Stante si matrite

Operatiile de presare la rece se executa cu ajutorul ;

-stantelor pentru operatii de perforare ,decupare
-martite pentru operatiile de ambutisare ,bordurarea,umflare ,crestare etc
Clasificarea stantelor si matritelor in functie de nr de operatii ;
-simple
-cu actiune combinata
Cele cu actiune combinata pot fi :
-cu actiune succesiva
la care exista operatii diferite de presare in decursul mai multor curse ale berbecului
presei insa la fiecare post de lucru executa un singur tip de operatie.

Placa de cap

Poanson

Placa de taiere

Placa de baza

-cu actiune simultana care executa operatii de presare toate la o singura cursa a
berbecului pentru o singura asezare a semifabricatului (au precizie ridicata)

Placa de cap

Poanson
Arcuri Poanson

Aruncator

Placa de taiere

Placa de baza

Pag 21
 -cu actiune combinata care executa operatii diferite de presare atit simultan cit si
succesiv in decursul a doua sau mai multe curse.

Elemente constructive ale stantelor si matritelor

Elementele constructive principale ale stantelor si matritelor sint :

-placa de baza
-placa de cap
-placa port poanson
-elementele de ghidare ale semifabricatului
-poansoane
-placi active
-elemente de ghidare ale matritei
-elemente de aruncatoare ,inele de retinere etc
Placa de baza este partea inferioara a matritei catre trebuie sa permita fixarea rigida si
centrarea placiiactive iar suprafata de sprijin pe masa presei sa fie suficient de mare
pentru a putea prelua solicitarile ce apar in timpul operatiilor de presare. Contine bucsele
de ghidare inferioare .

Placa de baza
cu patru
coloane

Placa de cap este partea superioara a matritei care permite fixarea placii port poanson si
a cepului pentru montarea pe berbecul presei,de asemenea ea contine bucsele de ghidare
superioare. Constructiv ea este asemanatoare cu placa de baza .
Exista mai multe tipuri de placi de cap respectiv de baza :
-cu doua coloane in spate
-cu doua coloane pe diagonala
-cu patru coloane etc

Placa port poanson serveste la fixarea poansoamnelor pe placa de cap in pozitiile

prescrise pe desen.

Poansonul este un organ de masina care apartine stantei sau matritei situat de obicei in
partea superioara a matritei si care actioneaza asupra semifabricatului realizind efectiv
operatia respectiva . pag 22
Forme constructive de poansoane :
α

d d3
h 2 h h
2 3 2

h d
2 2

h d
h d 1 1
1 1

h
1
d
1

Poansoanele in general sint constituite din doua parti :

-partea activa care participa efectiv la realizarea operatiei
-partea de fixare prin care el este fixat in placa port poanson

Placi active sint elemente constituente ale matritelor situate de obicei in partea inferioara
a acestuia si care concura impreuna cu poansonul la realizarea operatiei
Forme de placi active :
-placi monobloc care se utilizeaza in general pentru placi mai mici pentru
productie de serie mica

d d

Dimensiunile placilor depind de grosimea materialului care va fi prelucrat ,la fel ca

poansoanele sint realizate din doua parti :
-parte de fixare
-partea activa
in afara de acestea mai exista:

-placi din mai multe elemente constructive la care elementele active ale placilor
sint introduse in placa activa sub forma de pastille care reprezinta de fapt partea activa a
placii active si care se pot inlocui in caz de deteriorare. Aceste placi se folosesc la
productia de serie mare sau masa .
pag23
 Placa de taiere
pastila
pastila

Elemente de ghidare ale matritelor

Ghidarea matritelor se face in doua moduri

-cu elemente pachet

berbec

cep

Placa de cap

Placa port poanson

poanson

Placa de ghidare

Placa de activa

- coloane de ghidare se utilizeaza pentru a mari precizia de prelucrare ,ele

se monteaza fie pe diagonala fie fie in cele patru colturi ale matritei

pag 24
 Placa de cap

Bucsa de ghidare

Canal de scurgere

Canal colector

Coloana de ghidare

Placa de baza

Inel de prindere

In timpul lucrului in pozitia inchisa coloana nu are voie sa depaseasca placa de cap altfel
va lovi berbecul .
Elemente de ghidare a semifabricatului
Cele mai utilizate elemente de ghidare a semifabricatului sint:
-rigle de ghidare care au rolul de a ghida semifabricatul in matrita astfel incit sa
nu se permita deplasarea lui laterala

Directia de deplasare
a materialului

-cepuri de ghidare sau tampoane de ghidare au acelasi rol ca riglele de ghidare

pag 25
 tampoane

material

Extractoare si impingatoare
Au rolul de a extrage materialul din placa activa si de pe poansoane
Acestea sint :
-extractoare rigide cum ar fi placile de extragere

Placa de cap

poanson Placa port poanson

Placa de extragere

suport

Placa de activa

-extractoare mobile
Placa de cap

Poanson
Arcuri
Extractor
Placa de taiere

Placa de baza

Pag 26
 -Impingatoare care pot fi :
-mecanice
-pneumatice
-hidraulice
-hidropneumatice

Impingatoarele mecanice sint de forma :

bolturi

Masa presei

Placa de prindere

arcuri

tija

Placa suport

piulita

Elemente de prindere

Cele mai utilizate elemente de prindere sint cepurile de prindere care au diferite forme si
dimensiuni .
Capul cepului
pentru prindere
in berbec

Partea de
prindere in scula

Pag 27
Elemente de asamblare si fixare ale matritelor
Cele mai utilizate elemente de asamblare si fixare ale matritelor sint :
-suruburi
-stifturi
-bride de prindere
-inele de prindere etc
Exploatarea stantelor si matritelor
Exploatarea stantelor si matritelor cuprinde :
-omologarea stantei si matritei
-executarea pieselor conform graficului de executie
-urmarirea functionarii in timpul lucrului
-remedierea defectelor ce apar pe parcurs
Inainte de montarea matritei pe masina reglorul va verifica starea de curatenie a
masinii pe care monteaza aceasta matrita ,respective starea de curatenie a matritei
propriuzise ,deoarece orice element depus fie pe masina fie pe matrita poate sa duca la o
pozitionare gresita a acestei matrite pe masa masinii si deci la disfunctionalitati in
functionarea corecta a matritei,la uzuri premature fie ale matritei fie ale presei.
Dupa aceasta reglorul va verifica constructia matritei ,modul in care se face alimentarea
si evacuarea pieselor respective a deseurilor din matrita . Se va face o ungere prealabila a
coloanelor de ghidare ale matritei si ale zonelor supuse frecarii din matrita. Apoi se
determina dimensiunile matritei daca corepund cu posibilitatile de montare pe presa
respective ,si se masoara pozitia berbecului presei fata de masa si daca aceasta
corespunde se ridica berbecul in punctual mort superior si se aseaza matrita pe masa
presei. Apoi se face reglarea inaltimii berbecului fata de masa ca sa corespunda cu
inaltimea matritei ,acest lucru se face prin coborirea berbecului pina la punctual mort
inferior si coborirea lui apoi prin reglaj pina cind atinge suprafata placii de cap a matritei.
Se verifica asezarea berbecului pe placa de cap a matritei astfel incit asezarea sa fie
perfect plana sa nu existe diferente de asezare de la un capat la altul lucru care se poate
verifica prin metoda fantei de lumina. Se prinde matrita pe masa presei si pe berbec cu
ajutorul suruburilor ,bridelor sau a altor sisteme de prindere. Se ridica berbecul presi se se
fac citeva curse in gol dupa ce in prealabil s-a facut ungerea coloanelor de ghidare si a
celorlalte elemente la care exista frecare in matrita. Se introduce materialul in matrita se
se executa citeva bucati pentru proba concomitant cu reglajul presei astfel incit piesa sa
fie buna si sa corespunda cu desenul de executie al piesei . Acest lucru se face prin
masurarea fiecarei piese in timpul reglajului pina la realizarea reglajului corespunzator
piesei care este buna .Dupa aceasta se trece la executarea lotului de piese programat dupa
ce in prealabil a fost pregatit materialul ,containerele si alte materiale necesare bunului
mers al realizarii reperelor.
In timpul lucrului se va urmarii tot timpul calitatea pieselor ,calitatea stringerii
suruburilor de prindere ,modul de evacuare al deseurilor din matrita ,calitatea ungerii
coloanelor de ghidare si ale celorlalte elemente aflate in miscare.
Demontarea matritelor se face in sens invers montarii cu particularitatea ca aceste
matrite trebuie curatate inainte de a fi trimise in magazia de scule .Inainte de trimiterea
matritei in magazie se va analiza ultima piesa si daca se constata existenta bavurilor sau
diferente ale piesei fata de desenul piesei se va trimite pentru reparatii.
Pag 28
Utilaje utilizate la presarea la rece

Masinile pentru prelucrarea prin deformare plastica la rece sint utilaje cu

constructii robuste alcatuite din mai multe mecanisme si lanturi cinematice fixate pe un
batiu si astfel legate intre ele incit sa permita atit obtinerea miscarii principale cit si
auxiliare.
Totalitatea mecanismelor apartinind unei masini de presare care asigura
elementului activ al sculei deplasarea pe o traiectorie si cu o viteza impuse de cinematica
procesului de deformare plastica in vederea obtinerii miscarii principale constituie lantul
cinematic principal .
Pe linga acesta exista un lant cinematic de avans care asigura deplasarea
semifabricatului sau a sculei si lanturi auxiliare care asigura alimentarea cu
semifabricate ,eleminarea piesei din dispozitivul de presare , fragmentarea deseului ,
impachetarea piesei etc .

Lantul cinematic principal la miscarea de rotatie

n rot/min

Motor de cuplaj Frina

antrenare
Mecanismul de
Variator de
Acumulator executie al miscarii
turatie
mecanic principale

Miscarea efectuata de organul executor al masinii invederea executarii unei

operatii si asigurarii conditiilor necesare repetarii acesteia reprezinta un ciclu cinematic .
La masinile cu miscare principala rectilinie alternativa un ciclu cinematic este
echivalent cu o cursa dubla a organului executor .

Caracteristicile utilajelor de presare la rece

Carcteristici functionale :
-forta nominala masurata in kN sau tone forta
-cursa nominala minima si maxima H si H1
-numarul de curse duble pe minut
-lucrul mecanic disponibil
-numarul de trepte de reglare
-puterea instalata in kW
pag29
Caracteristici geometrice

Berbecul
presei

L1
L
M

Hm
H
H2

Ax B

axb
Matrita
H1

Masa presei

-dimensiunea de gabarit lungime/latime/inaltime

-distanta de la masa presei pina la suprafata inferioara a organului executor cind
acesta se afla in pozitia extrema superioara .
-dimensiunile mesei
-dimensiunile disponibile pentru fixarea matritei pe partea mobila a organului
executor
-grosimea placii de suprainaltare
-limita de reglare a organului de executie
-distanta dintre doua canale de prindere alaturate
-dimensiunile canalelor de prindere

pag 30
Clasificarea utilajelor de presare la rece

Dupa modul d edeservire :

-cu comanda manuala
-cu comanda semiautomata
-cu comanda automata
Dupa modul de actionare a comenzilor
-cu comanda manuala
-cu comanda program
Dupa pozitia batiului
-cu batiu fix -vertical
-orizontal
-inclinat
Dupa viteza de lucru
-pentru viteze mici de deformare sub 10 m/sec
-pentru viteze mari de deformare peste 10 m/sec
Dupa numarul de curse duble /culisou
-lente –sub120 curse/minut
-rapide -peste 120 curse/minut
Dupa constructie
-mecanice
-hidraulice
-pneumatice
Dupa complexitatea actionarii
-cu simpla actiune
-cu o manivela
- cu masa fixa
- cu masa reglabila
-cu doua manivele
-cu patru manivele
-cu dubla actiune
-cu tripla actiune

Prese mecanice cu manivela cu simpla actiune (prese cu excentric)

Sint cele mai raspindite prese la care asigurarea traiectoriei rectilinii a miscarii
principale se realizeza cu ajutorul a doua sau patru ghidaje fixate pe batiu in lungul carora
se deplaseaza culisoul presei .
Aceste prese pot fi de tip inchis sau deschis .Cele de tip deschis au batiul in forma
literei C, ele permit deservirea usoara din cele doua directii principale fata si lateral.
Din punct de vedere constructive se impart in :

-prese cu manivela cu arborele perpendicular pa fata principala a

masinii

pag 31
 Bucsa Arbore principal Volant
excentrica

Lagar Frina

Cuplaj

Curea de
transmisie

Motor de Roata de
antrenare curea
culisou

Aceasta presa are marele avantaj ca pote fi deservita din doua directii fata si
lateral .
Functionare : miscarea este transmisa de la motorul de antrenare prin intermediul
curelei de transmisie la roata volanta ,de unde miscarea este transmisa apoi la arborele
principal cu ajutorul cuplajului, de unde ea ajunge la bucsa excentrica de care este cuplata
biela mecanismului care transforma miscarea de rotatie a arborelui motor in miscare de
translatie a culisoului. Culisoul este legat de biele printr-o tija filetata cu ajutorul careia se
poate face reglajul inaltimii berbecului fata de masa .La aceste tipuri de prese de obicei se
poate face si reglajul cursei berbecului prin excentricitatea bucsei de care este legata
biela.

-presa cu manivela cu arborele principal asezat dealungul fetei frontale a

masinii
pag 32
 Roata de
curea

Motor de
frina Arbore principal Bucsa excentrica antrenare

curea

cuplaj

lagar

volant

biela

Tija filetata
culisou

La aceasta presa miscarea se transmite de la arbore la motor prin curea la roata

volanta iar prin intermediul cuplajului la arborele principal si care determina prin rotatia
bucsei excentrice deplasarea berbecului (culisoului).

Prese mecanice cu mecanism biela –manivela cu dubla actiune

La presele mecanice cu dubla actiune exisa marele avantaj ca aceste prese pot
executa in acelasi timp adica la o singura cursa dubla doua operatii .
Presele mecanice cu dubla actiune sint alcatuite in general din doua culisouri care
se deplaseaza unul in interiorul celuilalt si sint actionate de la acelasi arbore principal
realizind doua forte diferite .F si Q .
Schema de functionare este data mai jos :
Pag 33
 Motor de
antrenare

Curea

Roata
volanta

cuplaj frina Roata dintata

rola Arbore principal

cama

Roata dintata

biele

Tija
filetata

Culisou
interior

Culisou
exterior

Pag 34
 Cele doua culisouri ale presei au miscarile corelate astfel incit la o cursa de lucru
a presei coboara prima data culisoul exterior pentru a realiza retinerea semifabricatului
iar apoi coboara culisoul interior pentru a realiza operatia de ambutisare efectiva a
materialului .
Conform diagramei de lucru in momentul cind incepe rotatia arborelui cele doua
culisouri incep sa coboare dar culisoul exterior coboara mai repede decit cel interior si
realizeaza prinderea materialului ,dupa care el ramine in aceasta pozitie pina cind culisoul
interior coboara si face ambutisarea iar apoi dupa ce s-a terminat complet deformarea
plastica ambele culisouri se ridica inapoi in cursa de revenire.

0o Unghiul de rotatie al 1800 arborelui principal 3600

Cursa culisoului

Cursa culisou
Oprire culisou exterior
Cursa culisoului interior

exterior
exterior

Inceput de
ambutisare Cursa culisou
interior

Sfirsit de
ambutisare

Modul de functionare al presei :

Miscarea se transmite de la arborele motor prin roata de curea si curea la roata
volanta care prin intermediul cuplajului transmite aceasta miscare arborelui principal al
masinii. Aceasta miscare este transmisa unui angrenaj de roti dintate la care ultima roata
dintata transmite miscarea unei came sau system de came care la rindul lor determina prin
miscarea de rotatie a camei coborirea sau ridicarea culisoului exterior. In acelasi timp pe
acelasi ax cu camele se afla arborele pe care este montat mecanismul biela manivela ce
determina miscarea culisoului interior.
Reglajul inaltimii berbecului fata de masa se face si la aceasta presa ca si la
celelalte prin intermediul mecanismului surub-piulita care este legat de biele . La unele
prese exista posibilitatea de reglare a inaltimii mesei fata de culisou dar acest lucru este
posibil doar la presele de dimensiuni mai mici .

Prese mecanice cu simpla actiune cumecanism biela –manivele cu doua manivele

Sint asemanatoare ca functionare cu presele aratate mai sus cu mecanism biela

manivela dar acestea au un mecanism format din doua manivele ceea ce le confera mai
multa robustete si siguranta in functionare .
Pag 35
 Cele doua manivele sint actionate de la un singur arbore motor iar legatura intre
ele se face printr-un mecanism de roti dintate care face transmisia miscarii intre cele
doua manivele .
Roat motoare

Curea de transmisie

Roata volanta

Roata de cuplare

Roata intermediara

Rotata
dintata de
antrenare a
manivelei

manivela

biela

culisou

Miscarea se transmite de la motor prin intermediul rotii de curea la roata volanta

care transmite miscarea la rotile de cuplare . Aceste roti angreneaza cu cele doua roti
intermediare care la rindul lor sint in angrenare cu rotile de antrenare a manivelei si care
determina miscarea bielelor cuplate cu culisoul.
Si la aceste prese se poate face reglajul inaltimii culisoului fata de masa cu
ajutorul unui mecanism melc-roata melcata antrenat de un motor electric .
Pag 36
 Prese cu genunchi

Sint prese ce dezvolta forte de presare foarte mari si care transforma miscarea de
rotatie a motorului de actionare in miscare rectilinie-alternativa cu ajutorul unui
mecanism de tip genunchi format dintr-o articulatie cilindrica cu trei elemente aflate in
miscare plan-paralela .

Manivela oscilanta

b
Sistem de anrenare
Manivela de
actionare
Element in miscare
plan paralela

culisou

Datorita faptului ca forta de zvoltata de aceste prese este mare mai ales la sfirsitul
cursei se recomanda utilizarea lor la operatiile de stampare ,marcare ,calibrare etc .
Caracteristicile acestor prese sint :
-productivitate mare
-rigiditatea mare
-precizie mare de executie a pieselor
-conditii optime de exploatare a matritelor
-forte maxime de deformare

Prese cu surub pag 37

Sint masini pentru deformari plastice la care energia primita de la motorul de

antrenare se transforma in lucru mecanic prin intermediul unui mecanism cu surub .
Exista o varietate foarte mare de prese cu surub dar cele mai raspindite sint cele cu
frictiune la care transmiterea miscarii de la sistemul de antrenare la mecanismul miscarii
principale se face prin frecare cu ajutorul unui mecanism cu discuri frontale sau conice
sau cu cuplaje speciale.

Presa mecanica cu surub cu frictiune cu discuri frontale .

Discuri de frictiune

Curea de
transmisiee
Dispozitiv de
cuplare

Roata
volanta

Piulita

Motor de
Surub
antrenare

Culisou

Miscarea este transmisa de la motorul de antrenare prin curea la cele doua

discuri de frictiune care la rindul lor transmit miscarea unui surub fixat intr-o piulita si
care determina coborirea si respectiv ridicarea culisoului. Presa are si un sistem de
cuplare de tip piston care preseaza rotile de frictiune pe suprafata de frecare a volantului
si astfel realizeaza transmiterea miscarii .
Variantele constructive ale acestor tipuri de prese sint :
-cu 2 sau 3 discuri
-cu surub mobil
-cu piulita mobila
-cu discuri conice
-cu 2 volanti
-cu unsingur disc
-cu role sau cu tamburi etc. pag 38
 Reglajul preselor

Reglajul preselor se face pentru a permite montarea matritelor pe prese , pentru a

reduce viteza in cazul diferitelor operatii de presare ,pentru a permite curse care sa reduca
timpul de lucru deci sa creasca productivitatea sau care implica aspecte de protectia
muncii sau respectarea tehnologiei etc.
Reglajul preselor se face prin reglarea :
-reglarea vitezei de deplasare a culisoului
-reglarea inaltimii culisoului fata de masa
-reglarea marimii cursei culisoului
Reglajul vitezei de deplasare a culisoului se face la presele care au variatoare de
turatie fie variatoare continue fie variatoare de turatie in trepte. Cele mai utilizate sint
cele in trepte deoarece se por executa constructiv mai usor cu ajutorul mecanismelor cu
roti dintate si in plus ofera o siguranta in functionare si o fiabilitate mult mai mare decit
variatoarele continue.
Reglajul inaltimii culisoului fata de masa se poate face prin mai multe metode :
-reglajul mesei ,care este dotata cu doua sisteme paralele –mecanism surub
puilita cu ajutorul caruia se poate face o apropiere respective departare a mesei fata de
culisou (berbec).
-reglajul inaltimii berbecului fata de masa se poate face
-manual prin intermediul unui mecaniem surub-piulita montat in
biela ,aceasta la presele de dimensiuni mai mici
-mecanic cu ajutorul unui motor de reglaj prevazut cu un
mecanism melc –roata melcata care trasmite miscarea de la motor la un system de piulite
montate pe biele si care determina coborirea respective ridicarea berbecului fata de masa.

biela

Bolt de
prindere

Tija filetata
melc

Roata melcata

culisou

Pag39
 Motorul de reglaj are axul cuplat cu axul melcului astfel ca la actionarea
motorului melcul determina rotirea rotii melcate care fiind legata de tija filetata face ca sa
se deplaseze berbecul presei in sus sau in jos in functie de sensul de rotatie dat de la
motorul de reglaj.
Reglajul cursei berbecului la presele mecanice cu simpla actiune se face manual
prin rotirea intr-un anumit sens a bucsei excentrice care este elementul care determina de
fapt reglajul cursei culisoului.

Lagar

Axa
bucsei e2
excentrice

e1
Axa
excentricului
axului principal

Axa axului
principal
Axul
principa
Biela Bucsa l
excentrica

Acest reglaj se face prin rotatia bucsei excentrice care are excentricitatea e2 si care
la reglajul maxim va da o cursa egala cu suma celor doua excentricitati e1+e2 iar la
reglajul minim va da o cursa egala cu e1- e2 .

Alegerea utilajului

La alegerea utilajului se va avea in vedere :

-tipul presei si marimea cursei culisoului care trebuie sa corespunda
operatiei executate
-forta dezvoltata de presa trebuie sa fie egala sau mai mare decit forta
necesara presarii
-puterea dezvoltata sa fie suficienta pentru a realiza lucrul mecanic pentru
operatia respective
-distanta minima intre masa si culisou sa corespunda cu inaltimea matritei
-dimensiunea mesei si a culisoului trebuie sa asigure posibiliatatea de
fixare a matritei pe masa si alimentarea cu semifabricat respective evacuarea deseului.
-dimensiunile zonei de lucru trebuie sa corespunda cu matrita care se va
monta astfel cea mai importanta este inaltimea utila H care este distanta dintre masa
presei si culisou masurata la punctual mort inferior la cursa maxima .Este necesar ca :
H2 +10 mm  Hm  H-10 mm pag 40
 Alte utilaje de presare la rece
Foarfecele
Foarfecele se utilizeaza pentru taierea directa cu ajutorul unor cutite de diverse
forme a tablelor ,platbandelor,benzilor ,profilelor laminate sau a sirmelor.
Dupa modul de actionare foarfecele se grupeaza in :
-foarfece actionate manual
-farfece actionate mecanic
-foarfece mecanice actionate de motoare electrice
Foarfecele manuale
Servesc la taierea tablelor subtiri , a profilelor de dimensiuni mici ,a sirmelor si a
metalelor neferoase. Din punct de vedere constructiv acestea se grupeaza in :
-farfece de masa
-foarfece cu batiu deschis
-foarfece cu batiu inchis
Foarfecele manuale actionate mecanic servesc in mod special la taierea tablelor dupa un
contur mai complicat si in zone mai greu accesibile ca de exemplu la decuparea unor
piese ambutisate a caror serie mica de productie nu face rentabila executia unor stante.
Acest tip de foarfece pot fi actionate electric sau pneumatic.
Foarfecele mecanice
Sevesc la taierea tablelor cu grosimi pina la 60 mm ,a benzilor din otel ,a platbandelor si
profilelor laminatede dimensiuni mari. Din punct de vedere constructiv pot fi clasificate
in: -foarfece ghilotina
-foarfece cu cutite disc
-foarfece pentru profiluri curbe
Foarfecele ghilotina
Se folosesc pentru taierea in linie dreapta a benzilor ,tablelor si platbandelor cu o
grosime pina la 60 mm si sint doua tipuri de foarfece ghilotina :
-cu actiune inferioara
care este mai rar folosita pentru faptu ca are dezavantajul ca o parte din masa de lucru
este ocupata cu mecanismul de actionare
-cu actiune superioara
sint cela mai raspindite si au posibilitatea de taiere pina la 3200 mm si la care este
posibila reglarea jocului dintre cutitul inferior si superior in functie de grosimea tablei
care urmeaza a fi taiata .
Foarfecele cu cutite disc .
Caracteristica acestor foarfece este aceea ca utilizeza cutite in forma de role care prin
rotire taie materialul. Cu ajutorul lor se pot debita simultan mai multe fisii de tabla
,diametrele acestor role alegindu-se in functie de grosimea materialului de taiat .
Foarfece cu role cu axe inclinate
Se folosesc in special la taierea contururilor interioare sau exterioare curbilinii cu raze de
racordare foarte mici .
Foarfecele combinate
Este o masina universala care poate executa fara a schimba cutitele mai multe operatii ca
de exemplu :debitarea profilelor laminate ,perforari cu ajutorul unor poansoane in aripile
profilelor ,debitarea in unghi a laminatelor utilizind dispozitive speciale . pag 41
Prese hidraulice
Se deosebesc de cele mecanice prin mecanismul de actionare care consta dintr-un cilindru
si un piston actionat de un lichid sub presiune (de obicei ulei hidraulic ).Presiunea
necesara este produsa de o pompa antrenata de un electromotor. Culisoul presei este
moontat direct pe pistonul presei supus presiunii lichidului .
In functie de conditiile de lucru si de felul semifabricatului de prelucrat presele
hidraulice au batiul de diferite forme si pozitii :
-vertical
-orizontal
-inclinat
si se executa cu doi sau patru montanti.
Presele hidraulice se folosesc in general pentru executarea operatiilor de ambutisare dar
cu ajutorul lor se pot executa si operatii de stantare .Dupa caracteristica operatiilor de
stantare pe care le executa exista doua feluri de prese hidraulice :
-prese de tip normal dotate si cu sisteme speciale de limitarea fortei care se
dezvolta in momentul ruperii materialului
-prese speciale cu triplu efect pe care se monteaza stante care au un joc foarte mic
intre poanson si matrita si la care conturul de stantat este tinut sub presiune tot timpul
efectuarii operatiei. Se asigura astfel o taiere completa pe toata grosimea materialului fara
aparitia fenomenului de rupere.
Cu ajutorul preselor hidraulice se pot executa si operatii de calibrare sau ambutisare +
calibrare la care viteza de coborire variaza astfel incit se executa mai intii ambutisarea
piesei printr-o coborire lenta apoi dupa ridicarea poansonului coborirea se xecuta rapid si
astfel se face calibrarea piesei .
La presele hidraulice pentru aceiasi forta de presare acestea au consumul de energie
electrica mult mai mare decit presele mecanice ,din acest motiv se recomanda ca presele
hidraulice sa fie utilizate numai atunci cind necesitatile tehnologice le impun .
Masini speciale
Masinile speciale sint cosntruite pentru executarea unei singure operatii sau a unui numar
restrins de operatii de presare ceea ce permite simplificarea dispozitivelor de lucru. Cele
mai utilizate masini de acest fel sint :
-masinile de indoit
-presele de tras pe tipar
-masinile de bordurat
-masinile de faltuit
-presele in trepte
-masinile de dresat table etc
Masinile de indoit sint de trei feluri :
-masinile de indoit cu prisma Abkant
-masinile de indoit cu rulouri
-masinile de indoit rulouri
Masinile de indoit cu prisma executa operatii de indoire sau indreptare a pieselor lungi
cu ajutorul unor poansoane simple si prisme profilate ,fixate direct pe culisor respectiv pe
masa masinii. Dupa felul actionarii pot fi
-mecanice
-hidraulice pag 42
Masinile de indoit cu rulouri executa operatii de indoire sub forma de cilindru cu
ajutorul a trei rulouri. Prin modificarea ruluolui superior de cele inferioare se obtin
cilindrii cu raze diferite.
Masinile de indoit profile se folosesc pentru indoirea profilelor presate sau laminate
dupa o curba inchisa sau deschisa cu raza de curbura constanta sau variabila .In functie
de modul de dispunere a rolelor se impart in :
-verticale
-orizontale
Presele de tras pe tipar se utilizeaza la executarea pieselor din aliaje de aluminiu sau
magneziu cu grosimi intre 2,5-3,5 mm si din oteluri carbon cu grosimi sub 1,5 mm .
Exista mai multe tipuri constructive :
-normale
-inelare
-tangentiale etc
Masinile de bordurat se utilizeza pentru prelucrarea prin deformare a marginilor
exterioare ale pieselor de forma circulara cum ar fi capacele si fundurile de rezervoare etc
Masinile de faltuit executa imbinarea prin faltuire longitudinala a cilindrilor din tabla
sau ansamblarea capacelor corpurilor cilindrice de orice fel. Imbinarile se caracterizeza
printr-o deosebita rezistenta mecanica si etanseitate .
Presele in trepte sint prese speciale cu deschideri mari dotate cu instalatii speciale de
introducere a materialului si cu mecanisme cu avans care permit deplasarea piesei de la
un post la altul. Se utilizeaza in general cu semifabricate benzi sau fisii din tabla iar pe
presa se executa concomitent maimulte operatii astfel incit la fiecare cursa a bebecului
rezulta o piesa finita ca urmare a trecerii succesive prin aceste operatii.
Masina de dresat tabla are in componenta rulouri de dimensiuni mici prin care este
trecuta tabla in vederea ecruisarii superficiale cu tasare in vederea anularii efectului
fenomenului de imbatrinire asupra tablelor folosite la ambutisare.

Pag 43