P. 1
POLENUL - Alin Caillas

POLENUL - Alin Caillas

|Views: 545|Likes:
Published by arbaitaru

More info:

Published by: arbaitaru on Sep 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2013

pdf

text

original

• ~LlN CAILLAS • ALiN CAILLAS • ALiN CAILLAS • ALiN CAILLAS.

90LENUL ~ POLENUL ~

ALIN CAILLAS

Ii/ib 7/

I

POLENUL

EDITURA APIMONDIA 1975

~.

In romaneste Constantin TEACA Confruntarea ou originalul, Mihaela ~ERBAN

LE POLLEN

Alin Oaillas, 1968

Cuvlnt tnatnte

Alin Caillas, outorul ciiriii pe care Editura APIMONDIA 0 prezuitii .>: astiizi publicului roman, a fost unul din cei mai cumoscuii $i mai oititi auiori fr'ancezi ~n materie de popularizare a apicuiturii. "Polenul" a apiiruc in tara sa de origrine in douii editii $i a fost tradus $i cUilt cu nesat in alte limbi .. Numeroasele rejeriri fiicute la oceastii carte in literaiura apicoui universala $i buieinieies $i in cea rotruuui stau miiT'turie

a utilitiitii $i isueresuiui pe care 'il susciui ca material. informativ.

Fiirii a avea pretetiiia unui studiu $tiintific, cartea este 0 aglomerare, piiicutii la citic, de date reieritoare La recoitorea in stupina, la contiitionarea $i piistrarea poLenului,la uiilizarea lui in alimentatia omului.

Existii 0 serie de Iucriiri, nu prea numeroase, care cu date $tiintifice atesiii uoloarea dietetica a polenului recoitat de oibine. AnaZizarea, sintetizarea acestor date $i incurajarea studiiior riguroase ale ocestei caZiti'iti constituie unuldin planur,£le de oiitor ale Inst,itutwIu'i AiPIMONDIA din Bucuresti. Deocamsuuii, prezetitiim. cartea lui Alin CaiUas (membru de onoQlre al Federaiiei, mort in anu.z 1974 in virS'ta de 87 ani) din dorinta de a stimula iiuroducerea polenului in alimeniaiia rationala a copiilor, aduliiior $i batriniLor $i im. oceiasi timp de a veni in ajutorul produciitorilor de poleti care - incepiitori sou experimetuati - cauui in pertruuieniii tehnicile cele mai corecte de protiucere $i piistrare a acestei "polivitamine" naturale.

Exisiii in comertul nostru produse climentare $i cosmetice care coniin. polen. Speriim cii leciura acestei ciirti le va servi drept ituroaucere in cit mai multe cese care nu cunosc deocamdaiii decit mierea, dintre produsele stupuluri. Existii numero$i apiculiori care, din prietenie, obligatie, din mindrie profesionala $i convingere ,implkita cii polenul esie uti1 siiniitiitii, sau pentru simplul motu: cii este 0 "modii", recomasuiii cunoscuiilor polenul recoitat de albine pe floTli. Pentru. a preuetii dezi.nformarea, pentru ainforma cit mai variat pe euentuaiii osnatori, credem. cii .Poienui" lui Alin Caillas este eel mai bun inceput; Ne rr'iimine sarcina, dupiicum am mai ariitat, sii publiciim in anii care vin, pentru uzul specialistiior de laborator $i din clinici, 0 aUii carte, cu aspect $tiintific pur.

Prof. dr. irig. V. HAiRNiAJ

Pr~e)(Hmele Aoociatiei ,cresca'tor~loa." deailibine din RS.,R.

Presedintele AP[MON[)[A

3

PARTEA iNTi I A

Definitie. Provenientii

Varietiiti. Repartizare

Analiza §i determindri Compozitie. Bogiuia in vitamine

si aminoacizi Sfaturi practice

CAPITOLUL I --~

DEFINITIA POLENULUI. PROVENIENiTA

1. Polenul constituie 'elementul mascul al florii: se prezinta sub forma de pulbere foarte fina, divers colorata, in Iunctie de specie, de 1aa1OO1 cel mai pur la negrul eel mai intens. In majoritatea cazurilor insa, polenul este galben sau brun inchis,

Awind un gust in general amar, cuexceptia rarelor varietati duloi, el lasa in gura un gust uneori neplacut,

Exista doua feluri 'de polenuri : eels numite polenuri anemofile si

polenurile entomofile. ,

lata expldcatia, foarte simpla, a celor doi terrneni :

Anemofil Inseamna prieten ol vintului. Plantele cu polen anemofil nu se pot baza deoit pe vint pentru a-1;>i asigura feeundarea. Aeesta este cazul, de exemplu, al tuturor coniferelor. Marea abundenta a acestui polen, neeesara datorita extreme! sale dispersari in mediul .inconjurator, face' ca, in perioada mfloririi, atmosfera sa fie saturata de pulberile impalpabile de polen gallben deschis, care se depun peste tot, pe Coasta de Azur de exempluvsi careprovln de 1a pinul rosu, larita, pinul maritirn, pinul de Alep, piinul umbrela ...

Elementele componerrto ,ale acestui polen special nu eehivaleaza Insa bogatia 1p00IenuluientoIDofi'l, eel care constituie 'totalitatea aporturilor alblnelor iLa stup.

Polenul anemoffl se prezintaa~a cum apare la dehiscenta anterelor fliorii datorita uscaciunii aeruhri, Dimpotriva, polenul entomoid, aeest calificativ insemnind prieten al insecteiorcs; in special eel adunat de allblinel'ecu:legatoare in cosulete, sufera 0 usoara modificare, care-i Inlesneste vagiomerarea, aglutin'area, in fine constittrirea acelor ghemotoaceC'are dupa un zbor de oules impodobesic pi'Cioarele eulegatoarelor ca un fel de xrizmulite ralstfrinte, oa Ide mdndri vmtrschetari sau de sprintene postarite. Intr-adevar, pe malsura oe se robunjesc g'hemotoace'le, alblna le adauga rniei icanltitati de saliva si nectar. Aceasta €xplica, pe de Q parte, consistenta foarte salida .a ghemotoaee10r si pe de alta parte dificultatea apicultorului oe recolteaza de a obti~ polen perfect uscat - polenul ramQne impregnat cu 0 proportie mindrlia de nectar, ale carui ealitati higroscopice sint cunoscute.

12. A:l1Yinele colecteaza polemrl cu 0 asemenea rapiditate inc[t nici ochiul unui observator foarteatent nu poate distinge mecanismul 'alcestei operatii atit de eficiente. Pina in prezent, nurnai BELING, in 1931,

7

utiliztnd un dispozitiv de fflmare eli ince;;'! -0 succesiunea acestor miscari nurneroase . descrise in 1912 de eatre CASTEEL; deScr:_~ PARK, in 1949; putern regasd. aceste indica~ ~ intrtulata Recherches sur La :r'ecoUe du poUen

reprodueem mai jos un fragment : -

"Albina care colecteaza polen - - "" porumlbu-

lui se catara de-a lungul spieului, lipindu-se E .P'e...2 eare atirna.

Limba sl rnandibulele l:in'g si muses anterele, CI2'ei1S: c= c:::e :: -=:_ rezultat aderarea particulelor la piesele bucale si u::I:...~ _- _ :::!eclar si saliva. Astfel, '0 buna parte din polen este dis!oca:: - => ;:e G ,-'12 ~ adera la perii de pe piocioare9i de pecorp. Perii rn .~!:ScE::: d - .:y"""ei retin pulberea de polen uscata,

iIn timpce albin'a urea de-a lun:gul unor ~-2S~. sa-si cureteipolenul de pe cap, corp si picioare:e =-- -

riridu...!l·pe picioarele posterioare. Aceasta 'Opera~ _ =. == "-.ceplinita

eind allbina seana asezata pe floare, dar eel .rna!. - ;a:;. am Ia

punet fix, diU'Mnd noi grauncioare de polen, ~ mned este

preluat de pe piesele bucale de eatre prima pe_~ ;;:> _ -..; • Polenul

uscat care segaseste pe perii de pe cap este pi~ ~ pereehe de pieioare si alaturat polenului urned.

:fusesera ..;G.cuta de === ='!)L:YE..AUX, ~ s <En care

Acumularea progresiva. a 'polenulid in co~

(~ Don>tby Hodges)

8

~--~~.--~~~=~~-~~----~~~."~~~~----------~-------------------------------------

Ce.ct de;a· d!()uapereche:de pieioare colecteazavpolemd liher aflat pe t()race sl in special in regiunea ventraia rsr-primests-polenuf colectat de prima pereche, Luind polenul de ope prima pereehe, piciorul celei 'de a doua perechi de pe aceeasi parte este intinsinai)J.t'el?i, fde apueat de prirr:.a pereehe, mdot ta fie frecat peaceasta, care se ·/lila· in aeel moment intinsa hi jos .sau spre spate. AsPfyl,.unpolenfoartelipieios este adunat pe fata Interriji amarehii tars al pereehii a doua.

Polenul este apoi transferat in co!;,ulete,pe doua ·ea,i diferite. 0 mica cantitate p;oate ajunge la. cn!;'l.dete direct, prin faptul ca perechea a doua este utilizata pentru a fndesa si consolida polenul din oosulete. Cea mai mare part€ este ~ii' transferata Ynai intii pe pertilejie polen afLate pe fata interns a perechiia treia (I;>i anume, pe pTlima articulatie a tarsului). Picioarels pereehii adoua sir1!tprinse alternative intre tarsele pereehii j a treial;>i'; trase Inainte ,I;>i inslis; astfel este pieptanat polenul de' pe perechea adoua. Polerrul ' retinut pe perine. tarselor perechii a treiaeste transterat apoi fa cosuletele ide pe iataexter'ioara a tfbiei perechii a-treia.

Cuajutorul celor doua picioare posterioare mentin'llte l[nga aodomen, peria de p'O'le:n de pe un picior €ste fr.eeata de pieptenele de pe piciorul opusrpicioarele iiicinu as'tfel un fel die miscare de pompare. in Ielul acesta, pclenul adunat pe un tars este prdns in pieptenele exterior de peptciorul opus, cele doua pern Iucrtnd-alternattv, Tarsul este aplecat usor spre SIp ate , suprafata sa auriculara ajungind astfel in oonnact eu Iataexterioara a pieptenului. In aceasta actiune, masa de polerr-este impinsa de-a lungul extremitatii inferioare a tibiei care cstc usor proeminenta~i in siir~it in exterior, La suprafata cosuletuiui de polen, la parte a sa inferioara, Oriee cantrtate noua de polen este impinsa peste cantitatea precedent-a astfel ca masele de polen de pe tiMi urea simultan si treptatde-a lungu;l acestora. In sfJl'l;>rt, fiecare pioior este incareat cu 0 masa de polen re\fu_uta de perii lun'gi~i curbi afl'ati pe margine a tibiei. Atunei cinld ghemotocul este foarte mare, acesti peri sint imp'iIl:~;i spreafara 'lid ingropatl in polen, perrnitrnd astfel masei sa se extinda mult in exterior.

Abbina realizeaza toate eceste rndscari cu mare viteza, privitorul obisnuit neputind sa observe nirnic in mara de cresterea progresivaa volumulud inlcareaturilor".

3. Modul de colectare a poilenului are citeva variante,. utilizate de'C'lilegatoare potrivit mortologiei florrlor pe care le viziteaza .. A:stieiJ., PARKEJR distingea, ill 1926, .patru metoda diferite, ubilizate dealbine

in functie de urmatoarele tipuri' de flori: '

a) florldesohise, de tip acer (artar) ; albina. mUI?'ca.<;lnterele, Ie trage spre ea si trece pe deasupra lor, :I101'!1Ilind ghemntoacele; se inldeparteaza si apoi rev we ;

b) flori inchise, de tip trifoUum (trifoi); all?in..a forteaza intrarea in corola : eacolecteaza polemrl' cu rnandabulele vsi prima pereche de picioare ;

/I.c) j.loritubulare; celmai·frecvent,T€'c01ta e;ste accidentala si consti,tuieunsupliment ;la-calectarea neotardhii. -iricazul acesrtol' :flori, albdna treee adeseo ri dUrpa bondari, care au degajat intearea-tn corola ;

9

d) miti~ori, de tip salix (salciej ; cazul este similar cu eel deserts de CASTEEL pentru ceroetarea jflorli de porumb (Recherches sur la recolte du pollen. par les abedles).

4. Dr. Anna MAURIZIO, de Ia Institutul din Lie!beieJrl,· Berna Elvetia, personalitate cunoscuta in lurnea apilCOla internationala, a pUlblildat in 1953 rezubtatele .unui studiu ioarte complet asupra greu'ta~ii ghemotoaeelor de polen,

Calculata pectteva zeci de mlii de ghemotoace 9i pentru 35 speeii botanice saugrupe de speeii, greutatea medie rezuJ:ta de 7,5'7 mg, greutatile extreme iiind: minima 4,,2 mg - Erica camea L. si maxima 10,7 mg - Luzula sp,

Duipa acest autor, speciile stuld!i'ate ar putea ii c1asificate in trei grupe, in funetie de greutatea cosuletelor : a) specii dare dau gnem'Otoacecu greutatea medie sub 7mg - 12 specii sau grupe de specii ; b) specii care dau ghemotoacecu greutatea med'ie intre 7 si 9 mg - 19 ; si c) speoii care dau ghemotoaee cu greutatea medie peste 9 mg - 4.

Pleeind de 1a· aceste date, eorooorate inaimte de PiARKtER (19'2'6), PEROIVAL (1950) si SYNGE (W47), LOUVEAUX oitat anterior estimeaza drept plauzibil ca 0. ailbinii sa recolteze 1a fiecare abor 15 mg de polen ~doua ghemotoace).

Fiecareculegateare ar trebui deci sa efectueze &6.666 zboruri ca sa aduca in stup un kilogram de polen; dupa HIRSCHFELDER, numai 50.00.0 2lboruri !

5. Reooltele maxime, Intr-un colector,sint de 200 g polen cu 12% apa, ceea ce reprezinta aproxirnativ 250 g polen proaspat, LOUVEAUX spume urmatoarele (Recherches sur la recdte du pollen: par les abeiues):

. "Da1ca admitem, de oornun acord cu toti autorii, cifra me:die veri-

fioata personal, de 125 'ghemotoacecu 12010 apa Ia fiecare gram ajungem, pentru200 'g polen, 11a citfra de 25.000 ghemotoace in colector, respeotiv 250:000 in reoolta totala. A'ceasta citra reprezinta 125.000, ill'eal1eatu'Di individuale, fi.ooareculega'toare adueind douii ghemotoa'ce Ia Iiecare zbor. Se stieca, in conditii Iavorabile, 0 allbina ~ poate oolecta incareatura de polen in mai putin de3Q minute 91 ca efectueaza zilnic in medie pina Ia 20 zboruri, Presupunind ca face riumai zece zboruei, sint deci sufieiente 12.500 culegatoare pentru a aduce cantitatea de polen eorespunzatoare recoltei maxime. Daca 5'0% din culegatoare se dedi1ca recoltarii de polen, pentru a [ustdfica cifrele noastre sin't necesare 5'0.000 eulegatoare in total per colonie, Intr-un stup foarte puternic, CUm este eel ce ne-a fumizat aceste date (stupu! nr. 105, in 1935) si care contine aproxdmativ 6 ~g de albine, sau 60 .. 000 indivizi, este foarte posioil sa se gaseasca 25.000 culegatoare - in special in timpu:l perioadei care corespun1de, activitatii maxime a eoloniilor.

Nu trebuie uitat nici faptul ea cea mai freoventa m.aJcima ahsolulta a recoltelor de polen nu atinge dedi 100 g, deci in realitato un kilogram, ceea ce nu presupune decit 0 populatie de 30.000alfbine, cifra medie insa foarte frecvent intilnita in regiunea un:de s-au deSf~at experientele ncastre''.

10

6. Ne putem intreba acum cit timp ii este necesar culegatoaret pentru ."a face plinul", adi'Cii pentru a se incarca ou cele 15 mg polen pe care le aduce Ia stup.

In general, 0 culegiitoare de polen Iucreaza mai rapid deeit 0 culegatoare de nectar. PARK seria in 19218ca in conditii favoralbile cielul complet de colectare si de sedere in stup este de 12,6 minute iar in conditid nefavorabile, de 16,5 minute. Aceasta Tn cazul porumbului, al carui polen este abundent ~ este eolectat user. Am putea deci sa fixiiim

un termen mediu de aproximativ .14 minute. .

7. C[lte zboruri poate ef€ctua zilrric 0 albina culegatoarede polen?

LOUVEAUX, in renrarcabila sa teza, din 'Care am extras de fapt aeeste mfonmatii, citeaza urmatorsi autori :

RIBBANDS (1949) : 47 zboruri zilnic, pe Papaver rhoeas L. (mac). BARK (1928): 20 zboruri zilnic, in conditii favorabi'}.e, pe Zea mays L (porumb), De mentionat -oii acest polen nu este recoltat deoit

dimineata. .

Cu titlu inforrnativ ~ mrmai in cazul speciilor flcrale Care furnizeaza polen tot timpul zilei, se poate apreciaca 8 culegatoare ar efectua 50 zboruri, desigu.r pe vreme favorabila (50 zboruri ou 0 medie de 14 minute fac .70'0 minute sau 11,40 ore de munca, teoretic),

5'0 zbo ruri , ell 0,015 g randament teoreti>c,repreiinta un aport total zilnic de 0,750 g sau trei sfertur] de gram La fiecare zbor. Iata 0 ocazie sa remarcarn cit de putin inseamna 0 atbina, ca 0 colonie in acest eaz sau oricare altul inseamna toM si ca "regula de aur a aLbinelor" este "unirea face puterea".

8. Aceste cifre nu au alta pretentie de-cit sa dea 0 idee asupra orddnului de marime . .1n'tr-adevar, cantitatide de polen produse de flori prezdnta variatii considerahile, in functie de conditii 9i in functie de specie,cantliitati de care profita Iaeomia eulegatoarelor.

PERCIVAL a constatat urmatoarele, in 1950 si 1955 :

a) 0 singura floare de mac oriental, planta ornamentala as·emanatoare cu macul obisnuf poate furruiza 114 mg de polen pro aspat , respectiv 8-10 incarcaturi de aIbIna ;

Ib) aceeasi culegatoare trebuie sa viziteza 585 flord de trij10i alb pentru a strrnge 0 singura inciirdimra de polen; arces'te5185 flori nu pot fi Intilnite decit prin vizitarea de inflorescente diferite, In numar de 106-166, in funetie de perioada de Inflordre. lata-Ie, in acest cae special, pe cautatoarele noastre de polen dedicate unei ardevaraiJe "munlci de benedictin".

9. C~t polen poate colecta anual 0 colonie buna ? A'tentie Insa, apicultorul trebuie sa stie cit polen poate lua tara a compromits vditorul coloniei,

'I10DD si BISHOP au calculat, in 194{) si 1944, cantitatHe de polen recol'tate de colondi in diferite localitati din California. Ei ut'ilizeaza, se pare ca pentru pnima d>ata, un instrument nurnit coleetor; 'a carui inovatie s-ar datora lui ECKERT. Iar ,FARRAR lntreprinde, in 19:38,

11

eercetari ' analoage. Toate ieeestea Ie permit sa ajunga 1a urrnatoarele eoneluzii :

a) greutatea recoltei difera in raport cu coloniile, cele mai paternice fHn'd mat putin inifluentate de1Jimpul nefavorabil decit cele slabe: b) de rputeri egale, 0 colonicdara puret recolteaza mult mai putin

polen-decit 0 eoloniecupuiet abundent; ,

e) llpsa de polen' de sezon mobilizeaza albinele sa cerceteze sulbstante pulveru'lente de in!lloiculire,ch'iar;·daca' acestea sint lipsite de valoare nutritiva : in esitul Frantei, de exemplu, albinels colecteaza adeseori, cu frenezie, substante pulverulentepe care apieultorul avizat le aseaza lnapropierea srtupUllui ;

d) autorii citati oifreaza recolta anuala a albinelor Ia 13-18 kg. Vern vedeaincontinuarea studiului nostru, ea aceste oifre slint mult prea scazute si nu corespund realitatii. Cilia reala ar fi mai

aprcapede. 30 ........ 35 kg. .'

BCKERT estima in 1942 ca recolta anuala este de minimum 55 kg. >SYNGE pllb:Lka in 19,47 rezultatele unui stirdiu important efe1ctuat in 1945-1946 la Rothamsterl (Anglia). Rezulta ca albinele isi colecteaza majoritatea polenului de pe un nurnar restrlns de specii vegetale, lata ce rezultate au rdatiexperienjele efectuate cu doua colonii :

. Leguminoase .

Rosacee .

Aribori de padure Diverse

57 ljii 48010
16 ~i 15010
9 ~i 12010
as ~i 25010
atunoi oind o
vreme nefavo- 10; A]binele coleeteaza eantitiiti maxirne de polen pertoada cu vremea frumoasa urmeaza unei perioade de rabila.

Influenta temperaturii se dovedeste unai puternrea asupra plantei donatoarede polen decit asupra a1binei carerl colecteaza.

Perioada de colectare, ,anotimpul~i orele varieza desigur ,in funetie de floare. Vintul dauneaza mu'lt.cudesului de polen, Acesta este micsorat de pe Ia 18 kmjh c1ji inceteaza la 34 km/h.

A~binele utilizeaza numai 0 parte din flora loeala si nurnai un foarte mic numar de plante Iurnizeaza polenul neeesar existentei coloniei : din 225 plante inventariate intr-o regiune, sint vizitate nurrrai 86 (majoritatea informatiilor din prezentul paragraf stnt extrase din teza lui LOUVE!A UX: Recherches sur La recclte du polien. par Les abeilles).

Teate plantele vizitate pentru polenul lor sint situate pe 0 raza de 400 m in [urul stupinei.

11. Pierderdle de polen irrcolector sintc<>mpensate de 6 activitate mai vie a culegatoarelor (HIRSCHFELDER).

Acest autor consideraca urikilogramtle polen TeCOltat reprezintao pierdere de' 250 gmiere. Daca pr ivim .luorurfle practic, un ikilogram de

12

polen-va mativ 1 ficiuil a -

ln 10-150A tare a timpul nu este

12. toarelor caree gh sfir~i't, t

Dr de exer la 50g t lucram colectoare, toare, A In unele ;

[n colectoa ' mele 48 polen d • cazul re . lui mai, - locala, si 13.

sertarul.co

Solutia randamentn; actuale de 100 g in s

polenwalonind, sa spunem, 1500 F*),repreizinta 0 pierdere de aproximativ 12,0 F de miere, lata deei ca aceasta operatic lese mult in bene-

fi'~iu[ apil,cu1torului polenicultor. '

Intrudt, pe de alta parte, un colector bine oonstruit nu retina delc[t 10~15% din totalul polenului adunat in stup ~i activitetea de' prospectare a culegatoarelor se irrtensifica in funlctie,de pierderile suferite in timpul traversarii plaeii colectorului, ne dam seaanac1:i viitorul' eclondei

nu este perrclitat de suplieinl coleetorului. '

12. De altfe1,albillele se obisnuiesc foarte bine ouprezenp, colectoarelor Ira urdinds -Ele 1ntel~ cii acestenotobstacole Ie. obliga. sa desearce ghemotoscele, si ell timpul, se obisnuiesc, se contorsioneaza (1, in &fir~it, tree, Incercind sa lase cit mai .putin dirt recolta. '

Drept urmare, cantttatile de polen recoltato scad zilnie, Din 125 g, de exernplu, in prima zi, ajungem Ia .100 ..• 80 g, pentru a ne staoiliza la 50g in cursul siiptfuninii urmatoare. Am putea, dupa parerea mea, sa lucrarn prin rotatie, si sa avem, .pe Ol"t posioil, un numar ,de stup! tara eolectoare, care sa-i inlocuiascii d.u;pa un :l1imp pe cei ,prevaZlUti cu colectoare. Aeeasta rotatie 'ar trebui sa aiba Ioc cel mult 0 data pe saptamina. In unele regiuni de altfel, nici nu se Imeglistreaza scaderea,

'In 8£:ir9it eu toate eele atLrmate pina acum, ~ideoarelce [nstalarea colectoarelor perturba totusi violent comportamentul coloni ilor inprimele 48 ore, consider ci este preferabil sa nu se mceapa re<coItClrea de polen decit dupa 0 prima serle de puiet ceea ce inseamna, cel jnrtin in cazul regiunilor din nordnl Loarei, sfdrsitul lui aprflie -:- inrceputul lui mal, Este dificil d-e preeizat datele, deoarece ele depind de clima Iocala, situatia stupinei si de anotimp.

13. Este foarte important sa cunoastern diferitele cantitati de polen coleetate Ide catre albine, ~u ajutorul colectorului ;~i de aceasta data,' tot LOUVEAUX prin ezperientele sale efectuate la Bures-sur-Yvette ne ra~punde la irrtrebare :

a) Colcnti a earor reoolta la coleetor este euprinsa intre 2,300-3,300 kg de polen anual; acestea con'stituie majoritatea.

$i mai eX!ista alte douii eategordi :

b) Colonii exceptionale, a carer recolta Ia col ector, depa~e~lte 4 kg anual ;

c) Colonii a carer reeolta la colectorriu atinge 2 kg anual. Acestea constituie de asemenea exeeptii si, in cele mai freevente caztrri, este voroa de coloniielabe.

14. Cum poate fi caleulata, dupa greutatea polenului aflat in sertarul.coleetorului, canbi .atea totala reeoltata in timpul zilei?

, Solutia acestei probleme este extrem de simpla, daca se cunoaste

randamentul colectorului utilizat. Sa luam un randamont inferior mediei aetuale de 12,5%; de exemplu 10%. Daca in timpu'l zilet s-au recoltat 100 g in sertar, eulegatoarele au adus in .realitate de 10 ori mai rnult,

*) Reamlntim, cartea este datata 1968..

13

deei un kilogram; inconsednta, in celulele stupului au fcOst depuse 900 g.

lIn cazul precedent (§13), coloniile respective au recoltat deci in

timpul anului :

a) intre 23 ~i 3'3 kg polen Ib) peste 40 kg polen

0) aproximativ 20 kg polen.

15. Apicultorii priceputi stiu ea 0 colcnie vorfana, nedepistata la timp 9i lasata in parasire se bezmeticeste in curind. Am vazut eu totii asemenea colonii, imagine dezolanta Intr-o stupina bine intretinuta ; incetul cu Incetul aeeste oolonii sinlt sortite iremediahil pleirii. Pina in prezent, se considera ,ea nu este nirnic de facut cu astfel de oolonii, ele neaoceptlnd niciodata ma1Jci Imperecheate tsau puiet necapacit pentru a ereste 0 noua matca - in afara cazurrlor in care sint anesteziate in prealaoil cu nttrat de amoniu.

Or, s-a obserwat ea aceste populatii eontinuau sa creasea maseu'li mid in ceilule de .lucratoare, crestere care necesita 0 cantitate de polen destul de importenta. In consecinta, in lac sa distrugem imediat, fara profit, sarmana colonie, eredem ea este mai bine sa i se monteze un eoleetor. Desigur cantitatea de polen recoltat va sdldea foarte repede, pe masura ce se stiruge populatia de albine lucratoare ; dar tocmai gratie reeoltei de polen pe care daca nu ar fi fest instalateolectorul ar fi strins-o spre profitul nimanui, aceasta colonie bezrnetica va compensa in parte roiul de inlOicuire.

16. Cele infati~ate mai srus dovedesc ca, pentru scopul urmarit de noi, prezenta mateii in sine este fara efect. Singurul lucru -eare oonteaza este cantitatea mai m1i1ca sau mai mare de puiet, LOUVEAUX a aratat care este raportul direct intre cantitatea de puiet si reeolta de polen. Bineinteles, abunderrta puietului oonditionind de Iapt reusita, ponta unei matci de buna calitate este absolut Indispensaoila in fieeare colonie; iar colectarea de polen decatre 0 colonie de hrcratoare ouatoare - acesta nu este, desigur, deeit uneveniment episodic.

17. Hiolul primordial al alhinei in polenizarea floralor nu mal este pus la indoiala de nimeni. Se stie lea nurrrai datorita ei Slll't posibile unele feeundari intre flori autosterile si autofertile. Numai albina pcate transporta de la a varietate la alta grauncioarele de polen care singure nu ar .putea ajunge.

Activitatea sa, daca Incercam sa 0 stud'iem in detaliu, este absolut prodigioasa, Unele flori pot oferi in lace1a~i timp si nectar si polen; altele Insa pot oferi numai nectar sau invers.

rDaca a culegatoare viziteaza Ilori care dau si nectar :;;i polen, lucru pe care il stie dinainte.vea paraseste stupul eu gw;;a goala. Vorn vedoa indata pentru ceo

Ea incepe recoltarea sirnultan, a lichidului dulce si a pulberii de pe stamine deoarece nectarul esteabsolut Indrspensabil pentr u urnezirea grauncioarelor de polen, in vsderea asamblarii si aglomerarii lor in cosuletul sltuat pe picioarele posterioare.

14

pune p care est€ absolut .

Ar felul in bucurie •

cioarele

Tr~ HODGES po.llen

Are Iizat pe _ dispuse .~

complicaa polen pe

Este demna de admirat absoluta perfectiune a acestuiInseinet, fiind noi uneori tentati a-I confunda cu tntelrgenta, pe care numeroasa fiinte omenesti nuo poseda tntotdeauna,

PARKER a fast eel dintii care, prin publicarea memoriului sau (nr. 98) la Unlversitatea din Cornell, Iniitulat "The collection and utilization of pollen by the honey bee", a seas in evidenta acest lucru,

Cinid albina trebuie sa culeaga numai pe flori care nu ofera deoit polen, ea are precautia de a Iua cu sine atunci eind ,parii\Se~te stupul 0 mica rezerva de miere sau nectar, care sa-i permita efectuarea amestecului, asigurind astfel transportuJ. pretioasei suostante prna Ia faguri.

18. Din acest amestee polen-rniere sau polen-neotar rezulta 0 euloare a ghemotoaeelor de polen - a~a cum le putem observa eind culegatoarea se Inapoiaza la stup - putin diferita de cea a polenului brut, preluat direct de pe anterele starninel.

Deoarece apicultorul studiaza in special plecarfle si sosirnle albinelor pe scindura de zbor, el trebuie sa invete sa cunoasca culoarea polenului amestecat cu miere si nectar; de asernenea el trebuie sa stie ca aceasta culoare este diferita de cea a polenului: uscat, asa cum poate fi cules de pe 0 floare anumita,

OCn practica, aoeasta prezinta putina importanta, deoarece nu se' pune problema identificirii polenuilui nurnai dupa culoare. In cazul in care este necesara 0 identificare precisa, utilizarea microscopulud este absolut indispensabila.

Ar . fi fara indoiala interesant pentru cititori! nostri sa cunoasca felul dn care ghemotoacele de polen, a carer aparitie 0 constatam ell bucurie in fiecare primavara, Slut aglomerate in cosuletele de pe pi-

cicarele posterioare ale albinei. .

Trei autori : 'SLADEW CASTEEL si BElLING stntcitati de 'Dorothy.

HOOOES in legiitura cu ~asta probl-ema, in carte a sa pa'slionanta' The poiten. loads of the honey bee, 'din 'Care arm extras esentia'lul rmdueilor ce urmeaza :

"A1Jbina scoate freoven:t Iimba si 0 Indreapta catre picioarels anterioare, care devin lipicioase datorita mierii regurgitate; eapul,antenele 9i partea anterioara a toraoelui sin!!; debarasate apoi de graulllci'Oarele de polen, de catre periile pentru antene ~i pieioarele anterioare, Partea dorsala 'a toracelui este debarasata .in acelasi mod, de catre picioarele mijlocii, iar cele posterioare indeparteaza polenul de pe abdomen.

Constatarn deci ea picioarele albinei Iunctioneaza ea un aspirator si, pe masura ce polenul este colectat, este umezit cu ajutorul mierii sau nectarului pe care Iimba lucratoarei Il aduce neincetat.

Are loc prima f.azii a depunerii, Tot po lenu 1 es.temaiintiicentl.laIizat pe periile de pe fata interna a metatarselor picioarelor mijlocii, dispuse in cere ~i cunbate spre inainte, Aceasta gimnastica, destul de complioata de explicat, are drept rezultat depozitar'ea micilor mase de polen pe peri He metatarselor posterioare, carora Ii se a1da'Ulga in eontinuare noi cantitati. In aeest moment intervin perii care ineorijoara cosuletul, fie lateral, fie dedesubt, Unul dintre ei joaca rolul unui ac, inlfipt in mijloeul masei de polen in partea sa cea mai plina,

15

!'; "A>cest par jzolat, care po ate fidescoperit taind ulterior in doua 0 metsa de-polencare.ederaIa .cosulet.veste cu totulremaroaoirst joaca un rol important in formarea si stabilizarea tncarcaturti. pe timpul zboruilu],

Se stie ea indircil.tura, acestghemotoc, are exact, forma unul bob defasole sau a uriufrinichi'',

W.Ca si printre oameni exista albine lucratoare active si altele mal putin active. Faptu1poate fi constatat studiind rapiditatea cucare polenul este colectat 9i adus lastup,

Von FRISCH a efectuat experiente recent in aceasta directie.

Unele culegatoare 'acurnuleaza cantitati mari de polen intr-untimp record:- Altele au nevoie de 0 perioada de timp de oinci ori mai mare pentru a. acurrnula aceeasi cantitate. IJi sfirslt, altele, cele mai incete, .nu aduc deeit 0 cantttatederizorie -.

'20. Mai pot fi in'ca intii1nite cu1egatoaI'e capabile sa aduca simultan la - stup atltne1ctar cit si pclen ; in acest caz, cantitatea de polen aCUmulata se situeaza snb media normals.

Apicultorul po ate verifiea cu usurdnta acest Iucru daca examineaza cu atentie iesirlle ~i sosirile de la urdinisul unui stup. Astfel, e1 va vedea Iucratoare 'Care sosese inJca']"lcate ICU .: cantitati Impresionente de polen, in timp ce altele transporla albia pe [umatate. Aoestea dlin urma aduc fnsa ~i riectar si sint, in total, tot a'th de [llieaficate ca si oulegatoarele de polen.

In alte conditii, unele lucratoare se pot dezinteresa total de redo1- tarea polenului, 1a'sin1d sa cada pe sol grauncioarele de polen ,a:flate pe corpul tor. Ele se perieefectiv, paDind ca vor sa se ,curete.

Dorothy HODGES a observat acest fenomen, 1a sute _ de ailibine, pe Tilia vulgaris, Tilia siioestris Desf, (tei sa1bati,c). h;>tlfe'l ea a ajuns la eoncluzia ca polenul de tei pare sa, fie recoltat 'destul de rar,

Polenul de Ligustrum vulgare este, dimpotriva, tr anspontat in cantitati foarte marl. Cu toate acestea in timpul perloadei In care este abundent nectarul .acestei plante, culegatoarele par incapabile .de a aduna polenul de pe eorpul lor, probabil din oauza d'ifkultattloTde a mlscaartieulatiattbio-tarsela.

CAPIT

DIV

r21.

specii, a] Gaston

lifere, nu mai putin::

9i IT:. adus 0 1 nifere .in care pre

,22. ginoasele tori ea li Planudius

continuare nurnitele salbatii~a,

2-c.240

CAPITO L U L 11. --,-- _

n1VERJSELE VARIEl'ATI DE POLEN $1 REPARTrZAREA LOR

m. Flora lui Gaston BONNIER, care cuprinde in ansamblu inventarul Frantei, Belgiei si Elvetiei; deserie 8 000 specii de plante.

Printre vcele 8 000 plante diferite, majoritatea, sau eel putin un numar foarte mare, sint considerate ca producatoaro de nectar; aceasta in fumctie de sol si de conditiile hi.grometrice.Ajpvoape un nurnar egal de plants furntzeaza polen, Examinfind superficial aceasta problema, s-ar puteacrede ca aloinele au loa dis'PO'mtia lor un "teren de manevre" praetic nelimitat si ca recoltarea de polen ar trebui sase iaca din abundenta 1?i iara difieultati.

Pnivind insa luerurile mai indeaproape ne dam imediiat seama ca nu poatefi verba de 0 asemenea situatie deoarece, ddntre mille de specii, allbinele nu retin decit eiteva zeci, deosebit de rentabile. $i daca Gaston Bonnier, in cartieioa sa !plina de f'armec Planies medicri:nalers, Plantes meUijeres, Plantes utiles et nui:sibles enumer a 121 specii melifere, nu cred sa rna tnsel sustindnd oa plantele polenifere sint mult mai putine.

$i in acest caz ne rom cilaurzi dupa LOUVEAUX, acarui teza a adus 0 lumina nnua asupra aeestei probleme. El Imparte plantela polen:ifere in opt grupe, in cadrull carora se pot identiiica cu u1?ul'inta cele care prezinta un interes special.

,22. 1. Solurile arobiie, plantele cultivate, cu:prinzlnd toate oleaginoasele (rapita, mustarul, napii). Oleagirroasele au fost pentru apicul-

ori rca Iimba lui Esop - buna si la rau si 1a bine, dUipa' cum povestesc Planudrus . l?i La Fontaine; rapita s-a situat intotdeauna de partea binelui, ditid exeelente reoolte de polen si uniere, iar lntr-o "IJyuna" zi aaparut raul,o data cu tratamentele insecticide, ICU rezultate oatastrofale, eunoscute pina 1?i de profani, Sa nu insistam insa, .1?i sa vorbim In eontinuare de porumo, de hrisca 1?i de numeroasele plante salbatlce . (asanumitele buruieni, urrnarite si ele, ide erbicide), mustarul ~i rldichea sMbatUtca, cieoarea, maeul.;

2: - c. 240

17

a

23. '2. Paji$t~le naturale sau artijiciale, unde predomina fur;a:jele : trifoi-rosu, eiucurul-voinicuhrl, su[lfina, mazariche, Hedysarum (0 varietate poarta in Proventa numele de dulcisor de Spania; de altJfel aceasta planta este cultivata in Algeria). La aces tea trebuie sa adaugam: trifoiul ciitarator, varietatile de dU:I1'gatea, papadia, tintaura, albastreaua (C. alba si C. dubia, 1a sud de Tessin) si rrumeroasele galbenele, carora Ie phc in mod deosebit partile urnede ale pajistilor. Pajistile artificialestnt, din nefericire.vdin ce in ce mai rare.

24. ,3. Fa$unile (izlazwrile) ~i 4. Terenuri!le necultivate, situate destul Ide aproape Ide pajistile semnalate mai inainte ; aici gasim mai ales, ~i dU!pa regiunile luate in eonslderatie : maracini, clopotei, patlagina, malcr~~ salbatic, numeroase umbelifere iDaucus sau morcovul, hasmatuehi ; Heracieum. S1aU brlnca-ursului, galbuie, in Platoul Central), compozee: margarete 9i Iiiula iarba-sarpelui ; citeva labiate (0 specie de urzica si Stachys sau jalesul), grozama si drobite, - ierburi care de altfel in anumite regiuni stint foarte putin polinifere ~ide Ia 'care, Ia intoareerea albinelor pe seindura de zbor, nu se obtin decit .ghemotoace foarte mici, Ipe cinrl, in sudul mediteranean, dlimpotriva, iarlbaneagra arboreseenta (Erica aroorea L., uneori E. lusiianica Rnd., intilnita des :;;i in Ceveni si in Pirinei) este foarte polinifera, Putem cits si iarba neagra ~i numerosi iarbusti Cistus (Cistus pufos, Cistus de Montpellier, Cisius cu frunza-de-salvie, Cistu'Sprodudi.tor de gurna). Familia cistlnelor numara in Fr,anta noua speeii, in Europa vreo 20 de speeii an bazinul Medrteranei, multe in Spania; s-ar putea spune ca toate aceste specii .sint providenta polenicultorilor,

Sa adaugam }'a aeestea rozeta (Reseda phyteuma. h, '0 rezedacee nu Phy.teuma), iedera atit de pretioasa la lnceput de toamna, volbura (~Qichita-'ri1nduni'Cii), taiV1alrga sau barba-caprei ~i nurneroasele specii de rogoz @!,ranta: 91 specii, sase speeiale pentru Elvetia ; rogozud se gaseste in toate regiunile temperate ~i red).

Aoeasta )ista ar putea de al tiel sa fie oompletata cu foarte multe plante.

'25. 5. Arborii $i arbu$tii din piidur,i, din parcuri si de pe bulevarde, sint mai ales numeroasele specii de artari, salciile, lemnul-c[inesc ,~i Iiliacul, stej arii, :fagii, carpenii, plopii; teii, cornii, ulmii, castanu~-. sabbatic .(tfoarte bogat in polen) si eel dulce (de asemenea 'CU oolen abundent), eucaliptii din sudul Frantei, merisorul, sacul,. dil:inUil9i citeva conifere.

Semnalam in trecere ca inafara de artar, saleie, [ernnu'l-eiinesc, Iiliac, tel, corn, castan, casta nul duke, eucalipt, merisor, sOC $i caHn,

18

majoritat€£ cercetat -?i

126.6. aceasta lu meri, pru polenifera.

sr, in pe timp

27. 7. de plante spontana, foarte pre:'

Legu:::;: 500 speeii arabiea, d 4 nia si din in sf['r:;;it graniturile sfir~itu[ 1 5-8 rn ina:

[n SD frumos ga 2H. 8.

care nua plante sal daca nu ' pentru api testul speci':

29. ~ pe cele can; tulam, vom de raspin - seste, de . sint reparta

30. Pen magistral

Aceste nu pot fi refersexcl polen Laba;

majoritatea eelorlalti arbori au un polen anemofil, deei putin sau deloc cercetat l;d cu 0 slaba valoare biologica,

126. 6. Pomii fructiferi nu au fest mentionati vin mod special in aeeasta Iucrare flind foarte bine cunoscuti de toti. Din' corolele lor, peri, rneri, pruni, , ciresi, naparlesc bogatiile unui adevarat izvor de bogatie polenifera.

Si, in sud, S€ poate edauga vita -de vie de pe care adbinele tcirleg pe timp frumos, dar nu in toate tinuturile.

'27. 7. Culturile jlO1'ale. S-ar putea cita mai ales intinsele oimpuri de plante medtteraneene, mai ales de filimica si mimoza, cuftivata sau spontana, foarte abunderrta de-a lungul Ooastei de Azur, SUI1Sa de polen Ioarte pretioasa pentru aceste regiuni.

Leguminoasele din familia mirnozelor, ecuatoriale si tropicale, cele 500 specii de mirrroze, arbori sau arbusti, 'care furriizeaza unul guma arabiea, d!Uipa cum se stie, altul rosul bacan, cele de la noi din Bretania si din sud s[nt fie arbusti de agrement, Iie plants ornamentale, fie in sf~rl$it plante pentru parfum. Pirul de coasta se dezvolta bine pe graniturile silicioase si sistoase ; Acacia dealbata care infloreste la sfir~itu[ lui ianuarie, Irreeput de februarie ; A. floribunda, cam de 5-8m inaltime, este foarte mult ctrltivat - se vinde in hale.

[n srftir~it, magnolia exotica ale carei flori superbe dau un polen frumos galben pal.

.2<8. 8. Diverse. In aceasta rubrica pot fi incluse toate plantele care nuau pututfi gnrpate pina aici, in special un mare nurnar de plante salbatice, fara mmre, privite rara simpatie de catre agricultor daca nu curnva le urmareste eli substante verbicide j. ele stint pretioase pentru apicultor deoarece, fund subspcntane, ansamblut-lor constitute testul specific al regiunii in care prospera stupina sa.

29. Cunoastern aeum eproape toate plantele pclenifere, eel putin pe cele care preeinta un interes major pentru apicultor. Daca Ie recapitularn, vom constata ca nu sint Ioarte nurneroase ; chiar daca aria IDr de raspindire este uneori foarte intinsa, numarul speciilor nu depaseste, de iapt, ·ctiiJeva zed. Ne intereseaza Insa modul in care aeestea sint repartizate si, 'in functie de regiune, :polenul care poate ii intilnit.

30. Pentru a alcatui 0 imagine de ansamblu, vat eita Informatirle magistraleoncentrate intr-un tabel din teza lui LOUVEAUX.

Aceste informatii asupra polenului din Franta ~i Africa de Nord nu pot Ii deeit foarte fragmen'tare ~i se rezurna la anul 11955. Ele se refera exelusiv Ia - to ate - esantioanele transmise de producatonii de polen Laboratorului national din Bures-sur- Yvette~Seine-et-Oise).

~in,

19

----

,

Aceste rezultate nu au desigur pretentia de a aduna tntr-un studiu tot polenul recoltat in Franta in acel an; totusi, se refera la 4539 kg. Sa nu uitarn ca recoltarea polennlui, practica recenta, era numai Ia tnceputurt in 1-955; patru tone ~i jumatate de polen nu sint o cantitate neglUabila iar repartizarea sa, fie teritoriala, fie pe regiuni, poate oferi Indieii destul de Iidele asupra tendintelor produetiei polenifere din fiecare regiune studiata,

Dupa parerea mea, aceste rezultate constituie eel putin 0 indicatie pretioasa pentru toti apicultorii care dorese sa se dedice reaoltarli de polen ; foioslndu-le vor putea sa se bucure de. mai rrrulte sanse de reusita.

Situatia a evoluat mult, dar nimeni nu are inica date suf'iciente pentru Intoomtrea unei statistici reoncludente. Cred eli in anii 1967 sau 1968 in Franta se reeolteaza in jur de 50 tone de polen. Sint apioultori care recolteaza pima Ia 3 tone.

CeibaaesculifoIia

Rhododendron catarobiense

(dupa Erdtmann)

CAPIT

AN~

31. - interesati valabil ill apropiat.

[)UI nite de • varietati prietati

An zi tia cliff&: centajul fiecare asupra C2:ll astfel : c probabil

lIn contin '

lavanda, ~ 70% si ristici foG...

Cons; in acelasi putea alY,Dar, asa bine seleea fi chiar

de doua

CAP I TO L U L Il.1.- __

ANALIZA $1 DEI'ERMINAREA DIFERITELORFEJLURI DE POLEK DINTR-O RIDCOLTA

31. Este ounosetrt fa ca majoritatea apicultorilor nu stint foarte

interesati sacunoasca ie1nl ~ provenienta reeoltei lor de polen; fapt valabil in prezent, poate m.~a nu si in viitoruiJ. mai mult sau mai putin apropiat.

[J)upa cum fiecare sort de miere are proprietati speclfice, mostenite de Ia speeiile de f10ri din care provine, tot asHel $ri diferitele varietati norale produe po enuri a caror oompozitie, structura lid proprietati difera intre ele.

Analizele Ide care dispunem ill prezent indica diferents in cornpozitia ditferitelor polenuri, uneori consrderabile, de exemplu amt in PTocentajul proteinelor, cit :;;. h procentajul aminoacizilor. In consecinta, fiecare polen luai in pane are desigur proprietati intrinseci speeiale, asupra carora sintem foa-rl€ patin informati. Dar situatia nu va ramlne astfel : ceea ce astazi ni se pare fara importanta si inutil, mrine va fi probabil necesar.

,In eazul mierii, se ~e ci de dificila es:te selectionarea celor care contin intotdeauna aeelasi nectar. Dar, fara a Iffilpinge [aextrem aceasta selectiorrare, po - reennoseute sorturi de miere CIU 0 dominanta foarte certa , si care sin_Jl_ ioane catrtate : mierea de sparceta, salcim, Iavanda, rozmarin, tei e1c. Aceasta dominarrta atinge uneori ptina la 70% si este suficienta pentru a imprima produsului in caUIZa oaracteristici foarte speciale.

Consider ca si pentrn polenuri Iuorurtle ar trebui sa se petreaca in acelasi mod. Designr, en eolectorul san oricare alt rnijloc, nu se va putea obtine decit foarte greu un polen 100% de ca st an , de r;apna etc. Dar, asa cum s-a realizat deja ill cazul sor'turl'lor de rniere, se pot prea bine selectiona polemrri en o dominanta foarte certa. In acest caz va fi chiar mai user deoareee, in timp ce mierea 5e recclteaza odata sau de doua ori pe an, polenul se recolteaza zilnic. Aprioric, nimic nu Il

21

J

(

opreste pe apicultor sa urmareasca indeaproape perioadeIe -de inflorire din regiune, pentru a recolta 9i depozita diferentiat timp de citeva zile polenurile provenind in rnajoritate de la plantele eu productia cea mai intensa sau cea mai pretioasa,

3:2. till present, repetam, nu posedam d:ecit notiuni foarte confuze referitoare la calitatile intrinseci ale diferitelor polenuri.. Numai analize precise, urmate de experimente dietetice indelungate., ne VOl' putea oferi 0 imagine justa, i?tiintifica, asupra proprietatilor dllentelor polenuri, Pentru moment, in ultima parte a acestei lucrari vnr fi examinate numai proprietatile polenulud in general, preluat direct din colector, far a a fi selectionat, provenind de Ia ciiteva zeci de plan e de specii diferite, acarui compozitie reprezin ta 0 medie pe care ne putem baza fara rdscur'i de erori foarte grave. La sfiirsitu) cartii, un studiu special indica calitatile dietetice si terapeutioe ale polenului dUel' clor plante,

33. P,ina 'mild vom Ii in posesia unor inforrnatii mai ample, sintem nevoiti sa eonsideram elementul polen in general; este usor de presupus ca 1a unele speoii anumite calitati sint mai accentuate.

Numai studiul microscopic ne poate permite formarea unei pareri coreete asupra narturii pclenurflor- pe care le confine 0 reoolta, In prima editie a cartli mele Les produits de la rucne aparuta in 1922, am eonsacrat un capitol deaproximativ 10 pagini deterrninarii naturii mierii prin examinarea polenului pe care n eontine. A:cum, exista un intreg domeniu de cercetare care perrnite determinarea botanic a si geografica a diferitelor sorturl de miere.

34. Acest domeniu decereetare, oadevarata stiinta, poart.a numele de palinologie. Cu toate di este de data reeenta ea a fost deja iiJ.usrt;mta de ZANDER C1935), FAE)GRI si IVERS IN (1950), ERDTM...Al\!""N (1915'2), Van CAMPO ~1954) ~i in ultimii ani de dr. LOUVE1ADX, care detine in Franta primul 10'0 necontestat ral aeestor cereetari.

Palinologia reprezinta deci oeroetarile efectuate asupra graUlficioarelor de polen 9i studiul lor morfologic, adica examinar€a formelor lor exterioare. Este greu de Imaginat cit de pilacuta si pasionanta este aeeasta stiinta : ea ii dezvalulevattt.ornului dei?iiinta clt ~ profanului, o lume necunosouta, ciudata, in care fantezia naturit S-a dezlantuit intr-o multitudine de creatii origtnale, Iiecare grauncior de pulbere polinica constltuind in sine un miracol de 0 frumusete simpla ~i armonioasa,

~ormele ,graundoarelor de polen, arhitecturale ~i stabilite pentru fiecare varietate de floare, sint nenumarate. Fie simple, fie complicate,', ele sint impodoblte en toate culorile ; un artist ar putea sa gaseasca in

22

ele infdnt fanteziste,

De ~ mite speci permite sil. a fost in" un anumi numai pre: earacteris din Europa

35, " stud'iu SQn;; razlete : A tier Lebe R'ev. M. vol. X, ,p Africa) ; nenkunde

confine i germana, mului ra DER; 'ili engleza, P

Elste pentru a exemplar

American

o noua YATE A - Bee KiIligDt note ref marite ale diferitele editii -

3'6· tiea cercet

ele infinite motive care sa-l Inspire in redarea ideilor celor mai Ianteziste.

IJe altfel, +ocmai aceasta perfecta diversitate este cea care-I permite specialistului sa identifies polenurile pe Clare Ie studiaza. Tot ea ne penmite sa ne dam seama dacii 0 anum ita miere, virrduta dreptindigena, a fost intr-adevar reeoltata m Franta 9i nu in Merle sau Gabon, daca un anumit polen provine din nordul sau din sudul F'rantei ; si aceasta numai prin identifiearea diferitelor elemente eomponente, unele fiind caracteristioe I\lrrlei anumrte regiuni din Franta sau unei anumite zone din Europa sau America.

35. Din nefericire, documentele care sa permita un ,a:stl.fel de studiu s[nt extrem de rare. Pot fi semnalate numai eitev., studii razlete : Anneliese NIETHAMMER in Zeitschrift filr Uncersucbunq der Lebensmittei, 1928, vol LV, pag. 647 si 1929, vol. LVII, pag. 5'37; Rev. M. YATE ALLEN in Bee World, m28, vol. IX, pp, 66, 103, 148, si V'0l. X, pag. 114 (numeroase polenuri exotica din America, Australia si Africa); Prof. L. ARMBRUSTER sl G. OENlKE, in Bikherei filr BienenkunAde 1929, vol. X, edltia Karl Wachlbolz, Neurnimster (aproximativ 300 specli de polen deserise, aUt indigene dt si straine).

In sfi~9it, exista un atlas 1a care se poate referi cercetatorul si care contine imaginile dtorva sute de grauneioare de polen, Aceasta lucrare germ ana, in prezent epuizata, a fost publicata la Berlin lnaizrtea ultimului razboi : Beiiriiqe zur Herkun.jtbestimmung bei Honig, de ZANDER; ~i lucrarea suedeza a lui ER'D'I1MANN, publicata 'in limba engleza, Pollen morphology and plant taxonomy.

Este de dorit sa se gaseasca in Franta, intr-lo buna zi, cr,e!dii1ie pentru a edita sau reedita un astfel de document, din care un sinlgur exemplar (achizitionat de ocazie) se afla 1a Laboratorul National din Bure'S-5UT- Yvette.

:In sHI"9it, rna ailu in posesia numarului din aprilie 1938 a1 revistei American Bee Journal, unrle citesc Qpag. 160 9i 243) ca a fostpulblicata o noua carte, referitoare la plante si polenuri de catre reverendul YATE ALLEN: European bee plants and their pollen, editata de The Bee Kingdom, rue Menasce, 60 Alexandria, Egipt, Ea contine scurte note referitoare la plantele melifere si, pe 150 pagrl.ni, 300 imagini marite ale grauncioarelor de polen, pentru identificare. Autorul clasifica diferitele tipuri de polenuri melifere europene, Au fast publicate doua editii - una in limb a engleza, cealalta in araba.

3'6· Cititorii nostri sint desigur interesati de modul in care se practica cercetarea 9i analiza grauncioarel'0r de polen. In acest scop, cea mai

23

buna solutie vmi separe redarea tehnicilor utilizate in cadrul laboratorului din Bures-sur- Yvette, de catre dr. LOUVEAUX :

"Proba de analiza este eliminata daca greutatea sa este de 4 g saumai putin. Orice esantion a carui greutate este de peste 4 g este tratat in modul urmator : dupa amestecarea gh'emotoacelor -de polen pentru a lc omogenlza, se ia un gram de polen, care este supus examinarii. Se eintaresc diferitele elemerrte constitutive si se reface apoi masa probei. Duipa 0 noua amestecare se ia 0 noua proba de un gram, care se examineaza. Operatia este repetata de patnu ori, astfel incit procentajul definitiv reprezinta mediacelor patru procentaje sueeesive".

lata un exemplu de rezultat obtinut prin metoda de mai sus:

Po1enuri Priza I Priza II prtza ill Ptiza IV Media (%)
(g) (g) (g) (g)
Viscum (0,,61 101,'64 0,53 0,60 59,51
Salix 0:,00' D.,017 Q 0,iW '9,75
Populus 10,1115 0,18 iO;22 0,15 11<'7,5
Corplus 0\011, 0,012 0,03 0,02- 2,0
Ulmus Oi,14 O\O~ 0,1.1 fi,N 1111,,215
T6taa 11',100\ 11;001 11,00' :OO~ liOi()iO/o
Anadiza re'c:o'litei de polem din stulP'u1 nr, 3, :ta data de 8 martie 1'9150. Greu-
tateatotala a recoltei era de 29,5'7 g. E'sie verba aid, dupa opinia apicultorilor practieieni, de 0 recoltii de primavara timpurie, eonstituita, inma!joritate, de polenuri de vtsc (Viscum), salcie (Salix), plop (Populus), alun (Corrylus) si uim (Ulmus). 37. [n aceeasi ordine de idei, voi arata in eontinuare, pe scurt, pentru acei oititori care doresc sa se familiarizeze eli microscopui, cum se determina un polen,

[n primul rind, trelbuie sa subliniez ca nu este absolut necesar un aparat SICUiITlP, de laborator. Majoritatea polenurilor sint vizjbile, unele, la 0 marire ide 60 de ori $i aproape toate la 0 rnarire optima - de 100~ 150 ori.

Oiti cercetatori nu debuteaza cu instrumente de bazar si reusesc sa vada detalii pe Care 0 persoana neexperimentata nu Ie poate observe eli un aparat putemic l Este totusi mai bine sa procurarn un aparat de ocazie.

lata cum se procedeaza praetic :

Se ia 0 lama de sticla de 76 X 15 (sau 58 X 7 mm, taiata eli un diamant din vechi placi f:otografilOe subtiri) si se aseaza pre 0 masa. Se pregateste un ghemotoc de polen strivinrl oiteva grauncioare din el, care se aseaza pe 'lama 'C'U 0 pensula. Apoi,cu ajutorul unei baghete, ai unui

24

chibrit scm presia pare - 0 bulca:::. luat ca ate pentru ioo sfirsit, ca acoperiti de 100 lam: sparta, i~

Aseza fixati imag; lama si obiectlvul,

[n t lamela. P cu lichid fara colore sau safrant;

In p tectonioe, sint mai tE

Aid' un atlas Insa si un va deveni de graun&: va preleva descoperiri

Ream: nu are in~ dura de - polenuhri loarea, farE

,38. 1£ lupa' foarte de ctteva aspectul e

Nume.: deoarece suma't!ori. Cum de eft

~ g o:.at TU ~i.

:-0- se jul

chibnit, san pai, se imbi'ba pufberea de polen cu gelatina-glicerina ; expresia pare savanta dar va va face sa surldeti daca voi spune mai simplu - 0 bUicatka de supozitor cu gelatina (se gase~te in orice farm aei e) , luat ca atare sau retopit pe bain-marie cu putina apa ,glioerin:ata 5'0%; pentru Ineeput, se poate utiliza ehiar si 0 picatura de glicerina. In sfirsit, ca sa nu intervina vtntul sau propria dumneavoastra re'S,piratie, acoperiti totulcu 0 lamela- Pentru acoperit, puteti cumpara 0 eutie d€ 100 lamele, cu toate ca aeelasi serviciu l-ar face ~i 0 bucata de lama sparta, irr:sa ar ii inestetic,

Asezati acest preparat temporal' pe platina mieroscopului. Daca mati imagine a prin coborire, riscati, depasind punotul fix, sa sfardmati lama si sa stricati obieetivirl. De aceea, coboriti, urmar ind lateral obiectivul, foarte aproape de lamela 9i apoi fixatl prin ridicare.

rrn teren, puteti examin-a si polen uscat, asezindu-l intre lama ~i Iamela. Preparate de mornenj se efectueaza eu ajutorul apei gHcerin:ate, eu lichid gliceric, eu Iactofenol, Preparatele defini tiv'e se pot menta, -ara colorant, cu gelatina-glicerina ; sau, se pot !fixa, colora {IOU eozina sau safranina), deshidrata si apoi manta in balsam.

In preparat se vad 0 rninunata infinitate de mid orriamente arhitectonice, avirrd forme si culori cu atit rnai variate eu cit polenurile sint mai idiferentiate.

Aid incep chfi'0ultati,le pentru amatorul care nu are Ia di'spozitie nn atlas sau 0 carte continind planse IOU polen. Orice apictdtor este lisa si un bun observator, Acest mod amuzant de a petrece tirrupul lilber va deveni cu tirnpul pasionant, F'iecare va dori sa aiba desene propri] de grauneioare ciudate sau rare, va alcatui 0 cclectie de lame datate, va preleva stamine eu antere pline de polen pentru a confirrna micile Gescoperiri f8.icute 1a stup, va efectua studii comparative.

Reamintesc in trecere ca polenul recoltat direct die mina omului 31 are intotdeauna aceeasi culoare ca polenul lasat de albine pe sclna de zbor, S-a vazut de rapt (§1) ca albinele culegatoare adauga pelenului 0 cantitate mica de nectar si saliva, ceea ee ii modifica cu:!gar-ea, tara a influenta, desigur, forma exterioara a 'grauncioarelor.

>38. in asteptarea micro scopului , ne putem servi cu folos si de 0 !npa foarte puternica, ce ne va perrnite sa obtinem 0 imagine marita :2 citeva ori si, astfel, citeva inforrnatii generale bazate nurnai pe aspectul exterior al ghernotoaeelor de polen.

Numeroase varietati de polen au culoarea galbena, din fericire i....ooarece tocnrai aceste varietati sint solicitate, instinetiv, de catre conatori. Cite persoane nu cumpara decit miere de 0 anumita culoare ! de diseutat gusturi si culcri nu se pot discuta, se va evita, in

masura posibilului, polenul de mae, care este negru :;;i deci putin plaout priviril.

Dintre polenurile galbene, eel de salcie poate fi remareat C'U usurinta : contine de obicei peri vegetali foarte user de depistat,

Polenurile de pomi fructiferi, de asemena galbene, au o mare straluoire ; in plus, grauncioarele lor sint destul de mario

Si forma ghemotcacelor i~i are importanta ei. Ea permit€ 'aideseori un diagnostic precis, 'C'U conditia ea practicianul sa aiba 0 experienta indelungata a aeested activitati.

Ghernotoacele de polen de ra:pita, de axemplu, sint destul de dure, de dimensiuni mari si foarte bine rotunjite, Ghemotoacele de castan, polenul avind aproape aceeasi culoare eli eel de rapita, sint dimpotriva putin consistente, de dimensiuni neregulate :;;i de:stul de mici,

13'9. Grauncioarele de polen, asemanatoare unei faini, sint extrem de fine. Este util sa cunoastem mai bine unele dintre ele, ale carol' ddmensiuni Ie vom si indica.

Unitatea de' rnasura utilizata este micronul {it.}. Vum da deci in rnicroni diametrele medii ale unor var ietati de polenuri dintre cele mal raspnnd1 te.

Diametrul, in !.t.

Grauncioare ide poien

Amygdalus communis L. Melilotus macrorhiza Pers. Melittis melissophyllum L. Parthenocissus

Lavandula spica L. Rhamnus frangula L. Rosnuiriruus officinalis L. Pinus sUvestris

Acer 'pseudo-'platanus L. Vida L.

Hedera helix L.

Trijoliumi canipestre Schreb. Meiiicaqo L.

THia platyphyLla Scop, Medicago lupul'ina L.

Cor-nus mas L.

Polygonum fogopyrum L. Onobrychis sativa Lam. Corulus aveUana L. Sarothamnus scoparius Koch <;alluna vulgGJris Sa,1:is Trifolium repens L. Vaccinium myr.tiVlus L.

ULex nanus L.

rnig'dal comun

sulfina cu radacinl marl dumbravnlc

vi'la sMbatidi

lavanda

salrha moale

ro:zmarin

pin: (pin rosu) sicomor mazari:che iedera

trUiOi Idle c[mp lucerna

tei 'CIU ifr>U'nza 11a tii trrfoi marunt corn

hrisca

sparceta

alun

grozarna

larba neagra trifoi alb

afin

macies pitie

417 214j5 iIl4 e,1

'32 210 318 44' 3'3. 314 '3'3 ,26' 31,5 313 211 26 317 35 t217 25 4i4! 30 2121 214,5

Aceste dimensiuni sin,t i'oarte mici, {)sci.J.inid ~tre 20 ~i 47 'fl' eel putin £n cazul categorii'lor de polen care figureaza iJn tabel, Cel mai mare gralU'Il!cior de :po~en este eel al dovlea,cu;lud care atinge 14<0 !-t. Ce1 mal mire, sau runlU:l din cele mai mid, €Iste de nu-ma-udta, de oca IliD' !.t..

26

40. (mierea, membra a cercetari am cons polenului, pentrua

".Do aceasta p rnentele acest luer vom Ina' datele m

Am

1° i

abunden t. - 2° 7010 - 300 3° chimica, ultimul s

in proporte

5° V' reduse. ! acidul p acidul foli

6° glucozida

.:tin ~n "'"or de -:l oele

CAPITOL UL IV ---

COMPOZI'fIA POLEjNUL UI

40. Intr-urra din ciiIiile mele (1957), Les trois aliments miracles (mierea, polenul, Iaptisorul de matca), caruia d-na Lucie RANDOIN, membra a Academiei Na\ionale de Medicina, director val Institutulua de cercetari pentru igiena alimentarii, mi-a fa'cut onoarea de a-I prefata, am consacrat un spatiu important studiului interesant al comp'ozivh~i polenului. Nu cr€d deci cii ar f1 util sa reluam aid aceleasi explieatii, pentru a evita repetarea,

Totusi, mi se pare neeesar pentru cititorii de data recenta, sa rezurn aeeasta problema si sa reamintesc tuturor, in linii mari, Clare slint eleentele constitutive ale polenului, de fapt ale polenurilor : dar, cum acest lueru este irrsposibi ,in primul rind din cauza marilor dif'erentieri, om Ina in consideratia 0 compozitie me die , preciZJinid oind va ii posibil tele rnaxime si millime constatate.

Am putea ',afirma cii polenul, luat in ansamblu, confine 8 elemente : 10 Apa, aproxisnatrv 120/0 - 200f0. lata deci un element foarte abundent.

2° Proteine, sub forma 'de substante alburninolde, .In propcrtio 'de i 10 - 30%, cu 0 rnedie admisa de 200/0•

30 Aminoocizi. Farii a recurge aid la €X!plicatii detailiate de natura esimica, rna voi margini sa mentionez ca aceste substante constitute timul stadiu al substantei azotate, sub forma sa cea mai asirnilabila .' mai Indispensabila vietii,

Intr-adevar Irrtilnan, printre altele, in structura polenului, histi-

- a, leucina, treonina, triptofanul, valina. Este suficient sa citez doar aceste citeva nume, fiira sa insist mai rnult, mentiorrind totusi ca date_':'Ui prezentei aminoacizilor in structura lor, polenueile se bucura de =- prietati speciale importante, vitale, care vor fi studiate in detaliu ::: eea de a treia parte a prezentei lucrari,

40 Glucide sau hidrati de carbon, in Slpecial sub forma de zaharuri, :_ proportie de 25-48% in stare uscata.

5° Vitamine: acele8?i ca in la<ptil?orul de matca, dar in proportiimai reduse. Intilnim : tiamina (B,), riboflavina ,(B2),addul nicotinic (PP), ;: ·dul pantoteriic, acidml ascorbic (C) si, du!pa un cercetator german, folic si biotina.

6° Rutina, C2iH320w2H:tO Care pare sa nu fie a vitamina, ci 0 eozida (sau ozida), substanta cu proprietatea de a se scinda in glu-

27

coza si substante variate sub influenta fermentilor si aciailor vm.nerali catenari. Sinonime : add butinic sau galben vegetal.

A fost deseoperita in 184'2 de catre August WEIDB, in florile de Ruta graveolens L. In 1954, profesorul SIIM a elaborat 0 metoda de a obtine rutina sl a iaratat si proprietatea sa, de a man rezistenta peretiler vaselor capilare. RU'tina se gase~te in polen in proportio de aproximatsv 17 mg%; deasemena, Intr-o planta exotica originara din Japonia (Sophora japonica), in proportie de 25% etc, Oontinutul eel mai bogat in rutina 11 are Insa polenul de hrlsca- Aceasta recenta descoperire prezinta a mare importanta, deoareoe, prin prezenta sa, rutin a poate . prevent 1a oameni, in special la intelectuali, cazuri de hemoragii cerebrale si retiniene, crize cardiace, etc.

7° Un antihioticr;;i 8° un factor' de crestere. Prezenta acestor doua substante in compozitia polerrulu] a fast depistata, in 1956, de catre dr. Remy CHAUVIN§i dr. LENORMAND oare au prezentat, pe aceasta tema, 10 eomunicare Ia Academia de Stiinte, Ia data de Q ianuar ie 1957.

Dupa CHAUVIN, polenul de porumb este eel mai bagat in antibiotice. Urmeaza apoi polenulde castan, papa.die, trifDi rosu 9i Cistus.

Polenul de trifoi alb, mac, mpita, prun r;;i alti pomi fructiferi, ca

si pclenul de salcie nu contin antibiotice. <

Vom vedea, de altfel, in partes a treia a cartii de fata, care sint efectele puternice si binefacatoare ale acestor doua noi substante,

41. In stadiul actualal slabelor noastre eunostinte ne vedern nevoiti sa Inchidem lista elemerrtelor componente a:lepo1~u:lui. Credem insa ca elementele cunoscute de noi nu explica t!{)tu19i de aeeea imi voi permite, pentru a rna face mai bine rnteles, 0 comparatie cu lii'pti90rul de matca.

lIn nr. 685 din februarie 19157 al Revue de paJhologie generale et de physiologie ciinique, dr. DECOURT incheia expunerea unui studiu remareabil inehinat Iaptisorului de matca, El l,r;;i exprima surprinderea in legatura cu cantitatea infima a vitaminelor continnrte de aceasta substanta, in comparatie IOU rezultatele adeseori spectaculoase obtinute pdn admlnistrarea ei unui subiect prezentind lnsuficiente.

Dr, <DE COURT a oomparat acest coritinut minimeu cantitatile consurnate de un adult normal in ahrnentatia zilnica. Corrrparatia era bazata pe acidul pantotenic, dar putea fi fa,cuta si ou orice alta vitaminaarflata in Iaptisorul de matca,

Admitirid ea Iaptisorarl de matca oontine 500 mg acid pantotenic

la un kilogram, vom constata urmatoarele : - drojdia contine 140-350 mg/rog

- fieatull)i rinichll oorrtin ~5-90 mg/kg

- ga:lbenu9ul de ou corrtine 50-100 mg/kg

- Iaptele de vaca contine 3,7 mgjlitru

- diverse faini oontin 10 mg (in medie)

- Iegurnele 9i fructele contin 10 mg (in medic)

C_. rnierea ~coThtinut foarte slab) - 0,55 mg/kg. . .

Astfel, considerind continutul mediu de 60 mg acid pantotenic

la 1 kg de ficat, constatam oa 150 g de ficat, care reprezinta ratia normala a unui adult, contin 9 mig, deci 9000 micrcgrerne. Stiind cit de

28

scazut es cialitati or! sute defe in pvoporf!'

[Jr. : care l~a toate celel, al t scarp de:

42. in ultirnii privesto ~ este Ialprru::: matca, Es::i.t nu este t: ale liipti~ refacere a

Aces continuta laptisorulc

De a. ci treibruie stante azm;" se gasesc S noacizd n buna f'~ inceput pe alanina, tz in polen ~ Iaptisorul

Cuno priveste e:

Ie elimiillil gindu-le rafinarti

Mioul constata prin consc; la altesms

Amtnoacizi

Izoleucina Leucina Llzlria Meticnine Fenl'lalarilnf 'I'reonind Va<lina

seazut este contimrnrl med:iu de lap-w;;or de mabca aflat in unele speeialitati comerciale, comrumarea a 150 g de Iicat ar echivala cu xsiteva sute de fiole sau citeva sute de grame de rniere cu laptisor de matca in proportie de 1010.

Dr. DE)COURT ajunge deci la concluzia ca exista "altceva", pe care l->a denurnit [actorul: R. Acela~i rationament este valabil pentru toate celelalte vrlimente mentionate mai sus, aceasta paranteza neavind alt scop dedit efectuarea aeeleiasi corrsparatii pentru polen,

42. Dad stuiliem reznltate1e diverselor arralize de polen pubricate In ultirnii 20 de ani de eatre diferiti csutori, constatam ca, in ceea ce priveste acidul pantoteaic, procentul in care se gasef?te acesba in polen este I8Jproximativ doe zeee ori mai redus Idedit in oaeul laptisorului de matca. Este de ordinul a 20---25 gmn-a la gram. 0' cantitate attt de mdca ':lU €'siJe in masura sa jnsti:fice efectele oxcelente, comparabile cu eele ale laptisorulu! de matea, in primul rind in cadrul tr'atarnentuhn de retacere a persoanelor defriente sau virstnice.

Aceeasi concluzie, dacii luam in considerate orice alta vitamina eontinuta in polen care - avind in carrtitati mai rnici toate vitaminele ilipti90rulU'i de matca - are 'CU toate acestea aceeasiefrcacitate generala.

De aceea consider ci n num.a:i vitarninele trebuie Iuate in diSicutie, ci trebuie sa ne indreptam atentia 9i asupra aminoacizrlor. Aceste substante azotate, atrt de pretioase pentru fnmcticnarea oI'g:anisimului si care se gasesc intr-o mare diversitate in polen, contin in:treaga gama de ami.noacizi necesari vietii ~i intrepnerii ei; ii eitez din nou, pentru a mai huna farnil larlzare a cititorilor cu nurnele lor, care par ciudate la inceput pentru un profan : izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofarrul ~ v alina, Nu ar fi posibil ca aces'tia sa eohivaleze !n polen Iactorul R, a earui existenta a presupus-o dr. DECOURrr ~n .tiiptis'oTul de rnatca ?

- . Cunoastern necesitatile zilniee ale organlsmului uman in ceea ce priveste aceste elemente vitale, p€ care schemele (?) alimentatiei morderne _€ ehmina din nefericire din C~ in ce mai mult, mloculndu-le 9i distrugindu-le sub pretextul pnrificarij (??), al amelrorarii (???), prezentarii, rru.4.narii celor mai bulle nreduse darui te de natura.

Mioul ta:bel care ~az:a ne va furriiza Iamuririle necesare si vorn eonstata cu surprindere, desigur, cit toate aceste elemente sint asigur'ate prin consumul zilnic de pofen, Duipa parerea mea, este inutil sa cautalrn 13 alte surse ereetele remareabile, astazi neeontestate, ale curd de poien :

.1U:!li:nuacizi

~ zilnice ale argamsmruui jW1lMl

Oantitatea roedie coresounzaeoare de po[en

Doze zilnice .recomandate

2zo1eucina ::.eucina -,;;z;ina

:Yeti-onina ¥enfia1aninii -=reon.ina ""alina

a,70 .1';1C {),oo

11,10 !1,.a.O 0.50 0:;00

11,,40 12,1210 11,,610 12,\210 12,r2IO 11 ,lJ,60

,313 rg so g 135. g 1112 g 1117! rg 126 g 35' g

29 '

Iata cobservatle sugerata de examinarea acestu] tabel. Corespunzator cantitatii de aminoacizi necesara zilnie organismului, am indicat in acelasi rrnd doza optima, care este duJbla. Cu tcata dublarea, din precautie, a dozei optime, constatam, privind ultima ccloana de dire, di in cazul acizilor eel mal slab reprezentati (cazurile cele rnai netavorabile fiind ale Iizinei 9i valmei) este suficient saconsumam zilnic

3,5 g de polen pentru a satisface toate regulile dietetice. .

Aceasta cantitate poate fi s'cazuta, pentru uZIUl zilnic, Ia 2.0 g de polen ,pe zi, ceea ce reprezinta, in mare, trei sferturj de lingura de polen.

Constatam ded, ca daca utilizarea polenului poate fi reeomandata unor persoane ca aliment intaritor, el ramine nu mai putin la indemina buturor, atit prin faptul 'ca este un aliment natural cit ~i datorita usu-

~ rintei cu care se absoarbe. 0 cura obisnuita se ridica in prezent 'la 0,40 F, cu totul alteeva decit un aperrtiv, de exemplu, care costa cel putin dublu . .?i sa consurnam Ie.lt mai mult polen, 'care ne va face numai bine.

Sfaturi practice

43.1 ° Inainte de a va Iansa in aceasta aotivitate de colectare a polenului, 9i chiar inainte de a va speciallza, trebuie sa axaminati indeaproape flora regiunii pe care ati ales-c. 'Este verba de flora situata in imediata apropiere a stupinel (400 m - 1 krn) ~i nu, ca in cazul culesurtlor de miere, de fIlora ras,piTI!dita pe raza de 3--4 kID.

:2° Singurele care prezlnta Tnteres siint plantele au mult polen, numai aeestea fiirid, 'in general, frecventate de albine.

3° Abundenta eruciferelor, leguminoaselor, labiatelor, ierigi1or, castanilor, arborilor Iructiferi, de Cistus, de eucalipti, potrivit perioadelor si regiunilor constituie 0 eondltie i:avora!bila profesiei de polenicultor. 4 ° Asigurati-va colonai puternice, bine populate, cu 0 matca buna.

Hraniti, pentru aactiva ponta aeesteia. Va trebuie puiet numeros ca sa obtineti, la timpul necesar, 0 recolta bogata de polen.

,5° Strtngeti zilnic mica reoolta. Vom vedea in continuare, in aeeet vo lum , cit de higroscopic este polemrl. Fermentind ioarte user, el devine de asemenea nociv. Ingrijiti-l, curatati-'l, pastrati-l in mediu uscat.

6° Puteti eonta pe 0 recolta de 60-1'2.0 g per colonie, zilnic; in conditii favorabile, uneori mai putin ~i rareori mai multo Un stup bun furnizeaza in medie 3 k!g de polen anual.

7° Pentru a evita obisnuirea albinelor cu prezeruta ccleetorului - vom examina in continuare eiteva metode - sehimbati colectoarele 0 data pe sap'taiffi~na si montati-le prin rotatie la alti stupi, care nu au inca. Aceasta nu constituie irrsa 0 regula atbsoluta.

8° Ineercati, in principiu, sa nu instalati coleetoarele in momentul primei vcresterl de puiet, la incelputul primaverii, Mai bine asteptati perioada aprilie-mai. Nu ucideti gaina cu Quale de aur,

IgoInrvatatur:a, eheie care deschide multe porti, are intovdearuna 1a baza cititliL Cititl mereu ca1'ti de apicultura ~i publicatit lunare de interes practic-

30

PARTE A

Reeolwoo Usearea Conservarea Depozitarea Cometcializarea

A

DOUA

1

t polenului

CAPITOL UL 1 _

PROCEDEE DE RECOLTA.RE A POLENULUI

_ 44. Stirn arum, uupa lectura celor de mai sus, caexista doua fe1uri de polenuri : polenurile _anemofile, imprastiate cu ajutorul vintulnii si =aspunzatoare,dupa parerea unor medici, de numeroase manifestari a1erg_C€ (de exemplu guturaiul alergic). Aceste polenuri anemofile, repre~=> tate in special prin cele de conifere (ploaia de pucioasa), au 0 valcare . -ologica redusa, sint aproape imposibil de recoltat ~i nu prezinta nici E!:l interea pentru apicultori sau eonsumatori ; cu exceptia U.R.S.S., unde

Ierrul de alun este cules c~ ajutorul unui fel de seoator (coasa) cu =nner.

_ Desigur, nu ne vom OCUpa in aceasta Iucrare deort de polenul reeoltaj de a1bine pe dlferitele Ilori si adus de ele la stup, dupa ce I-au pus acelui tratarnen (adaugarea de nectar si s,aliva) care ii mareste nsiderabil .valoarea,

Nu ne vern reieri rna Ia polenul inmagazinat in interiorul sbupu~. uneori in asemena cantitiiti, incit constituie 0 piedica si 0 sursa de :::::;urdarie : polen'lll excedentar putrezeste adesea in timpul iernii, fer=enteaza ~i deci compozitia i se modified.

.Cum vom putea deci recolta polenul adus la stup, mal ales 1a bcep-utulprimaverii, de cohortele iu!i de culegatoare incaltate in allb, ~ben, rosu, negru, aprcape in toate culorile curcubsului.

45. Cu numai douazeci de ani in urma, nimeni in Franta nu se - eresa de polen. Marea majoritate a apieultorilor nu cunosteau utili:JE'ea_ colectoarelor, acele capcane ingenioasedestinate sa rapeasca albi::::2:., r o parte din pretioasa lor prada, Colectoarele erau totusi eunoscute :._ America inca din 1930--1932, ECKBRT parind a fi inventatorul ~i __ ::,.!rnulcare Ie-a -utilizat, Imi amin'tes.c cil. am comandat din S.U.A., prin :.i5O un colector de polen fabricat decasa Dadant, in intregane meta_; el a oonstituit, pentru apioultorii care rna vizitau, 0 adevarata

ioaitate.

De atunci modelele de colectoare s-au Inmultit sl modificat, acum ~stinrl numeroase atit in Franta cit si in alte tari.

46. Exista trei sisteme de lucru :

1° Cu eolectorul sub cuibul de puiet, inlocuind ternporar fundul pului :

- e, 240

33

2° Cu colectorul deasupra cuibului de puiet, chiar sub capac ; 3° Cu colectorul Inserat in fata urdinisului stupului.

In cadrul fiecaruia dintre aceste sisteme, pe care le vom studia in detaliu, exista doua rnodalitati de interceptare a ghemotoacelor de polen aduse de culegatoare la stup :

a) Printr-un sistem de grile cu ochiuri dimension ate (de altfel greu de procurat), Acesta pare sa Healbandonat din ce in ce mat mult dar, chiar si numaicu valoare de inforrnatie, rni se pare util de citat ;

Ib) Prin perforatiile Iacute in placi de tabla subtiri sau preferabil de material plastic, brevet Remy CHAUVIN. Majoritatea apitcultori[or 11 Iolosesc ope acesta.

47. Colectoare eu actiune inferloara, Majoritatea modelelor de colectoare !s,int !CU actiune inferioara, Prirnele "pollen-trap" amerieane (capcane de polen) au fost concepute sl flaJbri'cate in acesi fel, de la aeea data inrventatorii cautdnd in special sa Ie perfeetioneze, fara a schimba nirnio in rnodul de utilizare, de functionare.

Inainte de a trece la descrierea colectoarelor, este util sa spunem oiteva ouvlnte despre materialele utilizate, cad nu toate Stint adaptate special, Ia Iunctia pe care 0 au de indepliriit, Asa cum am aratat mai sus, prlrnele colectoare americans erau in intregime metaliee, COIliStruite din tabla dealuminiu seu duralurrriniu, inclusiv sertarul, Experienta a dovedit ca, eel putin in cazul sertarului, se facea 0 gre~eala grava. Et!anseibatea iprea mare constituia un defect foarte important, prin rfaptul oa retinea orice picatura de apa, orice urma de umiditate. Oite recolte de po'len nuam pierdut, :pe '0 vreme putin umeda, sau chiar pe timp frumos, datorita condensarii vaportlor de apa care ieseau din stup prin urdinisul larg deschis ! La inceput, bineinteles !

48. Prima perfectionare a Insemnat deci inlocuirea serbaru'lui de metal printr-un sertar de Iemn. Aeesta este pores, absoalibe bine umiditatea si reduce astfel in proportia mare cauzele pierderii.Ou toate acestea, recoltarea tot rrebuie fa1cuta zilnic ~i pclerrul uscat fara intirziere, pentru a-I asigura 0 conservare buna si de lunga durata.

Apoi s-a constatat 'ca lntreg ansambhrl dispozitivului putea ii ia'cut din lemn. Singurele piese metalice ramineau astfel griia seu placa. Inca un mile efort, siJa ora- actuala .toate colectcarele de polen nu mai au aproape nici 0. parte motalica. Totul este f.atbricat din lemn sau material plastic si, cuexceptia citorva variante,colectoarele care se gasesc a'Sta~i in comert sint aproape perfecte si satisdac necesitatile celor care le utilizeaza,

In general, si ca sa ne referim mai ales Ia modehrl uttiEzat la Bures-sur- Yvette, unde s-a Iacut mult pentru perfectionarea, difuzarea ~i raspindirea procedeuhri de reeoltare cu ajutorul colectoarelor, acestea erau alcatuite dintr-o outie.iArn avut Ia un moment dat un asemenela model la dispozitiesi, lasind la 0 parte ineomoditatea ~i .greutatea, acesta dadea rezulbate rrrai bune deoit modelele precedente. Perrtru a-l pune in functie era suticient sa se rjdice stupul ~i sa se reaseze apoi pe colector care -inlocui'a fundnil, amiindoua avirrd aceleasi dimensiuni.

34

49. model, element metalica sudarea

a Lse rm cere a all:

Mai Icrata Ci:! perfecta _

In _

dispoziti albinelor pe cele

Aces ee perms colector. _ 500. circulatie

,51. deasupra tatie. Agt. brutala at:

UI'lcfr:: tern, penc grila, '0

le indeamz, adunate

OeTe reusesc de de cizmul; jurimi,a donate ca deccmunr rezultat a.. sute de ce

Aces: cu chibzuz oantitatea

Ace taculoasa, intresga obiceruri, lor, intr-o expresia - din neferi

49. In fie-care an au fost aduse perfectionari suceesive a:cestui =:!Odel, care era prevazut Ia Ineeput cu 0 grila. Intre 1950~i 1955 acest ~ent a suf'erit doua modificari : alcatuita la Inceput diritr-o pill\za :::::.etaliieaa:vind 2 ochiurijem, eositorita in prealabil pentru a aslgura sndarea ochiur ilor intre ele, ea a fost dUlblata in 195i3~i 1954 pentru

. se mari putin efieienta ~ mai ales pentru a reduce riscurile de treeere a albinelor printr-un 100 privilegiat, putin mai lal'g.

.Mai tiraiu, ln 1955, a fost adoptata placa din otel cucadmiu, peI'= ata cu 'orifkii circulare eli diametre de 5 mrn, simpla, dar ,8 carei ~fecta regularitate asigura 0 eficienta uniforrna (tabla de moara).

In 1955 s-a mai introdus 0 noua perfectioriare, constind dintr-un &pozitiv de sens unic, Aeesta are avarrtajul de a evita aglomerarea =:lliinelor la urdinis, caci eele care doresc sa iasa le deraneaza, desigur, ?i'! cele care 's€ pregat esc sa intre.

Aleelst ais:pozitlv este eonstituit dintr-o serie de twburi de sticla ee permit iesirea, interzieind iIlsa intrarea ~ devenita ooligatorie prin eolector. In plus, o sieana inhmecat.a Impiedica iesirea prin colector 1). 5,0. Astazi, toate eoleetoarele au un dispozitiv care permite Iibera ~cli'latie .a tnintorilor.

5;1. Cind yeti aseza pentru prima data un coleetor dedesubtul sau "':""asulpra unui sbup, veti putea eonstata in clipele urrnatoare 0 mare agi- 1.G ie, Agitatie explicahila, deoareee albinele sint derutate de modifioarea _ tala ardusa micilor lor obieeiuri, carers ele le sint deosebit de' fidele.

Urdirrisul, vast 1fi spa\ios, este inlocuit dintr-o data prmtr-un sis'2iill. pentru ele complicat a1ciitnit din acea streasina care acopera 0 gilii, 0 tabla sau 0 plaea perforate care le deruteaza total. Instinctul :,.; Indeamna sa intre in stnp, pentru a depunaapa, nectarul sau polenrurile -=:'unate din afara cu atitea eforturi.

Celecare nu au deci1: abdomenul umflat cu putina apa sau nectar ~e'SIC destul de repede sa gageascii "sesamul ((. Dar celelalte, Ingreunate

cizmulitele multicolore de polen colectat de pe anterele din ~mpre: rimi,au nevoie de mult spa~ ea sa poata trece. Faoind eiforturi dezor- ate. ca sa patrunda ;otw?i prin orificiul minuseul care le desoarte ::e eomunitate, ele sint obligate "Sa abandoneze 0 parte din .incarcatura, ~tat a1 unei munci obositoare, care le-acerut adeseori cercetarea a s;:rte uecorole.

Acesta este si scopUl urmarrt doe polenicultor, iar sertarul asezat chibzuinta dedesubtul grilei sau al placii are toomai rolul de a prirni arotitatea de polen liisata de aIbina culegatoare.

Aeeastapresupune msa numeroase drumuri, intr-o dezordine spec~oasa, de care nu trehoie sa ne alarmam, ~i care pOate dura 0 zi .:._ ~eaga sau chiar mai mu1t: plna oind oulegatoarele, deprinzind noi .:lhiceiuri, sint eapabile sa forteze trecerea, abandonind insa rodul muncii

_. intr-o proportie destul de mare, cornparabila - iertata sa-mi fie ~sia - cu dobinda ·luata de ci.matar. in acest caz, camatarul este, -. nefericire, insuei apieultorul !

1) Dllipa LOUVEAUX, Recherches sur la recolte du pollen par les abei,ues.

35

52. lata descrierea rnodelului utilizat de Laboratorul din Buressur-Yvette. Cutia care eonstituie colectorul oontine :

1 ° In partes superioara, un platou cu sens unic prevazut 'C'U tuburi pen tru iesirea albinelor ;

2° Un urdinis spatios dedesubt, Acesta este constituit fie din doua grile metalice, in cazul vechiului model, fie d intr-o placa perforata, in cazul modelului nou$i, in partea posterioara, '0 placa mobila pentru curatire ;

3° 0 streasina de proteetie si, chiardedesubtul elernentului de in terceptare semnalat mai sus, un sertaras cu miner ;

4 In sfirsbt, platoul inferior, 'care Inlocuieste fundul stupului. Acesta este modelull pe care 'l-am utilizet catre 1951-1952. EI a suferit numeroase modificari si imbunatatirf , pentru a remedia doua inconveniente existents la aceste modele, destul de primitjve :

1 ° Urniditate mare sau rvapor-i condensati in sertaru'l metalie,cel putin la inceput ;

2° Depunerea, in sertar, a tuturorexcretiilor stupului : deseuri de tot felul, cadavre die albine, particule de eeara si in special oua uneori ehiar tinere larve de mo'lia cerh. care impiedidi pastrarea polenului la temperaturi obisnuite. FaTa serioase precautii, despre care Yom vorbi mai tirziu, reeolta risca sa se transforme intr-o masa icare coldiie de larve si fluburi, insecte daunatoare care gasesc in polen, aliment complet, necesaru'l .pentru desavlrl?irea metamorfozei.

53. In aceasta editie a cartii am suprlma] toate peragrafele carese refereau la modelul de colector Perevertzett, astazi mort, l?i Ia mode- 1ele Durante si Pastorale, ,care nu mai siint in comert de multi ani. In schimib, dl. THOMAS de la Faye-aux-Loges (Loiret) a pus intre timp la punct un oolector 'Care se insera cu usurinta La .urdinisul stupului, Se fixeaza 1a stup cu ajutorul a doua oirlige. Cuprinde !Q plalca perforata din material plastic si un sertar cu aerisire, care evita ferrnentarea pclenului umed. Colectorul nu poate fi Iolosit :in pozitie "deasupra".

Modelul decolector construit pentru nevoile intreprin:derii sale de catre dl. DUCHAINE, apicultor profesionist din Hyeres (Var) , este, intr-un fel, 0 varianta si mai simplificata a modelului de Ia Bures-surYvette. Dl. DUCHAINE il folos€l?te mai ales in pozitia "dea:suipra". In aceasta conditie, trebuie luate precautii ~entru Ca albinele sa nu se sufoce. In prima zi se Iasa urdinisul deschis si se seoate placa perforata a colecrorului. A doua zi se inchide urdinisul. Abia la s'£,iqitul zilei a doua, sau la inceputul celei de a treia se reaseaza placa perforata.

36

Proeedind precautia

"CaL irin torilor orif'iciu <E Ia lncepu; grila, PQa: curios, dar sa le folos

54. - torul de apo rtul de polen ~g cazurilor, niei. In tente. Exp in Iunctie

Da'Cl. in dreptu, pentru a-_ bins dirii

55. =sale, Desi'"= unii apic.:

In _

sertarelor Citi in cunostz 56. ':: deasupra [n a'" rior. Corne 1° G Iata urdin, 2° L dreptul 0 In tali ta te im s-a intimt: 57. = Dezordiriil

Proeedind asttel, se etita orice tulburare sau rise de sufocare: fara PF€Cautia - aceasta, ar fi tminente, :;li acest model poate Inlocui podisorul.

"Calilbrul perforati or din placa verticala nu permite trecerea -rintorilor si a _ mateii ; exista in partea posterroara a colectorului un :ificiu de degajare, care se poate astupa oricind. Acest orificiu, care =:a inceput este astepat, pma ee albinele se obisnuiesc sa breaca prin ?'ilii, poate fi tinut apoi desclrs flirii rise, cad culegatoarele (fenomen ios, dar verificat} odatii o~uite cu trecerea prin perforatii continua 52 Ie Ioloseasca chiar dacii orilici este Iiber".

54. Asezarea ooleetorn:llIi. Este preferabil sa nu se utilizeze colec::orul de polen decit in perioooeh: de activit ate a colonieist atunci dnd <!pOrtul de polen es e lIl.ClSh-. Grila nu retine, de altf'el, decit 0 parte din _;;olen (ghemoto'acele de - ensiuni mid pot trece) si, in majoritatea ::m:urilor, rarnine sufcie!l- po en pentru necesitatils norrnale ale eolo--ei. in cae -corrtrar; err ~ -cient.a utilizarea colectorubui ou Intermi:2Ilte. Experienta il va mT'ata pe apicu1tor 'CUm sa-si organizeze reeolta :::t functie de starea co o.n:r:.oI'.

Dad'i in primele zile trintorii prea nurnerosi si cleustrati se aduna :_ dreptul pla:cii,este ~ cien-La retragerea acesteia din cind in mud :?EIDtru a-1 evacua ~i a cm.-a~ eolectorul, in orice caz.vo recolta de polen De dirijata riu trebuie sa. dauneze cltusi de putin recoltei de miere,

55. F'iecare din mooe!.ele descrise are avantajele si inconvenierrtele sale. Desigur, in regi . e pIo·oase, modehrl "dec:sU'pra" este prefer-at de c:::lli aplcultori.

In sudul Frantei, umie p oua de asemenea, iUlsa mai rar, prctejarea 52rtarelor si problema eoodeasarii vaporilor are mai putina irnportanta, Cititorul, acum informa:. poate alege modelul eel mai oonvenabil !2 cunostinta de cauza,

56. Trebuie tn - . - sa revenim cu privire la asezarea eolectorului -=easupra corpu'lui san empuri10r de stup,

iIn acest caz este necesar, bineinteles, sa se astupe urdinisul infe~r". Compot-tamerrtul albIDek>r sutera tulburar! manifeste :

10 Cole care vor sa iarui se aglomereaza in interiorul st'liipului, in i:c.~ urdinisului .pe eare-I gasese blocat ;

20 La fel,cele care vor sa intre, se ingra~a\de's\c la exterior, in

:r..-eptu'l obturatiei acestui urdinis _.

In colonii puterniee, pe vreme catduroasa, poate sa rezulte 0 moroc.::iiat.e importanta. Atrng atentia asupra acestui Ienomen deoareee mi 5-a intrrnplat, cu cele mai bune eolonii.

57. Deci este preferabil sa se lucreze ICU colonii de putere medie::lezorrunile inerente inceputului se pot limita asezind, de exemplu in

37

Iata stupului, oblic fata de 501, 0 SlC'inldura care sa conduca la urdinisul colectorului, aflat sus. Incetul cu incetul albinele se obisnuiesc Sa uroe de-a lungul scindurdi, pentru a ajunge la urdinisulzrou. Se previn asttel multe eventualepierideri sau, ceea ce este si mai bine, se lucreaza in trei tirnpi, dupa culm am aratat mai sus.

LA VIE~i FRESNA YE (Montfavet) au demonstrat prin ex:periente ea colectoarele de polencu nurnai .trei rinduride perforatii sint ccele mai rentabile.

Bombax aLbum

Kielmeyera variabilis

Planchonia' crenata

(dup!!, E~dtmann)

CAPI-:::

58. urmeazii T devine Riscati

A,

socotise timp, l-a polen. D= au proctz se cunoss rilor stiiz

~t· tatii paei Dr. KnO£: sint desc vom sova pentru a

59. polemil

In :;:

De altfel, tante in dupa am;

Nu in care Go misa si ~ murdares si aduna; .material

CAP ITO L U L 1"'- _

lNGR.I..JIREl POLENULUI. USCAREA

58. I-am ceru ~ sa culeaga in caractere aldine ceea ce urmeaza :

Trebuie sa ~ di pohmuI atins "de ;apa sau numai de umiditate devine nociv. Sub nici 01l motiv nn poate fi pastrat si consumat astfel, Biscatl sa aveti marl neplaeerl..

Acest fapt is-a in O. pla de altfel la inceput, iar un apicultor care socotise decuviinta sa-¢ ~ polemrl 'in pivnita, la urnezeala, mult timp, i..;a intoxicat desrul e grav pe c€i doi eopii ai sai, care eonsumau polen. Desigur, ca1omn.irlmii s-an gdibit sa profite de aeeasta ocazie ~i au proclamat "urrn. et orre- ca polenul este prirnejdios nociv, ca nu i se cunoaste compozifia exacdi ¢ cii eei care il consurna fara avizu! fnrurilor stiiritifice se ezpnn :a marl pericole.

Stirrrca unii m.edici accepta acesr mijloc de intretinere a sana- '

tatii paclentilorv ; om sanatos este un bolnav care se ignora", spunea Dr. Knock alIui Jules Romain. ~i_ cu toate ca unii dintre esculapii nostri sint destul de os -' . consumului de polen, neginld astfel evidenta, nu vom sovai sa-i s~ san sa-- contrariem mdreptrndu-ne catre natura pentru a gasi C€'\Ta care ne-ar p'J-iea face bine,

59. Vom studia aeum ce trebuie fa'cut pentru a reoolta si pastra polenul provenind din co ecloare.

I'll prirnul rnnd eel trebnie recoltat zi'lnic, inainte de epusul soarelui.

De altfel, vaveti da repede seama ca aceste aporturi slint mai importante in cursul diminetii, cind desigur este vreme frumoasa, In cursul dupa amiezii, alibinele nn mai aduc decit cantitati neinsemrrate.

Nu laseti nieiodata recolta De polen peste noapte, in af'ara cazurilor in care aveti eolector Jdeasupra', deoarece reoolta va fi series compromisa siviscati sa g.3.sIy a doua zi un amestec inu'tilizabil, care mai si murdareste inutil fundul sertarului. Scoateti decl toate sertarela deodata ~i adunati polenul Intr-un recipient adecvat, de exernplu 0 galeata din material plastic, de capacitate adecvata. Evitati metalul necositorij sau

39

neprotejat, In lipsa mater lalului plastic, util izati 0 cutie din lemn. Aceasta nu trebuie utihzata decit pentru scurt timp, deoarece, comitind greseala de a lasa polenul Ingramadit Intr-un strat gros, va fenmerrta foarte repede, fiind urned.

60. Cit de complicate sint toate, Yeti spune. Dar, in fond, este roarte simplu si cine urrnarests un scop trebuie sa stapineasoa mijloacele. 'I'ransportati, deci, de urgenta, recipientulcare contine reoolta zilei, intr-o incapere speciala destinata uscarii - irrdispensabila pentru 0 conservare buna, de lung a durata.

Uscarea este operatia cea mai D'elicata~i complieata si de ea depinde rezultatul final.

Nu trebuie sa uitam ca polenuj aduriat in sertar contine 15-200f0 apa si ca apa este ceacare impledica pastrarea Sa in bune conditii. Aceasta pentru un motiv foarte simplu :in polen se gasesc 0 eantitate importanta de drojdii, enzime, dia:staze, care nu asteapta decit sa intre in actiune atunei cind factorii higrornetrici si de temperatura sintfavorabili, Apicultorii stiu ca cea mai veche metoda de fabric are a hid romelului eonsta tocmai in adaugarea unei anurnite cantitati de pclen Ia amestecul apa-miere, Fermentii aflati in polen sint suficienti pentru a

dernara fermentatia alcoolica si a transforrna zaharul in alcool. .

Uscarea corecta este deci coperatie primordiala jn indispensabila.

Ajunsi aid, sintem obligati sa irnpar'tim discutarea problemei in trei parti, dupa cum este verba de un amator, care recoltcaza polenul numai pentru consumul sau personal, citeva kilograme pe sezon ; de un apicultor mijlociu ; sau de un adevarat industrias - exista in prezent in Franta numerosi, care pot r-ecolta mai multe tone din acest aliment pretios.

Vomexamina pe rind aceste trei eazuri.

61. Amatorul. In cazul acestuia, nu poate fi yorba de uti lizarea unor aparate complicate si costisitoare. El se va multumi deci sa asezeipolenul in straturi foarte subtiri, de maximum 2 em, pe coli de hirtie alba sau hirtie Kraft,fo.arte curata, pe 0 masa intr-o lncapere intunecoasa cu temperatura cit maiconstanta si cu slabi curenti de aero

Este verba deci, in exemplul propus,de ouscare spontana. Evident, este 0 metoda improvizata, dar suficienta in majoritatea eazurilor pentru a obtine un rezultat satisfacator. Este necesar, ca masura de precautie, sa se etectueze eel putin o data pe zi brasajul polenului, pentru ca toate ghemotoacele sa fie expuse la aer succesiv,

Insist sa se evite uscarea la soare.vStiu, f1'tri'i a fi in masura sa dovedesc, ca razele ultraviolete sintdaunatoare elementelor extrem de

40

fragile pe nere ridice, este incon face parte si transforz rate de plar bine modi

Cons; aiba lee la

62. A mea intitul dusem dej a descris

De Cf; raze au u!: actiona as fata. Daca polen care ca este ide

SUTSa lumea cunc pentru tra; menea lam;

63. 1: avind orifi; al carui re mite aerisir

Inciil:: superioara talica a se

In em la tempera horrnon i, cater de pc

lata 0,35 rn lunt 64. P. sertarului lata _ tenta inte

Z'agile pe care le con~e PO~e:1 . Unii vor considera aceasta presupu::::ere ridicola, soarele :Emd eei care face sa infloreasca florile. Faptul este incontestabil, msa n ire ie sa uitam ca in acel moment polenul ::ace parte din planta, pa:::"':cipa Ia viata sa vegetativa, la schirnbarile ~ transforrnarile mul iple al earn motor si animator este 80a1"e1e. Separa e de planta, aceste el~:L:a:!:e no mai slnt ceea ce erau si se pot foarte

o:ne mod-mea sau chiar iliscnge_ .

Consider deci cii usearea po enu ui, practicata spontan, trebuie sa

2iM loc la umbra. '

62. Apicultorul mijlocin. A ci cind, in 1952, a aparut lucrarea '::1ea intitulata Les abeilles, source de jouvence et de vitalite, imi da:iusem deja seama de l::n. :C..ocl.,a metodei de uscare, fiind primul care a descris UIl mic aoara de asea polenul, eu raze infrarosli.

De ce, veti bir~a ~ ~"l~arO{>ii ? Pur si sirnpl u deoarece aceste raze au uimitoarea pro~'-:e1a~ de a patrunde in prof unzirne si de a aetiona asupra tuturor sec =-.0'':- snbstantei Iradiats, fiha sa arda supra=at~. Dad. s-ar putea masura temperatura interna a unui ghemotoc de ~len care a fost \inu" un 0np sub raze infrarosii s-ar putea constata

di este iderrtica cu eea de .la . l"afata ghemotoculut.

Sursa de radiatii ~n~ se poate proeura din corner], Toata 'umea cunoaste acurn fun. ile Philips sau F'otos, ultilizate in terapeutica ?entru tratarea lunrbago-nlni, a seiaticilor si a alter nevralgii : 0 ase::nenea lampa se Ioloseste ca ~ de caldura in uscator,

63. Am construi l1scii or experimental, dintr-o cutie de lemn

a rind orificii de aerisire, La parrea inferioara cutia are un serial' mobil at carui fund este constibEi de 0 .plasa metalicaToarte fina, care permite aerisirea intregii mase,

Incalzireaeste as~gtLTata de a lampa cu infrarosii asezata la partea superioara ;. radiatiile ei s2'n"" concentrate pe polcnul e'talat pe plasa meralica a sertarului in strn slihtLre, nu dopasind 1,5-2 em.

In constructia apara . mai intra un termostat, reglat la eca 400;

:a temperaturi mai mari, ~ anume peste 450, s-ar risca distrugerea unor hormoni, diastaze sau vitamine adica tocmai bogatia, elementul binefaeater de polen.

lata dimensiunile aeestui uscator experimental: 0,40 m ina1time,

0,35 rn lungirne si 0,30 latime.

64. Pentru grabirea proeesului de uscare se poate aseza deasupra sertarului 0 rezistenta electrica.

Iata rezultatele obtinute eu '0 lampa Philips, de 130 watt si 0 rezistenta interioara de 165 watt :

41

1. N
2. N
3. A
Tbtul.
Este ;..
se mareasiCl
'I j j sens:
1. In
~ I 'u :e de polen;
'- D:) I ~
0
"" .. ~ .,... 2. D',...
<\J
,~ ~ " ~ 20 em;
. a ~
c, ~ ~ 3. Tet;
~
<::) ,::: g P. secirrta.
.... 8 o·
~ CIl Sint
... S ~ ~
e \::
u
'0, tn:C- Q) Pierld
;:l >CIl ~
~ ~0:-1 Ounos:
"1::l ~ <li Q
~ .gj "0 ~ useatoare
~ ~ >CIl r: Un'lll dint
o lI5~+>
<j ~ ~ ~
P.. "0 CIl <lJ Dar
<j .f:l 0.
o I
;:l I '" cienta, €Islte
::.,; £u $
~ aJ 6'5.
~ '3 .• '"
1 ~ 'll I toare, dar -
~"<l
~ ~ ~ ~ tiunea,
~ "..0
';; 0. Pentr:
'CIl '"
:; CIl () 0 rarnine ,0 '
... w .p
0 ~ c CIl
...., ~ ,Si hidr'atare
>1::\ ~ -< g. a
() CIl
0,
;:l ~ Q) ..., in acest 'CaL
<j ... ~
o CIl ciala pentrc
~ Q) ()
"-
OJ Q) -0 later si, de
..e
() ,CIl 0.
Ct:l :> ;::I irnportante
;'l >c;l 0
9 ~
I '" ~ 66, ill
"tV 0 infral"~
~ B B ell
1. Ev:
truevaouan
2. elL
lui. Deci pc
Iiecarui gr
neeesar un -

1. Nurnai Iampa : 25-,. apa eliminata intr-o ora,

2. Nurnai rezistenta : 50·'. apa eliminata intr-oora,

3. Ambele surse de cii.ldurii: 97% apa elirninata irrtr-o ora. To tul , pe probe min

Este bineinteles pas-btl sa se mareasca capacitatea uscatorului, .sa ~ mareasca numarul de liimpi, etc. Cit-eva recomandari tehnios in aeest .'S2:':tS :

1. In opt ore 0 lampa de infrarosii de 250 watt poate usoa 200 g ..:_ polen ;

2. Distanta minima. mtte Iampa si polenul etalat in strat subtire : cm;

3. Temperatura media ~5"'. Deci, tenmostatul trebuie reglat in con-

s=c:nta.

Sint necesare atitea .1aIDpi, de cibe ori200 g de polen trebu:e useat. Pierderea de greutate stahilizata este de 18%.

Ounosc apicultor-i pIUlesio~ ingeniosi care si-an oonst.ruit ei in9i~i ~t4)'are bazindu-se pe acest prineipiu, dar de capacitate mai mare. dintre ei poate a om actua:la sa usuce in opt are 2 IDg de polen,

Dar pentru multi aceas:ta capacitate estejnca departe dea fi sufi::::::z:lta, €\SIte necesar sa se gaseasca alteeva,

6'5. Uscarea cu radia.ii Infrarosii este, evident, destul de oostisi- are, dar este singura me<-1.Oda dupa par-area mea, care rezolva chesea.

Pen tr u cei care ezita m~ sa foloseasca 0 asemenea instalatie, mai ~::mn-e 0 metoda - se po ~olosi etuve industriale, eu .capacitate de des- - tare a mari can ,'tap de substanta in timp relativ scurt, Din paeate,

- eeest caz se merge ,cam ,pe bijbiite, cad nu exista nilci 0 adaptare spe-

- - ? pentru polen. Acesie e -€I trebuie neaparat sa cuprinlda un venti-

=:::;;::]" si, de regula, rezSsten1e electriee. Ele asigura tratarea unor sarje ~rtante de polen, repede ¥i in oond'itiuni satisfacatoare.

66. Ai~ vrea sa suhliniez diferentele intre uscarea in etuva si eea Erar'o~ii :

1. Evaporarea in etuva presupune 0 ventilatie foarte intensa, pen__ evalOUar€a vaporilor de apa.

2. Caldura se transmit-e prin conductibilitate prin celulele polenu- Deci pentru ca temperatura Interna a stratului de polen si aceea a :5rirui graQl.llci<or de polen in parte sa atinga temperatura '€xterna este ~ un anurnit interval de timp.

43

CAPITe

3. Gradul de sicitate .nu poatefi niciodata inferior miveluhn higrometric al aeruluiatmosferir,iar prin ven'tilatievse Introducs, in permarienta urniditate (cea irrrprumutata din atmosfera incaperii in care He afla aparatul).

In cazul utilizarii radiatiilor infr-arosii, aceste incorrveniente nu exista - pentru d. acestea practic rruIncalzesc. Niciodata nu vetiputea Illdilzi 0 camera cu ajutorul radiatiilor infrarosii, Ele actioneaza numai asupra a ceea ce intdlnesc strict in traiectoria lor.

4. IncazulIor eonductibilitatea substantei nu are nieio irnportanta.

De indata ce un grauncior de polen sufera actiunea lor, este patruns instantaneu Tar: temperatura sa in terna 0 egaleaza imediat pe cea exterioara,

5. Nu este necesaraventilatia.

6. Din motivele indicate mai sus, nivelul de sicitato rarnina totdeauna inferior higrometriei ambiants.

7. Nu este nevoie de termoreglare, din moment ce inca de la ineeputuloperatiei s-a fixat temperatura stratului de polen.

Lampile cu inrrarosii pot fiinlocuite em infr atubur i, mai ieftine. Alaturat se ana schema unui dispozitivcontinuu cu radiatii infrarosii, cu 16 Ui mpi , funetiorrind 24 de ore din '24, avind capacitatea de a usca in acest timp 10 kg de polen.

Realizarea acestui dispozitiv nu presupune mart vdificultati, Este nevoie de 0 pinzii 'lata de '0,60 rn, solida, :bine intinsa intre cei doi crlindri dirrtre care unul libel' (eel din dreapta), iar celalalt semi~,ca, Ioarte ineet (2 cm in 24 ore), actionat de un motoras electric de cca 1/110 C.V. prevazut cu un demultiplicator aranjat pentrru aceasta viteza.

Dispozitivul poate fi -- in functie de nevoie - amplifjeat sau redus.

Este.o chestiune de adaptare la dirnensiunea recoltei care trebuie uscata.

67. Pill recoltele de motoace 1 in cazul p -

Unele de albine. calea lor - it;>i lasa nu merit de Iunctie de

Cern: fragmente. tati miei, polenul lI1i: greu, nu usoare, S1

Amkilograme, obositoare polen cura; mai rnari, - destul de adecvate.

De fa elementel€ devine rna.

DupE poate fi fa!

_ higro:2 percare se

de a

IDste

APITO L UL III. _

PURIFICARE. ~ ;\C;:X_,-\RE. CONSERVARE, D.8POZITARE, CO.l1ERCIALIZARE

67. Purificarea, ~ "'09 apicultorii obisnuiesc sa-si valorifice zeeoltele de polen ~a cum ~ g!D.L din sertarele colectoarelor, adidi ghe:iUOtoaCle intregi, supuse flsa e- curatari ~purifidiri) -indisipensabila s eazul prezentarii spre ye~ Ia eonsumator.

Unele colectoare a un defect: aeela de a rani un numar oarecare ~ albine, In cursul . pe care Ii-I impun obstacolele puse in ealea lor - grilii sau p~ co. orificii de forme variate - unele albine s;;.' Iasa nu numai ghemo nacele 'ill tieolorevci una piciorul, alta un frag:::::ent de aripa, alta capIL, pen ca in cazuri extreme oapcanele fac ::::mctie de ghilotina .

Cernerea prin sita rezolva nirnic, pentru ca toate aceste mici

==-agmente, Ioarte usoare, tra:verseaza oehiurjle. In cazul unor canti-

:ati mici, elirninarea aeestor rmpuritati este relativ simpla - se pune .:;;ole nul intr-o tava ~i se 'tintmm suflind irrtre timp pesteel. Polenul, mai ?T"€U, nu este atectat de ~lii manevra, in schimb toate restueile, mai

~are, sint indepartate an it.

Am vazut, la un a':'~.m- care recolteaza ourent mai multe sute de ~_; ograme, aoeasta operatie :meuta manual. Inutil sa mentionez oa este

bositoare si eostisitoare - dar- esse Indispensabila pentru otbtinerea unui :;!Olen curat : de regula, ':e::nci!e fac aceasta operatie. In cazul cantitati10r :::mi mari, 0 treoere pr - :arm- ezolva 0 prima fa:za de purificare, 9i chiar Iestul de rapid. Binein~e_es. sin necesare gri1e si site de ddrnensiuni adecvate.

De fapt, curentul de aer produs de verrtilatorul aparabului slirnina elementele eele mai usoare ~i implicit simplifka tr ierea manuala care ~e,ine mai expeditiva ~ rnai putin cos tisito are.

Dupa aceasta operatie polenul este perfect curat, fa'ra poluante; ea peate fi faouta inainte san dupa uscare.

45

68. Macinarea. Este bine sa reamintim ca polenul este un aliment desbul de greu digerabil, atit de catre alibine cit si de 'Om. Invelisul sau exterior, sau exina, rezista intr-o baie de soda caustica, la Iierbere, timp de citeva ore. Deci, sucurile digestive Slini precis incapahile de a afecta exina. Examinind la microscop un intestin de albina, iti poti da seam a ca: grauncioarele de polen sint intaote. Si totusi, insecta s-a hranit si a utilizat subsita'l1'tele contimrte de ele, substante fara de care viata din stup nu ar fi posibila.

Cum se realizeaza atunci fenornenele digestiei, in conddtii atrt de defavorablleY Simplu, deoarece exina este traversata de 0 rmrltime de perforatii prin care pot patrunde sucurile digestive, atrt eels ale albinei lucratoare oitsi sueul gastric secretat de stomacul nostru,

Grauncioarele-rle polen pe care le descoperin in .intestinu! albinei nu sint deci deeit raparenta ; in realitate, ele sint invellsur! goale, care VOl' Ii eliminate laexterior.

N

p

ME.

I C.

M.I,

Ser.tiune schematica printr-un graundor de polen J).{, E- membrana extern a (exinaj; 1. C. - in:gro-?'are celulozica ; M. 1. - membrana inr1:leirlnii (lritin aj ; N. G .. - nucleu gener-ator-; N. V. -

nuoleu vegetattv ; P - por

Totusi, in ceea ce ne priveste, aceasta digestibi litatevedativ slcazuta poate fi daunatoare unor , stomace. Acesta este motivul macinari! polenului : a lnlesni actiuneasueurilor digestive, mai efiteace asupra substantelor pulverulente decit asupra unor graull'cioare cu .inve'lir;; atit de rezistent Ia substantachimice de genul sodei caustice, ounoscuta Ca deosebit de puternica.

69. Deci polenul treibuie maeinat. La lnceput am fa cut mai multe tatonari dar mi-am dat repede seama 'ca aveamde a face '00 '0 substanta aproape Ia fel de rezistenta 'la agenti fi:zi'ci caei la agenti chimici. Trebuie sa ne dam seama ca po'lenul este un amestec ide substante higrosco-

46

pice 'care, ct; toasa, putin m ai degraba decit atit, 'Ci:" mJna '0 'Open: cit de cit de

70. Tre: r1l;'nita electr teste Ioarte damentului nu mai rnuu bere foarte :: capacul rlr;; sa ramina ns raminein si:

Prooeds tru oitiva 'pi:. 71. Per uscam de Ia earn doua pr

Daca niozitate dec prinderii sal: cipiu sa fie am vortbit,

Motora perfect sam magazin de diametrul d

Nou esz dorit. Mii-a de care am i Cum z si capaci tat€. fie macinatz 7-2. P

gasim un a in comert d:' Nu p torii interes, rransforma -

?IDe care, chiar dupa useare continua sa aiba '0 consistenta relativ pas-oasa, putin eremoasa ~ se illOjareaza greu. Se obtine, prin mojarare, mai degraba 0 pasta care _" eaza deeit .pulberea dorita. Mai rnult ::ecit atit, cred ca strrvirea perlecta a gciuncioal'elor va 'Continua sa ra,.. :nina 0 operatie lentil ~ difeilii, inccm-patibilii cu un proeedeu mduetrial

-. de cit de velum,

70. Trebuia deei gash alteeva, ~ ered ca am gasit, - folosind '0 ~~ta electrica de eafea, ob~ -m in orice oasa, a1 carei ax se inviir~e foarte repede. $i aici, De 1mim de acelasi neajuns - acelaal ranrla.1ll€ntului scazut, Pen- a oopne realrnente pulbere ar trebui macinate

mai mult de cam 20 gn=:ne OOata. Se obtine, in 2-~ minute, 0 puloere foarte fina, to~ eo. ~ '" ¥i de aglomer.are, chiar inca fHnd sub eapacul risnitei, Si trebnie . - grija e3 nu cumva unele grauneioare sa ramina n'esfammate - pullierea ee cerne pe 0 sita .da-rnatase si ceea ce =3mine in sita se mai iniroduee mea. '0 data in r1!;'nita.

Prooedeul este ~ pentru nevoile curente ale casei si pen-

oitiva 'prie-teni - mae:narea deci 'a citorva .sute de grame ..

71. Pentru a oh: e rnndament satisfacator, deei poslbihtatea sa

L:5ciim de la eiteva . ogra:;ne pilla la un chintal pe zi, trebuie sa apli...ijrn doua procedee foa..~ :iITer:te ca principiu.

Dad este verba de 3p':'cu1tor mijlociu, ii va trebui multa inge-

-.iozi'tate deoareoe in co e:-\ exista nimic adeovat ddmensiunilor intre-

,;cinderii sale. E)3te nevoit" _ ~ .construiasca unaparat .alcarui prin"piu sa fie similar cu eee a! ~1ei electrice pentru cai'ea despre care

ezn vorblt, dar de di.mensi. ::nai marL

Motorasul este, eti em., eel mai important: unul de 1/10 C.V. este ~€cl satisfacator, un....~ cbiar unul de 1/16. Se procura de la un zragazin de specialitate •• : mice meserias Ii poate adapta ° paleta C'U ::ram.etrul de 15-20 em, ~ '-0 cutie rnetalica 'cu capac. '

Nu este prea como ticat - en pu\ina ingeniozitate obtinem rezuitatul :::mr·t. Mi-am construi acrnn ci~a ani un aparat asemanatO'r oelui deseris, ~e care am fost foarle .illl~.:!Dm.

Cum am mai spes, ~ motorasudui, diametrul paletei zdrobitoare _. capacitateaeuvei trebnfe adaptate pe masura recoltei care urmeaza sa _e macinata, dar in '0 :ce eaz mndamentul nu este foarte hun.

72. Pentru a obtine rezm'-ate intr-adevar satisfacatoare, trebuie sa ffisim un alt prooedeu ". sa recurgem la un concasor industrial: se gasesc - comert diverse variante, en eEcienta penfecta.

Nu putem face aici. p-cili "citat'€ 'pentru ° rnarca anume. Dar, apiculii interesati VOT gasi adresele firmelor ce produc concasoare pirtind ::rnru;fol'ma polenul in pudrii-f:i.na.

47

Este posibil chiar sa vindern in :rorD;la de pilule polenul pulverizat ,,;>i apoi aglomerat, au lactoza de exemplu, Acest Iucru mi-a fost eonfirmat de Ministerul Sanatati], Serviciul Central de Farmacie (1966).

73. Conservarea, Oricare ar fi masurile pe care le IUi'impentru uscareapolenului, ramine problema conservarii. Trebuie luate . anumite precautiuni al carer scop este dublu :

1 ° Prevenirea.alterarn ultericare, I?i

2°Eli~inarea parazitilor care pot sa-l atace sau, celiputin prevenirea daunelor. Vom examina pe rind acest.e doua punete import ante.

Polenul s-ar altera negrel?itdaca l-am lasa in contact direct eu aerul, sau chiar protejat imperfect, intr-o inlCiipere cuatmosfera umeda, Se recornanda ambalarea lui etansa, de prererinta latemperaturascazuta, Cutii'le metalice sint. foarte bune.

Cutii metoiice. Le putern utiliza au conditia ea polenul sa fie perfect uscat, Avantajul pe care-I pr ezinta aceste cubii este etanseitaten per':' fectal?i rezistenta Iasocuri.

Nuiuitati satineti polenuttn permanent a la 10'c uscat ~i recornandati clientilor dumneavoastra 'Sa nu lase niciodata deschisa 0 cutiatnceputa, Ea trebuie inchisa au grija du!pa fiecare intrebuintare.

74. Paraziti. Am vazut ca la uscarea polenuluitemperatura din etuva nu trebuie sa depaseasca 45°. Din pacate,a:oeasta temperatura care 'asiguraconservarea tuturor calitatilor polerrului nu are nici 0 [nfluenF'i asupra veventuelilor paraziti prezenti lnmasa ldegheniotoaee.

Parazitii srnt trei:

(1). Melia cerii, ale caret oua minuscule pot ajungein sertare, mai

ales in cazul coleotoarelor model "dedesu1bt" ; .

(2). Un acari an micro sco pic, Carpoglyphus lactis care transforma polenul Intr-o fai:na foarte fina --'- mult mai finadeeit ar producc-o concasorul eel mai perfectionat - dar, oinernteles.nnutilizaoila i~i improprie consumulul ; .

(3). Un nouparazit a1 polenului.rsemnalat de curind de catre Dl.P.

JEAN-PROST. Este voriba Ide un mic coleopter, lung 'Ide aproape 1,5p1inii 1a2 rnrn, 'care se dezvolta In rezervele de polen cu 0 rapiditate uirnitoare.

Deterrninat ide ditJ.1e ~Prof. VAYSSIERE, de la 'muzeul National de Istorie Naturala, acarianul poarta nurnele de Silvanus si1'ina11iendis si apartine Iarmliei Cicigldelor.

75. Exista care vreun rnijloc de aparare contra acestor iparazlti ?

a) Contra. moiiei cerii. Ouii'le acesteia 'care pot Ii amesteceteprintre ghemotoaoele . de polen, antrenate 'auele !in cursul diferitelor manipulat i, nu a~-teapt~decit conditiile f'avorablle pentru a eclozioria.

i J I

48

Daca nu ar. gatoriu sa ,. daca nu fr" aproximatir

b) C impotriva dar'ezit saeultorii vor recipient ds pleura ina sefnchide in strat SIU!b:

Tetrac fundarn IC1I Trat~ tualele pag.; ca aceasta ~ 76. Mi

ceperea nee din colector

Pentrc este in inte calificat rca: un aviz co::: nului.

Reeo evita compr stituie 10 n

77. 1. dit ealitatile

2. Co= pina nu es niciodata pentrua

3. Fi. recolta de mila pole ei ar putea

4 - c. 2J4O

Daca nu am putut sa Ie in aturiim prin 'Cern ere sau vinturare, este obligatoriu sa Ipastram polenul suspect; la frigider sau eel putin intr-un IOiC daca nu friguros, foarta riiCOI'OS. Ouale nu ecloziorreaza deeit iinoopind cu aproxirnativ +15°.

b) Contra lui Cai'poglykus. N CUllO'SiC un mijloc special de lUipta iropotrivaaeestui acarian :nicrosropic, sau mai bine zis eunosc unul, dar ezit sa-l mentronez en iua~""ca u este nici interzis,nki noeiv. Aipicultorii vor judeca singuri .: se depune recolta sau 0 parte din ea intr-un

ecipient de capacitate oon,enabi:lii, ce se poate mchide ermetic, si se pi'Cura tnauntru '0 mica ean -mte de tetraolorura de carbon. Recipientul se ~n'Childe <i;>i se 'redeschlde • pa 24 tie ore : polenul este sees ~i Intins in strat subtire pe 0 masa. pen' eerisire.

Tetraclorura de carbon este inflam'a'bila si nu trebuie sa 0 eon-

ini1amabila si foarte pertculoasa, Trattnd asttel acarian ~ Carpoglyhpus, oprim de asemenea even-

tualele pagulbe faiCUte'de .!.ia eerii ~ de Silvanus. Dar tin sa mentionez

cii aceasta metoda are nama; valoare de <pTeventie.

76. Micul apiculto a:rurtorul nu este utilatsi nu me totdeauna priceperea necesara pentrn a -nnde pe piata polenul asa cum este recoltat din colectorjsi nici ehiar dopa -nseare.

Pentru a evita ace:' ente care ar putea avea conseeinte serioase, estein interesul ;produmuL . sa apeleze Ia un Iaborator 'Specializat :;;i oalificat care, lin cuno~1a de eauza, va ipu'tea sa dea indieatii utile sau un aviz competent, bazat pe examenul microscopic si biologic val polenului.

Recorrrandarea este Jrepe- in interesul vapicultorilor - pentru a evita compromiterea in '-0 bnna zi a arce'Stui produs al stupului care constibuie .0 noua oogatie pe:!:::::-u posesorul de albine.

Siaturi practice

77. 1. Alegeti un :node! de eolector lbine constmit sicare si-a dovedit calitatile,

2. Controlati ci mai des posibil colectoarele, in fiecars zi dad stupina nu este departata ~ dad folositi mode lui "Ideasupra". Nu lasati niciodata colectoarele Ia aeeiasi s U!pi ci schirnbati-le, pe r-ind, Ia altii, pentru a prevent obisn - ea a binelor, eel putin inanumite regiuni.

3. F'iti foarte seve . cu dumneavoastra Insiva in ceea ce priveste recolta de polen, Feri:-'\Q de apa mai mult ca de orice. Aruncati fara mila polenul strins in eoleeto ¢ avind urme de umiditate. A!bsorlbirea ei er putea avea oonsecmte grave,

4 - c: 2i4O

49

4. Pastrati in perrnanenta polenul Ia loc foarte uscat, iar Pentru ca aceasta eonservare sa fie de luruga durata este indispensabila trecerea polenului prin uscator .sau prin etuva - 1'll fUIlJcti'e de volumul recoltei.

5. In momentul de f-ata apicultorii isi vind polenul, bine euratat, triat . si usoat, fara alta prelucrare.: an unele cazuri particulare s-arputea sa fie nevoie de polen 'pudra '.;_ are 0 omogenitats miWita ca aspect si se asimileaza mai binevIntrebuintatl in acest caz I.'i.1?nita electrica decatea - pentru cantitati foartemici, sau run concasor special - pentru reeoltele mai importante.

6. Polenul trebuie depozitat neaparat in reeipiente sau ambalaje perdect inchise. Pentru aceasta, In fu.nctie de posibilitati, veti utiliza de

preferinta cutii metalice sau de plastic. '

7. Yeti .fi atenti la pacr-azitii care Va pot, ataca stocul : molia eerii, Carpoglyphu'8 si Silvanus. Frigul va va fi de run mare ajutor.

8. Exista posibilitati multiple ode plasare a. polenului, pentru alimentatia dietetica. Dar nu livrati niciodata decit un prod us perfect, pentrua nu deprecia Jn ochii consurnatorilor acest produs apicol plin de viitor.

Catopheria chiapensis (dupa Er<ltmann)

PAR'TEA A TRElA

Intrebuin:#fJTea polenului in alimentatie .p in dieteticd

In ii!ati sa consumati polenul Cali.tiifile dietetice si terapeutice ale diferitelor polenuri

1

I

CAP ITO LV L 1 --'---'- _

COMPOZI'PA POLENtJLUI ESTE MINUNAT E)CHILIBRATA.

ROLUL DIVERSELOR COMJ?ONBNTE

78. Pentru a intelege bine influenta pozitiva constatata laun numar considerabil de consumateri de polen trebuie sa ne referim la eompozitia chimica a acestaia eare este, iara indoiala, rninunat echilibrata.

Mai intii,polenui este un aliment foarte bogat, far a nici 0 indoiala eel mai bogat din natura. In timpce fructele si legume le con tin pina la 90-nOfo apa ~i sint deci saracs in e'lemente nobile, polenul care ajunge la consumater este din contra anhidru. 'I'recerea prin useator i-a retinut apro::rimativ 10% din greutate : deshidratarea fruetelor sau legumelor presuplllle pierderea a aproxirnatfv 900/0 din greutatea lor.

Polenu I este deci ill! aliment bogat, deosebit de bogat, fara asemanare in natura ?i in pIns un aliment cornplet, La Iaboratorul national de la Bures-sur-Yvetse in departamentul Seine-et-Oise, s-au putut mentine in viata timp de ~ luni, in perfecta sanatate, loturi de soareci care nu primean alta mana deeit a ratie zilnica de pclen.

79. Aceasta bogatie erte 'data de numeroase }eluri de elemente care au, to ate, 0 mare importanta pentru metabolismul nostru, aidilCa pentru mtretinerea orgallismuJui si a sanatatii,elemente care inlesnesc substantial schimburile,

Cum nu putem intra in detalii, amintim numai ca pclenul contine: cca 20% proteine (materii al"obuminoide azotate) ;

cca 40--45010 aminoacizi {BZot total asirnilabil si indispensabil vietii) ;

cea 310% glucide san suostante dulei;

vitamine, . putin abundente,ce-i drept, dar acaror prezenta in ratia zilnica a urrui om sanatos Este_ absolut necesara ;

in "afara d€ acestea, doctorii CHAUVIN si LEN ORMAND au descoperit un antibiotic ~i un factor de crestere despre care VOm voribi mai tirziu.

53

80. Este foarte -posjbil ca efectele adesea spectaculara obtinute ca urrnare 'a unui consurn regulat de .polen sa se datorezs mai ales prezentei proteinelor, vitarninelor si aminoacizilor si de asemenea prezentei intr-o proportie redusa a oligo-elementelor : Her, eupru, potasiu, sodiu, magneziu, calciu, siliciu, ebc., al caror rol si impcrtanta nu sint neaparat pe masura cantitatii ; aceste elemente preoum si precedentele au mai ales rolul de catalizatori.

In polen mai exista inca 0 proportie de 3-4010 rnaterii neidentificate, materii necunoscute pentru moment, dar acaror aetiune, ne este perrnis sa banuim, este deterrninanta, icl[ndu-i caracterul specific si calitatile minunate,

81. Cite ceva despre proteine. Proportia lor poate varia de la 7 Ia300/0, in functie depolenul consrderat : 20010 poate fi considerata drept proportie medie satisfacatoare. Aceasta aseaza polenulca valoare alimentara, ~i nurnai pentru aceasta singura categorie de substante, la nivelul Iucernefei inairrtea cerealelor. El oontine elernenteipe care produsele de origine animala, mai bogate in protide, nu Ie au (TODD I?i BRETBRICK, 1940).

Aveam deci dreptate sa afirrn 'Ca polenul este un aliment . bogat, caci-contine maicu searna elemente de tot Ielul necesare wietii.

82. Iata-ne ajunsi aeum la aminoacizj vcara sint materii azotate absolut Indiepensabile procesului vietii si pe 'Care organismul vnostru este ineapabil sa le produca sau sa le sintetizeze, Reprezinta 13010 din greutatea polenului uscat,

Este necesar ca alimentatia noastra sa':'i ofereiorganismului gata pregatiti. Nu trebuie sa mai repetarn dl prezen~a lor in pol€in 11 face deosebi tde pretios.

In polen sle gas esc amirioacizii mentiorrati mai jos. Cantitatea indicata reprezinta Ig:rame~e de polen uscat. Sint scrise CiU cursive nurnele aminoecizilor iruiispensabili vietH:

cisterna 0,6 arginina 4,7
histidirui . 1,5 -izoieucina 4,7
triptofan . 1,6 leucina 5,6
metioninii 1,7 lizina 5,7
fenilalaninCi 3,5 valina . 6
treoninii 4,6 acid. glutamic 9,1 Nu putem decit inregistra aceste rezu'ltata care ne confirma totu~i bogatia polenului, diversitatea compozitiei sale. Intr-adevar el contine de 5 plna La 7 ori mai multi aminoacizi decit carnea de vita, ouale si brinza, considerate la g:reutate egala,

54

83. T Sint 7, 9i an proaspat) :

BI, tiamins B2, ribofla-

nutriti pirrdcx

~pp sa digesti acid burarils addia...

C, acid as giile e-

In OOJ gas'e~te dill are 0 act,i cerebrale,

La a vitarnina _ important, VttaIL tuentul pic ooulare oua

84, C (U.R.S.S.), IOIRI$ diamintite H,· blot:

si in

E, toco

sperc [np: es te inch insemnat ~

.85. rului. Ioi . primitsi ment - in special

83. Trebuie sa spanem ei:reTa envinte despre vitaminele din polen. 'Sint 7, si anume prezeare --1Darele cantitati medii (in 100 g polen proaspat) :

BI, B2,

-.2 gama - metabolismul glucidelor :

8,50 gama - vitarnina 'De servests

piridoxina : 5 g~ -::;.,. cizp~ cresterea, cornbate anernia ;

-~ PP sau nicotin;;m->m = _ . runa - comb ate tulburarile cutanate,

dilgestive si neu:ro-::2Jr:5'e~::;r

acid pantotenic: - - favorizeazacre~terea, comibate tu1- buras-ile x-utanate, :::==-~="'? respiratorii, digestive, circulatorii etc.; acid folic: 5 gama - =:;T..,Y'<=- ' ematopoletica ;

C, add ascorbic : 1. giile etc ...

=a::::'JE - combate scorbutul, gingi:vita, hemora-

e hrisca - aproape T? mgOfo. Rutina

are 0 actiune favo~ - _ Co - tarirti capilarelor~i evita hemoragiile

cerebrale, crizele ~ (!ncrarile Iui SIIM de Ia Tartu,mstonia).

La acest tablou s-e::: ~ • jp] i>ea adiiuga oarotenoizii cactivl sau provitamiria A care se ~ :r:!a fu. organism in vitamina A: procentaj

important, 5.000 la 9. 8~'IOO g.

Vitarnina A n 2S:E a.!:~a deeit. axeroftolul sau retinolul, constituentul purpurului reL\ ;.... ~ vitamina intervinetsi Jn 'afect,iunile

ooulare cum ar fi .de ~t.almia.

84, Conform rem'" w: ,e _ ob'tffiUte de profesorul B. A. DEVIATNIN

(U.R.S.S.), care s-a . diul vitaminelor, si celor ale dr. N. P.

IOIiRI$ din Moseova, c..;_ • sa mentionam, in afara d~ vitaminele

amintiternai sus, un o;j;j;UZ!'2!e H, biotina - favor=~ ~&.e:rea, actioneaza in tulburarile eutanate si. in. blefarita, •.

tocoferol - reproducerdi, antisterila, indicata pentru

spermatogenezs; "'-.,r_~._.::c.ri neuro-musculare.

E,

[n prezent ar ~ ~ dar nimic nu ne spune ca iaceasta lista este 'incheiata, nona I":-;Z ,,'ne diferite in polen, fiecare avind un rol

insemnatin funqio~ organelor noastre.

,85. Sub rezen-a -. rezultatelor prelirninare ale profeso-

rului Ioiris, iata _ci eva i!i"m::J:!m.' - snplimen tare asuprarutinei: rusii siil1 t prirnii '~l anum€ ,. ~ :()~~ care au pus in evidenta acest nQU element - cunosout de ~ -e! de ,·oarte mult tim.p dintr-o serie'ci'e plante.

in special hrisca ~ S japonico..

55

Rutina a fost descoperita acum rnai Ibine de 0 suta de ani, in 1842, d'e catre August WE;8B, ,in flordle de Ruta graveolens. Rutina este pre-

zenta printre altele, in urrnatoarele plante: "

ardei, in conserva 3,90/0 rnorcov 3,70/0
fructe de scorns 2,35% mandarina (coaja) 5,20/0
coji de eeapa 7010 flori 'de tei 1,2%
ceapa curatata 0,5% Sophora japonica 25010
fructe de macies 0,9,2~1,5O/o
lar in polenuri :
pastura 13% polen de nuc 3%
polen Ide alun 3,50/0 'polen de hrisca pin a la 17 % Teate acestea sdnt date din corespondenta personala, Ioirds

86. Rutina este.o ,glucozida, 0 substanta <care prin hidroliza se scindeaza in 'glu1cozii ~i alte substante de natura variabila. Dar unii autori o considera vitamina, vitamina P (nu R, asa cum s-a scris uneori din greseala).

Aceste generalitati, foarte utile, ne vor permits sa inteiegem, sa urmar-im mai bine efectul rutlnei asupra organisrmrlui, Principala sa proprietate ersie de a spori rezistenta intregull!} .... ~§istem capilar ceea ce, dupa cum vom vedea rnai departe, -are consecirrte importante in domeniile cele.mai diferite.

La Laboratoarele farmaceutice DAUS$E din Paris s-a iacut un studiu complet asupra mrtinel. Iau ddn mieA' brosura pe care au binevoit sa rni-o tdmita, informatiile care urmeaZ\:

m Toxicitaiea. Aspect important. TOti\'t~{utorii sint de aoord ca aceasta toxicitate este sl~ba. Se citeaza dozele;qlrmatoare: 0,80.~g/k1g la iepure si 0,50 g Ia cobai. La soareci po ate merge pina la 1 g/kg.Adlmitinct ca organismul nostru ar avea aceeasi toleranta, s-ar putea deei admite pina la 60 sau 70 g pentru un adult. Bineinteles eonsumul de polen continfnd ohiar 17% rutina este fara urmari. Sa vedem aeum care sint avantajele.

~. (2)Efectele asupra rezistetuei capilare, Experientele fa'cute, in

'--~ amanuntele earora nu este CClIZU1 sa intrarn, permit sa constatam 'ca 1a animalele de experienta rezlstenta oapilarelor poate fisporita pina 1a 76010 prindoze de 20 de gama (adicii ,20 miimi de miHlgram) pentru arfimale die aproxirnativ 500grame. Pentru un om de 70 kg aceasta ar corespunde unei dozede 140 ori mai puternica, adica 2800 gama sau 12,8 mig, cantitate fara importanta.

56

(3) E nisrnul faexcesive

(4)

a singelui 40%. Ea d' (5) rea ri tmu, intoxicate

b. Ef

c. E! 87. P

«A nistrarea «em Atlantic C anormal

«Din vatie di~ ei s-a ooc normal.

«Ace! care rezisi unui traea vasculare tati ating

In de 10010 la

-88. rrrera watt: voi multu:;. diverse he; glauccame de diverse asupra caf cu titlu in

,In si Iemeii in-

· -

(3) Efectul - - -. -- capilare, Rutina protejeaza orga-

nismul fata de - i'tatti - capilara datorate unei iradieri

~== a:csecuti\e injectiei cu histamina .

. n<:!'ft'·""" .... fli!==l''.l!i- de singerar'e $i a timpului de coagulare

a sirujelui. Rutina ~~ - de singerare in proportie de 30-

40%. Ea dirmnueasa ~ 2'9?'C=""P2 ±npul de ooagulare.

(5) Alte ejeese, c... _~~_.""" oontractiilor eordului izolat si incetinirea ritmului, Aces ~ esze ~:t indeosebi de inimile olb'osite sau intoxicate;

b. Efect di

c. E,felCt ~. 87. Proprietii1j_ rolul jucat de £rag:; .. ==""""' riale si hipertensiunfi,

«A doua a~e -ro:::S;IG.- - nI nl profilactie cert pecare-l joaca admi-

nistrarea rutinei in re de temut.

«COUCH a ~ lui American Chern. Society, IM6,

Atlantic City) ca _ _~ masurata 1a 1 219 hipertensivi, era

r:ensiv.

i?::ima din aceste actiuni se bazeaza pe ru.:rn ill marile accidente ale sclerozei arte-

«Din acesti :. 173 au putut fi rnentinuti sub obser-

'la\i.~ di.ni.ca £'a~~ - ml. iosi. i.Tata\i 0'U rutinli, Ia 88U/o dlntre ei s-a ccnstataj fu ~ sa~i revenirea rezistentei capUare la normal.

«Aeeiasi

, sa dovedeasca ca la acesti hipectensivi la .:=::E2Se adnsii Ia 0 valoare nor-mala cu ajutorul 'e _ rna, freeventa accidentelor prin rupturl 'E:'e ern de 20f0 pe eind la hipertensivii netra-

unui tratament pe Oe::!:a vaseulare cere'brale tati a'tingea 250/0_

In sf irsi t, morsaez ...es. g:-upul tratat eli rutina a fost de 10f0 fata de 1 DOlo Ia martori»,

88. Mi-ar trehu£ __ croe 0 pagina din aceasta carte pentru a enumera mate af~ ~ ee::e rntina le vindeca sau le amelioreaza. Ma voi multumi sa ~ ~ele eruptii trombopen ice , eruptii toxice, diverse hemoragii, emoragii intestinale, nefr-ite hematurice, glaucoame hemoragiee, ~.e hemoragice, hemoragii retiniene,edeme de diverse naturi eczane ae. re ~i cronice, ulceratii ale pidorului ~alctiu[le asupra capilaritati , ~, degeratu>ri, radicderrnite incipiente si - cu titlu iniormati"\ -!.eZi .. cutanate .provocate de iradierile atomice,

,In sfir1?it in pentru corectarea imgilitlltii capilare a

hemoragiilor meningeale 'ale suga-

57

rului. La .femei Insarcinate rezlstenta capilara a fost ameliorata in zece zilein 60010 din cazuri ca urmare a vadrninistrar-ii rutinei (lucrarile lui M. DUMONT),

Aeeasta Jista nu mai are nevoie de comentarii, Stimiacum ca polenul eontine in doze variabile - pe care ar fi bine ca Iaboratoarels noastre sa le poata preciza- aeeasta rutina cu actiuni multiple care se adaugfi Ia ceea ce stiam deja despreceilaiti constituent! ai sai Natura pune Ia dispoaitiaomului tot ceea ce ;poate contribui Ia rnentinerea saniitatii lui 9i chiar mijloace de rvirndecare.

Polenul este cu siguranta unul din cele rnai pretioase.

89.Nu mai enurneram diferitele vitarnine menticnate mai sus: proprietatile principals ale fiecareia au fost indi-cate deja.

Sint sigur ca toti cititorii vor aprecia diversitatea lor si nu va mai fi de mirare pentru nici unul ca fiind ant de bogat polenul are proprietaWe cunoscute, El contine rirrtr-adevar 0 cantitate necbisnuita de elemente nobile, toate cu actiune mai rrrult sau maiputin insemnata asupra unuia din seetoarele organismului nostru, Si putem afirma ca aetiunea lui asupra Iiecaruia dintre noi in urana unui consurn re:gulat nu poate fi dedt folositoare. Cine oare nu se plinge in, zilele noastre de cutarc saucutare carenta, tulburare sau insuficienta pe care oonsumul de polen Intr-o doza zilriica fe-ar ameliora sau le-ar face chiarsa dispara?

9'0. Evident, aceasta brosura nu are de f'el caracter stiintific ; seopul sau este de a populariza in rindul consumatocilor citeva notiuni olementare de alimentatie si de dietetica, Taminin!d pe un terenaccesibil tuturor. De aceea amevitat cuvintele si toate frazele pretentioase ; dairera inevitabil sa Indicam cel iputln nurnele vitaminelor si aminoacizilor atunci cind .am vprezentat prmcipalele proprietati ale acestor substante.

Nu este deci cazul unei analiz€ amanuntita care sa epuizeze compozitiapolenului ; citarn nurnai principalele si cele maieficiente componente. Sa notam deci prezenta fermentilor, a diastazelor , atit de utile pentru digestia storrracala tsi intestinala, a hormonilor atit de la moda ~isa spunem citeva cuvinte despre 0 sulbstanta deosebita 'care nu a fost separata prna acum dar a rost sernnalata de catre doctoril CRA UVIN si LENORMAND. Este yorba de un factor antibiotic extras din polen in general. Studiul respeetiv a Iacut obiectul unei comunicari 1a Academia de Stiinte la2 ianuarie 1957.

Un extract alcoolic de polen s-a dovedit foar'te activ asupra anumitor culturi rnicrobiene pe care le distruge. Pe de ,a1ta:parte, .1a soarecii care au primit doze din antibioticul mention at s-a constatat urreori 0 dirrrirruar-econaider-abtla a ilorei tntestinale,

58

Nu_€'S' enteritele oe Dar sa retiz teriilor si elimina pe speI'linlddi agentul de ~

91.Se Cred ca P'(I de m'aibim Ii fest ders explicatie ? selor de pc parte, sint - ele nu zboa dent. Sint varza furaje castani etc,

Totusi omagul, 'cut Iarita, dum ca indivizi odata aglom

$i de Nimic nu planta cons. ori slnt n plant a in k

Ald'mi' no civitate , fiecare 15

Nociv i-ar putea ori, af'irma finei in p castano Ca

92. M putin suma vizi fata ill sau de cap; nurile .gran:

-

Nu este deci smpriczi: _ sa. anam ca 0 cura de polen vindeea enteritele .eele rnai rebe...a 0::l1! ~ mai departeasupraacesbui subiect. Dar sa retinem ca p6!e'C::ll. aze 0 G!$une fericita asupra microbilor, bactermor ~i diversilor ·eM '£ "~:' oe se gasese in intestinul nostru. Polenul

elimina pe cei rrocrvt _ - ~ eresterea celor utili. Intr-un cuvint,

spermd .'ca imi a::! areGSta ezpresie d'igurata, ,;polenul este

agentul de politie al . -idS!? "

91. Be pune ~ -

Cred ca pot raspu:ntie _ 'a aceasta intrebare. Dupa .« experien~a

de mai bine , 'de ~ ~ II am auzit .pe nimeni spuntnd 'ca ar

fi fost deranjat de _ ::.z:a oarecare consumat. Exista oare vreo explicatio ? Desigur ~ rea a :a:'"le1e, pe de 0 parte, fi3'Cprospeciarea surselor de polen in rn::~ ~":,e a stuipu'lui lor ~ica, pede alta parte, sint - oriee . c-e::- ~ - partizanelo minirnului efort. De a'ceea ele nu zboara depre-= C= _ .;:_ eanta mai eles plantele 'cu polen abundent. Sint interesare .....,_ - a_'e:; e inUoririle masive : crucifere (rapita, varza furajera, ~i!2::" e...... ~-neagrii, salcim.jpomi fructiferi, lavanda, castani etc., ale cfu _ ?":; ,2 L1:T an evident nimic nociv.

Totusi, in nat::n::!:a ,~ ~"":e toxice, pe care le cunoastem bine : omagul, cucuta, lap""~ brindu1?a -de' toamna, matraguna, rnase-

larita,' ciumafaia, dig;d.- ~ _ Or toate aceste plante exista mai ale'S

ca indivizi izolati, mid petice de oiteva duzini dar nici-

odata aglomerari . - at::"ag deloc albinele,

Si de ia1ltfel, _,<= "" ca polenul aces tor plante este toxic?

Nimic nu 'coniirma 0 c ......... =-28 presnpunere. In plus stim bine ea intr-o planta considerate ea ate parti le plantei sint nocive. Uneori sirrt noeive fru::p.""'. ~ ~acinile, sau tulpinile, dar niciodata planta in intregtme,

A1d'mitind to • - C§ :;JG2:e::::.:." a retinut intr-un anumit grad aceasta nocivitatevse poa e ~ cli - snte de ghemotoace de polen dntarind fiecare 15 mg, aeeesra . -m.ie trebuie sa fie nula sau 'pr actic nula.

Nocivitatea ~ _~;;;e s-ar datora mai ales alcaloizilor pe care i-ar putea contine c ,.- ~:e zgane. Dr. CHAUVIN, citat de mai multe ori, afirrna ca nu a _ r=ciodatii gasi vreun alcaloid din grupul mOTfinei in polenul de ~ .; _"ci ul din eel a1 esculinei in polenul de castano Cauza pare Gee: = - -~t2..

92. Mai treOnie sa - pxaminat un alt aspect al proiblemei, eel putin surnar : este -"" alagie, adica Ide intoleranta anurnitor indivizi fa~a de uncle ~_ rlicaria este 0 alergie cauzata de peste sau de cap~uni; ~ - esiJe 0 alergie cauzata in special de polenurile .graminee'l'Or. cl

59

CAPITe

Un foarte mare numar de specii de plante sintin stare sa provoace manifestari alergiceca urmare a impra::;;ti~ii polenului lor in atmosf'era Inconjuratoare, pe care 0 respiram. Dintre aceste plants rnentionarn : salda,alunul, arinul, mesteacanul, platanul, salcimul, teiul, coniferele diferite : pinii, molizii, zada, etc. .. , cea mai mare parte a gramineelor spontane (nu si eerealele) : g'Olomatul, floeosica, pirul, hirusorul, etc ... , compozeele : arternisa, cioroi,

Trebuie sa remarcam cil. accidentele sint totdeauna ocazionate de polenurile anemofile,adka die acelea purl ate de vint ~i niciodata vde polenuri1e culese de albine deoarece acestea adauga in polen, in timpul Iormarti ghemotoacelor, putin nectar si saliva care distrug principiile alergiee ale polenului aeestor Ilori.

• I

9,3. Th exista poles un pronu - amare. elf: zece specii zaharat, a::

Cum polenului durile ce

Sa

polenul :

1. In

2. I - 94. :P a) 19b:

mai mare multurnes si ou 0 prea arna; lingurita intr-un pa;

Se r1mind in 30% din

ib) ~

bune reZ'IL omogenlts; ochiul. Se

Hedera helix

Melilotu& macTorhizu (dupa Erdtmann)

-

C API TO L UL II~ -:-- _

9,3. Dupa cum ~ nnmeroase varietati de polen, Dad

exista polenuri _:, exista si de diverse gusturi. Unele au

un pronuntat gust z.';9-::.._ - polenuri sirrt rrrai mult sau mai putin

amare. Cum in ~~ se ~ amestecuri putind proveni de 1a zece specii domtnante, ~ p...-edominant este mai degraba amar decit zaharat, amareala ec::'e e e2!e :nai multo ori nu place tuturor.

Cum putem ~- """' • .."...~ polenului oeva 'P - durile ce urmeaza,

Sa spunem Ia ~ ea exista mai multe frelurci de a consuma polenul :

1. In stare n.atm:~ ~ crl':E::uot.oace sau rnacinat.

2. Intr-un amestee 94. Polen in sbrre nalmr:ati

eu urrt, dulceata, miere, etc.

a) ghemotoaee, ~ cu::z se iau din oolector-ei 'cum il livreaza cea

mai mare parte a - c, Dttpacum stim, numeroase persoane se

multurnesc sa rontaie _ - 1latur si se simi foarte bine. Se poate lua

si ou 0 inghititurii ~ care usureaza deglutitia. Daca polenul este

prea amar, se suge _ _:i:e:l.L 0 tmcati:ca de zahar sau se ia intr-c lingurita de miere de ~ia-:;e. ~u sint partizanul amestecardl polenului

Intr-un pahar cu apa,. - . :-a poate ca le va place.

Se poate face de amestec, din polen sl miere lichida, ·sfa-

nimind in prealabi ~ p:;=!ljl i medie, mierea nu poate absorb! dedit 30010 din polen si rezuim:: er..e putin ispititor,

b) Polen pul\."a~_ en en polen pulverizat se obtin oele mai bune rezultate ciicl awfS"".ecW. se face mai bine 1?i se obtine 0 mai mare omogenitate. Dar, 1a - i 'Cat ~ eaztrl precedent, amesteeul nu rin1o'inta ochiul. Se obtine un amesiec ce seamana cu mustarul, Ceea ce nu impie-

61

didi insa acest polen pu:]bere sa fie excelent - datorita usurintei cu

care 5e asimileaza amestecul. . .

Reamintesc ca este relativ sirrrplni de obtinut polen pulverizat madnindu-l oiteva minute, sl in cantitati mici printr-o ril/?nita eleetrica de cafea.

95. Polen intr-un amestee, Este un rafinament pe care unii il vor aprecia, in special consumatorii descurajati de gustul amar al anumitor polenuri.

Acesteamestecuri presupun ica polenul a fost in prealaoil mad-nat cu ajutorul ro;;nitei electrice de cafea desprecare am vorbit mai sus. Daca exigentels nu sirrt prea mari, 11 putem utiliza 1El!/?'a cum se scoate din rl'!iJnita, 00 toate ca mai ri;tmin parti din ghemotoacs ce nu au fest bine macinate. In aceasta forma putem sa-l trecem prmtr-o sita Toarte fin a si sa-l amestecam apoi cu unto Se obtine astfel un amesteo excelent, cu efede remarcabile, mai ales daca este asociat cu miere. Totusi constitute un intaritor de prim ordin, de 0 hogayieex'ceptionala si care

se asimileaza perfect: "

In Iipsa untului se poate intrebuint., un ait corp gras sau dulceata, de preferinta jeleu decoecaze, de zmeura, de gutui, etc.

Dar acestea nu constituie, blneinteles, 0 obligatie, Eucred ca cea mai mare parte a consumetcrilor se VOl' multurni sa rontaie ghemotoacele de polen ~ cu sau ifara apa, sau cu vreo du}ceata - acesta fiirid mijlocul eel mai sirnplu /?i care nu necesita nici 0 pregatire prealabila.

96. Doze de utilizare. Se pare ca polenul i1?i datoreaza calttatile mai ales prezentei in el a vitaminelor si aminoacizilor, Vitamtneie, numeroase, dar slab reprezentato lea procent relativ, in'deplirresc rolul deja indicat dar mai ales rolul de catalizator. Prezenta lor este deci 0 utilitate incontestabila, deoarece ele favorizeaza desfasurarea unei serii de procese biologice fara insa a fi distruse.

Nu se poate spune acelasi IUI0l"U si despre amirioacizii pe care am invatat ~ sa-i cunoastern. Cunoseind cantitatile neoesare organismulul, ~i fara a dori sa intrarn in consideratii mai mu'lt sau mai putin savante sau complicate, ajungem La concluzia di tin:ind cent numai de aporturile de polen ar trebui sa consurnam zilnic circa 32 ,grame.

Dat Iiind ca Inalimentatia noastra se gasesc si alte surse de aminoacizi, se poate spune ca ratia de polen trebuie sa fie:

cea de Intretinere . eea de ~o'c .

20 grame pe zi 32 'grame pe zi

Ceea ce inseamna ,ca 0 perscana surerinda, obosita, astenica va trebui sa consume zilnic circa 32 grarne. de polen pe cind un minimum

62

de 20gu desrfa~oar£ Pen tiile de 0

Apo:. 97. _

pentru vex De

1 Ii I Ii 1 H 1 IiI; 1 '1' Va:

fiecare ,(2 supa, rase 98. - luat pole Am si pe nu neata pe

In i11'CO n ve rill jumatate prinz sau

Aces 3 si 12 a: 99. = buie sa lucru in Bste Este fara sucre

doarnnele in ce mal de medi dintre eel sa nat atea,

de 20grame sint e:J!e pentru pasbrarea sanatatii unui adult ce

desfasoara activitate ~ saIl - tciectu-ala intensa.

Pentru copii este .n C:_e de avizul medicului ; iata totu~i indicatiile de orierrtare :

de 1a-:3 -a :)

de la 6 Ia azri

Apoi, ratia norrnam a. aiultului. 7 U toata Iumea are Ia i:Ilc!Gmina un cintar pentru veridicarea dom~ .:nmcate mai S'U'S.

12 grame pe zi 16 'gra,me pe zi

De aceea iam ci_- a zeferirI 1a capacitatea liDiguriyei1?i a lingurii : 1 Unguri1)i de cai~ ::-a...a en polen uscat cintareste 5 g

I Iingura de ~ ~ en polen uscat cintaresto 15 g

1 Hngurita de ~ea p!ina cu polen uscat cintareste 8 g

1 lirug:urita de dese:-.: p:_ina -eu polen uscat dintar01?te 15 g

1 Iingura de foa_-rte plina ou polen uscat.-cfntareste 24 g

Va fi usor, eebd de Ia aceste indieatii, sa determinam pentru fiecare caz in pane :m::::na_-nl de Iingurits de cafea, de desert seu de supa, rasesau pline ee ~"'ebuie Iuate zilnic.

98. Ultima in::!'e3Ere care se pune : In ce moment al zilei trebuie luat polenul ?

Am fa'cut nu:neroese experiente pe mine Insumi, pre cei apropiati si pe numerosr prie~ - ered ca nronrentuj eel rnai Iavorebil este dimi-

neata pe nemineate, ~ape un siert de ora inaintea micului dejun.

In acest caz se a dintr-o data ratia zilnica, fara nici un

inconvenient. Dar 0 p:: ie::n atit de bine imparti in doua parti egale,

jumatate -dirrrineata i:::min::ea snrcului dejun, jurnatate inaintea mesei de prinz sau a mesei tie seam.

Acest procedeu esre reeomandat in mod special pentru copiii lntre 3 si 12 ani.

99. Exista com:rni:~mca:' ? Personal nu eunosc nici una. 'I'otusi trebuie sa marturisese S=_<:er ca polerrul in:gra~a. Vom vorbi despre acest lucru in capitolul ~-:or_

Este un avantaj, S2n un dezavantaj ?

Este un avamaj eYiden .pentru persoanele slabe care au incercat fara sucoes sa se ~_ In schimo este un mare inconvenient pentru doamnele 'ce dorese sa S!. jeascii moda 1?i sa se conformeze liniei din ce in ce mai subtiata ... 1; or trebui sa aleaga intre a sl8Jbire provoeata adesea de medicamente san de reg:imuri draoonice - si care' pot avea urmari dintre cele rnai neplaente ~ cura de polen, inofensiva, <care le va reda sanatatea, vigoarea, dinamrsmul si buna dispozitie.

63

Caci,aiiia cum vom vedea in paginile ce urmeaza, po1enu1 poate r-eda organisrnului toate aceste lucruri pe care viata moderna lesuprima putin 'Cite putin £ara. sa prtnzi de veste,

Asa cum se face ,cura,(Ie struguri, cura de fruete, de ce sa nu se fadi si 0 cura de polen -- adaUlginld alimentatiei zilnice citeva zed de grarne din aceasta minunata substanta naturala, plina de vitamine si de nenumarate elemente ind'ispensabila sanatatii, pe care florile ajutate de soaDe au pus-o la dlspozitia noastra, prin intermediul neobositeror culegatoare dinstup?

Urrneaza sa raspundeti prin da sau nu laintrelbarea pe 'Care am pus-o, ou toate ca nu este yorba de un referendum.

Sfaturi practice

100.

1. Faceti una sau mai rrrulte cure anuale de polen, ca 0 cura de struguri sau de SUiC de fructe.

2. Consumati polen uscat, cu aspect sa:tisfa'Ci:itor ~i garantat, rontiHnld ghemotoacele ca atare sau dupa ee-l ma!Ci:naVi.Luati odata cu polenul apajndulcita sau miere, unt, dulceata, dupa cum preferati, sau daca va displace gustu! amar 3'1 anurnitor polenuri.

3. De preferinta consurnati polenu'l pe nemincats sau putin inaintea meselor.

4. Doza norrnala este de cca 20 g pe zi, pentru un adult, doza de soc - 3,2 g (exceptional).

5. Perrtru copiii sub 3 ani, reduceti oaceasta doza cu cca 1/3.

6. Pentru a nu ointari de fieoare data, amintiti-va ca 0 lingurtta de cafea cu ghemotoace de polen usoat cintareste 5 g, 0 !ingurita de desert 10 g si 0 lingu;ra de sUlpa 15 g. Este verba de masuri rase.

7. Pentru masurrle pline, oorespondentele s'int urmatoarele : lingurita de oafea, 8 g; Ilngurita de desert 15 g; Iingura de sUipa 24 g. 8. 0 cura buna trebuie sa dureze 0 luna. Ea trebuie repetata in cursul anu1ui, mai ales 1a inceputul anotimpuril'or, iar uneori trebuie prelungita tot anul cu intervale de cite 0 saptamina din timp in timp.

Ulex nanus

Amygdalus communis Trifolium campestris

(dupa Erdtmann)

confirmari : : in care se ret: . Pentru efectele cons sau de deficie

102.'P mal, asa em: pacientii 0 Ierenti ca'Pa ou placere, '" zent in poles; lui situat int;

'I'rebuie mului in get gastrica, de _ reinnolrea i

103. P rezista 1'3 0 cunoscu te, 1 consumul de lucrurile star altul, Deoar ce mlin1dati, cauza sau a; alte tratamer

104. P

. mata die cei VIN. Consum

5-c.240

I

I

CAP ITO Lui; IIL-I ,....-- -'--_---:-_--,--

K

/

PO

~IMINUNAT

. 1101. Am primi ~k':fust COIDUnlCate extrem de numeroase

~;m:!o::' pe care Ie releva, ee :pot indica cazurile

in care se recom'oo.tla co~ • de polen.

. Pentru cit mai ::no - ~ iat.e in aceasta expunere vot indica

efeetele constatate ~ ~ Obynute Intr-o multime de afeetiumi sau de defieiente. F"~ .. _ Be va pirtea orienta.

102. Polenul ~ mtaeare, Dupa citeva zile de consum nor-

mal, a~a cum s-a ~ Be eonstata, au rare exeeptii, la tOti

pacientii 0 revenire a _ ~ ~ Ce niincare. Ailimente care ii HiSiau indiferenti ca!pata din no <r := Devin din nou placute ~islnt consumate au pla1cere. S-ar pntea ea acest elect sa se datoreze unuj element prezent in polen ~j care ~ ~ asnpra centrului de control 'alI apetrtului situat intr-o glam:la CE ~ ill baza eraniului - hipofiza,

'I'rebuie sa ne ma: ~ cii polemrl acticneaza asupra metaboljsmului in general, ~ ~ toate Iunctiile, in special funl~j!a gastrica, de unde r~ a~~ sporita care fa1ci'liteaza .foarte mutt reinnolrea intregu'tui -5'" =::;:-n

103. Pole nul ~ , ~ cum am mai aratat, slabiciunea nu

rezista Ia 0 cura de PO::"'e:!. ~ cura echivaleaza toate intaritoarele cunoscute, lucru ~e ',' 1ffic. Este foarte probabil, pentru ca consumul de polen . ~mri metabclismul si pofta de mdncare, eEl

lucrurile stau astfel, - eiecte sint eu siguranta legate unul de

altuL Deoarece ffiIDca7 ~ mal ales ca aslmilati mai bine ce'ea

ce mrncati, "profitati ~ ~ al1a cum se spune. Fie di aioeasta este cauza sau alta, fap-cee ~ta astfel. Polenul ingra~aacol'O unde alte tratamente au

104. Polenul ~ intestinale. Aceasta actiune este confir-

mata die cei mai '.- ~ printre care dr. Rl(§my CHAU-

VIN. Consumul de pG~5l. ~ €feci dnhlu :

5-C.240

65

1. Vindeca constipatiile voels, mai rebele fadi nici un- rau si fara. nici 0 durere ;

2. Amelioreaza anumite cazuri de diaree persistenta, enterite, enterocolite, colibaciloze ~i alte infectii atit de neplacuts cauzats de dezvoltarea necontrolata in intestin a florei, sau a unor microbi patogeni periculosi.

Asa cum s-a aratat mai sus, pole nul este intr-adevar agentu1 de politie al intestinului.

'I'rebuie sa recunoastem, conform acestor experiente concluJdente, ca polenul are efect ecolo vunde-alte interventii au fost ineficiente, Chiar daca polenul nu ar avea la activul sau decit aceste doua rezultate, citioolnavi n-ar trebui sa-i fie recunoscatori ! .

105~ Polenul antibiotic. DoctoriiCHAUVIN sl LENORMAND sint ceicare au evidentiat in polen un antihiotic,a'cHca 0 substanta speeifica avirrd ca iprototip penicilina, in stare sa opreasca dezvoltarea anumitor rnicrobi inSipeciala: salmonelelor atlt de greude distrus, ce provoaca Iebra tifoida,

Intc-un cuvint, dater-ita aoestui antihioti:c polemrl joaca in intestin rolulde regulator. Distrug'ind sau inhibi'l1ld microbii daunatori, el permite microbilor folositori sa iasa repede lnvingatord. De unde rezultatele adesea spectaculare obtinute ohiar din prrmele zile .prin intrebuintarea polenului in alirnentatia nor-mala.

106. Polcnul ~i psihismul. Moralul unei perscane este in strtnsa legatura em psihicul sau, Orice om sanatos are, in general, un moral excelent ~i inclina sa trateze mici'le si marile necazuri ale vietii eu un anumi t optimism.

Cur a de polen, care restabileste echllibr ul si armenia functiilor, are si ea un rezultat asemanator. Dupa opt zile moralul se restabileste, caractorul sle resimte. E)~ti mai putin nerves, mal putin iri.tabil. Te enervezi mult mal greu, cad 1llJcepi sa ai mai multa intelegere fata de semeni. De asemenea, devli mal amabil. Deci, aviz artagosilor si tuturor pesimistiler care populeaza ornerrirea,

107. Polenul si neurastenia. Aoeasta actiune trebuie comparata eu precedenta, Neurastenicul este un deficient a carui stare generala este rea, care vede totul in negru si in cea mai neinsemnata actiune pune aocentul asupra eventualului aspect negativ, Inclina sa exagereze cel mai mic rau, cea rnai mica dificultate. Adesea are irnpresia de a fi un persecutat. Sistemul sau nerves este deze.chilibrat deoarece a su:ferit un soc, 0 emotie preaputerniea, a fost contrariat si i-a lipsit influxul nervos pentru a invinge aceasta depresiune care din trecatoare s-a instalat definitiv.

66

Pot sa vor restabfr. i~i yareglm: cu atitrnai

108. F lizam efe1cu: dent, aceass telor organe ale polcnul credin ta S~'Il are 0 repex torii 'CRA constatate : cind oc~ conval €rscen-

Pot at euforie, 0 S misrnul, 'Sp' in viata. Inl

$ipeli de 1$010 (32 pen.tru .~ 01

109. P majoritatea nea este de mare masu direa, imi mtlnereste nu ar putea roase,nava. atit de acce,

Aceast nului : la ]ll negru pe a Este depar reprezinta 1:

Adaug nu poete fi care provos sistenta, si

Pot s~ va asigur ·ca'vitaminele~i aminosoizii continuti de polen vor restabili armenia in acest 'Organism dezechilibrat rsl dezaxat,care i~i va regasi dorinta de ·.attai -. dupa 0 perioada care va fi,)~vident, cu aut rnai lungacu cit .depresiunea va fimaigrava.

108. Polenul $i starea generals. Ajungem,. cum este firesc, sa analiz am efeetele" polenului asirpra starii generalea consumatorilor. Evident,aceastii stare generala este rezultanta starii partieulare :a diferitelor organe' '~i a diferitelor Iunctii ;am vazut efectele binefaca toare ale polenullii asupra oitorva dintre ele, Toti experimentatorh de buna credinte : s1'llt,de aoord ill 'legatuta cu acest lucru :consumulde polen are 0 repereusiune dintre -Celemaiieridteasupra·stariigenerale.Do<:torii 'CHAUVI,N ~iLENORMAND,; printre cele pati-u'efedepril1dpale constatate deei, mentioneaza ca "po'lenul.actioneaza ca intarttor, provo .. cmd 0 crestere rapida in greutate '~i recuperarea raplda:a Iortelor vla corwalescen ti " .

Pot adaug?-.cii. po1enulproduce la cei~~-l' consuma 0 ~arecare euforie, 0 senzatie :plikuta de jplenitudine, de satisfactie, El mareste dinamismul, spiritu'l de initiativa, optimismul atit de necesarrpentru a reusi in viata. Inlatura oboseala ca prin minune.

Sipentru aeeasta nu este nevoie sa intrebuintam doze mari. Ratia de l?oIc (32 g pe zi, asa cum a fest indicat) este in general suficienta pentru a obtine dupa dona saptamtni oameliorare considerabila,

-

109. Polenul l?i intelectualil. Daca polenul ref'ace fortele fizice, daca

majoritatea convalescentilor 'S€ restabilesc repede cu ajutorul lui.vactiunea este deiaoeeasi valoare '~ipentru intelectuali. El oontribuie .intr-o mare masura - eel putin aoesta este cazul meu __ la a-mi Iimpezi gindirea, imi da idei, imi illlesm=9te munca de aslrnilare. Creierul parca irrtinereste si este in stare de un efort pe care nici cafeaua, nici tutunul nu ar putea sa-l sustina, Sub influenta curei de polen, ideile sint numeroase.i.navalnice : mina care scrie nu este capabila sa Iaca fata ritmului atit de.aocelerat - .atit este 'Clebiru[ de mare.

Aceasta carte de proportii reduse ia fest scrisa sub semnul polenului : la peste 80 de ani - dupa doua atacuri cardiace - a fost scrisa negru pe alb intr-un timp foarte scurt, lucrind numai citeva ore pe zi. Este departe-de a fi perfecta dar suma informatiilor pe care le contine reprezinta un oarecare efort.

Adaugca uu este verba nicidecum de dopin'g.A'ctiunea polenului nu poate ficomparata eu aceea a alooolului, a tutunului sau a cafelei care provoaca 0 euforie sau a excitare cerebrelattrecatoarevJara consistenta, sl lasa uneori subiectul deprimat dupa un Joe deartificii tre-

6.7

II

,

cater. Actiunea polenulul este mal lentil, poate mai putin. spectaculoasa in anumite cazuri, dar durablla ~i de calitate.

110. Rindurile de mai rsus pot fi de altfel confirmate de lucrarile D-nei ASCHKENAZY -LBLU, cercetator la Centro! National al Cercetarii Stiintiflce. La 28 debruarie 1957 ea comunioa rezultatele unui numar de experiente efectuate pe oameni bolnavl ~i sanatosi, eu scopul de a determina aotiunea aminoacizilor.

Trebuie !Sa retinem urmatoarele: atunci dud adaugam in alimentatia anumitorinidivizi deficienti un su:pliment de aminoacizi cum ar fi carnea, ouale,brinza, se constata 0 sporire a facultatilor lor intelectuale, tnspecial in ceea oe priveste operatiile de calcul.

Nuputem dedit regreta ca D-na ASCHKENAZY-LEiLU nu a expe-" rimentat polenul, cad el este mult mal bogat in aminoacizl decit carnea, ouale I~i brinza pre care ea le-a studiat.

Intr-adevar, tabloul de mai [os indica acest lucru destul de dar:

\

Na,UUM rzo- Leu- Lizi- Metio- Fenill.- Tieo- Trip-
anmeneeior leu- cma na nina ~~i nina tofan ValiIIla
cma
Carne de vita 0.,9.3 1,28 1,45 0',42 ,0',66 0,81' 0',20' 0,91
Ouii 0',85 [117 0,93 \0',39 0',69 0',67 (),20 0.,90'
Brtnza 1,74 t2,63, 2,134 0.,&0' 1,43 ;1,38 ().;34 2,0.5
Polen uri an ameatec 41,50 6,.0' 5,70. '1,80. 3,,90 ~DD '1,30. 5,70. In urma eomparatiei veu carnea de vita, ICU ouale, cu brinza, alimente care au reputatia de a fi foarte energetlce, este evident ca polcnul este un adevarat eoncentrat de amincacizi, de 5 pina la 7 ori mai bogat deoit alirnentele comparate,

Nu este deci de mirare ca actiunea sa cerebrala este Una din cele mai spectaculare.

111. Polenul ~i tulburarile cerebrale, Consideratiile precedente ne conduc firesc sa abordam problema 'tulburarilor cerebrale. In urma unei recente desooperir i ~i a lucrarllor profesorului sovietie B. A. DEVIATNIN despre care a mai fest verba Ia inceputul acestei carti, stim ca polenul si dn special eel de hrisca contine 0 glucozida numita rutina care actioneaza asupra hemoragiilor cerebrale, reticulare si ale inimii, mtarind slstemul reticular (in special capilarele).

Polenul de hrlsca poate 'contine i7 miligrame la isuta rutina si cea mal mare parte a speciilor de polen contin ~i ele rutin a dar intr-o cantitate mai mica : chiar dad aceasta concentratie nu este prea mare; actiunea ei este sl asa destul de eflcace.

68

112. P MANDau' Acest nu numai foot mentio

a) reg

b) pre centratiei subiect :

c) esh fortelor ;

d) de in ceea ce ~ Cura

. mintal, Dab:

113. pre care szatoare ~i centre spite

Ar fi testabiie ei Este yorba eel care a sau doua ill

1.0 si 3000/0;

2.0 Aces stare sa vi:

114. pe care leJosta JOK. Lund, au

. tulburarilc

Din Cernilton tate. Am tural prod

112. Polenul ~i ~ Dr. Remy CHAUVIN si dr. LEN ORMAND au descoperit in pesen un factor de crestere.

Acest factor de ~lff"e a lost experimentat pe om; el accelereaza nu numai cresterea dar ~ ~ urmatoarele efecte - din care unele au foot mentionate mai sus :

a) regularizeaza functiile intestinale ;

b) provoaca la cr>pili aoemiatl 0 crestere rapida l?i evidenta a concentratiei de hemog.obma din singe. Vom mai reveni asupra vacestui subiect ;

c) este un "intaritor<: oe produce 0 recuperare rapida a greutatii si Iortelor;

d) de asemenea esze :p. calmant sl nu exista nici 0 contraindicatie in ceea ce priveste ~ mbrnntarea lui.

Cura de polen este deci recomandabila pentru toti copiii intlrziati mintal, rahitici sau cu ~ 5rzieri de crestere.

113. PolenuI pentrn_ eopi:ii deficienti ~i bolnaviclosi, Efectele despre care S-8U spus ciie,a cuvinte in paragraful precedent sint surprinzatoare 9i au Iacut ooiectul ezperimentarilor din numeroase spitale sau centre spitalicesti din 1mprejurimile Parisului.

Ar fi nevoie de n:mY spatiu pentru a cita aici reterintele incontestabile 9i rezultatele obtmute. Nu voi indica aid decit liniiie generale. Este yorba de copili din Preventoriul din M ... din apropierea Parisului : cei care au fost supusi experientei au Iuat polen timpde aproape 0 luna sau doua maximum. S-a eonstatat :

1. 0 crestere a numfuului de globule rosii mergind pina la 25

si 30.% ;

2. 0 crestere a nn-elumi hemoglobinei : in medie, cu 15%•

Acest lucru ne dovedeste ca polenul esteun aliment excelent, in stare sa vindece anemia, caum a atitor tulburari grave la copii l?i adulti.

114. Polenul ~ b:d1m:riirile prostatei. Lucrari suedeze relatlv recente, pe care le-am dat Ia trndus, datorato savantilor Erik ASK-UPMARK si Josta JONSSON de la clinicile medrcale ale Universitatii din Upsala ~i Lund, au constatat efectele binefaeatoare ale extractelor de polen asupra tulburarilor prostatei ~ in special asupra adenomului.

Din extracte de polen, s-a realizat in Suedia un preparat numit Cernilton care amehoreaza ~ chiar virideca aceasta detestabila infirmitate. Am' putut constata, din numeroase marturii primite, ca polenul natural producea aceleasi efeete.

69

Dupa statlstlci recente, 30'OJOdin bavbatipot fi afectati de prostatita, mceptnd de la virsta de 45 de' ani, ceea ce reprezinta in Franta mal mult de doua milioane daoandidati !

Deci, ei au tot Interesul sacon<sume polen in mold regu'l-at did, ca' Iii in cazul Cerni!lton-ului, tislburarile pot reapare dad se inceteaza

admmlstrarea polenului. '

Vaccinium myrtiHu8

Cornua mas

Rhamnus frangula

_ (dupa Erdtmann)

..... '

c

'I

ale. roa,..r,_ actuala p nu maiau

TotUE patam mer:

Prine perfect al medical, o Cazurile - disperate i-ar putea

S-ar aproape u; digestive. combate Si

.---

carer trata

- __ ..--

nia, afecti ~ care au pr

--

, Aceas

numeroase sa nu exi medicamen loase, obtir chilibrat .

Caci care natur multe din

CAPITOL UL IV _

POLENUL, ALIMENT $1 REMED1U

115. Ar fi de prisos, acum, sa revenim asupra calitatilor minunate alepolenuiui, De multi ani rncoace, acestea au fa cut obiectul a numeroase studti, artieole, brcsuri si carti asa incit cei care igriora la ora aetuala profitul pe care I-ar putea avea de pe urma unei cure de polen nu maiau chiar ni'Ci Q scuza dupa ceau eitit aceasta carte.

Totusi, inainte de a merge mai xleparte, putem, ca sa ne reimprospatam memoria, sa Iacem un bHant rapid.

Princlpala calrtate a -polenului este aceea de a fi un regulator perfect :al. functiilor digestive ~i Intestinale. Acest lucru este dovedit medical, cum sint de altfe) si celelalte proprietati si virtuti ale sale. Cazurile Ide arneliorare a starilor cele mai nefericlte ~i adesea cele mal disperate stint nenumarate : e1e constituie dosare Impresionante care J-ar putea interesa si pe oamenii oei mal retieenti,

S-ar putea spune ca actiunea polenului este universala. Este aproape un panaceu, ..... ci;cj daca are'.o influenta bunaasupra fU!1'ctiilQr digestJive {li intestinale, se sue deasemenea . .fa reda S1 90£ta de mincare. combate starile de slabiciune cere mai rebele ~i cele mai retrad/are ori-:

~ente! combate nevroZ€le~<::siunile nervoase, neuraste- . nia, afectiurrile pr{)Stat,ei. diabetul~i in sffrsit, ca red a virili-tatea celor

~ -., ~

~

. Aceasta enumerare nu este limitativa sl ea s-ar putea imbogati cu

numeroase alte efecte t-ot .aut de binefacatoare care fac la ora actual a sa nu existe riici un produs natural ~i mai ales nici un dreg sau vreun medicament CB care sa poata fi comparat. Rezultatele, adesea spectacuIoase, obtinute de numerosi consumatori carora viata rnodema le-a dezechilibrat sanatatea, stau marturie,

Cad secretele polenului sint in acelaiji timp secretele plantelor pe care natura ni le-a pus la dndemma, la dispozitie pentru a vindeca multe din bolile d-e care este atinsa om-enire:a.

71

rilor prinef din .toate consumam rale din C<I!

117. _

cu totul dec Pentz' folosi diver: 1. In~

si in acest foe, se 81007 Se po peste plan-

2. De. urn anumdt

Am~ 10'1" foarte in decoct; sa ne inse

Exis mativ, cad aleool) , ms tinctura,

Dar' un defect, aeeasta ex; alcool nu De unde In orice c: aici 0 redu

eu )) o materie acest lucrclar specit trebuie fik

Intr-e Este neces usca apros mal mult mai multe

..

116. Trebuie sa spunem ca daea ar avea cineva stiinta si rabdarea sa vrea sa reconstitute in Iaborator un Igraunte de polen, .Ilucir ajunge la nici un rezultat palpabil.

S-a inceroat aoest lucru, pentru laptisorul de matca, si rezultatul a fost un esec lamentabil. Cad ucenici vrajitori ce sintem, capabili sa construim bombe atomice pentru a distruge omenirea, nu stim sa reconstituim integral ~iin totalltatea proprietatilor sale nici un produs elaborat de natura.

Aoeasta Inseamna ca in afara oonstituentilor pe care analiza ne permite sa-l decelam, mai este elteeva. Ceva ce noi nu cunoastem dar ale carui rezultate 9i efecte le constatam. De altfel, nu acesta este -eseotialul ?

Stirn, 9i fitoterapeutii - aceia care vindeca cu ajutorul planteloro stiu.mai bine decit noi, ca fiecare plantaare proprtetatile sale particulare. Este ceva recunoscut de toata lumea, de catre medici si farmacisti care Iolosesc Ierburile medlcinale pentru a scoate din ele elernentele esentiale care le confera virtutrle pe care leacurile babesti Ie descoperisera cu muit maintea lor.

Si eucreld ca aceste Ieaouri babesti, bazate ope utilizarea plantei, eraucel putin tot '81tH de efioace ca si drogurile carora aceeasi planta le-a dat nastere trecind p:rin aparatele mai mult sau mai putin complicate 'ale Iaboratoarelor care, sub pretextu; concentrarii si al purificaril, Ii altereaza fara indoiala proprietatile esentiale.

Merg chiar mai departe. Am intuitia ca virtutile miraculoase sau nurnai minun:ate ale anurnitor plante se gasesc concentrate in polen. Sa nu uitam ca acesta este elementul mascul al floril. Acest element este msarcinet; cu reproducerea speciei 9i oa un graunte care germineaza, el trobuie sa contina 0 rezerva Importanta de tot felul de clemente, toate foarte bogate, care sa-I permita sa se dezvolte fara nici un ajutor din afara, pentru a ajunge la ovulul pe care-l va fecunda.

Pe de alta parte, se pare !Oa natura a vrut sa ooncentreze in elementul mascul insarcinat cu Iecundarea maximum de produse utile. Acelasi lucru se intimpla cu toate animalele, inclusiv omul, pentru pesti slde ce nil si pentru plante ?

Heiese deci, in oeea ce priveste in mad deosebit polenul, ca acesta este un veritabil concentrat din toate elementele utile plantei, cuprinzin:daoeste Iucrurl imponderabile pe 'care noi nu stim inca sa le izolam sl care ii confera proprietatite specifioe9i particulare, continuts in mai mica masura in flortle, frunzele si radacinile sale.

Pleoind de la acest principiu care mi se pare eorect, [udecind dupa rezultatele obtinute, vorn examina proprietatile particulare ale polenu-

72

rilor prlncipalelor flori melifere,fiind de Ia sine lnteles ca dad trebuie din .toate cite eeva pentru a fuce 0 lurne, eli atit rnai mult trebuie sa consumam polen amestecat care Insumeaza vlrtutile polenurflor unlflorale din care este eompus.

117,. Mal este un punct asupra caruia trebuie saJnsistarn in mod eu totul deosebit cici -este capital.

Pentru?u~ proprietatile unei plante, oricare ar fi ea, se pot Iolosi diverse procedee :

1. Infuzie: apa, caci ea se folosestefn general, este data in clocot si in acest moment plantele sint aruncate in ea.' Se ia recipientu] depe foe, se aoopera, si dupa ain contact de citeva minute, infuzia este gata.

Se poate face si operatia inversa, adiea sa se toarrie apa clocotita peste planta ~<i sa se lase sa se opareasca. Asa se face ceaiul.

2. Decociul : plania este pusa in apa reee si totul se pune la fiert un anumdt timp.

Ambele proeedee, Intrebuintate eel mai adesea, au fieoare destlnatie lOIT foarte precisa, Cutare planta trebuie luata in infuzie, cutare alta in decoct pentru a eIibera too.te principiile sale active. Deci nu trebuie sa ne inselam : aitfel nu obtinern nici un rezultat.

Exista si alte solutii pe care nu le amintesc decit cu titlu informativ, did ele sint putin obisnuite : alcoolatura (macerarea plantelor in aloool), macerarea propriu zisa (in apa, in vin sau alcool), siropul sau tinetura.

Dar toate -acest-e proeedee, oricare ar fi ele, au dupa parerea mea un defect, acela de a ,,leza" plarsta, daca imi este permis sa folosesc aeeasta expresie. De unde stim ca trecerea prin apa cloeotita sau prin alcool nu distruge 0' parte importanta din elementeleactive ale plantei ?' De unde stim di ea nu este .imputinata prin acest 'Contact nenatural ?' In orice caz, vitaminele, daca Ie contine, sint obligatoriu distruse. De aid 0 reducere sensibila a puterii specifice a plantei utilizate.

Cu polenul, lucrurile nu stau [lid pe departe la fel. Polenul este 0' materie vie si, ca orioe materie vie, €IS,te fragil, Apicu1torii stiu bine acest lucru ~i in mstructiunile care li se dau pentru reooltare este dar speoifioat di - pentru a-i asigura perfecta canservare - uscarea trebuie facuta la 0' temperatura oare sa nu depaseasca 450•

Intr-adevar, cind este luat din colector el contine 16-18010 apa, Este riecesar sa fie trecut printr-o etuva special conceputa, pentru a se usca aproapacomplet, Practic, Be ajunge 1a un produs care nu contine mai mult de 2% umiditate ~i care se poate conserva perfect timp de' mai multe luni.

In aoeste, oonditdi, pole-nul este deci nu numai un aliment viu care ~i-a pastrat toate cahtatile~i toate wirtuttle, ci ~i un aliment superconcentrat s-ar vputea spune, de felUil caruia nu mal avem nici un alt exemplu in natura.

Veti .Ii 'lntelelginld deci perfect lea nuse poate face riici 0 comparatie intre 0 tizana din orice fel de plants, undeccct oarecare si 0 Iingurita de polen natural, prelucrat de albino, luata in Iiecare dlmineata.

Mai mult inca. Daca 0 planta anurrilta vactioneaza asupra outarei sau outareiboli sauesupra cutarei indispozitii specificate, polenul, datorita faptului ca provine de la nenumarate specii florale, reuneste pro": prietatileIor. ,In realitate este un cocktail de plante mediciuals pure pe carevaibinele ni-l of era fara transf'()rmari, fara manipulari de nici un fel. Aceasta explica eflcacitatea sa si virtutile sale de aliment dietetic : bun la toate, in sensul eficient in cazurile eele mar diferite.

Aspecte diferite ale piciorului albinef cu incarciitura de polen

De la sting a la dreapba : vazut din fatii, fata in terna , fataexternii, vii2lUt din spate, 'ghemotoc de polen amestecat

(du,pa Dorothy Hodges)

CAPIT(!

118. r calmant.

Mac meste .. ~i ,)11 tate de alii!:

Febe nervos vsi ral, . majors

Bus planta fol sudulFrall Sti!l1l:

'!A In de cereale, vorizeaza

Iar Gaston ~C colturi (Ell neagracec ca sa nu c::

Iarbs proprietate

Fara statate f01:

Aces Din nefez In cazuri regiunilor Vaches, U

r PROPRIETA'fI TERA1>EUTIOE ALE POLE:NULUI

118. S a I c i ill (Robinia pseudo-acacia): bun pentru ' stomac )~i calmant,

Mac i e 1? (Cmfaegus oxyacantha), din familia Rozaceelor. Se rn'ai numeste-si paducei, Infloreste In rrrai si iunie : forrneaza tufe foarte vizitate de albine in aceasta epocii.

Febrifugsi mai ales tonic cardiac. Este un echilibnant al sistemului nervos vsi sedativ, Calmeazi'i ametelile, spaima, palpitatiila :;;i, in gene:.. ral, majoritatea. tuJburiirilor circulatorii incluzind si anghina pectorala: , B.u sui 0 'C u I (Ocynum basilicuni}, din farrrilba Tsabiatelor, Esteb planta Iolosita mai ales drept condiment, foarte apreciata si folosita in sudulFrantei,

Stimuleaza stomacu:l ~ Iunctiile gastrice.

tA 1 bas t r i t 3 [Ceutaurea cyanus): foarte raspinldita in Ianurile de eereale. Diuretiea ~i prin aeeasta antireumatismala si antigutoasa, Favordzeaza diureza,

I a r ,b ,a n e a g r a : exista numeroase specii in Franta: "Flora" lui Gaston B,ONNIER descrie opt specii diferite. De la iarba neagra ou patru colturi (Erica tetro1ix) din regiunea mediteraneana, amintind :;;i iarba neagracenusie (ETTiro cinerea) si iarba neagra de maturi (Erica scoparia}, ca sa nu citarn deci pe eele nrai ra'S'piriidite.

Iarba neagra este obiectul unei Iegende foarte vechi care ii atribuie proprietatea de a dizolva calculii biliari.

Fara in1doiala nu trebuie sa cautam prea departe nolle efecte constatate foarte reeen in bolile prostatei.

Acesteefecte -sint de altfel comune tuturor speciilor de iarba neagra.

Din nefericire, nu putem ill'ci'i selectiona polenurilo pe specii de flori. In cazuri de prosta 'fa trebuie sa cautam deci 'in mod special polenurfls regiunilor bogate In specii de iarba ne'algra (Sologne, Plateau de Mille Vaches, Landes, etc.).·

75

Lim bam i e 1 u 1 u i (Borrago officinal is), din familia Borcaginaceae-lor. 0 planta frumoasa eli flori albastre, emolienta, calmanta, diuretica. Ea actioneaza de asemenea si rnai ales asupra aparatului pulmonar OJl"on~ite, ete.).

Vi Il i n (Cerasus vulgaris): este un excelent diuretic.

Cas tan u 1 d u 1 c e (Castanea vulgaris): arbore care poate atinge o dezvoltare foarte mare. Da un nectar abundant ou un gUISt oaracteristlc si in general puti,. apreciat; Polenul are un gust identic, eu 0 culoare frumoasa galiben deschis. El are proprretatea de a Irrtari singele, de a decongestiona ficatul Ili prostata. Actiune eficace contra varicelor.

R, a pit a (Brassica oleifera) este 0 crucifera oleaginoasa extrem de melifera : cind temperatura este favorabi'la, albinele transporta in stup un adevarat fiuviu de miere. Nectarul astfel inmagazinat trebuie recoltat in urmatoarele 15 zile care urmeaza productiei, cad granuleaza prematur, ca toate nectarurile de crucifere, ~i nu mai poate ii extras pri-n mijloaeele obisnuite.

Daca floarea de rapita da mult nectar ea ida de asemenea si mult polen excelent, de un galben deschis, inzestrat cu proprietati dietetiee interesante. Frunza se Iolosesteadesea pentru vindecarea ulcerelor varicease atit de fndaratnice si refractare la atitea remedii {li 1a atitea pomezi.

Polenul areaceeasi actiune, pecale di'gestiva.

Mac uI (Papaver rhoeas): familia Papaveraceelor din care face parte si planta din care se scoate opiul.

Macul este extrem de raspindit in natura. Se gasel?te in lanurfle de cere ale si pe marginile drurnurtlor, din martie pin a in septembrie, Datorita marii sale rasptndiri si a duratei 1nfloririi sale, n .gasim aproape in toate polenurile franeeze,

Este U~OT de recunoscut, fiind unul din rarele polenuri negre. Nu rrebuie sa ne miram ~i mai ales sa ne alarmam, cind intr-un lot de polen galbendeschis, de exemplu, gasim presarate ghemotoace din acestea negre : rru este altceva decit pclen de mac adus de albine care aU tras putin ehhrlul.

Polenul de mac are numeroase proprietati. Mai intii este eficace contra tusei in general si in special contJ:la bronsitelor, a anginelor l?i chiar a tusel convulsive.

In sf'~it, polenul de mac este un user, foarte usor narcotic calci eontine putin opium. De aceea este recomandat persoanelor nervoase, celor care sufera de insomnli, carora le procura calm ~i liniste.

Euc'aUptul(Eucalyptus globulus): originar din Australia I?i cornporbind zed de varietati raspindi're in lume, este un aroore puttnd atinge - in regiunea sa de origine - pina Ia 150 m inaltime. Este desbul

76

de ras1pimi verii este caracterizs

macie do febrei, Els

'In at Ioarte bu:

Lay Frantei, ur maritima, veTo, care Basses-Ale

Din

. polen 'carCi. stimulen1i mai ales ,a lifer, dar:

Pole: cazurile d Ca cunoaste de f.101'i i:

Elste Este de m castana IJE

Pole: putin cu gelui pres culatiei v; tului, For'

Po: considera; mandarin;

Ei resc indo care poa pentru SCI.

de ra~lpindit pe Coastanoastra de Azur unde in timpul iernii si primaverii este vizdtat de albine, mai ales pentru polen (care se peats usor caracteriza la microseop).

El cuprinde 0 esenta foarte aromatica, eucaliptolul, folosit in farmade contra guturaiurilor 9i a bronsitelor, Polenul este bun contra Iebrei. Este 11I90r antibiotic.

In afara de aceasta, este un stimulent perfect al stomacului I;>iun foarte bun tonk .

. ' . ..

L av an d a: est€' ioarte rasplndita in tot sudul mediteranean al F'rantei, unde exista mai rnulte specii.Lavandulastoeckas sau Iavanda maritima, este foarte cantata de a:1Jbine ; apoi lavanda adevarata Lavandula uero , care infloreste mai tirzni si Inmiresrneaza podisurtlo din Haut-Var, Basses-Abpes, Vaucluse, etc.

Din nefericire, lavandele nu sint foarts melifere dar poseda uri polen caraoteristie de culoare des1chisa,cu multiple calitiiti. Lavanda este stimulenta si diuretica, tonka, si alCtioneaza favorabil. asupra mervilor, mai ales asupra celor ai inimii. Un hiorid, Iavandimrl.veete mult rrrai melifer, dar polenul sau este in general nereusi t.

Polenul de lavanda actioneaza favorabil I;>i asupra stomaculul si In cazur ile de Iipsa a porter de mincare.

Cas tan u 1 (d e cor at i v) (Aesculus hippocastanum): toata [umea cunoaste aeest oopac frumos care se impodobeste cu oaadelabre mari de f.lori in apritie si care face gloria prornenadelor noastre in provincie,

Este Ioarte vizitat de aLbine pentru nectarul I;>i pentru polenul sau.

Este de asernenea providential pentru medici, care Iolosesc extraetele de castana pentru nurneroase tuL'burari circulatorji, rnai ales venoase.

Polenul a mostenit aceste remarcabile proprietati 'care se H1PUdeSic putin cu cele ale castanului comestibil. Contribude I;>i ella sU1btierea singelui prea ingrosat 9i exercita ° actiune vaso-const.rietoare asupre circulatiei venoase. De aici efectu'l sau in fLeibite ~i chiar in oongestia fi:catului. Fortifica reteaua oapi'lara.

P 0 r t '0 cal u 1 (Citrus aurantium): 'sub aeest nume voi lua in consideratie toate citricele, adica nu numai portocalul dar si lamiiull ~i rnandarinul.

Ei sint destul de raS'pinlditi pe Coasta noa:stra de Azul' unde fnfloresc inca din luna martie sau in apri'lie. Flo rile, ;(!U eel mai suav parium care poate exista, sint foarte cautate de farmacisti ..... '$1 de allbine, pentru scopuri de altie! diferrte.

77

Polenulde .citrice este tonilc, bun pentru stornacsi ehiar 'Vettiuifrug; ,:iV,[ai muJt,€ste un excelent-oalmant care-aetioneaza asupra nervilor :;;i aduee somnul.

Singurul luoru pe care-t putem reprosa acestor arbusti este acela cii. s[ntQ.e~tu~ de zgirdvi ICU polenul lor-.,rnai abundent la a doua lnflorire. Aceasta in speeiel in eeea ce prive.;;t~la'rniiul.

Pap a d i a (Taraxacum, siensieonis] :dne nu cunoasts papadia, ma'car pentru faptulca se Tac din ea salate amarui primavara ? Si albi.,. nele 0 cauta, si in anll91ite regiuni realizeaza chiar un cules pe florile ei.

, Numele s8'uspun.e totu1 (in Iimba franceza, "pi'ssen1it"). Papaicli'a

este evident diuretica, aceasta este 'principala sa calitate, Ea aetioneaza deci Iavorabil asupra rinichilor si asupra vezicii. Este in plus un depurativ ~iun laxativ-usor. Bolnavii de fi'ca( bolrtaviciosi in general, volj' avea C'U sigruranta de eistigat de pe urlma unui polen amesteeat continind papadie}

Mar u'I . (Malus communis): face gloria Norrnandiei ~iefediv in luna/mal, iriplina .perioada de inflortre..este 0 inointare sa parcurgi Normandia,' tara cidrului 9i..... a cal vadosului,

Aflatica un mar frumos, in plina maturitate, se poate acoperi ou 2!jO.OOOde flori, Ce noroc .pentru albine, care gas'8s,c in aceasta multitudine decorole nectar si polen pe saturate. Cu-oonditia, bine inte1es, ca soarele sa le ajute, Inainte se spunea cacel care maninea mere nu are nevoie de doctor, sau cevaa:semana'tor. Afara de aceasta, marul ne apara de infarctul' miocardului. Polenul marului este deei pretios din mai multe motive, pentru ca el este, mai mult, ~i un intaritor general.

119. Ros mar i n 11 1 (Rosmarirnis officinalis):' frurnoasa planta mirositoare foarte raspindita dn sudul mediteranean. Ea produce 0 miere excelenta si polerrul sau are tot felul de proprietati.

Maiintii este un curroscut stimulentalsistemrului nerves. Este de asemenea ibun pentru jstomac, util in cazuri de slabiciune general a , de surmeriaj fizic sau intelectual,

Actioneaza cu folos asupra durerilor de stomac si de intesiin~i asupra insuficientei hepatice sl a blocajului renal.

Este deasemenea un sxcelent Intaritor al inirnii, calmeaza palpitatiile.

M u r u I: 0 planta de sfrrsit de toamna, pe care adesea albinele realizeaza un oules. Polenul este-destul de ,aibundent, ca la toate Rozaceele, Este pretios ca tonic ,general, in diaree ~i dizenterie.

S P 'a rc.e t a (Onobrychissativa): un polen. de. ungalben frumos intens, asupra caruia nu posed nici 0 inforrnatie speciala., .Iudeoind dup{l

J •

calitatea mierli, cred di polenulsau are virtuti calmante care nu-sint de dispretuit,

H r i ~ c a :polenulde hrisea (Fagopyrum escuientum ~i F; labaricum) este .unul din putinele,ca sa' nu spun singurul (afara de eel al trandafiru'lui) care <;iutine 0 cantitate import-ant a de rutiria,

Aceasta substanta are 0 actiune foarte energica ~i foarte eficace asupra rezistentei capilare, Ea protejeaza organismul nostr'll' impotriya singerarilcrsi a hemoragiilor si micsoreaza timpul de eoagulare a s,ingel'll1. Mai rnult, intareste corrtractiile inimli si-i incetineste ritrnul. Polenul de hriseaeste deci indicat in eazurile de' palpi tatii, -de eritemcardiac si de

Iragilitate capilara, '

Hrisca nu este oj:J'lanta eleganta, raSipinidita mai ales in Bretania.

Deci trebuie s§. ne adresam apicultcrilor bretoni producatori=da-polen pentru polenul de hrisca -daca nu pur, cef putin amestecat i~ ci'mtitatl apreciabile.

S a 1 v i a (Sal via 0 jjicinalis): planta foarte raspin1diia "?L foarte parfumata al carei polen are actiune asupra sUirii generalea organismului, asupra functiilor digestive siIntestinale.

Polenul de salvie este diuretic, ceeece este foarte Important, EI provoaea sudatie, lucrujotdeauna de dorit in cazuri de gripa, de exempl'll, caci ajuta la eliminarea toxinelor a'cumu'late in organism, Regularizeaza menstrele,

Sa'l<e i a (Salix): exista 26 de specii in Franta. Cele mai raspmdite sint saleia alba (Salix alba) si salcia capreasca (Salix caprea). Mai ales cea din urma este interesanta pentru apicultori cad este una din prime'le plante polenifere de Ia inceputul primaverii.

Allbinele culeg foarte mult pe fl'orile sale sieste utilleata in mare parte pentru cresterea de puiet. Cum eainfl'Or€i9te in tr-un moment in care colectoarele de polen nusint in1ca puse, avem putine sanse sa irrtilriirn polen de salcieintr-o 9anja de polen amestecat.

Este un tonic, un sedativei un afrodisiac.

C i m ib r i ~ 0 r (Thymus serpyZ.lum si Thymus vulgaris): doua Labiate extrem de apropiate care parfumeaza colinele si terenurile aride cu sol calcaros din Haute-Provence.

hcest polen este pretios>p;entru aetivarea circulatiei, Este 9i un tonk user afrodisiac.

Mi-au fest semnalate numeroase cazur i de crestere Ioarte sensi1bi'li'i a facultatilor mtelectuale. Cunosc .tineri care; in perioada examenelor,

79

in 1'Oc de a se dopa cu droguri nocive Iac 0 clira de polen, Efeclu1pozitiiV se datoreaza fara indoiala :polenu'lui de cimbrisor.

El aetioneaza si ca un pectoral si sa nu uitamca este ~ antiseptic, Te i u 1: sint trei specii in Franta - tehrl ell frunze marl (Tiilia platyphylla), teiul salbatdc (Tilia sylvestris) I?i teiul argin.tin (Tiilia. ....

argentea).

Primele doua specii sint mai raspinidite!?i mai Irnportante, Teiul argintiu este mai tardiv ~i da 0 rniere mai inchisa la euloare ~ ell un gust mai pro nun tat decit prirnele doua.

Proprietatile teiului stint bine eunoscute. Esta un calman: indicat pentru persoanele nervoase si suferind de insomnii.

Am studiat 24 de speeii diferite de polenuri, ceea ce pare suficient pentru ea aJJbinele nu eerceteaza nici pe departe toate florile care sint Ia indemina lor. Intr-adevar, "plantele utilizate deallbine nu sin niciodata numeroase, maximum un sfert din celepe care le au Ia &spozitie, si acestea sint.cele mai comune si in general caracteristice unor regiuni naturale destul de intlnse'").

Se pareca .plantele mentionate mai sus ar putea sa constiiuie cea mai mare parte a polenului recoltat de majoritatea apiculto or. Ele sint de altfel suf'iciente pentru a explica Intr-un mod general rmmeroasele sicomplexele virtuti ale polenului poliflor .

Din exarrrinarea amamlllntita a tahelului ce urmeaza ded rem ea un polen are, intr-un fel, 0 aetiune mrrltipla pentru ca poate inierveni in mu1te Ieluri de afeetiuni - eeea ce nu este 0 noutate,

Acest studiu, care nu a fost niciodata fcllcut, nu este deci~ 0 schita, Este deci necesar sa se consume 'Polen de flori amestecate pesr.ru ca sa beneficiern de virtutile f'iecareia dintre de.

Slnt necesare ditevacuvinte eomplernentare lea €X!plica1;ie_

Se stie, intr-adevar, ,ca iesind din scup 0 albina nu culege decit pe o sinlgura specie de flori. Daca de exemplu ea este atrasa de erile de rapita, se vaaseza exelusiv pe flori de rapita, ignorindu-le pe toate eelelalte . Acelasi lucru pentru lavanda, eastan dulee.vpentru tel, pentrn sparceta etc.

Rezulta ca ghemotoacele de polen aduse de albina in stnp eontin numai graunoioare de polen dintr-o singuraplanta.

Dar toate albmele din stup, in cautare de polen, nu prospecteaza aceleasi flori. In aceeasi zi, !?i la anurnite ore, apar alte aporluri. diferite. de Ipolen.

t) "POIlelll'uQ" ~e Armand PONS, Presa Unbversttara din Frla<nta.

80

ACr=

Actiune Antibiot! Aparatul Pof'ta de Cakuli Calmant

Capilare

Circular

Circulate Inirna Diuretic

Stomac

Stare ger Facultat Ficat

Infarct Insomni

Intestin Prostata Circulate Stirnuler

Tonic

'ruse

Ulcere \";

Varice

6 -c. 240

ACTIUNEA SPECIFICA (ORGAN, SlrIST'EM, CO~ORTAMffi)NT) A O!TORV A SPECII DE POLEN

Actiune specifica

Po)enuri corespunzatoare Eucalipt

Eucalipt Lavanda-Rozrnarin

latba neagra

Salcim - Lirnba' rnielului - Mac - Portocal - Spareeta - Tei

Macies - 'I'randafir salbatic - Hrisca

Castan salbatic - Castan dulce Macies - Cimbrisor

Castan salbatic

Madel?

Albastrele - Visin - Papaidie - Salvie

Antibiotic

Aparatul pulrnonar Pofta de rmncare

Calculi biliari, prostata Calmant

Capitare

Circulatie arteriala

Circulatie venoasa Inirna

Diuretic

Stoma-a

Salcirn. - Busuioe - Lavanda - Rozmarin

Stare generala Facultati intelectuale Ficat

Eucaiipt - Mar Cimbrrsor

Castan dulce - Castan sa~batilcPElipaidie

Mar

Portolcal- Lamti

Infarct Insomnie

Rozmarin

Intestin Pr'ostata

Circulatie venoasa Stirnulent

Iarba neagra Castan salbatic

Rozmarin

Toni1c

Eucalipt - Portocal - Mur - Salcie

Mac

Rapita

Castan duke

Tuse

Ulcere varicoase Varice

6 - c.240

81

CAPr

Daea un apicultor instaleaza un col ector de polen 1a ...._._---'?',u stup, el va recolta la sf'irsitul zilei polerrur] de culor-i ~ de ~ diferite. De unde, 0 diveraitate de elemente care avind llecE!'E-

sa terapeutica proprie constituie un veritabil cocktail de sfu::= IC

un ansamblu de virtuti si dekalitati pe care rrumai UIlU! fr: 1-a1' putea avea.

lata deci motivul esential al consurnului unui polen din :::10:-:: ames-

tecate, singurul valaoil. 4

12 in do iala respect!

Sii Es dinadins sa triem pentru p in ghem aleaga g:

Ar Ex: pe culoa electron! de celIe fata'unE

Est zi, prob de aceea

Sec.tiune sc.hematica printr-o antera cu poZen

maro, e' numeros Vom aj elements

Se Pare tot trebuie

DiL foarte st: rerrrediul

CAP I TO LU L V I ~---

BELECTARlM. POLENURILOR. DIETETICA

120. Unii cititori, preocupati de a anurnita aielcthme, ar dori fara indoiala sa-si poata procura urn anumit polen specific pentru maladia respectiva.

Sa spunem iarainconjur: in momentttl de fata, este Imposibil. Este .imposlbil pentru ca am vazut ca albinele, ea ~i cum ar face-a dinadins.iamesteca polenurile de toate provenientele, Nu poate fi verba sa trrem ghemotoacele, sau,daca s-ar ,incel.'lca,s-ar putea realiZ'a numai pentru polenurfle de Iarba neagra sau de eucaliptcare sint aduseIn stu!p in ghemotoaee rnai mici. S-ar pu'tea deci imaginaun separator care sa aleaga ghemotoacele de dirnensiuni normale.u-estul f~inld polenurile citate.

AI' fi 'lin inceput farapo'Sihi'litateade continuare.

Exista si 0 alta solutie, partiala casi precedenta, si care s-arbazra pe culoare. Intr-adevar, in comertul cu .semlnte se foloseste a masina, electronica, cred, capabi'la sa separe de exemplu boabele de rasole grasa, de cele de fascle tu~ara. au sigunanta di aeestea +rebule-sa treaca prin fata 'unei celule Iotoelectrice 'care da la a parte boabele nedcrrte.

Este 0 simpla su:gestie. ~ichiar a:dmitind ea ea s-ar realiza in!l;r':'o zi,problema tot nu ar Ii rezolvata, card s-ar selectiona toate polenurile de aceeasi culoare. De e~mplU: tcate care sint galbene, to ate care slnt mapo,eVe. Ceea ce nUar duce Ia nici un rezultat practic pentru d'i nurneroasele specii de plante au polenuri ga1bene, 'portocaliivsau marc. Vom ajunge tot la un arrrestec de polen, constituit este adevarat din elernente mai putin numeroase, totusi un amestec, '

Se pare deci ca nu este 0 problema care sa poata fi rezolvata miirie.

Pare tot atli't de grea ca se'lectia sorburflor de miere, si pentru moment. trebuie sa ne mulbumim sa consumam acest amestec de polenuri.

Dar daca au culorrle cele mai diferite, rpolenurile au ~i proprietati foarte spedfi'ce., $i ele-con'stituie asa 'cum am .avut 'O'Claziasa 0' spun, remediul ,generHl valabil capabil sa actioneze asupra punctului sau punete-

83

lor s'labe ale organismului nostru, fara sa trebuiasca totdesuea sa diutain asupra caruia anurne,

Acesta este motivul pentru care, prin miilede atestari ~ ajuns

la producatorii de polen, toate home si toate neajunsurile ~~ .' figureaza in palmares.

Unul s-a vindecaj de diabet, .al'ttrl de prostatita san de aoala lui de ficat, altul de stomac, de co nstipatie , de angina pectora1a "" neurastenie-si-a regasit eohilibrul sau virilitatea pierduta.

121. Totusi, acest studiu ar fi incompletdaca nu as mec.~ na vitaminele de tot felul care confers polenuhn 0 bogatie extrao~ Revin deci asupra acestui lucru, intr-adins.

Slnt mai irrtii cele din grupul B, intre oare se gasesc : ~1) Acidul folic, arrtianemic ; (2) Vitarnina Bl sau antine mila si tiamina sau vaneurina. Ea intervine in metabolismnl Esta un factor de echilibru endocrm: (3) Acidul pantotenie ~ B2 oare favorizeaza cresterea, combate tulburarile cutana'-e.~ve si neuromusculare ; (4) Vitarnina B2 sau riboflavina. Este 0 vitar=:-ba fol'ositoare ln vnutt-itie; (5) Vitarnina B6 sau piridoxina, faVOr1zeEZG. ~erea 91 combate anemia; (6) Nicotinamidasau vitarnina PP, ~ -:nlbura-

rile digestive, cutanate~i neuromusculare. (7) Vibarnina C antiscor-

burica: asa icurn arata si numele,(!omihat'e scorbutul, grogi . emora-

giile, etc. (8) Vitamina D sau arrtir-ahitica, factor de calcifieare, (9) Vitamina E care este un factor de reproci'11cere.(lO) In s-fi10i • _ ritamina A care se transrorma in organism in vitamina A sau re.tino cc:!'e nu este altceva dedit constituentut purpurului retinran. Aceasta -d:- -nil are actiune asupra leziunilor oculare in general.

Mai de curind s-a descoperit in polen si vitamina H ~ biotina, care favorizeaza cresterea,

Pe de alta parte S-a evidentiat in polen prezenta eIane....telor necesare digestiei zah'aruTilor~i amidonului si utilizarii fDsfatD' _ de catre organism.

.. Sc giisesc in sfir!?ithormoni, 'dintrs -care unii joaca rol de reguIatori ai cresterii, de asernenea substants oestrogene (cu un e="ect decongestionant asupra prostatei).

Polenul este, in afara de aceasta, un antibiotic sigur pentru ca intirzie dezvoltarea tumo~ilor experimentale Ia soarecii albi ; acVoneaza de asemenea asupra colibacilului,

Informatiile .pe care le-arn dat mai SUiS se refera la toate polenurile, indiferent de origine. Bineinteles, oontinutnrl in vitamine dife.~ de la 0 specie la alta. In general acest continut este de ordimrl miimilor de miligram.

84

#

Dar,ea si in cazul altor clemente .:..._ si YOm vedea ceva maideparte,

in ceea ce prrveete oaminaacizii .- nu -cantitatea intereseaza, ci mai ales prezenta. Se adrnite ca aceste clemente [oace rolul de catalizatori si favorizeaza sau inlesnese nurneroase aetiuni sau reactii Inorganismul nostru. Absenta lor este suficienta ca sa perturbezs si sa provoace eeea ce se chearna .maladitle de carenta,

Trebuie sa ne bucure deciconstatarea ca polenul contine aceste pretioase vitarnine, Actiuriea lor, proprietatile particulare aI-e fiecareia din ele Yin sa se adauge actiunii specifice a diferite10r polenurl de flori asa ocum am explicat si conturat intalbel!ul precedent.

Putem sa facem si un alt tabel care sa rezume vceea ce am spus 91 care sa evidentieze in special actiu~ea vitaminelor contirrute in polen.

Numele vitaminei (din polen) Provibamina A

85

Actiunea

, .•• ,\0

Vitamina B2 :

add folic, acid pantotenic, riboflavin a (provitamina B:), piridoxina (vitamina BJ), nieotinamjda (vitamiria PP)

In micsorarea acuitatii vizuale, infeotia pielii si a mucoaselor Nevrite, beri-beri, greturi,

~a generala ,~ ~

Toate anemii'le

Diabet, ciroza fkat'ului,cre~tere Leziuni ale pleoapeior.vurechilor, are comisurfi buzelor, diferite

d rmatite a ,e; Ii, tremuraturi

F';;-~;rize'aza cresterea si ·com~

... ~-

anemIa '

--

Tulburari circulatorii, angina

~ pe.ctorala:-~J.?CIige-:.stiv~ si eutanate sau iieuromuscutare

Scorbut, hemoragii

Profilaxia rahitisrnului, d-eficiente de calciu ale batrmilor

Dermatite, arsuri, tulburaci de menopauza

Vitamina C Vitarnirra D

Vitamina E sau Ide reproducere

l22. Pentru a terrnina, nu-mi rarnine decit sa spun eiteva ,cuvinte despre aminoacizii continuti in polen •..

Ei constituie 0 forma. deosebit ,de bine asimilabila a proteinelor de catre organism, cititi materirazotate, din Clare pole nul contine in medie 200/0 aproxirrrativ.

Acesti aminoacizi siint de dOll11 Ieluri :

Cel iruiispensaoiii vietii, 'care sint in numar de opt, si anume: izoleucina, leucirra, eisteina, rnetionina, feni'lalanina, treonina, triptofanul

si valina, Dintre acestia gasirn sapte in .polen. Nu lipseste deck eisteina, Polenul este deci foarte bine inzestrat eu aceste elemente esen::

. Nu esterieeesar sacitam sialti: aminoacizi pe care-i con: e, pentru ca acestia nu sint: indispensabili vietii. '.

In consecinta, fara teama deco.ntrazicere,~i fara ~e, se poate spune ca polenul, aliment concentratrsi miraculos- pe care ni-l of era natura, este un veritabil panaceu ; chiar daca nu .-'..ndeca totul, amelioreaza in 9,rilCe,caz starrle si, situatiile eele mai dispernte ~ cele maircrrtice,

CONCLUZII

..

123. Savanti, cercetatori, poeti, de .Ia Vingiliu si pina .la ~.er1ink, au fost pasionati de albina, aeeasta insecta mirrunata ale ciL-e: secrete sintem departe de a le fiafla.t, pastratevcu gelozie in - itatea stupului.

Cu eiteva secole inaintevdei.era noastra si pina Ia albina,

insecta a luminii, nuvera cunoscuta deoit perrtru mierea sa esze a fost timp de peste un mileniu singura substanta dulce pe care omenirea o avea 1a dispozitie,

Dar rata ca de mai'patin de 15 ani, datorita cercetarilor sm-antilor de aproapejoate rrationalitatile, am mceput sa cunoastem pe - rie 0 parte laptisorul de rmatca care 9i-a dovedit proprietatile minunate . - de asemenea polenul, produs mai Plltin nobil poate, dar ale carui ~ti sint sigure, a dirui eficacitate in alimentatia umanaoste atit de ev'-1!e:r a inlCit am crezut util un studiu speda1car,e poate ar aduce f'oloase m 'iora din corrtemporanii "mei.

Nu est€ voribaaid de 0 publicitate goala, ci de Iapte sigure, probate, controlate, puse la dispozitia fiecaruia cit mai Iimpede posihL... lntr-un cuvint este 0 lucrare de popularizare si cred ca am expus sineera donvingere ce rna stapineste; pe care sper sa 0 impartaseasca ~ rei care rna VOl' citi.

riu« platyphylla' (dlLpa Er.dtrnan~)

,

, _ _)

ICLAS • ALiN CAILLAS • ALiN CAILLAS • ALiN CAILLAS • ALiN CAILLAS

··POLENUL ~ ·POLENUL ~~

. ._/.. ·:1 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->