~gllrile de;5(;.':fi<lte pe msi:p; .. N u-rni SII'.ica ,c:cr-· 0ur.ile!~ Indife~eJ]ta ~~z:e"UI 0' S(ru:m' bare de dir«too: II afecliy.it'j,~ut. care S'i:

delllma de lilJ m~~tat~ imediata sprc II sc ooneentnl ell toml. ItSUPnl! ~Qlu~iM~i[J:i unei problemede ge~U'~e.

IIN'DIIVIDU AI.I.ZAREA '(NV i" i .. MiN'l'lI L UI,ltmetodipeda:gogicii de adaptare a ,B.ctwui dida,eti,c La viHsta.la apti't1ll:dWilc if! Cl!!faeterul ftecii.flid eopH.

Apliut in $OO~re active' , de ]~ grlid.iIl~~k !kcopii. nn.de se utili2e~zi1memda MWlei Momessorj·, p~n1i Ia clasele Se()UI1- dare, llmde se f()lusc~l:e slstemlll fiselor indiividutllk:, sau iIlvlitihrnimlll asisUlt de OOmputCi (,,Jnvii~imjnt progl1m1<it")" ,~'-eM prccedeu Orela ,~.va.ntajul re~r«ta.rii rirmlJ~njpe:rS()n.aJ ill fiedn!i a ,

INFAIN1iICID" !lJs:asin!l1"e a U;Qu~ notil"njsou,t.

La popcarele pri.mitive acest comporltamenl, extrern de freevent, ern de:rerminat. de cosldereme sociale: i'al AIi,~tI'3li.~. ~,i Ncile Hebdde, de exemplu, ml'lIl'JeJe ~~uprn· inclkcare de mlll!lC~ ~i neput!illd sa se oC!JpE cl.edt: de do] sa.I11 trel oopii, pe eeilalti Il ingropan chiar de ]iI na,tc:re. Se pare dcci di sentimentul matem" C~~C ~JUsucpl:ibH de ca.nsitiolllbi~c dcvieri, m fuJ~C:~.e oocQ,iidi~ik seciale,

IN HIIBI'IE~ dJ.mJ.ntullR AU !Stopu IiJ Ul!l!e~ fU.:g,etU.

o exdta~iJe putemk;~ p:roV(lac~ ~ea ,0 rnhilli~re"De exe~lu, 0 .rOV.Utllr~. de pllmn violenti'i Tn Momac :poate £l! pl'oYoace o;Priroa n:fied a rolItJf~crJilm in~:mii; U:1lI z;gomm intens ~re.uge pe; momel~t Ufi fcl1e:x cQIll:1itional Onbjbi~ie ac.ti".lI) _ ]nhfbi~ua psilb:[c! esl!e 0 fliina pent!ilJ, gful.oHn: ~i face .imposibil ofQ.rtl!1 m.cIIIU!l MI~~ilIn~;~,{:ti'''[tale~ p8ihQrnQlorie ~ivolUlltara es!,e in

INSTA!BIUTATE

aeest mil. di:m:imlatll.. Stareaaeeasta se lil:tI1lne~re, ill difetHe grade, la liLibicc~i emottvl (in:! sitll.lltia de exa!lnen. de esempJll),.la p:sih~slem~i ~i 1At melancelici,

IIIN'JIURIIE, expresie ve:w.!llii, aUilIl~ dine ,lOall aJ:ulie ,(J1i!. ,continut Iilmbolte, .~rcepu.t6 !,ii tr&itl de ,~.e~. ea. fiifnd devalo:~lzanta ~ljfgnitoHe peDitm u05lld.

Un DOC~:;;lt, de exemplu, se co!l!Sidet,~ injuriat ~i sld'eli eand. l se spune ,,cooo· ~a[.Ulu, inmasun~ in care 0:1 se 5.irn~erodus la roCQa~a sa, aJ:!ic~. devalo;ri~t, despu iat de caH~'tile sale omenesti, de ~tiiIlfl!l sa, de lIs;pira~i:il>e sale, Injuria po.~~e ave a o valoare ~eraptrutiic~ (catharsis') in nl.'lisul'3 ln C!lI[{: so stlb~ijtuie liIIilli it,gros..iuni flzicc imlXls;uhll de p:us inpractid_

I'NS,IG Itil' ~t~l"men englez. fiiri eobiv.~ent in Umlb.a fra!!!leezi. in ami de t-.enuil.lntui~, rez.ervat p$~ho~ogiciu:l!lllanc) ,ln~.ele,~cf\c bru8.cli,. ,de,'cii:be UlIII. antmal,a une! MtuaW determina,te.

.Dup:!l dlleva lncerc.lri zadarn ice de II ajumgo Ia Q ba:Fllm.a. iI[;ilr.naHi rnu]t, :p'l'ea ~11~, un cimpa.n7.eu puue aoua 18izi una peste aha ~i fo~o.~e~te rn. aeelasl tirnp Q CfC811,glJ SPEC a intri! in pmesia. fructalui (W" Ki'lhJer, ~ 925)" Solu:~i a i-a ap;lru~ dlIl[cr--() d~ta> ckmcnkk dispcmibik fi.ind ~rga!li::ilat:e rnnUlc~ie de SlCop'Ul urmlrit.

I'NSTABIL~TA 'II' E IlagjtB~ee:xIle~ .sIvA a 'l,!lllllU!l copn ea;rel!lJu a~e astimpir, trece de k 0 licttvlitlll~e La alta,. !sc dep:la!SC'azli. '!lii, :flcci:uf~c iDI~runa.

[lliltubi.~i~le~ pS,ihOIDOWriC eslt:iclllti \i frec.lIe:1!1l~ (I:a .<1J-.] 0% dintre oopiii ~cQIIi. rlz:Qfi. m;ai tl~~la Mie~i):, e~ 'M:Stituie uri

INSTINCT

handicap series la ~coltld. eo:n5triiln~i sa rlrn8nii imolbili si dt(uti la ]OOI!~ lor. E-.stc: ~tii ,COlLlza de ooll1UCie CUpiiril~~ ~i Cl.I wuc!liwrli ~j U!lt.reti ne IJJIl cllesat de hssatl~faqie generalizats. ~ll:StabllilD3t.e1il ps<ihomatone are .0 bazl!colli.~t~rutiol'laHi, dar este filymi.l,lldt de COIld]Ul1c c:li.istc:npIILe, ~i 1>t.)(,jjO<l!fbcti ve in erue sunt CreSC1.1JI1 copiii: defJ.Cit ~.mul~t de somn, un~ouril2te datorata nciil~leg.et'1l dlin~ pi1fin~j etc,

Pottivit cu d]mellsil;lllea Wlbm1!!rii" se vorI:le!i!e, de wrOOlen~ ~u die hjperk~ne:rie. Copth.ltUJDb1;lIen[ reu~te 8~ se oolltrQleze daclli. se cere ~~. stea loculuu ~i ~11 fie mai alent, ceea ce nil este caza lla copoi:lul hiperkllL..elb::" Ce~. mal bun ttalD3men~ oonst1l tn ccnsillerea p<'lt.i n~ilo:r _Copil!ll~ im:tabH are neveie de CI a~ubia.Ll~~c:alm1l.. de 0 autorieate conti:nu!i, de 0. comprehensiune binevoitoare ~i af€Ctu:oa~1t Cazuri rebele potface obiectul uaei psihotenaph, c.hiar at Hnuu tcmrnmc.HIl p.:;,uhofarmaoologic •. dar fc,tultarolo SUlIt, adeses deccptuooorn.te.

IINSTIN'CT, (lO~pofti\m.egt !5pon~ tan, il!!i!fl!a5icu~ !',li vanabil, cuDlliull. iu~ul"Ol" indivi..zj]Of diu.U'"o, i5peeic Pfi ,e,are pllire ad!apt(l!~ unuisoop, de ~ snMectw :Uill esee OQJlJ!iUent.

Coneeptille clasice admitea ino~tincOLlI este irnu~biL Az.i, insa. I>C ~ti£ ,cit el 'esre slls~ptibil de motlific~r.i. Un molog, R_ W .0, ffingsu:m, !lJ fiicut I) gallrll m cuibu,l ullei v.iespi. rn a~a felrnc~t gauta. 8111\1;1 poota. fj astllpati1 din eXlel"im" Speda I'CJ;pcctivlli 11Ic:!'ii.nri Tlirokieal1Jna diolllr din exterior. \Iie·spea II lUCM ~dmm{: limp de dJO!l1~ ore, pfin1:i !a dderea nop~ii, dlrld " abaltd.oTUn I1ll!Gru.!. A daua :;:i dhnl nea!3 eaJ tI ffiycnir.a ex.:mriruu ,~i de-o parte ~i de altil perettle cuibului dete:riOM, IIpql.ciindu.s:e apoi ~~A repa1'e diu illte<rror (citat. de

100

W. H. Thorpe, 19'56). "GasimIl la tnate ni velurjle, chiar iii la prororoaro. 0011- dui~e de lilvil~re·, in ufu:ra instinctelor" () _ Piiage.t.I9fi:5), da, ell C;ilt ne !ldic~m mal ~~l]S pe seara .. mologic.i1 en arr:ln oOl'ldl:liteilc :.um mal plastlce, rna;! suseeptibile de II I'i ]lIfilucm,tillt£ de invi,tt:llre, La om compor·talIieEltdc preformate sunt excepticnale (su:ptuij; aproape; watecolldultele omelui sunt rlw~!ate_

INSTIINCT DIE 'CONSERVARE~ ansa:mblo de mohUurl care ill i:m.pingep<l un individ 5i~fi co:ose:rve vi..a:~!'I,.

La toate speciile animale se observ.\l aeeasta dI.o:rinpi eeconservsre, r!laruresA:at~ fnde>Osebi in oom()Ol'itao1.e11.~ ag,t«ive (pentru a se a:p!lrn sau pentru a- ~i pooro~ i foamea), in [r,eblli]]~ de rep~.(I.s *i Iii sexualitate. b mn, lri.s.ili, acest 1 astinct rllm®lle dependene de oondit.iite sod ate. Grupurl :illtregi de .indi",iz:l au di,~p~rut, de cxernplu i'n J'oHne.zilll,pe percursal unei gcn.craflL. ell lnlTmllre II invaaiei albllorpc terleoriul IQJ",Bi au picrit I1U pcntru dl au f(J~t cxilf::nninati s~liripllifl de boil, ci, dupii tQ~te IJrobabili:tatilc .dia ClIliza d"'it!~l!~j pi«duse orioe nQ.im~ pemru d~nsii,

I'NiSTIITIUiT MEDICO.-;P\EDAGOG Ie ~~.M.P.I" stJIIJbUtmeQlt :p,uIbUe sau p!l'!lvat, cu. ~Dteril!lJIIJt sau :f:'Ari. C!l'Fe prtm.e~te copU. de v.ttsta!jloolara CBr~ pl'eziati '0 d.efileien!ii 1!1l1.telechwiliiJ. eel :mai adesea JllJsoei8Jtii Cl!I aJ.tetulhwilrl.

Va.n,tl:l dc· oomi,te:re poarr:e fi scazud\ ~1;1 un an, jar m!;;i1~in.erel'! i:n sUi bi]imcm 8e poare p:t\f~~ungi ~:n!1 lam ajo:!'~., Elevii brn!1:fiidilZA deulil. inv5~m!nt ~pecial·. profesat de itnstitutori ijo:i ,cdW::~Jari spct:ia.liza~.

e~Jtt.tlaJ! de ereedueare a HmbiiljL!lh:Ii! (orto-(onie) sau ~ motric-it.!lpi, ca ~i de 0 ps.uhonerapie a~ig;unI:[ii dic:pl5inolQg ~ 8all de medici. Institutele m.ooicCl"poe~gogioe aI.1 ade.'iea 0 ~.eqieprofes:ioIla~a ([.M ,PI;!).), L!lllde ~dolcscel!l~ii prirnesc 0 pl[eg1Mire prufe'i~o:naU, Dupa uncle stt!.dii (_R.. M;azulll, I 91'72).. 1;111 ~taguu de lung:li dlJ:mtA Intr-un 1M,P. - ].M. Pro,a.!" fi un factor important de rein5(1I'(ic seciala.

IINSTlrTIi,ITlJ I. DE PSltI OILOG~E, orlilanism alAciIJdemle:1 Romine ~e:Dn liii. pllornoveze ~e~aI'e(l,tn. toatel"llJDtKilepsihologiei.

Fondillt in 1956. dun il'll~~li",:a lui. Mihal Ralca (182.6---] %4), in soopu~fevitaliz;trH sistematlee a s~m]iilo:rpsiil1()logice pep~an national. Dup~ ce TIl 19&2 a fest dcsfiinl:at If! mod arbittar, ca mmare a ,~~ca:lldalukI,i" IJ'C tcma medita,ieitta.l'lsceJldelltale, din 1.900 fiLlle~ne~i\ lntr-o .forrn.it mai flexihila (i~,~ am s.aliu~ Tn Casa Acoocmi!;;l ROl'lllne, Calea ~. 3 Septembrie nr, 13). EditeazapubJj, .. ~ia trime-~trbl:il "Revista de, psihologic"" ~i publica~i a s.emestri aUi "Revue rournalne de p:Oj'chologi.c'~,

INTIElE!C'll'tJAIE.IURE. dtlitantare de eDlilo!fii !fi de eo:~ldele p.s~b10f: pHn expdmar;ea ~o;r !5ubfor.i de propolZi!Jt. aktmete.

A.cest mecil1'1.is!J!! de: ap!lra!'e ,e.o;te Il,tili:rut rna! ,a]es de dtre .. ,lole.$ceoti> care. di~cuHind dt:;sprc amoml libe.r, dc:spre P'OLiticli, religi.e, c;lisalorie etc.." se srriidu]csc ~a:..~i domin.e, ~mpu!siHe,

rllN.1iE LIGEN" A~ apUt.u.dme de Q in,.e]eg'C'iula~nc C8/roc exiroU,intrc e~em.entele1l.llDJe:i !iJ:tu1ilfi~ fi ds a tc

adlapta in a~.feJi incit &ii-i!i .realiz.e.d Pl"opdlle :scopurl ..

Mul~!l. \l:re.IDe' $-;:1 crezut cil rm;mai activitatca (:olWcptti.~lilJ ~iIQgic~. ~. omulllli. elabo:ratc1l pe p.lall\'ffiCbaJ, cste iIlltc.l~rniI~. pe d:nd celelahe eornpostamenre adapltlti ve at rezulW dl!l aotivula~a inf1tiuDtivlli., li)e .13 IDccp!Jtu1 5ttol,nLni XX, msa, S-<)' stablllt in mod eert existenta ~i a alter fmttll: de i.ll~Hg:e!l~a. Pe de al~1l. parte, ~ ... a pro'pu~ {IE. L .. 11lorndike, 19:W} d!j8t~llc~1 a [ntre eel ptlqiIl trei tlpurl de inteJ~gelltil!: int.eIigetlJ¥t .Ilbs.~ca san ronrepruaJJ!, earackl[izaUi de ,;;l[I~jt1ildj!le2. de a utsliza mate· rialul verbal ~i ii.imlboli,c;inkJigtn~a PF<lCdCil. care se llfla fu apele sale in coneret, c9nd are de fIlaoij;)tlial (il;)iecre; ill.telige~a S().Ciiilii. fu smqiL care imp1id eomprehensiunea fliIl~c.lm umaue ~J uiJ.nirl~ de a se acomoda c.L!I ele .. Ccplll aru 0 im:ciigcriia ese;n'\Dahnellite practka"

AoeasUi faoultate de arezolva pmblcmc ClOillCH:1.e 0 reg~sim la <lll.imalele superieare, Luc:rnril£ lui W. KoeMer $i N_ Ladighlna-Kot» asu:p:rn cimpanzeslor ay 8tabH itcili mai nlIl~Je .mperioare sum cap~!bik: sa ool1feo~oueze imti'Ul'tle:nte (s1l. in.d:rcp~ un fier de: ~irmii rucut gb.em., ca sll :i.lTIlpiIlg.:lI cu ei o momcara imobili.~ta TnM-lim.UJb ~ung ~i 5:ulJ~lre)_ Cimpanzenl este clIiiar G~bil sli re:rol .. e pmbe practice lIoce~ilbrik ,,;Qpihdo.i t1om:udin v§['sUi de 9-10 ani. (K. Gonscmkl1t.). ]n1c.1igern.fl!loi>k:. il1strume~IWI major al adaptjriL PblTi:vit eu bf!g<ljuIIQt e~redl~r, ~periental1Qr per so· iIl~Hi ~i medilli] lor, ]IH;bizii~JU fonne ~i Iluvel.ur.i de imtcli:gcll1!l1 diiJcdtc, _,. TOOi'!!A OPHiiATORIE; lEST,

I~N1iIE!UGJENI' i. SENZOR,IOM'O~ ",OARE -. TOO~IA OF"!;::RA'll'OJ'IIE.

iNITEREDUCATIE

INl'E,REDUCAT'IE.edu.care a eepWor de cii.tre capito

til seeolele al XVill-lca Ji al XIX-lea, "tvili~tul mumel er1I e"'~m de mpandit, de v ii cei ~i in.slTUi~i ~~nd de monitor] celor ll1!iM. rnici. Ac-cst ~ili!tcm oferea avantajnl de II sari sface trebuiJ:lI'i! (k; respon- 8:1bilitil'~c. frecventa Ia adolescent, clUe il}l afil1ma in feM aeesta Eul sa.u socia]. IIlk:rroucatia aproape d a dhp~rut din inviitpmant, dar ea este l,nc1l1~rg practlcatf in nlb~rile I._k; t.incrot irmpil'are de sceutism,

INrl'ERES,oeelll.oe ~inti impor. tll!Dti la un ~t dat. .

l[lD:el'e8ui la lI~Ji.tru-e diIl tretmint!l".

J. S. Bruaer ~i L.. Pos~natl ~I!I demonstrat tn. ce m:lisuIa ineeresul poate ~ nflllenF1. memoria. Nj~te smdJ:'I1ti s-au ararta~ eapabili sli repete tlr.'!. ezltare cuvintc proImlll~a~e Inciceurat in f3~ lor, deoarece aoetc euvinte se g1!seau ujJJoapoc de inlma IQr, poe dhld accia~l sllldeal!i au l.Iital eeea eli: li s-a sp1l.~ In legiitll!rii OIl subiectelipsile de interns pentai el, Sffi._~ etimolcgic al lermellului intercs (latlnescul illten;/isc •• ,a fi in mijlocul a") exprimll relatla UJtiI~ dintre orpm.i:m:I iimediu.

Orlceeomportament esEe motlvar de un lmeres, Principiul de aC'~iune pecan: W implicli imIt:resul. es.te !!tililat de educatori, ~oafa actiY~. t'!fc~oo ill penn:mell~ apella interesll] copiilor. SiS:ltemele pcda,gogi.ce ale lui O. Docroly ~i J. Dcw,C}' mganizeazi1 maleriile de stUWIl in jIlru.1 celllrelor de j Iltete . defillite [n mediuJ ncrnij~odt (pornind de la .Iame, de cxcmpl.u. copii i se intereseaz.J de Yllea. de fubri.care3 Lllitului, abrillz:ci etc .)i. R Spranger djjtiil!le interest: teoretice (pr]vi:ncl ~otiv]lI~le illteJe~tUII~.e ~u ~ti i[iJ~(joo), econom:ice, estelioo. so.cia1c. poHtke ~i religioasc, CM'e apar ·c,ll~ ",ustll de ll-12 am. OLlilloa~terea hI'

permite 0: consilierc Iltilii a ad'olescenjiloI tn eeea ee prj Vette optil!ln.ea rOt profesiona1i'i. rllttl1~l'~-a demonstrat Cili rell~ita intr-o mesetie depinde Il.Il numai de a.ptirudin He necesare ~er'Ciclr1i. aoest:eUl., ci }i de ]lrtCl'Ciul manlfestat penl!rn respectiva me s-c:rre.

IN'fERDCE!PT·OR~recepto.rsenzftiv care Inerv·Ga;Zi suprllf'a~~..(l 1D:tcrui a oo:rpuhd (C. S. Sberri_ggtGn).

UZllII!a curre:n.tii it e:uirlls aeeasta exptesie la waite termilla~illIlile cilimpuJu.i receptor intern, R~a tnc!l!~ acum se inclad printre Interoceptori ~.i proprioeeptorii", cat ~i "isceroceptorii" .

IIN'l'iEIRPRETAAiE." exp]Jcarc l'nterlIDeili chilrl.a unu! .lCao,m,en -oIitSCIlU" Sau greu compreben'~bn.

f II psiho]ogie. lmerpretaeea este, in e$en~, ipo[,cza. Se inrerpreleaz~. lIII ten, dupa cum se illlerprete..llzu Si 0 eonduka, adk! se il:iQeilfC~, prim deducti] IQgice, si!i se redltld'i.J<!! 1.In lntreg coerent UII. emt mai mere lIumar de fapte empaice. BIIZll oric.lbci inte1pl'elMi este priflclipilll idoneitff{ii .. Cand nu CU.llO!!~t= 3d.ev.~.rul, spUlie F. Goosetb,ln':ooie .'I!I diultam OOIlllCnllOOllil (ill k!itin~te idonefJ'S' '" potri'llit,. eon ... enahi.1 - nata. trad.)" adid ccea re es>te mai JXl'trivit, ceea ce ~Ilt: sea-rna. de C(llIdiitu $i se SIDPUIl:e .e;o;.i.gcnteJo.r logicii. lntcrpr..c:tii:rilc psih.ologullDi. sau ale p.sill:wllruisrului 1m Stint dec~t pi"O'pozirii p]a!uzibile~ ele nu surU lliClodaU'i tiovcdiile.

IIINT'FlOIECT I E, meeanism. psibologle hiconljlUeDt de incorponllte imaglinari. a Wlui. obi,e.C1t .sau a una pel'sCl8Jl!le •.

Co'pilul m:iccare se ide:nti fieu eu p~rifl.~elle S~ll de IIce.la!!l ,~K dmiUi rnmOO ]!;lC()Jb' ~tiClDt atitl!ldi:llne.a.oest:uiil $1. adoptili modtl~

sllu de a; &andi. Formarea sem.tl:menl.elor morale este l.egadi de int:r·o,tectar-ea. ililicrdic:~ilor decretate de ph1mti.

11ITAOSPE'C1i1 E. metodi de ebserv.a*-ile a. starilOIl" de COiDIf,tUR\A ,ale 'UDuli subieaf pmct~ca.tl de cl ;msuti.

De lii Socrare La H. Bergson, p~ihO:~og:ia cllisici1 s-a cdifical pe mejoda suIJiootivi1. Dar defectele acestci "psiholog:ii Iapersoana intii" - difleultatea poefltru subiecr de a fi Ull ob.scnrator' 1mpartill1, de <1.-[ comunicill setNeflUrhli sill 0lI! pretizie CI!IIlO~tcl.e sale. ea urmare a limitelor Jimbajulu.i, ell ~i [mpoe .... ibninatea de a accede la tenorncnele inoon~1ierJ/le - au provocat ostilitll.tcll 1I11runiwr psihologl (bclIavi.or!i.~til), care.v(]Iirnd. ~ii faci'i din P'8ilioio.gic 0 ~tiil1.pl obiectivll, 3U P"1;elIIiS s~ 1'~l!I se iIll.ere~cze dccilit de compo:rtammlltcle ob~er.".abilelil exterior. rc:dllcllnd.~o la 0 p~ihologie flrili psihic, In pofidu aeesnil curonr, int1OSpoc:lia co:r~timlll sa delinili un r01 Indlspcm;ahilirl p.51hologia. aetuala, uncle ea este ~ mel.OOa utiU, al1tl!ll"i de ooscrllatie ~i de experlmenrare. lnfotrn91,iile adusc de es (sub forma convorbirilor ~i chestionarclor de: IIUJ~;valuare) :runt de Mil1ilQcuit tn p,siho·logiaciirllidt

unROVEIRS I UINIE. retrager'C ~n sin·e.

SUbiectlll ilittoVlertit are ·t,er'!di'!ta de a se dezimt.cJ·esa: de mediul amoiaIlt ~i de !If.~i ciilltl! tootc sl!tisfac!ii Ie in lume:a sa i.ntel'ioarr.l. Nil prea are pIie~elli. pa:re medi~ tll!Uv. tacitum ~i, st'illgaci m :;.Qcietate:.

I'NTRO:VERSIV', fin ~ lw. Ro:rschach.11p dE ~Jn1i:lm.i" P'IU:tn ev1deDtlpi1fi~'tIc. In cue formt* pdI1dipaHK/C .face· Il4 apitti. [I clair§. pr~pw.dutn:ta .BI. dBp1UlIJud.oI i':Unam1oe UQ UUpra.

IPOHO'ND'RIE

oeloT ~.cW'oare (Ct .. Lumea mtrowrsl~ ClSt.c mal dcgrabl ~ea de.cti~-

INTU ITIE~intelcger'C' iDlediati ~ ira:~b;m8li a. l'wul,ul.

Petri .. d p'~ihoiogiei formei (Gestu1tps:ych,olo~e"); Intnjtla ar fi 5e5.lzare~ direct! a elemeaselor ·orgalli.zate !i:]lo:m:an in~r-lln ansambhi determinat. Pentru P. SQroki.1I aeeasta cstc .,1I1i1 fe.l de dumi- 1l1lr'C im;b.ntanee ~i i.mpre\,]zjbiUi" care ae permite si'i acoedem directIa esenta unci fiill~ sau 111 soJut~ar unci problcme, C. G. JUl1!g face din ea 0: funcUe fundamcn~!i a psyche, calm.ita dlciar. 'In mOO su.bil, tin. eo.tli~im!l~ tie este prezentat sob o forma a.efillitivilJ,.fiI"J· ca noi sill. ~tDm cum ~-,Q aj.un~ aid.

Aceastili. capa.cimle .1111 ·este d~f'tribllitA im egaHt masU'~ tuturer ~ndi"izitot. ea fii.lla ins~ 0 ldsiiturJ caractexis,tidl. ill cOpilllll]i ~i a omulu] primiti v, Dil\tre ru:Mti, unii snnt deeseblt de i.lllllitivi.llltuiti IIi ga.sim illdeosebi pi"ifll!re s.criitmi ~i :;.a\'anti. ~fulli CC[cetiirori, illdrusiv matemaucieni, bllnbrli H. POliicuRi, all subliniat mini prepon~ derent jucat de inlUi~ie ea punct t_le· pleeare al descoperirilor sau inventijlor tor, in ~:1.hoiogie, inru~tll! este e.'len~iaUl.. D>atoril1l ei, clill ici:ntl!ll &sole trnnsponat fu .iIli:rna ~ub:iectllLl!li ~i 8esiz,e:azi .,ceca ce e!'i,te mue ~i deci iru:xprimabil" (H. Bc:rg_sQn).. Dar tocmai dG II(,-eefi, allume pelll:m d datele jl\llliti:lle sum IlcV'erlficabi Ie., mu~j] 'prae- 'ticiei1 i. trnreaz!1 Oil. mcfie:fl~ jlllU itia, pc care .~ 5ilesc sill. Q tntocllillSc:l pfin metode rntiOlilale. - INSIGI-fT.

IIPO'HON DR I E,preocupal'e ~e" sivi ill. unei pef50'8.ne de sta;rea i!IbIiti'tHliale.

Obse:rv.iUl;dll~fte ilra, riigaz, illcliv'ldul ipohondri:C. c.gocentric ~i eg:oist. caAIgM\;

185

ISTERIE.

bolElilvul. inch ip!tlll III lui Mol iSrG ,P>III"C a stal ~.p;1nd~ d'yp~. eea IDQi m!tIUI!Ui senzatie !leplllcl~U!. care ville de la CQrpl!!~. ~ill.IJ, senzape de care el IlU 0 pri.ce:pe ~i care n angoaseaza, Cihltl'JilTCa IInx.ioa~iI iI 'Ulilui raedie, care Sil-L iriiiCl,e.agll bo.ala ~:i 5~, Q lUC'l:!Ii.izez.e;11I IJln or,g~iII b:inc dclirul, c!lre;Spunde '!rebuin~is~te de a fi ~Cl.mo,o;Cl.lt C<! "olna v , adicll de :I ij SClIlit d!~ rePQns~.bili;t1iti ~i de a beneficia. fh~. niel un SLmtimll:fit 00 vlrnClvi:i~ic" de. myijiriHe lI~cnre ale semenilor,

[poho.JJidria. se i11tiln~te~lit, IlInKWIl'onk:i. cili~, ,i ]11 p~fhOlic:i. tn. p.s:iho:ze ell me 00 oMcei. un caracter bciu:!;1.!I1.111 p.siharo, irnlStl.. ,LpohllndJji~ iii {I f(mnil! ddi:raillt! (col m.ill adesea fi:ind lcgaUi de de:hru] de persecu~e), [)e~i:rul ipoholl'dliaoc il po~tc face re OOll1il ... ~. ~ad:i c~ el este un moot vi~.

ISTERIIE. nevrozi. care &e eq:rtmi co:rJllo~al.

Crlze.~e de .i~te.rie - convulsil tumultaoasc ,pilnd.i~.e, pierdcrea vederli ... a.l.], II ~imliJiljlll!di voffiit ~~~.- nu au rnk~. 0 bttz;1i orgilllica. (Mlbioc'tu~ SLlsI:il1!:. de c](,emplu. cili flU PQ~te ~~ mearg:1i. dw- wfile;{de 5111e telldinoase sum ci.nt~~~)~ pe de ~H::l! ~~rte. n{leqe cri 1~e .<:;~~rvill prolct.ic ~ttotde;{llm~ in P'llbHc. Mul ~~ \'l'eme llelil~e1ci!iC (illl .E\ful rned~u e-ratl :!ld~y~te PQ~darii demonicc, fll secQ,lu~ al XIX~~ea dea.i'II'Ll~lu~ sC)o;.ual)" ,ele au fO~l ml nllti,os d'eJlcl"ise de LM, Ch~roCkt·, spoi e){p.lica.te de S, freud_

]~tcrill es~e 0 ne\lro:d. e)ip:re.~,iaLlllllli., ,c.i:zcle !;!\'~I1d 0 ~cmn:ifi:c ~Ut:" El~ SHIll m~n ~feS!:ai'ea. oomatic:1l ~ii spectacularli. a 'CQnt1icreln;r iIDco!l'}tie.nt:e, .s iroptomele au \1"11101:11\':8 I1IllUi ]imhllj: 0 fatfl de 2 J. de ani , il1;b'tijit1l. de J, Breuer ~i d\:;. Froud, [n .~ 8 82. nu pUle:! bea~pa dir.l p0h~.]'; ~1l,,"1 iZ(lJ a ooz:'I'llbl~t faptul. d!. II{:Csl romportamemera

Ulilpro:tClltincClIIQ'liellt irnpaltri.va, oondlililei uncifoste ,gIlN¢m~lJile caJe ii dflde~ cllim~llI1i 8.lI. bea din pah~lr"

[s~ericii ~ul\l iudivizj emorlvl ~i sens ub.~li, CIl ~.magina~ue de,lbmdarnt!l, 1.~,l;Igcii~ liamlbiH. plasticl, cafe vor tnwtrl.ealJlll:l s!'i plad ~~,~ s~ l~ediuc~. N~in(h;mzniml ~~"~i afurm.e persanllHtatea" el jooc1i rne~el;l Ufil 001 care 11111 Ie apartine .Bi ~~i refll1ea7.J jlJ~ inoorn~lre:n~ afeatele· inl:erzise. lae acestea, pLl,[Itm a sa expdmil" sa convertesc in simp tome (loIpar.lll(l. NI.I ~!Urnt slmalatorl, cl ~vrom~1 care pot fi. Itrntllitci e:flic.h:n~ p.dll p.li.ihunlilliz3. III afar!! de i:sLe-ria de eonverslunc, samei pUlJI [iii e"l'itlenta,: .isre.na Mxioos-.iI {Pn:alll.l). in csre predo.m!na slmptofiilele fQbice ~i !!nxie1M.ei!. da'!" de lind!: m!lijlife~t~:rile eerporale deOOltVot:rsl1lme lip..~e~c; i~te:ria tIro~_mtlli~ (Cha~O, CW'e ~un'ire dllp~ un eveni ment tral!ll'llati:zant; j:t;ter-i1J roJe-c,tivJ" care iaaspecml unei mid epidt:rniL

.ISTERO'IID, cutl:c~>Erp:5~hmog'£ .iD '~~im, mW-u ~ B1~~ti. p!iicip.ddcml!5.itcWti d\t; ~~taJte ale l!>~erid(lr; cmot1vi~t.e. :sug¢~t1. bUU .. tJc. II!cducf.i.e, e!!ll)cen~l'i!5m. d.ependeolp,lI£feetlva etc.

rrAm:J (.!lean), medic~; (Omison, A:Jp~s·de·Haute":Provenoce, 11774,Pass,. Seine. :IlBal)l.

Medic re.zi(_!eJr~ :il inMitu~iti impc:nllic a ~lJJrd.{lrnU~H"f (U:!OU). s"a ~."teies~t d'e V lc:e:or. oop.iluf sill hla~.tc· desooperit ~. Awyron .•. poe. care 111 [ncefcat stl,..l edll(;e. C'O"l.t~" hlt'Llirut a$teptmlat> YicLC!r .~ rcll~it ere~Gi~iil-e' fleJuorble ImlP!.1-'Ie de da!WlIluJ S~lII. a:poi ~a c:UleilSC~ ~l ~m 8criepentru [1.~i exprim~ ~b1JJii*1c ~i iI ~o!H~i~m:ijLOl!Iccl£ de a ,i ~e satis:face. 'Cu~o0te !tcel!tea, in

cimla uW,lImr efQHuri1or. Vicw:r nu s-a p!illl!lt exprlmaJ rnlc.io.dal~ _~ra1, OrgmL:ilc ~I.lzuilili ~l ale fanatle •. , d'c$1 llllrne'he"p~t'ealll ~t1 nu mai P(},i}t'!. fl IIti1izame nloiOO:~.t1i. din C~!IIzJ di ]'Il.I .irn.l!rUse~ tn tiuru::~l1,!ne ~ ~jmpul potriyit. ACC"<!s.QiroooiJ.C1U'e :l.l'iout dinha:l'd prommowl~agogieicopiilor :JJl.O!][I{!~JII1W~ru:~ s!W :I. (allt uImat de E, Seglllll:l. cerel-a (Iifl!!:;l1lll ill Stat.e~c: Unite. M.a![]1:! ~lontcs~m'i s.a in~piral ~i ea de lIieiI" elabcrllJt'ell p:ropriei sale metode,. - PmlD.MlA seiNiSIBIU\.

II1'iE;M~" ,dcm.Ul.t .pJjlil'BmtclI!t.

InU-o ,~cllrl:l [Jsihmrn::md 1:111. :item se p(lQre p:p:ze!1!~, slib forme di.vcrse: [n~'b~ri {.,c:;;ue esUl p:uc~dinlte]e hpublicii?")o, acre de efectuat (.,(plllrte cuburile In oea~cr). cle.se:ne de rep~~ etc. f\i.«;arre ioom (l0l'e1'!. punde IJ.nui obieotiv biae defi'fllit

llil B'I RE~ elllD, al :lnbnU care os iruillr¢iI!Jptli .pvc 0 alti :llliQ$i.

Illlhire~oo!lOIl~lC liOa~e CJ:<tIdcle ~i vadetil;~Jle'. care .,!S'l1IM tm :lltm:tC<i e:~p~s]~ ale 1;In~ia ~i llceluia.~i iL!iIsamblu d'e te!ldi:n~" (S. Freud). [ubirea. chlltt dacm se maschem ~1II1:! inf:Jti~1hl morodlnoOlise. este tilill11111 eel rnal prttios peC-al'e,[1 poate pmn'i

copilut Boi! GOlt.ilitiolll!w c!er;'o'olmca sen'I~m~nrul!.li valmH" ~~Ie; per.soH.I!I¢ ~i f~l'ie ~~eptllibiLe fru,Sl'L'~le ~~ cornstr-J!1geri:le edlJ.e~t~()llJlte" Copiiul ~lie ~a reclillOlIIsc-!! iub~ro~ ullte~lti.d\ de, .. ceea fllri:!ieici;'L Chiar dadi este c.opl~~it cu vorbe, ge suni, cadcmni ~~ drtlt!ri lips.it~ Ik cJldlJlr8, c] simte w oemmdinc eooa, ee se i!I~IITtde iI1I "p1l1E1e aplll!'elltelor. Dorirntf! de 11 fi i.1Jb~t ,elil'C preooce ~i uni ver~:llm. Chi af ~i~nirnilicle oovedesc (I astfel d.etrebuill~n de aprupi.ere_Cainii cre~clJti Ur.'l con~~cte fiii~c w alP. eiiliri &:IUCU oamenll rlim~n clefi.tlitiv il:lfltll.'biii ~~ .L1rnI1'lui.

I:lOLARE, ~ni5:m ps:ibtcCL~ aI'¢ chept ,erect filiib~ea un~i, 1\cprez~tiF:f (amlg,ttl'll!a. flLlUIilI filpt care a pflo,vomll,t o em.O'Ucplill!:l'mcl. d.e, ~:m:p1u),. ~Qli.od-oo de contgtul ,t, de ~UpOl;tul ,~d _eliv.,

TM~ti:i de toate 1l:lgMuri1e sale !:!oociali'l's, {I mare rtpre7.~nlal'li: peare fi evooaIDll :~[1I a!lgo~:;ii. i\Qe.'.t ftC'{!rns:m de a~rnre" este s.pecific nevromi rib~!.onll.h:. ~~ ii d!l!to-rnill.! ob.oiedat!lll fapt.Il:1 d:i p.~re ]\~ce ~i d£1Ji!~!!t. c~ po~tcevocaamffitiijJe oele mai ernofionanre, dtnllniind MU!~i impw;lbil.

165

iN DOtAI.A~ ~.zIWe. ~ttudtlllle CI1 pdwllC lB :reaUtlUea l:lII,u,1 &'pl, a iI.devmdW,Wllu! !tnun,t, cu. pn:vhe la (I aUluMnc de i!ldolJlltat.

La. u ni i lildliviz1 imioj<!I.I!I e..~~e jJe.!'iFIliln~ll~l, SUl:liCCll!I~ fiiu poot~ f1'l~r~rill,do mlllIC .fh.'l ~~i l,Ie.rificlI pe~ruu o~rafjjk: precetle:nte; el s.e epuizeaza. del,' 111m steril ~i I!jlllnge s~ se ~tdC!'im;:C'J ~i de 'pmpri,a~i eXi S~I1~, Bste verba in. aeest CllZ de 0 fnd!))illl.~. ()bSle~iotllllm. nC\ioolic!l. pe, care Q POl reduoe psi:h~el1lp~.a ~i mar ales p'SiliamJ~hz:a ,

1N1'ARI'RE, ac~une,prod.'ud de un agent mtiiritor" C'WD. este llrua _u o~~,a~.drqt,~,~~ ~·wtW:aoi~'t~~.

.A1Itiml'lll.ll de c.iJc !!Me fuJotdeauJ1:.ll mcom~ .p~n~~t dllp.1l ee a efeenl:it IIII e.xm,cJ~iu dlflcU. FJr.il iL'Ceast1l rnt~rim si~tematic~. IIlill'!lirnl ~e ci.rc il'lvm.ta:t ~car ..-.tiIl,ge. Once inv~ture arc nevOl~ die iar~rj re p.efltru II diura. ~Il perl'lI,gOgie, recompe:n~l~ ,i saf:i~t1~i~e (,;noto bllne". fclici~ri. pcd~i>e.,.) Utlili1)iue. de I:rlu:ca~Ei SUllt rot ~_~II '\!ltlilti in!l.1!i[ltorl.- f'!£OOMRE~SA.

......

I

INI'.iRZI.f('f ,(capil', c~p.~1 care nu Jfne pa&u.J! cu. ritm;uIi :no:rmalll Belli> zitiU.'@T' ~~. -->" COPIt. INfAnIAi. .

~Nl'ARZI,EIRE ~ AR~5RA.fBe. IN'I"OARCEFIEA IN CO.NTRARIU -+ RANV,Efil5AREA rN CONTI'iIAFlIU"

IN~OARCEHE 'CONTRA PRO~ PRIEI PI!RSOAlNE, Q3ECIlDlI5m- d.e aphare ,BI Euiul care c>oosti i~ r,ltport:area la proo,prlll. peUOUIii ~ oIlle:m:lh;l'!eoildor p~,oC&ic de alI,tll.

o .l'~ti t:J .a~resi vii fa1!:iJ de mama sa l$i VII ~lJc~ pedepse Ilt}mi.loas,c •. DQl'i~iI ei de Isp~lre COfieSP.:U nde ex.ig:elllcJor uRrni Supr!!eu· :!leW.::'t.

INTAaCARE. ~ IIJ rdipUrl[ 1R uQCOpn. Prin '~eg!lie, 5-upr.iI~ ~ Ui~i.!d dlrog la. lUil tmdeo __ •

COP~i~llIl cJru~,a i so's ~!intl.~ doicii sa!e. sptt :<lJ ! se till. Q hl'lIrn. pmn\l'it~ cu var.stll trlli~tc sen.tillJloe'J'Ite co.m;plexe, FfUMmre; re~1mfit1:ii nu CO]l5t~, aUit.~I! ~himh~.l'~~ aJ:im.ellta~.ei c!it in !'l'IOdifk~!;n~<I reJ~liilior ell mamil. Uniioopji. i'Oca~i de oiJIIJ!n;an

bJIIISC§ ~oIIU .pre:i ~aJrdi;v!I. 1m accept~. &e;pa]1IfCil ,i sc: a.,ud ~!I-~i &ug;'l peljeele, pre~e:nl~l1d 0 il'l~[z~efe II voribiri.i sau 0 Nilbru~llI, AlUi se i.m:J,oillpili peste mll.sudl, d'evill ,;r!:nc~.i", mmiill eu oo~1liil "v[irstei. de aur", iii! Clire liOwl .11il e.ootc d8~ flir! ca. el ~i1 de~ceva ]n schimb, Aceit ~ modifidi, d'efap~" earaeterul, ~.ar mice ~c ultesior, ell (I semnifucaJli.e 1IIi1alo~g:li, ji[ pcate reacU~'i! llf! mod i[tOO[l~,ellt. TIL'llr.Ire~ .Ia ~ooal ill Sail te,!;lil're£lla pe!l:5re' pJl fi!Cli~e ca 0 IlOUi! lmlcp.miFblfede m~m~, illla_g!iru;! diup!! de reil(;ti i d.'c' ]1l~tI~-ptarc: fll:rt. rGfllZH~ de a ITtllnc.i. ~r]i irusrmi~bi]o, Iilnurozic·' ...

~ltrua evha Q serie del;llll~ri, marna uebuie ~ ~ib~ gfij~ ~n-I ill~roe pc sugar 'iII mod ~grcsi v, niclprea devreme (II!U illlaim.e de l!Ina a sasea de \i'il!f1I) a uki p~ tiBimu,

l.a rox.icClm;l!ui. suprimaI'es brutiU:l, II d~!JgIl~ui ereeazs tel!l~i!lfIJi P'&ihicc ~imodnficlliii flZio]ogioo, unele dinltc etc, fiililtl ,'izi-bill:: traIlsp,j[.;;!Itic, l~cdmDre. greturi. Yorni,sme.nle, cuibllr,L ale ~irel spillilrii, c:rarnpe;, pieodleri In greut!lte. Se vorlJ.!:~tt in asamenea eazuri de 0 ",cdz1i de fu.!~rcare". Uneori are :~oc 0 Mare de ~OOCR:1.Gr!tall!. ~nf~ure<i! toxiOOifiullll1::1i 6i1i.1 it 3100' oli"l.Ihl i)rn::blli.c ftcutm. in rnoti progre&iv. sub (;Ql1tl'Ql medical. l Sinomm: ,lS'eVnIj] ,

INV i"'AF!lE~ d.obiodlro_ '1:UlluJi nOD eoIDPQ~t&_~nf! ea Uir.ma__:rc a gnu! antrega.e!l!!t .psc~al.

Acest tmm.m desemnBnd s~tllapi fG~e diverse. cum sllm fFlvi1i~rea. met.lllllui sail fQITl'lii£c.l! depnnde:rl!luf dG i,giGIl!!l cmpl}rntT~., a d~pr.i[J;derilor de a se .hr~lli, ,~ unei meserliL etc." pare il!1po!llbil s~ Se elilboieze o ~or~e IJJni c;;l ,<I a'Oenui fe.l'lom.en, ,~~rc ~ll fie pc depl:in. &!bsfiic;l~.

~'llv!tl!Lrea cOl1£ti.tuie 0 ®ch~mibare adaptilti.'I"~ o~""'a~ in compon:amcmu~ or,gal1Ji~mlllll!li ~i care reznlH!i dillJ ~htcn!ctiulleil aeestala eumedhil. Ea este 1n.d!i8QC1~birll de mattlri.zare~.fi.~,Q!ogic1lJ ~i de educ!:!Ilc:. fntre mal mu Iti slilbiecJi ,PIIL~i d tnvetc: lK:ela~i lueru ~e oolilstad. d'eQ.~ebiri, u,noori o(msidcrllb]le, daterate u,por factllvi per~QJNIIi: 'o'fuSlii.ilLteii&enfli, motiva!i'e, auu,!Idille~ mcai mult seu mai putln aelivi1 a ficemui4l, Colildipile 'op4:ime ~unt reali:nte i11,Liliid c~nd l.ndiv.izHl>um tUIiI.ed adu~li. rntoeJig~r.i.t.:I. ell o moti vil~~e medie (dll~ ru:e~ta esle prea PIJ~er.llIic!'L pOil:tG .sll gellereze ~J'lXie~tc) i1 care: coopered 3e~.v la cl~\I()ltli'ea cYno~tintelorlor, BUlilcloe JeZLnI· ~te ~!lnt faciliWle prin Ji!ud\e, ~i ]',C(om:pen~. care fi'LUre8oC mOMv~tia, cUt ~jPlin~-() ~artizare sufleient de brgill.~. e~en;:~~I!lr ]1]. limp. vlldIlOi.!!I de 13 ,~l.!bieCl b. !;:l!Ible(it ~~ de ]11 0 5a:oc:in~ la alta.

illYii~are.ll .nu cQmH~:i(!(neaza. dOllr achizl:liik iI1d~"'ldulI~ (C'Ulncriiti]]~:e. dep:rimderi. etc.), d p<iJrticip>ti laJ ellloorilrclli:J1~G,~ii pe;r~onaHt~ti. bcru~ ,~oeSIil! 1-1I1i m~le~ bine psiha]Jali~tii cere, p.tfilID ~ ~:i!clfr.~ eendaitele aenrale, explorea7JI sislern8:tic trectlll':Ul 'oo~nalo'iIOT, p;911~ 1a oopil ~ri illl1'1jcii., spree a~eWls~ simapi!e tmu!:rIatl~anle ~u at:ltilld:il1ih~ jufillilmeslls~plihile de a .Ie QCp]iCil, Recll'olE:il capilului Vm;potriva tatllui se K,~llsc~te m ~nl!lJl de l!iro:ntlelJ!li Q] udu]tului care ~ccpt~ cu greL.ltil~e ,Bytmita~e~ ~fi10t s~, Nil estc voilb~, a~a clIlm s-a'l' putea erede, Ik c tondi:tiollarre' , ci mal degmbJ de ge<Ile.l'a1~ ... !!mei tJ]V,!,. ~] .oodare. Teoria CQooitiQ._flrui.i, or.ic.6~ de seclu:cll!toore ar f.i, dirn!lne in a=,t cilZ OOrltel>tWlIiI. L:rtr~lIOO'o'iiJ. mganism~ll'J.I1 .~ multumciLIt: ~l rcllc~iQ=e r.ntr-!,ln moo ,~Utoma!~ 18 ~timilll:iro.mpl~~i, c:i sesizeaz~ ,hellSllillC;e8toro.le InlV.itll ~emllifi(:,j!~a.

1157

Pentru o eonflrmare II aeestei teza, ne putern :refet~ '~3 unele =cel~i depsihonz..iolog~"e Itt'l'''''Oa:!l!li efeemate pep;rimare (K. s. ~:shlty .1924). Dad.. do !::xcllflplu, dupfi ,ce am obi:iIluil 0 ma,urnutli ~~, se rolO'.'iea~c!I de: m~na dreapt~~nt!'u a rlI~PUllde L~ an excitililt detm n~t> opf!tllmo lezhilic cemb:rll.llI in Zornll mrno:rie corespUlJz!!totwe. corutllliim ci\t anirn!l!ul 'rm.a:ne capabH 811 dea cu u~u,r1nt~ <leel ~~i rill!:p!.ms liIl.imual, fOID.su'td! li:'i.5ilJ rn!ial1! ~~. Trebuie de-d. sl\ prer.l.Ipunem cI1 in aeest eas :l avut IQC !UII Q ~in1PUI COltdi'~,ona!le. ci !l'C~hizi~ia lm.ei, acf.iuni lntentionaJc.

D.~IJ~1'C d.iviL'lx~~~e temii ale lnv~~;:ldi, aceea a lui. IE", C, Tolman' :pare eea m~,~ ~ati8f!k:!Itoare. [lu~ d. orgOlfilsmul .• IllOtiVi!i~, se orjcn.toc;QZm spre tufa £(Op; !::1 auticlpeilll.:!lu[I IIlmmit, rel:lilhal. ~ cafe [liLv~· ~~ nu face dedt s~,1 oollfimre. AC€:lIs~j SlClliemliGeneralll pare rnai bine ,~.dapla~ la fapte:le ebservate dedt ~I~eexplici;l;~ii> rnecuic'iste.

iNV'ATiMiINT',Itcf,tmle de~· ~ere de '~!i!UI!I!~e.

froblemeie iliv.ll!i..minwtui I:Ipri.l''Cs(; 00 numai pG [1i.v1lt[tu:ri ~.i pror~mi., pe e:revi. ~ piltrilltJi., ci, dineolo de ace~rria. futlle~.ga cornurnntaten~1iQ:n:Jlili. Fon!'!Iauea ed'ucOl!iv.~ a. Q~me!'li100" In! este door 0 probLema U!m~fim" ci c~te ii (I toC',m,ocono:micl'i pd. mmd.iill;§. pern:tru care ]Ia~iuni le dv~1 izare OQIl~ij mt s!l fac:ll mad ,~CfificH-

Pelltru 'lJlul1934, '[n Angli!'! .Qhc.Il!ll~clil¢ p'ubl:icc a:l'c:otlltG inv.mtmJwIlului au .mpre· zentat :5.2% dln prcdusul national hrul; rn FmnJa cle s.au ridicat la.6, l %. C1U despre Ilnhsnea SQlo'ietid, ea a coru;ac:l'.iUrnv~~m~tI.Ill!i. in 1986. In.!! majpufjn de 7% .di!1 pmdusul nalional ~!'I!t (SUtsJ: UNESCO).

Franta, care alirra timp II ... t:aJ~ [n av,~n,gaWa cilo'iHz.a~le:u. e~te ,~ttJ~! mlenle de{ralo'o:riZllil.'l in comp~Jl!~ie ell aUe liIa:~ul'li l~ care proport!lil de lucrllimi ~lltClccttlill] cre~~ f:!lrll [ncet~re" [[I acest momene, iII C,B['C a~iL~tllrn ]il Q e:l(pa~i~ne demog1',~ficijj [n stare s~ .!tst.oa:mc M.["Ll~~]ctJr.::ld~polia~e aie ... ietH nationale, iIIw-~1~i1lnui~ rranoez. pmnrna se adapta~lI !ooua ~~~ru~tie, trebuic ~~ se ~f(!lrmeze, d~ci! IlU s.lI. se tl1!i1~~fmlIlC, ~D1 1967, ~cCl]mtJ::t~ea ah.l:igatoxie a fost :prelun!l,~t.'!i. p.8ll~ la Ui III1,L J1119'7S a. fest instaurat • .ootegjul ullie" (tofj. eJcvii u.fifil!wlI acdc.:t$l cla sc ii roti prof~sm.ii p:r,oolll!ll la toat.e elasele). ]Jar acesre re:fo:rm.e ... or ij i!li~ur.ci~~te a!:5~a thnp dl !1U ~e\l'a .:l\'eO! in vedere formareil de cct~~cni utili ~i ~cil.llz.iii~.i. -~ EmJGA1I'IE; ~LA..

'I'Nvi,.iM.lN'I SJIE'CIAJ." "npmblu de gilJloaec ~Il~~ de'~ £d~U"p'WJG :i:.u pmcticii,pGDlttnI a le~te copilItlll"!j1i adlDloe_:o$JIDot &l·ti denroUe tORte postbUtti,tUe, in ved~ gne:~ i-Cl"~U .!!;Qc:i81e oIlI~· pl'Ofe!5io:mlfc ,OpUBiiG.

[Ilv!!tihnfunul special oflcial d!~lelllZa til Fr:m~ de 1:1 legea dill ].'i ap.1'i~i.e 1909,:J fQ.gt~eformalpri!] decrernl d]n >6 i~Jn!<l1rie ] 959 ~i " fOllt I·edefirut prin lege.:! din 30 ~Ii!ni.e ] 97.'), de orlentare [n filili'OOH::1I ,per.oollin.el.or handteapate, care a creal .• .comi,s,ui. de ed'u:catle ~ci!ll!l"··. Moat de eele OOui1~e moodiwc,. mv!t~miiltUll ltpGC'ia] CIl:nd'll~lC depl~na ~ol:I dezvoltare m ,"j!l]jiw 19.50 (de~tul dill'il .5 m1lrl:i~1956) ~i indeQ.~el:li de I,~ legea dill 30 llmie 1975, care {ace din depist~.a. ~i teiid:~pts!JC~· IliLIDdica:p~r () .lob]iga,iG llII~ionlilW' "

~'1lJ 1981, dlJlpil sn:ali~,tidle MiniMe.ru:lu i EdLlCa:IJ,'C'J NaitOIla.le, rnumml. oap]i.lm:~

mJotesce.ntilof care bcneficiau de etlucatio<! !iipodaUi ~c ridica~1I 341 mHi (dinU"c, ciIIe 240 4:50 defioe.ie:nti in~Lec~lan CCi,l mal mare paflie (2.00 089) clldea In. sareins Educatiei Nmtionllli;:. wMLIi reve:nund Mace.ri·~m Sociale. In I 9:8:4 , in Fralilp. pol]'ivit

dale:~m lJ NiESCO. clJdtJU,iciile p1]b]i~~ curenW i11~at.e lnv:lilmmwlui special Sot ridlical! Ia 7J! m:~~.illnJe de [rand, adHdi 3,03% d LI'I tor;al!Jl~ cnclwlelilor publice destinate invll~m:ml!I1WltlL --!- AJUTOI'l sPEC!lMoIl1:AT.

.,[IIAMIES (WIIUam)" filo!lofamerican (New YOil'ik. £.8,4>2· - Chocorua. New Hampshire. 19110'.

Foadator, imprclioo cu C.S. Peirce, al i'0lii pragmatice, publiclI .Pr<Jgmafi:mmi (] 907), ill care aHrmli ell. ildcvaml este ,.ceca CC es~ P.l1!.Cti.c, um S~iU! eflcace" _ FIl ciomeniIII ~iha~ogieii, acestmedic ajUlns Ja psihologio lInn i:ntJe'l'rnediul psihofiziologiei oon~i,derl~ faprele psih~ce nu ~~llInt deeRt ccm~tierniliztlrell wlbma.ilQI fiziolOglce (hi!lcipii de pSihQlogie, 189fli},[i. (i]atomm 0 critic!!' iI ~oorid cforilu1lli a IHi Millime:: de Biran. (] 8'30) ~i (I serie de ~etIi'i !I~1Jpra experieneei rel.igioose, Ideile lui James se regiisesc. aplicate la pe.i:l!agog:ie, I:;) J _ Dewey., pemru, eare ,educatia trebuic st1 dn(J8 sa-J ~(hrptcZl: pe il1dli\'id lalueiea UiCQJ:lj ]:ri'Uoare,

JA!NET' (Pierra).,ps1hologfraD!cez (Parls. 18519 - kiI •• 1947).

FOlit c:le'o' al Soolii Nonnale Su~tioacre, agregat de filosofie (] 882), doctor fu Hre.re (1889) ~i doctor ill modic]na (] S93), p" Janet a. COlld.t1~ laboratorul. de p.sihologre ds~a SlIl¢trii'n: fiaproJe~t lit SotlDoo0. ~i la Coru!ge de F'lmice (189'5), '~Il!-l

1M

J

poe T" Ri.bOL Reg3!i.im ]lIel jdei:'c aecstaia (psillQlo,gia,trC buie sri se l.imite-ze la ob.~'a;te ~i la experlmentara), poe care le dez:voltili pe lilIiaproprici hili. otigin~litiiti, Ope:rn lui f. Ja~e~graviteaz.il til juru] IlQ~illnHor rl!e~o1'\fi ,i de ticnshmep~ih.Qlogicii, .,FQ~psihOl(lgic~· (S;II;I fona tend:in~lOf) corespunde patmqia~uf!Jlj ener~~i{; III. unci persoene, iw ,Je.nSiltlllea. pf;ihologid~ u'tWzJrii care 11 este data., FOl'\a psiho1ogid ¥i~cnsiurK:8 p~iIw]ogicl pot fi ll1odiiJicg[le pr'inobmie!lla, etnO~Ht il1lilQXica~Ui etc. ][)ac1i fOIlilullci te.ndjll~ scade, tensianea se m.enJline co grel;l ~,i subleeml IU] trece de stad!ilUl 'iJlOl'h]t.ei Sin! III reverie! .. Cand farta cskputemidi ~i te.ilSiUllea .slalb(li, "e'l"Jult'l agita~ia. lDintrc numereasele .llUmMi ale lui Janet, dt~m:

A.uwnunis:rnl1i pSinol'Ogic (l8!!9)~ De .Ia ,jingolli'N la exMz (l926-]92~&); FoIp PSH101o[;icli ~i siiflidul.lG~ psihologic!1 (19.32).

JASlPtERS, (Karl). mosof iii:! ps~tru. german (Oldeulnlr,e:. 1883 - Ellisel, 19619) •.

A!p~iciMl.d!refl.ecpa la draiLna oI1l1u:~l!Ii. ~i la polli.principoidi Hi a~stcia - oorn1.l:rlic0l!:t'ea.

sld'eril113, !;U]p91bi1i~!ea., moartea -. cl C'5re ULml dmtre maril li!Q.'lofi ej{i~le~~all~ti ~uepooii noa'Sitre. DIIIP,§ el, rehl\ii1e IJiIILJalle w:;bulo ,oorn.cepnre ea forme a]e ulle:i "b!ltfil:ii erotiee" care oscHeaza neRl'CClat futI'G dl'3~o.sre ~ tldi. Ca IC1Iatie rmpotri1,1i1 cul'Cutlll,lui ~.illnici5t. irIIu:ooIllCe piilllOlqgiil oomprellcTlsi vii $i Cen.ome,n:ologia. in psihi~trie. ~i dawllm 0 PllilwpaWiogie .g;ez~ r~,l!i (1'913). careexami llea:l'Jibolnavu] "ill lOtili~Jtea vie a lPerso,naI1t~H sale". ptectlm .$1 muUe alW Il!lJClr.;lnL

dOC~ aeUvlt:ate fi.zici. sau JD.eeilaili filri. finailitlate utili. ci:irelai te dedllcl dllia shnp]i plicere.

Penl!ru. capil tO~11 el>tc joc.Ja fueqmt; de tot cl se jUlldi cu corpnl ~ihl. Mal tikziu ii rOiC:epUl:cere si:i Icprod,TI!cla elemellJte din lnediui sau (Il!itratatLll c§Jine~ut __ ) u.4-5 ani i~i i.mt[;'l a:ntl!JrnjlJl (pe nmrnlil .• pe medic etc .), Du;pi'l. jocurile eu .roiUH, in case identlficarea. OCIJIP~ loeul e;seJJ!~ual.. u m1eaz~ jo(.v.rilrJ ru reguli (inlre 5 ~ '7 ani), darorldi ciIi~OI1l! copjlul trllie~lt llOucs.itU.el! CilllV()lJr~ii.IQt,. Disptt\'Uit aH:.iid~t~. jQcul a fast i1::iLbilital: de psLh~Qgia OO~irempQr:mili ~i de ~oahl act~¥i1_ l:ntrooucere!l jocu~1J i in a,.;~viti'l.ti1e didaetiee ]I dati scelasulul mi~ m.oti vatia, de caee are uevoie. In mahe grlld:irn.ltc de copil, ell ~i inanel'e ~coU prirnare. se utiliuaza e:Bomemdc ~ ~i c;romauce, ale maruerialoJlUi. MOIIICl:ssori. ~i fudoosebl joeurile educ9!tive a[e lui 0, Deeroly. fn dnmenil;l] psiH!Q]Qgid se .l'olru;e,te jQoC~d ca mij~nc deun"e~~~ga~e ~i de tretament, fu special ]aoop.H (marionese, modelaj), dar ~i 111 adeleseentl ~,i

~(hlltL ..

J:OCO'll'ERAPIE .• , teI'A.p¢UUci fo]osUa. iilii lI:I.eIUdoa. psibia1!ridi.ii:e.ra-

lIeu1!icii in care 1i~R':C1HgeJa.j~ (dle~m1e~. d.e competi.~et;c.) pen,traa n Ca:voriza R;SOdalb~lIl'e& bolu'ViI01' mJ~taU. l[mi!l!olWlil~ judD· tcmpllc).

Soopul este ace]~ de a- l scoarepe belnay dinID!'1l~d~b ~i !7~!area 8a.loisiwnlc dirij;;ue auo mare imPQw:m9i til ~pital!ele psihiatri.ce; duficlJlll::lrea OOIUlU., 111 general, ina.lItrenarrea ini~,al a a bolnall.fulm,

JlONIES (Emest), neurolog ~ :pi8:~. RIIDIIJlist ,eogle.zlRhoi8fe1yn, ad Gowerton. Tara Galihu. 1879 - oonWa. 1958) .

][)Llpa sUildii 00 IlOOdicirnit ~a Universitatca din Lendra, face clJ,~Mntll()1J, S. FFClLd. . ~. I;at!.n! operit o admit~, N\~llllit ~rofewr 1~ UnivcrSl~ca d:ill Toronto, " introdus pf;ill."m(Jiza In ~llada ~i ill Statele Unite. A fost, limp de 22- de an ~, presediatele AIDd!l~tei ]nrerna:~iQllale de pf1illanaHd .. Ope~. sacuprlnde ~~ru.dlui cllniee fl teoretiee trTarm reoretic ~i praClic de ps.ihanalizii, trad, fr. 192:5) ~i eseuri de p.li,ih~nahzij upliCl!lta la re]i,gic (AlfJoiogill rdlgit~), la an!t,.l~ litcrntld (HiIm1Cl $1 OeJ'ip, trad, ft. 1967)e~. A. pubiicat mal multe studl] despre frel!ld (Vbp ~i opem lui oS" Freud. trad', fr. ]9j8-1969).

J U'CARE DE ROLUA~~ tehnici de gruP. deslinBtiinvi~imiDtu1w ~ ID:rmirliparticlpaiDIlJ.lor .

f.)IOO.\!\lI~ ilin. p:sihOOrami!" hti J.t.. M:oreno, accasUi m:et.Qdii ia i.ngcnera~ forma unei i:ffi!proviz:iltii le<iftale,pe 0 ~m dal1i. s:mdelr~ in ]J'Iedicinll, de eremplu, se fu.treahli runl ~~·.i anunte pe pfirin.p di 00l!I~ .Ior ntl.scm esre !UlomlaL U.nui dintre pal'iti.~ d.pmti. '1'3. jucaroll!ll de m~o~" jaT ceilalti dOl roluI t~tillli ~] <II !1l0!flleL Mo.lilrorul

SlefVefte de ghid ~i eventaal peete Jnterveni in joe. Rlhitumiid de rolur] (medicul devine rut!il. ~j viceversa) permitaprofundarca eunnasterii acestor sitrlati i. Peate fi pus tn joe totul, de J a tensiunile psihologice care apm in cuplu saatn iDl!l;rc· prlndet,e p~ni'i 111 problcmelc socloecooo:mice ale; Llllnii. atreia, Jucarea de rollll~j. dczvililu.ic IIS]lCCOO neb!nuite ale realil:lit~i" mal bine dec~t mice discurs,

.JUCAR I E. ob:meet ro'~o'Git ,de c:o:pU peD!ltnI a se amuza.

Juc~rHle' filmt suporturi are tkzvobiirii inte1eotuale ~i rn,o(oriii a oopiiluJ" ~ auxilli.ari. al p~rin~ilor, Aeestia ~";Hit cnnstienti de aeest ~l!!cru. ~, in Franta!, ooru;.acru annal Ij millaede de franci, in medic, pelltrn cllmp~arei!. de jUclirii {R. R6Jolle,. 1988}. Dar cele mai bune juciiIii. nu liunt ulci cele mai sofisticete ~i Ilie! celt mai luxoase,

,dU DeCAY i.~ aprCC:ier-e allr.oul ra:porl mtre dJfedtc idci; coucliuzi.e a unut r.ationaDlent.

I udle(:a~ I1U se pOllki eaerclta farli lin. minimum de inte]igen~ ~i de cunostinte, dl~!r mi se reduce 121 alCeS&~; (In cap .,bine hurdlusil"nu este ilt'!:Q't:de-<!uDla cepahil de judec~; Q nrlburaR: aleclivaos'le de ajuns CR slI.·1 fad! .sll formlJleze jllldccali false, Ge10zia sau paranoia, de exemplu, due ]11 jd'ei aberante.

JlU NIG {Garl: G Uistav), pliibolog ~I polhIaiTu~~,~,

172

18'15 -lfii.lilinlilcht. in aprop~ere de Z.Urich. 1961).

Strulii de rneodicinli la ilJnivetsiUltea din Basel, pc: care le-a completer, in ] 902, III Paris" ell P. Janet. La Zurich a fbst lIsistentu~ lluru. E. Bhmler, !l!poi medic-~ef al dilllic:i:i de pslhiatrle II unh'en;iltiltii. Convertir iii scurt timp la tceriilc psihanalitice ale lui S .. Freud!. in 190'1 a devenit d~sci· polul ~ipr.iet.enll] aeestu ia, Fju de P!;\I!toJ. 1n1011 ciiru~ ii rCpuigna aspectul maleriali~t Oil ideiJor [fC'lldi.ern:, dup.ti 0 celaborare de elncl ani s-a separat de magisnul silu, fOIilJind 0 nou!!. ~coal.l, de .,psiIlQlogie ".ll"Jilicllt. PfuJll. U; 1'946 II ocupat eatedra de psiholQgie ~'!.ed!icalllia BascJ ,apQ] II food1lJ1: la ZUricb, in 1948. J:nsli~~l JlUJ1Ig .• 'pe elite i-a condus piin1l. Ja moarte.

. Si-a dezvokat Tn numeroase ~uc:riiri jd~ile, dimre 'cafe (lea mal il'llportanUi pare a. fl aeeeaa m(iW1$tictuIui eolectiv, bazll. 3 lmagmarlei , eomun urturorpopoarelur dc-8 ]uDigiIJll tirnpurilor ~i care. sen,al1ifesll fIl religi i. mituri $I in doetrjnslc ezoterlce. Pentru a veriflca aceast!l COlJ:\lCcptic funw.meta~~, Jilng II 'iIlIrepri.~ 0 va,,,fili .:Il'I!Cl1e.tJt Faclnd o s.erie de dltitmii de studiu, II oercetat religiile prtllill rive ~i orientale, precum ~i tilchimia. A,oeasti:iJurneIls~ cercetare i-a oonfirrmat alUrtorului credinpa dt c:llista lin fo:nd coman U 11iversal. p:rodIJdoor de ar:'hetipll:ri. de i.magini ~i simboluri, ind'epencie.nte de r:imp ~i de spa~ru. Dintre lucrarile uadase un limba [nliIilt;·ez,p, cib'im l.'liIomme a la ,d'tl'co.UVf!:i'1.e· de S(m dine· (1943), Types psyc1W1OCiques (l921),. Ma vie 0'962:).

KE RSCHE NSTEIN Eft (Georgi), pedagog german (MuncheD. ][,854- J.d •• 193;2) ..

Dupllce a fo,<;t. rilnd pe rind, i1w;:j.'~9.tor. profesor de matem,lltidi :ii de ~tlin,e naturale ~i consilier scolar la Mum;hcn (1895), 11 devellH profcsor onoriflc la univer~i;Hl:Ca dill aeest o~" unde il predat cursurl despre educatle, Preocuparea Sa! este utilizarea intereselor practice rue elevllor ill iillstmirc:a acestora ~I legarea stt~nsli a rn",litama.ll:rullili teorctie de exercitiHe c(mcrctc. Principalele sale scrlcri ~i1lllt Die Bil·twiddtmg aa zei('JJneri~c~n BegabwJg (Dezvoh:area talentulu i .111 desen, I. 90S). iJC'griffdm Arbeiti'$Cjwie, cditii!l a rO·.a, 1953), Theoric JeT BildUDg (Teoria edIlGa~id, ]926),

IKIN Ezi ---i' CINEzIi.

KIIN'SEY (Alfred Charles), biolog aJneri,ea,o (Hoboken, New JCf,SCY. UiQ4 - Bl.ooming'tO!!!!, Indiiwa, 1956;).

Profesor do z.oo]ogie la Universltatca dill Tndiall3, in 1942 ~ Iost [nsardnat MI e~ectueze (I lInc:hetli asupra sexuaJil.lhi] arncricllnllOl'. Cu ec.hipele sIde dt colabo·

K

fatori., a cercetat 1] 23U persoene CUi 39'1 cOlwo:rbir]). de pc inlT-eglil teritoriu al StateIo.r· Unite, e\i3ntiourcprez.elltati ... penbU poplililfill .a:meric:anll, RezuU~tclc cercetlldlof lor all f ost pli blicete f1l1b formil ,!!I dOli!! rapcarte, \llIul aSUpJill comportamenailui sexual al blrharu.lu i (1948), altul IISLlPrll comperjamentulul sexual ::31 femeii (953). Cercetarile au seos in C:'\'idC'J1~ faprul c-.J pra-tticilo scxuele ale i:IlrbatulllJ ~i femcii sum extrem de vari::dc :Ii c:!i ceea ee era blamat l;US ~i tare era in realitate prnc:tica curenta -' •. P 1'I.FiA.i'1 LIE.

KLEIN (Melanie). pslbanaU!lta engle.z:i de Ol"ig1ne austdaci lVieDIIJ., HI82 -Londra.1960).

Cel'l::et~rHe sale, axate pc contlictele precoce care ap.ar tn rela~i~ mll.mi--copil, o delermin~ Sa disting3 dOIiJ mOUlente in primul an de vi Btl!, caraeterizat :fiecare priuts-o "rellitic cu obiectul" speC-iam (adid lin mod de at sesiza "obicctlll" ~i. de a se sillm in raport cu acesta).

PrimJUI dilltre ~Qesl:C momenta, us .. pozitic 5iChi.z.opar[ula,.id~.". aoopc:rli primele 00. saID patnl 10m din Y.i:iqa OOpilUillii. ill aoe!!l:stii perioada, sugaru] !)taltli~e~re

173

Idat.ii ,CD Iln..obi.ecl partial", fu pr.indpal sal1lllI mamei, a~upra earula sunt prolectatc lmpnlsiile libidinate (lnstlnctul vletll) ~i impu~~~l ile agreslve, ,,sadic-OCI!Ilc", deooeb]t de vlolleme Tn .aoe:ast!!. vreme, A~iI se face, ~. ~f/.lIl matem ii. apare cOpil\lI11i Cti o'tiieet "bun" ~i ca obiect "r2iuu. C[[nd.pweurll. pliIDeri.>" estc .. :.Gnul bull. ~] iubit" ~i orien~elld. impu1sia \'leJ,ji 1<1 exterior; d.ne! nu d!li accSie sa:tisfac~j ~i este frustram:, devlnc ,,!\ilil1lul .!illJ ~ I urllf', "upon al ]mpuLsiei agresive. Corelativ en cl.ivajul obiectului se produce un divaj aI Eului (un "SUI bun" $i un "Eu rou"), in a~a feJ fucii:t aspcctele .,I;;un" ~i ,;rll.u·' rllrn.ar!l separate •• .obiocttll bun" oopulii'lDrl sa fie distrus.

D:up:ti 1J(lCiH5blpcli]ood~., de la circa patrn hUlili ~i piin!i Ia fine:le pnlmllll!li an de via~, 0< mai btl bl~ organlzare a perceptiilor i.i permlte ~ugaruhlli 0 mai bUliIi'I situarc. Mama sa este se&izlldi 'ill totalitatea el, in. calitate de pcrsmmll, distmctii. de e~ $i care, ba prelicofa. 00 absenw, si1lMe~te rel8Jtii C:II alp jlldi l,1izi _ Se i I.lslam,eazli atunci puzi~.a' depre.~;vJ, a] c.'irel punet culminant este atins dltre .!Ullca a ~sea. La ,/obieclilJl total" se raporteaza, de tlclJm ]n~l'iilte, impl!lls1ilc lihidrn~le ,iimpuls:iille disU\lCti ~·c. ru:0l~lii .Io!bicc:l". mama" est:e ro ~(;eb~i timp iubi~ ~i ur.5t_ Copilul ~i~te experienta. ambi\'.aJen~~, generatoore d'e culpaNlitate_ A.cea~ es!.e SUITla form.apilor reaC~'Qf.Nlle, cum e.ste dmin~ dc II rcpara dauueIe adllJse in pl.aDlll¥antazllrii; mcC.Qnismele pmicq:ic.i· lie atcnlJc~zi. pc ciinu accloil lilt int.roiecpei· So i.ateJ.luificli. in mOO COJ'chui\'. Eul, rnceHind de a ~ mai ffta.gmem:a ill oompone.nte mOOD1e" ~i ,,rele" , ti:nde s:pre Q mai bun.1I i.!ltcum'C' Poz.itia de;presi"'3 ,cste d\':pa~;ita IItlJrn.ci c~:nd "obicc:tllJl bun." ,cS'tei:nt.mliecttlt in mod ~tabil ~i duraMI.

174

PcIIII.rU Melanie Kle~n niel ana (l,inta: aeese dou~ faze. care ClIlminelWi in prrimil ,oopilJrn,e, :!l1I este vreodats .a.bamionati1 definith' ~i crice pcr~Qa.IiI~. de-a 111ugul v.ietii, poate su regreseze La una sau alta OJJ:I cleo Cea rnai arhaid. aceea 1'n. care oomill~ cli\'ajul obiecmlul ~i divajull Eullili ~l l1n care mecanismele tic a:plkart: :runt, ill esen~~, proicctie ~i i[lu-oic:()t~a, ar corespunde 111l.Cl. stnlCiturr~ pSibotice care S':IX regiisi.la ,aduUul sctuzotrenlc ~i la paranoic, A doua, Ill. care Eul este uaiflcat ~i iII care mec.ani:smele de ,~rare smU rnai ales form8Jtiile reaetionale, izolarca etc., OOreS-pundeproceselor psihice pe care le reg1tslm ilil ~lkil.c de depresie.

Pc d\: ~mi parj'te;,. treb'llie notal di M. Klein deplaseaz;ll complexul lul Oedlp Ia Ilce~sUl a doua fad ( .. pa'z~lua depresj\'ii~). anurne la perloada In care se poorc edifi ca rei al!l.a ell .,persoaJne totalc". Din opera Melaniei. Kleln se pot c.iti ]1Ic:riirile urmaroare: PsilianoaJiza c.apiilaT (1922); E:~elJri de psmanaJ.izi (1947); Dc:.zwJ/tJJrea psihanaJ.izci (1952).

KOME NSKY (Jan Amos}, pediago,g ceh (,NivDice. Mo,r,avia. 159,2, - Am6t~. 1670).

Pastor al Bise.if.idi prore~tante, prosc£]S in tara &a devatita.t~de R~zboilll de 30 de ani, dll.ce 00 viafll rllicldtoare, solic.irurul tn Europa ~prijllin pennm fratii. sai pem:cuta!i. (j~se~te t.otll~i mgazlI.] sll. serie pal.[l.lZe.ci de .lllcrlri pedagogice. diimIc care ~jtam; JaJUNJ' linguarum ~mtli (1630; Diltacticjj Magml (J 612).

RccOitliioohilc sale profetice p:ri"'ind e<ll.lca~ja au fOiSt inpal'r.e reali ~.aJte iiI Frnn~ ou trei ~ecQle .mal tfrrritl: demOlCratiz;:n~. tllIvi1tlmlllrHEIil:M. cre~. griidini~ de mpH ~i ~oo1i primaro o'b[(garoru., educar-ea

reta~jlor. EI 'precO'nizellZ§ orientarea profesionala de la 14 ani, I!Ijutoore materlale di.l1 partea statuhil pebllru sttlc1el1t.:ii siirad, educarea 'lnoram. csmti.cIi ~i f!zidi a e1evU.or. H cere ca ~ooLmii li~ expertmenteze". ~i:i manipaleze ,ohtectele, sit ''lfjzicere atelierele, s~ facti cxoCursi.i in I1atlllrll. [n aceasti1 prlvl npl Ko-roc:nsky poole f] considerat ... erltabi lui fondaror 81 ~c()li:i active',

OE_NDLER (Artm). neurolDg nlma!l!. (Bucure!;lU, 1900'- id •• 1988J.

Absol vii Facaltarea de Me(hcjna dill Bucure~ti 0926) ~i obtinc tithil de doctor [iii ~d:iciJ:la CIJ teza r",nUSl1i V'e~tali v Ifi prob~e sale fm1]l!.ooloCice (19216). dup~. care t\i(i oompfeteazii SlUdiil.e la P'ruis. De\!ible-Ullu~ diatre marli pro~,gO'HiJ1.tjai neQlro1ogiei rrnn:Il.1f...';iti. in colaborare Cll profesorul Gh. MmnesclII, a cercetat problematlca reflexelor ool1di~onlll:c in pslhopatologie $i psihiatrie (1935), [11 Dilla:mica proceselor cerebr<!lc (l'967) Ilibordeaz1i, in final, problema ron~ti intei UI'MIlC CII fenonsen de re~,ape. Nu o.xistil ~ conchide 1\. Krc:indJcr - 0 co!lstiillt1i flotru:Ltii in 11m vers, ooegartilJ de, un l;;~bicdt, Elcleg.lu~ die un ~lllhstmt.. .,In ·ceea ce

KFETSCHMER

prive~~ IIflIIrnl~a ell oon~tiin~ nil este un fenornen 11 .. JQlogic. putem spu ne Ill.Il'llaii eu ea e;ste $i ulilIl]fiziologic", sene d. Ii mal daroram, mtre altck; Let; r6i1ue,s cmrditkmt:lcl~:. ell 0 p"!'efaJ~ de- lJCIlIi WaUon (] 9'4'7), Epi1ep,~ (l9.:5:5); p;;rwroza astellicJ (] 956); h.croru'i ps.loo/o.gk ili .n:IINJilme.a ~i reed(:I(;tl.n:a ;J'aziciJo1' (1969); ,inf;m;w oCliCf:mJl fi hemoragia cetcbmiii (J 972), StructlJnt ~ functiile siS'temi11ui nClfVOs central (1976); Agnozii t:i apraxii (J977}_

KRETSCHMER (Emst)" psfhlatnI pnnan (Wiistenrot. in. aproplel'e de He1lbronn, l8SS - Tii.bingen, 1964).

Dllpll ce a. ~t:I!Idl~t medi:cinl! bll TIibiJD.U"!I, Mil blchen ~i Hllmim £g" ocupli1 fmtC!3.i de medic aslstent, :!pooj de medie prinelpal .111 ell nied neurologlce a U nl ... er8.LtilitH dill Tubingen (1913-1926). Numit profcsor :de ltellt'QL(lg~ hi Universlretea din Mal1butg,an-Lahn, ocupa .acetl Ui catcdra limp de douazec, de ani. pana in 1946, cJlld se intoarce sI condllcili (:lillie:;! de ia Tebingea, Opera sa s.crlsa cS!1': foarte va~t3_ ii dawrum in speci al f'a(8nvil'.l ~:i sCRsibilita£e (]918)~ StmcfUI:a corpului ~i c;Jl'ar;temi (921); Psiho/ogre mt:diclliii 0( 1'(22), Srurlii psiJroktrapc.u~ (1 949).

LABI LII'lA.iI'E ~ te:fmSD prdU:a:t dm ,chtmie pentru ,a ~'c~¢riza e CQm" pmle.D!tii. lostabUiii a pC'iroonal~ta:f1i. En 8]1eclalatentia ~i a(;eeUvwtalcili ,a. tu:ne~ cA:nd aeeetea liuntfoiE!rt¢ nestato:rn1ce.

Labilieatea afeetiva, nurniti!i ~i vadllbihU'ite a dispo7j~d, este succesiuaea rnlpiilli. SIIU chier 'cQeXis~ngl" sub illfluellt:a unor f~()rorl exteeiori sau a ide~qje;i i Ilreme, II unor ~l1lirnC]Jte (li[erite ~i adesea contradicrodL Ill. dorneniul inteJect.ll~u u ea este eorolarul m{)bilitii~i~tciltic::i \ii ill (ugH de ldel, AJ1l'ollpedi S"lIf P't1.~~ c~~fic~ L~b]~Urea afeclivi:l. drept ",:molbiHtllte I.! ~footi\rjtl!ii~ ~ "fuga de se.ntimente". Sc ob:serv~ rn.fl:i ales .~~ OOp.1 i ~i la adu~~.i ~li[l~~ de excit~;ie trulni·~ca.l ill. in copuUrle. ea ~l 1:nC3Zil11 maniei, ~fe'jtiviwtea ~i !d.e~b ,slJ!nl superfici~1e. C), sm.re at~e.cUvill suc,ce(!)!llldu·i alteia cuo npidin!!tc :ollLliW<I!fe. C'u ~oate c1I U se ~sellminili,~mbivale~tta' pftlOlogk,ili. :<Ie dis" t~:n,ge dt::1~bilit1teii ~fectivi:i prill e;araCilerol ei ne.mot.iv~ ~i 'i!lOOmripreHlesih.iL

1176

L

LA.CAN (J1acqu:es Marie} •• ¢d:~C!'li p!8:~ha:niii~ist hncez I(Pati:S. 1901 - id .• :!l'9S1).

Colloepe il1.cOl1~tiellttll CIl. pe 0 retca de "lJet1JlJlific~ll~i" fu care fleearc clemeut este asoelat c LJ altele; aceste C(lanbilla~H de 5cmili[ic~nr~i ~scu!t.1I de~egu precise si oon~¢umie Cllreg.Ol'.ii. ~i subansambluri, Dat fUnd fSlPlUI eli obicctul psi!ha.n"Ii~ei este incoustientul.trehuie - ~p1;llle el ~ s.[1·1 aducem, practlc ~! leofetic,Ja local ~i!iu de orlglne, ~mpu~ IlrnioojulUli. srudlilll.llH Uf!.iI cum. stLldkm limhajul, III lumi.ll<l! II ng· visticii, Copilui ~t!portiinmbajul ~.i cultura socie~~ii colrei a tl ap:ilTtirnellrn IIHii I!ltemati d decllt de a k: acCtllPttl ~tm de a davenl allcnat, Inaceste condi tii ,fiUIl~ illlltCil[id nl! esee Ilicioda~ de' g!Sil in di8Cll.tsul ~1 eondulta peesoanei, si se aSlC1l!lldie trut.otd~31l111ll sub rnasca aoesteia. NidodalI3 Ins~ nu c~ti sl,gur d l-ai tl!~les pe ~, auto.!'. [nJr~~de\lacr, Un limbajul. silill ermelk, hI! chiar 3I!1ti~tic, ~emumii. cmrerki ~,u m:::Qlo~slI\Clc I!bulid~", Ililiul ~i acei.a~i cuvllnl putllnd. clp;llifra ,~emnmcati L nrultip.le. F.sre de CfeZLlt. spuTIC F. Roos~ng

(1 9g6). eli pn ncipiul de unisare al Qpmci lui LaClll!l •• ;~SUUiID~tll dinOOufuzl~". este ,,:ill.coc:r,en~a &i~~enlMiz;at~, yoita ~i culti\l3t5" . Dietre operele sale; cita!tl Scrieri' (] %6) ~ Bfj'ca psHI:!J!laJirei (] 9S6).

LAGACti E (Daniel), p!SibanaUst &anoez. {Paris, l! 909 - id •• 1972}.

A,grcg,t de fil0.s0fie ( 1928.) ~i docro.r in medidlll (1934), cste Il.Hmit prcfesor de p.:;iliologie mal fnw III Facultstea de Litere din S trJOl:5Jbo:urg (] 9,3:7). alPoi ~a Sorboml (~947). Pentru aoes, pJuchcian.a1 p.suhal1la~ ]iz.e~ psihologla uu peste fi (Jocii~ "d:i:uicl", . Im obiec-rn! e~ studlul condu,ilClor" indi viduale, examinate illltr-o ool1ljullctum socle~fuoti.va ~i culoor~l~ de~rmin~t~- Lagache a fost aecla care II iritrodusla SO\l'bGna pslhanallza, uncle a prcrliat,-o, dm:n:tiu-i o specifidt.ue pet:<;Clnolog~.cll le~itirnli ~i I'I;JlliII'C!!~i1il!. IPrinc~palele sale Illcr.lirl. sum Gc;~ozia c:rolidi (1947,. 2, volume) ~ i Ullitlit€'ll p,~ihololtid (1949),

LALATI1I.IINE ...... GJi.NGUflIT,

LAPSUlS, eware comiroa i:!:l vo:rbit'e sau in lied!!.,

lI1~QCl;Il rea unul ctIIv~n[ CI!I aftul se poete expllca p:rin oOO~la. e:ldtll!~ie ."~.II 0 wlbuJaR: i!~k:nt~ci, eli ro~te a'Oestea. dup;l F~1.UI. ru::essdt e~plicatie ar fi irnsuficiCJ!lti deoarece I1U ne 'e:);pliem. f1lr!J1a. pe care 0 Ja lapsusul, 'OUIYI 81:1-~i ex-pHd extrem de ffe{:ventnll~p;!iuili' !;~W CO]lstli in a e;.I;p!ima exact conrrarlni ::I (lC£1I 00: illtcn~:una~ ~ii splil? .. Declar ~ediIII~:a 1J]C:hisaJ~ SPUllC UII pre~dime de: came:.rl1i. Tn limp C€el d£ fllpt desch1dea.ce0. ~edin~~ "sO'll'1 mel] poate ~ruilwa tnt ce '~'Iei!U" spune (I femeLe auirQritatii (in ]oc d~ ,,~t ce vre~.")., psihallali~m

wat.ii c~ lupstl~urile sunt COHSleocl uta opozitici a d.olllii i:iuei:l~i dire.'it.e, dintre care Ufla este preool1 ~henta s~u il1.cQn~tieil]t:iI_ StM"ca fiziQ!ogid'i poate f"'V011l1'~ lalPSI!Isudlo, diminLijud COIi1rohd de SJ ne, 001' 1111. le OICCllzit--? ,ACT l'I_ATAr; UITAAe,

ILA 'fER:ALIT ATE. do~naut:l i1!JI!UD:etiona-Ji a une~. hl'tU[!:'~ a COII'plllJlui wmto aliupm ccJei!lai!!tc, dom1rumtii. c.a.rn. toe manifeGta hi special in prderlo.\a. de a se serv1 'in. moOd decUv de un (lehi san de nnw dint" brai;tepentnl. I!I. executa oOpeftl!Jt!I.ca:re eer 0 O~ prec:lzie •

All fost avausate mal rnulre ipetezc e;.'(.pl lcative pentm aeest feno:me.n; ilHlllitDt1Jlicll. baz~l!l pe faptul ca emlsfcra OCJTiCbraU stfu:tgll ar fi mai bino h:igutii de silnge; soci:ologid1.. hliZlltti pc 0 ~'iduril'l!Je ~ooi"l~ a dreptek ba chiar ~ipiSihlmal:itica" Dm' nici !LI1l.!! dimre ~sleexpJicatii !1iU ~~ CII ~(lrul s~ii~fii~roare, De tapt 11U exl s;tlI Q deosebin: iltlIllIifi.C<I!tiv.i! intre ooll8rritll~iHe IIIlla:ro· mice ale dreptadlOf ~i .~f[jllgac.il:or" el g;lsi ndu-se in aceleasi proportli la toatc rnflele. Mai muh. stl!ldHie referitnarc ]11 laternlhate au atri'itail: C~.~II 1IDC11iti indi viti, dominatia latcrala poate s.~ dirett de ]~ cehl La miirnji S~lI ]ill picior, So pot hlta]ni, de cxcmplu, subleqi ~l€ill:gaci 111 ceea ce pri'o'e~te cchiul ~.i dreptaei Tn ceea ce priveitc msne .. :til aceas~. ehestluee este greu d se disceafllll paetea earesevine facOOruluiedl!!c~1jonal de cea care tine de eel fizio3Qgic_ 1ndrvizii. de:ficiw ~atcrmliZlltl dovedese dii!1k:I1~~ • serinase Tn OOOl7OOfiaFeII t;ni~c1\rller, in organii!.llrea acti:vjHi~ii leI" ternpo-spatl.a1c ~:i. I.ndeos.ebi !llUn<:1 cJ!1d! SLIm ~Q]mi. in ut:iiiz:area Jimbajului verb~1 ~i lli1:vit~w'" scri~uluL --;. DIs''lEXI E;, ST,P,N();hCl~_

177

LAVAJER

LAVATER (Johannl Kl'llSpar). fUo'lKlf el¥e,hm [Ziliteh,17'41-id •• , 1801).

A renovat fiziognemeala", ale dId baze au fast pl1se iill Anrlchltate, ~i S-a hiteresat de grafologie" _ El nu stud:ia numai org;3nlz:3.rea morfu1ogicli. II capului, d Incerca s~, deselfreze carractcm I prln prisma exp-!i$!ei fac]wc ~i a ansamblului oorpului. Ale sale Studii fiziognemJonice (1772) ~i ale saJc EJemeJIil'e de fi:z.ivgnomooic pctun» facilitate<) crmOl;l~rel'ii~i illM'if oamenilor{]ii5 -1778), care au eunoscut lin \Stl.ccesexttaonfu!iIIIi·, nu au un caracter ClI iiltlevarat ftiintitic.

II. ECl'lI Ri. actiune pnn care luam. cunO!;tin~ de ,oo~W1u.tu.l um.m text !ie.rJs.

in",iit:;ur,ca cltirelul, adiciU a [ntelegerii se.mni:fic.aflei semnclor eodifkare de soclotale. OOillitiluie Ull soop de prima irnportall~~i al ~colii. A(.'Cl:!IsdIJ ad'lizi~ie aecelerenUi precesu] de soeiaiizare dcmarat de Ilmbajul orol. Ea. prctindc anumite oollditii lntelectnale :!j~ sonzorbl-mowrii; ni vel mental de eel pu~]n ,::ISC ani, 0 bu.ni1 lateralizare;» 00]13 orientare lempoor~Ui (ritm), E~stfi diferite metudc de iru"IliUlre .II citiW]ll], dintrc careprincipale ~I:i~t; ~in. tctioc (sau "sHabioe,": litcrcle, caee simooI.iz:eazu suneeele, sum combinate in ~i1llbe .. cuvhite ,i fraze) ~i a~a1hi,re (Sail glo!:iale; capitol aita~izcaza fmze), m,ai IUltlindc ,i mlli atdg1ttoare dedit prirncle. dar de 00 apl ic-.abiliUilc dificiM.

LEN!, aversiune ta¥i de don.

Psihologia '1'lU coruidcr~ ]enea ca. pe un viciu sau CII pe 0 a:b_'i;efl!fi de Vo.illtR, ci ca pc un Slfllptom III tm.ei tll_lbur'1lr:i' psihQlogi,ce ~;jJU rorpc.rlli'e_ fu.ga do crOll!: poate fi, futr·adevilr, c~lizaMi de mhal:im.eI1'twro, SUImemlj. d.e UIJJ v~ defectuos,. de 0 prim!!

178

infect.!c tueerculoasa etc. ori de pcrru:rbfLtii. p.sihoafcctivc·:. complex de interioritare ~i retracti litate al Eu lui t gelozle la adresa ulJ!ui fr.ll~~Qi" nou venit pc lurne, oSmiulle f!l!1l de p.~:rin~i fws~alOri, preeum sl, [n ~r;':iit,. deOOl1dip i e>J;luc.afi;orutic defleltare, Foarrte a~:lI. interesul pe.ntru ml.!Ilc!i reapare aamci dlld condi ~LUle fizice sau morale $-iUl amcliorat,

LEONTIEV (Allekseiev Nikolaievici" ps.ibolog rus, (Moseova. 1905 - :lid •• 1979).

Disc:.ipol al. lui. L, S. Vigolski (1896- 1934)" It fost jn.fliuentl!lt de too ria JstorieccuJnmil!i It aeesmla, po~.via cMt:ia oamenii coustruiesc isw·!ia,rl.ind. rotodJu~ determilla~i de cit. ~i-ll ,e:rrecmat ins.ii .ceroctlldle mal alesprm priSIIUII temiei rd1ecliilli alui Lenin, csre coneepe .spurirul ca. pe 0 reflectareaettva a Je<llitiitii sensibile, pe care 0 inrerpreteaza ~i 0 modificll. Dintre operelc: sa~e.citmt ~~p.'iihi.inlUlnj(l959, trad, fro 1976).

LEPIOSOM. In.divid ell forme hrngi, CD o ilif"ati~ fuavll. care, do~ E, Kretschmer, ar it lesnc firt:Lgllbil. hi persensibll ~ m>ellls i111 lulttC:1I sa irrteriaar.ll_ -. SO'm~(mMIE,

ILEPT'OSOMfE.ll:n&BMblu de carac:~ tere monologice proprU leptosom:1!Llw·.

Forma extcm§ II leprosomiei ocmstituie tipul asteruc·.

LE,UCOl'OM IE --+ ,l..oBoTOMre_

U!:VI'.STRA,USS (Claude), lHC1o'log ,!iii e1nolog:mu..cez (BruxellIes, 1908). frofesor 111 College de Frarnoe ( 1959), ocup.l! p:rima catedrBi de IIntropologie

soc,jall. DUps. ce a efectuat mal multc !lusiuni ill Asia ~i America de Sud. a pl!bl:icat importante lucdiri: SmwwriJe

- c:lerneJua.re ale r"Udc:nici (1949): Amro~ p%gie sm .. cully:dili (1958); GNndlfea dibatic:ii (~902). In reate aeestea S:llu:liad lIumift:stliril.e sponeane ale gBnclirii IIrnane, n mai t1atorliim: Tropice rrjs:r.e 095:5); Tommis.muJ azi (1962); seria de MitoJogicc {]9M--I970; De aproapc $i de departe (198;8), ca :Ii nuraerease aUelllcrlll'i. In 1973 a rust ales membrn al Acw:lerniei f"mm::ezc,

LEWIN (Kurt). p.s.iho]og: american. de arlgloc german' (MogUno.Prusia. azi. m Poloma, 1890' - NewionviUe, ~ChtWCUi!h 194'1).

Profesor de pt;lholog1e ~a Uili \l'eTs.ill:!lleil din f.l el'lin (192.6), Q d.:lli1 euaseenslunea nazismlJlui a emlgrat til Statele Unite. Dill 1932 in 194:5 a predat in diferite ull:iversiti1ti (Stanford, Cornell. Hmvurd). Influeatat de climatul de cercctare limerican, a ahandcnat subicctele clasice ale psihologiel ('o'oinf!. asociatie, perceptie) pentru a. studia, d~ntr-lln punct de v edere di namie, uncle problems spedale ale 'C(lmpQJla.mcrrtJJlui uman: (h!st;arrea ~:i I'eg~ilJll.Ca (t937-194 U, nivehol de ,~~pira1ie 0936-1944),in"'!i~ (194;2:)- Teooia &II t intemeiatli pe oo~u._nea de "clrnp p.'iillO· logicw, I-.il! oondus s~ stlldiez,e ex.perim.ental !lnJIpuri Ie m.ici *j dillamica lor interll!!'. 1:lc"'lJal!.e din oper,a, sa au fest )Jubllcate in limbll f;arlloe1:Ji mJlI tidul Psiholog,ia' dillllmicJ (1959)_

L 1,8 I D 0, energie vebicum8Jto'.lU'ea hil$.tincte'~Ol' vilc-tf~.

Libidoul ,are 0 impottall.tll furufu.meliltll.ii ill ocmdu.it'eJe 1J1rnIOO. pc ~ in :ID.II..P! p;!Ine

lc conditione.;izi'i. Nefiilld ata~at1l. exelusiv ~. fu!lC~O!l~l'lrg,:mel.m ge:nitaie, aceaWi efiergie file poare orienta SpM obiectc ~au persoane (liNda obieroJl), sc peste fui.Oal'Ce s:pre propriul carp (libido, all'fCisic) san poatealimcnta iLCtivita!i ]n~ctuale Oibi'do sublim:d).

Existm: un echilibru energetic tnt~e l.ibidoul IlIlrubic (sen "hllidool Eullll") ~:i Libidoo I ebiectal; cfrnd Ullul spore~te. ceUilalt scade, ill cursnl cre,5teri i ~ i dezvOlI:3r.ii indi'o'idul.lli a(;~~m energle ll!lstine· tua[~ sc localizeaza in anumit:e zone erogena", variabile (_Ie La 00 ~·l1rSt1l. la alta. dlIJP~. cum se flxcaza ~i asupra anumlter obleete. Psihanaliza eXp]icll numeroasele ubiitwi de c:~J:aCi:C:r ~i majm:itatea campertemeneelor iruld~ptate (Itevroze; pervex· siuni) pril'i fixatJ_Lle' d'urralbHe ale l.ibidol!llui fu dlversele plinc·te ale e-\foiu~rei safe SaiU pria n:grcaiI!iIie· Ja umd dill aceste stadll, I SIC rcpro~.,..zA teortei libidoul'ui faptul cl reduce lOate conflicte~e la acea;,~t! :sing.ud! 'uui de e~gie_

Ll'D R, ace1a ·carese aOi in fnmua Utt1!1i gnIp. pe CM'e i1 anima f'i iI CG:lilduce.

o data CI!I introducerea psrnoJo.g1ei rn indnJstrie ¥ in iIml~t~. psihologiler insl1~dnati cu sc.1eq.ia cadrelor Ii s-a pus problema sefillui, Bi au ooastatat in primul Jfrnd c;'l opluiife general arlrnisc (~fu~1 'elite competellt.I'IOit:!l.r:1t., lIutoritar etc.) nu s'llnt illtQ1:deaull3 vaIabile;. IIccste opinii corespund. maio degrllb1i uoui SIe£eOlt.ip' ~ocial dccilit realitittii. cere ~re illfinit mai nIJaR· 'tati:i ~i mal CQrnp-J.m" Nt] 'existliuII siIijlur ti po de H.der, ci 0 multioIH.Hm:, fic(.'are V1l.ri:indl potr.ivit =acteri.;o;t.icilot specifaee gnlpnlui. ~liu: ~ni~at.e militar'Ji, ecllilPa de· Jl!ICI'U, Oi'g::Illi:zape de lo:l!;ir, grupt: de copti,

179

!k adolescenti, de blirba~i :;oau de feme.i 'etc, Sllb jnrfluell~ ]ui K. Lewin si a di:~dpoldr(lr ~ru, interesul eereetarori lor ~-<l! depIUSt!L de la personaIiMell>\idului]a grup ~i la dinamica sa jnte:r.i1~_ Comanda I'RI mai eStc un fe!lQmeti inUli.vidu.~l, ci mZl!lhatul UJIQf lnteractiunl secl ale, al sarcinii de indcp:linir, 1n HCootI(ji masurnca ~i al facklr.ilor personali, al ,,<tntcturii ~i retelelor de cornunicare prop['.ii grupl!IIIl i (tran smiterea de inrol'1:natii pe cale ieMfuid. de exemplu).

Cercetarlle experimentale Xn grupurlle, mid. au putut ~~tlihm eil pozj~ia uaui subicct Ill. .s.istcmu.1 de coraunl. care de~e:rmin!i functla ~I:I de lider; intr"O re1ea sub furrn1i u:c spite ale unci mti (a se vedea figura aHhurnta)" subiecru! pl~t k! liCnlnl (5) ocup~ ace.:lstl'l. functic, decareee el este acela care wcepteaM ~j traos.:mitc eel mal mare u tnllf de infonnatii. Sociomerna", pe de lodtii parte, arafill di, irlte-uil gmp ail ,cure inrervin ~impatii ~i I!.iIt~patii., inal\l'idl:l~ eel mai adeSCil :lpreciat de camar9zii ~ili pcntru c:ditap.le sale Llmlmc indcp.lille~re 11:1 mod frec\'tmt. rot'uJlcle ~, CU Watc: ~ii Il.IJ c:s[c imameauD)a ~i cd mai cOmp€umt.i:l!ltN!lll. gruj) l'!.einsllltionalizat se asi~ti'i de: obicci 1a emergen!a a doi Jidcri, unl] I accepti1t penlnJ .ideile ~i clidell~ sa. cei.'1l.al"l PCTltrU fann€cu~ sau; iliJlu-entclo lor se oomplelea7..l, inkioClli:ai Cl! 'I'll monarhiile COllstllU!iolialc (regele ~i prinml-ministru) sau ca rn famihi (!alii ~l mama),

~e:fu1 ~c dcfinc~oo ma~ putin prj n c,alitil.Ule sale pers{lIlale: cg.t prin mlul s1u soci il.l. E! e~re ac;~ia care L11li ansamblului eoczJII.i1ea neoesarili pemn~ [CIlLizare.a soopului grupuhJi. A va.nalJ -:re in vedere aoest orircriu. s.au creal aJlufllire silllatii de

180

sclectlonare a ofu ~eritQ'r ~i a .,-efilor de intRp:rim:k::[]. Celor dil1tili H s-a p:mp.m:, dc· exemplu, ~ll traverseze IIIII riu adana, 3vllnd la dispozil.ic un m!lterillil rudiment:lt', iar oGe.lo.t'lal~i Ii s-a cerat sii rczolv€ Q problem~ de lnreres general ,. 1n t.:iIIllP ce obscrvaroril inreghlrau cO!ll'dulrele fi.ediruia. No apropiem astfel de situa~ia reuJii (singlll:ra imhcata sl eonfirme valoarea unu i ¥!:f). darr ~i aceste cxperiente .r~mjl1 In mew ineVlt1bij artificialc, in poflda mlllror ~~tr~dalliilo.r de !I le !!propria de cere reale, -+ GOMAJ,JDA..

LIMBAdI, fUDette de exp!l"illlare ~ de coDlWlieare It gincUrii p.rin utllizare8. de ~nc Care :IlU 0 valoare :l:de.oUca. P'eQjt.n1 toU indivizii din a,ceeRI;IJspeeie, in U.n:litelo unm adi dcts:mUnat,e.

Limbtljull. care este in aeelas] timp act ~i in8trume'llt de ccmunicare bazat pe legi lndependente de subioctii perticulan, ne introduce ill exi8tenta soci1~a.

Se di,s;ti'll1g m1l!i 1l1l:lIte forme de limbuj; 1) ~siy (aeela pe care fI fntelegean); 2} actiT.' (ac,e]u pc care i:I fola.~iln, intotdelllllla l'Ilai reclus dC:C~Lt prccerlentul); 3} verbal; 4} neve.rOOl, Vorbirca nil csle indi.spcsa'bilii penlru a U'l!lMmi(c scmnjficatii tlc 13pcr,~oallil .111 pe·i'!li03I1a, Ge~nlfile. ntimic~. IIlillldini]e sun4 in Immeroa~e cazuri S'!.lficicnte .'!pre II ne exp.ri rna im:entiile, di~pozi!ia, illlUoicliJcetc. LirnbaM rnimico·ges.ticlIlar al 8urdomll~ilor pcmrite chiar ~i cxp;rimarea de idei abst['.u;:&c.

Liimibi1jUJlllu este re7.er'V~t aOollr fiilltc1 or u:mal1e. Ani mal ele pOliCd ll. pmprille lor mijiloaoe de C<Ulli.lmClITc: ~re ,grohll!ituri. mrugete etc, [n.:so~sc .reaqHle afecdv!::; aceste· m!lil!lifesliiri par flllta~.c.ute .~ u'l1i~ fonne la speckl relipecti ... .'1_ tESte j:lo~ibil

ca anlmalele s~ "vorbe.asca'" imrc de, J_ C, Lilly cOII!.iik:rli cu deUini.i (lomillnidi illlro ei prin uhrasunete ~i cu displlH de UII .,\f()cabl!l!l(· 'II1.tilli~. Ela rclevst eiI un anir:nai somar Ium1ine t'lcut, d dOl ddfmi .,.'It'!lil de vorbli" calm, pe c80d un grup fare (in. ultr<!<Sunere) un v ecarm eatraordinar. Pe de alta parte, K, V(lID Flf]sch a!lr~tilt cu albinelepojccdli \lIn limbaj sirnbolic precis (dansu Ii. pe fagurcle de oeara), data:ritA druia ele lildicli eelorlaltc 1ucr;litoilte iJiiec.!ia. dhtilll1tu, amp'l!asameIlUJI ncctamhli.. ba chiar ~i cill1itiltt:!! Sa. [gpQrllm tnc:li aproape rowl despre lirnblljul animalelor, dar, d.in cate Ctl!lQ~tem.; se pare c3 el 'e deosebe.~t.e de al nostru prill caracterul s311 iIl!Ll~~ctU ~i ei! in pdm!Jl riiud pare lecJ;al de situatia prezent~ (ceea 00 i-ar interzice transraitcrea descoperirilor facute.

Spre de:oocbire de animate, 110i ne [[lvll~m limbajl:lL Ac~~u1 ~tihizifiJe este condiponata de marurizare" lioi de iategrorea inUlividllhli 1lltr-un grup uman, Hdi una ~IlU ceal.ahti dintfe 9C~te oondi!~i IDvllf3:l'cJJ vorbirii" estc irnposibiilll: c:opHul mlc normal nu vorbe~te ded,t hi un an. iar idiom'" 1111 va ajunge niciodatii la phmll:1 limbaju1ui. Pc do alta parte, 1:111. oopi1!ls.at in parasire, chilli dadi ecbip911ile4ItIIIl ~LJ Iler\'os ~1.s.-efl7ioria1.moror 'O'!.e intact,. uu ... a ... orbi (ca!7.1!11 CQ'piilm sMbatk:i.dt: exe.mplu), deooreoe Ii lipse~te, ca ~i copilu]uJ surd. modclul 3l:ldi:tivpc c .. re sa-I poaEj. il:nita, Jl1ir-adedr, .Ia omimitll~la me UJ'I wi capi. M in d.(lb~1tddrea iru::liv:idllali.i .~. ~imbajului Jm~t3tia oeste .9cee'a c~re 11 face pe mpH ~ii repetc mai intai en \I] nte, apoi fraz.e, fiic;~ll.d~ In:mod oorcd. oe$i Ilahar nu arre de sinfux.:!l.,

L!:1 inreput mgarnl nu displlne dcciit de mimldi. de al~lUdilli, de 5Ullctc ~[ d'c ~ipe;te

spre .a.~i exprima sliril.e ,afective, il'lOepi\ld ell htna a. deua el gilnglJrcitc %i, gil1!ind pHicerc iii .... ocalizele sale, r.ta. ]~ nesf1i~it proprlile-i 'Uncle (reactia eiT,eularli c,yraGter.~~l!icli lunit a '~e.l!I). lila-inte de a le reproduce pe acelea ale membrilor anturaj:ulu.i (l:ull.3 3. noua), In areast! perl.mll.lli el itlcepe sa in~elCtl~,i'i unele ,exp~ii ~i st\ dobillndeasc!l un "'OCilblll~r paai \I' • Prilneie cu vinte le pronunpi, tn general, 13 un an ~i au valoarea unortraze: "Iailai" poatc lnsem na at!n ,,:lata laptcle" "§t ~i ,,\Oreau lapte", L~c]rca un an ~i jUm3t3tC cOp.ilu] construicstc pseudofraze, a] iltUJr&nd dous ,ouvillte ( .. Nalli bubal" rn!K':<!llmili .. Anl s-a Levit"); ,apoi introduce verbc lil inlillitiv fi, clrrc 'I'mt~ de: doi alt~.,ro~ mid f'r:1le corecte, De acum lncolo v ecabularul sau So i_mbogll~~te .rapid: La pHtm ~:nI di~plllle de 1 50U-2 (Jon de cuvlntc, la ~~Ise- an i de 2 5OOt-3 000 de cuvlnre (voc3bl!lUlmll!1nuj adult CII 0 CtlUllliu melj,ie este de aproxlmativ 20 (laO de cuvime). Aoe:ste achizitil ]1J'C.SIIJplim i nregriffiJt:ea orgtmclor aervoase, senzorjale ~ilnot(ll"~i, pmcum ~i .l!Iplill.l-· di.lli .~ntdcctmdc su.l1clente (ObseJv3tie. m.emo:rie .. ,). rali de ca:re: ·Li'!vll:tare.a limbii cste C1:I Ile].mlhr~, Mai :mruJt. tS~ ne>Ce~;JLf camicu!,ul s~. acbi:l d10rinta de II c.omu.nica '!:u mcmbrii lintll.,ajului sliu, ATl1 accastii dorln~, l.irnbaj!.l. care iii! ,este 1'laIl:I!ral,rnm.mc sltt.ac ~i claar pa,~ ... (muti;!;liI psino,gell)-

lnstmmentprivilegi.ait de sociilJizare" Cilre pe:rm:itc COI'rull.licarea gAlldir.ii. lIotiQ!la-rear mmpra semcnului (porulldle ~i tntreblki1e cer r~pl:Im.uri). •. IIdliptan:::a la grup (trllIDimiterea d!e nmme sodalc) SlIlI propria ptJIllCOO in vuloare (caml copilului can:: pUlle intrebun::: dlup~ in.trre'bare ca s!i alTllga atein~~a asupra 1I:lj), lirnbi!jul ser\'~te de asemenea larocullOll:jI.e1eil vorbirorului 'Ci!

UMFATIC

persoanll de ci1tJe oclmaJ:tt sau ]a eliberarea de tensiuni interioiin: prin ]nju rie (clll1d. agreslunea dlirectl e;ste imposibiti!lJ). CII ~i prin eonfesinne S911 ps.ihHmiilid. ln .~'ffinjit. limbaju] rompleteaz~, ,oruelaftt:e surse de cllrJo;th*, Im!i,cip~nd cxperieata per- 50nml~. pe care 0 provoadi ~i 0 ca!itllz_e~1e, Bl coru;tiliUie, in ocel~i timp, instrarnenrul esential al gfltldi'rii ~i b;l2ll ". ictii sociale,

. LlMFATI'C, m teodl1 cehJiI' Plltnl tempcram.ente a bid Htppoerate,. 8ulillect, hi! ~ limfBJ (88.D "D.egme.") pL"ed.omlnA sau toe J1i1'e!i,pUDC eli predomJ.nA.

Dupll aceill£;t11 cb$ifi~" .Jimfaticul" er avea tem:(11i vid, ar fl tnoet ill mi~cllri,. Jere ~~ memdtc,

Actualmell~e termenul se miJizeazIi rcnrlrlll II desemna (I pe~ool1~ astenid[" lipsita de cnergie, PaJliVB ~i molaie, ali c~rei reac~ii ufecUv£ ~i activitate ~rencmlii Sl!Illl sub cete nonaale.

LlMITAREA INA.$'I'ERD.:OR -+ IREGEMENTA!;eA NlA$"TI:RilLOfL

LOBOTOMIE sau LEUICOTOMIE" opua~e chkurg'llcaJl. are cODati in l5eet~o;Darea fasci.e·ul,cJ:oil' de Ob:re .ne:nriO&SC 'nt.racerebrale ~ unese baea crefcrub.d ('Calamus, blpota. lamusjl cu scoarta ceRII:rali..

Propns! de E. Moniz (]935) ~ipU8ii ]a pUllet de W.J. Freeman \\ii 'l.W. Wat~~, ( 1942), aC'e~5t1!i tehnidi. a {(1St fn:cYcJ]t uti]i.z,at~; pi1D.l in. ani:i 196(.1, fn traurea nulburarUor 11l¢l~t:aJe (psihastenie. obsesie. agitalie CJon.ic~ etc). Practic ea flU are aid 1m efect cutativ. d SlJprin-lJ. lat.!Jriil. nepHi .. cut" a atIIl!u'lli t.Qr siIDiPoorne .. A.zl metoda ,este ~tl;f.!llclonat~ ....... NeUROCiHIRUAGlE.

182

l,OCKE (John). mos,of englez (WringtO'.D. Somer'l/Oettlbi:re. 1632 - Oates, Ess-ex., :I. 7(1'4).

Orlgilm dil1.ti'-O (arnili.e burgh.ed. excesiv pllri&.lma. face studi] de mcdkim 1;:;1. Ox-faM. arpoi la MiompdJi.er ~i se a!:a~eaZ;ii de elisa OOJl!teh!li ~e ShQ[te~bury , pe care !I wmeazli [0 exilul ~iliu in Olanda 0683-1689). La lllto<arcc[c1I !ill Augtia, diUplI K"i.'olu:~ din 1688. pubIicii mHi multe lllc.rari fikl80fice ii lin tratat despre educ<lrie (OiwVill idei il.~upra t!dU(.'II!ici. ] 69:3.), iII care condamnll sistemnl tradi~ional. bazat pe verbi aj ~i pe studiel cu vintelor, ar!!, obiecte, Locke este uu precursor al ~colii active"; ale c.lrei. idel gel!le~oase Inl s-a rel!~i~ lllGR s!!.fie generali ~te.

LOE B (,Jakob) •. b-iolog american de o.rlglRe g)::nu.ani lMaYen, Renama. 1859 -HamJUon, Berm.ude. 1924j.

A studi at, din 1890. compertamentelc de oricatere ale. alljrnalelor sub i.nfluenta unei surse de excitati.e externe (lumin~, cmdllrli). ~ CiliFe le-a as.imillit cu tropismele planteloT. A studiat, de III ernenca, sensiblllrarea dife;-re:n~aJli ~i memoria asodati \lit Dintre 1uem.ile sale, dtiim: Fizro· logi~ co.mtJ;lIJ7ld a Cre1erului ,fi pUhclogia romp.ai7i~8 (1900).; Callrep~a rnecl;!/Iica .11 'Vitlii (19 l 2); Orga.lJismul stud.ftJt ea 1m mtreg 09]6) ..

,LOCO,REE.~.~.

Se obse{"vii. illJtr-o fOl"ml minora. la IIncle pcrsmme fowle $i La unii necal'i ,care 1!si fIlQscilCllZll. shi1da de idei sub un villi d~ Cll vinlte ~goaleU. In domf:niul patologtei, logmcca se obrervll mai ~lcs 'in gtllirile d't: ex.alltare . .trumi ~d.

lOtS. RIII,J,RI,act1v.1Uiti cin!;ra indi· vldul ,n d!iof: co;g!5a.cri. ab!iotut de

bunivoiie:, ill UDlIpo1 dispoDibH in aIam, orelOI!' de m.uncii.ljii,obl{Ptffior 5Ociia1e, spre. a se 4i!rtm. a se odilmli sau a .!Ie instmi.

Forma loislrurilor (s-arputea ilidQptu mal degrabm. graFI~ JOJU:fJl'-!ooziruri - nota IImd.) varlazli eu vUirfit!l ~ CIl! rncdiul sociocultural. MII~i.niS'mul inrnlStIi!lll. dezllma.IlIi7.And munca (sarrcif\i pareelarc) , I-II rri\lat pe lndlvld de bucuria cJie:~iei. LoisiruriLe permit sa SiC res.tabiLea1ilc3 cchil.ibml, d~ndu-l omului oc1ltZta de a rea1izll aces parte din cl in~u~l pe care vlata pro.l'e,sionala o l;3s3 OOi>l!tisfloul.il. 0 data cu progresul allltOmRti:dirii, timpul consacrat lois:irurilor devine tot mal irnpootant. Chehulelil.e care i se iI10cll eresc fu. mmlpropo:rfionllL Dlllpa iMcle LN.S .E.E., francezii, care ftl 1960 rezervau 5,6% dln bugetul lcr loi~~irurilm, in anui 2ODO le YO[ oor.sa":t!l Ul%.m 1987. totalul cheltuicljlor petlitnl loisirur.i-C'lIlrl.lJra s-a rldicat III 232 mi.liame, adica 4 000 de franei de pcr~oi;!lllii. --'" 1JEl..INCVENTA; Joe.

LORE NZ (Konrad)! etoJo.gji.st. BU.S·' triac (Viena., 1905 - Alteaberg. Austria, ][9'89).

.Dup;1 ce a predat ps:iJio~og:ua ~.numa1~. ]aJ U nlversitatea dln Viena ,~i a. condus d!e'Partamtm~nl u:e pSilio].ogie al Univer- 8,it:tltii. din KOIU~gsbe:rg, estenumk direcro:r al [~~tirutldui de stli!!!iere c~mparati"a II comportame.ntului. (Altesberg), StLldj!!.Ui mimalclc; in natur.l.o;:a:!1 i'n 'co:mlitii ,l,'it mai !iI,]Jropiate posibilde acelea din med,iul IlatufllL A putm !lsrl'ei 811 demonsllt:2e rolul social aL sl1'Umltor stimuli. spc:-cihci sau "declalll1;:;1tmi'·. ,cum SIIliIt 0 atirudiIle, Q cu!oare sau un rn.i:rus. ~i a elabo:rat trona "mecarusrnuJu i decli~.1~~at.m' ~T111Soclllt". Colilform ~colii ,obi'ectivi~le, frecare ~pccie al'lima]!I ¢!ite sel!lsihiLli.lallln anllmit nllmi!!'

WRlA

de stimuli (~inll la idtji)" care decl3Jil~azli comportameme oeltm'l...IDate. Ghidrinul, de ~Jemphl, pe~1:e de llpli dulce, re[lctiol!l~z;ll pti.n. agresi",i1iMC ililpreze~'ta· unni pe;!:llC sau II unei mom-eli cu p$t'lleoele 1I0~1l. Dlmre ~1i1m,eroaSle:~e lucrari a·le .iui K. Lorenz, citi'im:. Agre.'1itUl€"lI, (} ist(N'ie m.I:wrlllN a ~1.i~!lJ!Jj dill' (1963); Evo.lu{ie {lY modilici:lrea ,oompartlllill'Cnwl,ui: hm.i!lscllwl # dob1IIldillll (1965); Bazc/e etologici (1984); Oro!]1 in pe.ricoI (1985), impreliM cu N. Tillbetgen ~i K.VUll friscJ1., ob~in.e in 1 '173 premiul Nobel. pentru medicina. -4 I MPflE;(3NA TIE.

L.S.D •.• , balu~putemjc extras dJn akalJoizU ~i ciupewi.pBIl"aritc a secarei • ..com-de-&ecari··.

00 p:icatudi pe o buctl.tidi dt: l.Hh~r este sufkicma (iii sa, provoaee tr:-dnsform~ri ale stirn mentale: perceptiilc .. iwale ~,i audllive tie modifid\,. gilntlirea se dezorganizeazll. inhibil!iile dispar, Umpllli (lam sa tncremeneasea, L.S.D, (san Iisergamida) uu detennina dependent! fizk~, dar a.1JJJI<idozarea ~ produsete asociate (amf'Cta.mi11.e") pot 5U prodllicii tulburari mentale lreversibile , i~t la feme.ile gl"al;'icle peate cauza malfOOWlti.i ale ffitlliui. ~Il frallta, uumAruI utili 7.:alQlri!o:r acestui drog a atlna cifra rnaxi:m1i Til. 1982 (3 067 persoane.iaterpelate); do atll!nc1 lllCQaoe esre lntr-o I1Cgulati1 desercstere (36 die illle:rpelM-i in 19'37, potrivit stmtistidlor olicialc).

LUP01'ERAiPIE ~ JOCO'l'ERAPIE.

LURIA. (.Alek&a.oor RomeJ'IQVic~, mdc, ljI,ipiiOihologru!l (Kazan. 1902 - Moscow. 1.977) ..

Experienta .0;11, d)ob.mndi~ la cllpo'hlUlll celor cu lczlll1ni ale ere ieru~ui. l·a dius la

fomml,llocll plliucipill]lli lQcaiizi'irit dill'~~ mice. ]XJtrivit c~ill cx.ist!! SiSlCmcfumcMn~e oomple:xc care slilnt ~ub~ll~lOlt~te de activltatei1 OOl1eerl!:at~ a diverse z.{jlle oerebrale. ulleori :If] ate la d~:!'ital1ti'i, Tn IDpO" grafl!! cerebr.Jlrn" Ccmfol'il'll acestu u pri ndph1.melliloria, ~i.mbajui ~i relehlitt.e~l.mctiJi mentale imponanre rnil. m:Ii u~buie conslderate Ili~le mlt.i~:lIfi speciflee care tlepind de activ Iratsa U 111m centrl cCfebmli. hint: dclu.rutJilti, cirorllilrlcTtI~A mal oognib!i dICp~ ni~~ sisterne functiooolc constitlili~c dill aIll5i1!m~hlrld.irHmuic-,e d!i:l'erite, c::UI',em d't sup]c, ~i de preeese iiltcwoo<:ctiyte cere se bii!lle~z~pe structari atlutomioe v"ri"re, flecare lnterveni nO. 1n mod ~,pedllic Tn f!!lI:t(:~i!! men~llI afll.~t~. in joe.

Pentru Luria, cooe.:tl:d. cerebrnl reullle.}te nel ele:mel[lI& escn1~ak, II c!ircorptmtkip~m simultllnl! es te m:ccsaru in orn,cc tap de 1iI.ctlvltate mGrm!il~" Prjmu.~ rcccptCIIZi:l mesajele pr,o"'elli~e de lamed:iul1nterior, lc' face fitl:;}liz~ ~i ~.tmez~, apoi MiguriJi. reg!are~ bazel fllllllctionlirLi ecet i c~~e, fie plan anaromtc, aeest ,e,]lIDleJ]t ~ gn,~,re pe

fa!:a ill~em.i a etruderelQf cerebralecere ,rorcspunde.Jobul'ullimbilC" (aces~ e~te sil'U~t la baza creiendui ~i este del:imit.1.t de dl"(:um\'olll~1!I11~le cm:puhli. ealos ~i hipo.c~I1!pt1IIl~) ~i poe fata omirala II eortexulul frontal. A~ doslea ~dement culege info rmatilile care provillJJ din 1l1l(:~.iu~ extcrlor, Ie an~il.~lii ~i s.illtt:lil£W~ oofCSpurule fC'lCi ,extem~ II cortcxulul cmisferelor O!1lrebl1llh~. ill ~p:iltslcS{:il.lJlrii l.lIt Rol antic!, e~. ~i OOrooxillui ool:ip.ilbl lIul:m. AI treilea eloment, co]]stimi~ oc(,"OrtCxul fetei cxleme .~ clJ:'lii:s:fe~lm cerebrale, ~!Iltenor ~illlfii Villi 1OO1~_do (.iidic~ feWi eX~l'ne a lobilor (rontali), recepte<lz3 illform~tiilc t~ansmi~e d'e peirnele dcmill e],emenle; alel se elabereaza p'~ogr.Jmele compmtameute;[o.r adaptate la smcina de efectnat, as~,gu~ftJJldll-H~~ realizilum.

Lurill t:ste lJ.Iillll~. d!LniT-cflonootoJiii .nCLJlJtJp!;iliol.ogiei .. 1.i diltOI~ nllmeroo:;e IUCMi. dimrec<!re cit~m: Rwlcriileet:mivJ'le SU~nOii.re ale' O1lmJ!li (1962): 00 mem,:m~' pmdigi()iJ.~fIi: "~',udjl1 p"~,ihob;,ogmfic (J 96:5); ICOpUUJ mlErzili( mental (1'974).

IMACiUE. Brti. ~l~ a. ac~iona BIiUpI'a. fiiill/dor"!jIi lucnmio!f pdn anumjt~ :mijll@&Ce simboUce (cn'lOdnte. !lICG .. ~t.Wi ... ,~I 'fl de ,a.p:r,oduce 8i!itfel ,e!.cctc e.xi!rao:rdhlau.

In lJIu.cli: societ~i. aruUi .M, Malls~. (lei care vrea s~"~i orc.e~sc~. 1!I11 dusrnan treee ~I,III fir de p~j' priullrechilc uuu ~ .:Ie eu caee ,~·,all CU8U~ ~ri:;i hnl~olii. apoi ,W IICel ac illtC'IIpiil! ochii une] b:roa,u::-rtiio~~e- bnoi ba~u in Iernn C11 s~ i~H;lepilll"tezi. eeasul eel fl:!O. Aeest fe!lomen ~ci~t lm! vel"!'lal' ~.~ peI1Tl1me;nl, corospumd\; u:lle-i creclinltc 00- l~cti~ve Ii priori ])1 ]l1J.Ul!nm de ac~illue a fHn~ekn asupra ]mniie)l;~erioam ~i. llil aoe]~~i Li~. corespunde ill~ec!ldl[~ii p:rofulllde care zaee ill ~d€incul l'ioci1ruu 01[1. Policram, ~iP!lIIle 0- um:dmf. II S ~crificat un inel de Q valcare incstimo.bi~~, pecare l-a sruncat in mare pemrlll 11 IlIIdeP.mrt:a pcrioollllm.!lgtc ill. 'CWl: il cxp.W,ea un exees de fcrid:re.

A~il CU~l CQIIsid.em II. M~HIlDwsk~. referindu- ~ Ii! ~primitivi" , se P'lIl"'C c~ s-a :reCWli la fI~agie o:ri de dil.t: on s-a aberdat o cnestillJ ne imporlam~. desprc care se credca ell IlIL1 poil:IC fi du~lI 18J c::1p[t prin ptop:ritle mi,jlO;:10e.~1'1 musle. ea ~i Tn

mli,gi.t", .. idene inooJl~~ietUe ~unl acelca care illtu~ in a-c:~illlne!' (M. M<1l.:!~~). GRndirell m~gidi llU este IliPRIl~jU~ sUbiectilor rru ~tl'ati ~>l!IU "p]'imulivi". .83 se poore m~ltire:!;l'lI 1;8 orice ~rfloanj, fie ea ~i ,cru~ tl.,,:~tllL Un rol COllsiJerabi I lire in~lI magi a ja bolnav ul. m~l'ItaH, mai ~le~la d~llrnfl~~ .

MAKAREIN KG' {Antolll Sem~Qno\1ici}. pedagog ~,t1c 1~1elopolie.liI'cm:Iloa, Jl888 - Mo:scow. 19:11,9).

La rnreput in5Iii:tu~or. dup1i Revolu~ie so oonsacrll reedlldri~ delincvenlilm I'!'li nori ~i utlo1e.~oeLl~ilor hl~a..pt~~i, va~al:lOnzL Iu 1920. org.ani~ • .coloma M::n~mGo:r1d". inr [11. BlZ7 .. .cOrnlllll1,11 F" Dz.erji nsH', Tn ao~ste eolectiv ~l;'j;1 l, minori ~, I·tmnil~.~ poe l~ec~H. ln vederea efectu ~rJi unel rnu acl CQml!lne. iub condlJoorea unni educator. se oociali2lel!lzi;t ~im:ai ales dooomJcsc ~(ln51;1~ !11l1;ei "dii8dp~inc con~liente". PQV,e:>LCa rnomi!4\~l a experie~e~or salepoate ii. citi~ in clIrtLle sale OTadme III ~.umb~. :I:r~ncezri). :Poem ped;tgogir: (l.9!tH9:35) ii StlWCrJfi pG ~I.U:ilIJri (1938),

MALADIE" dteta.i"G a !liililiU;~U ea 1,InBIll'e a, :f~cilipclti~ oorpulut d~

185

a-tjill.lUJiza :mu~el!ID:h;meJe O:~liln'ce de apiil'Mle contI's une~agrestU:Di. din exJter-.lor (~I'II!!I!IIlIIJJaU$m, to!ldlg" fec~leet~.J sau de a",~i I'e:zol va coHfiictcle p5ibologlcti.

DuaM !Iled~lll c11'lm~a 1i apartille, bolllar\'ul ro()lJooi!~k:nruti rnuh SIl:l1 m~j putin user reaHbalea. ~~rli. sale q~a:ni.i ~i "cadre!e" , pcrccpiind rna]lIdiill CII pc 0 sHibk:.ilJ lie, fez.LStil. 1:1 orlee rncercare de areeunoaste ad~y!lrul), Dadl maladlia esse aoceprnt1t d£ SlIb<i.ec~, pe plan p$~lw]ogh; sep!'1:Xluce Ult fel de regresiune: interesul se dep,~1I!~a;dl. de ta tumea eKteriood. [a corpu] propifu care, dcodatii. de:vlnc prevalent; bolnavul se compottl1 ca un copil care depindl:, de anturajul s~[I.ffiI!ni:fcst1nd egccentrjsm si, uneori, tirauie; Maladlia poace sa s.~tisfaci uncle peroo~, elITe giiS'C;sc fu·ea avam:aje epreciebile (deg~jare de res;poll~abHita:ti)_ Nu rnreQri jXJt fi viliruti ncvrotiel care i~i int[~UP tratameutu ~ de indaUi ce u!l!.e!eg di, vrnde~jJl1du-i>C, '>'or pi,eru.c bcncficillc .'>tar.ii de ooaU!'.

MALIITIQ!Z,I'IATE, prop~u.-g,e d~ a race mo..

Unele per'OO~le alii (I pHicele rlu~.~s~ de II litami intri.gi, de II .rn~pandi zvonarl rluvoi~oare la ad~a semenilor. La cOpiii, rnl'lli~iozil:llrea se exerciti1lIt11i. ale~ as!Upra anin1.;;l1do:r ~i ca:ma!'ll!~l~Qrmai s~bi .C~re su:nt ch.imli~u fide ~i moral; uneo:ri dirept tint~ eSlelual un adult., C~nl]a i s:e ~dliC acl:lz~~ii udio~. AeciI;!it!i formll de perversiulle agresi\i'li esle ade~a c~tJzut:ii de ~Ibuiii.ri ale dezvolti_rii lIf~ti vc.

MAN I E,. stare de excn:a:~ie p~~homotorie ,~i de e~'tarG p,5~hidli,.

asoc:iati eu ],ogoree., ,eu:furie !ill turbulen~.

Glumi nd lnU'U!l:!., sil"illd de l!ltlll~ la alta, iligiHi'lldu-se l;gomutu~. Imziind din te ralri ce, rnaniacul pare fer.idt ei1 ull.ie~le pem:ru 11 se da Fin speeracol. Apetittl~ 8iiu u1menUir ~i sex~!fIiI este e%a~rllJt. (orta sa. fi:bidi paR: incpLliZllbil~. Aoeastli stare arfl de odgune CQnstil1l~iol'lal.~" dar poate fi p1'ov{)cat:1l ~i de facrori aJelC'ti vi (clQLit!), .i]lWCliclll~Jl (~lcOQI. oocl:lin8J.,.), ]nfec~~i (ellrnllHre). Excitatia maniaca~~. necesitil izolarea llll~'-!.m eearm ~pjt~ioes( ~iJX:cil:lI]zilit ~i {J chirni.ol1:nlpic (ncr!llrok:p~ice). Dups curn vedem, mania nil arenimlc de-a face ell blzareriile ~i micile capr~cii (~.imbllj pre~LQs., calal'tlbururL . .) em, iII vorbireOl! cur,ent!i. S1.liI~ ~lt~tc CIl acest numc,

MAIRIJUANA :sau MARIHUANA, ~ pre,i!'!lfat diDfnmz~JG f:l Borile uncl.\i'l!:IiGtiti de cinepi inruditi en canepa :i:ndliflnB.. ToeatD18runt • a=!I~ItJllJiestee !!Ie fumead ca t,ul:unw.

COnSllrnilta sub for.m!l. de !l£:1I!rCrc C,Jo.intli"), marijuana este s~rac~ 1n cannahino~. (matpIl~in de 1 %), care este prillcipiUI activ too:io al C'1I1Wifbi!: ir:ulic~~. Ea III C<!l!za o MaT'C de destindere ~i~r fllc.ilita conmrnkarea fume perSQ,:lIle" Tn ceell ce p!five~t:e Wi{ icita~ mariju~.llei, opiniile £un:t divergemc. in Fr~lltl!, ~I 198fJ, G. NMa.~ 5C1lIDlI11I dauneJle cannabil;c ~1~L1i. (ha~i~ - ~i mariju:l!I1~) a~llprn org.arnismru:11ui, poe drtel C. Ol.ievensreill ave<ll rendillp ~!I re tl'll pjmu.lizeze. MadjiJ.!rna l1U derem1i!ll~ dleprod!:lltti fiz'ell, dlir lI~j]iz;i!.Jea 'ei po ate fi pO;H.ita d!: JIlltra:re p(':n:tm iilte lO:Kicornurui" mldL IIlI!i. pa!'Ic!llloase"

MARIN ESICU (G'heorg he)., m.e1llli!C I'Omlin tEI,u~~U. l8lla ~ id., , 1938). rOHdato~ ail ~ooUi ~ge~U de lIi~ologi'e.

Fiu .. I u l!lei\i'iloo:\\Ie ~lIrace, a FJClll MD.,· dlile secundare, ea burster, la Serninarul Central din Bucu re~1i, In lee de parohie, rlilsii, a ales Faeuhatea de Medkin~, apol, c:U ~pdji]lu.1 ]u.i Victor B~hc~. M -a camph~lat pregil.ti:fea mmlktlla 111 F\:!rls. untie s-a afmnat ca hi/,jt(J~ug ~. la.eurolQg ~i ~i-~ ~IllJi~imll teza de dOCLO:I1!!~. in 1891u prezenrat, Ill. Co:IiI!!:fC!i1.-I] jntenla~Ol'IaJ. de mediidnili de la Moscov(l!, roporWl Pa(/.lolQg)e de .I~ celMe Jierveu:l1tl. in 19()9 a public~! ]u Pari~ m.Qnografia La cellule lieJ'vellse, 2: wlll!llne, prefata~. elegios de. RamoJl y Cajlll .. 0P(l;r3 sa ilil domeniul neurologlel eslIe .imensa. Cirilim di.tcva l!llcriiuii. In CII.I'C sc iJntcrwctcilZli ~i p;!ilil1clugL~:; lk~ $mnsi{!'/i (tOO5);Despre Iimb.Elgiu # af1Jzii (1005); J\revro~a tnium"l'ticil {Ii .II(XideJ!~/e" l'mmd; (l907); $.t!ldfi ,1I.~U:prII j]udi{iun.U rooFl!fe (I 911); N.8wm ~i U'1Ir.amrulwl parnUzki !\'cJ'Wrore ~ fllresultlli (1914), Auwscopie, ,auW=dsm ~i ~:oml1'amb!jfj.!im (] 915); NerJrologh-l' pc "ampu} d'C .riizooi {] 915); Un C<ll" de rom!!1 iS$eric (,~ 9 ~ 5); ProbleJiIlil MiIfule{ii fi .1i rnottii rulllIrn/e (1924); Viap !jiapera lui Ch:J=~ (1925); Spiritism ~i Jll'chfp.:iihf_ml (1926); BiltuI.iefe p .reiilli~ netii:G (J 929); 'r:Mlpernm.enrek d1Jpli doc-trina ~o.;olil Hlfliool': (1992); Un CI¥Z l1:'1mIrcabil (k :I.Imlczic reu-ogJ'lo!difu'flif,ifilnll1-1o'e sub a.~~JUJlei dwilJil'i a pe4Wl!tJiitiipi (1933), wu,roes ~; MiJglalifh (19%)-

MARIO:", ETE, pipulj!t :PU5e in mi~ear.e eu m.ana (minuit.o:ml fUnd asClln$) !5aU pril:!, ,sfori.

M.ariolleteJe SUin~ u!ilizaie IlU I1l1ltnlli ,o;pre lIi-i a~nuza pecopii.. d ~i 'm psinm.erapie,.

~RS

pem1i~ndu~le m1hluilmiioI ~cienti} s~-~i ex prime ]iller sentimemcle ~i sa-~i c;>,;l.C.nodu:uoollflictcle, fsihotel1i4J'tl!tul punc b diispmlM OOpdilOf ~i adul ~ IQ:!' 111,Hneroase persenaje: jandarmal ~<i nO!.I:lI, ,dil3!vQ~u.I, dna cea bun~. anlmale etc, ~i Ie cere s~ n1t~oceasc1i Q irnlamplarce. 1]1 joc[J] dram.::.ric ies ]11 L>'C3Hl. pr-ublemde I!f.eCljvt, ~elUSiIiIli]o So reduc ,. se p]'odliloe 0 descaru%arccath~rt;ica (clltllarsis'), constienrizu'l'ea dltICfuld adesea 1.:1 vindecarea tulbural'ilo:r caracteriale.

:M. A.S. -+ CAsP.. DE .AJUITOHARE SPE~ CIAL1lATJi..

IMASOCMIISM~ ~Iune ~ ~a.etedZ8.tliJ :PIl'WO p1i.cer-ea eJ10Udi em:;rasiiJ din. !3uferinpi.

Masochi:;;UJ.r gru ~a cuvoluptatc durcrca fLridi SIlIlmml3!'lii'i, 0- calJt8,. opW'!'Oadi ~;l!1iI si-o apHclI (allEoflageIrui); c.~ crecazii in. Inrregirne situa~ii iII nrc ~ii He dmil1ill~t. Urnil:i:ti, tortarat. Comportamentul ~!ill po~te H im£lPrer~t ell. un mijloc de ~.oh~ll.e k.llmC.1Idin ps.rk:a unn, S\lP],JOleu (oor:l~jil)f;li mond!l.) de Q seveir~~~ excep~iOIl.;aI~., de a Ilel!!.lr~liza, ptiJillr-1.lU ~ao(;xifjciu j;)realab ll, ung_(I,f!$u legata de plili...;:erea sex:l1alli inter" ~lsn. Autonulltil area, too: Ec()n'l:mia .jocul la ,,tUleta tllseasc1:it' ,i ncapacJ~atea de a da un &enS sa~jsfllioIUQ!, vie-tii ~i DOlldiuirele de ~ec (Ble celorde&pre C;]Ire ~ ,~:pune dlllU ,au !lllci rnll;call' "un dram de nmoc!') sunl CQmp(H1tafite~te ma~ochif1l.e.

MA5TlERS (Wlilliam ~owelill sexolog american (C]eve~_d. Ohio., 19 l5).

:Specialis~ in gil1C(lolQguo ~i In obsl:rcMd. fon-deazii in 1952 R~[;}~Q(hIlClive B:io~Qgl' Research Foun.datioIl,. UlOOe srudiazli mCCl!!rusmele norrn.oooh:we oon«ptle:i. Doi ani

mal tarziu, cu p.~iholo~~ V,E . Johnson, 'CI;1IC' n V1I deve:ni sotie, incepe eercctsrl asupra psinofizio.lo_giei· !'Ie.;!;i1alita~i[. fn laoo~ Lor. h-1asrers !j<i JohJt.~oo au ill_regi~lrllt re~ctiile scxu ale II lIproape ~apte sure deMrba~i ~,i femel de toate varsre.le_ Inoep!ind 11l in 1959, la Central Medical. Building, aplicli trnEameXite dte remediere II disarraonillor sexuale (impotel1tEi. ~i frigiditate) ~iobrin procenraje fQarte ri~iCItk: de v ]ndec.arc:. Ccrectsrlle lor au fost expuse III nameroase articole ~i luc.rilLr:i, dintre cere cii:3m: R:=riJ' se.x.uale (] %6); Dez:acorolJrile se,ll.u.aie ~itrnta'mllil,tullor (]970); Drago..~te ~I: _ .. exu.;i}itfJlc (]987).

MASTURBAAE. act!v.[~lIJte e:roti:ci pritt care Se proclIIIXi pliicerl ~ CU (l!jfl1tg,ml mmnU.

Se int5ll1e~!.C ill mod normal la ,llIf1lbete sexe (85% dintre fcmei, 90% dintre h!hba~iT dupa. rapom,l Hite), 1ncepiJind dun eopllarla Il"li~, ell (I :l'm::ycnili doo~'bil de mare la adole:soelliti. Contrer III eeea ce S-1i crezut mllltJ. vreme, masturbarca nu este till fenomen pllwlogic, & .. nu devine I1n IIslfcl de fcnornen decst dill. mom.c::rntu~ ill csre este prcfumtl coltnlui normel.In acest eaz seasoctaza eu :fam::n:llt1 ~i contribu le ta 1ru:n.ti1l~1I su biectulul in, mera !!:tdurui.

Maswtbarca Il'UI d'etermi.T11i lulburuJi. psihice. Ea C.hiar fHcc parre din mijlQlIoele terapeutice ulili1.3re de sexologi penEru a tt~ta d.isfullqi.i se:U1ale ,C"~m so nl impoterul~" ~i v~Vnis.rrml·"

MATRIARItAT" Qrganlizatre a Bocie-tit:U in care fem.ela arGputerea.

Etologii I1!U1IIIl g['~il nic1:iieri Un matdarha~ ve;r]tabit EKlstll. plItlne 8QcteUi~i in. cme femelle au ptelt)g~tlvc .e:gaIe cu arelea Ille barlbill!i1or (irocllezii. poPu]aliil.e Zuii~

188

din New Mel!.ico, Khasi din AN-o .. am), dar chiar ~i la i~OOh..ezi. care so. apropie eel mal ml!lh de malria'l'l'Ia~, femeile sunt c.xdll_~e din Consiliul supremo

MAT'URIZARE~ serle de: trnnsfor. JDart care due un orga:niBm Ia matudtat.e.

Rfuldllllelele, ereseute in cu~ti foane mici, can:: illle.mc orlce mi~mi ale W±pilo.r, efect.lle~d primul lor zbor ru~ uiei 0 ezitare (D. A.. Sp-.cl.dilll;l. HI78;C, 0" Whjtm~ll. 19] 9) de i:n:diltll cc rnaturizarea org,anici!i II arins im stadiu sllficient. La fel, copiii dill 'triburile deindieni Hopi, cere sent lega~. ill leap de lemn in prilne~e lor Inni de ~·jata, se apudi s~ .. ~ la aceeasl vllt':!l~. CU aeei eopli care OIl! avut libert~tea l'Ilisca'l"i]o:r

(W. Dennls), '

Marurizarea are 100 ill Wale pirple campuocntc ale orgarusmuJui; l'lC1'VO.S,.rnllscular. OOOs. endocrin, Pe cfrIld ml!!turitatca cste 0 ilO~ti.ulJ.C ~t!lit.ic~. starea term.:irud!ia unei d.'ezvolt.1id. marurfzarea este un proecs dillamiC, misearea dezvalt1liriL Acest tmncn, care este folcsir in sensul silu .afi,glfl<l!]" ~fe. ,clItre hioJogi ~i gcm:tidenipentnl. iI caracteriza perlcada antcrioomfecull.d.:llrH, a fos! popllllilirizalprin lucdid1c lui A. Gesell ll~upra psihQ!ogiei copi.lulul ~iextins Ia iatreaga evolntie U uIIui crganisrn catre

maturlrere, -

Maturizarell CQllSt1t ill ~chirnba:ri de ~trl!ctudi, d!atmare rn eselllii ·c.rcd.itati.i .'i<i delvo]tllrii fi:zia.rogice ,~j <iIla,romice II &iMemului nc["08, care lao flU ~i sllg'llr sunl deosebit de· scnsihile. Dar rQlul ,ei IlLI se: r-estr.lillg.e ta prirneLe stadii de Vhl'til. Em penist'l pAnli Ja C);.pi.rarea pote.n~iar!lIUi de "':I'C~re:re alll.l1ui, individ ~i, imretine .rehrti~ stri'i.:nsc Cli m.edilll e:tterior. Dupl ]. fiagm, rnal'U!ru:a.:rc1l sis;remului n.e(llOS fLmlluaza

1]0. anumit Ilurn.m- de pOsibilita~.i care se realiz.:eaz:i. maio devrerre Sl!IU mai Uinil.l (SIW niciooatJ), tn funelle de experiente ~i de medlul arnblant, Miitlilr]i.l!Irc:a ps:iho]ogici!i, prjnr care se fo.rmc~zi'i 0 pc:rsoll~liUlte adl.lll~, n condueeprogresi v po individ s~. slIbordonere prlncipiul pl1icerii principhdui'l'e;:Ilil:ll,ii· ..

MAUSS (Marcell). socioJog 17'1 ctuolog frannez ,(Ep.inail, 1872 - Par1:s, 1II. 980).

Priore:IDr la $cooll! de tnaue sl'UdH. :J!pol LlI College de France, a format scoala etl:lo]ogid'i Iranceza, lilflue:nta sa, i'm!1, s-a extins ill IIlU'ellga s:fe.rll a ~t.ii nte.lor urnaniste: psihologie, lingvi~tic.tt. istorla rel,gii Iocr etc. Vomg3!li UI1 mcbmj III studiilo:r sale (asupra darului, rnagiei, rnortii) in 11ICI'area iIltillJlhda Sm:ioiogl"e {li;}JIUt)pologie (19.50),

MAAGiilNEANU (Nicola.e), psfho:Eo,g .~~ m.or:;of romin (Obre-jla,. judo Alba. ][905 - Clllil.j-.Napoea. 19M).

licen~jat ~i doctor in filosofie (1929). apoi docent iII psihologic 1,1;1 ll!liversitatea din CIrlilj 093[). illtR: ami 1928 ~j 1934 a iD'l'repril1.~ 00 iU.leva.ratii ooisee a spe~iali.z~ii la l.Il'ii'ferhlt~t~'ile dii' Viena, Berlln, Leipz~g, Hamburg, Sorboua, Londra, Oxford, Cambridge, ca ~,i Iii uni vers.itlltile amencane Harvard, Yale, aricago, Columbia ~i !Ju".e. A fast rnarcat indcosebi de· in!IlIenta elflg'iez:ului Srcarrmm ~i ~. am.eriCllnlllll.i l'hurston.c. ,care i:-~u ill.sufi~1![ apof'l:egrna potl'i\l iL C~Iei9 existil doar .atilt a ~tiin~i1 cgGl mllrema~jdi, dar ~i de iTlfluel!l!a Illi Allport, illtre mul~altli. Ca p!<ilrorchnid,1l1 (diFcctor .Il [1l8lirurului Psihoreh[lic de: pc l~l1gll lInh'ers:ilaoc"ll din Cluj). ,~ 'orgal'lil;;ll. laoo· ratoare p'hlh.OI.cl1:nice 1;:1 \l~i neca. LA.R, - Brl!l.'j.Ov, Astra-Arad, Re~ifa. Il:tc., D1nt.re

MARTURISJRE

blumeroa<Jele sale c!r!i. citilrn; Ps/hfJl!chuic8 IH Oerma'nia (1929); Psiho1ogil1 IIH'iiWrii (] 931); PsiholQgia fnmr.'Czii cootem_porallJ (]932); AIN.!!iz.r filctariJor p.~ihicJ (1938); Miisllmre-a fJptilUdi.lli.i mllremauce (941); hihalogilll flM"Oaltej" (1940: Psfhordil1ica. (1943}; Selec{i:J tli orie.man::11 profc~"i(}HaM (1972); P,~illOJogic logicii ~i mfJremaud (J 975).

MART UR liE" rela'tare: Veribali a 'lllnei perlOoanc eare atcst.i 'liU} rapt dCsplG care a luat cuno~ttn~ in mod di!Feet.

ia'l1llria lUI,! este niciocladi obiccti.va, ci pOlll11i i'lllotdeall nil marca slilbiccl.i\'ita~;li Siutiorolui e~ > a. ~nfldeHtl!tii memoriei sale, ~uprlla.d~.ug1rt:!l la laeunele de perecptle ~i !a deformarile j neluctabile Ilk amintirli (se evalueaza .Ia 0,33% crestcrea cotidi.aIl~ <l erorllor). Psihologul clvctian E. Cli!ipm:de ¥ criminologul belgian L. Ver~'acck, expe~ :rim.ent1illrl eu elcvii lor, I:IU ~[liUit c~. In~rturlile exactc stint rare (dear 5%) ~i ca. sentimenrul de ocnitutliJi'iccre$e.t: CII timpnl, paralel ell cre:fwreil l'U.lmiiinllui de eron, Mfuturiilc copiilor se ca'l'1Ic.te~:i7.efl7.a pria maximum de, oe:rUWdine ~i mill hm'llrnl de fid!::litate,.

MARTU R .SIRE, re:cun.o8.'lIt.er.ea unci aetiu_~ iIf'eu de: descoperit.

Minurisift'.a peate ti sponrtan1l. s.au provoci!U, Ea .po~le avea UII. efect birllli1iciito:r ,~rund c1indi gre~a tMnuiW, pe~tc milsu.rii de exagerata de ea.tre subiect, reprez:iRfili. pcntrn acesta opovaoro zdrohitoare- S-lIll PlitUl 'obscp..'a spectacul(la.~e vlndecm ale uI10r IIfecfiul! i p&ii'laso!ll[lJti.ce· in Ilffila 'm [j,tmhirii un.ei co.mlu He repro'bate de cOl1~iiil.ta marilla, At:ea.s:t1i fu~~ie de.~c.li· ttl ~anca a rn~rturi~,irH este in m.od curcm

189

l.nil:izatll de spovadanla rcli£;ioacsi1 ~.i de p.S~hamllila, dar, do la in~t:;]"locutut la hlre~wutQr ,ea nu are aeelasl sens,

MisUIRi.m.:IJ~C'C de co:m:par81"C!,It de aprneiel:E.

Um.d dill soopuril.e ~tiill~i este aeela de i:I SUPUEIC faptck cxaminate unui studiu call1dtadv_ Apll<:1I!Ild. m~l'Iurn~ la sell!7.1r~i, G" T, Fechner <'I CFeat. pslhoflziea", :iar A_ ~hlle~, donna 811 m1iOO;l!]'e inteli.gen~ ~oola;rilar, stli Ill. criglnea p<sihomeErie:~·, Mekld~ exper]menta1~ .testele,. $t.nistica all pe!.l'mi,~p\!i,uho~.ogtei s~ facJ. pregrese oo.nsidtmbi!e,

MEAD (Margaret), dlWlogame~. (P.bUadeJ!phta., Jl91U - New Y~rrk. lI.O'78) •.

A :'1w.dhn socie~~i~.e primitive (Manm.

Silmolt. Balii:nais) ~ a contdbuit .111 a,v,%lltul antropoleglei clJlrum!e •. ~l'It~odudiillld COil" ceptc modeme h~ate di]] p,sih~I1a.Iiz;~. ~i pslhologie. A dl!:IIIDnSll'aE, ill speda~ .• cillJ in v!i~[t;{! oociali:i nu ~U:. erect rn::c3t il[! contextul cultural In. care se efectueaza ~i oil. am.lmi~ "crize·" pS:iholugioc sunt S~~11S ]e,!l:aJte de ~taJlIJtll,1 soelal, ell elenuexlsra til unete cuttl)lri primitive_ Dintre nnmeT-ollw]e sale 1[lcr~ri, dt1tm: MarilvlI.ri ~i #xuaNta~ frJ O.cea!lj;;] (l %3); UnllJ # reiifi.llM sax: 'rolmile bdrbarnJui ~ .femeii .in 8ocief.ll~ (1966); AMtropolQgi,\l C,Il $uinlii umanista (197]); 0 edm~a~le' in NOll,;] O~inee {1973},

MEeAN~SMIE IDE A!PARARE ~ ;me... caDiJ!i:mep!i.iho]iOlil~,ee de .ea:re dl!1~ ptJDC persaa.!I!IiIJ .,.p:rc a dim.inu.a .1!.D,gO(!;sa. len,e:raU'i. de cndlcte ~iIII,tedoll!r'e.

~n vi;lll~ cotidirn1l accste m.ecams:me de ~!Il~rare fUllo1~oneaz~ mai m!.llts~u m~i

1'9(1

ptqrn im:on~tielIt, Mec:mism!l: dcaeest fel sum. de .exemplll, grimascle ~cCl]il.ru.llli care 1$1 ]mitli itwiititum.JI: .iJienti:l'icGooLl-se CII acesta elm urm.!'i, et ded.r4mati~~ ~i[IlI' !I!~,a ~u F~i ~tillp~lle~~ 1I1lIte13Eea_ E:l:.i8Qi un mare lllLJm~r de mecanisme su sceptlbile de 1I ... prorej~·' Eu~.· impm:r.~va. exugelll~.Qf instlnctelor, :renlllc:iiimi Ienli.iullule. dar 1111 31!1 toate arnea!il ylillollIC adaptatl ya. Refularea \!a~wt::iI drept fUm,tic reprimarca unci tend:illAlc pedc!Jl~()f!se (agrC-lij"itiLt.eil. ~exlJjalit~Jte<i). respjilg~lld-(I in a.fiIDl cmp!Jlui CQll~!ilt*i;. SJ;Iblirnarea, dJmpom.~, .v ~ ttliJlsfOmla i!1l1(lulsia 1:n activj~te- apreviatli din PUIIICl de vedere social (agre.'iiiviUlie;li. deville spirit al cQmpeti~rei ~QnlU\i\e, de exe!T1plll1)_ Au (mit dcscrlse ~i alte procedee de apii. ]'we; fatlJt.aUlrt:U, fiegtrn::t! re~~t!itii. identlfiClife<l ctl.~gre.smll1, reln.;;!i~ .Eu~lI:i. m!:lOnalizarea, Ilegtl:esiuJ1.e;1I, tQl'm<I~(l! te!lqionelU, .uwlarea,. aLm.~arearettoactLv~.,proiec~i.a, imlEro:i:ectill, autoogresarea, ll'alllsfolT:ll!:!Illfa in contrasiu.

MIll: D'IATOIReM I M IC~ s!.id;';stanfa cb1_~ea eUbel'ati de term.inatUie n.e:rvG<B!ie .~8. treeerea imOuxulu:l D.ervo.!i. ,care ,RSiguri. ,,:comlilnda:" unui :netl.l'OD. la. un Oi1'~.811 SKill. "tl"SlllHllitcR'tll"· me&ajaJiui. de la un neuron. lilJa!1tul.

Ex.Ls~ l~l!Imero~i medjawri cl'liit'lJci, mll}~ dilltre ei Fncii neidButifica!i _ Ce-imai CIilIliO:;CUti smn: n aceriJcofina, care (l'O:JJt€ Cli.c:rdta fie Iilii efecl exdtcawr •. Ia ni.v'e.~u I m:u~hilor ~i cu:cie11ji)]ui • fie un efoot i:nhibhor a~upra. visceote-lot; Z) ami'nck bi{ilgam:; cat:ecolam.ill.ele (ad.re.n~lil~., dopi!'!rnrna. nomd.r{c.nalirna), lile~Clto:ni.na ~i hi~ta!1l1il1a; 3) acizii amimtp.cum esre addl!ll. glutamic, 4} poJipepfidde, Clml Sum cndmfinek:" ~~() ~mootan!aP _ -- SIN/J,PSP..

,ME D'ICI HA PS I NOSOMA'1'ICA. DlIedidni totals. care se ocupB ~.mite:GI~ de liurD,eel ''1i. de COil'pI.

Arest nume ~ f'olii~ dat de catrc

J. L Halliday (1943) m:i~dlrii modCme care dnde salt'mooi.alicii conceptiiil.e de'Spre 1xIa]!i dilOOn!te de R. V~how ~ L, ~s(eu:r. Film si:i OO!l~e:5te meCITrusme]e flz.:ice, crumice: ~fizjJOlogice, poe carevrea ill le depa,. ~~, medlclna ps:iho.sorMltidl, h1JqJIldLJI4'ie pc ~iOl:idarita[ea strllnd care glIvei'ill~z~ tO~Lte nIllctii.le organlsmuhsi, se ~trMuie~te ~ii m~;leagii realjtatea Ilmll!n~ tf~iUl, afeoti.·· vit~.tell ~i I<oIII1I. el ill determinismulnunseM;;lselor n~lbllmri fL!lnotional!e sau organice,

Ca urmare tI obse.rvati:ilor fic!Jtc· de I.P. Pavlo~' \l<i S. Freud, adc:p~i medicim:i psjjho.som~lice alU rnai COIl!i±delii boa]~ ca [i'eU!l a'(:cidelll formit., ci COl pe Utl eveniment care se mS1e.rie ltMr-'l!Il1 anl'larnhlu p.s.ihoOl'gauic ~i futr-un ronUIl!l'uJn 8pa~iooomporal bine defialt, Iat~. Iiln exemplu:l!Irn copil prC-l:i]]tli rnc.lini~titoarc P!dSOC K£hrilc, Nu cxil;tli f~cro.r in:fecl:iru. ,i ;mtihioti~elc suut i t10pe.rUllte. Aeeesele d.efebr~ snut clellce: ele apar £~m.bM~ diroi!)ea~ ~i dmeazil 4~ de me.at!i~. ~imtp dh absente~li tatM .Bxameaul p.s.ih()logkar~d.c::lI acest copil, hipe.rlle!l;silbi~ ~i lntuitiv, se teme de discclerea f~mi.lici sale, Rcactia uceafita un e-ilte eXlTI!;oroi:ruuit Stirn di organ:i smnl disp:undc In. totalitale{! ~,~ ]a Bfhoti1: furia, de exemplu., 8e ~801~$e de ro~,urea fe~ei, de Uel):lll;lr, d.ea.coderarea Ibarrlil.or i:ni.mii, Dacli. as;lfe.~ ole ole2!ordi:ni hmq.ionale se .reprodu:c f'recve:m,. ~e produ.c 1.c:d.L!Im orgiLil'licc. C81FC fi~Cl!zi\ prime!e simptum'i::.

E..IlIcrilitile .lui H. Sclyc· W"i!~ eli Qrg:lI!nismL!ll rea.c,jQnc:m mQhllizandll.qi lQ~Jte meC!!rnisme Ie de apliran: IU1I1Wi cand eslie~menintat del!l!~ agent ftzic ,clllmic 8au

psihic. Iln vi.ole:m soc afccrri". S31il 0 tensiuneemetionala (!,!,::rsistGIHli au. arelca~i efeetc somadce ca 0 Indch.mgat!i ,cxp!Jrncrc la (rig: :ul.oe:r gas~.oden~. biipom'fOf~ ghllll.lelor suprsrenale etc. in UCeS~ (,OIld!i!ii fie inMege c~. decepp,ile &entiment~e-, ~olimdj!!eaJ !l!fec,tiv!i., gr.ijile ~all)l ~ecufi~e p..rofesi(l!lale. caee l'IUl~t Wt 1I!t!I!tea traumati~me psiholo~ioe, pot fire~'pOI~sabne de boll orgaeiee. Dar d~d to~u .illdiv.U:di r.lI~pund pe phil. ~OmlL!ltC la emetil, reaetllle Lor nl!l au ill~ aeeeasi lnrensirate. Toemai rei care f~i exte.r.imiiz.eaza mal pu~in sentimentele sum eel Ia care rasptBlIIsmi]e neurovegetative ~i endocrine ati:ng. iuallte cQtepCI!tUFDtlWiIfC, Se parodi cx:ista 0 prcdi5'pozitie oo.n:sI:lLHti.o~li:i la ~(;"c:Slmoo dereactic:, Iii Ulle]t; cazuri a~~~J1tul!t~ de experi,enfe ~Neri(lare: carell~ afe.eti va ptecoce, traumahs~n psih ic etc- S·-a (Ib&en'at> de exemplu, ell rnajQrirarrea ~llbieqj]Qt'· asanatlel sau alerglel ail fO~l fu modi obiectl y frulSuali de dragcstea matem~. in cJOpHitrie. oeea oe, dupii F. Alc.);lIndcr $i. T. M. Frsnch. &tcrminii urmat.Q~rcle ~(..';tiLdiSpernre ~i tmje -+ rt:Sp]Ugl:R;1I de c~tre (Inturaj __,. i~8ecuri~a[e I1Wrl)lndil ~i t:end:i n~ de a-~i .L1II11 ~oo manifes:tti!ril,e exte:rioare ale emotillor --ii" aceentuarea reaetlilor neL!lrollegeta~uve. dem:rdini. funetiona1e ~i ~ez:i:llIni. Dup~ aae~ti 3t11rori, criza de ~Mm !'IT oorespundcllllIui acres de p~ans inhibtlt, hipc:rtcml!Jnea III1eriilll!a ll:r corcspundo IIJnci fllrli rc't.inu~, 1l1cc:rlll gilstrjl; [j,Ii.t.Li~!Qllllicl poer~n:em lutf'e dmin~~ de a lupta ~~ fug!:i.

Toate aparatele organi~mll~u.i pat fl implicate 111 ma~ adJi ile pslho,.wrnatice: siste:rn.ll~ digesliv (lJ]oer, ootit!!), endoc.r1I1 (llipe1ilirold1ie, di.abet.) , ge:niMurinal: (ill1J»ten~. ol1urcdc}, cllruiQ\iascula:r (infarct miooardtc).. :l'e-l3pjraoor (as:tro ,rubercll~m;!l

191

IMEDIE

I1UlmOJ~~a), piele (eClelllii) etc, Dar .,~legerea" ,argan!JIki,u IIlI este un simplu hazard .. Pr.incipaHifaetmi. care par s~ determine l,oca]jz~re0 ~Ie"1itin.i:lor pSihQSOItI~tice i>L1]J~ fH1igiLitatcil ml;!:lmidl. (k:zJ!JInc di.!pcmtli, uneerl lotal vi nd.ecat:il), 1:Hmeflciul mai mull seu ma.i. putin illCO<tiI$tient ~Vut de su biect die pel!lrma bo~ii ~i natura traumaJti~lnu lui afectiv dec~ an~atO\l: vlolul ddCJ1Ili:nii mai dlc£mh1i {) s!Jfcrilllti'i glneool.ogie;ll. (vag.inism,. fdgUditate.,_) decal 0 ~fec~jtlne dig,esti vii sal! c~ro~a~ti.

Fieearc stare dctenslcne emo1ioilaUi dcocrmin.a unprocesneurovegetativ care n estepeopriu. In gel'teJ.'a1 se oonhmd!~ riif;Plll1!lilll psih(loolna~.ic en ,o;n""ersiurn:~. isterid·" ~ceastiii.OOtlvea:silJUemm!IlliJe;sliindll-;sc ~i ca prill tulburari corpcrek, Sum, tntusl, dQua proce~ diferite. Coavershinea iSlerid. este pll n~ de semniflcagie , este un, I imba j ~~ ~loo1 ic: piilrnli7,.ta pici,ume]or .• ~k exemp~u" care I'm se il1iio~~te de nici 0 lez:luliJ;orgu.nidi. ellpri:mii d.'orii[l~ill(:on· \iticn~ de a nu rnai merge, Maledia psihosomatiea, in sch.urnb, ,oonsedl),!i!I aunei tulburiiri. funqionale a sislemului oeurovegetatlv, nuate semllitlcafie, uu este p1lWiroare de sens Cum este C:OII¥CIlliun€lI is,terldi. CUilc nCr>'Qi!i;t: !In:il~zate sum ~i ele dife.ritc: .rcaqill vegetati.d I1p11'1ille ~istemuilli. autonom, pe cifud ootlvers]uneaiste-ric~ pune in joc ~i~temlll cerebrospim!l (c~Je<l! p:~roW1jd,.I:1i .• cale'O! Scruit.lvll).

'fr<lta:rnenliil mallidiilm ~sihosomatice il;Soc.i~,lllI tcr~PC!JItiCli ILUlaia a lezill!nilor loc-ale, n€-l1roleptioole., care diminue~l'~ ~e:3!C!iule etlID~onale. ~l ps.itmtOEupiu, Aeeast~. trelmie, co:tl,dIUS~ ~l! 0 !:X'tcernJ prnden~., e}li Mi1Jld risctd ~mm complicatii gillve (teeidivilJ, p.:o.iho.;di). fll.ihote:rapia €st:e TIl g~lera~ de sculll:il. dumdt ~i pll!tifillll~~

(~f<l~:liri, s:p!ijil1 moral, ~jllltor). Psihlllializa este de eele mal multe eri cOF!t:rairi1di,cuta.

MED!Ei, fnd1ee III tendinici ~e ltuDui. a.D5amb~1IJ. IitaUsUC.

Media arItJnetldi e$~C<itJU] OOtmllt prin impaq:irea sumei vlllmHor induvkluale J a Iw:m~lrul tor. U~or de c:~cuIJ:lt. ea SB. utili.Z'Eaza Tn modi eurent, E.ste un i ~dioe de mUsurii care !m~nc arn.arnhlll!l. in doua pi1r~i. (P1l:rte\il de deusuprn ~i partsa de: dedcsubtul racdiei), UI1II1 ed.hi1i'br1L~d-o pe (;eal~ltil ~i per:t'l1itillW di.feIC.mtic~ subiectHor .,normaH", a(lic~. a acelora care se ,~propie de a~~l!jt!i valoare temetkl!, de subieetil ,,1I:u(lrmal i" > care se ]1l4..!eijJlrteadi deea,

IM,E DIU, .r;pa~o de v1a~i ~D care se el\rel"eltii_ inM],trentde C(IP.mic¢. ~io.. (';co:no:mice.eduatdve etc. :!i!t.ln care se reaUzead schiml:n!!tile jJ5~ho" _:ctlive intre imUvtzt.

Medi!ll~ actiOlJ.eatii in pernmmcn!1i a~llrp:11l fii:rrtelm urnana, de la fecundare ~u P"iniI la moarte, A>e1iune;l sa este deoscbit de irnpoiJ,rulrnt~. in oopH~rie, dwan'ece el compJete2l7ci1. ~tmotu[ile org~I1iae de bll.:lCii, furFliZ§nrl f!Jmctii!or IIJl!Illlie ~a matl1lPil;1lte excitantl adec ... ali, tlrl dI;: {:':lIre de ar rlUnime VhlUIII£. ~III' atrofillte _ [n .afa!'1I: socieHi:~~l olrlene~~~ copilu I ~e ~!ilb&i(le~te. N IIImai suburnfhre~ mecHului in caR; trfue!}~ .\>l ill '" irmte~ ~. {,eca ex: i:i aduoe co:ntaclLll eu per:soollele dill al1tlilrajuls,~u uinta um~~ de·vine tHI irndivid de IIIn tip d!ete"mi!la~: tocmai til rei,a;l ~ Cl!! cel~bdt ~cooiH{:ii persoilll~:itidca sa.

Cal!lclJ'Pi1e m~reriak, economice j~c:1i .$i ele 1)111 roJ imPQJtflllt in d!::zvohHreIil afccti".li ~ copilul!JIi;m:izcm esle rursa jLlad~p.t;U-H (80% dinltre dJe~i.nc\i'en~H ~in!:'fi ~par~i~' medm.or def:avoril~te!:ooIlQmlc ); chi~r ~i

iI~v'elU!~ menta] este afe~M dePOl1di~Lile m<lreri~le; el este ~mllificlltiv mal sciiz.ut la categoriile sociale def!lvorizale {milln" c.Llori, tm~rti, l1egri ~j indieni In Statele Urnite etc.) dllcmt la clasele iJlStU:rit~}. Da.di :ins1i se ofedi fiec1iroia condltll materialc idcntice, dife~en~ nivclmi10r iutelectuale dispmil.

IMEGA!II.OMAN IE, isupraeGUl!IlIlIJre deUnmta ,Rptopriilol" capaeU8.tl.

Uoii p~Htopa~i ~Ull~ eonvinsi di de~n (1 putere (sociulii. findi, sexu<l!11i etc.) extraonlililfir!i. Ei nu Sl!Im mai p'UI~~1l dc(.;ut 1'I1(111.1rill, ,$t~mm:lli lumi]" ~ .. u DU~JlIlezel!l ~~ se (.;X;l~rt;'i ill oOIl~ecin11i~ curare l'iinmrn temelecare se Identifies GO () suv,erall~, prirnind \1iziia ootl;liu.i el se ,~imtt: ult~!lJtt~ de famiHari.tatea lui ~i 11 pffilmule~te ell violelJ~~. MegulomaOia se rtltS]ll€~te free... em in mallie, parallzia ~t:m:n~lii ~i dementa senila,

ME LAN C'OLl'E" stare morbidi ca:rn.cterlzatii .iJild,eo.seb~ detristct-e ~i pi¢fflGF¢a. pofte~ devtatii, timpul triiUfllnd inceUeU •. ~nghetat, prig, hilii.barea gj.ndirli.

PlUcli slt, ahmm, lnehss tu durerea su mor'ill iii. 'bo:lIla ~ul [lI.ll1Cg~ ~dei p:rivind lipsa lui de demnit:lre, idei deell.~pilbilitllte ~ i dc alltop!JIIitiu nc, A(;"(: ~:stli 0.fequ!l ne poat:e ~:1i ,apa,r.iiflir1l. Q e~u:z~ vMuta S!lU ell UITlilllre 11 unei mari I1ICIlOroc,iIi (mo,ar(ea Hrn.ei. fiif1te iub~le)- Mebncolia !Ie iIlcad!re~z:i!i eel mai adc~ea 'incvo~u~i~. ].we i p~~ho1.em_a1i i aco.depresive· .. Esre extrem de pcriculoo~1\, ~UI~ndll-~ oolJd [J,CC'; pe bolllll;V .~a act.e dlspe~ate fs~nuddere), pr'CCedale unemi. de ucirle:rca 1l1w[ rm:mbJ'j ,~.i familieL (oopi.i, d'e ,ell!emplu, sp.re a-i ~u~tT~ge ul!lci. victi de dllrcrc:). &te ameliQralbiHi, prEll ehimlorerllp1e.

MEMBRU~FANTOMA~ Uu~hlJ de 8 mai pos(';da me;Q!ibnIl :a.mPlltat.

Acest fenomen IIr fi extrcm de· frecvel'l~ pentru ell. dtlp~. ~!Itii autori, s-ar i1ntil]n:i la S 5-100% dintre eel. care au ;!;nferlt arnputari. PerfiiOaJnde respective au HlIzua de a millE percepe llicli inernbrullor abf>IErnt" iar UJ1.eori shill: c~ Ii doarc, Aorest ~ctutiffie[ll este l.egat de sch.crm~ oorpot.ml~.elabor1l!tfi jncopiHtrio ~i care ~'.tIm~!le .LndelebiUi,

M'EMiO:RIE" ~1.entll!l trecu.tWiui.

TOM;e filil~elevii ,. eh ler ~i aInim~lo.ll: absolut inferlomc, till omemorie. Oh~er".lim Lwmll ~stn, deexen1plu ,@mci dime! p\Ule~,rntr-u:n llCV3r1U viermi pltl~i de pe plajelc Hrcumid. unde eitraiesc, Mj~cibile lor de tngropa~e ~i de ie~ire din nislp, p-$.Ili~ atunci ritmatc de maree, pt:tS;i.s~ timp de Gate v a <:jle si in aoul lor medlu. Mcm.ori.~ f~x.eazille:o;,~dcn~ck u-~:ile> il!f(l!Tn;;l~ille reoeptate ~ilc: restitute.

Distingenl 0 me:m.mkj'mcdifjti!, 0 mcmerie fnt:irzitlW. ~j alte mu It:e fehiri de mernnrle; ex iSlt\ at1irea. mcmorii ,,~te mgaL1c senzoriale (memoriJe VLZ1U~]i!, auditiva, taaili1._"), Unilpsihologl, pe umsele lu i P. j 1IIrrc~, prOOtlltlp~~ su dea 0 semnlfi.~u~ie precu$~ acesnil concept. oonsk!crii eli memo.da tretmi.c iJi st: tr~dlldi printr-lm ~(;t; conduita poves;li;tnrului (".erha~.uz;area. ,autel]tificmnd exlstm.l~a rn~mmLci),

DupilJ J, Delay, esle neeesar ~~.!'i di~tingem tL'ei m'l'cluri rcrarhicc ale memotlei: cd ~i clemeJltar, .~llroriOll'iotortprn.vt:~t.e e~clm.iv scnz;1L~,iilt: ~i mi~d.rHe; el eMe ,o;rmm £1.11 i ma~HlilIi s..i omulUli, CeT ~i. hudt, proP[l!JIornului care triile~te 111 oociernre. s;e caracte~l.z,eaz;~. priIl POV{:stin::u logkl.: e~,i:.e m~mor]a ,~oci~fj_ -rmre acestc ,Jolla ni "dud 101:: situcazii m~rn(ni a ~,[j"'i,>dC'iI. nnemmie care l~i extmge m~meriale!e din senz~:~i i, d!i tl ~itu.~~me trnite. d~r c!'lre IIU

'1~

a!i!OOlt:ll dec~t de Iegile inoon~ti:~ntl!.llu L. H~ ClOtC aeeea Cll'C flJmluiiidl ~lcrm::nlCle ". U~1l ~Il i ~i care, la 'p~:i.hopa~L, a~i nl.ent.ea:z;~. delirurils; trccU!t.ti Illu mai cslc recunoscur ca alare,mlld lrllit ca peezent. Memoria 1J:U![i:>ticfl <"Spare clltrevarMa de u.e.l ani, Sc oruerv1:i aCUlIYI 0 nedifei\erqiere atrec:lltl!l~t1i de pr'~eEll, a mallJllui 00 i.ma.cinar, C'op.ihd 10 vi~e]e drept ]',e~lit!l~i, Memoria social~ se in8tlllea:z;~. durabil d01l!r o dat1i eu dez"'O~Ulrca C1!IlUg.firi ilm logicc.

P;!'i~hol(lgi.a genedc!!' 1I!rnt'!l c~ ft\e,morh csU:,: Icgata de maturlzarsa' slsrsrau ~u i IH~!"IIo..~, ea nermac~ lonllnd. ca !ll'llnilec::lIli"~m 1I11tonom" Memori~. este .legatt1 de rnn:reg;u,1 p.~ihi s;m, a;tfrt de percep~i i r;J~ ~i de afeetivitale, Dad. ill eerern u nor eopil s~ desrneze din memeeie un om, oeservsm em cei mui mid ll reduc pe aeesta 1..1. cea mai simp I!!. exp!'e.~ie; Un cere (c~p«ll), de unde pemese douillinli paeelele O'i.glllrmlld picioarele), Memofia restuuie ceea ce a r lXat, <idi,cli eeea De a fm;t pereeput ca esential. Lucrarile p~ihofl~lo]()gitor ~1.1 alfatfi:t celi m.el'!1.Oria depjnde a~l de allumite zone loeallznte in ell()ef;;:11 (sis~emu i Ii mbic, p.l'O!b9bil ~ ~ gruparlde neuroai situate r.11 creierul mic, uupll R. Thompsnn) c;llt $i de W1s~mblul creierulul. Nu e:.xht.il 0' zad ~peeir.cill pcntrU m:moric: llUregul COrtcx cstc ilngiliJal fu. evocarea IImunturilor t d~~pre c~re IIlIl ~c ~lie Ilici uncle ~i Ilki curn. ii.c cOflscrv!t. Cercel:!rile pruvind fux ~rea ~i 'reti rIIerea a:mi L1~ir]ior ~lUU Cl(tn:m ,de nU!lrn::mmc, !E!c [II] perml.~, p~eci:zarea D.Illl mltor a~pec~ ale acr:Md problemc; ~:;ti nem il1primlll rund ceea oe Il.e prhr~te direct {d~C>1.HI1I~taI'lW1e IJldmci 'imjr.8,goMld, L11l eiCC U sllllriiloOr}; ~fiJ~m mal deg.r.lb~ agreahllul declil clez.~.grcilbihll; ccml ~e' cstc r.II lIoord eu COllvingerile lIlo~lllre~ cSl!a ce e~te i rIIlpDrtlII1L Dimpotriv.\l. lIIitilim al ~wurint!i. ,«~ to Itt e500 illdifcl'e:n~. P.roSl structUrlllt, prea puiin

semniflcatlv. FU:l:.aJ1fa l!im1miri.~or este ~e.!FItlI iltat de jl'tli5rn1n! dt ~i d'c rnaooriiilhJiI de rnernm!lit.. T l'l~regerea elementelor, in.~e~mroil lor in stocul de amlntiri exlsrent. reprezentaeea r~\l'ori~~zill ~fii!le!'Ca. M,emorla. [nsi'i, nu csre nidooa!t.§ fJde til, Amindrea eVQoCa:tli es~ ~~otdea!.1n~ fflJsineat!!, deearece ecrespande unei reeonstt'l.Ictil a im.eligentei. Memruiu rill cSlc uu lIIutol'lm~:i.f;m cerebra', ci im acs ,all psi hisrnulU!i, cxprc~a perscanei in tnlITgul ei,

M1E NOPA.U1zi. opid:re defl:rn:UviR (I! oV1!llIi8:~iel. ~I ,II -eg~~rl,!!,a,~l¢J. ] a. femeie.

Men.opauza slJrviuc. de object. inw= patruzecl ~i cinei ~i ei ncizeci de an L Ea 9:(iI.1 ce Cltl sine penutbi'l~~i endocrlnecare e;);pHci'i. in parte, nervoeitatea sl i1111"ld ific~:I'ilc de Cilrnctc:r I~ rau il'l! femei, Vcslitoare a bilutlne~ii. nlenop~1IJ za CQi nciJe ~<lesef.i ell deccpt~ i a fcctive, OU plJ;:c~JC~, copl i.I01' Ia cmnin.ele lor, cu dolii, Este Jed verosim: I hrptI.IJ c~ tldblvra;rlic c>!{rm:icri rue sunt delenmi nate ~ i. de '~\I\~lfIi mente le care 4;1U 100 in i!ce9.~tUpe:rio~d;l.

M EN l' 1:5 M ~ sU>C>Ce:8hlllJie I'api.di, de ldet. lUlU de tmaglnl Ci!l:r~ !I~a..p'. a,tcDfle~ fil:ii!bite a ~uhleetdWi. COiA~t:l~nt de .ltreriUI!~ 8.cesta d.l!Jr nere~I~Ddllli hi! controle:ze.

Ace!lt ferlCln1en, ~im~it catlepUlicut. 0[e loe ccl mal iLdcsca ~1I indi\' lzlt anxiOljl ~au ~Ilri'ltel'lafi. pe plan i'l'!.teileclU~ L Ad~e0 este p:rcoQvoca~ de IIblllZlIIl de lutml ~all1 de cafea.

MEJlLIEAU"PONTY (MalJl rioo) lmO~ sof ft·(ilIiUl:~Z (RQ>chdo!!:'t, liOS - p.m!l. 1961).

Fo~t ele\i' a~ ~cQ!H Normale Sllperioil.re, ~grcgill~ d~filrn;one ~ i docror iII litem. ]llllbUcJi. Srru'Ctur.:i OOJIl'lpDrIl!Imillitului (I 942},

apoL Fem:mlenclo!>ojJJ percepjiei (194:5).10. ~ 9~9 pr«li1 111 :SOl'bOl~a. apoi, tn 1952, la CoUege de France, [mpt'eun~ cu S" de l1-c.911 voir ~i J. P.5 artre, ill 1!Dirmrl ~>C08Jla c)[brenI;L~Ii~ din Paris. 'G fmtliu~ sa, h]fi!lle'[J~~t1l. de Oesr1.JJw.~ychal.ogic ~ i de feuomenologiil ]1.11 Mussed. esie In p!!mal!leJ]~ii (jrieTl~t\1 ~pre concret ~i spre ,~C~l1m~ (flio~fic a ,oon~t~ln~ei lIng~jalil illJ~mne ~i ill. ooliPl1l1 proprlu). A scrls mu.lu:: alte cfu"ti, dilltm Care .c:il~ rn Unl.iJl1ism ,i wroare (l94-1) ~j SC'lJ!fJe (1900).

MIEIIS.lor_1IJ c:ea,m;al obif[!!lj!!littii. a JoeomoUd omll.!!tu~.

Mer!;1II1 o.cpinde de rID1tun7~~ (OOJJLla~l[]l erenevoie, inmm:!ie, de til.l de slptammni pcmtnl a '~Clil~~ ~.lImcllrgll ~illl~lIr) ~J. de ilw[taIT (oopiii ~il.Ib<!~i~l' , dln j~lil!l~, g!tstt~ la MidnapaIC. ,care trili~u Cl,I lupli $i care, ca ~i ei, ~rgealll ill pa.tn1 lahe cu 0 ilJt,~I.ii remarcabilli. IlU au iluvil.,i.!t decSt 011 mare gretlt.lltc ~fiWleafYi Offiellf4te), ])ob!llKlirca 11I'IefsUlIJ.u .reprelintrn o CWpJrQ;llifMl umpo:rtlllnl~, II dcz\follllrii umane. La eoptl, progresele in ~oc~.gHI din:(:pcsUllt iegate de aeelea !iCc melllil.wrii echHirnmlui. M~ cum foa:tlIe jast a m~~t F, Eng'C]~, Still~~llillea bi~dii. dhpe~nsiilllcl tl''Ic~nl ~ d.~ II m~.u f:'L ill] mij!oc de agl!~:m;. de..~dtu~c~:;o:m, !Kllwbili·' tiifile cUIltN;l~teri i. [n hmp'cc mer~ul pc!mure de4;C(jper.iB~O! unlili. u:nivQts d ln~mi.c. in c(mt~nlJ m c~pal'l~iul.1e (I:. n~cep:ut Iil'nitat la camera. ~. e;:H~nde apoi ~,ll ~~rtam.clllt.]a strutla etc.) _" PERlOAM SENS~!l~~k

ME:5CA!LIlNi. l,"ub!itll1l1!1~ ~oidi, e.xtrad diD. peyotl (cactu,s l[IlI.em.cau}.

Mc:.sc:alJinfi ~re proprieq:at.e:l Ge: .a proVOCii m mod t~ecltm (ulbmlm. ~Ic perccp~ei: ~mpu~ tr~il!. pare lUKIrr'!1:al cl(llu[l!,ij Cuninutclc ch,lretui'i c5t m,eie), fOfrndc ~IJ nt 1I11~eraJle, c~doru~e C£J;P~tj ofrunru s£~ nemau\'iz;uti

,etc, SII"'ililltLi sIDIl.dilllJ. lill ~,~boratoa!'e:le cl~ psil:liatrie ~pcrimelllla~.i1, puterea hi!!lud· nogenii· u aeestul drug ..

MES ERI'E. o<cupa:~ie p:rofCI!!:lonali de pc UJl'ma ci1'ei.asEl ob'~in mijloa· ~Ie de 5~,d'Iz.i8'teDJtI.

Alege~ unci l11e!lerii dcpIDde dun Cl: lit 0[; lfI~l mutt de 0 ,oricrntare pra:fe~lotlllia !!lcrnGjL1;~:J.Ui. sped.ali~ilQr, care fae efonnri ~1 ueRcopere~i sil mm:so~re apti~l.IdiltHe ~.dQieli(lCn~iklr .. ~nSU$ite[lllllt:i m.e.seri l callftCllt~ C;oruS.tlllll.c ~n mij hK d'e :prot.Cc~je Im.,polTh'l! inadaptiir.ii ~{!(;j~!e. hr~~~de~'ar, l!lmmMe dimr-c dclinc~fi ml~1J. nici o me~e:ri.c iide ... <'Ir~t!l., i,~f cele mill blm~ reedlJ.~jri ~lml aClC~ea care due ~ a 0 ,cl:llificare profe:liJ.oillllll.

METODA 'G:EMEH ILOR MlA!AT'OR'~ ~nst~t de ccreetare im8.glut de Arnold Ge.s.en.

Esm vorba de ob&ef'il~.rel'l sil;~ematic8 ~ llnOf gemeni lloivil'elini - care au deei aceeas i consrltutlc li:zicll - ~!lPIll~ i U'I1Uf n::g,lml!lri di:krite. A ue itte~ode ,~emc tore, cum este ,~tlll.di.~r~ gemi:::llilm crescu ~i separst, poe:rmile preclsarec innuorn~elQr dlilOrl.HC eredUl~!ii $i medillllll in dezvnll::nca per.solllid:ill.~~ii. Ohs~rvarrea dlLl l!.lll,gm. dmatm, i!ll<1t~ ci! 13 l:ld!lle~Gelilta gemellul se dlfcrelltiaza. W~ Ifiilii !TlU It ~1.m!1 de alhli i. dar eli dupm v:[iJ'r,ta de 00 d~ ani ei se use~rlliilll:i lOt rom mull, Panc8J care rc::viMlef~cmrilor ereditmi nU e~te ded COnSl~IIJt3 ill Clilr~ill vietH.

IMETODA GiLO,BA1II..i"meltodili. d~ :lD'I1'itMC a cutt1.llJui ideorizualit f~ ~'Ueii, dll.tOf-ati lui O. De;cHi~y.

Deeml)', oolll8idcriind cl in vutare~ Irebule s~. ~. faclpriJ\ dtrCfC]l\~~ p:roguesivfi, merg~iJd. de .Ia {lee!;! oe estc i:rl1el&~ 1mcdL~t

1'E1.5

b eeea ce este fu]e:~es rnai p.tJ~iJ'!, propIlllle ca ~oo~ar.ii s1i jl1vctc cilind lmn..illllcl. mersul invcrs II~ raetode i. ti!'~tli't]oI];1I1e_ Aceasta rnc~pe prln sunetele clenmmtare ~i litere (b,;]I, ba), penrru II formu cmdnte. Dec.wly ~u~til1l: ell ~col aro,~rru(; n!JI e~te cspabil die o I!~tful. de abstn!~ti(l, cl percepwJd illtl'eguil, glob;Jlul, im:lime de a-i PUlt:1\ di~linge elcr'IIlentcie, CI!I ajutorullilllalireL Trebuie d'eci s!'i·i diln~ ~ii ci[cjlls.cll~medii!t fmre ,c.,are i:i ~useitli imere.H1il" onli ne 8 imple. Num3i dIJP!!! aceea, mt!Joci can" el vaanallza p.t!rtile !'razci ~i ova descompulle in cuviate , \'11 IIju nge ]<lIliteJic ~i ]1:1 :o;ullete.

Ace!l!~ii metod!. a fost V uu criti~~ta.

Detl'~lcoorii 8ai preti r!tlcl'i ,colori! cllp~bili 10m, recire poe derost carrea ~()r de citire I'm ~ tiu ~'!.ltii:i iii 5~ cit.eas.cJ. Ei mai ar.uil, em, rnerodu este dil'eC:trc:spons:lb i i m de e]ie.~terca nLlliflilnlluJ: de ~hui disrcxici·. A>Ce"liee aCLl7~~ii nu uel:mie sJ dlldl la ah:!!ldQnarel'l unei meeode cere, d~ct'L esu: corect apncl1lti1.IXi'<!~ fi f:avornbiJlI multor ~C(I~ari,

METODA 'OBS'IRU'C'fIE I,metodi eJI':,Penln>ent.BLi >CaJlcpe:r'JDitc misu.~ I'~_j\ell. f~E~eitendi:n~]Of ~~RUtl!l" diI:mIJl.or m ra~ Uu!lh'iiIlIi.

iP'entm a apre~i4! villloa~ell re tilti¥~, iI ~J:if6I'j ~e~or irnp:u js,i[ la ~obtllanu I alb. C_l ,Wwden (1926) it imagiuat un aparDt IIHmi't • .eu ~c,~ de dbfl~l'l!Ic~ie". llvana (rei. cOI'I'l!)Oncrne. d i,Jlt.re UaI'C eea din m:ijllo.c incladea (I gri]~ eleetrlzata. I:lc 0 par~e ~i de OM 1 ~1[!I 1\ aee~lJUi Ob$[BCO! emu ~~ezare anlmaful ~i momcala, nll:mllr~l]jd~·;e ~:r,ceerije subi&:tl!llu~ peste ,g~il~ rentnl a~~i ~lisf~ce Itrebuin!1l, Dl!lpi:! W~U"den ~i ooiabo,ratori i s~i, mama se'pllmt~ de pul se expune de 22. de or! ~ocuri]m dect:l'ice dl.lreroaS!:;, sati ~facere~ sctei duee la 20 de trecerl, a foamc:! la I!!, irur a seXU:I~ha~ii I.. 13,

MIETO DA PiROIECTIIV,i~ tehnici de !!litWiU,ere (Ij pcn;o:na1U~~.U Dzati. pe II!O~t~<IlI de ,pl('oJ~e:tie.

O,icG pen::eptie i nclude dou~ elemente:

QbtectLil rcrocpm ~i suhiectu.lclI.repercepc. ell cg't unohiect este ]IDIj! clar ~i mui. precis (nivel de inforllJlltie m~ximHl), CIJ Dt~t mei putin estc pel'.~oana ]mpHc"lI~ rn perccptie, ~~. i rivers. E~[G deci poslbll ~li Jet:erminlht'l u 11 ~1.1 bkt:t sil se uUglljcze Ia mu.tirnurnl lnrr-un test, pl'!::ZCJItilndu-i slumLlln v~~i sau am.bigllil (nivel de il1fomulJ!te miuLrnnl).,

C1l'~ tfe, alJlfitru:ctie sau ewe- IJU tJbsJaCQ/ lJti/izilr~ ~ Un~!t1Jleif ~ panIi:rJ II 56 m.fSUl<!l ~ W1el Mi"Idmte.

Dam.! LIlli. flerlS unelpete de ,cemelllll, 1.lII1Iei im~gini illcerte,.l1ltui .7;f.Omot eehivoc, iildiv lOll I c.1:,prirnlii strl,~cmrj! lns.tl~i U pcrsonal I~ili~ti sale" Metedcls pmi.cctbm cele mal Cllr1C"-~Cl!lte ,~I1ntpsihocll ~g;n;(lfil:icll.l· lui Ror~d'lach ~i nel'llMic A.ppemplicm Te~t (T.I\ T) a~ lui Murray,

METOIDi"Dlod de I!J II.C~t.Q(fUl :spr,e a 1I.~l111gel la, lUI. ,Goo,.

Prl utrc delIl(:·IlSliri.~c llIi.1li1rillc ille spirlmJ ui fie 01 lstlngcondalta dedllclivil (treeerca de ,1<1 g.e!lerolla :p;:j.nicII1~r), inductia (general.izm~, pomiad de III Uri CiU patticubr), analiza" ¥ silllr:ez:a. Cel~ trei momente r~le o(!!rocet~,dl ~di·1l1jfioe OOIl~t[j1lJ III obserl,'<!1t~ f uptdot, urm<:itol de el~bordll1e;l! unei i;pamel.C care apoi eMil: SIi!JUlli'§ u nel verlfkilri experimentale ,. Acest pmoe~ eslIe cure Itt fo lnsit inl pRJ holng i D. cUnkili" , 1I1lde utiliz~.Ie~ ~;stelQr m! ~enr'C~te dedi~ la OOntrolill iporez.ci de hrcru pc ciITC p.sihlOloWIl:1 ~~-o fmnlllle~di dupll ce a ~IlU~ Cllilo~lilll~ de il~f(ll"ln1[ti ileaduse de anehera medico~oc:ialil ~i a ~taIt ode VoOrb<l cu ~ublectlillreferitor ~~u m::c!JIwl. aeestuia.

MEZOMDRF, indiYll.d Ia CII1'e predo. WDaDll!ll\!ebH. o8!s<e1e ~~ ~esutul co.njt!lficUv - b:!!l!'tc d.c1'1vue dm Dile~enn. sau foolplnte.rmedmri a ~WlbriOBu1Ui -. 81 cinrlllJspecii fiz~e ~:nI:m' Ilobuste:~ep.!lii vig~!U'ea..

ME%OIM'OIRFIE sau ME:Z:OMOIR· F~:SM".in dpo!op hd W. N. Shelldon, an!lia.miblu de ell.TiIlI,c:te:riAUe:l DlIOIfIfo· ~ogjce de g:!Ie~m.Qffllllu1.

MIEUNIZAR'E~ ~R urn.ri kc' de m_jelins t,oubstan!i sid.efi.e de

Daltur:a, Up~,djiiciJ in junduDoil' DiRe pervooa~e.

M~lillll=~ coestimlc !JIna din ,conditiile 1\lf)cfiQnllrli si sternulu ~ nerves central. C~tre vi1iUl:.t de 1!I[l an g_:§:sirn miclinil'i. in cuntiti'i~~ mic i, :pn:ruti.Uldeu~ aeclo u nde e '>'om. Il.lsi ~i uheriOT, dar ea COlTt.inu:i ,Ill cn.:ilsdl. 01:::1 pu rill piiillii Ja piilx::nl!~. Se ob~er\':I. de exetnplu, ell ~'!.l.pr:lfa~~ !r0nsvc:rSlliii II flll'lckUllu~.lJi. p.imm~dill. ,c~ro 13 11~~~ere esie de 2 rrun~.lii vnrs~~ de 2 <In:i este de {) IlJU!f12, iae la ~m de ani e~~ de 12mml •. Accal;Hi c¥u:Jilltic cehdolll"i'i. pcrmilC cre~n~rea vi tezei de transiuisle 8. i l'I_fluxuriler rmrvoase. tIl parte, tcemal pcntru di mg:tufl zare~ zonelor ,cerebrJJ~e esre cerespund flll.1ctHlm perceptive. molOrii ~i limbaju~'!.li este 'tcmUl!il:t£i, aQeMe aOl~""ittRi ~t:!ut posibjle I:. oanu l.'I1Il.t~ periood~ a OOpH:trL'f! L

MIG R AR E, deplasare de .~ndlvi.zl 5'!.!!ib 1nD:UGD\a UDOI fact,of.i! COlD,..

pl~. '

Schimbarea ~ewnicrii ~ lliIb~t;J,ttllui l~ al1i~m~lc ~ e~pHc~. ole obleel prill i.n~t:i net' " Dar 1l~l:st cliI".~m rllJ servill:~m det:at sit llJ'Uloo11C1..e ignoron~ 1lI00~t:r!I in f:ll~a ,~.ce~lei cOllldu ite oomplexc; .insti [lctu], ~]IJ cx:p~.tCm 'ore;[ soo~ul oriel'LtMi~ anima!ekl:!", !del ,,{l~anizaroa de dllllitorte" ~ iloeMo:ra (adUIlIlre!l premagfa~OaR:, ~~elll fix. ct~pe]e c~.j, Expe.riell]e efoctllare CIJ. pmlliltri au pe.rmis tOlUol $i sil So JemOJliSttc(lc em mj,g[.~rct! dJe:pl nde de 'col!ldi!me !:I.e lurn~ nll ~i de Ilmgimclltile.lm" LiI fc::I, oomJllOrtHm.r::n[IJ] m:igr,llwr :II ~omo:null!l i ar 'glutea fi redus ~,a Uti ilnl'!iillmldu. de Jc~qii o(foto[al! tC" .(:0- lax.ie" .. ) I~ diV'er~i ~tumuli dif! mea ~u. Mlgrin ~Cl llffill.lie alJ ](!¢, ill p:r~nCiP.ld, sub i]lnlJ~n~ r~.c~orilor ~ndQec(lnomici S01!1 P<l~ iti.ci, trliLii l!utmi. ~m ~'iJ.5~im.1t cit ~migrllll~ii poo~d~ calltlli(i de inteligent~. ~i de ,c~tucter ~'U.perL(];iire non.:e:mig[,~l.t~IQf, d~f

MJMETISMI

'rezultlttckl lU'c:driior efeetuaie pe aceas~ tem~ nu sum edifica:t.ooJ;e.

IMIMETlSM, ~,te:mpoorari &au penwmenCi. CIiI mecHul., pe care o :hUl. 'oDele aQimale .sa;1il \l\egeta1C'l :p cntru a se' pll"'O'teja. sa.u. aasigl!!ifa Bupfa~ spcciei.

Culoarea pieHi cameleOilUlui Ire modificli 0 daU'i cu cuioarea sUiP'Orhdui stiu. f II ecesse eazuri de hornocremie, m.imcllsmul deplnde de perceptia vi:zual1! (el dispa£r1E tn cazul ca ani malul este orb), C~\I hClJ1l.Qcromia este petmaIll:ntil (bl~nurile albe ide UlIOr anlmale polare), spunem eli aeeaste este "S-Ultil::ii"; ctiml se dlltoreazii IDnej ada;pt'lri momentane (m.¥e~~ntmea unee crabi Cill alge}, ii spunem .. "dimunici'i". Mimeti:.:m.ul. corespunde unui rnecamsm biologic complex, determinat genetic, P'C care H rcg!:sim ~j Ul Jumea \le~eluUi. Orhldeete (OphrYIi). de exemplu; iaa aparen(a unei i.n~ctI; ~ clmrerell!ZJ 0 fcrolIIDn~' al ·dimi mires eSle comparabil ell acela emis de glil!l!Idele sexualc ale femeiei, MMculrul. astfel atras, So I.!~azh pe floare, Merg1'lild arpoi sa se aseze pc 0 alta orbidee, va Ii illt;irrcat de poleaal neeesar focundar.ii aoe.~te1a.

M I M·.CAe, lIJDs.a.mbJu de modificid dJnamiee ale ttzionomJei .. cere_primi !Sau insotesc !StiriIle 8!fective ¥1 ghdJurile.

Ea ooJ1l~tituJe 0 ool!dl!.l~~ de 'OOtlllDl1jC".m::, l!J1l ~ irnbaj exprnsiv care dcpIDde de emotii ~i de medtll] culturaJ (ohinezii,deexell1plu, scat limb!!. sprc a-,1 exprima surpriza)_ Mimica exprimll mai bil1e dc:c.at clJvill!t¢le Lntelltia pe.NJOarlCl care vmte.~tie:. UneIe mlburiri. rnerJ~a1e pe.rw:rlJlJ e.xpresiil mimic!l. exageriiruJ.,;;) .(1n manic: JilW ales), s~r~cil!ld-o

108

(ln melaneolia stuporoasa) sau f!h;!in'LI.o neadecvata (~izofrenicul poate povesu rlIzllllc;! lin eveniment U'i st),

M'INe.IUIN'i. lIJlte.rare eon~tienti III adevBrulilil!i.

CopHlll mlc, care cu grcu face di8tinqic inlre real ~} ji]ulgiIlar, a.ltereazU adcVffrul, dar Iltl miute_ClInd oj fabllleazli sail [rummu~e~eaz1i realltatee, HU face decat s.ii ccdeze une i. re·ndinic acrmale, care I1U meri:til. sevcriratea edtlcatorilor: eopi Ill] ~i tnmsfmll1JtteCLltlll [0 sensul m:tvuJntelor ssle. Adev:llrnta miticiuna apare la viin;ta de ~a~e IW.U ~"'PfC ani, oonsliWinullpJ'OlIpe iIlOOWc!luna e comJU]ta de esch ivarc:;, in general dcstil1ata sli evit'e 0 mustrnre_ La unii ~t1biec~ de7echilibrn~i minciuns p;OO~c: avea Ull. ·C<l.IlICreJ rnaJlpos (de.nlm~are calorltmOilsa. abuz de iucredere ere.) _,. MrroMANIE; ReACTIE ELECTROOElRMALA

,M ITOMAN I Ej ltend~q,tA patologt:cA deamlmiU.

Forma cea mal henignill. prin consecintelo sale,·este rnitornanla va~l1ilO';!sa. dar exista 0 formh Malignii ~i perversli de mitomaaie, caee este anna pemd~ a celor sl abi > gdOfI, illvidio~j, aurorl de .'Icrismi anonlme ~i de acuzatll Ileinte:mci.~tc, III . care dl:stule pe1"S!oalle aplcHC-lllJire.Chea en cornp]ezell~. Accastl tel')din~ morlJi~ de a alter;} .adcv§rul ill" ~ine, dupa E. Dupre, de oOlilstiturp 11. irutiyidulu i.

M'IXiEIDEM, mal.adie datoratii WId lli1!iiiliificlente Uroidiene ..

Aceasta afectiulle poate fj doMndWi SliIlI congelliUHi. III acest din urmi!: caz ea 5C manifc:st..~. dupa i)l!1lrcarc. pri:n indOre.n~ ,51 rnwdare-.a psihomotme a C(Iopih!l!.li .• C~ :Ge fingra.~ lli_rii a cre~re. patebuh3:it ~i rilrnim: fIIt1lini~t pe pJall. 'Iltl=kctual (idi(l~te1.

Mixedemul dQblindit in a dona copilsrie sau mai tftrrill (l~ mellopllmll., de c:r.empilu) se caracllCrizca.z!i., 'in esell!lt, [l1"ill rendil'l!a de oOOzl'tate, astenie" si rorpoare in;telec'tualll. Se trate~1:il prin extrase tiroidielle ~i ·titox:ina. ~C:rednisrnul gasat" esteo vaneI,flle II mixedemului conge-IIi tal, dat.o'JlIl 1I nei carente ali mentare iII iod. Maladia poatc fi prevenitA pria proeedee de iodlzaec a l'irlluei, prin intermedia! saril sal! uleiului,

M ME MDT'AXI E, reaetie de ori.entare ~ii de loco,mot~epr'Ovocatiil de UD .il-gent ·excita1l1t. care pel'sist:l dupii stio,!{ct-e(l. (l.cestuiBJ.

Arum.wul pWre ,apabi~. s~ conserve ai')'lill.l!tirea u.nghiutoi format de 3XII corpului ~111.] CII dill:qi:a tocarulul de cxcita~ie (ate razelor lummoase, dad. stimutu] este lumina) tji sli Iltilizez,e acea~ta IImiIJt.ire· pentru a lie orienta. [n felill acesta se poare .expIiCB.1k exemplu, fu~om;ctrt:u fU:f.'nici l la mu ~mui.

IMNEMOTEHICi. ansamblu de pl'oesdGc desUoate fixirU u,nor ambltiri gt"'eu de pasuat.

Ea co nSlil, in gcaeral, Uri organtzarea lntr-un rot inte.li,gibil a elementelor complcxe care nu sunt structurale. Pentru iI re!-illC. de cxcmplu. valQarea lui. pi (IT) eu m zec.imruc •. ne vom arllrnli de 0 frazi1 ill care nllmarul de litem di.n tlccmre cllvlhU imhd 0 dfd: "Due j'aime .EJ fuire :<lPp.re<Jtdle ce membre utile iiilX saJ,."e~'" (3, 1415926535), ~1iijlOllCek: mnemotehnioo .'l.Illlt adeseil. Iltile, dar TIlItlthnje s~ ablllz3m. de elc .. Memoria· cuLti\'ill1dl1-se prln exCIci~iu ,. esk: pn:fer<lbH s~ n.e ~tr!irluim 811 mernm'iz1im direct re~ ce do-rim ~il! I:.l1iv1i~m p:r~.11 repeti_~ie 1j-i legiind noile cuno-,r till~ Jc cele pe care dcji! Ie pO'ledi1Jn.

ItOAR1',E, incdare defliniUviiI a functliUor vtltaIe ale umd ~5Dl.

Jdeea de moarte provoacil. tn general, anxietatc, c~ciL ea este ooll~ttiota ueui llean! de: neconceput, Dacii moarle.a unei perseane este rciiill'li~!li, de obloei, de dire cei apropja~, ca 0 plerdere iremedLllbiHi, provocand sufcrin!li. uneon nevrozs si chiar moanea, ja unele popmue (eschim.o!j:i, inJigenii. din Insulcle Fiji) ea este prilc] de bucurio: rru:mb'ri i acestor soci'eta{i sunt con vi:n~i eli e.);'lf<11i o vii!~ di neola de rnoarte, mai kricitii dedlt Cell de aici.

tncerd1I1d sill. strl1pungli secretnl 111Ol'\ii, psilliatt·ji si psiilologii se madlli.esc:,. de la tnceplJ.tu~ aailor 19'70, s.li cule~gi;t maximum de iIllfmmil~;ii de ]a persoane CiIK; /.!JI:I trait llil p-.agul exlrusuhil .. Multcm:iirturii vorbesc d'e' 0 .. lwnil'iA celestji" , de 0 "Imnina extraordinara", de licnzatia doe pliicere._ Pentru R. Sie-gel aceste imprcsil soar putea cxplica prin eliberarea mash'i! de ¢noorfille" In mome.nlul til care organisrnu I . .'Oiltll:e aproape [1103mB.

Momi, am;amb1u dea.tiitu:ditii ,i de uza_D~e pllBa.gere care au eMS La. un momeut dat intF-o soeietate.

Moda gtIlvemeaz;a pc moment gllsrul mernbrilor 1lI1!1ui gillp social care adopt!! IiIII'Ji anurrut 10tH pentru mobilierul, ve~mjntele • podo3be.1e ctc. lor _ Ca ~i obice1u], cu se haze:l!z~pe jmita~ie, spurn: G. de Tarde, dal"pe dilld objceiul ilwearnnil imit;ucl! formclm- ·twcntu:tui. moda sc: rHporteallla. pre7.ent.

Dc rc~LCfLt esle faplIlllcli infl~C[I~ cea maj mare asupra modei vesti.!l1entare 0 311 femcHc tinere. Co ID3te acCsteli. rna joriu,tea femeilor il1tc:rogate (75%) declar~ eli elc: ~ii1 .pasul C'I] mooa ~pre a se- conFO:r1'1l.ll grupuIUl •. Clonfu:mll!ld a.~tfel opini!!. ]ui H. Spe1l!reJ!'. Cllll'e sub1inia partea de·

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->